ORNITOLOGIA

poporană 'rolnână.

'ele

�. FE.. ' ftll- �R:!LA\Jl�' �.

M e ln b r u al A cad e, lI). i e 1: r o lI). â n e,

Cernăuff.
Tipografia iu] R. Eckhal'dt..
1883 .

. - LIBi-t�.R1A
(; ( " ( �q r' ;.. i ()(.
o "f.t
v �.l u ....
1..-. � �.,

BUl.��\.��)Gi
 Precuventare.
A mai vorbi despre Insemn4tatea literaturei po-
porane credd ca, nu este de trebuintA, odd In qiva de
ast4-4): nu mai sta nimene la Indoel4 cum O. literatura
modern, trebue sit se Intemeeze pe cea poporand,
scotendti la lumina si Intrebuintandd t6te comorile cele
marl', bogate si frum6se ale literaturei poporane pentru
redicarea edificiului literatures modcrne.
Tote natiunile, earl- ad o literatura au purcesd
astfelin si de aceea ail propasitd asa de departe.
Numai in nos acestd adev6rd abia tArqid a isbu-
titd a fi Irecunoscutd ; ... se Incepuse cladirea dela
acoperiO In josti!
Dar' in fine am ajunsti si not la cunoscinta ade-
v6rului, si acdsta prin impulsulti until bdrbatil, care a
scosil la lumina 0 parte din comora nesecat4 a litera-
ture): poporane si ni-a (PO: aceti anthill cunosoint4
cu traiuld poporului, cu datinele lui, cu credintele lui
si mai alesii cu limba lui cea dulce, frum6sa si bogat4,
si pe acesta temelie trainica ziditi monumentuld litera-
tures nationale! Este 6re de trebuinta 64 mai qicii cum
di acestil barbatd este Did V. Alecsandri? si cum eh
pe lang4 merituld di este poetuld-rege al nostru, va
Iv

avd veciniculd si netagacluituld meritd ca a fostd edit

dintaid, care a push antaia 'Ara la 4emelia sandt6sa
a literature nationale!
Daca literatura poporana ar fi fostd mai de
multd cunoscuta am fi scapatd de fdrte multe neo-
logisme pocite, nascocite si Introduse In scrierl lite-
rare si sciintifice, earl nu se vor vulgarisa nici ()data,
si cari sunt si vor remand nentelese. Sa luamb numai
o botanica sdd o zoologie romandsca In mama si vom
aAa nisce numiri de plante, animale gi paseri care din
care mai curiOse si vecinicd nentelese, pe rand In
popord esista numiri asa de frum6se, precise $i poetice.
Cunoscendd acdsta lipsa, am adunatil de o cam-
data numirile de paseri ce le-am aflatd pend acuma
la popord, am adunatd legendele, datinele, credintele
si cantecele ce le are poporuld despre paseri, si le
scotd acuma la lumina sub numele de: Ornitologia
poporana romana.
Este prea adeveratd ca acdsta adunare nu e Inca
completa si va trebul Inca multa staruinta si multu
lucre pea ce se vor aduna t6te numirile paserilord
din t6te partile locuite de romans, dar' celd putind
am facutd Inceputulil, si nu dorescil alta de cat ca sa
fie spornicd ¢i sa induplice si pre altii a lucra maT
departe, sell celd putind a-my comunica mie ceea ce
all adunatti pe acestd canapit ca sa fill In stare a com-
pleta cu timpulti acdsta publicare.
i daca prin scrierea de faro' am isbutitil sa pund
ci eh o unica para la temelia trainica §i sangt6sa, pe
 V

care trebue sk" se radice literatura nationalg, aunt deplinil

multilmitd si recompensat.
In fine m6 simth dAtoriU a esprima sincera mea
recunoscinca si multhmitii tuturord acelord P. T. Domni,
car)" au binevoitU a-mi Intinde mans de ajutoyiil la
lucrarea acesta si mai cu samg, Domnilord: P. Ursula,
Gr. CrIciunasd, Jos. Olarili, I. StoTcescu, St. Fl. Ma-
riana. si Or. Lujanti.

Sir eti ti, 7/19 Augusta 1883.

S_ FL Mariam'.
 &eo
J. POPESCU BAJENARU
AUTO R...e.5f3Z,.
V 0 L. anz2W.297...

a.

I.

Primentulu, aditpatti tje recoritOrele lacrinn ale

ernei, care ne-a pfirfisitii, pi inetilditit de rag& cele
plkute si cAldurdse ale primaveri!, care a sositit incepe
drg-s1 a se imbrilca in vesmentulu 1ui celit verclitt fp-a
se Impena, cu mit si mil de floricele.
Luncile si pometele, ciriti¢urile si tufisurile, pIldurile
i padurelele, codril si dumbrtivile Incept drg-s1 a sic-
boql mugurulu, a inflorl si a Infrun41, a resptIndl umbrA
si a prim' In sinulti lore pre OspetiI, ce I-au fostil pttra-
situ cu'nceputulit tomnet trecute.
Mit si mit de pgserele mutatore se'ntorcu acuma
din terile cele calde si fie-care se grabesce c'unu dorit
nespusti spre cuibulti sett, sdu, In lipsa acestma, spre
unit loed placuttl, uncle salt pita petrece tots vdra.
Din tote partile se audit paserile cantittOre Into-
rifindU imne de lauds i multrunire ceresculm parinte,
pentru ca drit-s1 h-a redatu multi dorita ysi asteptata
primgvdrg.
InsiI dintre tote paserile acestea, ce m-anunta
desteptarea naturei, venires primaverit,i Inveselescu
 -- 2
omenimea cu cAntecele lore, numat una singurit se Alia,
care o IntAlnimu .i -o audimu pretutindene cAntAndu:
atAtu In innate cAtn .i la Ora, atlitri In celu mtn mare
si mat pustin codru, cAtti i 'n celu maT mica pom6tu
sett tufistt.
Acosta pasere multu dprita si forte Iubitrt de Ro-
man1 este C u c u 1 a, lat. Cuculus eanorus L. germ. der
gemeine Kukuk.
Pe cAtil de doritu si mbitu este C u c u 1 u, pe
Mil de multi Inveselesce eln omenimea en canteculu
sea, pe atAta de multe si variate stint si datinele 0
credintele poporulul roil-11111u despre densulu.
Deci, en credit, ca fie-cgruT RomAnt-i adeveratu si
lubitorni de literatura nostrse poporanil, II votil face o
deosebita placere si bucurie, data It vnfil arAta can
sunt legendele acestei pasen ? de ce anume se deose-
besce ea mat multil de catu alte risen. cantAt6re ? .i
ce crede poporulu romAnit despre &ma ?
Sa 'ncepemil asa dara mat Antitut cu legendele
C u c u 1 u 1. SI vedemu ce ni istorisesce Si ce crede
RomAnulti terand despre densultt ?

II.
Prima legenda a Cuculu 1, care nu-a istorisit'o
Vasile Ungurenu, RomAnit din Bisesct, satu In Buco-
vina, inutulti Suceyet, smut precum urmeza :
Paserea, care o numinnt not asta-di C u c u, ci cit
nu este Cuculu eau adeOratil, ci so0a acestum
Sava.
 3 --
Cuulii cell' adev6ratti, care area pene de a u r 6,
nu se afla acuma pe pamentu, ci'n ceealalta lume.
Dintru inceputu, tine sci and a maf fi fbstil pi
aceea, ci ca trala ¢i C u c tt 1 ii Impreuna cu soda_ sa
Sava pe painentu, d-ar' fiindu ca so0a sa I-a fist
necredinci6sa Cuculu a parasit'o.
Acesta a fostu adica asa, ca. Sava s'a iubitif cu
Privighit6re a. Cuculu, ci c princlendu-o c se
'fubesce cu alta pasere, s'a sup6ratil forte tare pe d6nsa
i -a mustrat'o fOrte dicendu-i : cum de-a pututil ea sa
se iubdsca cu Priv ighit 6re a, c'o pasere asa de
mica $i de urita, pe and elu e cu pene de auril ? Apof,
dupa ce a nuistrat'o si st-a desrarcatu tote al6nulti
inimei sale asupra ei, ci ca a parasitu pentru totdeuna
pamentulil acesta Outt de faradelege ei reutate ai s'a
dusil In ceea1aitA luine, in rah', dra pe Sava a
lasat'o aice in asta lame.
Sava, veqdndtt ca, sotulu serf Cuculu nu glumesce,
ci o lasa si se duce, I-a Intrebatil : cand i unde srL -lu
caute ?
Cuculu superatu I-a spusu sa-lu caute, daca vu-
esce, dela Blagovi.tenie p6n6 'n Stincliene'),
pi dacrt 0116 atunci 1-a afla unde-va, bine de bine, dar'
daca nu, mm multu sa nu-16 caute.
Sava, cunoscendu-si gresdla Fi voindu a se 'ndrepta,
cum ail sositu Blagovisteniile, d6una a si Inceputu a
i) AdicA dela Bunavestire Ni pen6 in Nascerea stin-
tuluT prof. Ionfi BotezAtoriulA 24 Iuni0, cAci Bu-
navestire se numesce pe alocurea si Blagovistenie, erA
Nascerea prof. I. BotezAtoriulit se numesce in genere de citrA Ro-
mAniT din Austro-Ungaria SA n 4ien e.
 4

sbura s1-a-In cautit In tote partite .i 1-a totu cAutatu

in la S A n 4 i e n e, clar' nicain nu 1-a pututu at%
Si nu numat atunet 1-a chutatu, ci si de-atunet In
e6ce, S a v a, adicA paserea ce-] Oicenut not asta-41
C ti e U, totdeuna, in tote anulu incepe pe la B 1 a-
go vis ten i e a Ninth g1 -a e A u t A ne 'ncetatil pane
la S A ncjiene pre sotultt sett, pre C u e u.
Si fiindu ch Ilia actuna ntt-lit !tote nicain an,
de-aceea Sava a f6rte neastemperatil, nu sta multh
pe-untt puma, ci punendutse pe-o ranturh si strigAndu
de vr'o cAte-va on c u c n ! c u c u !" lndata sbdrlt pe
alth raniura, si toth asa a16rgh ea din pomu in pomu,
de pe-o ramurIt pe aka si strigh c ucu! cueu!"
d6ra, d6ra HA p6te OR pre sotulti sett.
Inzadarh lush It este t6th alergittura si strigarea,
chef Cucul ti, sotulti sett mitt cu penele de aunt
e dusu pe ceea lume." I)

III.
A d6ua legenda a Cuculut e acesta :
A fostil odata unu Imperatd .1 -a avutu dot fecton
pe Cucu si pe Ste fan ti; amendot cu p 61.111 ti
de a u r u, pe umere aveau cote unu lueef6rti, pe pep-
tun' senmulu lune' .i a sdreluI, dr' fata lorh strelucta
ca gi 'tetra cea scumpa.
I) DacA ni-ar fi ertatii a ne abate dela ac6sta legends, apoi
mie ma a m -aril vent a crede, cA CuculA cu pene de aura
nu e altulii, deciltrt acela pre care ornitologiltii HA numescu lat.
Chrysococeyx cupreus s.a auratus, Cuculus cupreus, germ. der Gold-
kukuk oder Didrik, care se OA in cea mai mare parte a Africa de
sudii vi de mincer'.
 5

Imperatulit a pornittt la unit resbotti mare, din

tare niel nu s'a mai re'ntorsu, cad dusmanii 1 -au
omorItil.
Inainte de-a pleca imperatultt la acela resbotil a
a 4isa fiiloru set :
AscultatT, Horn, ce ye splint Eu me (Luca
la resboia, era voT rernfineti In pace cu mama yOstre
$i de cum -va s'ar Int&npla, ca ea sit more In acesta
resbotil mare, atunci in loculu meu veY urma to fiule
C u c u.
Dupa sfarsitulit bataliet aucJindu Imperatesa despre
m6rtea sotultu eT, indata strinse data mare $i intarl
In scaunulit imperatescu pre fiulu ei C u c u, precum
lasase tatalti seu.
Lui St efanu Insit nu-T para bine de acesta gi
incept a pismul pre frate-seu. VerIendu acesta mania
lore, se incerca destula a-1 Impaca ; insa tote furl In-
desertit, cad nici unulu nu void decatil Imperatie
on mdrte.
Lucrulu deveni in luptii intre cet doT frati gi
St efan it invinge pre frate-seu Cucu si-lu alunga
de pe scaunula Imperatescit.
Atunci auqindu despre acesta tatalu lore, care se
Oa In ceealalta Iwne, serise numal decata o carte si
dandu-o until Corb ti, flu slobw)I pe buriculd p a-
mentului sit rasa afara in lumea cea notia cu cartea
gi sa o dea fectorului seu acuma imperatit.
,Dar' Stefano nu bawl in sama niciInfruntarile Wane-
sea, ca nu face bine si asa lucrulit remase ca maT
nainte.
 Mania lore superata forte s'a bolnavitu greet si
inainte de-a muri &Tema pre amendm flit la sine si
se Incerca inca ()data si mat pe tirma a-I impaea.
VeOendu si de asta data, ea sfatultt ei Orin-
tescu nu-lu primeseu, li Oise :
Dad,' nu me ascultati Vol pe mine, ea ye blastemu
en lacrimile in °chi si cu limbo de mOrte, ca Dun-111e 1dt sa
ve departe de olaltit, pe unulu la resarita si pe eelalaltu la
seapatatu, si on catu ve Yeti incerca a ye int<tlui la olalta,
sa nu vi se implin6scii at:6sta cerere a YOstre !
Pieendu acestea, densa muri, era pisma intre cei
dot frati urma si mai departe.
Nu multa dupa aeeste pre cei dot frati incept a-L
dojeni consciinta din launtru, ayeati visuri grele in
cart tatalu si mania lore yorinaii en densh, ca nu e
bine sa mat tuba pisma intre sine.
Atunci cei dot frati 1st adusera aminte de bias-
temultt mama lora, si asa Stefano cinema pre frate-seu
la situ pentru a se impaea by olaltrt.
VeOendu mama 1pru, ca de si titrOiu, totu-si se
iarta unulti pre altulu, se indura a le usura meat -va
blastemulu, si asa cera dela S m e i diic eeea lume, ea.
pre Ambit frati sa-T prefacil in done pasert ; apoi S t e-
f an u sa remana in lumea cea Mutt, era C a c u sa
fie adusu in lumea ceealalta la tatala sea si mama sa.
Acosta se 'ntempla numai decatu. Acelu S t e-
f anu e paserea dela not, care eftnta C u c u ') si atunci
') Paserea, ce-o nunumil not C u c ii, (lie i o sama, de Ro-
initnT din Bucovina, eh se cliTamil St efan n, dnpii cum ml-a sputa
Die a mul (Mama' FrmulA, reze =ii romilmi din satta IgeseT.
 -- 7

striga pre frate-seil din eeea Nine ; 6rg acela de acolo

respunde S t e fit n u! Adiea se striga fraOT unulit
pre altulu ')
IV.
A treta legeudO. a Cuculul, istorisita de Dumitru
luga, rontanu din satulu Seliste in Afariunuresti, si co-
municata de vgrulu 'lieu Stefanil Fl. Mariana, abi-
turientu, suna In modulu urrnatorig
0 fernee a nascutu odata doT copilasi de-ageme-
nea. i copilasiT aceta din diva, in care s'att nascutu,
totu o gurg si unit plansetg ail tinuta vr'o cite -va dile
dupe olaltl,, pdn6 ce In urmg aif si muritti. Mama lorg
§t -a data cea mat mare silit4a Clara -T pate refine dela
plAnsu, dar' de era 7-a fostu tats ostinela, cam n'a
aflatil nim unit singuru mijloeu sett 16cti, prin care t -ar
fi pututil inbunit si mulcoml.
Si copilash, dupe ce an muritu, s'ag prefaeutg
amendoi in done pasen ... Se vede cu asa h-a fostg
InparOtil dela Dumneded
Un ulit dintre acestlgem6nart dive eg cunt s'a prefacuttti
in pasere Inclata a pargsitit pamentulu si s'a dusu In
ram, unde petrece 5i acuma i se numesee C n c u, era
celalaltii a remasa §i se aflg One alit climb de astg-dT
aicT pe pamentg si se numesce Stefan u.
St e f ang in tote anulu incepe a dint& totd6una
dela Blagovistenie si Ong la SAndiene vt -a
strigh in timpulu acesta ne'ncetatu pre fratele sett celu din
legendit a'a publieatfi mat ftntilIii de DM Elie Popii
In $ e')(1Acema
e t ore a", an. IV. linda-Pests. 1878. p. 92-93,
 8 ---

ram totu U 11 c u! C u e n! Era celu din_ ram flit striga

pre fratele sea istit do pe pamenta tail St e f auu!
Stefano!
Si dice ca numai iutru atfita consta pomelniculu
acestora doi frati ea se striga ne 'neetata dela Bingo-
viqtenie si pene',1a Sanqiene, Mnindu-se unula pre al-
tub.' pe uume. Era data nu s'ar striga, §i num? in res-
timpultt acesta unulil pre altula, atundi nime nu i-ar
mtil sci, flier nu `t-ar mai pornenl, cad de multil ar fi
fosta tatati en totulti

V.
A patra legenda a Cucului, istorisita de Iona
Alargindnu, romanu din Reusem, sate In Bucovina, tuna-
talu Sucevii, i comunicatil, asemenea de visrulu men
St. FL Mariana, suna precum urm6za :
A fOsta odata intermit sate una omu forte siiracu,
care, de saraea ce erti, de multe on Mc i maearu o
farina de pane n'avea de uncle mama.
Mei femee ! Elise omulu acesta intr'o di ne-
xestei sale pane ileum, a mersu cum a mar mersu,
cam, de nude -a fostit de uncle n'a fostu, tote am mai
avutu elite unit alta cle rendulti gurer, dar' de -acuma
Initiate v'ticlit ea nu e in cotro, trebue sit me ducu
in lame ca sit catigu ceva de maneare, data m-e voia
ca sit nu perimu intro Emma demina eu toot de Mine!
Bine ! ea nu te opresea, du-te! res-
pause femeea, munai la una te fact' luatoritt de sama,
... sit nu intarilir multu, clef verdz to ca avemil. o
multime de eopiT, i mie singnra nn scin cleil de-nit vat
 9 ---

ficu putinta sa -4 sustinu pre toti prin hicrulti mAnelorn

mele, pone to - -1 intOrce, daca nu to -t intorce de graba !
N'ave nici" o frier!, cam &frit nu me ducu eu
ca sa nu mal vino ! tf ist! mat departe brirbatulu.
lul apot unit toporit pe umertt fii, sarutAndu-st nevesta
ysi coplit, se pornl la diumit si se cam mat duce in
lumea larga.
Mergendu elu asa, cittu va fi mersti, cu gtindulu
mai multu la nevesta si la copiil de-a casa, de eau in
ceea ce ar fi pututti sit castige, eat ea, ajungendu intro
padure, dii in marginea druinultu, pe uncle se duce eht,
de-o t uf a '1, care avea mat multe ramurele una ca alta
de 'unite, drepte i frum6se. *i cum dete cii °chit de
tufa aceea 1st lua toporulu de pe umerh si vol sA-st
tate unu biitu de drum dinteensa.
Tufa, vecjendu-lit ea vrea sa o tate, iii pleefi ra-
murelele spre densulti f,41-1 Elise :
Omule ! cum te chiama ! fit bunu si nu me
tail, ca eu, asa cum sunt acuma, de mare folosu potu
sa-ti fiu !
i de cc folosu asa de mare poti sil -nn fit to
lnie 2 intrebil omulu plinu de unnire i mirare, crtnd
o aucil vorbindu.
Na me mat intrebil de ce folosu potu sa-ti
fiu 1 --.- Oise tufa mat departe, ci mat bine int6rce-te
de graba inapoi in satulu de uncle esti, cats' acolo
char acuma e alegere de vornicu, si cum vet altinge,
satenit indatu au sa te alga pre tine de vornicu, si
I) Sub euventulii t u fit" Romitnii din unele piirt1 ale Bueo-
vine §i Transilvanier tntelegit Alunul
 10

atunct 10 va fi cu multil mat bine si mai 'Isom, de cum

tt-a fostti pea acuma, att.-m nu-ti va trebul Did unit
batu ca sa iet lumea in capti cu densulti.
Omulu celti saraca fact asa, dupil cum la 1'11\7'0-
OM tufa. S'a intorsti de graba Inapoi si emu a ajunsti
a casa, satenil, fara sa mat amble multa cautanda ti
alegendu si fara sa mai intinda multi vorbil, flu alesera
pre densula de vornieti.
Tret ant de dile a fostti ela apoi vornicu in sa-
hib' sett si tare bine i-a mersti in timpulti acesta, cam
avea acuma de tote cate-I trebue atatti pentru sine, att.'.
si pentru familia sa. Saracia si neajunsurile it -parasise
casa si mdsa.
Dupil alit tretlea anti Insa, nusciu cunt si'n ce
fella, cum s'a purtata 1i ce a diresa, destulit ca, fu
scosu cu nepusa 'n mOsa din vornicie i alesti altulti
in loculu lm.
Omulu nostru, devenindu acuma era-si saracu li-
pita pamentului, cum a fostu dintru inceputu, si ne-
sciindti ce sa faca ca sa-si pota suqine casa, lua era-st
toporulu pe umeru 1i, scarbitil si amtiritti cum era, se
porni de-acasa si se duse dreptu la tufa cea, din padure
cu gandulu ca s'o tale, de Ore ce ea a fostu aceea, care
1-a intorsti antant-.t data de pe drumu si 1-a indemnatil
ca sit se lese a fi alesti de vornicti.
Insa tufa si de astii, data se ruga ca sa-i dee
pace, sa n'o tate, ca -i va fi de mare folosu, dicendu-I
sa mOrga in cutare targu, cam acolo e alegere de -unit
judecatornt mare, si cum va ajunge nu minim ca va fi
 11

alesg, ci ca-i va merge Inca eu multi' mai bine, de

cum i -a mersil e(nd a fostg vornicu.
Saracultt nu astepta sa,"-i mai spue Inca odata, ci
pornindu-se se duse dreptu la targulu, unde 1-a In-
dreptatg tufa. §i cum ajunse de-auna fn alesit de
j udeeatoritt.
Pupa trei ant, cum ,i din ce pricing, nusciu, dar'
destulu atata ca. -1i perdu si acesta pane, remaindg din
non sgractt cum a fostil ,i mai nainte.
i acuma, a trefa org, vedendu-se lipitu pamen-
fulm, lute toporulg pe unieru .i se Indreptft spre tufa
din pridure.
llet omule, star nu me tail ! dise tufa corn
ilu vedg de departe ca se apropie cu toporulu de
densa, caw ,i de asta data to -ort Inve0 ce sa fact
si cum sa ajungi la o mgrire, la care n'ai mai fostu nici
odata in vie-ta ta, ysi prin care poti sa -ti castigi o avere
asa de mare, ca sa tuba copii din copiii tei cu ce tral.
Apoi ce mai intindi atata vorbg, ... de ce nu
nie invent ? dise atunci saraculu intr'unu tong restitg.
1)u -te In eutare i cutare Ora! vorbi tufa
mai departe, unde tocmai acuma s'ati adunatil mai
niarii Imper4ei la unit Meg ca sa aldga imperatg, si
data vet merge to acolo au sa to alega pre tine, m'ai
inOlesti ! . . .
Saraculti, bucuria lui, cum audl acesta nu mai stete
mita pe ganduri, ci pornindu-se se duse tote Intr'unut
sufletu spre targulu unde 1-a indreptatti tufa. Era dupa
ce ajunse la stirea locului, mai marii imperatici, cum
iltt vedura li placura diserA:
 12

Acesta e de not !... pre acesta sa-ht alegemu

de imp6ratu !
§i cum diserii, asa i fOura.
Pe timpulu acela insa imp6ratii nu emu alesi pe
vi60, ea In 4iva de astir, -ch, ci dupa unu Ere care timpu
fie-care imperatil trebuia sa se mulVimescrt de imp6-
ratie si in loculti lni sa se alega altulil.
Cand a sositti asa dark timpulu ca sa se alOga alto
impOratu, °multi nostru Inca n'a avutti in cotro, elu
Inca a trebuitu sit se multam6sea ... Asa erh datina pe
acelea timpuri si asa a trebuitti sa faca ri elu. Dar' lin
nici ca-t pass, de-acesta, de 6re ce emu avea acuma de
tote iu destulti si prea destultt, avea de tote cite
numai ii doriIt si poftia inima.
Sofia lui insa, ca una ce era mai poftielOsa si do-
ritOre de mariri totil mai Inalte, nu se mu4amI munal
cu atata, ci ea doria sa fie acuma si mai mare decatu o
imperat6sa. De-aceea Elise ea barbatului sett sa merga
err4i in tufa cea din padure si s'o tale minim death,
dacil nu-lit va Inv6ta cum sä ajunga la ceea ce doresce
spunendu-i totodata si ceea ce are sa doresca si poftesea.
Asa sa -nu fact, on de nu, mai multi sti nu to
v6du In ochii mei! Inched femeea.
Barbatulti, ce era sit filch ? trebu.1 s'o asculte,
data voia sa atbd pace, si, macarti ca, a fostit imperatu,
lull bra -st toporultI pe ttm6rii si se porni sere tufa din .
padure si mergendil catu va fi mersu cum ajunse Fa
tiensa nitI una nici alta numat death s'o tale.
Mei omule ! c,lise tufa, veclendil ca nu e
catit bine v-ain facutu eti pane acuma ci to tote nu
 -- 13

estt multamitu, la urma urmeloru totu voesci it me

ta ? . . .
Da ! te tat tart multa vorba, numin dacA
nu -mi vet spline IndatA cum si in ce feint vont pate
sa-im ajungu Inch una ryi cea de pe urma dorintA !
Bine ! Intrebil tufa care e dorinta aceea?
-- Apdf dtt! ... clack voesci sit te last In vieta
invitte-me cum potti ajunge ca sit fiu mat mare deatu
Dumnede ti, ca nurniu atunci, child me vet invet&
acesta, vet fi ertatil de mine si liisatit in pace, altmin-
trelea nu!
Tufa, cum ilu au(JI astfelm vorbindu, ii respunse
piing de manie:
Tu omit de nemicA, fi fiir' obrazu ce esti, pentru
ca at ajunsu a fi One intru atAta, de nerusinatil si in-
drasnett prin poftele tale cele diavolescr, din minutult
acesta SA nu mat ai nici cast nici mesa si nici sera
idea, ci sa te prefacI in C a c ti, era muerea ta, care
te-a indemnatu la acesta cerere, :A, se pref.:nil in P u-
p a z a, si sa tunblati amendoI catu vetI fi fi vett trill
de pe point pe point i de pe ramu pe ramt, to eiln-
tAndu c u c u, era ea pupAind ti tag diva ca o ne-
buna, pentru cit Watt fostt indestulati it multAmitt cu
eelea ce vi le-a daruitu bunulu Drunnedeu !
§i cum a rostittt tufa cuvintele acestea, °multi In-
data, s'a prefilcutt fu C u c ii, era muerea lit in P u-
Inceputt amendosi, unulti clintr'o parte &A
p A t A, et-an
altuhu din alai parte a Aiwa de pe pomu pe point si-A.
cAntA elu tutu, errt ea pupupu!
 14

VI.
A cincea legeuda a Cucultll, istorisita de Maria
01. Manciu, romancil din Benefit, si coinunieata de Diu
Iosifii Olariu, invetatortil in Domanii, sung precum
urmeza :
A fostd. thud a fostu, ca de n'ar fi fostu si n'ar
fi nicT nu s'ar povestl.
A. fostil odata unit °aid saracil lipitil pllmentulut,
cif, de saracu ce era nici cenusa destula. in vatra foculul
nu avea. Totu ce avea eld erait dot copit, unit batatd
$i -o fetita, pre civil if iubia ca si °chit Bei din cepa.
Eta ins' ca'ntr'o di muerea onutliff neestuia se
bolnavesce .i nu peste multi more.
°multi o duse eiltd o duse dupa tn6rtea sotiet
sale. Dar' de la unit timpd, vedendil ca e grew a till
singurn, mat alesu eg avea copit mid, se insult de a
d6ua org $i aduse o ma seio n e') Indracitg In ease.
M as c i o n e a, ca mai tote maseionele, atu era
4mua -PA n6ptea de mare, nu Ikea mat nici unit picu
din gura, ci totd una latra si sullera pre bletultt omit
spunendu-i sit, feed' ce va face en eopiii set, sg-i dued
unde -i va. duce, numat sa nu-T maT v&Ja In °chi, cam
nici decurn nu-T pOte suferi, on de nu, ea maT multu cu
densulu nu va sede.
Fetita imolai, on de ate on se certa mascionea
cu tatalu sell, sta Intr'und cotil de-o parte .i aseultandu
pile bine dupd urechie tote celea ce le atria dela
mascionea sa.
') In Bucovina se dice in ascihri li vitrig A,
 15 ---
Eta insa ca 'ate° nopte,_ ne mat putendu °multi
suferl certele Para de sfarsitu yi batjocurile nevestel
sale si voindu a aye odata pace si linisce in casa sa,
lull pre copiit set si se Buse cu deny ii lute° phdure
pustie, qieendu-le ca merge dupa lemne, dar' rand
ajunse inteunti loot uncle padurea era mai d6sh, mai
Intunee6sA sI mai fior6sa, se furistil de densa yi lasan-
du-1 acolo In scirea Domnulut se'ntdrse a cash.
Copia, vedendu dela unu timptt ca tatalu loth,
pre ,care -lu cugetau eh e dusu sa tae lemne, nu se mai
intOrce, yi nesciindu ce sa filch yi 'n cotro sa apuce,
dormith n6ptea aceea In padurea eeh pustie.
A dotta di demindta lush fetita, care era mai
marisora si mai cuminci6th de cattl batatulti, lua pre
frate -sell de Juana yi plecarh Irupreuna spre casa pe
urma; cenusel, ce -a fostu luat'o yi presurat'o fetita pe
drumu cand a mersil cu tatalu sea In phdure.
Mascionea, rand I-a vedutu venindu a casa, cu-
getat eh a turbatti, nu ce-va, asa de tare s'a fosttl In-
furiatu yt mitniatu pre densii si pre tatalu lora. §i numal
data I-ar fi fostu cu putinta P-ar fi Inghitittt Inteo lin-
gurh de sorbiturA, asa era ea de rea si de inarticita.
Barbatulu et lusa, fiindh precum se vede unu
omti f6rte molaticu, yi voindh a-I face pe placu, mai
proba una, mat probft Alta, ca d6ra v. a pate departa
pre mph dela cash, dar' cn nemich nu-i putt' indupleca
si Insala.
Mascionea lndracita, vedendu ca nicf intr'unu
modh nu se p6te desbara de copiil barbatulm seu,
Ist pose In gandu ea numat decatu nimic6sca, si
 16

asa intr'o bursa denlin6t6, pe eAnd barbatulit sett era

dusu de a cast, prinse ea pre batatIl si omorindu-lil fart
eea mai mica mustrare de cugetil i-lii dete suroril sale
ea ac6sta sit-lti pregAtesea de mftncare pentru tatalu se0.
Ce era. sa film biata fetita ? .. . De voe de Devoe
trebul st asculte pre mascione $i sa fact ce 1-a spusit
ac6sta, duet vol ca sa, nu patdsca si ea ca (rate sett...
Ea, INA, sa dim vre unit cuventit, lua pre frate-set
si-ht pregatl de mancare, lust inima 1-o ascunsit Intr'o
but 6r V), c)icendil cAtra mascionea sa cii a mancaeo
unit cane.
Venindu °milli, adica. tatalt bruatulul, de unde
va fi fostil dusli, a cast, a mancatil pre biliatulu sett
dimpreunt cu mascionea... El Indemnart, si pre fetita:i
Just acesta n'a voitu nici de cum st manance cu densii,
ci stringendt tote osele din trupulu frAtiorultil set Ie
ascunse In but 6r 6, unde a ascunsit si inima.
In demineta urmatore tta cri din butora, uncle au
fostil ascunst inima $i 6sele batatului, es1 o pasere cu
pene -sure si punendu-se pe-o rtmuriet a copactultil
cella en butora, a inceputil a canta:
Cucu! cucu! cucu!
Mascionea m'a tAtath
§i cu tata m'a mAncath,
Dar' eh to 0161 m'ant schimbatii
Si de mascione-am scApath I

Mascionea IndrAcita, fiindu din Intemplare In apro-

pierea copaciulul aceluta i audindu efintecultt baiatulul
1) But6rA =-- scorbura.
 17 --
Cind fulbre de m6task
Cea mar buns gi alesa 4) .

In balada N ovacd §i Corbul u" provinti de-

minutivele Co rbi or ti" §i Co rbuleVU". EtA, §i
versurile, earl' ui le'nfiiti§ezh" !

Eta, marl, cum plangea,

Cil'n departe, susti Aria
Unu corbil negrtl, corbiqor at
Ce sburk incetisorti
$i din aripT totfi btitea
i cujale cronconla...

Tart In balada acesta erouth ei G- r u e adre-

Andu-se catra Corba dice :
A1e1 corbi, corbisoril
De vreT to sa -mi facT pe dorS,
Tine ineltn;u1i1 meu
$i du-lit unde voescil e5...

i'n fine :
Corbulittulti usurelil
Awa 'n pliscu -T unu inelti 2) .

Femeiura Corbultil se numesce C orb 61' c A"

vi C 6 r b rt" dem. C Or biV V.
T6te numirile acestea, dupa cum ne vom there-
dinta Wan; stint f6rte respftndite nu numai fo Bn-
covint, ci yi'n Transilvania, ba chiar si'n Dobrogia.
') V. Alecsandri. Poesil pop. ale Rom. p. 141 qi 142.
') V. Alecsandri op. cit. p. 145 ci 146.
2
 18

Numirea C orb 6ic g" se afIg atatil la RomaniT

din Bucovina, cc tii si la cel din Dobrogia, dupg cum
ni-arata" urmgtorele versurY, ce le reproducemil dintr'o
baladg Intitulatg 111 aic a b6tr an g" :
Cea maid. !Arita,
Cu britulA de lane
In genunchi cAdea.
8i la ceritt privia
8i mi se rugh :
De s'ar indural
EA rn'ag bucurh
Domnulil sit m0 &di
0 raigrA corboicit
Din arip sa sboril
Colo sA scoborii.
Domnulci audia
Cor boic 'o fAcea...1)

0 doing din Bucovina, In care provine munirea

C 6 r b a ", sung precum urm6zA :
Frundil verde de cart tett,
La fontitna vOduvei
8ede C 6r b a negrii, Bede
5ede'n frunde, de n'o vede.
C6r ba negra put Vi -a scosil
Si n'are nict unit folosit :
Unulti sb6rit si se duce
Altulti remttne gi plinge.2)

') T. T. Burada. 0 cilletorie in Dobrogia. Iasi. 1880. p. 116.

vedi Ai p. 108.
?) Ft)ia societAtii pentru literatura gi culture romans in Bu-
cuvina. an. IL CernAutr. 1866. p. 280.
 19

[hill fragmentg de doing, tag din Bucovina, ni

spune urmatdrele despre o C 6 r b g" si puil acesteia :
C 6 r b A, c 6 r b A, mama nostrA I
Jan silesce
De ne cresce
Si ne pune
'N pene bune
SA mergem peste pAdute I
Auleo, cA bine-ar fi
EA cand m'asi putea sill,
Dar' penele mi-ail rAritfi,
Clontulil mi s'a biltucitri
Se vede c'am betrinitfi,
Nu e modru de trAitti l" ... 1)

0 doing din jurulg Sesermanului In Transilvania,

care ne'nfAisazg numirea C 6 r b it" sung preciun
urmdzg :

Turturea, pasere vie,

Spune mandrului sA vile,
CA s'ar'i coptil struguri'n vie
S'a'nvelatii o C6rb A n 6g r a
Si duce cu vita 'ntr6g1,
S'a'nv6tattI una mai micA,
Duce, nu Iasi nemicA. 2)

Alta doing, totg din Transilvania, In care se at%

numirea de mai sesg si care tritt6zg despre acela-sT
obiectg, e acdsta :
I) Din coleetrunea mea ineditii.
2) Jona Muresanfi. Doane pi hore pop. publ. in F amili a",
an VI, Pesta. 1870. Nr. 8U. p. &,b.
2
 20

PiirseruTcli cam mnielie

Spune-i la badea sal vie,
Ca s'att copal struguri'n vie,
S'a'nvetatu o C6rb negr
$1 duce cu vita 'ntrega,
S'a 'nvetatii una Corbu negru
$i duce cu buciumu,
S'a'nvetatil o CiorIt mica
$i nu remine nemicii,
S'a'nvtJtatil si /erlele
$i le dual bobitele. ')

Numirea micsorativ4 C orbic ii" o Intftlnimit

atiltil In vorba de t6te 4ilele a Romilniloril din Buco-
vina, catn §i In vr'o cite -va localitAi din Romania.

VI.
Numirea C o r b ti" si derivatele sale s'ar'i Intre-
buintatti din cele mai departate timpuri si se mai In-
trebuint6zii Inca ,i IAA in cjiva de astg-qi de catr4
Romani atatil ca connume de familie, catti si ca po-
recla, precum: Corbu, Corbea, Corb6n1.1 si
C o r b i t A.' Mal cu mina acei Romani se poreclesctl
C o r b 1", carilf stint negriciosl.
In Romania aflanill Inca 0-o multime de sate
munti, pAduri, riurl, mori, poduri, locuin0 isolate, plebe-
tuft, insole, petrii §i altele, earl' sunt numite dupi1 nu-
mele Corbu, CorbIsi Corbia", precum:
COrbA, Corbanesci, Corbanii Corbenca, Mora si
Podulti-Corbencei, Corben1, Corbesca, Corbesci, Corbi,
2) Com. de Dlu Gr. Ciiiciuna,i1.
 21

Corbii-din Ciungi, CorbiT-din-vale, Corbii-man, Corb4a,

Corbil, Corbulti-de-josii, Corbulti-de-susd, Pdriuld si
Poduld -Corbulul, Corbusori 1), si'n fine Petra - Cor-
bului. 2)
Afard, de aceste iiumuT topografice scud prea bine
ca se vor mai fi aflandd si multe allele, dar' de-o-
camdatd credo ca si acestea vor fi de ajunsil.
Pgruld bdrbacilord, care e negru .i frumosd, ild ase-
Mendzal RomAnuld cu p dna Corbuln V. Asa aflamil
in balada ,.M iorit a" 3), precuin si In alte poesif po-
porane urmdt6rele versuri :

Perivorula luT
Pena corbuluT.

