UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 1

Disciplina Parazitologie

CURS 2 (II) + LUCRARE PRACTIC Ă 2 (II)

FLAGELATE
CURS
Conf. dr. Lidia LAZAR – Șef disciplină Parazitologie

2. HEMOFLAGELATE

Generalitati
Protozoare flagelate ale sangelui si tisulare
 Inmultire digenica (la doua gazde): obligatoriu una dintre ele este o gazda nevertebrata (insecta hematofaga) cu dublu rol: in ontogenia
parazitului si in transmitere lui (inoculativ –salivar sau contaminativ-dejecte)
 Ultrastructural, organela specifica, numita glicozom, specializata in metabolismul glucidic
 Paraziti tropicali /subtropicali
 Majoritatea cu rezervor animal
 Hemoflagelate de interes medical: familia Trypanosomidae ; genul Trypanosoma si Leishmania (Viannia)

Stadii ontogenice (din ciclul de viata)

1. Amastigot (corp LD- Leishman Donovan; Leishmania)-flagel intracelular
2. Promastigote (leptomonas)-flagel extracelular
3. Epimastigot (crithidia)- absent la om (valoare biologica)
4. Trypomastigot-flagel extracellular si membrane ondulanta lunga, pe toata lungimea parazitului.

2.1.1 Trypanosoma brucei (Africana/Salivaria)

Boala somnului (Tripanosomiaza Africana)
Cadru nosologic general si magnitudinea bolii
 Hemoflagelat african cu 2 specii patogene pentru om: Trypanosoma brucei gambiense- 90% dintre infectii (Africa de Vest si Centrala) si
Trypanosoma brucei rhodesiense (Africa de Est si Sud); Trypanosoma brucei brucei-patogena doar la animale
 Vector: Glossina spp (musca “tze-tze”)
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 2
Disciplina Parazitologie

 Transmitere vectorial-inoculativa (salivar)

 Boala somnului (trypanosomiaza africana) apartine categoriei OMS de boli neglijate
 65 milioane oameni cu risc de imbolnavire
 Sub 10000 cazuri de boala raportate OMS , 2018
 Prevalenţă în creştere
 300 clustere (focus) in 37 ţări endemice
 Uganda (regiune de co-existenta a speciilor de Trypanosoma brucei)

Ciclul de viata (ontogenia parazitara)

 Doza minima infectantă = 300 trypomastigoti
 Trypomastigotii de T.brucei sunt polimorfi: forma longilina/svelta (slender- engl) masurand 20-40 µm, cu flagel lung este esentiala in
patogenie, fiind singura forma multiplicativa la om (prin diviziune binara); a doua forma de trypomastigot este numita forma scunda/
bondoaca (stumpy-engl), masoara 15-25 µm lungime, cu flagel scurt , cu rol in transmitere la vector, singura infectioasa pentru acesta (Fig.1).

Fig.1. Ciclu de viață T. brucei

Patogenie
1. Variatia glicoproteinelor de suprafata ale trypomastigotilor: conduce la activare monoclonala limfocitara B cu hiperproductie de IgM si, prin
epuizarea anticorpogenezei, imunosupresie.
2. Factori solubili parazitari (compusi toxici parazitari): a) piruvati-----IL10----vasculita, aparitia unui infiltrat inflamator concentric perivascu-
lar “in manson” (cuffing”) si reactii de hipersensibilitate; b) productie de tryptofol, compus parazitar inhibitor selectiv de serotonina; c) reac-
tii de autoimunitate (anticorpi antimielina)
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 3
Disciplina Parazitologie

Boala: Trypanosmoniaza Africana sau Boala somnului

 Faza 0 (cutanata): trypanom= papula indurata, dureroasa, ulcerativa (șancru trypanosomic) = este present in forma infectiva cu T. brucei
rhodesiense, absent la T.brucei gambiense, (vezi LP T.brucei - FAZA 0).
 Faza 1 (hemo-limfatica): febra neregulata, cefalee persistenta, mialgii, artralgii, prurit cutanat, rash circinat, iritabilitate; Semnul
Winterbottom este patognomonic la T.b. gambiensae = limfadenita cervicala posterioara bilaterala, (vezi LP T.brucei- FAZA 1).
 Faza 2 (neurologica/meningo-encefalitica): tulburari de somn (inversarea ritmului circadian), hiperestezii (in zona nervului ulnar = semnul
Kerandel sau semnul cheii), paralizii si parkinsonism (hipertonie/tremuraturi) pe grupe musculare isolate, tulburari endocrine si psihice
(apatie, demisie sociala/familiala, psihoze cu agresivitate, imprevizibilitate), emaciere, coma si deces (3-8 ani- medie 3 ani- la T.b.
gambiense, 4-8 luni la T.b.rhodesiense), (vezi LP T.brucei - FAZA 2).

