Ingrijitor Batrani Suport Curs Vol 1

scsbacau@yahoo.com 0234 525445

www.scsbacau.ro 0744 173173
Bacau, Stefan cel Mare,28 Romania
Instruire Asistenti Personali
Curs de Instruire pentru Asistentii Personali ai Persoanelor cu Handicap


CAP 1 . INTRODUCERE
Inscrierea in legislatia tarii noastre a ocupatiei de asistent personal face parte
dintre masurile de protectie speciala care sprijina asigurarea calitatii vietii persoanei cu
handicap grav, si accesul acesteia cu sanse egale la viata sociala potrivit varstei, sexului,
factorilor materiali, sociali si culturali proprii.
Asistentul personal al persoanei cu handicap, este persoana care supravegheaza,
acorda asistenta si ingrijire copilului sau adultului cu handicap si asigura, in acelasi
timp, conditii pentru implicarea persoanei cu handicap in activitate, in situatii de viata
reale. Asistentul personal al persoanei cu handicap trebuie sa asigure atat participarea
persoanei cu handicap la viata comunitatii cat si la exercitarea tuturor drepturilor
cetatenesti ale acesteia.
Termenul de handicap se referă la pierderea sau limitarea şanselor unui individ de
a lua parte la viaţa comunităţii la un nivel egal cu ceilalţi semeni. Handicapul mai poate
fi definit şi ca un dezavantaj, rezultând dintr-o deficienţă sau incapacitate, care
împiedică sau pune în imposibilitate pe individ să-şi îndeplinească un rol normal (în
raport cu vârsta, sexul, factorii sociali şi culturali).
Astfel, persoana cu handicap grav are dreptul la asistent personal, in baza
evaluarii sociopsihomedicale. Planul individualizat de servicii este principalul document
care orienteaza activitatea asistentului personal in ceea ce priveste ingrijirile acordate,
recuperarea, socializarea si integrarea scolara, sociala si profesionala a
copilului/adultului cu handicap.
Unitatile de competenta ale asistentului personal al persoanei cu handicap sunt
urmatoarele :
1. Acordarea ingrijirilor primare ;
2. Asigurarea alimentatiei si hranirii beneficiarului ;
3. Adaptarea mediului la nevoile beneficiarului ;
4. Supravegherea starii de sanatate a beneficiarului ;
5. Comunicarea dintre asistentul personal si persoana cu handicap ;
6. Asistarea activitatii si participarii persoanei cu handicap in familie si
comunitate ;
7. Asistarea integrarii scolare si a educatiei permanente;

8. Asistarea integrarii profesionale a persoanei cu handicap;
9. Supravegherea respectarii drepturilor persoanei cu handicap
Cap 2. ACORDAREA ÎNGRIJIRILOR PRIMARE

Asistentul personal al persoanei cu handicap are competenta de a acorda ingrijiri
primare si de a realiza corect aceste îngrijiri. Rolul sau este atat de a asista beneficiarul
în îngrijirile primare ,cat si de a asigura condiţiile igienice ale spaţiului personalizat al
acestuia.
A. Tehnici de ingrijire a persoanei cu handicap