Asemenea i despre aceia, earl all sproncene fru-

!nose .i negriciase Inca se dice oh a a nisce sprO n-
cene ca pena corbului" sea:
Sprencenele luT
Pena corbuluT. 4)

') D. Frundescu. DictionarTa topografica §i statistics alit Ro-

manieT. Bucuresci. 1872. p. 131 §i 132.
2) A. Ruso. P e t r a Corbulu T", Legend*/ publ. in F 6T a
societa01 pentru lit. ci cult. rom. in Bucovina",
an. IV. CernautT. 1868. p. 141. Eroula acestel legende e o feta
anume C orbit i a". Tots acesta legendry., prelucmta in versurT forte
frum613e de eruditula nostru poets Dia V. Bumbaca se dial. publi-
catil in aceealr f6Te p. 211-226.
8) V. Alecsandri. op. cit. p. 1.
') .Intr'o balacla din colectiunea mea inedita.
 22

Call si caniT, cariI sunt asa de negriT, ell strelu-

cesce p6rula pe densiT, se numescU de catra Romani In
regula C o r b
Pe Maga tote aceste datine si credinte ale Roma-
niloril despre C o r b ii, pe laugh' numirile topografice,
de familie, de porecle $i de vite, earl sunt numite dui-A
densulti, nu trebue sa trecemil cu vederea i faptulil ca
C o r b u l iii represintli marca Romanidi, respective a
Munteniei, dela Intemelerea el si pea In Olua de asta-4

VII.
In fine Val si£ mai insemneet tack' §i vr'o cate-va
proverbe, earl le-art alcatuitil Romanii in decurgirea
timpulul dela datinele §i apucaturile CorbuluT si earl,
In timpulil de fata, sunt forte respandite si la diferite
ocasiuni Iutrebuintate.
Proverbele, earl le cunoseenill nol, stint urmatarele :

OchY aveudii at fostti ca orbulii,

Te-at dusii, m'aT slujitil ca corbulil.1)

Proverbulti acesta se aplich" mat cu Banal la acei

6men1 cu carii nieT °data nu to pot'i ajuta, cad on si
ce li-al spune sa-ti lack ei tote ti le fact's pe doss.
Corbule! cum i4T sunt pull?
Frumo§1! pe erttu merge inegrese6.12)

I) Antonii PannU. Culegere de Proverburt sou Povestea vorbil.

Partea II. Bueureser. 1853. p. 49.
2) Idem de eadem. Partea I. Bucuresct. 1852. p. 162.
 23

s6d altmintrelea:
Cum IV mergil pull, corbule?
De ce merge se inegresca 11)

Acestea d6ue proverbe aratA firesca r6utate a

unora, ce in loci sg se micsoreze, merge -OW spre sporire.
Face treba ca corbuld", sedicedesprecei
ce-ti promitg cg-ti vorit face vre unit lucru, dar' nu se
tins de cuventg, s60 sit despre aceia, carora li spud se
face una si ei Ill facg cu totulg alta, tocmai ca si Cor-
bulg din santa scripture.
Corbtl la corbg nu scote ochii"; acestil
proverbg forte latitrt pretutindene unde numai se aft.
Romani se aplicit mai cu same la 6menii, carii 1i se
pare ca trAescri, red IntreolaltA, precum stint bung. 6r1
multi amploiati, Ins1 cand voesci sa scold ce-va dela
TTnuli dintre densii prin ajutoriulti celuialaltg, atunci, in
loco srt-ti ajute, amend& te ne indreptgtescg.
Din gur a cobulul n'audi decatti cra"2),
adicrt dela 6menii cei rel, asupritori §i despoietori nisi
cand nu poti astepta vre unit bine, ci numal tag reit
Un d e e boitulg, acolo se adunI corbii."
Romanis din Bucovina spung, ea dacg, unit Corbd afIa
unit hoitg (stervg; nu se duce la &multi ca sa-lit ma-
'lance singurg, ci se pune mai antaid Intr'ung Odd de
arbore, de deli, sal ce este in apropierea hoitului $i acolo
Incepe inereg a croncgni IAA ce se strings mai multi
') ConvorbirT literare. an. VIII. IasT. 1874-75. p. 69.
') Antemil Permit. ProverburT. Part. I. p. 96.
 24

corbi In juruld lui, i apoi en tocil dimprennti se por-

nescit spre hoitti. Deci proverbulti acesta se aplica mai
alesti la acea specie de onieni, card sunt de-o pfinura,
adiefi carii numai dupa despoieri si dupa averea altora
al6rga.
Face hataruld corbului ca sa, Invino-
validsca porum bu 1 ti", adica face hatarulti unui
omit reti spre a ne'ndreptall pre unit omit cu totuld
nevinovatti.
Pe langti aceste proverbe mai all Romfinii Inca.
si urmat6rele clieale, earl' le'ntrebuinOza mai alesit atunci,
efind vorbesen de eine-va de reti, precum : s A-I it m fi-
nance corbii, manca-l-ar corbii, duert-se
on corbii, scote-i-ar corbii ochii, a da cor-
bilorU tai tuturorti eorbilorti.

.34
 CTo r a.
I.

Sub cuventubt C 16 r A" Irqelege poporuld romAnU

cue pretutindene mai multe fehuri de paseri, earl se iiinu
de unulti i acela-s! genii. InsA pentru fie -care fella ald
acestui genii de paseri mai are elti yi elite unu nume
deosebitti.
Noi vom arAtA In liniile urmAtore, pe rondri nu-
mele fie-cArui feliu s6A soiii, ysi aclicA :
C I 6 r A-n 6 g r A, Corot 1.1 '), lat. Corvus corone
Lath. germ. die Rabenkrahe.
Ci6r 1, Cioraie, Cior6icti, Cioraca, Ci6ril-
c en usi e, C T 6 r A-d e-p adur e, la Romanis din. Ma-
cedonia : ti 6 r ra 2), Ora la eel din EpirU OrgnIe a)
lat. Corvus cornix L. germ. die gemeine Krithe, Nebelkrabe
I) In Dictionnaire d'etymologie daco-roman, eldments slaves etc.
Frankfort. 1879. de A. de Cihac. p. 493. se afla cuventula acesta
tradusii prin Falco tin u n culu s. F6te ca ¢i acesta soia de
(:)1 m u, cad F. tinunculus e unu fella de pima, sa se num4scii
In unele locuri c o r olii", insa ea scia ca, eelu putina in Buco-
vina, se numesce C oroi tia ciora cea new% ca corbula, adica
Corvus co r o n e. Falco tinunculus, dup.& cum s'a aratata is lo-
cula sea tom. I. p. 120, se numesce .cu totulti altfelai de earl Ro-
mina din Bucovina. In unele locuri din Bucovina, precum d. e. in
FrAtautif-vechi, se numesce Cor o i u si Co r b u 1 u.
2) A. de Cihac. Dictionnaire t. II. p. 116.
2) Com. de Dlit I. D. Hondrosomil.
 26

C16 rA-d e-campie, C16rA-gulerata, CiOrii-

b Al at il, C16ra-venhtA, CrancAti, in Tran-
silvania si anume in t6ra HaOgului si Corcan ')
lat. Corvus frugilegus L. germ. die Saatkriihe.
Cenca, dem. Ceucut,ii, Ceucus6rA, pl.
Ceaci, CeucW, Ceucus6re2),016cA pl. CiocI3),
Ci6Icri. pl. Cioicig), CIonch pl. Clouds), Ce6ca
pl. Ceoci6), CiancA pl. Mattel"), $i Stanch,
dem. StAncu0 qi Stancus6ra pl. Stand, S ta n-
en a si S t 11n cusore 8., In judetulti Argesh din Ro-
mania 016 r-A-p u ci6 s si papagald-00nescii9),
la Romitnii din Epird si Macedonia : Gale "I), lat.
Corvus monedula L. germ. die Dolile, Thurmkralle.
BArbAtelulh ClOrelorh penh aici insirate se numesce
Cio r 0, pl. CT() ri "), §i Cior 11 '2); dupa coloea
1) Corn. de Dlii Nicolas Densusana.
3) Aceste numirI stint forte usitate In Bucovina.
3) S. Petri. Vocab. port. romaniI-germanii. Sibart. 1861.
A. T. Lauriantr. si I. C. Massimo. Dictionarrulil limber roman. Bu-
curescr. 1873. p. 684.
4) A. de Cihac. Dictionnaire. t. II. p. 54.
3) Usitatfi In Transilvania, corn. de D111 Gr. CritcrunasA.
6) Mille ratenulur romand. Gherla. 1880. p. '28 si 9.
1) Usitatil in jurulii Ohaba-matniculur in Banatti corn. de DM
Una Stoicescu.
6) Usitatil atatil in Bucovina, cittii si'n Muntenia.
9) Com. de Diu N. Barbu.
10) Com. de Dla I. D. flondrosomA, si Dna Caragiani.
II) Acesta numire e usitatit mar cu samit In Muntenia. Ved1
A. I. Odobescu. Teao-xunyeuxoc. p. 10.
12) DupA Polizfi, Vocab. gi Cihac, op. cit. p. 716 prin cuven-
tulft C toro a" s'ar intelege ii C o r b u l e. Mie insl nu-rat
vine a crede acesta. Dupti cAtii sciti ee Ctoro/6" se numesce
numai bArbittelulfi CIO r el".
 27

penelord Cioroitt-negru, CI oroid-cenusid, si

cioroi a-v en6td '), era mid pia de Writ add o
cieramicit: Cioroiasil,Cioruta, qiCiorcigiL2)
C Toro Tin 1 II" se numesce In unele locuri qi
C To c oi Eta ce ni spune In privinca it6esta I. C.
Massimd : In unele locurt Cio co T it se dice In loch
de Cior o T d, si pretutindenea, In RomAnia libera, este
cunoscuta espresiunea : C io c old g u 1 e r a t ti", aple-
cata de terand la aceia din cei ce numesce eld cioco 1,
cart respundd ce,th maT bine la tipuld c T. o c o T u 1 u T;
acesta din urma insemnare este decisive pentru de-
terminarea etimologiel cuventului cio col d, asupra
carera s'ad datt multe si diverse Oren, de cart lecto-
rIuld va fi, credemd, multamitd ca-lif scutimd : fiindu
ca cio cold este masculine din cloc a, formats ca
$i vulpold, broscold, muscoid etc. dinvulpe
b r6 s c a, musca; fiindil ca, in fapta, se si dice pe a
locurea el.() cold in loca de cior oi iI, era cTocoIit
guler a td este singurti usitatd, pre catil noT scirnd,
In loch de cToroTh guler at d, adica in loch de
acea c T 6 r a, care e balOta sea Incinsa pre la gtItil ca
cu o specie de gulerd maT alba de ctitd restuld cor-
print ; aceste &Sue Imprejurari ar fi indestule a ne In-
credinta ca clocoid se legs de aceea-s1 origine cu
cioc a, .ea nu e decittd masculinuld cio cei; dare
maT multe alte Imprejurari vinti se confirme acesta eti-
mologie numirea (le crone an ii, specie de vulturd

.) In Bucovina ii Muntenia corn. de D16 P. Ispireacu.

2) In Bucovina qi la Polizul Vocabulary romitno-germanti.
 28

lafpd, lacomil §i spurcatd, Inca se aplda la ala numicii

cioco i m a r 1, ald carord stomach este mai 'argil. ysi
mai greil de saturatti ca ald ciocoilord m i c i sdil
cior oil or II; In fine, prin o renoinescinta a paseri-
lord dela .loculti Stymfalti, earl' infesth pre locuitorii
Arcadia cu Infricoqatele lord c i o c.0 rl de f e r g,
Romanuld a aplecatd §i ciocoilor u, ce-lg storcea,
numele de paserY cu ciocd de fern ".')

II.
Cum ca numirea de CI 6 r a-n é g r a" trebue sa
fie forte respandita in poporti se adiveresce §i din ur-
matoriulti pasagid pre care 1111 scotem5 dintr'o colinda :

De le-ti maT vedea

Spuneti-T aga
Ca holdele-I tote
Copte-sa gi rescOpte,
Si vina paserele
Si ducit spicurele,
Vine CY6ra-ndgra
Duce claTa 'ntrdgii,
Vine Corbu-negru
Duce stogu 'ntregu.2)

Catti pentru numirea Stanc a, Cioroi ti, C i o-

r 61 c §i celelalte, earl' s'ati In0ratti aice, sa se veda

') Glossaria, care cuprinde vorbele din limba romans strains

prin originea sea forma lora. Bucurescl. 1876. p. 155. Despre en-
ventula CT oco t a vedi gi articulula despre Ciocarlan ii In t. I.
p. 3:14. alit opuluT acesttaa.
2) Diet. de Petru CrAcTunaga gi coin. de DIn. Gr. Crlietunaq C.
 29

mai pe largo datinele, credintele si anecdotele, ce le

reproducemd mai la vale.

III.
Cu privire la acestd genii de 'men, a cdrord multime
se numesce cu mid cuventd technicti poporand C Y o-
r A r i e", esistit la Romanic din Transilvania urmatorea
eredintit :
Cand tomna sb6rA mai multe Ci6r e forte pe
susil, atunci se dice ca ele dncts spice de grad la nisce
cAlugArl din resAritli, pre earl' numai ci6rele
II hrAnesed cu spice de grad de prin teri strAine. i)
Poporuld romand din Crisana spune si crede, cA
CY6r ele vera 10 scaldI puii gold§ei In unele ape
dintre hotar6. Aceste ape sunt bune pentru farmece
rele. Dacl cine-va doresce sit strice paces $i liniscea
altuia, atunci se dd pe langA babele vrajitore, n6ue la
num&d. Aceste babe, de-odatA se clued n6ptea, cand
nimeni nu le vede, la o apa intre hotar6, trade scid de
bunA Emma, cA §i -ad scAldatd CI6rele puil. Fie-care
le trei stropi In vasuld pArAsitd ce-ld ad, dar' mai bine
Intr'o hard, de cane ; apoi fie-care Incinge In apit aceea
trel fire de peril de lupli turbatd dicendd unele cuvinte
magice. Acesta o repetesed ele de n6ue on In n6ue
nopti de Marti, totd la 12 6re, a§a ca nimeni sA nu le
.v6dA, caci altcum e pace de p o g a c e". Cine are
apa aeesta p6te apol f6rte multe nevol, multe vrajl si
farmece. 2)
') Coin. de DM Gr. CrAcTima§ti.
2) ',Albino Car p a % il or rt" an IV. Sibitu. 1880. Nr. 16. p. 243.
 30

Romitnii din Bucovina spunk ca C T 6 r ele sunt

domnit6rele venturiloril, ele portA 'i con-
ducii venturile nude voesca $i In cotro voescii, pentru
ea ele sborit nu numal dupK ventd, ca alte paserl, ci
si contra venturiloril celoru maT marl si maT aprige, ii
venturile nu sunt In stare sA, le dea josh. i)

Iv.
In pronosticuld din C al en d a riu 10 babe-
1 o r 11", compusil de A. Patna, provind urmAtorele ver-
suri despre C T 6 r e" :
CiOrele strinse grimadli,
Cand pe sued chiuinda sboru,
Erna ne vestescA zapadit,
Er' vdra plUre se i nord.3)

Cum ca Cidrele prevestesch schimbarea tim-

puhu spunk si credil $i Rom toil din Moldova, Buco-
vina si Transilvania. Asa spunk ei, ca C T 6 r el e,
cftnd sborit fdrte pe sushi si croncKnescil sett
c r o n c A e s c it, prevestesca vreme rea. Ciind se stringh
multe la uno loch si null ail stare $i alinare, ci
moncetath sb6rO, Yn colo si'n c6ce strigAndil, prevestescd
Erna apropicrea unul viscold mare $i gerd, dra vera
p16te, venturi si furtune marl. 3)
') Dictata de C. Diaconescu, romanfi bdtetnit din Calafindeaci.
3) Calend. pe an. 1848 p. 32. spud : G. Dem. Teodorescn.
IncercAri entice asupra unorli credinie etc. Bucuresci. 1674. p. 92.
3) Credinti, comunA tuturorii Romitnilora din Bucovina.
 31

Cand se pund Ceocile adica Cenci le

pe verfuld copacilord sett pe alit caselord, tsi as-
cundri capulil in aripa, sett se mole In apa, - self
sbera, cu ceoculd (cioculii) deschisd i triste, atutuff
de bunt saint' preste scurtd are sit pleie. Cand se
aduna Ceocile si Corbii i short facendd sgomotd
mare, falfaindii din aripi, atunci era e unfit semnil et
preste scurtil timpil are sa pleie. 1)
Croncanituld cierelorii, in uneleimpre-
jurari, se considers de cat% Romani si ca unit semnil
red. In C on vor biri I i terar e" aflarnit urma-
terele sire, cart Intarescri esistin0 acestei crediate de-
erte Cand urla vre unit cane sell vre o ciert
croncanes e, babele se spaimenteza socotindil et
semnd de m6rte tnsemneza." 21 Asemenea si Romanii din
Tr&isilvania credit ct c ronc rt nirea ciere1or11
prevestesce m 6 rte."3)
V.
Pruncil romani din Transilvania, cand li se schimbt
dinOi sal meselele, dupii ce cu ajutoriulil unei a0s6re
sett si cu degetele scotd dintele, care se clatint, flit lad
_se ducil en densuld afarrt si arunctindu-lit peste cast 4icti :

Na dor' unit dinte de fell

i'ni dA, altulti de ((eM !4)
1) CArcile sat. rom. Gherla. 1880. p. 28 gi 29.
2) An. VIII. lag. 1874. p. 73.
3) Amiculd scoleT" etc. redact. de V. Romanil. an. IV. Sibita
1863. p. 134.
) Corn. de Dlu Gr. CrAclunall
 32

Ac6sta dada, esista si la pruncii din Bucovina ;

acestIa Inca arunca din ii i m'eselde cadute preste cask',
dupa ce mai anthill rostesca de treI on dupa olalta
urrnatorele versuri:
Na cror' uni.t dinte de osil
i-ruT dA altulti mat frumosA.
Na ciOr' unit dintu de fah'
$i-ml dg. altulti de oielti ')

Facenda acesta, cugeta ei, dar' nu, nurnal ei, ci 1i

malcele lora, cum ca vor capka dinfi tarn, sank*"
si frumosi.

VI.
Omenii eel negriciosi, adeseori stint porecliti de
catra Romani CI 6 r a". Una canteca poporanti ni spune
In privinta ac6sta urmatorele
Bat'o legea, Writ negrA,
Cum mi-a faeutil de mi-I dragii.
Na, Writ, unit leil bAtut4
SA -eel desfaci ce mi-AT ft-tenth ! 2)

Insa mai cu sama Tiganii stint porecliti eu

acesta nume, din causa ca peli0 de pe obrazula aces-
fora e negra mai ca si penele C Y 6 r el or a, apoi si din
acea causa, pentru ca precum CI6r ele stint f6rte
obrasnice si indrilsnqe, ca le alungi trite° parte si de
se'ntorca pe de alts parte Inapoi, asa facts si tiganii,
') Dat. @i Cred. Rom. din Bucovina.
2) Din colecpnea mea ineditit.
 33

on si catti T-ar alunga dela cash, on si dad aT chutft

sh to desbarezi de densir, eT totu-g' ti se verh In oda
si-c' cerd ate de t6te.
Ba ! nu destuld nurnal atftta! Romani' ad ma'
Inventati1 Inch :0'-o mulOme de anecdote, o multime de
istoriore glum*, in ca' se area, ch .ciganir nici nu
voescii sit rostesch numele acestord paseri ca sh nu se
poreclesch gi batjocuresch singurI pre sine.
Sperd ch vr'o cate-va esemple din aecste anecdote
vor fi bineprimite, dach le vol insira aiet sere destra-
gerea cetitorilord.
Eta -le -a' si acestea !
and .tiganil gils1 in mijloculd ulna drurnu o
C-16 zit morth, lilngh care se puce si theepd a intrebh
oinguril :
Ce ail fie ore? sh. fie crarh?
Mg facil singuril de ocarh;
sit-T pica c!oroTh?
E din satfi dela nor ;
SA-I tlicri Stanch?
Stanch o chrama pe mama;
Sh-I dicti prepelitaugti?
Nu!
Sit-r (iO porumbitaugfi ?
Nu!
MI se pare ca -I unit dita clamposti! ')

Alta. t,iganu ghs/ asemenea o CI 6 r a morta si

nu scia ce e. U luft apoi si ducengu-se la Bulibasa,
') H. Wartha. Calend. Basmelortl gi alit canturilorfi pop. pe
an. 18 77, Bucureact. p. 75.
3
 34

adicg la edit mai mare alit tiganilorg, i argtandu-I-o

flu Intreba ce sg fie, erg acesta 11 respunse :
Asta e ce-va,
Vine de unde-va,
Se duce unde-va
ST-a muritu de ce-va 1

Una alit treTlea tigang, ce sedea mai la o parte,

audiudit adauga :
Vedi data e Bulibasg, cum scie de tote ! i)

A. treia anecdotg, :
Unit iganh vede o CY6rg pe unit arbore.
Ce pasere sg fie asta ? dice elg :
Sii-I (pea CI6r
Mi-I ca sborli
Si da pe tics de marl!
Sii-T pica maT bine:
Portunbosii, poposii
Cu cioculii coviltirosa
Cu coda Tataganosii.

Tocmai atuncY trecendg unit vengtorIti pe acolo

trage cu pusca In CI6r g si-o om6rg. Tiganulti cum o
ved.a cit a cgdutd josh 'north' se apropig de densa si
IncepA sg o jelescg astfellit :
Sanwa ce-va,
Cum te-a omorttil tine -va I
') H. Wartha. op. cit.
 35

Eu sciA cum to chTaina pe tine,

Dar' m6 pitaleseil pe miner ')

Din aceste trei anecdote f6rte lesne se p6te cu-

n6sce catii de batjocurig sunt bie01 igani, oa ei chiar
si singuri nu se incumeta a rostl cuventuld cu Care
sunt poreclici In tote par Ile unde se aft' In contacta
cu Romania', atatii In Romania, cata si In tote terile
romane de sub seeptrula austro-ungara. Din tote par-
Ole and): pre Romani apostrofandu-I C 16 r a, C i o-
role, Cior6lca, CIorbitIsi Orancad si ea-
rftindu-1 :

Caril ct6rA
Dela rolait
Cu faink'n p61A,
Ca pe Wald Oil
L'at mancata
Nesrinttfi,
Nepipruatil
C'o lingura de pasatii 12)

Si de ce ? pentru ca sunt negriI, cutezatori si

obrasnici ca si Ciarele!
Femeile, earl' stint negrici6se si all alunele pe
obraza, Inca Indatiaza, Romftnii a le porecll cu cuvAn-
tulti S tanc a".
1) L C. Fundescu. Basme, oratit, pacitliturt gi ghtciturt. Ed.
II. Bucuresci. 1870. p. 135.
') In Bucovina si Transilvania, corn. de Dlit Gr. a 1uT
I. Sima.
3*
 36

S tape g", dupg cum Area lesne ne putemil In-

credin0 din istorie, erg mai de multi i unit nume de
botezd forte usitatg la Romani.
In legilturg cu numele acestei paseii credit cg mai
stit Inc g §i numele de botezit §i connuniele Stan c i u l it
i ,S t a n c i u c u 1 if, care e, mai alesil pintre igani,
f6rte Pa'citii.
Iutr'o satirg despre tigani proving urmat6rele versuri :

Stane!ulii paralelii
Mare arehireil ...

VII.
Dela datinele i depriuderile CIOrel or it au
formatd Romitnii In decursulg timpurilorti 1 -o multime
de proverbe, dicale §i asem6nAri, earl astg-di stint forte
resp(tndite i adeseori intrebuinVite.
Unde lipsesce pail nulti, ciara se pare
paserea cea mai frum6sh", adicg uncle lip-
sesca eel mai de cinste, acolo eel' mai prosci prindif
loch mai bung, ')
Ciora cAnd a Intrebat'o ce pasere-i
mai frum6sg? ea a aratatil pe pull el!"
adieg. fie-care mai multu ale sale le cinstesce. 2)
De ditil tots v4ra ctora
Mat bine o 4i coimil In yell. 3)

') Convorbiri literare. an. VIII. Iag. 1874-75. p. 69.

2) Idem. p. 70-71.
3) Anton(' Parma. Proverburi. Part. II. p. 34.
 37 -

Sat: decitta unit ant. ()lora, mai bine

o4i s o I m II" ') adica sa poftima mai multa la
cele de cinste, mai bine sa fitna 6meni cauta0, bagafi
fn sama o 41, decitta totd6una nebagati in sarna .i
clesprqui0:.
Uncle este stervula, acolo se aduna
drel e" 2) adica uncle e ce-va In darn de cap6-
tatii, acolo fie-care alerga.
CiOra in loch de privighit6re nu se
p 6 t e v i n d e" 3), adica unit lucru prostti, mita
nisi cand nu se p6te asenena, s6U vinde In loch de
unit lucru delicate, frumosa tai pre0osa.
C15ret cats si -t multi macar
Ea tots tit va dice : gar ! 4)

Acesta proverba se aplica celora prosti, natty&

tatl, carora orl fi cata IT-al spune, ei tail a lora o Ong,
cad n'art cape destepta ca sa to path' incelege.
Cloth langit Writ tinge,
Alte paseri nu-1 sent drage. ')

Mica eel' faro de rusine, eel grosi de °brazil toth

la. 6meni de panura lore traga, -WM cu de-acestia se'n-
sqescii, macar on al catil ai voi sa-1 abqi dela acesta,
cad. mai dice ai alto proverba :
1) Convorbiri lit. an. VIII. p. 72.
2) A. Parma. Proverb. Part II. p. 73.
3) Idem de eadem. p. 117.
') A. Pannii. Proverburi. Partea II. p. 40.
5) Idem de eadem. p. 33.
 38

CeluT fora rusinare.

De-T daT ce-va'n °brazil sere
SA 0 se urce'n spinare. 1)

Numai cu and giiina0 de Ci6rg, marea

nu se s p u r c g" -- adica, o singurg minciung ce
o rostesce tine -va nu pote seduce pre Dime.
Ciorg la ci6rg nu sc6te ochiI", sOd
dupg cum sung acestii proverbd in alte locuri
; corb
la c o r b d nu sc6te o chi 1", adicg amploiaat la
amploiatii, advocaat la advocaat', medial la medicii,
jefuitoriii la jefuitoriii, nici &inch nu-si facii unulii
altuia red.
A trecutg ci6ra peste casg", adicg
s'a dusii, a trecutg binele ce-a fostii. E de'nsemnatii,,
ea prin acestil proverbii se coustatii totodatg si credinca
Romitnilorti, cg sburandit vre o ci6rg preste cast e
second red.
C 16ra cu clot. a", adicg fie-care se portg
totdeuna cu 6meni de pgnura lui.
C i 6 r a tot ii e 16 r g", adicg omuld neru-
sinatil si obrasnicii din fire, ilia ctind nu se pote in-
drepth ca 1i Ci6rel 6.
SAraca mandruta men
Oita e ea de nete4ea:
Demineta and se scold
CT6rele din capi1 IT sbOrA,

1) A. PannA. Prov. Partea ITT. p. 33.

2) Idem de eadem. p. 124.
 39

Ea. Ora and se culcA

Gandesci ca-I o cIbrlt &mita. 1)

Acestd proverbil se (lice cu privire la o fdtA, care

Iti negrijesce corpulti, care amblA nespAlatii, nepeptA-
nata si n6grlt.
In fine credit Romania* ca t6te CI6rel e, cate
le-am insiratd aice, afara de C e u c e, sunt necurate,
spurcate si de-aceea, ferita Dumneded ca unit Romani"
sit manance ,And -va came de ClOrA.
Dela cuventulii C1 6 r a" ,i S t a n c A", precum
si dela derivatele acestord cuvinte se aflIt in Romania
maT multe numirl de localita0, i anume : CiOrA, Cio-
rack', ClorancA, Ciorani, Ciorand, ClorarT, CiorAsa, Cio-
rescT, Clorata, Ciori, Clorolasu 5i Cioroiu, Stance ci
Stancuta. 3)

VIII.
Abet,: de datinvle si crediutele, proverbele si di-
calele,earl s'aii insiratd pe0 aice, merits a fi repro-
dusA incA Ri urmAtOrea legendA despre C T 6 r a, care
am aucjit'o dela unit Romanu din FrAtAutii-veehi :
Dice ca, Dumnedeu, dupa ce a ziditii lumen c1
tote vietatile °ate se afla inteensa, a poroncitd intro
qi ea. tote vietiitile sit se adune la unit toed cu puiT
lord ca sA vOdA tine ce a produsil.
VietAtile ild ascultara i se adunarA din tote
pArtile.
') Corn. de DIA Gr. CrAcTuna..;fi.
2) D. Frundescu. pop. cit. p. 117, 118, 454 vi 455.
 40

Dumnecled s'a uitatil la puii fie-careia si toff i-ait

placutd, si pre tocf I-a luatil in sama.
Eta ca, la urma, tocmai tend dete Dumnajeli
drumuli1 vieta ilorli. adunate, vine si C`16ra cu puiulil el.
De unde ai to puiulii acesta ? o Intreba
Dumnecjeti, cum dete cu ocliii de densa.
De uncle am ! respunse ClOra pling
de mandrie acesta e puiulli men !
-- Nu e cu putin0 ca acesta sa fie puiulit unei
fapturi de-ale mele ! vise Dumnecleti mai departe.
T6te fb."pturile mele all pui frumosi §i atraglitori ca
numal de-a draguld sa te nip la densii, pe and alit
tell e asa de uritii, ca 0-I mai mare greuld sa te Leff
la densulit ! ... Intarce-te de graba Inapoi de cauta ei-ml
ada alto puiu, did pre acesta nu potli sa Teti
In sam'a, acesta e din tale afara uritil ! ...
Aucjindil CI6ra cuvintele acestea s'a intorsil
scarbita dela Dumnecjed si apucandii lumea In capti a
amblatli In lunge §i lath ddra va afla alto purl mai
frumosti de catii alit sell. Dar' de giaba ! . Nicairi n'a
pututli sa afle puili dupe plabutil sell. Deci Intornanclu-se
ea era-si la Dumnajeil Oise :
Damne ! amblat'am lumea in lungisil si .cur-
meclisli, dar' puill mai cilibili si mai frumosil ca alit
men nicairi n'am pututli afla. Dumnegeii, ausjindit acesta,
Incepli a zimbi gi gise :
Al dreptate ! asa sunt mamele ! . fie-care
cugeta ca purl mai frumosil de catli alit sell nu se
mai afla altulil, de-ar fi acela on si Mit de uritil !
Tie -care 1§i laude pre alit sett ! cum rosti cuvin-
 41

tele acestea Ina si pre pululti C i 6 r e I' In sama i -i

dete apoi drumulti sä se ducal sant:t6s6 de uncle a
venitil...
IX.
Alfa legend despre Ciór a, care mi-a istorisit'o
Constantinil Isopescu, Invelgtorill din FratatiVt-vechi,
sunN, precum urmezA :
A fostil odata o C i 6 r a, care nu mai avea nici
ciind parte din pull' sei, cher in totil anulti venial
Uliulu si-i manca.
Nu Math, i i fritmanta biata CiOrA capulil : cum
ar putea face ca sa alba .i ea pui ca alte paseri ? Uncle
sal -I scar), pub', unde sa-I creseil si cum sal -i ferescii ca
sal -i" pOta seilph de U I i u ? . CugetA, ea ce cugetil :
cum ar face si ce ar direge ca s'o scatil mai bine la
capetti, dar' de giaba ! . mintea fi sta locului ! ... In
urma urmelord insa, dupA multa frhmiintare .i batae de
capti, Yi plesnl prize minte ca data se va Incumblrl cu
U liul il, care totd6una ii manancil pnii, acesta, ca cu-
m6tru, va aye atilta °brazil pe Tanga, nasti si nu-i va
mane& si mai departe pail. Deci Intninindu-se ea trite°
cji cu Uliulu si luAndu-se cu densulti de vorba, ii 4ise
in urma ca 'A' se ineum6tr6sca cu deusa.
Bine ! respunse Uliulu m.6 ineumblresci1
bucurosil.
4 multhmescli din total inima y)entru buna"-
tatea ce voesci a-mi arra. ! (Ilse mai departe Clora,
dar', afaril de acesta, asi mai ave melt o ruggminte
la Dta !
 42

i aceea ar fi ? IntrebA,
Ca de asla-qi inainte sa nn -ml mai mAnanci
puii ! -
Eca-V lagAdueseb gi acesta, numai de una
to -asl poftl si eit : aqui spui cum aratil pull tei, ca
sA-1 poll deosebl diutre all pal ?.
PuiI mei ! respunsA, Cl6ra pa, de mandrie
suut eel mai cilibii si mai frumosi dintre pull tutu-
rorti paserilorti de pe fa,0 pAmentului.
Daca e asa, cum spill', apoi sA, al parte de
den0i, cA ea de acli Inainte nu m'oId atinge de &ash' !
Oise mai departe Uliulu si sburandA 'se cam mai
duse In tr613A-0.
Ci6ra; bucur6s6 ea a pututti Induplech pre URI
Ca sit nu-1 mai manAnce pub-, sburft, asemenea In cotro
s'a fostti Indreptatil.
nablandii Uliulu, dupti ce s'a despiircitA de cu-
metra-la, In colo ei'n cace si cautandil d6rA ar pute
aflA, ate una alta de rendulti mftnciiriT, nu aft, numai
pal de g an g ur A, de c u c A, de mier 1 a §i de alte
paseri, adicA toth numai pui frumosi. Deci cugetandil
elil In mintea lui cea de UlTA, ca acestla vorA fi puii
cumetrei sale si voindii a se dine de euventA, nu se
atinse mel decum de densii.
Asa a pacit'o eld totA (Jim aceea, In care s'a In-
eumetritil cu C i 6 r a, si totil asa 4iva urmAtore.
F,4

Dar' nu (Ilse' nemicA Ingh41 nodurl si teicA ca pi-

ticulti.
A treia Oi 4nsa, resbindu-la fornea alergAndll In
col° si'n c6ce dupil mAncare, 6trt cA, toemai cand sin-
 43

guru nu mai seia ce sa'nc6pg ca sg nu inchine st6guld,

da" peste unit mil-id en pui de C1 6 r g. §i cum dete cu
midi de densii si-i vedd cg sunt asa, de nriti si de
zg,bglosi, nu mai stete multd pe ganduri, ci mi-i apnea
de-a rendulii la scarmanatii si catd _ai scgpgra, In am-
nand. mi-i puse pre toti la inimg. Erg dupg ce s'a sg-
turatil bine se sterse frumuseld pe both 0 . .. pe ici In
colo ti-I drumuld ! ...
Ci6ra, care In timpuld acesta, era dusg, de a cash
ca sa aducg si ea cite ung, alta pentru mititeii sel,
cand se intorse Indgr6ptd si vol sii-i hrgn6scg, hrgnesce
cinch ai pre tine ! ... cuibuld era, deserts si puil ca'n
palmg, ! ... Ea, v6dOndti cg culbuld e gold si pull'
nicairi, aren colo, (Wu cote, cautg in dr6pta, cautg
in stanga dorg-I pote unde-va afla, dar' de graba ! ...
despre pui nici pornang ! ... Mal stg, ce mai stg,
ca sg, v6dg de riu vord esl de unde-va, apoi mai
trage era unit rotogold prin imprejurimea cuibului,
si cand colea, in loch de pui, dg peste o gramagiorg
de pene, de cotori si de aripi frante si pline de sange.
Nu mai renaane nici o indoialg, bliistbrnatuld
cell de Ulid erg mi -a maneatii puiutii, ... dragii naamii,
puii mamii ! dise Clara scarbitg, cand dete cu ochii
de pene si de celelalte remasite ale puilord. sei.
Nu multh dupg, acesta intemplare se'ntidnesce ea
Erg -si en cum6truld set si cum ilt zgresce de departe
11 dice :
Asa mi to -ai tinutd de cuventd, cumetre ! . ..
ash -I cg, era mi-ai maneatu puiutil, manta -te-ar vermii
sli, to manance !
 44

Suguesci, cumetrrt, on vrei sa-ti bati jocii

de mine ?
Et, st, suguescll ?
Dact asI fi avutt eti de gandti ca sit nu m6
inn de euvent6 si clack' a i fi voitil sa -p mananeil pull,
atunci n'asi fi rabdatil f6me d6ue chile Intregi, dupt cum
am rtbdatii, ci ti i-asi fi mancatil in diva cea dinteni.
Asa lust am trebuitil sa amblu en mqele coraindu-mi
de f6me 1)6116 mai nainte, cand &dui inteo scorburt
de rtchitt putregai6st, peste unit cuibti cu nisce pui
asa de negrii, ur41 si zribtlosi, de-mi era mai mare
greuld sa me ditil la densii ; ci de n'asi fi fbst6 ruptu
In cosi de Rime, 4e6 ca nici nu m'asi mai fi mtatil is
&nun, da decum sa-I mananct !
Inca mai ai °brazil sa to desvinoviitesci ?...
Ce feria ? ... de ce sit m6 desvinovklescil?
D'apoi bine, n'ai sciutil eh' aceia sunt puii mei!
Cum !... aceia au fostil puii tei !
A cuT sa fi fostu dart ? Ai WI sal ca n'kul
fostt, nici a altei paseri, ci numai ai mei !
D'apoi bine, cumetrt, Dta mi-ai fostil spusil
et puii Dtali sunt eel mai frumosi pui din lume, si nu
nisce slutenii .i uriciuni pre earl le-am mancatil ell ! ...
Spune-mi : nu-i asa ?
Fie-care alt sett II pare mai frumost, ea a
altuia, de-ar fi acela on i catil de slutil si uritti. Asa
.i et am cugetattl ca puii mei sunt eel mai frumosi
pui din lume.
pact' al cugetatii asa, apoi, nu-fi fie cu ba-
natti, ... aDtali R viva ! Et unulii mi -am Onutll
 45

frtgaduinta, am mancath ce-a fostil mai uritti, si nu ce

a fostil mai frumosti, duph cum mi-ai spusti !..
Asa cuventil UIiuII1, si duph achsta aventandu-se
in sush Aura mai departe In tale -ti lhsandh pre Ci6ra.
cu buzele umflate.
Ci6ra, loch si park' de manic, se Ina la fugh duph
densulh voindil sh -1i' prindh si sit -i dee o scarmanhturh
ca s'o die in minte catti va 11 §i va trhi, dach ar fi
avutit sit mai traescrt.
De l-a prinsh on ba, nu scih, caci n'am fosth. ei
eu pe-acolo ca s'o vedh ce face ! . Atata lush sciti,
ch, de-atunci ti pene in cjiva de asta-di cum vedii C i 6-
r e 1 e pre vre unit Ulitt denim inceph a se fugarl
duph densulh si nu se lash penh ce nu-lh prindil pi-ld
mord.
 Tarca.
z.
Astiti-di void capdta 6speti !
Pre clue ? ... de bung same nisce n6nauri,
nisce cunoscuti ? .
Nuscid ! n6muri cunoscuti, on necuuoscuti!...
D'apoi bine ! ... de uncle sell dart cg vei ch-
p6th 6speti 2 . eine ti-e spusil ?
Cine sa-mi spue ! ... is o pasere ! . .

Care ? . nu cum-va vr'o pasere mti6strg ?

Nu! . alta ! . Ian called colo Apre celt
gardd . vecii -o cum save din part in part ! , . ace.% .

nu -a spusd !
Asa ! . acuma - nu mai vii sit! . . .
acuma to pricepd ce voesci sg did ! ..

Acesta e unit dialogii, pre care-ld intalnitnt forte

adeseori la poporuld romand, si eel ce vord fi petre-
cutd mai multi timpd la tdrg, si se vord fi interesatd
mai de-apr6pe de obiceiurile, credintele 1i reminiscintele
strebune, vord pricepe indatg despre ce felit de pasere
 47

e vorba. Sunt Insg depliuti Incredli4atti, cg. eel' mat

multi, pentru ca, nu-fii: prea bell capulg cu datinele si
credinele stremosesci, nu vor pricepe nemicti din
acesta dialogg.
Rernftne deci ca totd not sg-I esplicalnti Intelesulu.
Paserea, despre care se face amiutire In acestil
dialogd., e Tare a, lat. Pica caudata Briss. germ.
die Elster.
Dupg credin0 poporului romanil, and T arca
sare din parg In pare sell de pe -unto pomti pe altulg
de naintea unei case, prevestesce prin canteculg sell
venirea unorti 6spql.
Dar' mulct nici acuma nu vor sci cu sigurantit
despre ce fella de pasere e vorba. Si cu tote dreptulti
caei sub numele indicatil e cunoscutg numai In Buco-
vina si Moldova.
Poporulg romanil din unele pairti .ale Transil-
vaniei o numesce Tgrcusg 1) si Frascg 2), In alte
pgrti Insg Sarc A. a)
0 cimiliturg, din tinutulu Lapusului, publicatg, In
MTh, poporang S eget6re a" 41 sung :
E lunge,
Nu-T ftll'a. ;
E negrit
Nu-T igancii, ;
E albs
§i nu-T domnit.