Epidemiologie
 Areal geografic limitat la “centura Africana”: 14°latitudine Nordica-29°latitudine sudica, 1800 m altitudine
 T. b gambiense este antropo-perizoonotica (om, porc, caine, bovine), cu habitat forestier ecuatorial;
 T. b. rhodesiense este zoonotica, de savana;
 T.brucei brucei este specie parazitara exclusiv patogena la animale (Nagana);
 Transmitere: vectorial – inoculativ, musca ”tze-tze” ≡ Glossina spp, caile congenitale si transfuzionale sunt controversate.
 Vectorul hematofag Glossina spp: este o musca vivipara, cuprinzand 31 specii de Glossina (musca “tzte-tze”), ambele sexe vectoriale
transmit parazitul inoculativ, la fiecare pranz hematofag. Glossina spp prezinta atractanti olfactivi (substante aromate-cetone, fenoli urinari-
octenoli ) si vizuali (culori intense, miscare).

Preventie
 Masuri colective, antivector
Glossina spp. pretinde strategii de combatere si preventie de tip K- inventiv (knack-engl): capcane cu atractanti ( bionice, supravegheate prin satelit
GPI, odorizante, insecticide)
 Protectie individuala: imbracaminte in culori neutre, repelenti
 Chimioprofilaxia este toxica, nu exista vaccin/imunizare antiparazitara.
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 4
Disciplina Parazitologie

2.1.2. Trypanosma cruzi (Americana/Stercoralia)

Boala Chagas (Tripanosomiaza Americana)

Cadru nosologic general si magnitudinea bolii:

 Hemoflagelat American (raspandire pe continentele americane), 21 tari endemice
 Transmitere vectorial-contaminativa (excrementele/fecale vectorului)
 Vector: Reduviid- “gandacul pupacios”-kissing bug
 Parazitul are la om 2 forme morfologice: trypomastigot (in sange)- monomorf, masoara 15-20 µm lungime/1-2,5µ latime, cu flagel anterior
foarte lung, membrana ondulanta pe toata lungimea corpului si kinetonucleu proeminent, posterior; si, amastigot ( in macrophage,
nevroglia sistemului nervos parasimpatic si miocit neted, striat, inclusiv cardiac –pseudochisturi sau conglomerate de amastigoti (tisular)
 Boala Chagas apartine categoriei OMS de boli neglijate
 Prevalenta in scadere
 70 milioane oameni la risc, sub 10% diagnosticati, 8000 nou-nascuti infectati anual, 7 milioane cu sechele somato-functionale
 Extensie extra-areal geographic nativ : urmare a migratiei sud-americane, cu peste 100000 cazuri in Europa-OMS, 2018

Ciclul de viata (ontogenia parazitara)

Fig.2 Ciclu de viață T. cruzii

Patogenie:
1) Mucine parazitare (pentru ancorare de celula-gazdei) activeaza macrofagele, cu hiperproductie de cytokine proinflamatorii;
2) factori enzimatici parazitari:
a) transialidaza confera rezistenta parazitului la citotoxicitatea mediata de anticorpi (ADCC);
b) racemase-prolina stimuleaza policlonal limfocitele B;
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 5
Disciplina Parazitologie

c) reactii de autoimunitate multiorganica.

Boala Chagas (Trypanosomiaza Americana)

 Faza acuta: febra, limfadenita generalizata, miocardita, encefalita. Semnul Romana (mai frecvent la copii si adolescenti): edem palpebral,
conjunctivita si adenopatie preauriculara, inconstant dacriocistita unilaterale, (vezi LP T.cruzii - FAZA I)
 Faza cronica (20-25 ani):
a) forma cronic nedeterminata (60-70%): infectati- a/paucisimptomatici, dar care pot transmite parazitul. Apar modificari somatic-
functionale fruste (hipertrofia bilaterala de glande parotide, depletie de celule Leydig la barbat);
b) forma cronic simptomatica (10-30%)- megalia viscerelor cavitare (X10) : digestive (megaesofag, megacolon), urinare (megavezica,
megauretere) si cardiomegalie (30-40%, prin distrugerea de catre amastigoti a fascicului Hiss si reteaua Purkinje)-cardiomiopatie
chagassiana cu insuficienta cardiaca miogena, tulburari de ritm si de conducere atrio-ventriculare, anevrisme apicale, trombembolii, moarte
subita. (vezi LP T.cruzii - FAZA II)

Epidemiologie
 Areal geografic limitat la continentele americane
 Rezervor animal- zoonoza cu 3 focare: a) focar silvatic-mamifere carnivore salbatice, lilieci, pasari, rozatoare; b) peridomestic (opossum,
armadillos, rozatoare); c) domestic (caine, pisica, porc, pasari domestice)
 Transmitere
 Vectorial-contaminativ
 Congenital (transplacentar)
 Transfuzii de sange si transplant de organe
 Profesional (accident de laborator)
 Exceptional, oral (fructe acai, suc trestie zahar)-Brazilia

 Vectorul: insecta hematofaga din familia Reduviidae, cu 3 genuri (Rodnius, Panstrongylus, Triatoma) si peste 100 specii. Are activitate
nocturna, inteapa omul la nivelul fetei (sinonime, kissing bugs, gandaci asasini, barbieri, etc).