Igiena corporală - are ca scop păstrarea curăţeniei corpului şi, în special, a pielii
expusă permanent murdăriei (contactul cu mediul, secreţiile proprii). Aceasta include:
• Igiena mâinilor. Mâinile, aflate în contact permanent cu obiecte din
mediul înconjurător, reprezintă partea cea mai expusă a corpului nostru. Ele pot deveni sursa
îmbolnăvirii. In acest context, igiena lor este riguroasă şi obligatorie ;
• Igiena parţială zilnică (dinţii, faţa, picioarele, organele genitale) ;
• Igiena parţială periodică (părul, unghiile etc) ;
• Măsuri de „toaletă specială" (cavitatea bucală, ochii, urechile, organe genitale) ;
• Igiena generală (se începe cu capul şi se termină cu organele genitale) ;
Toaleta pacientului face parte din îngrijirile de bază, acordate cu scopul de a
asigura confortul şi igiena asistatului. Constă în menţinerea pielii (tegumentelor) într-o
stare perfectă de curăţenie şi în prevenirea apariţiei leziunilor cutanate, pentru
stimularea funcţiilor pielii care au un rol important în apărarea organismului.Toaleta
pacientului poate fi:
• zilnică - pe regiuni
• săptămânală (periodică) - sau baia generală
Toaleta zilnică constă în spălarea, dimineaţa şi seara a regiunii feţei, urechilor,
gâtului, membrelor superioare, regiunii axilare, toaleta cavităţii bucale, îngrijirea
părului, toaleta intimă.
In funcţie de tipul handicapului de care sufera, pacientul:
• nu are nevoie de ajutor ;
• are nevoie de ajutor parţial ;
• necesită ajutor complet ;
Asistarea este realizată în funcţie de capacităţile, performanţele şi deprinderile
beneficiarului.

Îngrijirile igienice se acorda conform programului si ori de cate ori este nevoie.
Materialele igienico-sanitare utilizate în îngrijirea corporala sunt adaptate
particularităţilor beneficiarului şi procurate din timp. Dupa utilizare materialele folosite
se arunca (pansamente, tampoane,carpe,) sau, se dezinfecteaza (pieptane, foarfece).
Lenjeria de corp a asistatului trebuie schimbată periodic şi ori de câte ori se
murdăreşte. Îmbrăcarea/dezbrăcarea beneficiarului este realizată la timp cu îndemânare
şi grijă. Pentru beneficiarii cu afectiuni neurologice grave (pareze , hemipareze)
imbracatul incepe cu membrul afectat, si continua cu cel sanatos. Dezbracazea se face
incepand cu membrul sanatos si continua cu cel afectat .
B. Asigurea condiţiilor igienice ale spaţiului personalizat

Imobilizarea îndelungată la pat a unor beneficiari este consecinţa anumitor
afecţiuni ale acestor persoane. Astfel, unii nu se pot scula din pat din cauza adinamiei,
asteniei, paraliziilor, leziunilor membrelor inferioare.
Pielea asistatului imobilizat la pat îşi pierde elasticitatea, tranzitul intestinal se
încetineşte, arderile din organism se reduc.
Din acest motiv patul asistatului trebuie să-i asigure un confort maxim posibil. *
Patul este de preferat sa se aşeze în apropierea geamului cu capul spre lumină. Ar fi
indicat ca patul să aibă acces pe ambele părţi, nu doar pe o parte. *Trebuie avut grijă ca
salteaua să fie curată şi bine aerisită. *Lenjeria trebuie schimbată periodic/şi de câte ori
este necesar. *Cearşaful trebuie să fie bine întins. Dacă acesta nu este suficient de mare
el trebuie fixat de saltea fie cu ajutorul acelor de siguranţă, fie cu ajutorul unor panglici
cusute pe cearşaf. *Muşamaua trebuie să fie nelipsită de pe pat, ea fiind acoperită de
aleză. *Camera asistatului trebuie să fie luminoasă, fără igrasie şi uşor de încălzit.
Camera va fi aerisită de cel puţin trei ori pe zi: dimineaţa, imediat după masă şi seara
înainte de culcarea asistatului şi nu în ultimul rând după fiecare scaun. In anotimpul
rece, când aerisim camera, vom avea grijă ca asistatul să fie bine învelit pentru a-l
proteja.