I) Corn. de Dlil Gr. a hit I. Sima.

2) Com. de Dlil N. Barbu.
2) Com. de Did Gr. CrAc-unmii.
4) An. II. Budapesta. 1876. p. 50.
 48

Er' aclungtoriulti ei, Dlit Alecsa Latest', o des160

astfehil : S a r c a, o paser e."
Tote S a r c A" se numesce paserea acdsta si de
ctitrii Romani"' din unele tinuturT ale Ungariet ')
In uncle pitirti ale Munteniet instt, dupg catil sciti
eti, e cunoscuth numaT sub numele de C ot of an a". 2)
In judelult" Gorjului se numesce S c i r i c a, deo' in celA
-alit Ialomitei Caragaia i Caragatint1.3)
In Banatit i anume In tinutult" Oravitell C t o-
robar tt ¢i CIorcus ti 4), drii fu eel iii alit Ohaba-
matnicului Ciorcobarg.5)
In fine la Romani: din Istria CI67ca pl. C i o i c e
si §ioTe. pl. §ioice 6) la eel din Macedonia : C a-
ra cacs 7) 6rA la eel din Epirti : I-1 ft rc bast A. 8)
Btirbiltelula acesteT paseri se ehTtung in Transil-
vania si Ungaria Sarcol it 9), era" in Bucovina T a r-
c o I ti.
1) Corn. de Dlii Elia Popii, InviltAtorid In Somouta-mare.
2) In mai multe ist. nat. publicate In Bucuresci.
') Corn. de Did Ion it CornoTii. Despre numirea Car a-
g a tg. yell gi Dictionaruld limbei romIlne de A. T. Lauriand si I. C.
.1Iassimd. p. 685.
4) Com. de Did Tile Trailu, advocate In Omvio, si A. Oprea.
juristd, prin Did Dr. At. M. Marienescu.
5) Com. de Die I. StoTcescu.
°) Convorbiri literare. an. VI. IasT. 1872.73. p. 393.
7) Corn de Did Iona Caragiani.
°) Corn. de Dlu I. D. Hondrosomii.
9) Com. de Dle Gr. Cracrunasii si E. Popd.
") E. de presupusd cren Muntenia barbilteluld acesteIpaserTse
va fi chremandii, sett se va fi chiematil 6re cand C ocofan it",
de bre ce inca pe la an. 1568. Intalnimii cuventuld Coto fand ca
numele unlit barbatd. Ver4T B. P. Ravin. Cuvente din bdtrunT. t.
I. Bucuresci. 1878. p. 251.
 Eta in cite -va cuviute paserea, despre care In
vorba In dialogulli aratatil mai susil.
Deci, dupA ce o cunOseemit acuma en totii, sit tre-
cemil la datinele si credintele Romanilorti despre densa.

II.
0 legendA din t,inutulli Lapusuldi ni spune ur-
mAtOrele despre Tare A.
Vice ca.', insurandu-se Imp 6r at ulli paseri-
1 o r il, a poftitil pre tote paserile la o splitt 1), si pre
tote le-a cinstitli, le-a osplitatli si le-a omenitli cum se
cade. Fie-care a fostli Indestulita si multlimitg.
S a r ea fug, tots sitria din blid In blidli pi
tool' strigA: tire si mie! Ore si mie!"
Atundi bucatarItilii, care se aft, in bucAtArie si
nu -,1 putea da rendli cu pregatirea bucatelorti, maniin-
du-se pe densa, ca nu-i (IA pace, ci totil cere sA-1. dea
$i ei de mfincare, apnea o lingurg si aruncandu-o dupA
densa o lovi dreptli In spate.
CAM de avanA va fi fostli lovitura aceea, nu potli
spune, dar' destulil atata ca : c a v a n u l u lingurei re-
mase pentru totdeuna intipAritti In spatele S a r c e 1,
Or' coda lingurei s'a prefAcutil in coda S a r c e i, pentru
el pent atunci S a r c e l e eraii fArA coda,.
Sar c a. Neel:a a sari In colo si'n cOce, a striga
si a se clAtina, ca dOra-1 pica lingura prefacuta In
') Nun t a in unele piirti ale TransilvanieT 0 Unganei se nu-
mesee o s p 6 6".
4
 50

coda. Dar' Inzadar ! nici pea. in cliva de astd-qi nu I-a

mai picatil coda, de i bate ne'ncetatt dintr'ensa. ')

III.
Romanii din tinutuld 1::ncutei marl, in Ungaria,
istorisescil :
Und omit s'a dusd odatd intr'o padure domndscit
dupa lemue.
Eat ca toemai cand void, eat sa-si tae lemnele
trebuinci6se. vine g o r n i c u l ii 2), Ii is earulu cu boil
§i-I mina la curtea donmesed.
Ornuld, ca celd en paguba, dupd ce se scarpinft
putind In capd si se mai sfatul en mintea, ce are de
facutd, se duse In urina gornicului, tremurandti de fria
din pricina pedepsel, ce socotia ca-ld astOpta.".
Dar' chid sosesce la curte, ce sa veda ? . und
ospetd mare ca acela de se duse vestea, si'n iced sa -i d
pedepsescd, Incepura a-lit osp6ta $i pre densuld.
§i n'avead cum sa nu-ld ospiteze, de Ore ce man-
care era destuld i prea desturd, cad: au fostil taiatd
laviele 3) Si -ati fostd ucisit b a n c e l e. 4) Era s o-
c a c i e 1 e 5) care de care se Intreceart carandti apa
cu cluruld si taindi1 lemne cu sapa.
Omului nostru Inca ii pusera de mancare Inteund
blidutd plind plinutd mai pea pe fundd.
') Com. de Dirt Gr. CracTunalii.
2) Gornicul pAdurarTulil.
3) Lavit el e= laitele, duptt cum le nuruescil Bucovinenii. -
') B a n c e l e= scaunele.
5) S o c a c %el e= buciltaresele.
 51

Apoi II detera o lingurica ca sa'ntinga cu ea In

zama de sorbitd.
Saulu de-atata osp60 domnescd se scula aeurna
omuld dela m6sa, t'i Injuga, boil' la card si plea
spre casa.
Pe drumd Ild Insotla si-o S a r c a, care Ii tots
cants.
Omulti nostru Ins sa, sciindd din betrani, ca cante-
culd Saice I nu e semnil bums, o hisil did o hisil.
Dar' Sarca totti Sarcal... cu catd era mai desd
hisiita, cu atata carIia mai tare.
Atunei =Au se sup6rit pe densa si arunca In ea
cu linguri0 ce-o aducea cu sine dela osp6tuld cell
domnescd.; lingurita se acala de c6da S a r c e I, uncle
a remasti pane* In diuz de asta-di.
Eta de unde si pentru ce are Sarca c6da asa
de lunga In forma unei linguri0 ! 1)

IV.
La Romanii din Bucovina Inca aflamd urmatorele
despre Tare a.
A fostd °data und omit la nunta unord tinerl Im-
p6ral din dilele vechi.
Cum si-a petrecutd eld la nunta aceea si ce a mai
faeutb nu v6 potil. spune. A-01a numal ca s'a Intorsd
a cash' c'o lingurita de c uOt °rid 3), ce se vede ca
a capetat'o In dard dela socrii eel marl. Era dupa ce
') Acesta legend, nif-a corn. Did E. Popd.
2) In unele lemur se (lice cusitori.
4*
 52

a sositti a cash s'a pusti la moss .i a ineeputu a 'Minch

nisce zama ferbinte.
Eta ca, toemai pe cand sorbia elii mai bine csi
mai cu gusto, vine in densulti 0 Tarca si incepe si
ea a cere de mftncare.
Dar' omulii, nhcrtjith fiindit dela 'inth, unde pe
semne nu prea avuse timph sa manance multi, se mania
forte si asverli en lingura cea de cuOtorid dupa
Tare 6, care pe atunci nu avea WA. Lingura impe-
rht6scrt se implant& cu g a v a n u l it in spatele T a r-
c e i 6rh coda lingurel atarna Inapoi. *i fiindrz a zama
aceea era din nisce came grash de 6te, sburandrt
Tarca se slel seta, si a remasil lingura acolo. De
atunci are Tar ca coda lungs si pestriCh, pentru ca
uncle a apucath odath a se slei s6ulit pe coda lingurei,
albrt a remash, er' untie nu, negru a remash. ')

V.
Alij Romani, toth din Bucovina, mai istorisesch
despre T a r c a Inea si urmht6rea legendh :
Dice ch, dintru inceputh Tarca n'a fostri pasere
ca acuma, ci ea a fostil chelgri VA la min% dintre
birturile cele mai marl si mai cercetate de &pep' pe
timpulh acela.
Dar' fiindii ea ca si on care alth fetes de phuura
el, f6rte indeasn60, shrindh inaintea tuturora si legan-
du-se ea scaiuirt de Ole mai de fie-care 6spe tenerh si
') Cred. Rom. de pe liingii Dorna, com. de D14 P. Ursulii.
 53

frumosu, care cerceta birtulu, pe Tanga aeOsta mai fiindil

Inch si lungs de mama, Insalandd si pradAndil pre sth-
panulu seu, Dumne4ed se sup'era amard pe densa si
spre pedOpsh o prelhca Intr'o pasere. *i de-atunci apot
pasere a rernasii One in diva de asta-4 i paserea
aceea e Tar e a.
Fiindii lush ch. Tare a, ca chelhrith, era deprinsh
a sari Inaintea fie-chruI ospe si a da de scire stapil-
nub!i seu, ca eca acela si acela vine la birth, de-aceea
ea si acuma, end are sa, sosesch vre unit Ospe la vre
o cash, nu se pot° rhlida de-a nu se duce mai nainte
si a Insciinta pre caseni prin cilnteculd ei, eh in scurtit
timpd are sh vie atare 6spe la casa aceea. I)

VI.
Pen'e" aici legendele si istorisirile Romanilord
despre originea T a r c e i, despre colorea penelord si
despre coda sa.
Credit ins eh aid este loculti sh aratamil si acea
Imprejurare, eh cele dOue istorisirl penultime nn se potd
considers. ca I e g e n d e" in adev&atulti InOlesti aid
cuventului, ci duph cum m'am incredintatti, ele suet
numal uisce epiloge ale unorit povesti, epilage, earl se
istorisescd In genere In persona antaia.
Epiloge de acestea Intimpinrunit not in pove.tile
romane nu numal despre paseri, ci si despre alto ani-
male, ba chiar ,i despre omen.

') Com. de Dili ()resat Lujanti.

 -- 54 ----

Mal fie-care istorisitorTh sal povestitorlil Ineheie

legendele sale &unit epiloga sareastica, In care figureza,
afara de paseri sal alte animale, si unele pers6ne lo-
cale, Insemnate prin vre tine defeetil corporals sou ci
spirituals, earl' stint prea bine cunoscute tuturora as-
eultatorilorti.
Una esemplu:
Intoreendii-m6 dela cutare si cutare nunta
Inch° l'e povestitorTula povestea sa eu vr'o cote -va
placinte ealde, ma antalnii cu cutare. Eli maniosa, cA
Area multil m6 cincilesce, luaT o placinta, 1-o tranth in
cape, si de- atuncl a remasti plesuv u. Mal in cdce
m6 Intalnii cu cutare. Acesta vadendu-m6 ea rock"! unu
cIolana, ce-Ri capatasemil si di dela nunta, cera sa. Wit
daa ltu. Eli naeliiitti, apnea cIolanula, 1111 tranteseil de
piciorulti lei, si 6ea pacatula ! omulu, pentru tina
cIolana, a remasu si astlindI sehiopil."
Ce se atinge Insa de epiloguld despre T a r c g
trebue sa scima ca ela nu este locale, ci universahl,
pentru ca, dupa cum am valuta, se afla nu numai la
Romanii din Bucovina, ci si la eel din Transilvania ei
Ungaria, si este forte probilil eh' se va fi afianda si'n
celelalte parts locuite de Romani.
Prin urmare, dupa, parerea mea, trebue sa OA'
epilogula acesta si Ore care Insenmare,

VII.
Am amintita mat suss, ea Tarca prin canteculil
sea prevestesce sosirea unora Ospetna, casa, In apro-
pierea carel'a 0110.
 55

Ac6sta credintA este forte irttita nu numai In Bu-

covina, ci si'n celelalte ter" locuite de Rom
Romani): din Ungaria, si'ndeosebT eel din tinutulU
SonicuteT-marl credit a, daces se pone Tarca pe vOr-
fuld case" si face figurI cu coda el cea lungg, atuncT
prevestesce ca. vor sosl 6speci. Si'n care parte e intorsg,
cu coda, dintr'acolo vor sosl &petit
La acesta ocaslune, mal alesii Rom:Ince le, (lieu
TarceT :
Veste bung Sara!
Daces e de bine
Adli-o la mine,
Daces e de reit
Du-o la birart ! ')

CAnd s rcuesc e, adica and (luta; Sarc a,

spunA Romani" din Transilvania, ca prevestesce venirea
unuT 6spe sett a uneT vest", cotro IT este coda In-
torsA, dintr'acolo va venl vestea sett 6spele.
Audindu-o multiunit:1 transilvanianti sArcuindu In
apropierea easel sale, dice :
Hir bunti Sara,
Hir bunii Sara!
De-I de bine
A 3) la mine,
De-I de refi
De capulil t6ill 4)

9 Com. de DIA E. Popl,

2) Hir cuv. ung. inselnna veste.
3) A = ada. La Romani!' din Transilvania se ally f6rte ade-
seor asetnene prescurtarl.
4) Com. de Diu Gr. Criouna0.
 56

§ederea Tarcel pe verfula acoperementuldi easel

(lice Wilhelm Schmidt In cartea sa despre datinele
si credintele romane, Insemneza: sosire a unora
aspect' " 1)
Romanii din Banata, si anume cei din tinutulit
Ohaba - matniculdi si de prin Imprejurime, spuna ca
atunci cand cio r esce vre o Ciorcobara langa."
o casa sett langa vre unit omit, trebue sa vestesca ce-va.
De-aceea romanulti, ce-o vede st-o aude, dice :
De vet gal de bine
SA fie de mine,
De velf griil de reil
SA fie de capulti ti6i1 ! 2)

Asemenea credit si Romanii din Bucovina. Ace,tia

Inca spuna, ca data canta Tarca de'naintea unei case,
sea pe unu part, casenii In scurtit timpit dupa," acesta
vor capita, espeV si adica din partea aceea, din cotro
bateTarca cu ceda.3)
Ba ! credinta acesta o Intalninta Si la RomaniT
din Muntenia.
Eta ce ni spune Dlit G. Dem. Teodorescu despre depsa:
C oWan a, adidi Tarca, cantanda pe
part, da de scire ca va venl o ruda set ca o veselie
set o mesa astepta In qiva aceea pe edit ce a au4it'o
on a vedueo. 4)
I) Op. cit. p. 21.
2) Corn. de DIA I. Stoicescu.
8) C'rediniA forte Nita in Bucovina.
4) IncercArt critice asnpm unorn credit*, datine Fi momvurt.
Bucurescl. 1872. p. 92.
 57

Cum ea paserea acesta prevestesce sosirea unorg.

6.spet,i soh a unei vest'', se vede Inca ,i din urmatoriulg
blastemd :
Nu mai vine, veni-ar numele pe ciori
si pe coWene!')
Mai departe credit Romani'', ca data -lit Intimping,
pre cine-va T it r e i carlindii, soh ilh insotescli pe
tale, 1nsemneza unit cash de morte Intre nemurile cele
mai apropiate. 2)
Cand canta Tarca in apropierea met case insem-
n6zrt de multe on si lucru red, pentru ea ea canta gi
a peritura. 3)
Aceste credin.ce din urma se vgdil Inca ,i din le-
genda Romaniloril din Ungaria aratata mai susu.

VIII.
Afarg, de acestea, dupa cum credit Romani'', mai
prevestesce Tarca si schimbarea timpului si a unorg
eveniminte.
Asa ni se spune la iiCra cg, Orna, cand se stringti
multe Tarci la olalta, si strigg, tote de-odata si fach
larma mare, prevestescii o fortung, mare de onigtri cu
ventit viscolitorig. i
Data in clori de di sbara numai o Tared din
cuibu, putemli sci, cri, de buns saina va sa plthe ; Cr'
1) G. Baronzi. Opere complete. Limba rornanit pi tradiciunile
el% Braila. 1872. p. 86.
3) W. Schmidt. op. cit. p. 21.
3) Cred. Rom. din FrAti41-vechT.
4) Cred. Rom. din Ciindrent, com. de Dlu P. Ursula.
 58

dace esti amendoue putemti fi 1iniacify caul va fi vreme

bung. ')
Cand are sa se limed vre o f6mete mare, atunat
Tarcile desfaca pdpusoii de pe t6rine $i le mantIncd t6te
grduntele, Idsanda cioctildiT got 3)

I X.
Mai departe, credit Romanil, ed. crieril i ficatuld
Tared uscate bine si pisate pea ce se facti ca faina,
dace se punti cuT -va In mancare, acelul omit i se Ia.
°Ulna ; acela. n'are stare i alinare, n'are cash' nici
m6sd, ci amble ca gi Tarca de ici colea, edei i se
strica mintea. 3)
Economil, ce se ocupd cu stupdrituld, credit ca
primdv6ra, etind stupil stint aprOpe de a se note afara,
e bine a Inpusch, o Tarca, a o frige gi a o pune sub
copita stupului. Facendti ac6sta, credit et, ca stupulti
sub care s'a pusti Tarca friptd va rol maT de multe
off, va aclund o multime de miere, mai pe seurtu ca va
fi In tag, privinta f6rte buntl.4)
CaiT, ce sunt aprin.i §i tusescti f6rte tare, se vin-
deed, In urmiltoriulti chipti. Romanii prindii adica o
Tarca §i &ed. unit focti bunt"' in cuptioriti ; dupd ce
foculd arde bine gi se scotti earbunif afard, el artined.
Tarca In ltiuntru si-o lash: acolo pene se face tOta
scrumd.
1) I. Schinteia. Scris6res.unui plugaril atilt redactors ", pubL
in 8eder6rea" an. I. Buda- Pesta. 1875. p. 47.
2) Cred. Rom. din Disescr, corn. de V. Ungurine.
3) Cred. Rom. din Transilvania, corn. de Die Gr. Craciunau.
4) Corn. de Dill E. Pope.
 .59

Atuncl o scotu atark, o pisava bine si apoi, ames-

tecanda faina acasta cu semetgA de S t e g e (lat. Ru-
mex acutus L.) o dad canard aprin9I ca s'o mftnance.
Prin acasta procedure, credit el, ca, call bolnavi
In scurtd timpd se vindeca si nu tusescd mal multd. i)
Tarca, dupa cum spund Ron-Anil din satulit Opri-
seni sau PanOrI din Bucovina, e bung de lam si in
contra turbaciunet
Omuld, care voesce sa aibg and Idea farte bunu
in contra turbAcIunel vitelord, prindeoTarca
vie, alit, data nu se pate prinde vie, apoi o inpusca.
Nainte insA de-a o prinde face unit food blind in cup -
toriti, pi dupe, ce foculu s'a potolitd, arunca Tarca vie
sad marts, cum este, in cuptoriu, sf-acolo o lass, apoi
pen6 ce arde si se face tom cenusii. Dupa acesta state
cenusa el afara, o stringe bine inteunil vasil anumittl,
si cand se intempla vre o nenorocire, cAnd turbg vre
o vita, led cenusa de acesta si, amestecAndu-o cu apt,
o dad vitel bolnave s'o bee, turnandu-I totodata lesie
de acesta si prin urechI ; si data, vita nu -I s b u r at a
c u t u r b Aciune a, se vindeca de grabs, era data e
-sburata cu turbaciunea, nuse maipate yin-
deck de s'ar face cu (Musa on 9i ce s'ar face. 31
Mal departe se dice, ea Tarca area, pisata 9i data
in targe, e bung de on si ce fell de durere ar aye
vitele in nuntru. Dada, nu se vindeca de acesta, de
nernica alta nu se vindeert, darn numal de cuOtti. 3)
1) Datine rom. did unele Ow ale Bucovina
2) Diet. de lacobii PopovicTit, romanik din OprienT.
3) Dia. de V. Flocea din CAmpulunga.
 60

Era -sT e dating, in uncle pir(1 ale Bucovinel de a

prinde sea a Inpusea ate o Tara, si a o pune apoT in
grajdiurile, In can stint vitele, sea a o restigni pe pi-
rech grajdturilori, ca sit nu se apropie U c i d A-1 6
c r u c ea de vite .i sit le muncesea. Spirituli necurati
nu se p6te Invol cu Tare a, se teme de densa. Graj-
dTulu, unde se afli vre o Tara acatati, e curati. ')
Acosta dating si credinti se vede ca e forte res-
plinditi pintre Romitnit din Bucovina, pentru ca $i ei
am v6duti la mal mite grajdiurl ate o Tarca aninati.

X.
OH cuT Ii este cunoseutil, ei Tarca e 0 pasere
forte neastemp6rati.
Romanulti .ceranil, aT carui oche forte ageri nu
perdi nemied din vedere, observtIndi acesta si vedendil
ei multI dintre semenif seT posedi sate ce-va din In-,
susirile--acestel paserl, nu se poti rabda de a nu-T bat -
jocuri poreclindu-T I a r c a".
Astfelti pre birbaVI lungT In piciare, cariT mergi
prea lute si toti sari in col° si'n c6ce, romanuli IT
numesce T arcor sei S A r c o I" si T a r c A" sea
S a r c V.
Asemenea .i pre femeile limbute, cArora ii Arabia
gura prea desil, le poreclesci T a r c 1" si se dice ea
li 1tmbla gura ca si la Yard "'), sea dupi,
1) Diet. de I. Popoviciii §i V. Flocea.
i) Com. de Dld Gr. CrAcluna§ti qi E. Popil, ti diet. de
S. Franco.
 61

cum spund Ronu lnii din Muntenia I i me r g e g u r a

ca la o Coofana".1)
Mai departe merits a fi Insemnatd cat 6meloru ce
se lass a fi prea multd pottici, rugati, li se spume ca
s e c o o f an e s c d". Adeseori audimd pre Romanic
din Bucovina dicendd : u u te co t of n1 a t ta !cg
adica : nu te lash a fi multi 1mbiatd, nu te lash multli
poftitd, Tugatd, indemnatd...
Numele C o o f a n a", dupa cata scid eu, nu
este cunoscutd poporulul romanu din Bucovina, dar'
verbulu co Wani este forte respanditd. Dovada
despre ac6sta, afara de vorba de tote dilele avemd
urmatorele versuri, pre earl le reproducemu dinteo sa-
tina poporana despre igani, cul6sa in satuld Candrem
Pend era dem borze.
Tofu venra la not la varza,
De cand s'a cotofinitil
Niel la curechIA n'a venitfi.2)

Mai rani se aude verbuld s Irca 1" cu inele-

sulti de : a cants.

XI.
E de mirare ca poporulti, Fara sa fi amblatd la
scold, flira sa fi Inv6tatd carte, scie gi aceea, ea Tar c a
se One de genuld Cior e 1 or il.
Eta cum o esplich elu adsta !
') Com. de Dlii P. Ispirescu.
2) Din colectiunea mem inedia.
 62

Tare a e Meath' din C I 6 r a, din nerna de

C T 6 r g, pentru ca sung la glass ca §1 C i 6 r a, atata
numai cal are coda mai lungg si e pestritg la pene.
Ba ! sunt multe semne, earl* ni-aratg, ea Romanii
mai amnia si antaid vor fi numitd paserea ac6sta
C i 6 r g", dupg cum se numesce ea One qi'n diva de
astg-di In inutuld Hategului din Transilvania 1), apoi
C i 6 r g" In compusgViune en cuventula b a r g" precum
se usit6zg la Romanii din Banatil in C i o r o b a r g",
sea C Torcobar g", .i abia numai mai pe urmg au
Inceputd.. a o num? Sarcg 0 Tare g.
Dovadd cum ca, Romanii vor fi numitil mai an-
tral paserea acesia C i 6 r g, Ciorob a rit si
C i o r c o b a r g, avemil pe de-o parte, pe langg frag-
mentula de satire, argtatd mai suss, Inca si-o aneedotg,
poporang, erg, pe de alts parte vr'o cite -va numiri de
localitati din Romania, precum si cuventula C 1 o r o-
b o; ti ", despre care cuventil se p6te dice cu t6tg sign-
ranta, ca nu e numai de eri de-alaltg, eri inventata, ci
eld trebue sg, fie f6rte vechia, de 6re ce Ile In-Minima nu
numai In Bucovina, ci §i'n celelalte t,eri locuite de romani.
Anecdota din cegiune e cea urmatare
Dice ca, as fostd odatg doi 6ment, caril Intal-
nindu-se Inteund loci gi vedendd o C i or c o b a r
unula dintre densil 4ise catra. celalaltd : Uite, me,
Alb a! ca e mai multi albg dealt"' negra ; era celelaltd
II reapunse me, cg-1 Negra nu Alba!
cg," e mai multi negrg cleat alba."
') Com. de DItt N. DensRanii.
 - 63

§i ton' asa, uvula : ba ca e mat multi alba, era

celalalta : ba ca e mai multi negra, nu numai ta se
eertara intre olalta, ci, dela una timpa, incepura a se
si bate si se batura grozava, eaci nisi uvula nu vol sit
lese dupa celalalta.
Era dupa ce s'ati batuta bine, dupa ce s'all scar-
manata cum se cadet se desparOra si se dusera fiecare
in drumula sea.
La una anti de ()He, dupa acesta ne'ntelegere,
certa i Mae, intillnindu-se emenii nostril* era-Si la
unit loaf .i dandu-si buna dims, dupa obiceiti, clise
unula dintre densii :
Soil; mai frate ca prosti mai fuserama no"' anti,
ca ne baturama pentru o Ciorcobar a.
La cue celalalta respunse :
Ca dea, mei frate, tare rev am facutil !
§i vecli, frate ! (Ilse era-si eela dintala,
tote ea am avutti dreptate, ea CIoreobara e
mai multi negra decAta alba* !
E'n lass, lass, frate, tote la o parte, 4ise
celalalta, ca ea will prea bine ea Cioreobara
e cu multi mai alba deeftta 'Agra !
Apo"' tots asa si de asta data, ne voincla nici
unnla nici altula sa lese dintre ale sale, Ineepura, era-si
a se bate ea si'n annuli trecutti, si numai dupa ce se
batura bine se despartira si se dusera," de uncle all
venita." 1)
1) Corn. de Dlu Iona Stoiceseu.
 64

Aasta anecdotd din Banatd, care se istorisesce

In reguld la doT 6menl, ce nu se potd nici cilnd Invol
in vorba, cari sunt forte tinaci si nici unulii nu voesce
nemica sti lese dintre ale sale, credit eu ca a datil apoT
nascere 4icalelord b a e alb a", b a e A g r rt", sou
ba e lae, ba-T balae", seu nici e lae, nici
bala e", call. In timpuld de fats stint forte respilndite
pintre roman, si se aplicd In genere atunci, and
pre unit omit nu - lit po' induplicd, la nici und
lucru, and nici Inteund modd nu-ld poti sc6te dintre
ale sale.
Cuventuld C Iorobor W' s'a pdstratd nu mired
in vorba de tote qilele, ci Ina; si'n proverbuld :

Ce-atfita eioroborit
Pentru unit toporit 1

care e sinonimil cu altu proverbil, anume :

Ce-aittta sfadii
Pentru o bardit !

earl' proverbe se aplica In genere 6meniloru, ce se c6rtd

pentru und lucru de nemicd.
Era numirile de localitati, earl' le cunoscil ell One
acuma, sunt acestea :
CIorobes ci, locuintd isolata, In judetulil Doljtt,
plaiultti Amaradie ;
CIoroborenT, satd in judetuld Mehedinti,
plaiulu Blabnita ; qi:
 65

Ciorob oren i, laca Tanga satultt en asemenea

numire. ')
DecI, da,cA vom discompune acuma numirea CI o-
rob ar A" sea C iorco barn ", capetAma d6ue cu-
vinte si anume : CI6rA sea. C i o r CA si b a r A.
Cuventula prima 1nsemnezA o pasere din genula
Ciorelor II, care cu timpula s'a prefacuta din Cier A
In CioracA2),Cerca3), CIercA,SarcA,TercA4)
si in urmA Tare A.
Al dollea cuventa e b a r a ". Acesta, cAta e la
cnnoscinta mea, in timpult de fatit nicairl nn sentrebuin-
OzA., de sine stAtAtoria, ci numal compusti cu cuven-
tula C 16 r a ". InsemnAnta hn Insl o aflAm destula
de bine si forte respicatil esplicata In proverbula de
mal susa :
Ce-atata sfacla
Pentru o bardil!

Deci b a r a ", care la rendula sea se va fi for-

mata din cuventul b o r" sea viceversa, InsemnezA
atAta cAtii : stadA, certk, strigAtti, rAcnetti, era, C 1 o-
robar A" sea C ior cobar A" InsemnezA o pasere
limbuta, ce totil una strigA si se certA. i dacA vom Tait

1) D. Frundeseu. op. cit. p. 118.

.2) Cuventula aasta s'a pastratii pen6 asta,-(11 In mar multe
numirr de sate din Romania. Vedt Fruncteseu Diet. top. p. 117.
2) Ved1 euv. acesta la A. T. Laurianq si I. C. 11cIassimil. Die-
tionariulii limber romane. p. 685.
4) I. C. Massimil. Glossal-Tn. p. 164.
5
 66

bine s6ma, apoi T a r c a intr'adev6ra e o pasere, ce

nici °data, nu mai are stare si alinare, ce tota un a
alerga in colo si'n c6ce, striga, bate din c6da si se
c6rtd cu semenele sale.
Ce se atinge de cuventuld compusti C T r o-
b o r a", apoi si acesta insemn6za in timpuld de fats
dada., arta. -erg dela c lorob or d" s'a formata
c 'for o b o r i r e", care mai tardid s'a transformata
In c I o r o v a i r e", si care asemene insemneza : a se
certa, a se sfddl pentru nemicuri, a se disputa fara,"
multa vivacitate..
Attar!. substantivulti C 'for o b or a", oath si ver-
buld c iorobor I" sal. c iorova I" esprima de
minune acc-lunea de a se certa, a doi s6u mai toulci
6meni, carii unula la altula chiuesca, striga, racnesca
ca Ci6rele.')
In fine merits a fi insemnata si aceea, ca numirea
C ;to r o bar a", care s'a pastrata si'n versurile :

C1orobara, bars,
Fa -t7 cod4a scara12)

precum si C i o r c o bar a", se al% numai la Romani).*

din Banata.
Tota In Banatti se afla, pe tirnpuld Dacilord si o
cetate anume : u r o b a r a, care asta-di se numesce

') I. C. Massimo. Glossarni. p. 164.

2) Com. de Dl. I. Trails, prin DI. At. M. Marienescu.
 67

Timis6r a '), 6rif, nu theme departe de aice se OA

i numirile de localitati : CiorobescI Ri Cior o-
boreni.
Sa fie 6re ac6sta, numal o Intemplare ?
Mie mi se pare ea nu !
1) Gr. G. Tocilescu. Dacia inainte de Romani. BueureseT. 1880.
p. 430 §i 455.

5*
 Gaita.
I.

Dela Inceputtilti luT Octoberti $i One catrI finea

lul Martie vedemil prin pAdurile Imp6nate cu braqi si
prin dumbravi, dar' mai cu sana prin padurile (le ste-
jar!, o pasere frum6sA, cu gene ropil-eenupil, cu aripele
pestricei cu una °multi pe capii, care c'unll neast6m-
ptril f6rte mare sbOrA in colo §Po cote eautandu-si
nutreculU, ce consta din jiru, alune, eastane, cirese, pere,
apoT din totu feliulti de insecte i vermi, broscuO, so-
perle, serpisori, ba chiar .i din ouele altorU paseri,
1nsa mai ales din g h i n d a, din care causl se vede
mutandu-se ne'ncetatti dela o padure de stejarY la alta.
Ac6sta pasere, care e asa de priceputg la capii,
ea scie a imita on si ce sunete bizare : a miona ca
mtqcle, a sbiera ca ieqii, a (luta ca alte paseri, ha de
multe on a repe0 chiar pi unele cuvinte omenescT, 6r1
In sborulti seti a face o mulOme de figuri si schime
cornice, a se actitarA In tote chipurile de ramurile arbo-
rilord, se numesce de cgtra RomAini% din Bucovina :
Gait!, GalbtAt) $i Ghindariti; de &Ark' eel
') Numirea G a 1 i a" am au4it'o numaT In comuna Crasna,
pe cand celelalte sunt cu multu Inal respAndite In tote partile Bu-
covinel.
 69

din Transilvania : Gait a 1), Z a i c d, pl. Z a i c i,

mast. Z a i co id 2), In unele Orli, insa numai forte
rard, Ma chia§d 3) ,i Mati e§d 4); de catra cei din
Ungaria : Zaic a masc. Z aicoid 5) ; de catra cei din
Banatd : Z a i , 6) ; 6ra de &gra eel din Moldova ') §i
Muntenia : G a i . 8), In vechime qi G a i c a 9) lat.
Garrulus glandarius L. germ. der Heher oder Eichelrabe.
Totd de genuld acestei pasere se mai One Inca
§i alta, care asemene se numesce de catra Romani
Gai ti". Aceea. e Gai a-d e-m unte 10), numita
altmintrelea atatd In Bucovina OW §i'n Moldova 11)
N near I ii, lat. Nucifraga caryocatactes L. germ. der
Nussknaeker oder Tannenheher, Nussrabe.

IL
Despre una din aceste d6ue paseri, foi anume
despre cea dintaiti, esista la Romitnii din inutuld *om-
cutei-maei In Ungaria urmat6rea legendrt, care mi-a
comunicat'o Dld E. Popti :
1) Vedt : Vocab. de S. Petri ; S. P. Barcianil si G. Barit1ii
et G. Muntend.
2) Com. de DM Gr. CriicTunasiii.
3) Com. de Dlit E. Popii.
5) Corn. de dol studinci din Brasovd.
5) A. de Cihac. Dictionnaire. t. II. p. 514.
6) Corn. de Dili I. StoTcescu din Ohaba-matnicrt.
7) V. Alecsandri. Opere complete. Poesi1 t. VI. p. 56.
9) B. Nanianii, op. cit. p. 96.
9) B. P. MOM. Cuvinte din betrunt". tom. I. p. 281.
") A. de Cihac. Dictionnaire. t. II. p. 112.
") S. Stamati. Vocab. p. 543.
 70

Ad fostd °data ca nici ()data, cA de n'ar fi nu

s'ar povesti.
Ad fostil odatX d6ue fete vecine, cars se numiall
una pre alta s u r at a", adieu s or 16r h, prietink
pentru cd ele, de cum s'ad eunoscutd, trAiad 16rte bine
intre olaltit.
De and s'ad trezitd i s'ad cunoscutd, nu era
nici o Vi liisata de DumneVed, in care sit nu se intal-
n6scA... _Nu °data le aflaY la and loch povestindd Gre
Intregi intre olalta despre unit fetid sed altuld de lu-
cruri gi intemplitri de ale lord.
Odatit, Intre multe alte vorbe de ale lord, una
dintre aceste d6ue fete, care se cinema, Z a i c a, Vise
ciltrk surata sa :
Sch. ce, surata Braga ! elf am visatd ca voiu fi
pasere... Ba! tocmai In visa eram o pasere ore cum
nu aga frum6sit, insK scia n a cant& In mai multe forme,
pare ca sciam a canta ca multe alte paseri, apol sciam
a latrit ea efinele, a sbiera ca caprele, a rancheza ca.
call, ... si multe am mai visatd cd, sciam di face,
despPe care amnia nu-nu mai potd aduce aminte...
VeVI, surata draga ! respunsK ceealaltrt feta,
care se numia Turturic a, ed gncd, tome acesta
visd 1-am avutd, ca gi tine. . . Acuma, nu scud (led, cit.
cu care dintre not se va implini ceea ce am visatd
amendoue !
Atunei cele d6ue fete se remAgir, ca aceea, care
se va scula mai demineta, sit fie paserea cea cantAr60.
In mai multe ehipuri.
 71

Dupg acesta se jurard amendette suratele pe acelu

remasti, ca -1h vord tine cu cea mai mare acurgteta.
Eta ca vine sera ! . . Amendeue suratele se eul-
card de-odatg, fie-care fiindd forte tngrijita de ceea ce
avea sa se Intdmple in scurtu timpil.
Z a i c a, 1ndatit ee s'a culcatd a adormitu numaT
deeiltu, ca si and ar fi farmecat'o clue -va sets T-ar fi
dad. ce-va de beutu, era Turturica cugetA in sine
cg, ar fi bine sa nit derma de loco pea In On de 4i,
cand apot ea va fi aceea .ce va cilstiga reingsagulti.
Zaica dorml &sit One catrg deminetg, erg
colea cand a inceputu a se revarsa de (Pug, atglindu
din tete partite cocosii cantftndu, se trezi numai de-
catu.. . Ea era acuma satuld de somnu, deci putea sit
nu aderma mat multd Ong ce se va face (Pug.
Biata Turturica Insa s'a luptatd cu somnulu
pene cgtra mequlu nopcii. Ba ! era acuma mai aprope
.

de 4iug, cand somnulu o furs fara de veste si adorml

dusa, ca si chid n'ar fi dormitu mat multe nopti dupes
ol al tit.
Eca numat, cand se aratarg zorile de dupes, cul-
mile delurilnril, dandu-ne de scire cit si serele nu e
departe, Zaica era acuma susti si Inca prefacuta lute°
pasere frum6sa, tocmat dupa cum s'a fostd visatu, $i
scia acuma calla ca multe- pasert, ass schimbh glasuld
In mai multe chipuri, dupa cum adicg au4ise ea =I
nainte.
Serele se'naltase demultd pe cend... Omenii de-
multu se seulard si se inprasciarg In tote partile la
lucru, and 6ca ! . de-odata si bleu Turturieg
 72

sare ca fripta drepta in susa din asternutul0 seu...

Dar' ce folosu ! . .. ea nu mai avea acuma nemica fru-
mosil sa auda ; pastoril i.T scosese demultu vitele
la pasc6tOre... Totu-si; din intemplare, audl .i ea o
baba manandu-SST iepede vaca ca sa ajungit pre vacarld.,
care acuma era departe, si care manftndu - o dicea :
pturrr ! pturrr !"
Atunci T n r t u r i c a se prefaca si ea in pasere,
dar nu scia sa ante ce-va mat frumosU, ci numai ver-
suit' babel, ce mftnase vaca. De-aceea s'a sup6rato ea
forte tare, si de-aceea T u r t u r i c a, cam ea lute°
T u r t u r i c a s'a fosta prefacutti, pen6 ti in diva do
asta-di e mai multU superata, decata cu voe buna.
Nu asa insa este. Z a i c a. . Acosta totdeuna e
vesala i binedispusa.. Canty mai in tots minutulu
cum it vine la gura... Sare in colo .i'n cote si alerga
din padure in padure... Striga si face o multime de
figuri prin aerU... Se acatara In totu feliuld de arbors...
Mai pe scurtu totdduna e binedispusa §i voiosa, cact a
castigata remasagulu !

