Întrucât studiul chimiei începe în clasa a şaptea, iar eu tocmai am terminat anul

şcolar, m-am gândit să scriu un scurt articol cu toate noţiunile teoretice pe care
le-am asimilat în acest an. În felul acesta mă voi putea folosi de acest articol în
viitor şi poate voi ajuta şi alţi elevi.

Corpuri - porţiuni limitate de materie

Substanţe - forme omogene de materie cu o compoziţie constantă
Materiale - forme eterogene de materie cu compoziţie constantă

Ustensile de laborator:
 - balanţă
 - stativ cu eprubete
 - eprubetă
 - termometru
 - refrigerent
 - pahar Berzelius
 - pahar Erlenmeyer
 - balon cu fund rotund
 - balon Wurtz
 - pâlnie de separare
 - pâlnie de filtrare
 - baghetă
 - capsulă
 - mojar
 - pistil
 - cilindru gradat
 - lingura de ars
 - clemă
 - cleşte
 - spatulă
 - trepied
 - bec de gaz
 
Proprietăţi - însușirile caracteristice ale unei substanţe
Proprietăţi fizice - proprietăţi care nu pot modifica compoziţia substanţei (e.g
gust, miros, culoare, formă, stare de agregare, densitate, temperatură de
fierbere, temperatură de topire)
Proprietăţi chimice - proprietăţi care modifică compoziţia substanţei (e.g
proprietatea de a arde, proprietatea de a fermenta, proprietatea de a rugini etc.)

Fenomene - transformările pe care le suferă substanţele

Fenomene fizice - transformări care nu pot schimba compoziţia substanţei (e.g

1
schimbarea stării de agregare a apei etc.)
Fenomene chimice - transformări care schimbă compoziţia substanţei (e.g
ruginirea fierului)

Substanţe pure - substanţe perfect curate cu o compoziţie ce nu poate fi

schimbată prin operaţii fizice (e.g hidrogenul, oxigenul, apa distilată etc.)
Amestecuri de substanţe - două sau mai multe substanţe, între care nu au loc
fenomene chimice, puse împreună (e.g apa de râu, aerul, sifon etc.)
Amestecuri:  
            - omogene
            - eterogene

Soluţii - amestecurile omogene din două sau mai multe substanţe, între care nu
au loc fenomene chimice
Dizolvare - fenomenul prin care o substanţă se răspândeşte printre particulele
altei substanţe, formând o soluţie
Dizolvat - substanţa dizolvată
Dizolvant - substanţa în care are loc dizolvarea
Densitatea = masa/volumul -> ρ = m / V
Solubilitate - proprietatea unei substanţe de a se dizolva în altă substanţă
Concentraţie - cantitatea de soluţie dizolvată într-o anumită cantitate de soluţie
Concentraţia procentuală = Masa dizolvatului * 100 / Masa soluţiei -> c =
md * 100 / ms
Soluţii:  
    - diluate
    - concentrate

Atom - cea mai mică particulă dintr-o substanţă care nu mai poate fi fragmentată
prin procedee chimice obişnuite
Element chimic - totalitatea atomilor de acelaşi fel
Simbol chimic - notaţia prescurtată a denumirii elementului chimic (e.g sulf - S,
oxigen - O, uraniu - U, aluminiu - Al, aur - Au, neon - Ne)
Structura atomului:  
            - nucleu:
                - protoni
                - neutroni
           - electroni
Număr atomic - numărul protonilor din nucleu (se notează cu simbolul Z)
Număr de masă - suma numărului de protoni şi neutroni din nucleu (se notează
cu simbolul A)
Izotop - atomi cu acelaşi număr de protoni, dar cu număr diferit de neutroni (e.g
Hidrogenul (1 proton) are ca izotopi Deuteriul (1 proton şi 1 neutron) si Tritiul(1
proton şi 2 neutroni))

2
Înveliş electronic - spaţiul din jurul nucleului, în care se află electronii
Învelişul electronic are mai multe niveluri de energie (straturi electronice)

Sistemul periodic:
           - Grupe -> coloanele verticale care cuprind elemente cu proprietăţi fizice
şi chimice asemănătoare şi acelaşi număr de electroni pe ultimul strat electronic
           - Perioade -> liniile orizontale din sistemul periodic