Profilaxie
 Masuri colective antivector: strategie inventiva de tip K (knack-engl)cu insecticide, prin rotatie, aplicate bianual 2/12, locuinte igienice
(constructii cimentate), screening-ul bancilor de sange si al donatorilor (sange, organe).
 Profilaxie individuala: protectie individuala (paturi cu plase), repelenti, vaccin (in cercetare-vector transgenic CruziGuard).
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 6
Disciplina Parazitologie

2.2 Leishmania spp

Leishmanioze (cutanate, muco-cutanate si viscerale)

 Hemoflagelat
 Inmultire digenica: amastigot (intramacrofagic) si promastigot (la insecta-vectoare)
 Transmitere vectorial-inoculativ (30 specii )
 Paraziti tropicali si subtropicali/mediteraneeni
 Majoritar, cu rezervor animal (zoonoze)
 2 milioane cazuri noi de boala/an, 1 MILIARD oameni la risc de imbolnavire
 88 tari endemice
 Apartin grupului OMS de boli tropicale neglijate

Ciclul de viata (ontogenia parazitara)

Fig.3. Ciclu de viață Leishmania spp.

Macrofag:
 piele (grup cutanat)
 mucoase (grup muco-cutanat)
 sistem reticulo-endotelial /histiocitar SRE (grup visceral)
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 7
Disciplina Parazitologie

Patogenie
1. IL12,γITF, TNFα (Th1-CD4): parazit omorat, boala vindecata
2. IL4, IL10 (Th2-CD8): parazit multiplicat/diseminat, boala severa, cronica sau diseminata
3. Exces cytokine (hiperergie): parazit persistent, reactii hiperplazice granulomatoase , boala nodulara muco-cutanata

Clasificare clinico-medicala:
 Grup cutanat: Leishmania tropica, Leishmania major, Leishmania aethiopica
 Grup muco-cutanat: Leishmania mexicana complex, Leishmania brasiliensis complex
 Grup visceral: Leishmania donovani, Leishmania infantum, Leishmania chagasi

A. Grupul cutanat = Leishmanioza cutanata (buton de Orient/Alep/Bagdad/Biskra)

Parazit & Vector

 Leishmania tropica (antroponotica)
 Leishmania major (zoonotica-:rezervor -rozatoare de desert)
 Leishmania aethiopica (zoonotica: rezervor -rozatoare montane)
 Vector: Phlebotomus spp (musculita de nisip, „cu par”), numai femela este hematofaga

Clinic:
 FORMA USCATĂ (L. tropica) (vezi LP – caz A)
 papulă --- -nodul ----ulceratie+ crustă ----cicatrice mică reziduala
 autovindecare lentă (1 – 1,5 ani)
 semnul Montpellier present (zona indurate, rugoasa, la palparea ulceratiei)
 raspandire urbană
 FORMA UMEDĂ (L. major) (vezi LP – caz B)
 papulă ----nodul ----ulceratie fără crustă ---- cicatrice mare, inestetica, reziduala
 autovindecare rapidă (6 luni)
 semnul Montpellier negativ
 leziuni satelite frecvente
 raspandire rurală
 FORMA DIFUZĂ-LUPOIDĂ (L. aetiopica) (vezi LP – caz C)
 papula unică --- nodul pseudolepros, NU ULCEREAZA
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 8
Disciplina Parazitologie

 cronică (20 ani)

 areal geografic limitat (Etiopia, Somalia, Kenya)

Epidemiologie:
 Areal geografic: “Lumea veche” (Bazin Mediteraneean & Asia Centrala/Orient Mijlociu)
 70% din cazurile de leishmanioza cutanata, actual, apar in 10 tari

Profilaxie:
 Masuri colective antivector:
 Phlebotomus spp necesita masuri simple, nesofisticate de combatere si preventie, incadrate in strategia de tip R (reproductiv), folosind
insecticide (de interior sau ambientale), depistarea activa si tratarea cazurilor umane.
 Masuri individuale: plase la geamuri/usi, imbracaminte impregnate cu repelenti, insecticide de interior, evitarea expunerii in orele de
activitate ale vectorilor (la rasaritul si apusul soarelui), vaccinarea (in cercetare)

B. Grupul muco-cutanat = Leishmanioza muco-cutanata

Parazit & Vector
 Leishmania mexicana -complex L (L) mexicana
 Leishmania brasiliensis-complex L (V) brasiliensis
 Zoonoze, rezervor animal
 Vector: Lutzomyia si Psychodopygus spp- musculite hematofage forestiere (numai femelele)

Clinic:
 ULCER CHICLEROS (“culegatorii de latex”-spaniola) (vezi LP – caz D)
 papula unică ---- ulceraţii cartilaj nazal/pavilionul urechii si pierdere de tesut
 evolutie cronică (20 ani)
 ESPUNDIA (vezi LP – caz E)
 Papulă---- ulceraţie extinsa, inclusiv tesut osos + adenopatie locoregionala, cu evolutie graduala
 Mutilare faciala, cai anatomice aberante la nivelul masivului facial
Epidemiologie
 Areal geografic american (America de Sud, Centrala, Mexic, Texas)
 Zoonoze, rozatoarele- rezervor animal silvatic
 Vectorii au hematofagie exofagica (de exterior), fiind activi dimineata, la rasaritul soarelui
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 9
Disciplina Parazitologie