III.
Alta legenda, a Romaniloru din Bucovina, care
se referesce In genere la tote G a i i e 1 e si care mi -a
istorisit'o Toderd Muth, romitua din satulil Crasna,
suna precum urmeza :
Gai i e 1 e, duprt cum istorisesca Romanii din
uncle 041 ale Bucovina, as avuta dintru inceputa
imp6ratultf lord, care le stapanla si se ingrijta de den-
sele, era acuma nu all imp6rath. Acosta, a fosta adieu
 73

asa, el odatg, nu sciu acuma din care pricing, all Ince-

putd ele Intre ele a se cern. si nu se putead niei decum
Impaca. V64.endd ele dela unil timpd cg. nu se mai potd
Impgca s'ail dusk la imp6ratuld lord si s'ail rugatd ca
acesta sg le Impace.
Impe'ratuld, dupa ce a cercetatti cu de-ameruntuld
si s'a IncredinOtd care a fostd pricina certei, 11-a fa-
cutti dreptate. Insa dupri acesta s'ad ng.scutu Intre den-
sele d6ue partii, si nici dupa ce li-a data Impgratuld
celd mai bung sfatd, nu s'ail pututil Invol, ci ail Ince-
pad din DOh care de care a striga mai tare, dupg cum
li-i data lord sg strige.
Imperatuld ve(Mucld acesta certa si desunire, a
Inceputil a le blgstema, si a le alungli pre t6te dela sine.
De-atunci apoi, de (And le-a blastgmatd si le-a
alungatd .Imperatuld dela sine, nu Ala% mai multe
Gaite la unit loch, ca alte paseri, ci numai cite una,
cell"' multil ate d6ue. i totd de-atuncea all remasd ele
si fang de Imp6rat d, cad Imp6ratuld, ce I-au avutu,
n'a voitd sit scie mai multd nemica de densele.

W.
AtAtti Romilnii din Bucovina, catd .i eel din Ba-
nath, si anume din juruld Ohaba-matnicului '4 spunk
si credit ca G a i i a scie ndue limbs, si adica : a c e u-
c e I. a rIndunelei eand acesta merge la eulcusil,
a ciorel, a arcei, a ie4iloril, a prep elicei
') Com. de Dlii. J6nA Storeeseu.
 74

a pupazei, a gangurulul, a closeei cand

striga pull si a c a l u l u 1.
Acestea cantece le canto ea totdOuna primdvera,
and ineepe a se lua ominulu, Ord cum s'a Inatti on16-
thin incetOza de cantata. Ea peste anu canal, celti maT
putind dintre tote paserile. Totodatd este ea si cea mai
tdinuitOre pasere pe timpultt acela cand are 6ue, cand
clocesce si sc6te put 1)
Romanic din unele tinuturt ale Transilvaniel credit
si istorisescd, ca Z a i c a, adica. Gait a, p6te ca tote
paserile canta, numat t.a. Cuculd nu. Din acesta causd
apot, pentru ca nit este in stare sii cante ca Cuculd
se spanzurd si 'mere, adied se ineldsta cu gluarele de
attire ramura de arbore, se slob6de apot cu capuld in
josu si asa remane spanzuratd pen6 ce plere.
Una roman]. afirmil chiar, cd ail aflatd o multime
de Z a i c T astfelid spanzurate.
Nu-1 vorba ca unele Zaic i, dandu - st multd
sifinta, potu calla si ca C u c u 1 a... Acelea apoT firesce
ca uu se spanzura, ci trdesed ci se inmultescd.
Mat departe, ca dovadd cum ca, Z a i c a 'tote
itnita nu numat cantecubl paserilord, ci si strigdtulu
si sbOratulii viteloru pre cart le-a vOdutu si le-a atKlitd
ea, istorisescu Romani' din Transilvauia, ca dacd, unit
pecurarm, care a perdutil vre unit eclu, nude unde-va
sberandu ca edulu si se duce la loculu unde se aude
sberatuld si nu Oa edulu, sustine ca attire Z a i c d. 1-a
insalatd imitandd sberatulu edulu' perdutu. 2)
') Istorisitil de V. Flocea.
2) Corn. de Dilt Gr. Criielunagr.
 75

Z a i c a o iutMiiimi1 si'n cantecele poporane. Do-

vada despre acesta avemu tirmatorea domit din Tran-
silvania :
CantA ence eand te-T duce,
CA si eu cuce m'oTti duce,
In tgrA, cum cu tine,
Cl d6ra int-a fi mat bine.
Du-mg cuce 'ntr'a to VrA
DOril-T munca maT us6rA
$i plata maT buniOrA.
Du-mg, cuce, de pe aid
Unde-sti qilele mai mica
§i orneniT maT voinici,
CA mat strAinu de dna mine
Nu e'n astir lume nime
NumaT m T erl a din pridure,
Mierla cea cu pene sure,
Mierla nu-T strAinil tare,
CA-T e c u c u vgrA primal*,
e vera pupAza
$i matusa Z ai ca.')

Romanic din Bucovina, pe ling, cele ce le am

aratatd mai susil, mai istorisescd Inca despre Gait A.
ea, deosebitd ca acesta pasere are darulu de-a imita
on si ce sunetd bizaru, on §i ce feliu de strigatu, maT
are si unit cantecd 6re cum placutd si'uveselitorm. Dec'
cand canta ea canteculu acesta primavera, atunei e unfit
semnd ca mai multi n'are sit ninga, ci are sa fie timpd
bung si caldurosd.
1) Corn. de Dlir Or. CrAciunargi.
2) Diet. de Emu. N. Ghiuth din Ilifesci.
 76

Romitnii din comitatulti Satli-mare In Ungaria

Indatindza de-a porecll pre pruncil cei midi, caril nu se
stergli la gura, caril aunt billosi si zabalosi, Z a i c T. 1)
In fine Romanii din unele part). ale Transilvaniet
spunu ca G a i I, a e bung, $i de Idea si anume ca, inima
el vindeca, cu siguritate pre Omeni de b u b a, bra pre
cal de s u s p i n g. Daca asa dara unulg sea altulu
voesce s'o Intrebuinteze trebue s'o lnpusce Intru una
din cele done ()lie din urma ale lui Martisorg. Dupa
ce a Inpuseat'o i sc6te inima si o pune pe buba, sea o
dg, calului bolnavil In tarite, si In urma aeesta celu ce
a fostg bolnava Indatit se vindeca si Oita e lumen nu
mai capeta era-si bola ce a avut'o. 3)

V.
Am qisd la Inceputg ea U a it a s'a numitu in
vechime $i Gaie a. Acesta numire In timpulg de fata
nu- mai esista la poporg, dar' cum ca va fi esistatu
°data ni p6te servl ca dovada urmat6rele numb.' de
localitati derivate dela densa Si anume ;
Gaicén a, mad targusorg, si totu Gaiedn a,
una satg din judetula Tecuciu, platula Berhecig.
Dupa numele Gaita s'a numitu si se mai nu-
mesce Inca si pea In ()hut de asta-ch o comuna In ju-
detulg Ialomita, plaTuld Balta. 3)
') Corn. de D1i E. Popd,
2) Corn. de DIA Gr. a luT I. Sima.
3) D. Frundescu op. cit. p. 202.

---->-1-4 <
 Berbecelulh.
I.
Sunt trel specil de paserT, call se tina de una si
aceea-si familie, si car): de catra Romanit din cele mal
multe 01.0 ale Bucovinei se numesca B e r be c e 1"
sing. B e r b e c e l ii", si anuine :
Berbecela-mar e, numita altmintrelea, insa
numal forte rarti, Berloccu%a si Tacaitere'), de
catra Romenil din Moldova : Lupul a-v rabiilora 2),
de cats eel din Muntenia : Lupulit- vrabiilortl,
Berbecelti, Capra-dracului3), SoimuW),
Francioca-mares), si Sfrancioca-mare"),
era de earl eel' din Banatti : Sfercioc a-g heosa 7),
lat. Lanius excubitor L. germ. der grosse Wurger.
') Tustrele nurnitte acestea stint usitate in Bucovina. Cea maT
resprbulitit Twat e B erbecel a".
2) Dr. Cihac. op. cit. p. 79. ci com. de Par. L Fotea.
') B. Nanianil. op. cit. p. 92. Lupula-vribillorfi"
(Lamina excubitor) berbecelul tI, caps-dracului". S. S. /di-
halescu.
') A. de Cihac. Dictionnaire. t. II. p. 528.
3) Corn. de DM Gr. Stefaaescu.
°) Corn. de Dlis N. Barbu.
7) Com. de Dia Ios. Olartfi.
 78

Pene le de pe spate ale Berbecelulut aeestula sunt

cenusii ; aripele si c6da negre. Are und men eonicil
sea Indoitti ca unU mica arligil la verfu. Elu este o
pasere de o fire rea, cad imitka versulu paserilora maT
mid si mat slabe decittu densulti, .i astfeht Insalftndu-le
la sine le prinde si le om6rA. De-aice se vede apoT cg-T
vine si numirea de L upul ii-v rabiilor ii" la po-
poruld romanit din Moldova si Muntenia.
Romani' din Vicovulu-de-suss, sata in Bucovina,
spunU ca Berbecelulu acesta, dupe ce prinde paserile
si le omora, nu le rantIncit carnea, ca alte paserT ra-
pit6re, ci numal crieriT. De -T adeverath acesta or' ba, nu
still. Atna scit numal, ca nutretuld lul de frunte stint
insectele pre earl princlendu -le, le inplanta In mAracinr
si de acolo le manitna, rumpendii ate o bucatrt din ele.
Ce se atinge de numirea Tgclit6r e, spunn
Romani' din FrAtautii-vechl In Bucovina, a, ea vine
de-acolo, pentru ca paserea acesta uneori, and sb6ra,
tAaesce cu cioculd ca si and s'ar lovi d6ue sandurele
de olalta.
A d6ua specie se npmesce atatO de tetra Romftnil
din Bucovina, clad si de tetra, eel din Transilvania 1) :
Berbecel d-m c iA, de tetra eel din Moldova : L u-
p u 1 il-v rAbillor d-mi c A 2), 6ra. de tetra eel din
Muntenia: FrancIocil-mica3), gi Sfranelocil-
1) Corn. de Dll Gr. CrAcrunas1.
2) Dr. Cihac. op. cit. p. 79.
3) Corn. de Dlu Gr. Stefanescu.
 79

mict '), lat. Lanius minor L. germ. der kleine

Wurger.
Berbeceluld acesta se deosebesce de coin premer-
g6tortu prin aceea, ca e mai mich In faptura, si penele
de pe frunte i sunt negre.
A treia specie se numesce de cAtra Romilnil din
Bucovina: Berbeceld-rosieticil si ofrand,
de crttra eel din Banatu Sfercioc u-r o § a si C o-
dalbit a 2), lat. Lanius collurio L. germ. der roth-
rfickige Wiirger oder Dorndreher.
Penele de spate ale acestuT Berbeceld sunt rosie-
tice. Acesta mai cu same, dintre toff semeniT seT e celu
mai mare inimicil alit insecteloru. In apropierea cut-
buluT seu nu odatit se pote observa o multime de ciirt-
busi si alte insecte implantate in spinit de arbor] si de
milciesT sett altI tufarl.
Femeiuscele tuturord acestord treT speciT de plt-
seri se nurnescd de csatrit Romanit din Bucovina In regula
Berbecica pl. Berbecele. Cilnd insa e vorba
de t6te speciile acestea, atuncT se numescd Indecomund
BerbeceT.
-II.
Numirea Capra dracului e cunoscuta, si Ro-
mitnilord din tinutuld Dornei In Bucovina, Insa nu scia
I) Corn. de DM N. Barbu.
2) Com. de Dill Ios. Olaria. Cu tote insi ea Dlit Olarlu pe
langA numirea romandscA mi-a comunicatil si cea technicA latinA, eel
aunt de pArere cA numirea aeesta nu se va fi atribuindii de cAtrA
Romftnii din Banatii Berbecelulut din cestlune, ci mat de grabA altet
paseri si aflame uneTa, a cAre edda sell partea cea mai mare a co4i1
va fi de colOre a 1 b A.
 -80
daca ea se atribue BerbeceluluT mar e, ca'n Mun-
tenia, on altel paserl.
Domnulti Petru Ursula, cantord bisericesea In Can-
drenT, Imi aerie urmat6rele cu privire la paserea ce porta
nmnirea ac6sta, gi anume : C a p r a-d raculuY e o
pasere ce-va mai mica ca und G r a u r b, petrece numal
pe stancele marl ale muntilord. La pene e ven6ta pes-
trita gi pe spate cu puiuti cafeniT. Mould vine ca la
G r a u r 0. Cmbula gi-lti face prin petril."

>+-4-f<---
 Rindunica.
I.
Rindunica, care ne anunta multu dorita si astep-
tuta prima.vera, care de la sosirea si pea la departarea
a din terile n6stre, este unu 6spe nedespartitu si forte
placutu 6menilora, facendult cuibulu sea de comunu
In podurile caselorii l), se vede a din cele mat veal
si departate timpurt a fosta totdeuna intimpinatii de
earl Romani cu eschtilmari de bucurie si insufletire,
cum e si'n ohm de asta-41.
Multe si'nteresante stint datinele si crediNele Ro-
ntanilora despre densa. *i 'Ate ca ea este uuica pasere
despre care poporula romana a pastrata mat !unite
legende forte frum6se, earl In fondu tote trateza despre
unulu si acela-si obiectil, numai modulti istorisiret for
este fehuritti.
Cea mai frum6sa si mai incantatOre dintre tote
legendele, cote le sciu ea si cite vor mai fi esistando,
despre earl' Inca n'am cunot,cinta, este hill indo6la
L e g e n d a rind uneler coinpusa In versurt de
') Pre acelea sped! de Rindunele, cart 41 facti cuibutile sub
stresinele caselort si prin malurile apelor si despre cart volii vorbi
mat jog'', le nurnescii Romani! din Bucovina I., istun I" si L o s-
t u n1".
G
 82

regele poetiloru nostri MU V. Alecsandri. ') A eesta

legenda ar trebul $i trebue sa-i fie cunoscuta fie-earui
Romand adeveratd. DecI nu voiu sa me oprescil multd
la densa. Vom reproduce insa alte legende ale Rindu-
nelei, pre earl le-am auditd ed In Bucovina si can, In
comparare cu cea de mai sushi amintitd, credd ca vor
forma unit obiecttl forte Interesantd si tad °data pla-
cutd pentru fie-care cetitoriu, era mai alesil pentru lite-
ratii roman, cad se ocupa cu studiuld datinelord, cre-
dinOloru si a mitologiei daco-romane.

II.
Prima legenda a Rinduuelei, istorisita de Catrina
Racolta, romanca din satulu Calafindesci, suna precum
urmeza
A fostd odata o feta, carda, murindu-I parintil,
nu i -a remass alts moscenire de la densh, decata 'urinal*
o turmit de °I si unit cateld.
Intro di .. . ce -I vine feta acesteia In minte ? ...
se'rubraca In haine barbatescI, Ye oile si cateluld cu
densa si se duce Inteund munte. In muntele acela, mer-
gendd ea cu oile si cu ca'eluld tad mai nainte, totd
mai departe, eta, ca de la unit timpd se Intalnesce cu
unit f6cIort de s m e II, care Inca pascea o turma
de oI.
Fiindll feta Imbracata In halm barbatesci si pur-
tandd cusma In capd, feciorulu nu put s'o cun6sca :
') Opere complete. Poesil. Legende. p. 77.
 83

feta e on fedora ? Dar gi feta nu i-a spusil nemica

nici °data, macar di, de cum s'a Intalnitil ea cu den-
sulg, pasceau oile Impreuna si in fie-care sera se ducea
gi ea cu oile gi cu catelulu seu de mash la curdle
smeulut
Insa feciorulg, nevenindu-I la socotela, mai de
multe on spuse marcer sale, ca lui nu i se prea pare
pre fartatulti sea de dobanie ; ... elg crede ca acesta
trebue sa fie feta gi nu feciorti, cad aga flu arata vorba
gi fata lin cea mueresca.
De la o vreme, ve4endu-se bgtrilna smethca prea
multg cincaita gi Intrebata de fedi:multi sea, cjise :
Dam fartatuld tell de clobanie va fi sa fie feta,
dupg cum presupur tu, eh indata till volt" cun6sce,
cad de sera, cand o'a duce sa, se culce, am sa-I punts
sub pering br gbanoeg ') si de-a fi sit fie feta bra-
banoculu pang dernineta se va pata, erg de-a fi sa fie
fecrorg, atunci brabanoeulg va remanea aga cum 1-org pune.
Cum a 4isn smalea, aga a gi facutil.
Cand a Inceputil sa Insereze bine, colea pe vremea
culcatulul, a push sub perina fete; pe care se cult"",
brabanocg.
Irma catelulg fete', fiindu n a s d r a v a n a gi
sciinclil prea bine cu ce garlduri se porta sme6ica,
Oise Inca de cu 4iug stapand sale:
Scumpa mea stapling ! sme6lea are sa-ti pue
de sera sub perina brabanodi, prin mijloculd canna
7) In unele partT ale BucovineT nurneaca Romani( plants :
Vince minor. germ. Immergriin b r A binoe A" li b ribAnoe Ct",
4rE In altele b ArbAnoe A".
6*
 84

voesce ea sa scie : de esti feta on feetoru ? Daeg acuma

domnia-ta voescI sa nu ti se'ntemple nemica reh, te
sfatuesed ea atunci, cand vei merge sa," te culci, sa
scoff brabanoculil de sub perina Fii sa -lu pui de-asupra
pe pering si acolo sa-lu last apoi IAA a (WA di de-
min6ta. Erg a doua di demin4g sa-lil pi era la lo-
culti hit si apoi sa IesI din casa. De nu m6 vel asculta.
si de nu vei face asa cum te'nvept eh, atunci sit sell,
ell at sa patesci una ne mat patita !
Asa a disu (Adult' si staptina sa la ascultath si
colea eand a mersu ea sa se culce, aflandu brabanoculu
sub pering I-a pusu pe perina si apoi s'a culcatu. Era,
a d6u6 di demineta 1-a push era sub perina si apoi
esindh din casa si luandu-s1 oile si catelulu se duse In
treba-s1 la pascetOre.
Dar n'a apucatu bine a esl din cash cand sme-
thca se si duse In urma et sa veda ce-1 ? ... cum e
brabanocult1 ? ... Brabanoculu insa era mat verde si
ma )_frumosil de cum Ilti pusese ea de cu sera. Vecjen-
du-lu astfeltu a crequth sme6ica ea feta nu e feta, ci
fecioril. Dect spuse fectorultil seh, ca fartatulh Ini de
eiobanie nu e feta, dupa cum soc6te elu, ci fectoru,
cacI Elsa a aratatu brabanoculu, pre care i I-a push sub
perin a.
Feciorulu smethcel, aucIiodu acesta, isi lug, si du
oile sale si se duse cu densele la paseet6re pe urma
feta, fara sa-I plesnesca macar prin minte ca n'ar fi
dreptli ceea ce 1-a spusu maica sa.
Feta Insa, v&Jendu -se scapata din cursa ce i se'n-
tinsese, luandu-se eu fectorulu, cu oile si cu eatelulh
 85

sed se duse, se duse One ce ajunse la o mare. Aice apol s'a

opritil ea si luandu-si remasd bunu de la fecioruld
srne6icei si dandu cu and t olagd asnpra ape), apa
s'a despartitil In diode si asa a trecutu ea cu turma sa
de cea parte, fail ca sa i se'ntemple vre unil red. eatil
e negru sub unghie.
Fectoruld sme6icet si eu oile stile a remasu de
Ista parte de apa.
Ajungendu .de ceettlalta parte si dupa ce s'ad im-
preunatu acuma drii-0 valurile ape', '0-a hied feta
cusma din eapd s'-atunci i-a cadutil pèrul it c e l u
de aurd pane In brad.
FecioruIrt sme6icet, v6dendu-o ca -I f6ta si Inca
asa de frum6sa, nu seia pe ce lurne-1 de scarba, ea a
scapat'o din mana. -§i fat% a mai perde multu timpil
se Intorse a easa si spuse maicei stile cum I-a amagitil,
povestindu-i tote din firu In Ord, ea fartatuld sed de
ciobanie nu e tecioru, ci ma si Inca cu p6rultt de aurd.
Dar ce folosd ca ea a treentd acuma preste mare lin-
preuna cu oile sole si elu n'o mai p6te urmarl.
Smethea, au(Jindu aasta, dise fectorulut sa nu se
mai supere de paha, cad ea va afla and mijloed prin
care s'o pota urmarl si prinde. §i Intru adev6rn ca
maica sa i tiled o corabie mare, pe care smeulu, dupit
sfatulti ei, o inearea cu fehti de felid de marfe scumpe
si astfehu, ineareata cum era, se porni en densa ea sa
afle pre f6ta.
Dupd, ce se pornl elu acuma merse mita merse
pe apa cea mare, prin care a treeuttl feta, One ce
ajunse la and malu. Acolo apof se oprl.
 86

Multime de (Salem, carii de la tine si prin tine

audise ca'n corabia acesta se afla o multime de marl&
scumpil, alergara din tete partile sa cumpere cite una
alta de la stapanultt el.
_Eta ca in urma, de unde i One unde, vine si
feta tea cu pOrula de aura si antra si ea fn corabie
sa veda ce fella de marfuri se afla inteensa ?
Dar .... atata i -a trebuitu smetilui !... Mai multi
nerniefi ! ... Cum o vede in luntru deauna pornesce
corabia de ht malu si ... pe iel In cold ti-i drumula !..
Feta cur:6see si ea acuma In ce eursa a picata
si se pricepe ea nu-i chipa de seapare... Cerca ea ce
cerca, sa scape, dar' Inzadaril ! ... Corabia era acuma
eine sci nude de malu.
De giaba to mai trudeseI, cam de-acuma Ina-
inte n'ai sa-ml mai scape din mitna ! 4ise smeulu,
dupe ce s'a veduta la largulu set'.
Feta, mai auclinda Inca si acesta, ce sa faca ? ...
le Inelulu sea de pe degetu si, aruncandu-lu
In apil, dice :
Cand vei afla to inelula acesta, atunci void
vorbl ea cu tine !
Dar smeulu se parea ea nice n'o aude. Ela mergea
en corabia inainte, fara sa-i pese ce-va de cuvintele ei.
Dupii ce ajunse acuma la mild lua pre feta si
duc&idu-o a casa se etinunft en (Musa.
Feta insa isi find euventulti... Pa nu vorbia cu
smeulil nemicii, on si cilia se nacajia acesta s'o Indu-
plice ca sa vorbesea. Cu smeeica si Cu cumnatele sele,
 87

cad smeulu avea si surori, si cetala10 curtenl

vorbta, lush cu stneulu nici odata.
Ac6sta thcere a tints tutu asa mai lungil timph.
Eta ca'ntr'o qi, mergendu nisce p6scari la spa
cea mare si pescuindh o mulOme de pesce, aduse si
vendurh si smeulul o parte din acestia.
Smeulu, adeca fectorulh smeolcet, duph ce cum-
Ora pesch, se dede singurd sa -i curatdsca. Dar ce sa
vedh ? ... Intr'unit pesce da de inelulu nevestel !Ale ! ...
Plinu de bucurie le elh aetuna ineluld si, mergendu cu
densulu tots In sarite la nevesta sa, ft clise zimbindu.
Drags, mea Rindunica! de-acuma vel
vorbl cu mine cact ech in sfarsitu ti-am aflatu si
inelulu !
Si vorbindd o desmidrdh, si-1 neteqesce barbiile,
asa plinu de sange cum s'a fost umpluth pe mane cu-
raOndu pescele.
Nevesta, vNendu-ST inelulu si aucjindif pre smeu
astfehu vorbindh, deauna s 'a prefacuth intr 'o
Rindunica cu gusa rosa siasburatapeferesth
afara.
Smeulu, vecjend'o ca-I sbara de 'naintea oehiloru,
se repeql lute s'o prinda, dar a p r i n s 'o numai
de mijloculh co 4 i I, care 1-a $i remasd in mans,
6r' Rindunica se cam mai Buse, remaindu-1
de-atunci si pend In cji us de asta-4T odds
ca o furcu-,a, adeca, numal cu penele earl
nu i le-a smulsh smeulu, si cu gusa rose,
cum a fosth patath de sange.
 -- 88

III.
A deua legendg a Rindunelei, istorisitg de Ilie
a lul Onufrem Frundg, rezesu romAng din satulg Igesci,
sung asa :
A fostu °data o veduvg seracg si a avutg trel
fete. i una dintre aceste trel fete era cu perulg de
auru. §i cea cu perulg de aura a qisu irtr'o di mai-
m sele :
Mama* ! es m'asi duce la smedica cutare ss
me ngimeseg ciobang la of !
-- Bine, draga mea ! respunse maica sa tu
vrei sg te duel, dar nu scil cg feciorulu acele] bme6ice
de multil -vrea sg. te tee de nevestg si tu nu vrei sa
merge dupg elu !
Ca nici nu m'diu duce si nici nu m'a lug ?
disc. era feta -- caci eti m'oni imbraca barbatesce si
mi-oig pune cusmil in caps si elu nu m'a cunesee !
Dacg tu socoti cg va fi sa fie asa, apoi .. .

despre mine, .. . du-te, cg ea una nu te oprescg I

Na departe de veduva cea cu trel fete se afla o
a m eeic a, asemenea veduva, care aye numai unu
feciord si-o turmg de of. Feciorula smeeicei western
audindg, acuma de la tine va fi auditg, cli, veduva
acesta are o fag cu perukt de aura, mai de multe on
s'a dusti eld la ()Ansa $i -a cerut'o de nevesta, dar feta
n'a vrutti de felig sa mdrga dupg densulu, .i elu nici
inteung chipil n'a putut'o induplica nici amag3 ca
sg merga.
 89

Acuma feta, Imbracata in haute barbatesd $i cu

cuptil In caps, se duse singurh la mica fectortilui si
se imbii< ca s'o nannesca cloband.
Smeetca, socotindil eh e fectord qi neavendu cm-
bang la oT, forte bucuresa o priral.
Irish feciorulit sme6iceT, de cum a vedut'o, mricar
ca era Imbracata in halne barbatesci si 'tic' odata nu-$1
lua cu$ma din capil, avea mare prepusil pe densa. Dect
Vise ela Intr'o Vi maicet sole, ea fectorulu ce s'a apu-
eath la eI ciobann, nu i se pare a fi fedora, ci trebue
sh fie feta cea cu p6rulu de aura, pre care a voith elu
mal de multe on s'o tee de sotie.
&motel Vise atunci fectorului self :
Dada tu sococt, ca ciobanulu ce 1-am uatmitil
eh la 01, e feta pre care at voitu tu s'o Tel de sotie,
apoI ce mat atata vorbil ! trebue sh'neerel si'n-
data vet cunesce : feta e onT fedora ? Du-te clt
densuld in Ware, aratii-T unu copaelll care va fi mat
frumosh 0 mai sanetosu intrebrt: de ce e bunh ? i de
ti -a spune ca e bunu de farm de torsh, sa sell cif e feth, dar'
de V-a spune ca e bunh de c a r a, atunci e fedora.
FecTorulii sme6iceI fact tqa, dupri cum 1-a in-
vetatil maica sa. Se duse cu feta in tnidure, it arata
und copactu $1-o Intreba : de ce e burnt :
Ea it response ca e bunu de c a r a.
Se'nterce fectorulh acuma a casa qi povestesce
mated sale ce i-a spusu feta.
Sme6lea flu inveta acuma pre fectorulu sett sh
se duch en ctobanulit 1-a gcaldatu, ei scaldandu-se trebue
sa-la cunesca: feta e on fedora ?
 90

Feciorulu asculta si face ceea ce-I spuse maim

sa. Se duce adecd la o app, mare cu feta ca sA se scalde.
Dar feta, sciindu-1 gandulit, colea dupd ce feciorulu s'a
desbracatu .i s'a aruncatd. In apa, viindu-I si el ren-
dulu, face pre und catelu co avea cu densa sit sparie
turma cea de a... Fecieruld o Indernnd sA se scalde,
cilteluld sparie turma, si ea armed, atunci de grabd dupe
oi, spuindu-i feciorului cd ea nu se 'Ate sciildd, ca de
i s'or perde oile ce va face ea atuneea ? cum $i-a
da. serial inaintea stripanei s61e ? adeed a smeolcei.
Feclorulti, veclendit cif nisi asa nu }Ate s'o cu-
nosca, ese de graba din apd si ducendu-se Ia maica sa
it spune tote cum std trlba, cd elu and a vrutu sd,
se scalde, ea, aniline di se duce sit tutored oile spdriete
de ca elu, n'a voitd sit se scalde.
Stneeica (lice brit -ST feciorului :
Nu te teme, ed mat este Inca timpit ! Mai
du-te Iui a odatd cu densa Ia scAldatu, .i mai odata, si
totd asa pea ce vet pute-o Induplied sa se scalde, si
atunci te vet Incredin0 despre adeveru !
Fecioruld sme6icei Ye acuma a &Suit brit pre
fad la apa, ca sit se scalde, dar acesta, verlendu cif
altd ehipu nu-i de scapare, ca sit nu fie cunoscutd, and
ajunge la apa se arunca, Imbracatd cum erA, cu totulti
In luntru si trece de-a 'notulu One de ceealaltA parte
de apA, lasAndu pre smed si turma de of de astit parte.
Er' dupit ce esl ea de eeealaltd parte la malu i.9i radicii.
cusma din capti gi I i aratit perulu sett celu de aura
feciorulu, si de acolea sit cam ma duce In treba-si.
 91

Fe,norulti, searbitd ca vat de elu, se'ntorce Inda-

rOptd la inalca sa §i -1 spune tote : cum a saritO feta
cu halm cu totu In apg, cum a innotatu si cum a fu-
gitg, fara ca s'o mai pots urmarl.
Matta -sa, audindO acesta, ii da acuma altO sfatu
si-I dice :
Du-te si fa o multime de furci de torsd, una
mai frurn6sO, de atil alta. Apoi le si le auresce
pre tote. Dupg aceea Incarca-le Intr'o carutO .i du-te
cu ele in lame pen6 ce-T da de feta. Er' cAnd vei da
de (Musa si ea se va sus in arutrt, sg, scii cg e a ta! ...
Mat multu n'are sA-tt scape din manrt ! ... '
Feciorulti asculta pre nmIca sit. Face o multime
de furci. Le. auresce pre tote frumosu, le'ncara intro
carutO si se pornesce apoi cu ele In lume, d6ra va da
unde-va de feta fugita.
Eta ca, mergendO elii asa, acuma cal vreme va
fi mersti, se'ntfllnesce c'o soil de-a fet' celei cu pOrulu
de aurti.
Ce al In caruta ? flit intreba acesta, cum
flu vede.
Furci ! response eltt.
En sa, le vgdii ! dice mm departe feta.
Sue-te 'n aruta, data -ti trebue 1 respunde
feciorulu.
El ! ce mat furct fall i acestea ! ... Sora mea
and le-ar vedea, nict n'ar stupl pe ele ! dise acuma
feta si se cam mm Buse in treba-si.
Mm In colo se'ntalnesce feciorulu cu ceealalta,
soil a fete' celet cu perulii de auro. Si-acesta, cum
 92

zaresce pre fecioru cu canto. incareatit .de flirt% ila

Intrebrt :
Ce-at in caruta ?
- - Furci !
En sh le vedu ?
Sue-te 'n caruth, data -ti trelme !
Ei ! ce mai furcl isti ci acestea ! ... Sora mea,
and le-ar vedea, nict n'ar stupl pe ele ! dice si
acesta fetit §i se duce in treba-0 de unde a ye:14U.
Se'nthlnesce acuma feciorulu cu feta cea cu perulu
de aurti. Acesta, necunoscenda pre fectoril : tine -t §i
din cotro vine, ilti intreba §i ea ca §i surorile sole : ce
are in citruta ?
Feciorulil iT spune §i et cum gi ce ... Ea, tarts,
a a§tepta multi", se sue In chruta sa vet% furcile. Atunce
feciorulu.... bucuria uT ! . . Interce de grabs caruta
§i In fugh cu densa indhreptd spre casa.
Feta, vedendil §i cunoseenda alma am= in ce
mitnit a picati", citnd trece feciortiltt peste a p a c ea
m a r e, le qi arunch inelulti sett In aph qi dice :
Cand nn-a veal inelulti acesta era-I pe de-
getti, atunct .volu vorbl ;4i et: en tine !
Dar fectorulU tilee nu vrea s'o asculte, ci se ducea
totu intr'o fugh cu densa a casa. Era duph ce sosi cu
feta a cash se'nsura cu densa §i ,T -o la de sotie.
Feta, macar ca acuma devinise nevesta smeului,
tinendn-se de cuventtl, nu vol sit vorbesch nici cu den-
sultl, nici cu secril-sa, cu smeeica.
 93

De la o vreme insa, vegendu smeGica ca nora-sa

nu vorbesce neinica nicT cu densa, filet cu barbatulu
seu, (Jise feclorulut :
-- Ce-'T e bumf tie acesta, data nu vorbesce ne-
mica cu not, ... daca e muta !
Apoi, ce -i plesnesce smethcei prin minte ?. . . .

Ie pre nora Sn ¢i -o trimite in o sora de ale stile dupa

o s p a t a ¢i nisce i t e, gandindu ca sora-sa, cum a
capita -o in mama, deauna are s'o °more.
Nevesta, care de-altmintrelea asculta totdeauna
forte blue pre scent sa, numi atata ca nu vorbia cu
densa, nu se pune de pricing, ci se pornesce indata ca
sa-I aduea spata si itele.
Barbatulu seu insa, sciindu prea bine tune -sa ¢i
ce platesea matusele sele, cum vede ea ea se pornesce
deauna ese afara dupa densa ¢i-i dice In taina ca sa
nu-la auda maica sa :
Ajungendil in matusele mole, and ti-or da ele
de mancare, imbucatura cea dintfiiu s'o puT sub limbo
¢1-apo1 sa mananct. De nu vet face asa, cum te'nvetu
ea, A. scil ca as sa patesci reu!
Nevesta 1-a ascultatu, . ¢i mergendu ea acuma,
catu va fi mersa, ajunge la cea dintitfil sora a socrei
stile, o sme6Ica ¢i acesta de catil care sii mai cautl alta,
asa de mita i rea era ... Si cum ajunge la densa,
deauna-i da bunt dem.
Smethca, cum o aude vorbinda, se uTta lungs In
densa. A.pof ii multamesce qi dice :
A poi . sa maT credu, tine -va socrelora! Sora
mea dice ca nora sa nu vorbesce, ca este muta, $i ea ...
 94

uitg-te numal la (Musa, cAtil de dragalash §i frumosil

vorbesce ! Apol, dupg ce o mat Intrebg despre uua
alta : cum se afIg barbatuld sets, ce mat face sacra
sa ? .... cum se laudg ? tae unit c o cos u, 115 ei-
ngtuesce frumosh, 1111 frige si ilh dii de mitneare.
Nevesta, Imbucgtura cea dintatu o pune sub limbA,
dupg cum adecg a Inv6tat'o brirbatulu seu, apoi ma-
nftncg din cocosh 0116 ce se satura.
Dupg rnAncare, veclendu smethca cg n'a putut'o
InselAt 1'1 spune cg iele ¢i spata, dupg earl a trimis'o
sacra sa, nu se aflg la (Musa, ci la o song a sa mat
micg deatil densa, care nu Jocuesce tare departe ; ...
sa se duel pen6 la ac6sta §i le-a cApetA.
De-aicea, luandu-si nevesta remasil bunil, se por-
nesce si se duce la o d6ua sme6ica si cum ajunge fi
d'." si acesteia bung diva.
Audindit-o si ac6sta sme6icg vorbindh se minu-
razg de densa $i -I dice si ea ca si sora sa :
Pas' acuma de mal crede s6treloril ! Sora
mea dice ca nora sa nu vorbesce nemica, cg ea este
mute, si ... dn uitg-te la densa oath. de frumosti $i bine
vorbesce !: .. Apol, din vorbg In vorbg, din una In
alta, 0 Intrebg la ce a venial.
Nevesta-i spune cum si la ce, ca 6c6, sacra sa a
trimis'o dupg spats si ire pea la mrttusa sa, pe la care
a trecutd, dar' fiindu cg ac6sta nu le are, i-a spush sa
vile la (Musa, ca p6te vor fi aice.
Sme6ica acesta tae acuma si ea unit c Arlan
$i dupg ce-lh frige 1111 dg nevestel de mancare.
 95

..Nevasta, face ca vi mat nainte, adica pure cea

clintaid Imbueatura sub lituba si apoi mantica.
Sme6 Ica, dupes ce -I dete de mitneare, se fiat ca,
cautg sputa vi itele, dar' indatit s'a Intorsd inapoi si-T
gise nevestel Ca ea nu le gasesce nicairi, deci trebue
sit se duct la sora sa cea maT mitt*, care nu locuesce
departe, cg pate la densa se vor afla.
De-aicea se le dr' nevasta si, se duce la cea din
urmg sort a &Semi sale.
Verlendu-o si acasta smethca cA vorbesce ii re-
pep aeeleall cuvinte ea si surorile sale. ApoT IT dg si
ea o m Aug de omd mortu de mancare vi dupa
aceea se sue In podd, anume ca sit caute spats si itele,
ID faptg insa ca sa andesch pre nevestil se vedg ce a
face?... manca-o-a mana or'( ba ?
Dar' ce sit fact* nevesta?... Ye mama cea de omit
mortd sT-o aruncg sub vatrg.
Nu sciti, vaciutu-o-a on n'a Ode° sme6ica, des -
tulti cg ea intrebg:
Mang de omit mortu unde esti:
Sub vatrg! respunse mana.
Maancg, nevastg, mana, ca de nu -I manca-o
to manancd ed pre tine ! (Ilse brit -SST sme6ica.
Ce se fact acuma biata nevestg?... Cum sa pitt-
ance ea mane, de omit, dacg acasta e spurcata vi gre-
OA* ? ... vi -apoi... macar de n'ar fi de omit mond ?...
Ye mana de sub vatrg ¢T -o bagg sub brat tocmal la
inimg.
Smealca intrebg a dOua ora:
Mang de omu mortd unde estI?
 96

Sub inimg ! respunsa mane.