Valenţa - capacitatea de combinare a atomilor unui element cu atomii altor

elemente

Ioni - particule încărcate cu sarcini electrice care provin din atomi prin cedare
sau acceptare de electroni (e.g Na+, Cl-)
Compuşi ionici - substanţe formate din ioni (e.g sarea de masă -> Na +Cl-)

Molecula - cea mai mică particulă dintr-o substanţă care poate exista în stare
liberă şi care prezintă toate proprietăţile substanţei respective
Molecule:
     - substanţe simple (formate din atomi identici):
                                 - monoatomice (un atom)
                                  - diatomice (doi atomi)
                                   - poliatomice (mai mulţi atomi)
     - substanţe compuse (formate din atomi diferiţi):
                              - diatomice
                              - poliatomice

Covalenţa - valenţa exprimată prin numărul de electroni pe care un atom îi pune

în comun cu electronii altui atom (e.g Molecula de hidrogen este formată din doi
atomi care punându-şi în comun cei doi electroni realizează o covalenţă. Fiecare
dintre atomi are o structură electronică stabilă de dublet.)

Formula chimică - notarea prescurtată a moleculei unei substanţe cu ajutorul

simbolurilor chimice

Reacţii chimice - transformările chimice pe care le suferă substanţele

Reactanţi - substanţele care reacţionează împreună          
                                                            -> carbon + oxigen = dioxid de carbon 
Produşi de reacţie - substanţele rezultate din reacţia chimică                              

3
Clasificarea substanţelor:
              - Oxizi (compuşi din două elemente, oxigen şi un alt element):
                - e.g CaO (oxid de calciu), Al2O3 (oxid de aluminiu), SO2 (dioxid de sulf)
etc.
              - Baze (substanţe compuse formate dintr-un metal şi una sau mai multe
grupări OH)
                - e.g NaOH (hidroxid de sodiu), Ca(OH)2 (hidroxid de calciu),
Cu(OH)2 (hidroxid de cupru) etc.
              - Acizi (substanţe compuse cu molecule formate din unul sau mai mulţi
atomi de hidrogen şi un radical acid)
                - e.g HCl (acid clorhidric), H2SO4 (acid sulfuric), HNO3 (acid azotic)
              - Săruri (substanţe compuse formate din metale şi radicali acizi)
                - e.g NaCl (clorură de sodiu), Na2SO4 (sulfat de sodiu),
CaCO3 (carbonat de calciu)

Legea conservării masei - într-o reacţie chimică, suma maselor reactanţilor

este egală cu suma maselor produşilor de reacţie; atomii de un anumit tip intraţi
într-o reacţie chimică se regăsesc în acelaşi număr în produşii de reacţie

Reacţii de combinare - reacţiile chimice în care doi sau mai mulţi reactanţi se
unesc formând un singur produs de reacţie (e.g NH 3 + HCl = NH4Cl)
Reacţii de descompunere - reacţiile chimice prin care un reactant se transformă
în doi sau mai mulţi produşi de reacţie (e.g CuCO 3 = CuO + CO2 prin încălzire)
Reacţii de înlocuire - reacţiile chimice în care o substanţă simplă ia locul unui
element dintr-o substanţă compusă (e.g Fe + CuSO4 = FeSO4 + Cu)
Reacţii de schimb sau dublă înlocuire - reacţii chimice în care două substanţe
compuse schimbă între ele unele elemente (e.g H 2SO4 + BaCl2 = BaSO4 + 2HCl;
HCl + NaOH = NaCl + H2O -> reacţie de neutralizare - acid + bază = sare + apă)

Reacţii exoterme - reacţiile chimice care se produc cu degajare de căldură (e.g

HCl + NaOH = NaCl + H2O -> se observă o creştere a temperaturii)
Reacţii endoterme - reacţiile chimice care se produc cu absorbţie de căldură din
mediul înconjurător (e.g 2HgO = 2Hg + O2 prin încălzire)

Reacţii rapide -> explozii, arderea panglicii de magneziu, înroşirea fenolftaleinei

în mediul bazic
Reacţii lente -> coroziunea metalelor, râncezirea grăsimilor, fermentaţia
alcoolică