C. Mobilizarea
Pentru a favoriza autonomia ramasa persoanei asistate, pentru a facilita miscarile
ei si desfasurarea functiilor cotidiene (a merge la toaleta, a se spala, a se imbraca, a
colabora in bucatarie) , pentru prevenirea apariţiei unor complicaţii (escare, tromboze),
beneficiarul trebuie mobilizat zilnic .
Pentru mobilizare, se pot folosi diferite instrumente de sprijin :
*Bastonul, cirja;
*Tripodul si tripodul cu doua roti;
*Cadrul si cadrul cu patru roti;
*Scaunul cu rotile (pentru a mentine pozitia asezata si permite miscarile);
*Ridicatorul (pentru a transfera persoana asistata care nu poate colabora sau pentru
persoanele obeze din pat in scaunul cu rotile) ;
* Patul articulat si accesorile lui (trapez /saltea anti-escara).
Exemple de mobilizari :
Mersul cu cadrul metalic ;
Urcarea şi coborârea scărilor ;
Miscare inspre spatarul patului ;
Schimbarea pozitiei beneficiarului din decubit dorsal în poziţia şezândă la marginea
patului ;
Schimbarea poziţiei din decubit dorsal în decubit lateral şi invers ; Aşezarea si coborarea
din scaunul cu rotile ;
Mobilizarea se face in functie de indicatiile specialistului din echipa medicala, capacitatea,
starea si deprinderile beneficiarului.
Cap 3. ASIGURAREA ALIMENTATIEI SI HRANIRII BENEFICIARULUI

Oricarui organism ii este necesar sa ingereze si sa absoarba alimente de buna
calitate si in cantitate suficienta, pentru a-si asigura dezvoltarea, intretinerea tesuturilor
si pentru a-si mentine energia indispensabila unei bune functionari.
A.Nevoile de hrana şi apa ale organismului

O alimentatie adecvata trebuie sa contina toti factorii nutritivi necesari mentinerii
vietii si asigurarii tuturor functiilor organismului in conditii normale: glucide, proteine,
lipide, vitamine, apa, saruri minerale.
Alimentele ingerate intr-o zi trebuie sa faca parte din toate grupele pentru a
asigura aportul caloric necesar unei vieti sanatoase.
Inaintea prepararii culinare se cerceteaza starea de salubritate a alimentelor:
• carnea - proaspata: culoare rosie, lucioasa, usor umeda
- alterata: culoare cenusie, verzuie, umeda, lipicioasa
• mezelurile - proaspete: suprafata curata, nelipicioasa, amsa

compacta, legata, miros placut;
- vechi: pete de mucegai, miros neplacut, lipicioase
sfaramicioase,
• pestele - proaspat: culoare normala, strat umed, branhii rosii;
- alterat: cenusiu, verdem negru, branhii negre, violacee,
tegumente moi, rupte
• laptele - proaspat: omogen, consistenta fluida, miros placut,
gust dulceag;
- praf: pulbere fina, omogena, uniforma, miros placut;
- vechi: aglomerari in bulgari, miros neplacut
• oul - proaspat: dupa spargere, albusul transparet, reflexe
albastrui, consistenta filanta, galbenus auriu, uniform, isi mentine forma;
alterat: galbenusul nu-si mentine forma, albusul apos, cu miros neplacut, respingator
• faina - proaspata: pulbere alba-galbuie, gust putin dulceag;
- alterata: amara, acra, miros de vechi, de mucegai
• conservele - bune: capac nebombat , fara pete de rugina,
produsul cu proprietati organoleptice caracteristice
continutului;
- alterate: capac bombat, pete de rugina, deschise,
degaja miros neplacut
Apa si sarurile minerale sunt elemente indispensabile vietii, in apa avand loc toate
reactiile biochimice din organism. Apa libera reprezinta 70% din greutatea organismului.
Necesarul de apa in 24 h pentru adult in stare de normalitate este de 2500 - 3000 ml,
asigurat prin ingerare de lichide si metabolizarea proteinelor, glucidelor. Necesarul de
apa si saruri minerale trebuie acoperit in proportii adecvate, altfel se instaleaza
dezechilibrul hidromineral. La copil, necesarul de apa este functie de greutate astfel :
-180 ml apa/kg corp in primele 6 luni ; 150 ml apa/kg corp intre 6 si 9 luni ;120 ml
apa/kg corp intre 9 si 12 luni ;100 ml apa/kg corp peste 12 luni.
Asistentul personal trebuie sa asigure trebuinţele de apă şi hrană ale
beneficiarului, corespunzător vârstei, condiţiei de sănătate, recomandărilor medicale şi
capacităţii acestuia de a se hrăni singur. El stabileste meniul în timp util cu respectarea
strictă a prescripţiilor medicale , pe baza consultării beneficiarului, având în vedere
preferinţele acestuia, în limita permisă de vârstă şi dietă.
B. Dieta (regimul) alimentarã în funcţie de patologie