Acuma socotindu smeatca cg nevesta a man-
catU mana, se scobara cu itele si eu sputa din podU si
i le da nevestei.
Nevesta le le si vrea sit porneseg. Dar sme6ica
0 opresce .i -T dice :
Da-mt maim Inapt.
Na-ti-o ! dice nevasta, scotendit de grabg
mana de sub brhu, fara ca s'o zarasca sme6ica, i 1-0
dg. Apt se pornesce si se cam mat duce, cgcl smeatca,
dupa eel-a IntorsU 'mina, nemica mu nu puts sa-t facit.
Sosindu nevesta, la'ntarcere, pe la a dam sme
alert, ac6sta it cere carlanul U. Nevesta stupesce si
carlanulu sure din gurg si fuge sbiertindu.
Smeatca, vedondu ac6sta, se mitnie si dice ne-
vestet :
L-- Al manch-mi-te-ar tapa sa mi te miiance, da
cum mi-at scapata din tilting !
Irish nevestet Diet nu-t pass. Se duce mat departe,
pen6 ce ajunge la cea dintatU song a sacrei sale. Acesta
smeatcg, cum o vede de afarg ineg IT cere- cocosul il.
Nevesta stupesce si acuma si cocosulu sbarg din
gurg tottl chntandu : c u-c u-r i-g u-u!
Al maned-mi-te-ar tapa sa mi te manitnee, da
cunt mi-at scgpatU din mana ! dice si acesta sme-
61cg, v6dena ea nu pate face nemica nevestel.
Acuma Intr'untl tardiU oil cg ajunge nev6sta sh-
nRasg, farg sa i se fi clintittt macar unfit Ord din capu,
In sacra sa.
 97 --
Catu timpil va fi amblatil ea pe la cele trel sine-
dice nu potd spune anume. Dar totd trebue sit fi tre-
tutu cam multd, cad' cand a sositd ea In s6cra sa,
scesta avea acuma alta flora. In casa... Fact ce fact
sme6ica cea b6tran1, si Induplicandd pre fecioruld set
Ild Insura cu altil fag., socotindd di nora-sa cea din-
taid, pre care o credea ca e mutt, nu s'a mai int6rce
de la surorile sele, unde a fost trimis'o anume ca
s'o °more.
Cftnd ajunse acuma nevesta a cast Oa pre bar -
batulil set tiiindd o 6Te In tinda, era pre skra-sa .i
pre nora-sa cea de-a d6ua lucrilndd cate una alta
In casa.
&Sera sa cum o vede, cum II Vice :
- AT r bine c'aT venitd, nora dragrt ! ... du-te si
adA si tu acuma o cofti de apt, cg astalalta norit nu
Ina 'Ate de - atata munch, de cand to -al dusd tu
de-a cash !
Nev6sta, asetiltAtore ca totdeauna, nu spune ne-
mica, ci luandd cofa se duce dupa apit tocmal acolo
unde sl-a svirlitd ea ineluld. Aice apoT oprindu-se $i
scotendil ap1. eta ca-i sare ineluld In cofa. Ea, cum ild
vede, deauna-ld pune pe degetil, si, dup1, cum a spusd
and I-a aruncatil, IsT propune A vorbesa. Deci tutor-
candu-se cu cofa a cash si aflandd pre ceealaltd flora
a sme6icei rAdicandd o 611 de la foed cu maneca cif-
mesh, care era a eT, Ill Vise : .
AT plat1-0-ar DumneVeu s1 -0 platesca, a
bine maT soil a lua 61ele de la foci cu munca altuTa !
7
 98

Barbatula sea, care si-acuma se alb. tiiindu 61(t

1ntindil, cum o aude vorbindu, deauna se repede la
(Musa asa pliug cum era pe mane cu sange si cuprin-
(Mnd'o eu manele de dupa capg 11 dice :
Drags mea! Rindunica mea!
Dar n'a apucata bine a rostl aeeste cuvinte si ea
deauna s'a prefacut6 In Rinduni ca. si ela in R. 1 n-
d u n e 1 g, si:amendol art sburatg pe o feresta .i s'ag
cam mai dusg in lume. Era, sme6ica si a d6ua nora all
remasg singure si nimene nu scie ce s'a facutg ca
densele.

Iv.
A trek legends a Rindunelei, istorisita, de unit
romting din satulu Vicovulu-de-susu .i coniunicata de
Dia Gavritu Mlesnita, Inv6tatoriu, e urmiltarea :
A fostu odata ung omit f6rte avutg. Omulti acela,
Intre multe altele avea si-o herghelie de cal. Insa,
averea lui cea mai mare si mai pretiosa erag fetele s6le,
trel fete ca tree (line, una mai frum6sa decato ceealalta.
Intr'o primavera, cum s'a Intemplatg, cum nu s'a
Intemplatti, nu pota spune cu acurateca, dar destulg
atata ca, feta cea mai mare se duce la tatalu seu §i-la
r6ga ea s'o lese sa m6rga ea cu call la -veratil.
Tatala et dintru Inceputii nu vol nici macar s'o
asculte, da de cum s'o lese. Mai pe urma Insa, dupes
multe poftin si rugaminte, o itisa sa lee herghelia si
sa se duel cu d6nsa la v6ratli.
0 lases Wahl sell sa se duca, dar pe de altil.
parte 1 st lua elg unlit cojocg, Iles IntOrse pe dosg, 11il
 , 99

arunca apol Intre umere si, maT nainte de ce apnea feta

a scete herghelia ¢t -a se porta cu densa, se duse Ina-
intea el i se ascuuse sub until podd, pe unde scia ela
ca are sa treca fitca sa anume ea, pe and va trece ea
pe7acolo, sa-T sara Inainte, sa-t sparie cait ai asa s'o
faca ca sa se intorea. Inapoi.
Feta scese herghelia de eat si votosa se porn). cu
(Musa la veratu, fara de-at trece macar clad de putind
prin minte, ca p6te sa i se'ntemple ce va pe drumu.
Dar and ajunse la podd si dete sa treca peste den-
sal, eta ea-i esk Inainte o magmata si-X sparie cab,
carii apucara la fugit Indareptd, al aria, nevoita fiindd,
s'a Intorsd si ea forte amarite si carbita Inapot.
Tata ld sett, intorcendu-se pe de aka parte maT de
graba de catd &ma a cash' i esindu-T, and s'a Intorsd
ea, inainte, iT (Ilse :
Ve41! ... nu ti-am spusil eli tie, ca, to no veT
fi In stare a paste o herghelie ass. de mare de cal !
Abla te-al pornitu 9i to -at si'nturnatd Inapoi ! Asa
patescd toil aceta ce nu asculta de sfatuld parintiloru !
D'apot bine, ce era sa facd ? respunse feta
rusinatit dada la poduld cutare mi-a spud o magmeta
urita Inainte si mi-a spariatil call.... de voe, de nevoe
trebuit sa me'ntorcd si eu Inapol ca, n'avut In cotro,
far' de cal nu putul nicairi sa me clued !
ET lash', lash' ! nu to maT desvinovatl de giaba,
ea dada al fi fostd tu altmintrelea nici tail nu s'ar fi
spariatu, tad tu nu te-al fi lntorsd asa de graba hide-
reptd ! Oise 6r1-91 tatalit 91-91 Mute. apoi de lucru...
7
 100

In scurtu timpir, dupe acesta s'a cerutu fitca cea

mijlocie ca sa mergA cu cait la veratd. Insit fti acestela,
lastindu-o Wald sell, i se'ntempla asemenea ea qi suroril
Bele celei mat marl.
Nu multit dupe acesta rugasi feta cea mat mid
pre tatalu sea ca s'o lese, ca qi pre celelalte suron, sA
se dud, ai ea cu herghelia cea de cal la veratd.
Tatalu sell InsA IT vise, ca data surorile et cele
maT marl n'ad fostd In stare a mita tail, apol ea, ca
cea maT mica qi maT slabA, cu atilta maT puOnil IT va
putea mane..
Dar' In urma urmelord, vedencirt bgtrAnulit ca
filca sa cea maT micA, nict decum nu voesce sa se abata
de la ceea ce $T -a push f1t gandd, It IncuviintA toi el ca
sa se ducat cu herghelia la vgratd, cugetaudil ca va
face .i cu densa eum a fAcutd qi cu celelalte ddue.
Feta acesta InsA avea o cat,eluqIt nits dr A-
v a nA §i ciqelup, nainte de pornire, iT spuse totd ce
are sa face tatAld eT cu (Musa, and se va apropiA cu
call de podd.
Feta ascultft pre catelu§1, luft herghelia cea de
cal gi se porn1 cu densa §i and ajunse la podil §i -I
eql tatalil sell Inainte, voindd ca s'o sparie §i pre (Musa
ca qi pre celelalte surori, 4T dise manigsa, :
- Inapol tats ! ca dell nu vret sit mg sparil §i
pre mine ca §i pre surorile mele ! Inapoi ! on de
nu, e val i amard de tine !
Tatald el, audindti aceste cuvinte aspre, se'nt6rse
ruqinatd a case, er' feta s'a dusd cu herghelia maT
departe.
 101

Mergandu ea asa, cats timpit va fi inersil, total

pascendu berghelia sa, 6t1i. ca. Intr'unu tarVia zaresce
intr'o departare alta herghelie precum si u n a tên6r a
f6rte frumosu, carele ()collo. call.
V6Venda ea acesta incalica de graba pe una cold,
care era mai sprintena si alergit tots intr'o fuga la
orasulu, care era, mat apr6pe, uncle 41 cumpera, o pa-
rechie de vesminte barbatesci. Er' eand se Intorse In-
darepta afla acuma call set amestecati cu call ten6rulut,
si afitindit acesta, se supera forte tare.
Tenerulu insa it Vise :
Nu to supera, fartate, ca call met as fie-care
mime, .i tend IT strigil pe nume, viva la mine, ea vitele
la care. Deci n'avea despre acesta mica o terra, ea nu-g
vet putea alege caii tea dintre at met !
AuVinda cuvintele acestea f6ta, care era acuma
Imbraeata in haute barbatesci, ca sa n'o cun6sea. One-
rulu, ea e fata, fi mai vent inima la lots, i din unit
In alta, din vorba in vorba ca tinerii, se'ntovara.;ira
at-Oudot si Incepura a ambla impreuna au mil la
paseutu.
Tenerultl, uttandu-se dela unu timpa mat de-aprope
la tovarasulu seu, dupe vorba si dupe trasurile fqei,
i se part ea acesta e feta si nu fedora ea densula,
macar ea era imbracata barbatesee, dar' nu-i spuse ne-
sciinda de huna sermi£ de-I asa dupre cum i se pare
on ba ?
Nu multa insa dupre acesta, mergendu tenerula
dimpreuna cu tovarasula sea a case la densulu, Vise
mom sale, caci tenertilii avea i maica, it Vise adieu
 102

cA acesta tovarasu, dupa pArerile sele e feta si nu fe-

etont cum ilA arata imbracilmintea.
Uttandu-se mama tenrultit mat de aprope la feta,
gi dupA ce a priviL'o cum se cade, fiindti si ea de
&Tea-0 parere, T-a &HI fiulut sell unu shad §i anurne :
ca sA fmbie pre tovarasultt sell sa mergA cu densulit
la s c it ldat Q, .i daell. n'a fi feta, nu va sta la in-
doela : sit se scalde on ba ? er' de va fi fetll nu va
vol sit se scalde.
CatYluga cea nitsdnivana a feteT Insa, sciindll In-
datii cu ce gandun se portA matca feciorulul, descoperl
tatll tama stiip tnei sele, qicendu-t ca ea Diet decum
sA nu se sfidsca a merge In scaldatu, ci sa se primdsca
cu. cm maT mare buctirie, did ea, adicA catelusa, sand
va fi treba la adicA va Incepe a alerga pintre cat
si'nteo clipa pre toti fi va sparia §i Imprascia si et
atunci vor fi nevoitl sa lese scAldatulu §i sit alerge
dupa cat ea sa-T stringy la unu locu.
ySi cum a statuitu critelusa pre stapftna sa, chair
asa s'a 1i. intemplatll. Mergendu feciorulll cu tovaritsultt
sell ea sit se scalde, cand sosira la starea loculul si
numai voirit sit se desbraee si sit se arunce In aprt, ea-
telnsa dete de graba o ratty pintre cal si, ce facll ce
direse, destnlll atata ca pre tot' ii spariA astfelill, ca
atatti feclorultl eatil si feta se v&jurA nevoid a lAsa
sealdatulil tei-a alerga dupit eaT.
DupA intemplarea acesta, mergendit fectorulll a
cash, istorisl tnaket sele tete din lint in pent cum
au fosta.
 103

Maim sa i-a data acuma altd sfatcl si anume T-a

4isa, ca'n nOptea viitore are sa pue sub eapuld amen-
durora elite unu strucu de florT, si de ye fi tovarasuld
NT feta, i se va vescedl strutuld peste nOpte, era, de
nu va fi MO, n'are sa i se vescedOsca.
Cate lap insa IT spuse .i despre acesta couvorbire
stapanei sole $i -T dise ca peste nopte sa lese usa easel
erepata, ca ea, cum vor adorml ei, va Infra in casa t?i i
va la, strutulu si-1u va purtit pend in don de (Ji prin
rotia, Ora in dori de qi flu va duce si-111 va pine
Inapoi.
Feta a facutu asa, dupa cum a invetat'o catelusa.
A d6ua di derninOta, dupa ce se sculara eeT tinerT,
mergendu mama feciorului, ca sa vdda ce s'a Intern-
platd peste nOpte, afla strtguld de flori a fetes multd
mat prospetif .i mat frumosu, deciltd all fiulul sett, si
din acOsta a conchisd ea ea tovarasula fitilut seal trebue
sa fie barbatil si nu femee. Nu sciea ea despre apucii-
turile fetet on eacclusa sa, mei data ar fi sciutu, atuneT
nusciu ded ce ar fi facutd.
Mat puce mama fecToruluT, 0 dupa acesta incer-
care, multe de tote In tale, dar din pricina ca cdtelusa
tote le deseoperla stipiineT sole, nu putd nemica sa
iscoddsca : de e tovardsuld feeiorului sell feta on
fecioru ?
Eta ca, nu multd dupa tote incercarile acestea so-
sesce tOmna si fOta lufindu-si remasd bunu de la fe-
ciord si de la mama acestuia. se'ndrepta ineetisord
spre casa.
 104

Tenerului, parendu-T red dupa tovarasiild sed, nu

multd dupa ce s'a pornitd acesta, incalica pe und calif
yS merse In urma lul ca sa -la pofteseit inapoi, insa in-
zadard T-a fostu Vita ostinela si alergatura, cad tova-
rapid sell trecuse acu o apa mare, care, facendd preste
densa de trel incrucisd cu o batista, a fostu secatd si
asa i-a fostd cu putinta sit treca forte lesne. Era dupa.
ce a trecutti din colo de apa a facutti era-sT de tree
ort inerucisu cu batista asupra ape% apa s'a radicatd
gi s'a impreunatu cum a fostd mai nainte de tre-
cerea sa.
CAnd ajunse teneruld aprepe de apa, feta, care
era acuma de ceea parte, se desbraca din hainele sele-
cele barbatescI gill lug cele femeesci.
Tenerulu, volendu-o ca e feta si Inca o feta
forte frumesa si incAntatere, vol sa sara cu mid cu
totd in apa si sä se Inneee de scarbit ca a scapat'o
din tang,.
Insa feta, cum Ilu ve4d ca voesce sa se arunce
in apa, a strigatti qicendu-I :
Stat pe bat, nu te'neeil :
CA nu ti-am fostii partea to

§i cum rostl ea, cuvintele acestea se porni $i se

Buse maT departe.
Fectoruld Insa se'nterse forte tristil .i dusd pe
gAndurT a casa ai'n aceea-st 4i, in urma sfatuluT mated
sole, intreprinse elu o caletorie ca numal decatil se
afle pre feta ce-a scapat'o in tteestU chipu din maim.
 105

Amblandti elti mid timptl mai indelungatd in colo

si'n c6ce eta ca'n urma urmelorif da de fdta, care era
acuma la parintit sei si cum da de densa o fur', f arg
ca sa scie ea ce-va despre ae6sta.
Pe drumtt lush', vegendu f6ta cif este furata si
n'are nice unit chip' de scapare, de supgrare mare,
and ajunse langa unu pods, ce ducea peste o apg,
lull ineluld sea de pe degeta si aruncandu-hi In apg,
(Ilse feciorului :
Grind void afla ea inelulil met, atunci sa vor-
besett ea cu tine, mat de graba nu!
Multi an!, dupg acesta, a trait' feta in und loci
cu fecforuld ce-a furat'o, film sa vorbesea cu densuld
maul. unit singurd cuvintelti.
Eta Insg, ca'uteo cji, tine maT sci dupa cliff anT,
mergendd ea la priscuitu prinse o multime de pesce gi
aducendu-lil a easa si spintecaudn-ld da Intebsuld
paste ineluld seu.
rectorulti, adicg barbatului et, tocmai atunct taiase
und rimatorid si-lit pregatut In mijloculd case'.
Muta, cid a.ga a lost botezat'o socra-sa din pri-
cing ca nu vorbia nemieg, dupg, ce a curatitd pescele
1-a push Intr'o olri, la foci ca sa f6rbg, gi fiind eg, acuma
Incepuse 61a a ferbe asa de tare ca da in foci, (Ilse
sOcrel sale, care eta langa vatra :
Mama! trage 61a ea da'n foco. !
Barbatuld el, earele, cum am spusd, pregatia por-
culu,. ce-la taiasa, cum o auoll vorbindd, de bucurie
mare, o prinse de barbie tip cum era cu mAnele pline
de sange si-T Oise :
 -106
Draga mea, pas6ruica mea !
Dar' 6ta ca nu apnea, bine barbatuld a rostl en-
vintele acestea si ea deauna se prefaca intr'o pasere .i
Incependil a sbura prin cask' sparse mid °chid de ferOsta
si esi prin densuld afara si se cam mai dose.
Paserea aceda e Rin d u n i c a, fiind ca ea are
barbie rosa, si cle- atunci se afla Rip d u n i c a In lume.

V.
A patr:t legenda a Rindunelei, comunicata -de Diu
Orestu Lujand, suna precum urmeza :
A fostu °data o femee, si femeea aceea avea o
flora in cask' cu care nu se putea nice decum Invol.
Nu era mai aid o of lasata de Dunmeqed, in care sa
nu-I oica : ba ca-i 1eni. ii, ha ch-I netrebnica, ba ca-I
una, ba ca-T alta. Mai pe scurtu ne'neetatd It cants
pricing si cum it yenta la gura, asa o batjocuria.
nora-sa, bung de inima si rabdatore, tote le
sucerta gi tacea, cugetiindil In sine ca socra sa se vs
incuraintl dela unit timpil va da pace. Dar' cum
sa nu-I dee ! Uncle s'a mai vequtd In lumea acesta
vre o sclera bung ? ... Pe cJi ce mergea totd mat rea
si mai nesuferita se faun. . Era intr'o cji, voindd sa
pue captd la tJte, ce face ? se apnea si otn6ra pre
nora-sa, taindu-o tots, bucatele.
Barbatuld nevestei, carele se vede ea, pe cand
i-a pruoritd mica-8a sotia, era unde-va dusil de-a. cask'
cum s'a Intorsu Inapot 1;T -a vequtd ceea ce s'a Intern-
plata, s'a incubi focd i para de nitinie, a prinsd pre
 107

maica -sa si puindu-o pe nisce carbunt aprinst vol, sere

ped6psa, s'o arda de vie.
Maica D o tu nulut insa, cum si din ce pri-
cimi nu potu sit scia, dar' destultt atata a tomtit and
se aprinse straele pe sOcra cea rea si Incepuse a arde,
se scoborl din certh, o prefaca intro RIn dun i c a
si o scose de grabs, pe borna afara.
Rin d u n i c a, adica s6cra cea rea, prefaeuta in
pasere, runt se vetja scapata afara vol sa fuga.
Dar' Maica Domnulut n'o lass, el oprindu - o
it (Ilse :
Stai pe locit, a nu merge asa, cum cugett
tu ! ... nu gandl ca, daca to -am scosu dela it-torte, In-
.. mat ast6ptit putina pone
data. 0-011.1 da si drinnulu !
ce ci-diu face unit semna dupa care nu numal eii, ci si
t6ta lumea sa to cun6sa on si and si on si unde, ce
socra buna at fostii, a al omoritu pre nort-ta! .. .
i cum rosti Maica Dotnnulut euvintele acestea,
II fact coda In forma, de fOrfece s6a mai bine clisa in
forma de &tie cutite ascutife si itnpreunate la untt loeu,
cu earl a ucisu ea pre nora-sa.
Dar' ea n'a remasu numal en semnulu acesta.
Cand o scow, Maica Domnului pt. hornii, atunci se
negrl de fumu .i funingine, si pe uncle s'a negrittt 116gra
a remasu si pen6 In qiva de asta-qt.
Era pata cea nom de pe gusa Rindunelet e sAn-
gele ce a prinsa sa curga, pe and a inceputu a arde.
Penele cele albinete sunt urmele din eamesa, en care
era ea imbracata, cAnd a pus'o feciorulit sett pe car-
 108

bunt, si care n'a apueatil a se aprinde qi a arde, ci

numal s'al't afumatd.
Si numai dupa ce a cap6tatu R I n d u n i c a tote
senmele aeestea I-a data Maim Domnulm drumulu ca
sd sbare uncle vord duce-o ochii si aripele.

VI.
A cincea legendd a Rindunelei, istorisita de Ni-
stord Bolohand, romans din satulu Reuseni, qi emu-
nicata de vi ruld men Stefanu Fl. Marianu, sunk astfelm:
Dice a Sinta Duminic it a avutd odata o
.ervit6re. Si mergendu ea lute° oi la biseria a ldsatd
pre servitorea sa a casa ca sa -1 faa de mAncare pe
cAnd se va Intorce Si and s'a pornitd ea la biseried
4ise servit6rel sale sa potrivesa astfelui bucatele ca
sit nu fie nicT prea calde nici prea reel', ci numal cum
esti mai bune de maneatd.
Servit6rea, cum a e:,:itd Santa Duminic A
slid cask s'a i apucata de fertu bucatele. Insd ea,
dupd ce le-a gAtitd de fertd, a uitatd sa le pue din
buns vreme ca sa se recesca, ci ea le puss In pripa
cu putind mai nainte de-a se intorce Santa Duminicd
dela biserica, si asa bucatele, din pricina acesta, n'ali
pututd sit fie, dupa cum a spusd Santa-Duminied.
Sosindd acuma Sfinta-Duminia a casa qi puindu-se
la mesa, n'a apucata a imbua bine din bucate, eAnd
s'a $i friptd, dar' sell colea ... cum se cade. Si fri-
geudu-se s'a mAniatd 0 a 1nceputu a blastem& qi a (lice :
Ditch nu ml' -al filcutd to pe place si pe elle-
fulii men, sit to preface in pasere §i sa Ambll de aql
 109

inainte arsa, si fripta prin locurile Ii terile unde va fi

arsita cea mai mare, cum m'am friptn ci m'am arsd si
ed acuma !
Si cum a rostitd Santa Duminica cuvintele acestea
servitdrea &Lula s'a prefatd intro RIndunie a si a
sburatd in lume. Si fiindu ca. Santa Duminica a blas-
t6mat'o IA amble arse i fripta, de-aceea 10 face ea
cuibuld sed prin podurile caselord, unde e caldura cea
mai mare, si totd de-aceea petrece ea numai prin terile
acelea, unde cunt caldurile $i ars4ele cele mai marl.

vi'.
Afarg de aceste cinei legende complete ale Rin-
dunelei gi cea publicatg de Did V. A lecsandri se mg
afig Inca, si d6ue fragmente, earl Imi sunt mie cunos-
cute, si anume unulu totu in Bucovina, era celalaltd
In Romanii din Banatd.
Dace aceste d6ue fragmente nu s'ar deosebl multd
de cele de mg suss le-asi trece cu vederea, asa Insa,
credo ca, In interesuld sciintef, vor fi bine primite si
acestea, data, le void reproduce aid.
Fragmentukil legendel din Bucovina, istorisitd de
Ionil Tertesd, r4mand din satuld Disesci, e cell ur-
matorid :
Ali fostd °data unit barbatd $i o nevdsta caril
ad avutil trel copil. Eta centr'o 4i mord tustrel copil,
zi tend sa -1 duel la grapa, mica lor, In loco sa-I bo-
cesca gt sit planga dupg &fish' ca alte maice, ea mergea
in urma for totd juctindu, batendd In palmi si rb$ndu.
 110

Nu multd dupa, acesta morn si socrii set Dar' ce

schimbare ?... Nevasta nu era acuma cea de mat
nainte Plangea i se tangula dupa, (16110, de &Alai
ca, tine sci pre tine a perdutil. §i tots asa plangendif
i bocindu, de se cutremura camera pe densa, petrecil
ea pre socril set la grepa.
Dupa ce se'nmormentara acuma betranii gt dupa
ce se'nturnara cu totiT de la tinterimti a cash, Intreba
barbatulu pre nevasta sa :
Nevasta ! de ce, cand ni-ad muritd copiii nostri,
to n a, varsatd nice o lacrima dupa, densiT, ci al jucatil
i ai risil si to -al veselitu cand i-ai petrecutd la grepa,
era acuma ea tt-ad inuritd socriT, adich parintii meT,
i -al bocitd si to -at tanguitil dupa densii ?
D'apot bine ! respunse nevasta, dupa,
copiii nostri n'am plansd, ci am jueatd si am risu,
pentru ca prea bine am sciutd eh unde se dual di, ca
mergd in raid, era dupa socriT cum n'oTh plange, sciindIi
bine ea pentru faptele loru trebue sit merga la munca
cea vecinica, a iadului
Audindil barbatuld respunsuld nevestel sele se
mania foci pe densa si Incepil a o sfadi $i a o certa.
§i totu asa, din una In alta, din certa In certa, vent
treba One la batae. Insa cand sit dee barbatuld in
nevasta, acesta se preface Tute intro R Indunica si
sbera pe ferestii slant. AtuncT barbatuld da s'o prinda,
dar' ajungendu-o numai de coda, remane cu tote penele
In maua, afara, de cele deue de pe de laturT, earl ad-
scapatd nesmulse si cart One si'n ()ilia cue astrt-dl se
vedii la Rindunele.
 111

Fragmentulu legendeT, care se afla la Romani' din

Banatu, suns:
Dupa traditiune Rindunica a fostu dintru
inceputd feta, care se cern. en parincit se', era pre
al01 it ealuninia. Pentru aeeea s'a prefacutu ea In forma
ei presinta, §i trebue salt faca cuibulu sell in camine,
espusa hind'' fumului innegritoriu." i)

VIII.
Acestea sunt legendele Rindunele t, cite le-am
pututd, afla en One acuma.
Din cele trei legende dintaid precum qi din frag-
mentulu din Bucovina resulta ca Rindunica dintru
ineeptitu a fostu o uevdsta tenera, care prefacendu-se
in forma ei de pasere, a iemasu in in diva de asta-cli
cu gua, rotO §i cu coda ca o furcuta,
dupa (min adica a uns'o barbatuld sea cu singe §i T-a
smulsu mijloculll codh.
Dupa legenda Domnultu V. Alecsandri tusk pre-
cum §i dupa spusa unoru Romani din Bucovina, Rin-
&mica a fostu dintru Inceputu feta de Imperatd. Era
'willa el, cu care a fostu Imbracata, dupa legenda pu-
blicata de Dill V. Alecsandri, s'a prefacutti lark) plants
cu flore albastra, care infloresce primavera §i se nu-
mesce in Moldova R o c h ij a Rinduneler '), lat.
Convolvulus arveusis, era In Bucovina §i Transilvania
Volbura albastra.
t Arthur and Albert Scott. Walachische Miirchen. Stuttgart
and Tubingen. 1845. p. 284.
2) Op. cit. p. 86.
 112

Dupe, legenda a cincea din Bucovina si dupe,

fragmentulu din Banatd a fostil R in d u n i c a dintru
inceputd o feta neascultatere. Era dupe, legenda a patra
din Bucovina a fostil ea o s6cra rea, dupe cum aunt
maT tote secrele in ochil nurorilord.
Totd din causa acesta, pentru ca Rindunica a fostil
dintru Inceputd femee, crede poporuld, call face ea
cuIbulti sell numal In podurile caselord, flindu-T datti sit
petreca la und locd, sub unit acoperementd cu 6menii.
Dupe, fragmentulu legendeT din Banatd, mai susd
aratatd, precum si dupe, o colinda poporana 1 i §i fact's
R I n dun e 1 e 1 e emburile sale prin podurile casel9r6
de-aceea, pentru ca asa au fostd ele blastemate.
Tinerea legendel banaliene ni-e deja cunoseuta.
A colindeT insa e acesta :
Sub o trupina de mare-p6rd se afla umb patd
Pe la funds cu tunete,
La 5100 cu fulgere,
Trembele de nerd dna
Tote, topita si'nvertitli

In patuld acesta :
, E culcatil und Dumne4eil
Mititeld @i frumuseld
i la fatA eurAtelil,

Fasiatd de-o 'mp6rAt6sA

In fAs6re de mAtasa.
Comanacu-1 de burnbacd,

') At. M. Marienescu. Poesia populara. Collude. Pesta. 1859.

p. 24.
 113

Cu tret tort In comAnach,

Una-I fibres. mirului,
Alta vita vinului,
Una spicula grAulul.

i pe and Dumnedea dormia dust, unit wrong

greg, pe-atunel :
Et' venire Rindunele,
Negrishre, frumusele,

earl, de i Ineepura a calla i colinda, tutu-0 nu-la

puturti deqtepta. Deci :
Modena lele sburarii,
CAW mare se lawn*,
Ele tote ennead.
Stropulett pe aripele,
Petricele'n penicele,
Er' la Mt a ah venith,
Cu- aripele 1-ail stropita
Cu petrile alt svOrlita ...
i factnda ele acesta, Dumnedea cela frumusela,
devteptandu-se- din somnil, se mania pe ansele ci le
blasting :

RIndunea I fail* cu built tea

Unde-a fi locula mat tea,
Prin podulfi semcilora,
La grinds stresinelora
S to beta fumurile
Ca pe feeler! cugetele,
Cugetele de'nsurata,
Pe fete de mkritath I ...
8
 114

ErA-0 se dice cA RIn dun elele 10 fao.0 cm-

burile loru prin podurile caselord numai pentru nom-
cirea 6menilord toi pentru curatenia lord. Unde sunt
casele sad grajdiurile vrAjite de eine-va acolo null
facd Rinduuelele nici °data cuiburl. ')
Asemene, totd din causA c Rindunica dintru In-
ceputd a fostd femee, crede poporuld, a nu e bung
de milncatd ; apoi ca e forte Ocatd a o omorl, sal al
strica culbuld qi al sparge 6uele. Ba! nici maim nu e
bine sit pit pe densa. Dreptd aceea, fie care Romilnit
dA de grijit copiilord set ea nu cum-va sa se atingit
de densa, s'o om6re, sa-T strice culbuld, sad sa-I spare
6uele, cad facendd acdsta, p6te BA li se Intemple vre
o nenorocire. 2)
E pecatd a omorl pre Rlndunele, a le stria cuT-
burile qi a le sparge 6uele 1neA §i de-aceea, pentru cit
ele, dupit credinta poporuluT, sunt sfinte 3), aunt
gainele luT Dumne4ed4), qi ca atarT nu facd
nici and red 6menilord, ci din contra ele aratA noro-
culd fie-careT case. 5) Lnde-0 facd 'ele culburile, acolo
se Inculb6zA. Bi noroculd, pentru cd ele all f6rte mare
dard dela Dumneged.4)
1) Credinta Romanilorfi din tinutulfi Dome!, coin. de Dlii
Petru Ursula, cantorti bia. in CAndrenT.
2) CredintA ci datini comung in Bucovina.
3) Com. de Vasile UngurenO, roin. din Ili9escT.
4) W. Schmidt op. cit. p. 22. DIU Gr. a luT I. Sima imi
aerie, di unit Romani din Transilvania @i anume ceT de pe Some9ulfi
mare nu numaT cA credu despre Rindunici cA ar fi G Aina luT
Dumne de O" ci eT f6rte adeseorT chlar o 9i numescil astfeltfi.
3) Coro. de DM P. Ursula.
3) W. Schmidt. op. cit. p. 22. 9i Cred. rom. din Vico vulfi
de-susfi gi a altord Rom. din Bucovina.
 115

Romftnuld, care onnira vre o Rindunica, i1 stria

cuibuld qi-I sparge 6uele, nu numar ca, se departeza,
noroculu dela casa lul, ci se crede despre densuld, ca
a eomisti unit pecatd tta de mare, ca §i cand ar fi
omoritti pre atare nevasta, 1 -ar fi resipild casa, si 1-ar
fi nenorocitti copiil 2), qi cum a omorit'o indata i se
uses, $i -i sea, milna, 2)

Ix.
Afara de datinele i credintele pen' aid Inqirate
mat credit Romanii cum cit celd ce vede antaiall data
primav6ra o RID d u n i c a sburandil, dar' neciripindil,
acela va fi sanetosil qi volosti peste ton anuld ; pre
acela nime n'are sa-la vorbdsca de red. Celts ce !ma
vede antata-§1 data, o R itn d u n i c at stendd §i ciri=
pindtl, acelula, se crede, ca preste and nu -1 va merge
bine, ca va fi bolnavicTosd qi 6meniT ilu vor vorbi
de red.
Asemene nu e semnd bung pentru eel ce audit
lintitiali data vre o Rinduniea ciripindd In podd, caeT
atund, credit el, ca preste totd anuld nu vor fi sane-
toqi qi voio0, ci vor fi slabl i bolnavicio§T. Ca nu all
vegueo mat Ant= sburendd vor l vorbitT red de
6meni. 8)

Credinta comuna in Bucovina.

2) W. Schmidt. op. tit. p. 22. ei coin. de Diu Gr. a luf
I. Sima.
2) Cred. Rom. din Calafindesci, diet. de C. Racolia t,ti Sofia
Friincu, romance din 100.
8*
 116

De vede o WA s6a unit flecAa anthill-0 datA pH-

m6v6ra numai o singurA RindunicA, atunci, credit aceqtia,
ca preste toth anula vor fi singuri, cit nu se vor putea
marita sea Insura. De vede unit bArbata o singurit
RindunicA, se teme sit nu i se'ntemple vre o nenorocire
sit nu-1 morn nev6sta §i ell sit remne apol singurh,
v6duvoia Toth a§a credit gi nevestele. 1)
Numai o 'midi Rindunica v6dutti. antaiall data
primAvera Insemn6zA, dupA crediqa poporulul romand,
totdeuna singurAtate. Era mat multe Rindunele, vNute
de-odatA, InsemnezA, di preste vary vor fi, cu eel ce
le -at vOutd, mat mul0 Inqi la unit loch. 2)
0 s6mit de Romani, cand v6da pentru prima 6rti
primAvera o RindunicA, d6una start pe loch ,i incept a
saps, cu unit cutitti s611 on cu ce ail pe langa den0i
sub ealcalula piciorului stanga, gi intemplandu-se sit
afle carbuni in locula acela, atunci, credit el, et preste
totti anulti vor fi sitneto0 ksi voio0, qi vor afla preste
v6r'a bans; dr' de nu aflA carbuni, nu vor fi siin6to§1.
0 soma InsA credit di data aft. carbuni, vor murl. 3)
Altil 6rA-§1 credit ca, dach vet sta locului unde vegi:
(intilla-§1 data vre o Rindunich, §i vel face truce, atunci,
data vet urea sA sapi In acela loch, vet aft din Intern-
plare cell putina unit cruceriti.4)
') Credintli f6rte liititi In Bucovina.
2) Spusit de Vasile Ungur6nu, romanii din Ilisescr.
') Credinia Rom: niloru din districtulri MisiCuda in Tran-
silvania.
) W. Schmidt. op, cit. p. 22.
 117

Une le Romance, cand v6dd antilia-$i data o Rin-

clunica, sufla asupra ei $i died:
Cum se desparte c6da to si nu se Incalcesce, aca
se mi se desparta $i sit mi se descillcesca on ce final-
citura ci.Incurcatura and void sun. asupra el descur-
eandu-o si desftc@ndu -o«')

X.
Mai departe credit Romanii, ca vitele cornute,
mai cu sema boii si vacile pe sub oars sb6ra vre o
Rindunica se bolnavescd si crusescii, adica se uditi
sange. 2)
Cuibuld de Rindunica se intrebuinOza de tetra
Romani ca medicamentd in contra arsurilord ¢i opari-
turilord prin fbcd si uncropd. Asa cei ce sunt arsi sell
oparici, luandd unit clubd de RIndunica parasitd, muin-
du-ld apoi In ape cal& si legandu-se cu dOnsuld la
rang., spund ca Indata se vindeca. 3)
Se mai Intrebuint6za cuibuld de RIndunica Inca
si In contra anghinel. ) Era cei ce au friguri ci nu
potil sap& de densele se dice ca, Indata ce se afurna
1) Com. de Dld P. Ursula.
2) Credinia RomAnilord din Ilisesei si din alte sate din Bu-
covina,
') Datina Rominilord din iinutuld Dornet corn. de Dlii
P. Ursula.
') Vernavd. Physiographia Moldaviae. Buda. 1836. p. 58. spud
B. P. lidsded o notila istorico-medicali" publ. in Co-
lumns lui Tr a T and No. 33. (143) din 1. Noemvre 1872.
p. 229.
 118

cu patululd din cutbuld unel Rindunele, Indata Ild lase

1)

Vacile, carT sunt bolohanite, Inca se yindeca cu

culbd de Rindunica, si anume : cutbulil se mole In
ape calda si asa se lega apoi cu densuld ugeruld bolo-
hanitil aid vacii. 2)
Vitele, pe sub cari a sburatd vre o Rindunica
si din causa acesta crusescd dupre cum s'a aratatd
mal suss, se potd vindecil numaT cu cuTbd parasite de
Rindunica, adica din care a sburatd Rindunica si cu
pull, §i anume se pune cuTbd de-acesta in turtle si se
dad apoi vitelord bolnave ca sa le manance, cad* man-
candu-le, se dice ca, indata se vindeca si nu crusescu
mat multd. 8)
In fine Rindunica e considerate de catra Ro-
mani Inca si ca unit profetd alit tempestatiT qi a anu-
timpurilord. Asa se dice ca, data vremea stiff pe p16Te,
lindunica sbera tote atingendd pamentuld, si din
and in and scete sunete line, spariese si plang6t6re.
Er cAnd va sk urmeze vreme bunk, ea abort susd si
se jock cu surorile sole. Dad; ne nmeninta vr'o vijilie,
ea se perde pintre norT si sbera Incetd. 4)
Cand Incepti a vent Rindunelele de prin mrile
cele calde, .unde petrecd ele peste ema, e semnil cum
1) Spruill de Rucsanda IenachTevidu, descAnttt6re Qi alte Romance
din SiretTu.
2) Datina Rom. din SiretTu qi din alte sate.
') Corn. de V. UngurdnA.
4) Isaia Schinteia, In S e 4 et 6r e a" an. I. Buda-Wsta.
1875. p. 47.
 -- 119
ca $i prinAvera a sositii gi ca mad multd n'are JO
ningl. Era dud se ducu Rindunelele de pe la noi,
atunci nu e departe nicI drna. 1)
I) CredinVi comunit in Bucovina.

>4-0-4-(--
 Lostunulti.
I.