Profilaxie:
 Strategie de tip R, exclusiv, individuala , prin protectie personala cu imbracaminte adecvata si impregnata cu repelenti, evitarea orelor
matinale (in zone forestiere si cu vegetatie)
 Vaccinarea: anti L. brasiliensis-vaccin gp 63

C. Grupul visceral = Leishmanioza viscerala (Kala-azar)

Parazit & Vector
 Leishmania donovani- antropo-zoonotica
 Leishmania infantum –zoonotica (caine, rozatoare)
 Leishmania chagasi-zoonotica (caine, canide salbatice)
 Vectori: Phlebotomus spp si Lutzomyia spp

Clinic:
 Incubatie variabila, intre 14 zile-2 ani, cu o medie generala de 4-6 luni
 Febra zilnica, cu doua varfuri hipertermice “in dromader”
 Spleno-adeno-hepatomegalie
 Pancitopenie (anemie, leucopenia, trombocitopenie)
 Hiperpigmentarea mucoaselor (kala-azar=boala neagra –hindi)
 Disproteinemie
 Stare generala buna (pentru o lunga perioada)

Complicatii:
 Suprainfectii bacteriene (tuberculoza)
 Amiloidoza renala si hepatica
 Nodulii postkala-azar (NPKA): macule si noduli moi, xantomatosi, indolori, pe fata, brate, torax posterior, generate imunologic (IL 10 si
hipersensibilizare tardiva);
 NPKA sunt: a) absenti in zona mediteraneeana si in America de Sud; b) tardivi (2-10 ani) in India si Africa de Est (Sudan); c) timpurii (9
luni): in Africa (cu exceptia Africa de Est)
 Factorii de risc pentru NPKA: genetic gazdei (absenta receptorului 1 γ ITF), genotipul parazitar, zona geografica (Africa 50-60%, India max
10%), coinfectie HIV si leziuni pre-existente ale pielii (Kaposi, psoriazis, tatuaje).
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 10
Disciplina Parazitologie

Epidemiologie
 Areal geografic larg cu 5 zone (Indiana, Americana, Africana, Asiatica si Mediteraneana)
 600 milioane oameni cu risc de imbolnavire, 90% din 7 tari- (OMS, 2019)
 50% dintre copiii cu Kala azar sunt din 3 tari (India, Sudan, Brazilia), OMS 2019
 Parazit oportunist (evolutie severa/letala la imunodeficitari): HIV, neoplazii, transplant de organe
 Coinfectia HIV creste de 100-2320 ori riscul de leishmanioza viscerala, in special in Africa de Est (OMS, 2019)
 Transmitere: vectorial inoculativa

Profilaxie
 Depistarea (test Montenegro- IDR) şi tratarea cazurilor umane
 Insecticide de interior (India)
 Tratarea cainilor, profilaxie antivector - zgardă cu deltamethrin (schimbata la max 8 luni)
 Protecţie individuală (haine cu maneci lungi, impregnate cu repelenti, plase la pat-“bed net”, retratate chimic dupa max 5 spalari)
 Vaccinare> doar la câine (Cani Leish-Leishmune® & Leishtech®)

Caracteristici generale protozoare flagelate

 Paraziti unicelulari (protozoare) avand flagelul (mastogont/kinetid) ca organ de locomotie
 Inmultire binara, longitudinala
 Specifice omului , dar si cu rezervor animal (zoonotic)
 Cosmopolite, dar si cu caracter tropical/subtropical

Morfologia si ultrastructura flagelului

 Ax central de cromatina cu o medie de 9 microtubuli cromatinieni, denumit axonema
 Corpuscul bazal de insertie a flagelului denumit kinetosom sau blefaroplast (contine mitochondria)
 Manson de citoplasma in jurul axonemei si o teaca externa (membrane externa)
 Organela specifica pentru flagel continand acid nucleic distinct (kADN ) numita kinetoplast
 Uneori, kinetosomul fuzioneaza cu kinetoplastul, unitatea jonctionala fiind denumita kinetonucleu

Principalele flagelate de interes medical

1. Flagelate cavitare: Giardia lamblia (intestinalis/duodenalis) si Trichomonas vaginalis
2. Hemoflagelate /flagelate tisulare: Trypanosoma spp si Leishmania spp
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 11
Disciplina Parazitologie

LUCRARE PRACTICĂ (LP)

Asist.univ. dr. Ionela NEAGOE

2.1.1. Trypanosoma brucei

Trypanosoma brucei gambiense (T.b.g) & Trypanosoma brucei rhodensiense (T.b.r)