Alimentatia dietetica reprezinta tratamentul bolnavului prin substantele
alimentare ingerate. Regimurile dietetice sunt variate in functie de diversitatea
imbolnavirilor, de stadiul si de gravitatea acestora. Sunt stabilite de catre specialist.

Exista mai multe regimuri alimentare in functie de patologia fiecarui individ :
regimul hydric, regimul semi-lichid, lactat, hepatic, hipocaloric, hiper glucidic,
hipoproteic etc.
Este foarte important ca persoana asistata sa nu consume alte alimente decat cele
prescrise, ceea ce trebuie explicat intregii familii.
Asistentul personal monitorizează respectarea calitatii alimentelor, a meniului si a
dietei, prin verificarea procurării celor necesare şi pregătirii la timp a mesei.
Deasemenea, acesta se ingrijeste ca hrana sa corespunda meniului, prescripţiilor
medicale şi normelor igienico-sanitare.
Asistă si sprijină hrănirea beneficiarului in functie de autonomia beneficiarului în
nevoia de alimentare si hidratare şi a stării de sănătate a acestuia. Sprijinul necesar în
timpul hrănirii, înainte şi după masă se acordă cu operativitate. Asistentul personal
trebuie sa asigure confortul si starea de bine a beneficiarului prin servirea mesei
impreuna si prin estetica asezarii acesteia .
C.Tehnici de hrãnire
Alimentarea activă şi pasivă
In functie de starea beneficiarului, alimentarea se face:
- activ – asistatul mananca singur iar, asistentul supravegheaza
respectarea regimului prescris.
- pasiv – asistatul este ajutat de catre asistent
Modul de alimentatie a beneficiarului difera de la o deficienta la alta, astfel incat
asistentul personal trebuie sa stie ce are de facut.
Ex :In cazul beneficiarilor care sufera de dificultati de inghitire (disfagie),
strategiile de sustinere a functiei de inghitire presupun :
- modificari de postura, mentinandu-se capul in pozitie mai decliva decat restul
corpului in flexie, extensie sau rotat, cu rol in incetinirea procesului de deglutitie, pentru
evitarea aspiratiei.
- modificarea dietei , prin modificarea consistentei alimentelor solide ;
se prefera alimentele semilichide (ex.shake-uri de consistenta densa,etc)
Hranirea artificiala este indicata in cazul beneficiarilor care nu se pot alimenta
natural din diferite motive: pacienti care nu pot inghiti (boli neurologice, coma, tumori
sau stenoze esofagiene de alta natura) , pacienti care nu vor sa inghita (dementa, alte

afectiuni, protest voit), pacienti care nu au apetit, iar scaderea in greutate le pune viata
in pericol (anorexie mentala sau alte boli.
Hranirea artificiala se poate face prin mai multe metode:
• prin introducerea unei sonde in stomac pe gura sau nas, pe aceasta facandu-se
alimentatia cu cele necesare vietii, medicamente, etc
• prin introducerea prin operatie sau endoscopie a unui tub in stomac sau intestin
(gastrostomie, enterostomie)
• parenteral, prin perfuzie
Intervenţia de urgenţã în cazul unor accidente produse în timpul hrãnirii