Tote paserile, earl de catrA ornitologisti se nu-

mescd c'untt singurd termind technicti latind H i r u n-
d i n a e", Romanii le numesca c'uud singurd cuventd
R lndun el e". Dar' spre deosebire numescd el
Rindunele $i Rindurele sdd Rindunici
$i Rindurea s ii RIndunicl si Rindurica,
La Romanil din Macedonia Landura, 1) si Ara n-
drunea 2), mai multd numal pre acea specie de Rin-
dunele, a cdrord gusa e rosd, c6da lungiirdtd, si Infur-
cata gi earl Lit filed cuiburile de regula prin podurile
caselord, lat. Hirundo rustica L. germ. die Rauch-
schwalbe.
Pre acea specie de Rindunele insd, a cdrord gins
si pintece stint albe si earl III filed cuIburile de regull
1) Revista pentrn istorie, archiologie filologie, sub directiunes.
Nut Gregoria G. Tocilescu. an. I. Vol. 1. Bucurese. 1883. p. 32.
Dupil Dirt G. Basonzi. Opere complete. Limbs miming. $i tradi-
ilunile eT. Gals* si Braila. 1872. p. 171. s'ar chtema Rindunica de
atilt Romania din Macedonia ci S andur A". Nu scia 1nsa de nu
e cum-va o gresell de tiparta In loco de Landur A, cacT L in
scris6re se pOte forte lean confundb, cu S.
2) Com. de una studinte din Macedonia.
 121

pe sub stresinele caselord si In malurile apelord le nu-

mescd mai multd Los tun T.
Acea specie de Rindunica, care - §T face cuibulil
sea mai alesd pe sub stresinele caselord, de-asupra
ferestilord, si care e pretutindene cunoscutii, are la po-
poruld romana mai multe numiri, si anume in Buco-
vina: Rindunea, sea Rindunica-de-feresta,
Lastuna,Lostuna, Lostona, siLostugil'),
In Transilvania : Lastuna 3) .i Lostond 3); In
Ungaria: Lastana 4); In Banata: Lasturna 5);
In Moldova : Last u n a dem. Lastunasa °) ; in Mun-
tenia : L u s t u n ti 71, lat. Chelidon urbica Bojo ; Hi-
rundo urbica L. germ. die Mehlschwalbe, Fenster-
schwalbe.
Acea specie de Rindunica insa, care -VT face cui-
buld sea de regula In malurile apelord $i a card pene
de pe spate sunt cafenii, era cele de pe gusa gi pan-
tece albe-Intunecate, se numesce de catra Ron: Ulna din
Bucovina: Rind unea sea Rindunica-de-pl 6Ie
') Nu potd trece cu vederea de-a nu amintl aice Qi and peace,
pre care Romiinii munteni din Bucovina ild numescil L ostuc A",
cu accentuld pe silaba primA, ii despre care spund cA e unfi peace
forte frumosu yi mare, uneori yi pen la cincI chile, pi n'are sold
nisi dolane, ci numal apinare.
2) S. Petri. Vocab. A. de Mae, Dictionnaire. t. II. p. 166.
5) V. R. Buticescu. Poesii Deegii. 1881. p. 129.
') Com. de Dld Elia Popd, Invdilitorlii 1n §omcuta-mare.
') Cora. de Did Ios. Oland. L est urn if = Rindunea, ce
face culbu la strecinele caselord."
6) V. Alecsandri. Neill ale pop. rom. Bucuresci 1866. p. 146.
') B. P. HAyded. Cuvente den bgtruni t. I. p. 246. In ye-
chime se aflA In Muntenia qi o vale numitX V a 1 e a Lust u-
nilord."
 122
RIndunica-de-maluri, RIndunicli-de-ape,
RIndunica-de-par6d i Lostund-de-apa,lat.
Cotyle riparia Boje ; Hirnndo riparia L. germs die
Uferschwalbe.

II.
Cum ca. §i aceste done specii de Rtndunele §i mai
en &ma specia prima se numesce de Mil Romani
f6rte adeseorY R Indune a", se p6te cun6sce in catd-
va §i din vr'o cate-va dome poporane.
Fie-carui IT este cunoscutd ca Lostunuld sou
Rindunic a, care-§i face cuibuld pe sub streqine, e
espusa celord mai multe neplaceri, cad nu numal eel
de cask ci de multe orT chiar qi strainii i stria cui-
buld, §i mai alesd din cause ea ea, sou mai bine disd
pull seT, f6rte adeseori necuratescil paretii aqa de tare,
ca mid ce tine ci§11-ee-va la curatenie trebue sK se
supere Rentru acOsta fapta. lle-aice vine apoT §i plan-
gerea acestei pasgrele asupra 6menilord, asupra tutu-
rord drumetilord, car! T -ad stricatd cuibuld. §i care plan-
gere se aila forte bine respicata In urmatbrea doing.
poporana :

Frun4it verde fret marline,

Cate inset stint pe lame
Tate-avura parte bunk
NumaT ea o Rindunea
Avul partea cea mai rea
CA mi-am puss cutbula la drama.
Cap amens lie drama trecea
Toil in culbulil meh sv6r1ta,
 123 - -

Pull mi s'at spliriata,

Si la munte mt -au sburatil,
La vervutura muntelut,
La crucea molidulur
Unde-t drngu votniculut,
La vervutulit faguluT
Unde-1 drngit frirtatulur.

III.
Ce se atinge de datinele ai credintele Romitnilort
despre aceste d6ue specil de Rindunele, void st Insem-
nezt ct ele numal forte pqint se deosebescd de celea
ce s'a6 aratat6 In articululu despre RIndunic t.
Mai tote, cate s'ad spusa despre R I n d u n i c t, afart
de legende, le istoriseseti Romani' i despre L o a t u n a,
dart mai alesil numai despre Lostunuld cell' face
cuthulil sub streainele caselora. Prin urmare putint ce
all mai avea sit acrid In privinta acdsta despre L o s-
t u n 6. List fiindtt ca In articulult1 despre Rindunict,
unele datine ai credin0 le-am trecutil cu vederea, et%
altele le-am auditt mai tarqi6, voiti si pre acelea sa-
le inaird nice.
Mai antaiu vom Incepe cu ciripituld Rindunele-
lorti in timpil de nopte.
RomaniT credu, ct ciripitulu Rindunelelort In
timpt de n6pte e unit seinnu ret. Dreptd aceea nu
odatt se adresazt eT ettrt Rindunele ca al nu li mai
ante noptea, at nu li mai mendsca a re6, clod ai asa
sunt el destulil de Invtluiti si Intristati, destule nevoT
qi neajunsuri all datd peste capuld lord. El (lima:
') Din coleetiunea men ineditA.
 124

RindunicA cu cununii
Nu-mi dna, sera pe lung.,
C's mea inimA nu4 bunk
CA4 incingit c'o cununA,
i-1 IncinsA cu curele
La mijlocA cu lAcrimele,
i-/ Incinsil cu colanA
!Ault& oftezA de amarA I ')

Alta doing, tota din Bucovina, In care until os-

tdna se adresaza catra o Riudunicl ca sit nu-i cante
n6ptea pe luna, suns. astfelia :

RindunicA cu cununA,
Nu cantA n6ptea Is 1unA,
C'a rout inimi nu-1 bunA,
Ea e strinsA cu curele,
Curelele-sit cu otele,
Cu otele ascutitc
De strAini singe roklite.
C'am fostit uncle nu e grail
NumaT singe pea 'n bruit,
Unde nu-1 spicy de 86cara
NumaT singe pAng 'n scarl...
&Inge de-a strAinului
Pane 'n coma murgului...
Capitanulii blAstAmatu
Totii Is hartit m'a purtatA,
Er' a casA cAnd sosi
PuTca mea n'o maT gAsil 1 2)

') Din colectiunea mea ineditA.

2) Idem de eadem.
 125

Acestea de-o cam data In privinta ciripitulu!

Rindunelelorg.

IV.
Rind u n i c a, fiindil o pasere mutgtore, care, la
IntGrcerea sa din terile cele calde, ni anunta sosirea
primilverii celei cilldurase 0 frum6se, figural f6rte
adese on In poesiile poporane ca uniI felig de solil ce
scie 0 'Ate sä duel qi sä aducg, sciri din cele mai de-
pgrtate locuri.
0 doing, poporang din prejurnlu Caransebeplui
ni spune In privinta acesta urmat6rele :
Rindunica serif mele!
Spune-f to maTcuteT mele:
Vesmintele mele t6te
NicI decum sA nu le p6rte,,
Niel le Ong, nici le vendA,
Ci pe spinl sA mi le- aprindA
SA'nvele malcutcic
Cum sal dea fetiiele
Dup'unii cane de pAginfi
De Mei sA-1 (lic jupinfi.
Jupinit lul draculA t-o (lice,
CA n'are pine sit mince! ')

Altg doing, din Bucovina, In care o nevdsta In-

strginatg §i neferecita se adresazg cgtrg o Rind u-
n i c I, Intrebandu-o ce facts pgrintii sei qi ruglIndu-o
ca sg m5rgg la den. i §i sä li spuie di, a sg, nu mai
') Nicolait Vlach'''. CAntece pop. din jurulA Caransebesulur,
publ. In Familia. an. VI. Pests. 1370. p. 403.
 126

cugete la densa, (lac% ad dat'o en de-a sila dui% celil

ce nici odatit nu 1-a iubita si voitli, suna :

Rindunicii, Rindunea I
P6te esti din tint mea 7
De-acolo aunt, dei luta!
Nu Kit: maim ce Ikea?
ManecT all* suflecA,
Pane de grafi framenth
Dupi tine se canta 1
Rindunica, Rindunea!
Pote esti din %era mea?
De-acolo aunt lea atm!
Nu sell: tata ce &ma?
Ela caruia-si sinuia
Si call pi -T potcovTa,
Dupii tine se OM!
Rindunica, Rindunea 1
Du-te tu In sera mea.
Si spune mamuti-asa:
Pane de grail nu framente
Dupft mine nu se ciinte 1
Rindunicii, Rindunea!
Du-te tu In 16ra mea
Si spune tatuti-asa:
Call Si nu-i potcovesca,
Caruia nu sinuescii
De mine nu se Otis*
Ci sil-mi strInga straele,
Straele, od6rele,
Sit le 'ncere 'n none cart
Si le duct 'ntre hotarit
SA li dee foci si park
SA mOrgit fumnrile
Pe la tote, maicele
 127

Sit nu-eT dee fetele

Cum m'a data a mea pre mine
Dup'una reit de cane ! ')

V.
Tote celelalte dative gi credinte, ate s'all !psi-
ratd mai sustl in articululd despre Rinduniel se refe-
rescd, (Ilya cum am mai spusu, si la L o s t u n d. Asa,
lntre multe altele, spund Romiinii din Transilvania, cif
acelula ce prinde puT de Rinduniea sett de Lo stun d
In mans i se usua mdnele si se uda sitnge, fiindu cif
aceste pgserele stint p as eri s f i n t e. Pe sub care
vaca va sbura Lustunuld sea Rindunica, lap-
tele acelel vacT va fi numai sange, 9i on cittd o veT
midge lapte din ugeru nu va slobocji, ci mime siInge.
Dacg, Insg. veT afuma vaca cu mad de Rind un lc/
Bed de L o stun II era-si va da lapte ca dintru In-
ceput d.
Tad Romitnii din uuele parti ale Transilvaniel
spund gi credd, ca primAvera, cittid vedi pentru prima
6r6, maT multe Rindunele sea Lost uni, de esti
june, e semnd cit to veT clisatorI, era de esti acu casa-
torita si vedi numal o singurg Bin dun ea sed L o s-
t u n a, e semnhl cg-ST va marl so%ia gi veT remithea
v&luvd. 2)
Romanii din unele parci ale Bucovinei gi Mol-
dovei credo ca. In cuibulti Lo st n n n 1 u T sea R i n-
I) Din coleetrunea mea ineditA.
2) Com. de DM Gr. CrAcninaaa.
 128

dunelei-de-ferdsta se prdsescil pIduchil de

1 em nil sell plosnitele si din causa acesta'cautd omenii
sa-T strice cuibuld, and ild face lipitti de ptiretele add
stre.$ina easel. Lostunuld, in casulti acesta, e socotitil
de ce -va nefolositor$41 sdd striacTosd, tntocmal precum
e socotitil trAntorulti la all)ine.))
Romftnii din judetuld Gorjulul in Romania spunil
cit atatd Rindunica catd si Lostunuld, caud,
se int6rce la noT primavdra din terile cele calde, in-
cepe a anta gi a Oee cu glasd trAgAnatd si tanguTosd:
Chimedosti,
ChimedosA I
Cand am plecattt
Am lisatii
Nunuti chit
Peste clAT,
Numal part
Peste part
Cand am venial
Am gAsitt
,Urdiet ver41,
Urlier yelp! 3)

VI.
Spre Inchelere void sit reproducd aice Ina si
done cimiliturT : una din Bucovina si alta din Transil-
vania, earl insemn6zd R Indun lc a", precum si und
jocd ald copiilord, in care figurezd numele acestel paserl.
1) Com. de Parintele I. Fotea ¢i cati-va Roman! din Bu-
covina.
2) Com. de DIA I. CornotA.
 129

mai scurtei §i penele de pe spate i aunt eu multd maT

intuneeate.
L Pp i t 6 r e a, dupa, cum mi-a spusa unit Ro-
mand din satulti Crasna, in Bucovina, sta peste 4i maT
multi ascunsa, era pe la inserate se pornesce dupa
prada sa.
Aceqtia sunt U 1 i i, pre call IT cunosed. Romanii
dupa nuine.
1-aewila sa trecemd la datinele qi credh4ele, ce
le ad Romanii despre acestd genii de paserl rapitere.

V.
Ant clisd mat susd, ca. Gain ariul a sat P o-
r um bariuld e unit U li di care face 6menilord f6rte
multa dauna intre gains si porumbi. Dec1 Romilneele,
spre a apara qi scud de rapirea acestul ne'mpacattl
du§mana pre paserile domestice, earl in limba popo-
rului din unele tinuturY ale Transilvaniei se numescd
,,galite", in altele -ciuuturi !ma 6 r e" sing. 6 r a "'),
era in Bucovina, pe liinga g alit e" qi p a se ri d e
c a s a" In model cam batjoeuritorld Inca 9i g o b a I"
sing. g o b a e", ikrebuinteza o mulOme de mijlece
supersti%i6se. Unele din mijlecele acelea le void insira
aice, era altele se vor arata mai pe largo In articulele
despre gains, gasce §i rele.
') Obser vator till a, (liars politics, nationalS, economics
Qi literarS. Redact. de DM. G. Barittti. an. ILL Sibitit 1880. No. 51.
p. 204. Nota 3. Gr. ante subst. In alte regiuni se (licit p asert
de cas a", pe sires or A" p1. 6 r e" dela lat. a 1 e s, sinonimu cu
avis, volueris, °seen."
9
 130

pic6 cu nici odata nu e bine de-a maturft vatra

focului cu matura cu care se mAturA casa, pentru ca
atunci U 1 i u 1 fi, in acelu and, gatesce toil pull de ping,
de pe langA cask ci vatra focului totdeuna sa se ma-
ture c'o panzaturA udA serf c'o peng de gAscA. 1)
Cand Ambla preotulii pe la ajunurile Craciunultu
§i Botezuld Domnulul cu ic6na qi cu crucea pe la
case ; dice ea nici de cum nu e bine de-a milturft casa
si a da cu matura gunoiultt peste pragit afark pentru
ca femeea, ce a facutu acdsta, nu mai are parte nici
de-und putt, caci Ulii in aceld and se facu asa de
cutezatorl, ca antra chiar pea si'n casa de apuca. pull:
Ci on $i care femee, data -psi mature casa, s6d sr lese
gunoluld inteaceea di unde-va tntr'untl unghenk seal
sa-10 scot/ cu mftna peste pragd ; list" se mai incape,
nici de cum ins/ sit nu-ld dee cu matura afark caci
apoi o Aesce red.')
Romfinh din Ohaba-miltnicd credit si spunk ca,
dad. stringi tote 6sele dela o Oita tAiatA in diva de
Pasci si le artmci peste casii clicendd. : 6 c A -
uliul e p ar tea t a !" apoi Uhuld nu se atinge in
annul acela nici de cum de gram, ci le lass in bung,
pace. 8)
Toted din causA ca Uriuld sA, nu mitnance pub de
gala.; Romlincele din Campulungd, in Bucovina, nici
odata. nu stood gunoiuld Lun e a, Mer c ur ea si
1) Corn. de C. Diaconescu din CalafindescT vi V. Flocea din
Campulungfi.
2) Com. de C. Diaconescu.
2) Com. de DIA I. Stoicescu.
 131

V i n e r ea afara din (Asa, ca'n celelalte dile de peste

septemAng, ci ele in dilele acestea maturg gunoluld
dela pragd spre funduld easel $i -ld indosescu unde-va
intr'und unghent, $i numal dupit aceea, adica, dupg ce
1-a indositd, till scotd afara. 1)
SI nu cugete insg, nime, a Romancele n6stre in
acestea Bile, fiindd ca, dupit credinta lord, nu este ler-
tatd a scote gunoiulil cum Ild matura afark n'ar mit-
tura nici decum casele, sea decg, le .i mature, ar lag,
gunmuld unde-va ca sa se veda si sa fie calcatlli in
piciore. Ferit'a Dumneded !... Nevesta, dar' mai alesd
feta, ce face una ca acesta, in scurtd timpd o scie totli
satulk cad' la cea mai de-aprepe ocasiune, la unit jocd
sed la aka petrecere, numai ce se trezesce, ca unuld,
care a trash bine cu ochiuld ce fetid de renduela se
gig prin casa el, incepe in urmgtoriuld modd a -1
descanta :

Asta-I feta lAudatA

Cu can nemAturatA,
Cu gunolulk duple u9A,
Vatra plinA de cenu#1...
Cand aqt4pt'unfi pelitorni
Face floscd dupl. cuptIorlfi.2)

Era, altuld va dice :

Am fostii a serk la vol,
Casa4 plinA de gunolk,

') Corn. de V. Flocea.

2) Din coleccIunea mea inediti.
9*
 -1332
51 pe laTtl zAhaitA,
M'am miratfi In ee-am venitA? ')

§i bucur6sit ar fi ciind ar seapa numai cu atftta.

Dar' nu! cdei dupd. ce a Intratti ()data in dantal ce-
lord cu limbele ascutite si impungetere, e gred sa
sine numai cu una cu deue. Unit alit treilea care One
atuncea a statt de-o parte si se pare ca 'lid nu se
interesezd de (Musa, 1-0 dlt mai saratd si mai piperata,
decatil fartatii sei dicendil :
Itat'o 4iva pe Wu
Cum se stembi ea drimba
$i se'ndbie ca c6sa,
Ca cosa prin erbA grasA,
Ea gandesee at-1 frumosi
$i ea t6tA-T gunoTiosA,
Si pe lattit-T zilliiiitfi
Tail o filli si c'unii blidfi.
Pe vatrA-1 sperlit, cenusl,
$i gunoTii multi dupe usli.
Puneti boi la patru care
$i seketT gunoTti-afarA ! 2)

Dar' sa Idsamd acesta .i sd, trecemit mai departe.

Romanii din CAmpulungd mai spund, ca, celu ce
voesce ca Uliuld sa nu-i mitnftnee pull eel de gains,
cAnd it scdte Antftta-$T data afara, trebue sli-I pue In
mijloculli until cercd, ca si cftnd ar fi din tete partile
ingraditi, qli-acolo sit li dee apoi de mitneare ceea ce se
') Din coleetTunea mea ineclitA.
2) Hora din PoTana-Stampit sAii PiluganT, din colectlunea urea
ineditA.
 133

strecura prin ciurn, adica gozurile sell graunei6rele ce

treed prin borticelele unuT ciurn, dupa ce s'a eauruitd
vre unit feint de pane alba.1)
Era-si se dice ca e forte bine de-a inpusea unit
Uliu 0-alit restigni pe 'Arta curtit sell pe usa vre
unuT grajdiu, cad de casa aeeea, unde se face aeesta,
nu se apropie nici o reutate. Uhuln restignitn e unit
mijlocil de aparare si de departare a celorn maT multe
si mai marl* reutatt si nenorociri.2)
De-aice, dela acesta credinta, vine apoi cit la eele
mai multe case romanesci se aft ate unuld sea si mai
multi U I T restigniti mai alesit pe usele grajdiuriloril
$i ale ;urilord.
Acestea aunt putinele datine .i credinte ce he all
Romani]: despre U 1 i 1, arii li rapesen galitele sell
paserile de cast.

VI.
Romanii din Campulungn, pe langit cele aratate
In sirele premergetere, mai all Inca si unit fain de le-
genda referitere numal la paserile rapitere de 4i. $i
fiindd ca legenda avesta ni arata nu numai numirile
poporane ale celoril mai multe paserl din genuln $o1-
milord, Ulilorn $i a Vulturilorti, ci Inca
si moduln lord de vetuire, nu in potu refine ea sit n'o
reproducd aice.
I) Dat. of cred. Rom. din Climpulungd, corn. de V. Flom.
2) Dat. oi cred. Rom. din Calafindesd, corn. de C. Diaconeecu.
 134

Eta -o-al si legenda respectivd asa, dupd cum mt-a

istorisit'o V. Flocea :
Dupa ce to1-a6 alesd paserile I mpërat ti" .i
dupd ce acuma fie-care s1-a cdutatd unit loch anu-
mitt' uncle sit trdescii si sit se lirdnescrt, eta cit lute°
szji s'au adunatd &A-fit in unit loch tote acelea, can se
%intt de sementa celoril ce mAnAncit pre alte paseri .i
dupa ce s'aii adunatu, tinendu s e s i e intre olalta, dupd,
multit vorba si sfatu s'ad pusu in tale : care preste care
sit fie mai mare, care sub care sit vie, si'n ce modu sa
se arete ele dusmane 6menilord ? i aria, dupa ntultd
chitela si chipzuela, s'ad inOesd tntre sine, ca Pajura
sa fie cea mai mare preste tote, de densa sit asculte
fie-care, era sub Pajurd sit fie * o im ul it, sub ntmtl
Hultanulu veld negru seta Hultanuld de
il al b d bed Hul-
c a tup d, sub acesta Hui tan u 1
tanuld de petrd cu grumazuld gold, sub acesta
Hultanulti-negru situ Hultanuld de petrd
cu c6da vergata, sub acesta Cilihoiul a, Cilih6ta
sell Cili 6111, sub acesta C a Itt,. sub Cale U 1 1 u 1 u
gainilord sedGainartuld, subacesta UlTuld
pa serilord sell Pasgrariuld, erit sub acestasi
celu de pe urmd UlIuld rtndunelelord.
Tate paserile adunate s'ait supusil hotdriret obseesci
fdra Ere -g1 care Inprotivire sett altd setting de nemul-
tdmire.
Urfuld rindunelelord insd, macar ca elu
dintre tote paserile adunate era celu mat mien si. prin
urmare ar fi avutd sit se supue mai de grabs decatd
on care alta, sciindu-se cit e mat sprintenu si mat ghi-
 135

bactu dintre tote, nu voi uici decum sa se supue ho-

tarirel obscescl, ci dise catra celelalte phseri, ce se
aflail de fats
Da ! . . . cum nu! . . . me vole supune si me
void teme de voi, ca §i and numat vot all fi cele mai
tart si mat marl In lume ! . . . Sunt altii, de carii
trebue sa me ternii §i carora stint nevoitil sa me su-
punil ! . De voi nici ca -ml pasa ! . . .
. .
ore tine sa fie aceta de carit ()lc! to ca
Si
trebue sa to ten' ? . . . Ian spune-ne si nom ! In-
trebara celelalte paseri pline de mirare.
Cine ! nict atata nu 8(.41? F,ii total' 0 dal
de cele mat Intelepte si iscusite vietati din lume !...
Ei bine ! sa 0 spunil ea celu mai micd §i mai ne'nsetu-
natil dintre voi, pre care 1-ati pusu in fruntea codiT,
aceta, de cariT trebue sa me temd, si earora nu numal
ea, ci si voT, cu tad, istetimea si titrimea \rostra, trebue
sit 0 supunetl, aunt puscaq it!
i ce ni pasa ndue de puscasi ? ce ni potu
el face ? daca-I ertatu sa te'ntrebamu, dim%
tote celelalte pasert Intr'und glasti, luandu-111 in bat-
jocura.
Ullulii rindunelelorti respuuse :
Nu ni potu face nici mai multil nict mat pu-
tind, dectitd ca sg, ne Inpusee, cand li vom pica bine
din dart:land, §t-atunct ... orl vo pasa, orl nu 0 past'!,
vets trebui sa diceti : rental lume sanetosa !
Asa ? ! vedt, asta n'am sciut'o !
Dacif n'ati sciut'o One acuma, s'o sciti de-
acuma inainte !
 136

El ! dacit-t treba astfehu, apoi . ce mai atilta

vorba ! . sa ne despArtimu dela olaltA gi sa nu firnil
mai multd la unu locil, cacti atunci nici puseas i-
1 o r ti nu li vom pute asa de lesne cAde. din drunttna.
*i cum rostira acestea cuvinte Indata intinserg
aripele, sburarA 4i se despArtira dela ulaltA, .i de-atund
in c6ce nick and nu limblA mai multi U 1 1 la unto
loct, temendu-se sit nu dee pu§ca.iI cu crucea peste
don iT $i sal lnpusce, §i numai atunel se adunA mai
mutt! la unit locif, cand dull de vre unit hoitu.
Uliuld rinduneleloril. prin priceperea $i
istetimea sa, a sciutu forte bine cum sa se scota de sup
supunerea $i ascultarea, care I-ad fostU menit'o, far&
'ma sa, celelalte paserl din nemuld hu.
1)6n6 aid legenda. i cu densl am inchemtil tot -
odatit tall ce scimu pone acuma despre U 1 I.
 P a j u r a.
I.
Pa jur a, numita, in uncle locurl Paj or a, P a-
j er ii, Paj i r a, P a gir a I, In Romania mica
Brit
A c i r a 3), dupe, credinta poporuluT romana, e o pa-
sere uriasa si nasdravana, care locuesce In ce e a 1 al t a
lume, In lurnea ndgra sea pe t6remula de
j o s ii. Aid 10 face ea cuibula pe verfulu until arhore
mare din apropierea unuT lacy sea a unel fantanT. Una
Balaur d, care locuesce In fantAna sea in lacy IT
manancg pull in tots anula, One ce In urma vine una
Feta-frumosa sdaunaNasdravanfi (le omora
Balaurula si scapa dela perire pull Pajard.
Sunt o multime de povesti, o multime de basme
sea legende poporane, in earl Pajura pa, una rola
forte Insemnata. xiici ni se arata, ce fella de In chipuire
si credinta ail Romanii despre densa si In ce mode se
arata, ea multamitOre F ë t a-f rumos ului sea N a s-
dr a van ul u T, care T-a seosa pull din ghlarele Ba-
laurulul.
9 A. T. Laurianti tli I. C. Maaainiti. GlossarTii. p. 434. S.
Petri. Vocab. Part. II. nemtescu-rom. Sibitii 1863. p. 14.
2) Com. de Dlil V. Buda.
 138

0 poveste din Romania, ai carer principals erol

suntFiulti-vacit, Strimbii-lemne $i SfarmA-
petri 1, ni spune urmfiterele despre acesta pasere mi-
steriesA :
Arndt' se implinise i erA chiar diva in care, des-
partindu-se F i u 111 -v a c 'I de tovarlsif set, se lasase
sub piimentit ') Dupti aceea pusese fetele, adicA pre
logodnica sa si pre logodnicele tovarAsilorti set, pre sari
le scosese elu din mAnele unoru Smet una ate
una In leganulu ee sta gata la g a u r a prin care s'a
lasatil chi subA pamentu, or' tovarasii seI le scesera
de-asupra pamentulut. Dar' banuindA de astA data Fittlu-
vaciI credinta tovarasilorA set, dupg ce acestm au scosti
fetele de-a supra pAmentulut, puse pentru incercare o
'Ara (le greutatea let in legantt. Tovarrtsit set, dupg
ce traserA leganuk pane la jumetatea gauret flu lfisarA
sa cadA, si Fiultt-vacit, in sgomotulu petril, se'neredinta
ea bAnuela let a fostu drepta. Vedendu-se dar' pAra-
sitil sub pamentA, Fiulu -vacil se Buse de ael spre ass
gasl turd altil mijlocil de Ore qi ajungendd la unu
arbore forte mare se apropia de densulti qi vedA unu
cuibil de P aj or e, or' In acelu cutbil trel put Totil
In weld timpu veqh Lunt BAlauru ingrozitorA, care
venla dintr'unu muds, ce se gasta in apropiere, cu scopd
ca sa mfinitnee pull de Paj n r a. Fink vacit nu perdil
vremea, se urea repede in copae0 i en palo.ulil let,
pe care 5i -ltt lease dela Sin e i t omoritT, taitl unult1
') Linde povestI spunk di locale pe unde se scolArA FetT-
frumo§i1 si NAsdriivanil In ceenialtA lame se numesce I) uricul ii
pAmOntului."
 139

cAte unulA cele douespredece capite ale Balaurulut sea -

pandit astfehu vieta puiloru de Pajor e. Acestta,
dreptu recunosointA, ii spusera ca mama loru de bu-
curie, venindu a casa, ilu va Ingh41. AtuncIFiuld vacit
se intrista si se rugil de put, sa-I arete et vre unit
mijlocu de scapare. Pull tin luarA si-lu ascunsera sub
aripile lord.
Nu multu dupa aceea vent si Paj o r a cep, be-
trAnA, care plecase ca sit caute de miincare pentru pull
el si aflandtt dela ei cele intemplate 11 IntrebA tine a
fostu aparatortulti lord. El ii spuserA atunet, ca a fostA
unit omit, dar' ca aeelA omit a plecatu de multit vreme
spre resilritu si nu crede ca-lu va pute ajunge.
Atunci Pajora cea betrAna strebatA Intr'unu
moment6 resaritulu, si nu puta gasl pe mantuitortulti
puiloru ; se intorse apol si intrebA din n "u pe puit et,
sit -1 spine adeverulti, in cAtrail a apucatil acelu voI-
nicu ; el iT spuserA, ca a pleeatn spre apusti. Pajura
strebatu intr'unil momentu §i apusulu, insa se'llt6rse
flit% nici unit Tesultatu. Dupa aceea se raga pentru a
trefa 6rA de put, sit -I spuna ce s'a facutu uparatortuln
lord, si et li cliserA ca-I voril spune numai atuncea ade-
v&ultt, cAnd ea va fagudul, ca nu va face nici unit
reti acelut omu. Pajora fagadul. Atunci puii se6sera
la mat clang pe mAntuitormlu loru. Pajora de bucurie
flit inghiti pejumCtate, aducenclu-st insa =lute de fagif-
duinta data, flit sempil Indaretu Intrebil ca ce
slujbA sit -f tacit, pentru binele ce-a facutil puiloru set.
Fiulu vacil o rugil sA-lu se6ta pe pAm6ntil.
 -1.10
Atunci Pajora-1 jise sa veneze maT Antam doue-
spreclece cosuri de pane si douespregece buv, eu apa
pentru druma.
Fiu lit vacii filet asa 8i Pajora incarcandt la spi-
nare tote acestea si luanda si pe fluid vaciT isi ILIA
sborula spre gura, care ducea de-asupra pamentultn, qi
la fie-care semna ce-i facea Pajora Fiula vacil ii pra-
\Talk in gura eke unit cost de pane si elite 9 bute de
apa si dupa, o caletorie lunga, dupa ce Paj u r a In-
ghiOse tote merindele, cand Pura, apr6pe sa ajunga
d'asupra pamentulm 6r' 1i mai fact semna sa-I maT
dea ce-va de mancare. BIetula Fiulti-vacii, ne maT
avenda nemica, fu silita sal' tae din pulpe si T -o dete
sa mantince.
Pajora, luandu pulpa ha in gura si vellend'o mai
dulce la gusta ca ceealalta merinde, Intreba pre Fluid
vacii ce fella de came e acesta ? Ela IT spuse ca la
semnult, ce i-a facutt, ne maT avenda alts carne, a
tfilata bucata aceea din pulpa sa. Pajora II clise ca
data ar fi sciuta, ca eld are o carne Lisa de duke 1-ar
fl mftneata de multd, cu tote acestea fiindu-I inn de
binefacetoriiild puilort ei, If dete pulpa 1napoi, pe care
lipindu-o la unu loci[ si nnghendu-o cu sclupatulu eT,
rana se vindica Incatil nu se mai cunoscea. Nu putind
dupa, aceea ajunsera pe suprafata pamentului, unde
Fiula vacel, multaminclt Pa j or e 1, 1sT MA (Jiva
bung, dela densa si pleca sal' gasesca logodnica $i
tovarasii self "`
1) H. C. Wartha Calendariulii Basmelord ti du canturiloril
pop. pe an. 1375. Bucureect. p. 86-37.
 --141
II.
Pen6 aici partea povestel ce ne interesaza.
Celelalte poveti, cute lini stint mie cunoscute,
can -Inca tritt6zA despre P a j u r a, diferesea forte pu-
tinu una de alta in descrierea faptulul aid arAtata. In
fie-care, cand vine vorba despre Paj u r a, aflAtua una
ochiu sea fantana mare in apropierea arborelul unde
e cuibulti cu puiT Pajurel, In fie-care se aratA Balau-
rulu, care are sa mikance puii, apoi Fetil-frumosula,
care oinorA pre Balauru, mar dup. tote pove§tile se
ascunde sub aripile puilora, era veninda Pajura ila
Inghite qi apoi Ila aruncA afara mar frumosa de cum
a fostil mar nainte. DupA acesta, ca semna de recunos-
tin0 §i multamita, Pajura Ilu scote pe astAlaltA lume
si cand ajunge sa Tam, in tote se aratA, ca Pajura
gusts mar Itntam came de-a mantuitoriului puilora seT,
§i abia dupa acesta gustare 1111 arunca, de-asupra pa-
mentului, In lumea alba.
In scurtu mar tote povWile, atilta cele din Bu-
covina, ciltil qi cele din Transilvania §i Ron:L(111in, elite
le cunoscu eu, numai forte puOnu se deosebescu una
de alta in istorisirea acestui fapta.

III.
Intealta poveste, alu card eroa este Pril sl ea c el a
voinic a, vine vorba era -g1 despre o pasere, care
asemenea locuesce pe teremula celalalta.
 142

P rdslea ()ice acesta poveste, care qedea

de-o parte, ve46 petra care cdcluse cu sgomotd, multruni
lut Dumnecjed, cA i-a scdpatd qilele, ysi se ganda ce ea
&cif, ca sä iasd afard. Pe cdnd se gAndul li se pltingea,
densulli aucji unit ipett1 qi o vdetare, care IT ump1ft
inima de jale ; se unit Inprejurd §i vecja unto Balaurti,
care se Incolacise pe unit copacd qi se urea se mfinance
nisce pat de S g r i p s o r d. Scdse pala§uld Prilslea, se
repeql la Bakurd, §i numal decdtd Ild facfi bucdple.
Pail, cum vecjura, IT multamird §i-T clisered : vino
In c6, omule vitezd, sa to ascundemd aidT, ca, de to -a
ved6 mama nostre to tnghite de bucurie. Traserd apol
o pend dela unuld din put §i-ld ascunserd In ea.
Cfind veni S grip sor 6Ica §i vecit grAmada
am mare de bucdOle de Balaurd Intrebit pre puT : tine
1T-a fAcutd itstd bine ?
Mama, 4iserd, el este unfit omit de pe
teremuld t:elalaltu gi a apucatd In c6 spre resaritd.
,-. Me ducd li ilise ea sa-I muAitmescd.
Ea porni ca ventuld In spre partea In cdtrad IT
spuserd pull, cd, a apucatti omuld. Dupd, cote -va mi-
nute se Intarse.
Spune0-mT dreptd li 4ise In cdtrild s'a dusil ?
-- Spre apusk mama !
Si'utr'und cesd strebdtd la cele patru parci ale
teremuluT de josd qi se'ntorse cu deprtd. Ea
cerfi ea puiT numal decatd sd-Y spue. In cele mar de pe
arms eT 4isera :
Dacd, %i 1-omit ardta, mama, ne fligAduescI to
ca nu -T vel face nemicti ?
 143

Ve fagildueseu, dragh met !