Diagnostic infecție cu T. brucei (TRIPANOSOMIOZA AFRICANĂ ≡ BOALA SOMNULUI)

 Diagnostic diferențial (DD)
a) În FAZA 1 = DD față de alte afecțiuni asociate cu stări febrile recurente, de etiologie infecțioasa (alte infecții parazitare – malarie,
boala kala-azar; infecții bacteriene -bruceloza, borelioza, tuberculoza, febra tifoidă; infectii virale- hepatite viirale, infectie HIV) sau
non-infectioasa (limfoame);
b) In FAZA 2 = DD față de afecțiuni asociate cu fenomene neurologice de etiologie infecțioasă (meningita fungică cu Cryptococcus,
tuberculoză cerebrală, meningoencefalită din lues, encefalite virale - HIV) sau non-infecțioasă (tumori cerebrale, sindroame de
degenerescență cerebrală)
 Stadii de diagnostic (SD) detectate în cadrul investigațiilor morfologice (Fig. 4, 5, 12, 13, 14)
 Epimastigot (E) în condiții normale prezent în organismul vectorului - musca Tze-Tze (Glossina sp.)
 Tripomastigot (T) din organismul uman = stadiu patogen (SP) Boala Somnului; [T. din vector poate fi stadiu infecțios (SI)]

Trypomastigot POLIMORF
în organismul uman

Forma „stumpy” – Forma „slender” –

„bondoacă” din sânge „sveltă” din sânge și
LCR

Fig.4. Schemă morfologică stadii parazitare Trypanosoma brucei Fig.5. Schemă morfologică forme tripomastigot
(https://mykindofscience.com/2016/09/12/life-under-the-microscope-trypanosoma-brucei/) Trypanosoma brucei (foto adaptat dupa Lee SH et al. 2007)
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 12
Disciplina Parazitologie

 Diagnosticul paraclinic în suspiciunea de Trypanosomioza Africană (T.A) se efectuează pe trei direcții: screening, confirmare diagnostic și
stadializare, în contextul epidemiologic (zona geografică endemică) și clinic (asamblul de simptome și semne identificate la examenul fizic),
(Fig. 6).

Fig.6. Conduita de diagnostic paraclinic în suspiciunea de T.A vest-centrala (V-C) / est-sudică (E-S) în raport cu evoluția clinică (adaptare după
Neagoe Ionela) [Sg. (Sânge); A.L-G (aspirat limfo-ganglionar -vezi și Fig.7); A Ș. (aspirat șancru de inoculare – vezi și Fig.8 ); Sg C./V. (sânge capilar sau venos); LCR (lichid cefalo-
rahidian); MO (microscopie optică); CATT (Card Agglutination Test for Trypanosoma – vezi și Fig.9); HLG (hemoleucograma); VSH (viteza sedimentare hematii); CRP (proteina C
reactivă); mediu NNN (Novy-McNeal-Nicolle – vezi și Fig.13); PCR (polymerase chain reaction); RT-PCR (Real-Time polymerase chain reaction); 1+2+5 Ex Mo AL-G, AȘ, LCR = preparate
directe lamă + lamelă și frotiuri colorate Giemsa (vezi si Fig...); 3 Ex MO Sg proaspăt recoltat = FROTIU + PICĂTURA GROASA colorate Giemsa (vezi și Fig. 10); 4 Ex MO sânge
concentrat -prin centrifugare în microhematocrit = test QBC (quantitative buffy coat) (vezi și Fig.11)]
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 13
Disciplina Parazitologie

Fig.10 Proceduri de
Fig.7 Șancru de inoculare la locul realizare Frotiu și
înțepaturii vectorului (infecție cu Picatură groasă din sânge
T.b.rhodesiense) capilar;
(https://microbiologyinfo.com/diff
erences-between-thick-blood-
smear-and-thin-blood-smear/)

Fig.9. Test CATT – test de aglutinare directă

pe card-detecție
Fig.8 Semnul Anticorpi IgM anti T. brucei gambiense
(sânge capilar sau ser sangvin + Antigen = rezultat în 5
Winterbottom (infecție cu
minute); (www.itg.be › PDT_BR_0002_E_1.2.pdf)
T.b.gambiense)
Fig.11 În caz de parazitemie minoră -QBC-Test de concentrare prin
centrifugare Sg.C. recoltat în microhematocrit (tapetat la interior cu acridin
orange) + examinare MO în fluorescență - strat Buffy coat (detecție
tripomastigoți extraeritrocitari colorați in portocaliu)
(https://microbeonline.com/quantitative-buffy-coat-qbc-test-principle-method-analysis/)
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 14
Disciplina Parazitologie

Fig.13. Cultivare Sg. în vitro + examinare MO

epimastigoți dezvoltați pe mediul special
axenic la 21-26oC pe o perioada maximă de 4
Kinetoplast
saptamâni (https://microbeonline.com/nnn-medium-
composition-procedure-and-results/);