Obstructia cailor aeriene înseamna blocarea cailor aeriene superioare cu un bol
alimentar sau un corp strain. Victima se va sufoca. Obstructia poate fi incompleta sau
completa. Daca victima este constienta va indica acest lucru prin prinderea gâtului cu o
mâna sau cu doua mâini.
Apropiati-va de victima din spate, cuprindeti-o pe sub brate, indepartati picioarele
si aplicati-i lovituri interscapulare, adica pe spate. Daca, dupa 4-5 incercari nu ati reusit
sa-i eliberati caile aeriene, iar victima nu mai poate poate vorbi, tusi sau respira si
incepe sa transpire abundent culoarea tegumentului devinind albastruie, apelam la
metoda Heimlich .
Victima se abordeaza din spate. La nivelul abdomenului, sub coaste, se pune un
pumn strans suprapus cu cealalta mana, se face o compresie de jos in sus si din fata in
spate, astfel incat sa mobilizam diafragma victimei si sa apasam aerul din plamani
pentru a expulza corpul strain.
Manevra trebuie sa fie suficient de brusca si obligatoriu dupa ce si-a revenit,
victima trebuie transportata la spital.
Cap.4 ADAPTAREA MEDIULUI LA NEVOILE BENEFICIARULUI

Asistentul personal are competenta de a asigura un spaţiu personalizat, în funcţie
de necesitãţile şi particularitãţile beneficiarului.
In acest sens, el amenajează spaţiul beneficiarului si-l personalizeaza.
Astfel, pentru amenajarea spatiului, asistentul tine cont de trebuinţele şi
particularităţile beneficiarului. In functie de patologia persoanei asistate se va
urmari reducerea riscului de accidentare a acesteia : inlăturarea neregularităţilor
terenului sau trecerea de la un nivel la altul. In aranjarea camerei va tine cont de

tipurile de limitări ale mobilităţii (mobilitate limitată la împrejurimi, redusă la fotoliu,
redusă la cameră, imobilizare la pat), de tipul protezării, prezenţa sau absenţa fotoliului
rulant, a cadrului de deplasare, ş.a.
Camera este aleasă astfel încât să asigure condiţii optime pentru persoana
asistată, iar patul sa fie orientat în poziţie corespunzătoare care sa - l fereasca de curent
şi sa-i ofere asistatului perspectiva asupra întregii camere. Amenajarea spaţiului ţine
seama de asigurarea integrităţii fizice a persoanei asistate, prin îndepărtarea obiectelor
care ar putea-o afecta. Camera trebuie să fie accesibilizată pentru a permite deplasarea
persoanei asistate la toaletă, baie, bucătărie şi ieşirea din casă;
Decorarea camerei se realizează după dorinţele persoanei asistate si se
rearanjeaza la cererea acesteia sau, atunci când trebuinţele de îngrijire şi recuperare
impun aceasta. Documentele personale importante sunt păstrate în siguranţă, în locuri
permanent accesibile beneficiarului.
Variante pentru accesibilizarea locuinţei: Bare de sprijin montate pe pereţii
locuinţei şi în camera de baie, covoare cu textură diferită care avertizează nevăzătorul cu
privire la un obstacol, la prezenţa unei mobile, a aragazului , placa / grătar de lemn
peste cadă pentru a uşura transferul beneficiarului din căruciorul rulant în baie ,
adaptarea scaunului WC cu ajutorul unui colac special pentru a putea fi folosit de copil ,
bare de sprijin în jurul toaletei , prezenţa jucăriilor în camera copiilor
Cap. 5 SUPRAVEGHEREA STĂRII DE SĂNĂTATE A BENEFICIARULUI