Atunci el flu scosera din pend si-lu ardterd ; era
ea de bucurie Ild strinse in brake si Mil p'aci era.
sa-lit inghitd, dacli nu 1-ar fi acoperitu puil.
Ce bine vel sd-ti facts si ed pentru ca ml -al
scdpatu pith de m6rte ?
SI me scotT pe teremuld celalaltd -- respunse
Pritslea.
Gred lucru mi -al cerutd fi vise S g r i p-
sor6Te a, tiara pentru ca tie 1fi aunt dilt6re man-
tuirea puilord met, me invoesed la asta. Pregatesce 100
oed de came facutd bucdtele de cite o oca una, si
100 pant.
Iudata se gatird $i furi aduse la gura grope'.
Sgripsordica vise:
Pune-te de-asupra mea cu merinde cu totu, si
de ate off cid intoree capulu sd-mi dal Me o pane
si cate o bucatd de came.
Se asedard si pornird, daudd PrAslea Sgrip-
sor6ice i, de cate on cerea, pane $i carne. CAnd erA
mai aprope sd iasa de-asuprat pasar ea urias X mai
int6rse capulil siE-I mai dea de maneare, dar' carnea
se sfarsise. Atunci PrAslea, fa'rd sd-1i perdd cumpetuld,
trase palosuld si tail o bucata de came m6le din bum
yiciorului de susd si o dl. Sgripsordice T.
Dupd ce ajunse de-asupra, $i vedd ea PrAslea nu
pute BA amble, 11 gift Sgrips or6ica:
Daed nu era binele ce mi-al fdcutd $i rugd-
=flea puilord mei, mai ca to mAncamli. Ed am aim-
 144

titit ca carnea, pe care mi-al dat'o In urma, era maT

duke deetitit cea de mai nainte, gi n'am Ingliitit'o : red
aT faeutd de mi-al dat'o.
Apol o dete afara, i-o puse la loch, o unse cu
s c uipatt de ald sed, si carnea se lipl. Atunci se
Imbratisara ; ea se duse in prapastia de unde esisara
si PrAslea pleea eatrit imp6rAia tatalul set. "')

IV.
Din citatulu acesta si din celd premeretorid, cart
s4illna unulu cu altuld pea si'n cele maT mid ame-
nunte, resulta ea Sgripsor 6ic a, masc. Sgri p-
s o r d, si Pajura aunt unit si aceea-si pasere cu d6ue
deosebite numiri.
Am dish maT sush, a Romanii considers P a-
u r a, grin urmare si Sgr ip sor6ic a, maT multd
ca o pasere mitologica, care n'ar fi esistandii In ae6sta
lifine, ci'n ceealaltit, pe celalaltd. teremd.
Se nasce acuma intrebarea orT de Inteadev6rh e
paserea acesta o pasere mitologica, on nu ?
Judecandu dupe insusirile sale, earl i se atribue
de. catra povesti, am putea cu tats dreptatea sit sus-
Onemil ca paserea acesta e o pasere mitologica, data
numele P aj u r a" nu 1-am Ititalni si'n vorba de t6te
4ilele a poporulul nostru, afara de povesti. Insit noT
adeseori aidlimii pre popord, nu numal pre celti din
I) P. Ispirescu. Legendele :;i Basmele RomftnilorU. Partea I
ed. III. Bucuresci. 1872. p. 42t3.
 143

Bucovina, ci si pre celd din Transilvania si Romania,

dandu numele de P a j u r a sou Pajo ra si A ci r ei
ce se aflLt pe monedele austriace. Asa esista unit joed
alu pruncilord, care consta Intru aceea, cd. aruncandu
unuld dintre densii o moneda In susd, celialaltI trebue
sA gacesca cu care parte e In susil si cu care in josd,
cu n um 6rd sdg cu p aj u r A? Joculd acesta e
usitatd si'n Romania, unde mai demultd se dice, and
aruncad moneda acesta c a p d s e in luntr e" ? Mai
pe urmA de dad moneda austriacA e In usil si'n Ro-
mania, spund copif de-acolo, cand o arunca : p ajure
self num6rd"?')
Afard. de acesta adeseori atujimu qicendu-se si
Pajura Imp6rAt 6sca".
Deci PajurA sett Sgripsor 6ica nuenumat
o pasere Inchipuitil, mitologica, dupli cum ni-o Infato-
saza povestile poporane, ci totodata si o pasere reala
si se numesce lat. Aquilla Mogilnik; A. imperialis
Bechst. Kaiser- oder Konigsadler.
Cu t6te acestea InsA trebue sa lnsemnezu cA nu-
mirea de Pajur A se aplica de cab% poporuld romand
mai =lid numai paserilord uriase si ni(sdrilvane, pre
earl nu le cundsce din vedere, si chipurilord Acirei de
pe monede, pe cand paserile cunoscute ornitologistilord
sub numele de A q u ill a e", Romttnii nu le numescd
P aj u r e", ci parte A e i r e", parte V u 1 tur I" si
parte cu alte numiri.
') G. Dem. Teodorescu. Incerchrt critice asupra unorli credinie,
datine si moravuri ale pop. rom. Bucurescr. 1874. p. 15,
10
 146

V.
Cum ea acestu sour de paserl se numesce de
catra Romani V ultur 1" ne putemd Ineredin0 si
din urnuttorluld pasagiu, pre care-lu se6temil dintr'o
poveste din Romania.
Mergendil astfelu in doruld lelii, spune po-
vestea din cesclune despre unit baetand, pre care ase-
menea Ild scoborise s6rtea In ceealalta lume, fara
sa scie uncle se duce si pe uncle calca de catranitil ce
era, se destepta din zapacela ce -la cuprinse, audindu
nisce .cipete ascutite si lovituri de aripi desnadajduite.
La atujulu astui sgomotu ki radica. ochiT In susil .i
verjil de-asupra rind port' unit cuibu nemesuratd de
mare si in cuilid doi pus de Vu I t u r I de treT on
mai marl ca o D r o p i e batandu-se, ipilndu si apa-
randu-se cu aripele de rum Balaurd grosnied, care
se radicase Ong la el si da navala sit Intre In =IA
rsa-T zugrume.
Cum v&JA $i vecla ca puii perdu puterea si s e r-
p e 1 e vrea sa-1 prapadesca, i se flied mils de el si
scofendd cuOtuld dela brad taut in done trupuld B a-
1 a u r u l u i care atarna pen6 la pani6ntd. Balauruld
de durere last cuibuld i se nripustl spre baIatd, Insa
acesta nu astepta ca sa-lti ajunga; ci cu mill ciomagelil,
ce Linea In mans 1111 pall In capti cu sete si-iii pra-
busl la pamentd. Dupa aceea IT sfarma capulil cu o
petra gi-I taia trupulu ciocartindu-ld in mat multe
bucqi.
 147

Puit de V ul turf saririt din cuibti voio§:, man-

earl st&vulu Balauruluf In cAte-va Inghit4urf foi pe
urma 4iserA mAntuitoriulul lord:
Vino Cu nol In .embd .i alteptA 0:16 sif vin
mama, care-0 va resplt.ttl cu prisosintA, binele ce af
facutil.
Bruatuld neavendd altd ce face, se sul cu de*
In clad §i unuld din pm ft Oise :
Ca ce slujbA, at cere mamef?
9.t vof ca sit m6 duct pe thremuld celalaltil
respunse bmatultt.
Cam grea slujbA Yi cerl, pentru dragostea
nostr6 InsA o s'o faca.; catA Ins maf nainte de tote
sa te Ingrijesel de n6ue burdu*e de bivolu, pline en
cenup, sit i le pui pe spate, ca sit le mAnanee pen6
va ajunge susti, cad e cam mAncaci6sk mama n6stre.
Le gasescd ed.
--, Alergit §i vino In graba.
Balatulu se dete josh, puse marultl pe pamentd,
ilu lovl cu bimuld §i facendu-se casele la loch se gAndl
la cele n6ue burdu§e qi ele furl gata pe" data. Cum le
v6dt, le puse la indamAna, fact er' casele mArd. §i se
sul In =bd.
Una din paserl Ii dise :
Mama e cam lute la fire, dar' sa, nu te sparil
cA pentru Tubirea nostr6 se face 'meld. IntrA colea sub
aripa mea qi sit nu iep pea ce nu 0-ofd dice eu.
Alma IntrA sub aripl §i 4tit ca de-odatA cenuld
se IntunicA, vazduhuld vajal, §i pamentuld tremura,
pail incepura sit batA din aripe ,de bucurie strigandd.:
10
 148 --
Vino mama, vino mama, si cascara gurile
ca sit prin(Ja ceea ce le aducea.
V u l t tur (ilea in In ghiare uud viceld de doi
am si et luandit-lu Ilil hapaira pe data. pupa aceea
ma-sa dise :
121m ! ce mir6sa aice a omd dupg teremulu
celaltu ?
Nu mirose, nimied ! respunserg pull.
Ba da, da, si vol 1-41 ascunsd.
Ba nu !
Ba da ! ... sculati In suss sa ve cautu!
-- ET bine ! $i de-ar' fi asa, ce I-al face ?
L'asi Inghi41 pe data.
Dar' dada -I vel fi datore mantuirea nOstre ?
L-asI manta de bucurie.
Asta n'o vel face-o, mama, cad elu nu ne-a
lasatu sa fimu Ingh4iti de B a 1 a u r A $i ce este maT
multd, te-a scapata de clusmanulil celu mal de morte,..
de Smell.
M'a scapatii eld de S m e u l ii, pe care One
acuma eit nu T-am pututd dovedl ! striga Vultur6ica
spaimantata, eld trehue sa fie maT puternicil ca mine,
scote-la sa-la vedd !
Ku -lu scotemd One ce nu vel iura pe man-
tuirea nostre, ca n'al sa -I facT nicl unu red.
Ve jurd.
*i ca, -la vel duce pe teremuld celaltil.
Asta -I cam greu, cad o sa crepd de f6me.
Nu vel crepe, eaci a'ngrijittl eld de ale
mancark
 149

Bind ! faca.se pe vma vostre ! sc6teti-ld acum

sa-ld Odd !
Puii radicarit aripa, §i Vultur6ica cum v64d
pe bitiatd, deschisit moculd §i -lit Ing14 pe data. Puii
Ineepura, sa pipe §i V u 1 t u r 61 c a ilu se6sit §i-ld in-
gh4-itl de trel on de dragit ce-I era §I a trela data
lasandu-ld in cmlati vid §i san6tosd ii (Ilse :
Gatesce -te de plecare §i vecji de-mi da in
gut% elite ce-va on de ate on void testa gura spre
tine, cam amiuteri to mai-Ana. fare Med de pgcatd.
Bthatuld se prime bueurosil, Vultur6ica
puse pe spinare cele none burduse ca none merei puse
de-asupra lora pe balatd Ware qi Incepd sit .sbore
spre gura peseerel.
Cum se'nalta cu cati-va stitnjeni In susil, Int6rse
doculd spre eld §i eld ii aruneft in gut% saculd pe care
ea ilu inghip pe nemestecate §i asa de n6ue ori Ong
ce se apropia de gura putului. Ajunsd acolo, tocmai
dud era sa ()leg D 6 m n e ajut a, paserea intorse
&all eapuld, §i eld ne mai avendu ce sa -I dea, tAift
'lute eat° o felie de carne dintre glesnele lut §i i le
arunca In gura.
Paserea mesteca in gura cu placere aste bucalele
§i mind balatuld se apnea de ghisdurile de afara, ea
Int6rse capuld §i -T 4ise :
De unde lua §i aste bucacele de came, cad
dulci erad.
Din carnea trupulm men respunse eld sia-
rindu 1a pamentd.
 150

Audinda paserea se repedl ca sa-la Imbuce, dar'

gura putulut era strimta .i ea nu putea trece.
Ah ! fecior'u de lele ! ce-ai fostu ! strigli
ea cu ciuda, cad nu te sciui ea esti asa de duke, te
mitneama flint der' .i pote. Cu t6te astea, pentru binele
ce at facutit puilora met, fiT bunil scapath.
-)icendu aste cuvinte sbura in joss.')

VI.
Din acesta citatu ne putemu. asa dara forte lesne
convinge cif Vulturelca dinteensula e aceea-si
pasel pre care am vedueo si'n citatele premergetere,
adica Pajura sea Sgripsor6Ica.
Toth acesta pasere, dupa cum ni spunu vr'o clte-
va povesti, ce se afla In gura poportiluT romana din
Bucovina, se numesce Inca .i Sgriptor6Lea seu
Sgripcioreica, masc. Sgriptg, dem. Sgrip-
tora Qt Sgripci or ti; in Transilvania: Sgri n-
Vora, pl. Sgrintori2), Sgriptoru, Sgrip-
t or6Yc 63) Si Gripsor ti 4), era de catra Romania
din Macedonia : Skipaenn e. 5)
Mara de-acesta mai e de'nsemnata ca. In Tran-
silvania se afla Si dieerea s grintorh betran ti"6)
1) Calendartniti Basmelorti gi alu crinturilorti pop. Bucuresci.
1877. p. 44-46.
') S. Petri, op. cit.
3) G. A. Polizh. op. cit.
') Sub. Pop. Barcianit. op. cit.
') A. de Clime. Dictionnaire t. II. p. 343.
") S. Petri op. cit.
 151

sou s gri p tor u betrtin it" ') cu intelesulu de

d lay o l a bet ran tt" germ. alter Teufel, precum
ti S griptoreic ii" cu Intelesultt de : femee betrilna,
uriciesa rea. Toth Z g r i p t or6Ic a" se numesee
9 asemenea femee sen Romania 21, era In Ungaria
Sgripciut (lea" si Scripclur61ca. "ei
De .i n'ail nemiea de-a face en paserea, despre
care ni e vorba, totu-11, fiindtt ea ail Ore-s1 care ana-
logie en numele aeestela, volu mai reproduce nice Inca
vr'o cite -va cuvinte, cart, dupa catu sell ea, nu se
afla In diction:we. Acelea cuvinte sunt : substantivulu
seri ptil" pl. sc r ip t1", si verbele a se sgrip-
-t6na, gripsana si sgreptena. Scrip tr
numescu Ronnincele din Bucovina until fella de rotite
mkt, pre cart le'ntrebuinteza la s t at i v e (resbotil)
spre radiearea si lasarea in josil a iteloru In timpulu
tesutulut Toth s cript 1", germ. Rollen, se numescu
alte rotite mict, prin mijlocula carora se radica 6re-
s1 care greutate in susu, Despre twesti s c r i p t 1"
arnintescu adeseort si povestile poporane, spunendil ea
pre cutare si cutare feta de iruperatil ail radicat'o cu
s c r i p t i 1" Intro Inaltime anumita Verbele s g r i p-
t n a", g ripsa n a" si s gr ept en a" Insemneza mat
antititt : a se acat Ara ca o mina pe anti poma, pe
unil delti poncisu sell pe-t, stanett inalta, era ala doilea :
') G. A. Polizit. op. cit.
2) Th. M. Arse*. None coleetiune de basme s41 ibtori1 po-
pulare. ed. II. Bucureset. 1874. p. i58.
') Dr. At. M. lIarienescu. Seranil F,4i poranti; Serila, Me()ila
vi thrill, done povescT poporale. Pesta 1873. p. 14-15.
 - 152 -
a sgaria cu unghiile. Ce sgreptenezt = ce
sgariI?
Dupe Petri qi Polizil A c i r a sell Paj u r a lat.
Aquilla, germ. der Adler, s'ar numl romAnesce ysi
C r o n can d" '). lush ea credit ca numirea acesta maT
de grabs s'ar pute potrivl C or b u l uT, pentru cit
Corbula Inteadevera c r one t n e s c e §i Diu Cihac en
tota dreptula o traduce prin g rand c o r b ea u." 2)
Causa, de ce i se atribue de catra poporula ro-
mana In pove§tile sale P aj u r e 1 o marline §i o pu-s
tere estraordinara, apoT 1 u m ea c e a n é g r it sett
ter emul it de j o s it de patria sa, verfula until
arbore mare din apropierea num laca de a.pqementuld
cutbului seu, credit ca, vine de acolo, pentru ca Ind
antaia paserea acesta e forte mare In comparare cu
celelalte paseri cunoscute Romanilora, qi alit doilea
pentru a ea este forte rant de vecluta, locuinda de
comma pe cei mai Intl a munti, In cele mai retrase al
jaMtunee6se locum.
Pam Insit O. fie si aka. cause... Dar' pe aceea
o lasu de o cam-data s'o lamuresca alt1 barbati mat
compitentl de cata mine. Atata von mai spune numal,
cit Paj ur a seu Sgript or 6Ic a, dupa credinta po-
I) Op. cit. In Calindarlulfi poporuluT seu alit progresuluf
pe an. 188' . Bucureset, la p. b. afli-inia urmittorele : In mill plilnau
VulturiT ce veniseri din inimele Balcanilor& si de prin plesuvele
verfurt ale Carpatilorti, Cloncanif ce timpleati aerulA de tristele
for iipete si Co rbit all Ct6rele ce cruplau si ele pe unde puteafi
din multimea lesurilora, ce zAceafi in tote partcile.:' C loncani I"
din pasagiulfi acesta se vede cit, Inca aunt niece paseri rApitbre, dal'
cum se numescti latinesce nu Belli.
1) Op. cit. p. 239.
 153

porului romana din Bucovina, e blastemata ca sa nu

path, nici clind esi din ceealalta lame Inteacesta. De-
aceea Sgrip t or aic a nici °data nu se pate f ul
maT Basil declitil 1)6116 la gura dela buriculu Omen-
tului ; de-aice se'nt6rce totdauna era -si Inapol, cad
mai departe nu p6te Omit...
Stti trecemu acuma la alte paseri, can asemenea
se tine de familia Pajure Y.
VII.
De familia P a j u r e i se mat tiny Inca si urma-
t6rele done pasen, pre can le cunosca Ronitinii dupit
Hume:
Jepurariul fi, nutnita altraintrelea Vultura
mare si Vulturti sail Hultana de pdtra, lat.
Aquilla fulva L. germ. der Steinadler.
Jepurarlulti galbia sell Vulturulti
galbia lat. Aquilla chrysaOtos L. germ. der Goldadler.
Acestea &Sue pasen sem6na asa de bine una cu.
alta, tactita eel mat multi ornitologisti au fosta Ong
acuma .de parere, ca stint una si aceea -T pasere, si
numai dupe ce ImUtranesce 1st schimba penele. In tim-
paiti din urma Insa s'a constatata, da alta pasere este
Iepurartula si alta Iepurariuld galbia.
Ce se atinge de numele I e p a r a r T a" alu aces-
torit &Sue pasen, ela vine de acolo, dupe cum rm-ad
spusu maT multi Romani din satele Fr a. t it u t i T-v e chi
.i Pantir I, ca nutretula lora celti mai de frunte, si
maT preferata aunt e puri 1 atilta cet selbatici, catt1 $i
cet de case.
 154

Era ce se atinge de numele H ultan 6 de

p é t r a," elu vine de-acolo, dupa, cum mi-as pus6 V.
Flocea din Campulungu, pentru ca acesta Vultur a
1St face ctubuld si petrece pe staneele cele mat inalte.
Atata si despre aceste ddue paseri !

VIII.
In fine voi6 sa reproducu aid si-o legenda, despre
Paju 1.1, pe care am audit'o dela unti Romanu din
Sirettu, cast Pajuril e, ca si mai fie-care alta pasere,
an legendele lord propril.
Legenda din cespne e urmatOrea :
Vice ca pe timpula f6m e tei celei mart,
acuma cand va fi fosta f6metea aceea, numai unultt
Dumnegen p6te sa scie, destulu atata ca pe timpulu
acela era o femee, care avea trei prune): : &I batett
st-o copila.
Eta ca'ntr'o di, framantand6 fetneea aceea pane
si voinda, dupa ce a framantat'o, sa o bage in cuptorni
ea sa se coca, bae0 et, coraiudu-le macele de Mine
si ue mat putendu rabdit One ce se va cog panea,
luara, aluatulu crude cum era de pe lopata, cu care
void main loru sa -lu bage in cuptoriu, si incepurrt
a-lu manta c'unu gusta asa de mare ca si (And ar ,fi
fostu tine scie ce feint de bucate bune si alese.
Mama lora, vedendu acOsta, se mania focu pe
densi/ si incep6 a-1 blastemk cu amaru si a dice :
Blastemap. sa 41 de Dumnedeu si de mine !.....
In paseri sa vb prefacet si pe muntil eel mat Inaitt si
 133

maT marl sit sedett, si pilne In vieta vostre data. -ti

vede sa 'nu o puteti mama, cum nu putul eta asta -chi
din prieina vastre sa milnancd!
Audindd cei dol &Or acestu blastemil ne-astep-
tatu si amaril, Incepura a pllinge de se cutremurad
camesile pe densiT, nu alto ce - va. Apol luandu-
si remasil bunil dela maica lorn all esitd din casa afara
si cum all esitil Indata s'ail prefacutil In d6ue paserl
man $i all sburatil in lumea largo, in cotro T -ail dust's
°chi;
Pe cand s'a intemplatu acesta sora loril nu era
a casa. Prin urmare eT dela densa ntt .t -au pututd lnh
remasti buntl.
Venindu mai dupa aeeea sora lord a casa $i nee -
indu frath ca totdeuna sere Intimpinare, IntrebA pre
malca sa :
Uncle sunt fratioril mei?... de ce nu vinu
ei ca sa ruilneamu en totil la o mesa?...
Ala-sa, nevoincld a-I spittle adeverulu, cum s'a In-
templatti, I-a cJisil ea fratil set s'ad dusts in lume ca
sa se hranesca singuri cum voru ]cute caci ea, Intr'und
titnpii asa de gred, nu este In stare sa-I sustie pre tots.
Copile, audindt aedsta, a Inceputti a plAnge amard
dupa froth se; i dise matter sale:
Dna e asa, apol mLc duct's si en In lume pa
sa aflu pre fratil mei si sa me branescil gi eil cu
densii! i cum (Ilse I T loft remasil build dela malca
sa si, fara a mai ascultA cuvintele acesteea prin cart
vole s'o opresea, se porni si ea in lume, Ri mergendu
 156

acct,acuma cAtt va fi mersu numai ea a pututu sa scie,

tots intrebitndu si ctutandt pre fratii sei, ajunse pent
la marginile lumen, uncle strele null mai putt da radele
sale si diva !peen, de-a mai avd lumina. Aice ajunst,
vtdendu et nu mai are nemicit de mancare, nici nu
scie In eotro sa apuce si ee sit fact, a prinsu a-si bits-
ttma dilele : la ce mai traesce ea pe lume ? !. . Si pe
dud era mai scarbitt si mai amitrita, pe cand se bits-
think mai tare, eta' nu scie In cotro sit apuce, 6tit ca
de-odatt ztresce Inaintea sa o padure forte mare, lin-
ptnatt cu fella de &lit de copaci, pomi roditori, erburi
si flori mirositdre.
Volt lark in padurea acesta 4ise copila,
ztrindu-o ,-- cum mi-a ajutatll Dumnedeil sa ajungt
pent aid, tall asa mT-a ajuta elt ca sa strebatt si
padurea acesta ... bunt e Durnnedet !
Cum (Ilse, asa si fact. Se pornl prin padurea
aceea si mergendt si strebatendu cu mare greil si cu
multi ostinelt padurea aceea, Ott ca de-odatii i se'nfg-
e-
toseza unu palatu Mae mare si frumosti.
Palatulti acela erb. jurt Imprejurll incunjuratil cu
zidif tare de pdtrit in mijlocult caruia se alit o use
forte mare de ferd cu sese IncuetorT. Imprejuruld pala-
tului se aflad fend de felt de paseri cantatore, prg
can de-a dragu sa le fi ascultatu, dra, la p6rta cea
mare de feru sedeall d6ue dihanii rtipitare si nu ltsail
pre nimene ca sa Intre In launtru.
Voindti copila cu on ce prett sa intre In pala-
tulti acesta asteptii, pent ce adorning, cele done dihAnil
qi_aroi se sul pe 'Arta si Intrft In ltuntru.
 157

Dar' n'a apueatd ea bine a Intrit in launtruld pa-

latului §i 6ta c# a venitd la (Musa o vulpe §i-a In-
trebat'o :
Ce ventu te-a batutu, copila, sa vii din ceea-
lalta lume aici la not, wide nici unit onus phment6nd
n'a pututd strebate One acuma ?
Copila respundendu-i, i-a spusti tote din fird In
pelt cum s'a Intemplatd, ch. adich ea t§i cauta pre fratil
set eel fugiti de-a cash §i nu-i "iota nichiri aflh, de qi
i-a chutatil In tote partile, unde numai a cugetatu ch
va pute da de den h.
Vulpea ii qise eraii :
Bine fad ca cauti pre frith tei, dar' red aT
facutd ea aT venitll aici, pentru ch cum va vent d o in-
n u 1 d med a cash are sit te'ngbith !
Audindd copila cuvintele acestea se Insphimenti
i Incept forte tare a plunge .i a se vhierk. Dar' pe
cand plangea ea mai tare, 6th. ch. Intrh stripana pala-
tultd In lhuntru qi vedendn-o o Intrebri de ce plunge ?
Copila, picandu-i la picidre, li spuse 16th istoria eT, §i'n
urmh o rugit sh, n'o lese ca s'o minance domnuld pula-
tului sand va vent a cash.
ScOlit-te !dise stilpana palatului, ca nu
to -oitt lash sh to manance ! *i clicendd acestea lua
pre copila de maim, o dose cu sine in altd desphrti-
mentll §i acolo o ascunse ca sit n'o afie barbatuld sell
cand va vent a cash.
La o 6rh sea pdte §i mai tardid dupe acesta 6th
a veni gi stapanuld palatului. Acela era unit Lea
 158

f5rte mare si infioratorlu, care &Ind yenta a casa, totti

palatuld se cutremura. Dem sosindu eln acum se puse
la mesa, si venindd dupd acesta d 6 m n a tut se puse
si ea la mesd si tneepurd a ospeta impreuna.
Nu multd dupd acesta, ce -i vine dernnei in gandd ?
... se scold de-odata dela mesa si dive barbatulut sea,
adicit L e u 1 u i :
-,- Multh bine no-at fdeutu to One acuma, fa-mi
si aenma unuld ! ...
Se pete ! ... de ce nu ! respunse Leulu.
S'a ratacitit de pe ceelalta lume unit omit si-a
-ajunstt One la noi ... daruesce-T vieta !
Nu me opund, ... h void darui-o, dard trebue
mat Antiltill sd-lu intrebamd cum si in ce chipd a ajunsit
eld One aice ? ...
Demna, bucuria et, se duce de grabit si aduce pre
copila ascunsit $T -o aratti L e u 1 u 1.
Leuld, cum o vede, o Intrebd :
Cum si'n ce ehipd al ratacitti to pea aice ?
Copila i-a spusd si lut, ca si dOmnei sale, t6te
din fird In Ord : cum s'a pornitil de-a casa, cum a
amblatd prin lume cautilndu pre fr4ii sei si cum a so-
sitd si-a Intratli In palatd.
Augindu Leuld Wit pricina, din care a parasitd
copila pre mica sa st-a apucatti lumea in capd i s'a
facutd mild de densa si a dish :
Trebue sa, chlemd pre tog supusii mei la unit
loch si sd-I intrebd : de n'ail trecutd pc-aid cei dot
frati aT tel si de nu 1-ad mancato el cum-va ?
 159

Apol clnemandu elu pre top supti¢il sei In unit

loch i -a tutrebatu : on de n'ati vailutil el doi frati tre-
cendu pe-acolo, si on de nu i -all mancatil ei, dada Y-aa
veijut it ?
Supu$ii respunsera ca !fail veduta nici n'au man-
cattt pre nivaenI.
Dup. acdsta antra Leulu in casa $i spune copilot,
Ca supu$ii luT n'aa ultimata pre fratiT el, decT pote sit
mdrga mai departe ¢i sa-I caute ca -T va a&
Copila, bucurosa ca a scapata cu obrazulit curata,
1$1 lull remasti bunk dela L e a §i dela so0a acestuia,
.1i multami pentru primire qi pentru tote cele bune, si
se porni mai departe, qi ,mergendil ea, qi 'mergenda
intr'una cata va fi mersh, a ajtinsa fu alta padure, in
care a data de-o casa mica, durata to ptimenta gi aco=
perita cu pae, era pe langa casa o gradina f6rte fru-
masa, cu o multime de paseri, can cantati a$a de pla-
cuta si frumosa ca mai mare dragulu itT era sit le ascultT.
Ajungendd ea in casa acesta si Intrandit in launtru
Bete de-o baba betritna, ce qede pe vatra ¢i Iucrh, $i
cum o zarl II Oise d 6mn6 aju t h !"
Baba ti mu4aml, se sculft dela lucru, merse ltinga
densa $1-o Intreba :
Fetuld meg ! cum vii to pe-aicea, ca pe-aice
sufleta de omit One acuma n'a pututd veni ?
Copila inceph a pltinge $1-al spune ci£ ea cauta
pre fraOT sea, cariT all apncata lumea in caph, $i de-
aceea a ajunsd penis la (Musa.
Paula mea ! (Ilse baba fra0I tel cel
perduci sunt blastmati de maica to ca di, se prefaca
 160 --

In paseri, si ei cum au parasitic casa s'ad gi prefacutu

In nisce paseri forte marl, ea pentru mrtrimea lore
6menii ii numescu P a j u r e.
Copila a rugat'o sit -i arete, duel scie, unde locu-
escd fratil el gi cum p6te sa -I afle ?
Baba If aratit unit dell flirte mare, pe verfulu
cartfla se afla unit palate, gi -I 4ise :
Ia acolo e palatulu lord ! ... dacii voesel, merge
gi-I vet afla, puma cauta ca sit ascul0 tail ce-ti voril
spune ei ! ... aria 10 vei pun ajunge scopuld ! ... alt-
mintrelea nu! ...
Deluld, pre care i 1-a aratatd baba copilel, era
forte inaltil gi piezigd, ea nice unu omu nu erg, In stare sa
se urce pe densuld, ad era mai totil de Ora, gi pe
densuld nu puta create alto ce-va, fart munai erba,
dar' gi aceea ca vat de densa, dr' In prejurulit &Hifi
se aflad felturite paseri, ce cantait de se aucla tine scie-
pane unde.
Copila, care dorib, numal dectitu se afle mai de
graba pre fratiT set., luilndull remasil bunt dela baba,
se porn1 tottt intro fugii spre Mu, gi se sul cu mare
greit pe densuld, pane ce ajunse la palatuld de pe Or-
fuld let, care era f6rte mare gi facutd din fern. i dupa
ce se sui ea acolo, Intra In palate, dart nu afla pre
nimeni In nuntru, ci vecla numal o mesa mare pe care
se aflad mai multe feliuri de bucate. Fiindd ea forte
flitmanda, a gustata din fie-care feliu cote o leca gi
apol s'a ascunsit sub patd, temendu-se ca sit nu dee
cine-va peste densa gi sa nu-I fact vre und red.
 161

Eta a nu multil dupe ce s'a ascunsd copila, colea

pe cand era s6rele truce am641, vind done paseri forte
marl, §i se puns la mesa §i Weep a mitneit. Trititndu-se
mai dupa aceea una dintre densele mal bine la bucate
toi vedendu di din fie-care portie lipsesce (Ate ce-va,
Vise :
Asta-41 trebue sa fi fostu cine-va aid, cad.
uita-te colea, din fie-care portie, lipsesce elite o Idea !
Ceealalta respunse :
Pate tie numal ti se pare, ed nu vedu sit lip-
sdscit ce -va I
i a§a, a trecutd Viva aceea, Para sa mai bage In
Emma ca 1T-a lipsitu din bucate. Dar' veVenda ca a
d6ua Vi lipsesce mai multu, bra a treia Vi 0 mal muita
Vise una dintre ele :
Trebue sa cautanni tine e pradatormlli buca-
telord n6stre ! §i cum Vise se dete a cauta hi tote
pantile Fin palatd, One ce in urma dete de sora lord,
cam cele d6ue paseri eras fratii copilei, qi cum o ye-
Ora o cunoscurit qi-o intrebard : cum de vine ea aid ?
Era copila incepandd a plitnge, li istorisi Vita intern-
plarea ei de cum s'a pornitd de-a casa dela malca lord
§i pane ce-a ajunsu in den§ii.
Fratit eopilel, dupli ce o ascultard cu luare aminte
qisera :
Daed, to vei pute rabda. Ipese and de-a renduld
ca sa nu vorbesci cu nimenl nicl unu cuvinteld, apol
vei pute radica blast6muld maicel n6stre de pe capuld
nostru qi ne vom preface era -$l In 6meni cum am fostd,
 162 ---

era de nu vet pate rabdt, de veT vorbl, apot suntemd

perdtqt in vect ! ...
Dupa ce rostira eT cuvintele acestea, 41 luara
remasd build dela sora lord, 41 Intinsera aripele cele
marl si sburandtt se perdura in larguld lumg, lasandit
pre sora lord 61%11 singura.
Copila, veqendu-I sburAndit toemaT atuncea, eared
cugeta ea ca nu se vorit deslipi niel odata de densa,
incept era-sT a plange Si-a se tangul. Dar' eugetandd
ca totu-s1 va sosl odata and timpu, cand se va pute
bucurit, dimpreuna en fracit seT, Ist aka pe inima si
ineeta de plansd. ..
Met ant dupa olalta n'a vorbitd ea cu nime
niel mid cuventil. Dupa alu cincilea and !ma, ve4endu
ea fratit set nu se maT Intordi InapoT, nig nu-I p6te
nicain Oa, nu se mat putt rabda si Incept a vorbl.
Dar' n'a vorbitil Inca bine celit dintaid euventd si eta
ea fratit set vind la densa si-t (lieu :
Remila sanet6sa, soriora drags ! ... Daca to
ne -al fi ascultatil si n'aI fi rostitd niel and cuventll
One dupa ald seselea and, cum it -am fostd spusd, nol
ne-am fi prefacutd era -s1 In 6menT cum ant fostd, asa,
Insa de-aeuma suntem perduti in yea ! ... Mergt In
lume si to Itranesee cum veT pate, era pre nol nu ne
mat eauta, cad de-acuma nu ne-T maT Oa! ...
i cum rostira el cuvintele acestea sburarit era-si
in lume si remasera One asta-41 Pajur I, dupa cum
I-a blast6matd mica lord, si nicT-odata de atunci !n-
otice nu se nutrescd cu pane, ci numal eu carne de
 163

selbatecimi, si cand li picA din damAnA $i cu copii pea

la sese ani.
Acesta-t legenda P a j u r il or if. trit ce s'a
faeutd cu sora lord, dupit ce ad pArAsit'o fratii set,
nime nu scie.

a,
 Gala.
I.
In 4ilele secet6se ale verii, and serele cu radele
sale cele ferbing storce sinhe de sudorT de pe tetele
6meniloril, and mai fie-care vietate Iqi cauta unit loch
unibrosil spre a se mai recorl puOnti, cacI caldurai i se
face nesuferita, and arsita Incepe a pall t6te plantele,
car din causa acesta t1 plea, apoT crescetulh In josh
§i incepi a se vested qi a se usa, cAnd apele curge-
tore Inceph pe'ncetulil a scade qi a sea, In aceste dile
secet6se credu a nu °data vi s'a Intemplath sa vedeci
o r asere sburAndh $i Invertindu-se 6re Intregi pe de-
asupra D-V6stre.
Ei. bine ! acesta pasere, care de multe on se'nalt,it
hi sborulti sea Oa de sush, a numal de-abia o pu-
temu zarl cu ochii, qi care din and In and strigh c'o
voce vaitatere qi tragenatere c a a.a !" c a a a !" sell
g a a a !" g a a a !" se numesce In unele parti locuite
de RomAnT G a I e", era In altele C a I e", C a i I a",
Uligand", PuhoTer/h",,4orecarTu-rou"
qi H e 1 e", lat. Milvus regalia Briss. germ. Kiinigsweih
oder Rothmilau.
 165

Cum vine el paserea acesta: se'naltg In sboruld

sell asa de susu si mai alesd In dilele cele secet6se ale
verii .i de ce strigg ea atuncea c'o voce asa de plan-
get6re, ca si and T -ar lips1 ce-va, despre acesta esistit
la poporulit romann trel legende, earl se vedo a fi
pgstrate din cea mai profundg vechime, de 6re ce,
dupg cum von] vede mai la vale, le aflam0 atatil la
Romanis din Bucovina, catd si la eel din Transilvania
.i Ungaria.
Deci sit vedemU cum suna legendele acestea si ce
ni mai istorisescd Romanii despre Gale?
II.
La inceputO spune leganda Romanilorg din
Bucovina si Transilvania, and a facuta Dumneded
tote isv6rele .i fantanele, tote riurile si pareele, tote
albiile si vadurile apeloril, a cluematil si pre paserl ca
sa-i ajute a le face. T6te paserile ate se aflg In lume
au saritil Indatg din tote ptirtile si 1-ail ajutatg a le
saps si a le indrepta, numal Gaia n'a voita sa-I ajute
ci a 4isu cg ea nu se va Inting pe pie' 6 re i.)
sgpilndu la ffintitne si isvort.
Atuncl, superAndu-se Dumnecjed pe densa, eg e
asa de Indarepnieg $i neascultat6re, a blastemat'o si
I-a disci :
Tuturoru paserilord din lume sg, li fie ertatil
a be apa din isv6re, Anthill si pgree, numal tie si
1) Dupfi altii versiune a acesteT legende sli. fi 4isti Gala cAtrit
Dumne4efi, a ea ,,s e u d A pe papuc T" si de-aceea nu voesce
sa -t ajute a face isvore.
 166

urmasilord tel nu ! ... Tu si toti urmasii tei numai

atunci sa beti apa, and va ploua, 6ra cand att incerca
sä beti apit din isvore si din alte ape curget6re, atunci
sa periti, pentru ea, acuma n'ai voitd sa to ostineser si
to dimprenna en celelalte paseri si sa -mI ajuti a sapa
isv6rele ui -a indrepta vadurile apelord !
Asa a disd Dumnedeu si .i -a intorsu fata dela
(Musa.
De- atunel apol, de cand a blAsternat'o Dumneded
pe G- a 1 e, nu-I este ertatil a be apa, din nici unit is-
voru, sett alta apa curgetore, cher cum be cum Pere,
ci munal sa bee apa, cand plouh. Era and ploua nu -I
este ertatil sa, tie clontuld In sushi, ca sa-I pieure apa
de pl6ie in gura, ci nninai apa ce se stringe pe aripele
sale II este ertatu sa o bee.
De-aceea apoT v6ra, eand e mare arsita, se sue
ea asa de susti in sboruld sed, ca sa, fie mai apr6pe
de Duruneded, carele audindu -i mai de grabii ruga-
miutea, sa tramita plow, ca sa alba de uncle be apa
si cu ce-si stempera setea. 11
i G al a de-aceea l5ere, and be apa din isvore
sea din alte ape curgetore, pentru ea Dumneden pre
t6te acestea, dupa ce le-a facutu, le-a saratil Intr'atata
ca t6te celelalte pasert sa OM be apa din ele, minim
singura Gala nu, fiindu pentru densa prea sarete.2i
I) Cred. Rom. din Transilvania corn. de Dlit Gr. CrAciunasA :
si a celora din Bucovina, corn. de DM P. Ursulii din Cindreni, V.
Ungurena din llisescr si de alti Romani.
2) Cred. Rom. din Crindrenr, corn. de DM P. Urania.
 167

III.
Legenda
1.
RomAnilora din Ungaria despre G LIT e,
care numal f6rte pqinu se deosebesce de cea premer-
get6re, suns astfelia :
Voinda Dumnedeu a face Anthill pe la t6te isv6-
rele, ca A afb4 t6te viethtile de pe MO pamentuluf de
unde be apa, a chiematu pre tote paserile la una
sfatu mare.
Tote paserile s'au aratata In urma poruncef lui
Dumnedeo, si nici una dintre ele n'a fosta in protiva
propunerel lui Dumnedeu, ca Gala sa sape fantanele.
Gaia insa s'a Inprotivita acestei propunerl dumnedeesci
si aratanduli ghiarele cata suet de frum6se a disa :
Nu-mi voia Intina ea piciorele fficendu fantAne !
Celelalte paseri audinda aceste vorbe nerumegate
si necloplite ale thud, o urgisira si o blast6mara.
Dumne4eil prima Inca blasthmula loru, si Gate',
pentru neascultarca ei, II (Ilse ca sa nu-1 fie ertata a
be apa ca celelalte paseri din isvore fara puma cu apa
de roil/ sa vietuesca.
De-aceea Gaia, cand e seceta mare vera sb6ra
forte suss In aera si acolo striga forte jalnicu ca sa,
cads r6ua.
Mai tardia lima, la rugarea celorlalte paseri, Dum-
nedea se Indura a o ferta ,i -i Ineuviin0 sa bee ci apit
de plow, care picura din noel .i se strInge pe frun-
(Pie erburilora din padure. 1)
') Ackta legendA, culesA dela Romania de prin tinutuluT $om-
cutel-marT, mi-a com. Dlit E. Popa.
 168

Era sprintena si ghibacea RIndunie ii, vNendit

ca Gala nu voesce sa asculte pre Dui-111104 s'a apu-
catil st-a sapatd apol ea singura tote isvOrele *a In-
dreptatd albiile si vadurile apelord. ')

VI.
Romani' din Obaba-mAtniett, distrietulu Fagara-
suluT, Inca credu si istorisescii, ca Uliga n u l d, adica
G al a, striga vOra plthe $i ea luT numat apa, de plthe
IT este ertatd a b6, dare de isvord nu, card and a fa-
cutd Dumneded isvdrele si 1-a chiematd si pe densuld
ea sa-1 ajute a le face, eld s'a tinutd falosii si gingasd,
n'a vruttl sa-sT bage pielarele in norold ea sit lucre, si
pentru aceea Dunmedeil 1-a blaslematd ca nice °data,
sa on bee apil de isvord, el. numal de plow.
Era CIOr a, vO6ndd sumetia si Indardptnicia
Uliganu 1 u I, ,a xnersil ea i a ajutatd lul Dumneded
a fa-ce isvorele. De-aceea apol, and yea CI6r el e
pre vre unit Uliganu bendd apii de isvord, se fact'
focu de maple, se led la fuga. dupe. densuld, Ilti urnaa-
resod, 1111 ehinuesed .i nice decum nu se lasii Ong ce
nu-lil omOra. 2)

V-
Dela aceste legende Insirate 1)&16 aid se vede ea
vine si urmatOrea credin0 a RomAnilord si anume :

1) Com. de V. Ungurnii.
2) Com. de DM I. StoTeeseu.
 169

C(tud striga, Gaia vera, nu numai and e seceta

mare, ci oft si'n care di de rendu, apoi negresito trebue
sa se schimbe vremea, trebue st vite din cotro-va plow,
each ea mime (And e tare settsa obicinuesce st strige
pi sa cent dela Dumnedet plthe, ea plotiandt sa pal
be apa de pe aripele sale, si Dumnedet in scurtt dupa.
acesta -trimite pl6iet caci a. sa I-a fagaduitu elii, ca i va
trimite, and se va Ina Ita spre cent si i se va rug&
lul. ')
Era untl proverb11 poporauu dice :

Audit sbierAndii o GaTe,

E nirdejde s'avemfi ploie :')

Din causa acesta apoi, ca Gaia striga p161e, pi

cum strigit In scurtil timpt urnieza plthe cu pohtie,
Romani' dju satult R u st in Bucovina o numesct
i Puhoierit.
Merita a fi 1nsemnatt pi aceea, ea dupa numele
G a I e a acestei paserl se numesee de catra Romani
pt-o planta, anume : U n g h i a Ca i 1, in Moldova :
U n g h i a Gal i, lat. Astragalus glychyphyllos L. pre-
cum si and joct alt copiiloru anume : D e-a Pui a-
G a a" set D e-a B a b a-G a s a", si trey sate din
Romania, anume : Gale a-de-j o s 5, G ale us
1;;i Gaiesc 8)
') Credintit comunii tuturora Romanilortt.
2) Corn. de DM E. Popii din oincuta-mare.
2) D. Frundesen. op. cit. p. 202.
 170

Dela numirea joculm aratatd, care Infd,ti§ezd o

Gale §i-o clo§cd cu pm §i care e usitatit nu numai
la copii din Bucovina, ci §i la eel din Moldova ') §ii

Muntenia 2), apol dela proverbuld : s e tine de c a-

p ulu luI ca G -a Ia mat u 1 d" 8), precum §i dela
numele sateloril 1n§irate mat susd, se vede cd, numele
de G a I e" pl. G d i" a acestel paseri este forte res-
pilnditd pintre Romdm. Celt' de Cale Insa, 1-am au-
cjitd numat In unele comune din Bucovina, precum In
Igesci, Candreni §i Crasna. In comuna din unnd aflal
tintftia-§i data i numirea plantelf U n ghia-C di I",
care are forma midi unghil marl de Vulturd §i s6mena
la frumje, fl6re ;i pastes forte multd cu acatiuld (sal-
eilmulu) §i cresee mai cu samti pe prundun. Se afla
acestu nume tacit :3i in Romanil din Ungaria, dupti
cum ml-a scrisd Did E. Popu, insit numai forte raril.
Celia de C a i I d" ild aucjii nurnal In Vatra - Dome'.
Erd cela de H e i I e" 1ln aflai numai la Dld A. de
Cillacl, prin urniare nu-i cunoscd patria.
In vocabulanuld romilnescu-nemtescd 3), compusu
de S. Petri, provine numele U ligaT e", pre care
') V. Alecsandri. Poesil pop. ale Rom. p. 393. - A. Lam-
briora: Socurile copiiloril" publ. In Convorbiri
1 i t." an. IX. Iasi. 1875-76. p. 6.
2) G. Dem. Teodorescu. CercetAd asupra proverbelorii ro-
mane. Bucuresci. 1877. p. 99.
') P. Ispirescu. Legendele gi Basmeie Roniftnilora etc. Part. I.
ed. III. Bucuresci. 1812. p. 178.
') Dictionnaire t. II. p. 112.
') &bill 1861.
 -- 171

autoriulif 1111 traduce astfehu In gernifinesce : d a s

Miinnchen einiger Raubviigel", adicA ro-
manesce: barbatelulq unorti paserl r A-
pitdre."
Mie Snit vine a crede ca acesta nu p6te sa fie
altulu, decfitu barbAtelulu G a I e i. Ba ! Diu A. de
Ciliac nici nn se mai indoesce despre acesta, ci dice
ca U 1 i gal a" se chiama lat. Falco Milvus, Falco
rufus. 1)
In fine void sa mai amintescu Inca .i aceea, ca
in uncle tinuturi ale Transilvaniei (Tech' Romanii ca
de va fi cine-va Mil de beutoriu, dam va he bCutura
spiritu6sA prin gittlejil de G a I e, va Inceta de-a be
maI departe si va fi omulu celu mai trkti. 2)

VI.
De familia t ale 1 se mm tine Inca until feliu
de Uliu cu multu mai mica decAtit acesta, carele
asemenea provine in terile locuite de Roman's si pe-
trece in regula prin padurt in a carord apropiere se
afla multe riuri ysi lacuri mart, buna bra prin padurile
din apropierea Dunarei.
Pre acestu fella de Uliu Romani' iht numesca$ oim -
bfi t l a p osfi 3), lat. Milvus migrans ; M. niger Briss.
germ. der Milan, Waldgeier oder Hillinerdieb.
1) Dictionnaire. t. II. p. 536 pi 537.
2) Coin. de Din Gr. CrAcTunagh.
') A. de Cihac. Dictionnaire. t. II. p. 8.
 172

De si nu se One de familia Gale I, tutu -si, fiindd

a familia aceluYa urmeet nernijlocitd dupg, familia
Gaiel, void sa mai fn. ird aici Inca anti fella de Ubd,
care e cunoscutd Romanilord dupe, nume. Acela e :
UlTu I il -v 6 a et 19, lat. Cirrus cyaneus L. germ.
Kornweih, Blauhabicht.
1) A. de Cihac. Dietionnaire. t. II. p. 536. -- Dr. Cihac.
Istoria nat. p. 77.