Fig.14 Frotiu LCR colorație Giemsa –

tripomastigot T. brucei

Fig.12. Examen MO sânge – FROTIU și

PICĂTURĂ GROASĂ colorație Giemsa
-tripomastigoți T. brucei (www.cdc.gov/); A B

Fig.15 LyB degenerate hiperproducătoare de IgM în SNC -pe fond T.A FAZA 2 (A-
frotiu LCR, colorație Giemsa); Modificări histopatologice tipice în SNC pe fond
T.A FAZA 2 (B- secțiune țesut cerebral recoltat necroptic, colorație H&E)
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 15
Disciplina Parazitologie

2.1.2. Trypanosoma cruzii

Diagnostic infecție cu T. cruzii (TRIPANOSOMIOZA AMERICANĂ ≡ BOALA CHAGASI)

 Diagnostic diferențial (DD)
a) În FAZA I = DD față de alte afecțiuni asociate cu modificări cutanate/periorbitale (ințepaturi insecte, leishmanioza în faza incipienta,
sporotricoza, celulită periorbitală, furunculoză, conjunctivită virală, sifilis congenital), stări febrile de etiologie infecțioasa (alte
infecții parazitare – malarie, boala kala-azar, filarioza, febra Katayama în schistosomioza acută infecții bacteriene -bruceloza,
bartoneloza, tularemie, febra tifoidă,; infectii virale- febra Dengue, febra galbenă, mononucleoza infecțioasă), tulburări meningeale
(toxoplasmoză cerebrală, alte meningite nonchagasice)
b) In FAZA II = DD față de afecțiuni asociate cu megalia organelor cavitare (alte cardiomiopatii nonchagasice – alcoolica, idiopatică,
fibroză endomiocardică; megacolon nonchagasis-nontoxic, megacolon toxic, boala Hirschsprung; acalazia esofagiana, cancer
esofagian).
 Stadii de diagnostic (SD) detectate în cadrul investigațiilor morfologice (Fig. 16)
 Epimastigot (E) în condiții normale prezent în organismul vectorului – gândacul reduvid
 Tripomastigot (T) extracelular -în organismul uman = SP Boala Chagasi. (T. din vector poate fi SI).
 Amastigot (A) intracelular - în organismul uman = SP Boala Chagasi

Fig.16. Schemă morfologică stadii parazitare Trypanosoma cruzii

 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 16
Disciplina Parazitologie

 Diagnosticul paraclinic în suspiciunea de Trypanosomioza americana se execută ținând cont de datele clinico-epidemiologice obtinute
anamnestic și prin examen clinic obiectiv (Fig.17,18, 19, 20).

Fig.17 Conduita de diagnostic paraclinic în suspiciunea de Trypanosomioza americană în raport cu evoluția clinică (adaptare după Neagoe Ionela)
[Sg. (Sânge); Sg C./V. (sânge capilar sau venos); LCR (lichid cefalo-rahidian – vezi și Fig.20); MO (microscopie optică); M-En (meningorncefalită acută); S.S (ser sangvin); HLG
(hemoleucograma);
n faza acutăVSHa bolii,
(vitezadiagnosticul de certitudine
sedimentare hematii); este
CRP (proteina bazat pe
C reactivă); examenulmediu
Ly (limfocite); hematologic parazitar pentru
NNN (Novy-McNeal-Nicolle detecția
– vezi si Fig.13);de
IIFrutină
(indirecta immunofluorescence);
T extracelulari (Fig.
ELISA19).
(enzyme-linked immunosorbent assay); WB (Western Blot); PCR (polymerase chain reaction); RT-PCR (Real-Time polymerase chain reaction); ADN ( acidul dezoxiribonucleic); Rx
1 2
(radiografie); Ex MO Sg proaspăt recoltat (frotiu si picatura groasa colorate Giemsa - vezi și Fig. 10; preparat direct lamă si lamelă din sânge venos recoltat pe anticoagulant); Ex MO
sânge concentrat -prin centrifugare în microhematocrit = test QBC (quantitative buffy coat) (vezi și Fig.11)]
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 17
Disciplina Parazitologie

 Deși amastigoții de T.cruzii se pot multiplica și în sânge, confirmarea prezenței lor se poate efectua în infecțiile cronice prin examenul
anatamopatologic al materialelor tisulare obtinute prin biopsie de organ sau necroptic (Fig. 21).

Fig.20. Examen MO
frotiu LCR -coloratie
giemsa –
tripomastigot T.cruzii
(https://www.cdc.gov/)

Fig.19. Examen MO frotiu și picătură groasă din sânge capilar – tripomastigoți

extracelulari de T. cruzii (https://www.cdc.gov/)

Fig.21 Examen histopatologic țesut cardiac

recoltat necroptic -colorație H&E-amastigoți
T.cruzii (https://www.cdc.gov/)

Fig. 18. Semnul Romana

FAZA I (https://medifoco.com.br/)
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 18
Disciplina Parazitologie

 Metodele de cultivare parazitară în vivo de genul xenodiagnosticului sunt abordate exclusiv în zonele endemice (Fig.22.) Toti pacientii veniți
din America latină care prezintă semne și simptome digestive sau cardiace trebuie investigați obligatoriu serologic și evaluati sistematic
funcțional și imagistic (Fig. 23, 24).