Asistentului personal are competenta de a supraveghea şi menţine starea de
sănătate a persoanei cu handicap. Pentru un rezultat bun acesta trebuie sa identifice
schimbările stării de sănătate. Observarea beneficiarului se realizează în permanenţă,
urmarind aparitia semnelor si simptomelor la nivelul aparatelor si sistemelor corpului
uman. Deasemenea, se urmaresc modificari ale fizionomiei, mimicii, palorii faciesului
sau tegumentelor, pentru a surprinde orice tulburări în starea de sănătate. Schimbările
stării de sănătate a beneficiarului se anunţă cu operativitate familiei si medicului.
A. Nevoile fundamentale ale omului :

Nevoia fundamentala este o necesitate vitala, esentiala fiintei umane pentru
asigurarea starii de bine din punct de vedere fizic si mintal. Dependenta in satisfactia

nevoilor reprezinta incapacitatea persoanei de a adopta comportamente sau de a
indeplini singur, fara ajutorul unei persoane, actiuni care sa-i permita un nivel
acceptabil in satisfacerea nevoilor astfel incit sa fie independent.
Cele 14 nevoi fundamentale ale omului sunt :
1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie
2. Nevoia de a bea şi a mânca
3. Nevoia de a elimina
4. Nevoia de a se mişca şi de a avea o bună postură
5. Nevoia de a dormi şi a se odihni
6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca
7. Nevoia de a menţine temperatura constantă a corpului
8. Nevoia de a menţine tegumentele curate şi integre se referă la toaleta
pacientului
9. Nevoia de a evita pericolele
10. Nevoia de a comunica
11. Nevoia de a acţiona conform propriilor credinţe şi valori - susţinerea
spirituală a pacientului
12. Nevoia de a se realiza - promovarea unui concept pozitiv despre sine
13. Nevoia de recreere
14. Nevoia de a învăţa - educaţia pentru sănătate - promovarea sănătăţii
Cand aceste nevoi nu sunt satisfacute vorbim de aparitia bolilor.
Semne si simptome ale starii de boala :
1. Stare generală: apatie, tonus scazut, durere…
2. Tegumente: cianoză, erupţii, pete, coloraţii, plăgi, leziuni, prurit…
3. Osteo - articular: scolioza, cifoza, lordoza…
4. Aparat digestiv: apetit, anorexie, scaun, greata, vărsături, disfagie
5. Aparat respirator: tuse, dispnee, rinoree, expectoraţie, frecvenţă, miros, ritm…
6. Cardio-vascular: edeme, palpitaţii, leşin, hipertensiune, tahicardie…
7. Uro-genital: poliurie, anuria, diureză modificata, metroragii,hernie…
8. Organe de simţ: tumefacţii, aspectul ochilor, auzul, văzul…
9. Sistem nervos: conştienţă, ritmul somn-veghe, convulsiile…
10. Temperatura; febrilitate, transpitatii…

Supravegherea constantă a funcţiilor vitale şi vegetative ale beneficiarului are o
importanţa deosebită.
B. Monitorizarea funcţiilor vitale:

Măsurarea parametrilor functiilor vitale, temperatura corpului, pulsul, tensiunea
arterială, respiratie, se face ori de cate ori se observa schimbări în starea de sănătate
precum şi la cererea beneficiarului. Interpretarea valorilor măsurate se face prin
confruntarea cu valorile normale.
Interpretarea rezultatelor:
Temperatura:
Sub 36 ºC – hipotermie
36 – 37 ºC – afebril
37 – 38 ºC - subfebril
38 – 39 ºC – febra moderata
39 – 40 ºC – febra ridicata
40 – 41 ºC – hiperpirexie ;
Valorile normale ale respiratiei:
Nou-nascut 30-80 resp/min
Copil mic 20-40 resp/min
Copil mare 15 – 25 resp/min
Adult 16 – 18 resp/min
Valorile fiziologice ale pulsului :
Nou-nascut :120 – 160 pulsatii/min
1-2 luni (sugar) : 100 – 140 pulsatii/min
12 luni – 2 ani : 80 – 130 pulsatii/min
2 ani-6 ani :75 – 120 pulsatii/min
6 ani-12 ani :75 – 110 pulsatii/min
Adolescent :60 – 100 pulsatii/min
Adult :60 – 80 pulsatii/min
Vartsnic : 60 -90 pulsatii/min ;
Valori normale Tensiune arteriala :
Adulti: 115-140mmHg / 70-80 mmHg

Copii: 91-110 mmHg / 60-65 mmHg
Nou-nascuti: 65-80 / 40-50 mmHg
Asistentul persoanei cu handicap aplică măsurile care se impun în cazul abaterii
de la valorile normale a parametrilor măsuraţi si anunţă prompt familia, medicul sau
salvarea, iar dacă starea acestuia este foarte gravă acţionează cu rapiditate în vederea
transportării într-un spital de urgenţă.
Deasemenea, administrarea orala a medicamentelor se realizează cu respectarea
strictă a prescripţiilor medicale.
Activităţile de educaţie pentru sănătate desfasurate de asistentul personal, se fac
atât în scopul asigurării unor cunoştinţe minime şi deprinderi igienice, raportat la
situaţia concretă a beneficiarului, cât şi în vederea prevenirii/diminuării/eliminării unor
comportamente nedorite, riscuri privind fumatul, drogurile, viaţa sexuală neprotejată.
Sprijinirea accesului beneficiarului la asistenţa medicală generală şi de specialitate se
realizează cu promptitudine, la termenele fixate de specialişti şi medicul de familie.
Sprijinirea accesului beneficiarului la asistenţa tehnică adecvată, ochelari, lucrări
stomatologice, orteze, proteze, se realizează în timp util, în toate locaţiile necesare, până
la finalizarea sprijinului.
Cap. 6 COMUNICAREA INTRE ASISTENTUL PERSONAL SI

PERSOANA CU HANDICAP
Pentru a intelege si a raspunde nevoilor beneficiarului asistentul personal trebuie
sa comunice cu persoana pe care o asista.
Comunicarea reprezinta ansamblul proceselor prin care se efectueaza schimburi
de informatii si de semnificatii intre persoane aflate intr-o situatie sociala data.
In procesul comunicarii exista intotdeauna un emitator - de unde se transmite
informatia, ideile sau emotiile si un receptor - cel care primeste informatiile. Intre cei doi
se afla un canal (verbal, electronic ), prin intermediul caruia se trimit informatiile.
Acestea sunt codate – pentru a putea fi transmise, iar apoi, la receptor vor fi decodate.
De la receptor ele se intorc la emitator - feedback.
Comunicarea se realizeaza prin limbaj. Acesta poate fi verbal (oral, scris), non -
verbal (limbajul trupului, gesturi, mimică, semne olfactive sau cutanate, acţiuni, limbaj


Ingrijitor Batrani Suport Curs Vol 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ingrijitor Batrani Suport Curs Vol 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

scsbacau@yahoo.com 0234 525445

Curs de Instruire pentru Asistentii Personali ai Persoanelor cu Handicap

Cap 2. ACORDAREA ÎNGRIJIRILOR PRIMARE

A. Tehnici de ingrijire a persoanei cu handicap

B. Asigurea condiţiilor igienice ale spaţiului personalizat

Cap 3. ASIGURAREA ALIMENTATIEI SI HRANIRII BENEFICIARULUI

A.Nevoile de hrana şi apa ale organismului

B. Dieta (regimul) alimentarã în funcţie de patologie

Intervenţia de urgenţã în cazul unor accidente produse în timpul hrãnirii

Cap.4 ADAPTAREA MEDIULUI LA NEVOILE BENEFICIARULUI

Cap. 5 SUPRAVEGHEREA STĂRII DE SĂNĂTATE A BENEFICIARULUI

A. Nevoile fundamentale ale omului :

B. Monitorizarea funcţiilor vitale:

Cap. 6 COMUNICAREA INTRE ASISTENTUL PERSONAL SI

S-ar putea să vă placă și