Fig.23. Rx cardiac
Cardiomegalie
(consecință a distrucției miocitelor și sistemului
excitoconductor nodal de către amastigoți de T.
cruzii); (WHO/TDR/Crump)
Fig.22. Xenodiagnostic
(Schenone H, 1999)
Fig.24. Rx tranzit baritat
Megacolon cu fecaloame
(consecință a distrucției celulelor musculare și a
plexului mienteric din peretele colonului de către
amastigoți de T. cruzii); (WHO/TDR/)
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 19
Disciplina Parazitologie

2.2. Leishmania spp

1. Diagnostic infecții cu Leishmania spp din grupul A și B (LEISHMANIOZE CUTANATE și MUCO-CUTANATE)
 Diagnostic diferențial (DD)
a) Leishmanioze cutanate ale lumii vechi față de: ulcerul tropical (infectie cu Fussobacterium fusiform și Borellia vicentti), difteria
cutanata, ulcerul Buruli (infectie cu Mycobacterium ulcerans), yaws (infecție cu Treponema partenue); lupus vulgaris la nivel facial,
sifilis terțiar; infecții micotice (blastomicoză, paracoccidiomicoză); epiteliome.
b) Leishmanioze muco-cutanate ale lumii noi față de: granulomatoza Wegener, reticuloza polimorfică, limfoame, carcinom nazo-
faringeal, alte leziuni distructive.

 Stadii de diagnostic (SD) detectate în cadrul investigațiilor morfologice (pentru toate formele clinice de leishmanioze), (Fig. 25).
 Promastigot (P) în condiții normale prezent în organismul vectorului – musculița de nisip = Phlebotomus spp / Lutzomyia spp; P este
și SI pentru om;
 Amastigot (A) intracelular - în organismul uman = SP Leishmanioza

Fig.25 Schemă morfologică stadii parazitare Leishmania spp. (https://microbeonline.com/key-

points-laboratory-diagnosis-visceral-leishmaniasis/)
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 20
Disciplina Parazitologie

 Diagnosticul paraclinic în leishmaniozele cutanate și muco-cutanate se relizează tinând cont de datele epidemiologice (zona geografică de
rezidență sau în care s-a deplasat persoana) si aspectele clinice (localizare leziuni -pe suprafețele expuse ale corpului, număr leziuni, evoluția
acestora), (Fig. 27,28,29,30, 31).
 In cadrul investigațiilor morfologice, microscopia nu ofera informații asupra speciei de Leishmania, (Fig.32). Confirmarea diagnosticului
prin teste genetice are și acest scop (Fig. 26).

Fig.26 Conduita de diagnostic paraclinic în suspiciuniile de Leishmanioze cutanate (C) și muco-cutanate (M-C) (adaptare după Neagoe Ionela.)
[M.C. (material cutanat); M.M-C (material muco-cutanat); ); mediu NNN (Novy-McNeal-Nicolle – vezi și fig.37); PCR (polymerase chain reaction); RT-PCR (Real-Time polymerase chain
reaction); ADN ( acidul dezoxiribonucleic); * Examenul microscopic al materialelor tisulare (cutanate si mucocutanate ) se face sub forma de frotiu colorat Giemsa (pentru aspiratele
/exudatele tisulare) sau colorație H&E (pentru biopsii) .
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 21
Disciplina Parazitologie

Fig.29 Noduli
cutanați,
B
A difuzi
neulcerați,
multipli -la
nivel facial
(forma
difuză-
Fig.27 Buton de Orient – leziune cutanată unică Fig.28 Ulcerații cutanate lupoidă – L.
(forma uscată – L.tropica). A. Ulcerație cu crustă ( multiple fără crustă (forma aethiopica)
http://www.microbiologybook.org/parasitology/); umedă - L. major) (Ramot Y
B. Semn Montpellier (https://www.sciencesource.com/) & Zlotogorski, 2016)

Fig.30 Ulcerații
muco-cutanate
asociate cu
distrucția locala
a nasului și
buzei supeioare
(forma
Espundia – L.
brasiliensis)
(http://www.bru.licr.
org/~opperd/parasite
s) Fig.32 Examen MO frotiu colorație
Fig.31 Ulcerație cartilaj auricular (ulcerul
Giemsa – raclaj cutanat - amastigoți
chiclero – L. mexicana)
Leishmania spp (https://www.cdc.gov/)
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 22
Disciplina Parazitologie

2. Diagnostic infecții cu Leishmania spp din grupul C (LEISHMANIOZA VISCERALĂ = KALA-AZAR)

 Diagnostic diferențial (DD)
a) Mai multe boli pot imita clinic boala kala-azar și anume: malaria, schistosomioza, tripanosomiozele, bruceloza, leptospiroza, febra tifoidă,
tuberculoza diseminată, SIDA, hepatită cronică, ciroza hepatică, malnutriție, limfoame și leucemii, amemia aplastică, sindromul de
splenomegalie malarică hipereactivă (HMS) / sindrom de splenomegalie tropicală (TSS).
b) Debutul primar la nivel cutanat cât și complicatiile leishmaniozei viscerale de tipul NPKA la nivel cutanat (Fig. 38) cer un DD fata de lepră
histoplasmoză, blastomicoze, sporotrichoza, paracoccidioidomicoza, sifilis, infectii streptococice de grup A, infectii stafilococice,
sarcoidoză, yaws, impetigo, carcinom celular bazal / squamos.

 Diagnosticul paraclinic în boala kala-azar (Fig. 35).

 Opțional se poate apela la teste rapide de screening într-un context clinico-epidemiologic pozitiv în zonele endemice (Fig. 33, 34, 35)
 Diagnosticul de certitudine se bazează pe demostrarea directă a amastigoțiilor în citoplasma celulelor SRI (sistem reticulo-endotelial) (Fig.
36)
 Serologia poate oferi informații suplimentare dar în anumite situații poate avea limitări asupra specificității de reactie (Fig. 35).
 Diagnosticul paraclinic în complicatia NPKA (Fig. 38) se bazează pe aspectul leziunilor (nodular) și are ca scop detecția microscopică a
amastigoțiilor în prelevalatele tisulare (Fig. 38,39).

Fig.34 Test ICT pe

baza de antigen
recombinant rk39 –
pentru detecție
anticorpi specifici în
Fig.33 Hepato-
sânge capilar
splenomegalie. Boala (https://microbeonline.com/an
kala-azar tibodyantigen-detection-tests-
(http://www.bru.licr.org/~opper for-the-diagnosis-of-kala-
azar-visceral-leishmaniasis/)
d/parasites/)
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 23
Disciplina Parazitologie

Fig.35 Conduita de diagnostic paraclinic în suspiciunea de boala kala-azar (adaptare după Neagoe Ionela)
[L.d (Leishmania donovani); Sg. (Sânge); A.M. (aspirat măduva osoasă hemtogenă); AS (aspirat splenic); S.S (ser sangvin); IC (imunocompetenti); ID
(imunodeficitari); HLG (hemoleucograma); VSH (viteza sedimentare hematii); CRP (proteina C reactivă); PT (prothrombin time ); APTT (Partial Thromboplastin Time); TGO&TGP
(transaminaze -aspartat aminotransferaze & alanin aminotransferaza); FA (fosfataza alcalina); mediu NNN (Novy-McNeal-Nicolle – vezi si Fig. 37); ICT (test imunocromatografic – vezi și
Fig34); DAT (Direct Agglutination Test ); IFAT (test immunofluorescență indirectă); ELISA (enzyme-linked immunosorbent assay); WB (Western Blot); PCR (polymerase chain reaction);
RT-PCR (Real-Time polymerase chain reaction); ADN ( acidul dezoxiribonucleic); Examene microscopice aspirate tisulare sub formă de frotiu colorat Giemsa - vezi și Fig. 36]
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 24
Disciplina Parazitologie

Fig.36 Examen MO frotiu colorație Giemsa -din aspirat

maduvă osoasă hematogenă -amastigoți intracelulari
Fig.38 NPKD – Noduli
faciali, multipli, neulcerați
(http://www.bru.licr.org/~opperd/para
sites/)

Fig.37 Cultivare în vitro aspirat tisular +

examinare MO (frotiu colorație Giemsa)
-promastigoți dezvoltați pe mediul special
axenic
Fig.39 Examen MO frotiu colorație Giemsa -din
tesut de raclaj noduli cutanați -NPKD –
amastigoti L.donovani
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 25
Disciplina Parazitologie

Bibliografie suplimentară suport

1. Lazar L. Synopsis de Parazitologie Medicală,. ISBN: 978-973-708-486-6, Editura Universitară “Carol Davila”, București, 2010.
2. Lazăr L. Compedium de Parazitologie Medicală, ISBN: 978-973-708-132-2, Editura Universitară “Carol Davila”,Bucuresti, 2004.
3. Steriu D. Infecții parazitare, ISBN: 973-7928-22-9; Editura ILEX, București, 2003.
4. Crețu C.M. & Cilievici S.E. Parazitoze autohtone și de import ghid de diagnostic și tratament. ISBN: 973-86042-8-1; Editura Cartea
universitară, București, 2004.
5. Crețu C.M. Parazitologie medicală. ISBN: 973-708-095-5; Editura Universitară “Carol Davila”,Bucuresti, 2004.
6. Lee SH et al. A fatty-acid synthesis mechanism specialized for parasitism. Nature Reviews Microbiology 5, 287-297 April 2007
7. Schenone H. Xenodiagnosis. Mem Inst Oswaldo Cruz, Rio de Janeiro, Vol. 94, Suppl. I: 289-294, 1999.
8. Ramot Y & Zlotogorski A. Multilesional cutaneous leishmaniasis. CMAJ Oct. 04, 188 (14) 1034; 2016.