>+t>e-K--
 orecarTulii.
I.
Romanii, dupA, catd m'am pututti eg Incredinta
One acuma, all numith pre o parte forte mare a pa-
serilord, cart proving In %erne locuite de &fish $i le
cunoseli f6rte bine, &TA nutretulu principald ald aces-
tora. Una dintre acelea paseri e gi *orecarrulh '),
numita altonintrelea si operlari 11, UlTuld p o-
perlelord 2) si U e 3), lat. Buteo vulgaris Bechst.
germ. der Mausebussard.
Numele de orecarTh, *operlarld yi
UlTuld soperlelord alu acestul soul de Ulid,
vine de acolo, duplt cum m'ad asiguratd eel mai multi
RomAni din Bucovina, pentru ca elil se nutresce mai
alesd cu q6 reel Si cu soperl e, pre earl le pAn-
desce sOli stAndu 6re IntregT pe ramurile vre uni arbore
add sburAndh In aerh, $i cum le vede se repede la
densele ca o sageta si prindendu-le le mAnAncl.
') Pretutindene in Bucovina vi la A. de Cihac. Dictionnaire.
t. I. p. 275. B. Naniana. op. cit. p. 90.
2) Dict. de V. Flocea ¢i a141 Romani din Bucovina,
') A. de Cihac. Dictionnaire. t. II. p. 536.
 174 -
Nu -1 vorba ea §orecartul u se nutresce Inca
si cu multe alte vietati, precum buns 6ra : g u z a n I,
serpT, br6 sce, rime, put de epuri, citrtite,
apol cu paturnichi, ciocarli I, m i e r l e $i alte pa-
seri mid, pre earl le p6te prinde, Cu tote acestea insa
s'a adeveritd de catrit cel mat renumitl ornitologisti,
ca totu-$T nutretuld lui celil mat de frunte sunt . 6-
r e c ii, si prin urmare eld e unit Ulid cu multil mat
folositortil, de cum t-ar puts Inchipul cine-va.
Deci urmarirea, Inpuscarea si restignirea Ini pe usele
grajdiurilorit ci pe port', dupa cum s'a observatil acOsta
in ode mal multe parts, nu p6te sa fie omenimeI de
nice unit fblosil.. Din contra Inputinend-se §orecarii
forte lesne se potd Inmult1 $ Orecii si alte ganganit
cart adeseorl facd omenimei daune ce nu se potd
descrie.
Dar' sa lasamd acgsta si sit vorbimd despre ceea
ce ni _mat istorisescd. Romitnii despre acestit sold de
U 11 it.

II.
Romani] din tinutulu CAmpulungului, in Bucovina,
ni istorisescd urmatOrele cu privire la §or e c a r i d.
Cand s'ad adunatd toti U 1 i 1 la unit loch si ad
tinutd sesie : care preste care sit fie mai mare ? care
preste care sit domn6sca ? si prin ce sit se arete el
duemani omenimei? Uli ul A sop erlelord sed
§orecariuld n'a voitd nicl decum sa se Infatoseze
la acea adunare, macar ca $i eld se tine de vita si
 175

sementa UlilOr u, ci eh' li-a spusti verde'n fate, and

a tostd cluematil, ca nu voesce sii fie dusmand omeni-
loru, ci mai bine, atd iT va sta in putintd, va apart,
omenimea de multi alts dusmani.
IntAluindu-se dupd adunarea acesta, acuma nusciti
la ata vreme s'or fi Intfilnitut destulti atilta ca intftl-
nindu-se odat4 Ultuld gainilorit cu UlTult1
s o 1)61.1 el o r ii si veclendu-la celil dinted pre istd
din urmd," ca cede josh pe pamentd, 1-a luatu In risd
si I-a dish :
Bagu same ca tu de-aceea clad e lumea $i.
pamentuld de tavAlesci mai multil numal pe josh, si
raril and te'nalti in aeril si te urcl pe copacl, ca al 1
U I T, pentru ca, tu nu vrei sit fit sea, mai bine dish,
ca, n'aI Voitd sit fii dusmanu hmenilord, ... nu-I asa ? . ..
De-am voitd on de n'am voitu, de vreu orl
respunse Ul Iuld
nu vred sa fitl dusmanu 6meniloru,
soperlelor d, atinsu de vorbele Inpunght6re ale
U11UluI gif nilor u, prea putinu 41 pasa, si
de-aceea te poftesed sa mh crud cu vorbele tale celea ...
nuscid cum ti le-as'. nutul ... celea cam necloplite I ...
Una lush. totu-s1 V-01r1 spune-o, si s'o %iT in minte : ea
de-aceea petrecil maT multd pe josh, pentru ca and se
apropie vre unit. venatorld Bed alto puscald de mine
Indath 4111 simtescil, i cum Ild vhdll fuel de dAnsulu,
drd. vol ceTalaltr U 1 I, earl ye falitl ca. putett sbura si
Ambla. prin naltuld ceriulul, In sumetia i orbia vostre,
nu simtiti and se apropie pe furisd vendtorii de vol,
si de-aceea nu unuld dintre voi trebue sA schimbe
cinstea pe rusine ;i sit dee pelea popii ! ...
 176

Ullu 1 ii gainilorll zimbindll cu reutate si

aventlindu-se in susu Oise :
Remit' situdtosit pretinuiti 6menilorit, 0-atunci
sa ne mai vedemll, and mi-om vede eit ciafa 1
Uliuld soperlelord se luta lungd In den-
sulit cum se'tialVt in susu, clAtinft putind din cepa, si
apoi, de pe muchia unei glii. unde stAtuse de vorbit
cu Uliuld g A inilor 6, se repecll asupra unei s o-
p 6 r 1 e, care pe nesciute se akopiase de densuld, o
prinse cu unghiile de mijlocil, o radio& In susd, si
trilgeiidu -se ce-va mai de-o parte, se puse la osp60.
Dar' tit ci tocmai, tend se osiii6ta elll mai bine,
nude de- odatit o descrtraturA de puscA si nemijlocitll
dupA aceea unit tipetil amard. InspAimentatd de acesta
InpuscaturA neasteptatA se MIA repede In tote 'pailile
sit vedil ce s'a Intemplatil. Dar' ce sit v6dA ? . .. vede
pre Uliul it gaini I o r it venindd de-a vitlAtuculit
In josh $i picandil nu departe de densuld.
Unit venatoriii, ce 1-a v6dutd and se'nith,A, In
susu, a Inpuratu dupa densuld, dar' nu 1-a nimeritil
bine, ci 1-a luatu numi penele si pelea de pe ciafl si
1-a ametitil de capu.
*i cum flu v6c1d Ullulti sop erl el or g In
acdsta stare, ameOtu de capit si cu aripele dabalazate,
II wise ridendu si arAtandu-I penele si pelea de pe
.ciaN can spAnzurad in josii :
EI ! . . , cum e fgrtate? ... ai cugetatu ca nu
.0-I mai vale nici ()data cm& si prin urmare nu vet
mai aye trebuinth sa to intAlnesci cu mine ? ... Ian
spune-mi: bine-i prin aeru pe uncle to -al preAmblatu ? ...
 --, 177

Ce mai facd eetala.41 firtati al thi pe acolo, pe unde-al

fostd ? ...
Ia lasi-me In pace! respunse UlYuld
glinilor 0, abla vorbindd de usturime, bine a
mai Ilisd tine a 444 qi cu minte a cPsd, a tine is In
nail pre altuld, singuril se face de nail, qi cine sapti
grapi altaia singuril cade Intr'ensa, .... aqa se vede e#
am pii%it'o §ii cii ! ...
Apoi di ! 4ise eri-0 Uliul 1. lopi r-
- - nine se'na10, prea susti treJate Eli pice
1 e 1 o r d,
°data gi josh ! . . aqa e'n lume ! ... Dar' sii lisamti
acdsta la o parte I ... eca aice am o 16th de gustare,
ce am cat;itigat'o 9i ed In restimpulll acela pe rind
te-ai preimblatd pe aripele venturildrd, . .. n'ai aye
chefil sit ospetezd ci to dintr'ensa ? .. , poftimd ! ...
Uliuld glinil or d pled, capulil rucinathi
In josd.
Atata e totti ce scimd despre acestti soil. fie Vitt.
Cine sci mai multd sii ni spue qi. none 1 9
2) Dietatti de V. Flom.

3,4.44

11
 Vulturuld.
I.
Tref sped' de paseri se afla In muntii Carpatilora,
call, dupg, cata sciti ea Ona acuma, snot numite de
catra Roman] In genere V u 1 t u r1",, Aces* paseri,
call adeseorf all casunata multa dauna, mad alesa locu-
itorilora dela munte si earl se aratli rail si pe la Orli,
bunt urmatdrele :
Vulturula barbosu, Vultura negru,
Vulturuld-mfeilora,Vulturula-de-mfeT'),
V u Fru r to auria 3), numita altmintrelea si C 1 a ill a a.,
Cfal b au, CilihoTafem.Oilih6/e,Cili6ie3),
in Transilvania S o r l i t a 4), in Banata ".§ urlia 3),
eraInRomilniaPlebusularapitoriade mieie),
9 T6te numirile acestea le-am auclitil din gum Romitralortt
din Bucovina.
5) G. Barip si G. Munt4nt : Deutsch-romiinisches Wafter-
buch. L Bd. Kronstadt. 1863. IL Bd. Kronstadt. 1864.
5) T6te numirile acestea se aft/ la Romanii din Bucovina, si
mai alesfi la cei din iiinutulii Dome!, unele dintre densele si'n Tran-
silvania.
') Coro. de Dla Gr. CradtmasA, dar' se aflli bi prin vocabulare.
') Com. de Dli1 Ios. Olarifi.
') B. Nanianu op. cit. p. 89.
 179

mar de multi 1qi Z a g a n d,') lat. Gypaetus barbatus L.

germ. der Bartgeier oder Liimmergeier.
Vulturuld cu cap d alb 6, Vulturti alba
Vulturd de petrd[Vulturd degasce2),Vgl-
t urd mohorltd 8), numitd altmintrelea ¢i Plesuv d'),
lat. Gyps fulvus, Vultur fulvus Gm. der Gansegeier,
uer weisskOpfige Geier.
Vulturuld cenusid, Vulturd negru,
Vulturd de cArnpu5), Vulturd surd.°), let.
Vultur monachus, Vultur cinereus Tern. germ. der
Kutten- oder Monchsgeier.
Despre aceste trel spech de Vultur I, sdu 'Ate
ca numal despre Vulturulu din urma, care e celu mal
respanditu In terile loeuite de poporulu romanu, esista
la Romanir din Bucovina o legenda, care, de si nu e
deosebitu de frumosa $i de Interesanta, totu-sr credo
ca nu trebue s'o trecemu cu vederea. Este sciutd ca
cluar §i lucrurile, earl la prima vedere ni se peril a fi
ne'nsemnate, adeseorr ne lunaineza forte multd lute()
privinla sOu Intealta.

II.
Legenda din cesVune mind precum urmeza :
In clilele de demultd traa unu Imperatu sr-o 1m-
peratu el aveati numaT o fired, pe care o iulmad forte
I) B. P. HilsciM. Cuvente din bittrunT t. I. p. 811.
2) La Roma nit it din Bucovina.
3) Dr. Cihac. Istoria naturals. p. 74.
') B. Iianianu. op. cit. p. 39.
.1Usitate In Bucovina.
11) Dr. Cihac. op. cit. p. 74.
12*
 180

§T -o pazrad ca mita din capu ca sa nu i se'ntemple vre

o nenorocire.
Intr'una din cjile a facutd Imp6ratuld o petrecere
f6rte mare gi frum6sa la care a poftitit pre toil sfet-
nicir, pre toil 6menir eel mar de frunte, mar alevr, mar
Inv 6tatr i mar cinstiti al Impbratier sale.
Pe cand Imp6ratuld, imp6ratdsa §i cu 6spetir lord
se veselrad la mdse mancandd, bendu qi cantandd, cum
e datina la afiemenea petrecerl marl, pe- atunci firm Im-
peratuluT se duse In gradina Imparatdsca ca sir- se mar
preamble tfi sit se mar recor6sca putinu, cad pregatirea
pentru petrecere IT daduFe 0 el forte multd de lucru
§i de alergatd.
In gradina o cuprinse somnuld qi ea se IAA pu-
tint1 pe 6rba cea verde qi mole ca sa dorma.
In somnd ata ca, vent la &ma o faptura forte
ging*, imbracata. Ora In albu, adica und angerd,
carele a luat'o in brate §i urcandu-se cu deusa in aerd,
a dus'o mar multe Bute de po§te, §T -apor coborindu-se
josh a pus'o era-0 pe Orb verde §i lasandu-o totti
dormindd se duse de unde a venitd.
Ni multd dupe acesta fuca Imp6ratulul s'a tre-
zitd. Dar' mare 1-a fostd mirarea, "Mita gi gr6za ce-o
cuprinse, and a vequtd ca nu mar e In gradina Im-
pbratdsca, unde s'a fostd culcatu cu putind mar nainte
ci'ntr'und loch straind qi cu totuld necunoscutd.
Departe de scuinpil sel parintr, departe de totd
ce-T era cunoscutd, Inteo cam* Instrainata ca acdsta,
nu scib, actuna singura : ce sit f a c a , ? ... ce sa'nc6pit ? ...
In cotro sit apuce ? ...
 181

i pe cltnd sta ea dusa pe gandurI, o cuprinsa

o fame Incata abla se putt tine pe picAre... Dar'
Eta, and fOrnea IT slabise puterile §i -I Intelenise gan-
durile, vede in departure unit m a r ii pe care se aflau
vr'o cite -va mere c6pte. Ea se duce deci, cum puts,
pea la poma si luanda mere a Inceputil a le mama
o'o lacomie, care numal la eel flamancji se p6te vede.
Acuma o cuprinsii, o sete mare, §i mcairl in tota
Imprejurula acela nu se afla unit stropa de apa sit fi
data unit galbenu pe dAnsulu.
Trel dile §i trel nopti dupa olalta a amblata ea
In cold qi'n cote cautandu apa, dar' Inzadara ! Abla
in ajunula qilei a patra, and cugeta ca, se va aprinde
de sete, ajunse la unu d61u din a earul caste curgea
mm riu§ora de apa limpede ca lacrima. Tenera dom-
nitit, vecjenda apa, a mtata VAa grija, se duse de grabit
One la rinpra, se plea la pamenta qi a inceputu a
be apa dintr'o urmulora ce se aft. pe malulu riuso-
mita, cam din riurra se tema a be, ca sit nu cada in
nlintru qi sit se Nem.
Dar' &a, minunea minunilora, cum a gustata ea
din apa, s'a pretacutu intro pasere mare en pene ca-
fenil, pre care 6menii nit numit'o V u l t ti r a ') vi Vul-
-tura a rernasa One in qiva de asta-4l, ... se vede
ea Ra 1-a fosta Impartita dela Dumnecied, asa I-a
fosta ursitu... i acuma ca sa alba, en ce se marl si
1) Prefaceri de acestea provinit in pove,tile nOntre forte adese-
430. /Ian, intre altele, ni spun o poveste totii din Bucovina, ca fiindil
odati tuni bAtatfi insetatit gi b6ndit apt dintr'o urruA de cerbd, in-
data s'a prefAcutu in cer b n.
 18'2 --
viecul, a inceputd mai Anthill a rapl de pe ]a 6menif
din apropiere pm de Oink' si gaini si cu acestea se
nutria, er' mai pe urma a Inceputil a rapl si miei si
tote asa face ea si pen6 In qiva de ast6, -41.

III.
Alta legenda totu din Bucovina, care ni spune
ca V u l t urii dintru Inceputil au fostil pe ceealalta
lume, 0 numai mai pe urma ad venitd $i s'ad In mul-
OW si'n acesta, suns In modulu urmatodd :
A fostd odata unu omit care avea und fecioril.
*i fiindtt ca omulul aceluia i -a fostd rnuritd muerea
cea dint= s'a insuratil de a dem arg, 0 §1-a luatd
alta sotie. Dar' muerea acesta, precum aunt mai tote
vitrigele, uria pre fecioruld barbatului set $i Yuba nu-
mai pre pruncii set, can si ea fusese veduva si avea
prunci dela barbatuld seu celu dintiliti. De-aceea 4ise
ea maY de multe on barbatului el sa tea ce va face
cu prunculd sed) sit-lu duce si sa-lu mistuesca unde-va
ca de nu, pane si sere de pe unit talgerd cu elil nu
va manca.
Barbatulu de o parte ca sa curme odata certa,
care nu mai avea sfarsitil, de alta fiindu-1 nevesta
drags, lira intro di pre prunculu seu, se duse cu den -
sulu intro padure pustie si acolo verIndu-ld lute() silha
desa $i Intunecosa, mitt lase singurd dicendu-1 sit actepte
putinteld, ca eld $e duce numai pena colea sit tale
niece lemne si Indata se va Interce. Dar" ..-- cum s'a,
dust[, dust a fostli, - mai multu Inapof nu s'a In-
 183

torsd, si pruncula a remast In scirea Domnultu rata,-

cindd prin padurea cea pustie si strigandd tiatdard
pre tatald sell.
Totu cam pe timpula acela, sand si-a leptdatd
barbatuld acesta prunculu, se afla in altd loch o muere,
care asemenea remase vaduvt, $i avea o prunel. Muerea
aceea Inch' s'a maritatil duph unit barbata, care, de $i
erd fOrte avutd si n'avea nici unit prunca alit sea, totu0
unk forth tare pre prunca femeii sale. A. poruncitd
ded unui argatd alit sell all la prunca, s'o duct in pit-
durea cea pustie Si aeolo s'o °more, insa fart 86, scie
mana et, ¢i -apoi 844 aduct oda drepta marturie et
a omorit'o.
Argatuld spuse stapanel sale porunca btrbatului
el despre- copila',
Acesta, cum a fosta, . , . cum n'a fostd, ... tottt ItI
era mamt, si-1 part reu dupt, flea sa. De-aceea 4ise
ea argatului :
Asculta, si- implinesce porunca stapanuluT ten,
dar' peutru mine, Indurt-te de copila mea si n'o omorl I
Apol arritandu-I prunca si unit clithla. (Ilse ert-s1
la prunca si efnele acesta, du-te cu limendoV In pa-
durea cea pustie si acolo last prunca In you Domnulul
st, fact eld ce va sci cu dense, 6r' to tale canele si-T
adt ochil lul dreptd marturie stapfinului tett."
Dupt ce rose ea cuvintele acestea, ilia prunca
In ,gyrate, o strutit en dulce0 $t-o dete apoI argatulul.
Acesta kat copila si allele, se duce cu (Mush In
pa-durea cea pustie, face dupa cum I-a invatatil stapana
 184

sa, $i apol se Interse a cash. Aid dete ochil cineluT

dreptd miirturie, sthpanulul set, care nesciindil sire-
tenia Intemplarii, saltft de bucurie a - a ajunst.
seopulu.
Itathoindt acuma pruncult blrbatului dintr'oa la-
ture de phdure §i prunca mueril dintr'alth lature, tottt
pliingendt $i strigandt pre phriMil lord, eta ca, dupa
and timpt, se Inthlnirt la tint loch si, nesciindU In
cotro sh iasa la lume, remasera amendoT In stela -sl
loch ..
Dar' ce s fach el aim ? ... Cum a trhesch, ?
ameldoi erall mid 0 nu sciad cum sit se hriinesca.
Irish Dumneqed, care p6rta de grijii tuturord
6menilorh, ve4endt ca acesti prunci nu vor duce-o
multd dash nu li, va Intinde maul de ajutorid, li tri-
mise and Angeril In chipulu Vulturulu T, care li
aduse hrana its teta cjiva. i asa au trhitt eT In pustia
aeeea,.-thutaii de Angerd, One ce all crescutd marl.
Atunci all inceputt a se Tubl 0-a se desmierda
ca dol porumbeT nevinovag.
Dar' acesta AngeruluT nu I-a placutd, $i a Ince-
tatil cu totuliI de a li mai aduce milncare ca maT uainte
lasandu-Y sit se hranesch cum vor scl: ,
Tinerii, veciendd eh Vulturuld nu li Intel aduce
nemieh de miincare, s'au superatil f6rte tare, si fiindil
ca 16mea nu-I lash sa stea in pace, all inceputt a scote
rhdecini si alto erburT pentru hrana.
Dar' eta( ca pe And se puserh la mesh si Ince-
punt a ranch rhdecinile Qi erburile adunate, se rata-
 185

cesce din ceealalta lume o Vultut6Té ci trecendu,

din Intemplare, pe acolo, da cu ochil de copiii ceT rd-
taciti. Ea se duce la densii qi Incepe a mama cu eT
din patina for brand, pentru el nicl Vultur6Ta
sed Vulturita nu scia cum sit se hrgnesca.
Fiindd Insg ca'n acesta lume One atuncl nu craft
Vultur V, tineriT nostri socotira ca Vulturita
ce-a venitd la dencil, e Vulturul dt care -T pargsise
maT nainte ; deci Ti ciiserg :
In loch sit ni aducT de mfincare ca mai nainte
vreme, tu ne ruanand acuma ci ceea ce am adunatd nal I
Vulturita li respunse :
Fiti bunT ci nu me alungati, oh eft un aunt
acela pre care Ila socotitT vol, ci eft aunt ratacitg din
ceealaltg lume ... Pe plimentuld acesta n'am maT fostd
pen6 acuma, §i prin urmare nu sciu cum sit rn6 hra-
nesed, dect lasati-m6 sit manancil ci ed cu vol, ci pentru
acesta ce vet/ poftl 0 volt: face ! .
- D'apol ce fetid de pasere esti tu, decd nu esti
aceea, pre care o socotimd nal ? -- a Intrebarg tineriT.
Ed respunse paserea sunt o V ulturitg
sell V ultur 6T e, cum vreti sg me numitT ; barba-
thin med se. chiamg V u 1 turd si petrece in ceea
1 u m e. Ed suet adusa aid de socra mea, tare m'a
pismuita f6rte tare, si fiindu barbatuld nied dusit in
venatd, m'a amagitu s6era sit mergemd la alte u6muri,
pen6 ce m'a scosd In lumen acesta, Si spoT ascundedu-
se de mine m'a lasatd singura.
TineriT, audindd acesta, diserg z
 186

De ne vet se6te la lumea cu &lent, not to

vom hranl Ono ee vet muri !
Bucurandu-se Vulturi0 respunse :
De unde 0 aflatt voi acuma niet intr'und anti
nu puteff esl la lumea cu 6ment, dada. 8.0 vol sll mer-
gqi pe josd. Dar', pentru fagaduinta vostre a me
vett in pene la m6rte, ed vL void Beak eu multd
mat de grabs, ... lega0-0 de and piciord aid well Oi
ed acu0 void sbura cu voi !,
Tinerit, In bucuria lor, se legara de graba de and
piciorli alu Vultur4et. Cana ad fostd gata de pornire
Vulturi0 li dise eralt :
Inchideti-v6 ochii ca all nu vi se intemple
mOrtea prin vederea celoru ne mai vedute de voi !
*i cum rostl cuvintele acestea se aventa in sash si se,
pornl cu densiT la drumti ca sd l scota la lume. Dar
scotindu-T din padure ea nu t-a dusd chiar Intre 6ment,
ci T-a asedatd mat antaid iutr'o cetate pustie, care nu
era tocmal departe de &tent. Aid s'ad adunatu spot
6menit din tote- parOle ¢i s'a intemetatd p cetate forte
frum6sa, cum, on mat era alts. ca densa. Dupa ce s'ad
in mulOtd locuitorili remasera tineriinostri multd timpd,
One in urma se Acura clear eld imperatd 9i ea im-
peratesa, cad, dreptd all 0 spund, cu catd crescura
mat mart, cu atata se facura mat frunior# $i, mai bite-
lepti ...
V u l t u r 6T a, care asemenea remase la curtea
imperatesca si trala f6rte bine, dupe Cum t-ad faga-
duitd tinera ca vor -cine-o a ouatd d6ue 6ue qi do-
cindu-le a scosd dot put unuld de partea barbatesca 9i
 - -187 --
altuili de partea femeesch. i duph ce T-a scosil a ince-
putd a-I inv6ta sh, shore ai a li spune tota istoria eT
cum a ajunslli pe acesta lume, cum a remasd tathld for
in ceealalth lume si de-atunci nu 1-a mat v64utd.
Nu multil duph. acesta a muritti V u l t u r i 4 a al
all remasd puil singing.
Aceatta incepurh a sburh 0-a se la* mat suslli
dechtii tote celealalte paserl ca d6ra vor pute da cu
(whit de tatrild lor, ai de-atunct in cote timblh mat
multil prin locurile cele pustiT, flindd eh, mama for in
padurea cea pustie a fostli antaia-0 datit. Totd din
aceati dot put s'ad fhcutd apoi ai ceialalg Vultur I,
mail se aft pe panAntuld acesta pen6 in clitia de
asth-41", pe cand mat nainte se aflau unmet in ceea-
lalth lume.
Imp6ratulii celd tenerd, la care a fosta V u 1 t u-
r i 4 a, duph mortea acesteta, a fhcutd din piciorele
ei, spre aducgre =lute, codarisce la bictuld sett celd
de chlaritd.
De-aici vine apol eh peng'n qiva de ast1-4T unit,
dad, se'ntemplh sh p6th prinde veund Vultur e,
flied din pict6rele lut codarisce la bicele cu cart minA
cail de calhritd. sea gi boil la plugil. Altit feed &wrap
de cantatd, despre cart se dice eh all unit sunetd forte
frumosd si plhcutd.
Acosta -I povestea cu V u 1 t u r i I si cu eel dot
prunci rathc4T, dar' ce s'a intemplatii mat in cold cu
parmth pruncilord, nu se scie.
§i-am Incalicatd pe-o yea al v'am Spus'o aaa I 9
1) Acteta legends mi -a com. Dia P. Ursula din CandrenY.
 188

IV.
Pend aim legendele Vulturulul.
Arnim sa trecemd la datineld ci credintele Roma-
nilord despre acesta pasere.
V u l t u r u1 it se mai numesce de catra popo-
ruld romanil din Bucovina ci Hultur d, Ultur II,
Vultand, Hultand ci Ultand.1) Era unil.vul-
turd tendrd, adica unit punt de Vulturd, se numesce
V ult ur est ci Vultureld. 2 I Femetucca Vultu-
rultn, dupa, cum ne-am pututd incredinta ci din leganda
de mai susil, se numesce V ultur6T e, Vulturit a
ci Vultur6ic a. Nutnirea din urma o aflame ci'n
urmatonuld pasagtil, pre care-lit scotemd dintr'o po-
veste din Romania :
V altar dica Linea In &are anti viteld
de do.T. ant .ci ei, adica puh seT, luandil-lu Ild hapaira
pre data." 3)
1) In Dietionaruld Nur A. de Cihae. t. II. Elem. Mag.. p
587. dAm peste numirea U lt a n A", care e insiratA in rencht en
U 1 Tu 1 it si esplicatA prin Astur p al um b ari us. EA credit
insA, el de 6re ce avemil numirile V u 1 tan A si Hult an A (pre-
seurtate pits din V ult ur an A) cu intelesula de V ultur it, trebue
ca si numirea U l t an it se tail insemnarea de V ultur A si nu de
U I i u. V" dela inceputulu euventulut V nit an fi" s'a prefacutft
in h" = h ul tan 11, era mat pe urmA s'a lAsatti afarA, ca si din
VulturA = Ulturi1 ti a remasii Ultanfi. Vultanulii =
h u I t an u I A .7--- u I t an u I A insemmiza una dintre paserile cele
mat mart, cart sunt cunoscute Romanilorit, nie decum inal unit
UITA ea Astur palumbarius.
2) T6te numirile acestea le-am auditt singurii din gum poporului.
') N. D. Popescu. Oomul A dupit teremulii eelalt A, poveste publ.
in Calind. basin. si alit ant. pop. Buctimsel, 1877. p. 44-15.
 189

Din cuventuld V u1t u r ii s'ad formatd In decur-

suld timpului ci alte cuvinte, pre call le'ntalnimd nu
numal In vorba de tote dilele, ci adeseorl si'n poesia
poporang.
Asa sunt cuvintele vu It urari d, vult u-
rescd, vulturesce gi ochi de vulturd.
V u l t u r aria se dice until omh rapitorid $i
despoletorid ca und Vulturd, und omit care trgesce
mat multil din sud6rea $i averea altora.
Intr'o colindg dam preste urmat6rele versurl, In
earl Agureza cuventula aceeta :

Loch In mlii, titeutli n'aT,

C'aT Audit f6rte vulturart 6,
Ce-aT vedutti nu mat War.
In vidiA n'aT 'wrath
§i toth jude-al fosth la Bath,
Pe &tract' to pelt 1 -at' trash,
Pe avuit urith 1-at rash,
Satulti de tin' s'a temuth,
Niel min bine n'al facuth.')

V ulturesc e" adv. Insemnezg atgta, clad :

forte lute, f6rte repeae ; se aventit vultuxesc e=
merge ca unit Vulturd.
Unit omd, care are o cgutaturg f6rte selbaticg,
care se ultg ca si cand ar vol sit to sorbs Intr'cr lin-
gua de apii, se dice ca. are o c h i d e v u l t u r it",
sdd cg are o cautaturg vulturtiscg.
a) At. M. Marienescu. Collude. Pests. 1859. p. 7b.
 190

Totd dupa numele Vulturului se afla In Romania

$i vr'o etite-va sate, precum : V ultur 6 nc a, "V u 1-
tureni, Vulturesel si Vulturult.')
Mai departe merita a fi Insemnate aim si vr'o
clite-va proverbe, pre earl le -aril tormatu Romling dupg
apucaturile Vulturului $i aniline :

Vulturulti strn loeu, vighTazA,

Dar' el6 musce nu vOnezA. 3)

Acesta se dice despre unit stapling, ce are o su-

pravighiare forte bung asupra supusilord sei, care e
totdduna en luare aminte si nu lass sa i se Imprgscie
averea, cum facd bung Or multi altii.
Alp ochT are vulturuhl
$1-a14T ochi are fluturu16,1)

SC dice Org-sl despre ling stapftng si despre supusii sei.

Vulturulfi de aripi smulsa
Nu mai p6te sbura 'n susA, 1)

se (lice despre unit stapanu, care n'a luatti bine sama

ce facd supusii se' cu averea sa, nu s'a prea Interesatd :
de-1 sunt credinciosi on ba. In urma, fiindu din tote
.1) D. Frunglescu. op. cit. p. 582.
1) Antonio Palma. Proverburf &Rt. Povestea vorbeT. Part. II.
Bucurescl. 1868. p. 84.
') Idem de eadem. p. 34.
') Idem de eadem. p. 41.
 191

partile rapitll $i scursd de avere, a remasd la sap, de

lemnd asa ca, de si ar vol, nu se mat p6te av6nta,
cum a fosto mai nainte, prin urmare e ca unit Vul-
turd arum i s'ad smulsd. aripele.
In fine Vulturulu e consideratd de catra poporuld
romlinti si ca unit anunciatord alu tempestatil, cam se
(lice : cand pare V ultur ul n obositu i sb6rii
apr6pe de pamentd, atunci e und semnd ca In scurttl
are sa plGie." 1)

V.
Nu °data damn in povestile n6stre poporane preste
nisce paseri, carora Itomanii le atril ue nisce fapte su-
pranaturale. Asa am auclitd maT de multe on istorisandu-
se despre und fella de p as erI m ite str e", cart
se acid preface In totd chipuld, scid vorbl ca 6menii
91-a anti diferite cantece farm6cat6re, prin cart de
multe ori desc6pta din soma. pre Feti-frumosii, ce-ad
fostil farm6catI si adormii de vr'o B a b a -cl6nt a,
shit prin antecele lord cele placute $i son6re adormtti
pre uniT Feti-frumosT ca sa-I pal( maT lesne ademeni
gi prinde In la %urile sale sdd a staplinilord sei ; totd
prin eintecele lord cele magice nu °data Invie ele si
pre una morti.
trait, ni maT istorisescd povestile despre nisce
paserT, can au o marime estraordinara ¢i o putere
supranaturala, precum aunt buns 6ra Paj u r el e sell
eN '
1) Mille sitdnulut romand. Gherla. WO. p. 29,
 192 --
Sgripsor6icel e, can petreed in ceealalta lume,
in lumea !Agra qi call, dupa eredinta poporulul ro-
mann din Bucovina, sunt blastemate ca sit nu pita eql
nici cand din ceealalta lume inteacdsta, ca nu cum-va
e§indu, sa faca tine sci ce grozavii prin puterea lord
cea mare.
Mg nu numal pove§tile sunt acelea, earl ni isto-
risesed despre asemenea lucrurl, ci ed singurd m'am
incredintatd, a ,Romttnlll de multe on o Intemplare s611
o arittare de altruintrelea forte lesne de priceputd, dar'
pre care ei neputendu-§1-o esplica indata cum ar trebul
sit §i-o esplice, fiindd c le lipsescd Indegetarile §i
sciintele necesare, o tinil de unti ce supranaturalti.
Nu mai departe, daca se intempla sit se rataedscit
prin partile lord o paeere, pre care 0116 atunci n'o
mai vecluse nici odatit §i a carer faptura qi cautaturit
li-I f6rte bat6t6re la ochi, el, In mintea lord, credo ca
aceea e o aratare, care aduce cu sine diferite oalami-
titti, bole qi f6mete, fara sit mai cugete ca paserea
respectiva e o pasere, ce in calnoria sa dintr'o tdrX
intr'alta prin diferite neajunsurl sell alte imprejurari a
fostd constrinsa sa se opr6scit pe vr'o cite -va dile §i'n
pile locuite de Romani, 0-apoi sail urmeze erit-§i
calea In cotro s'a pornitil.
Alp, tntre allele mai de multe on am aucjitd pre
Romania din Bucovina istorisindd despre und fetid de
paseri cu rostald de ferd", numite altmin-
trelea §i f 6 m e t I", call vind la not In Ora numal
atunci, dad are sit fie vr'o f6mete mare, qi spunti, ea
 -193 --
ele all mgrimea porumbilorti, clontuld sea rostuld li e
negru, erg penele vinete.
Etg deco, a Romanii nostril ad v6dutil paseri si
cu rostuld de fern!
Dar' sg nu ne mirgma de-acesta, pentru cn multe
p6te sit-St inchipuescg °mill despre unit lucru, ce abia
1111 zaresce si erg-si 11l perde din vederi. Sit nu ne
mirgind cli credit asa ce-va despre nisce paseri strAine,
ce abia odatg le-ad vOutil In vieta lord ... EsistA
pasere, care nu e tocmai rare, si'n feerile romane, dar'
fiindd cg petrece maT rnultd prin munti, Romftnii
dela terg spilt despre densa cg e cu clontul
de f e r 4.
.Ac6sta pasere 6 Cili6ia add lturul a-
d e-m I e T, despre care s'a amintitil maT suss.
Romanif din Transilvania, fiendeosebi cei din
-cinutuld ClobIncutei, credd maT cu samg cA Cili 6ia
are clon411 de fer si and dormii miptea pe campd
s611 In Ware, fiindd eu vitele, vine Cili6ia cv
en cicatuld ei celd de ferd 0-16 infige In pele i prin
acesta 1i causazg mare durere.
Dela acesta credinta vine apoi si datina eg, and
se aflg maT multi bthati cu vitele in campd sell in
pgdure ri adormindd uniT dintre densii, blia0t eel mai
marl, voindd ea sit -1 sparie, Teti unit ggtejd sell 0 nuea.
de altind, IT scotd meduva $u-o ineglgescd la food One
ce se Inferbintg, erg dupg acesta, asa ferbinte cum este
o punt celord ce dorms pe piCi6re add pe maxi. Acestla,
trezindu-se si nesciindd ce-i cu densii, Ineepd a se
18
 194

vaeta, erg cei mat marl li spund atunci, ca Cili6Ta

l-a Impunsd Cu clontulu ei cell de ferd, pentru cg, n'ati
tinutd o petricic g. In gurk 1) ca. sit fie asigurafi
In contra Cili 6i el 3)

VI.
Ce pe atinge de numirea Z ii g a n II a acestel pa-
seri, trebue sii Insemnezd, ca ea In timpuld presinte
nu se mai aude la popord, ca mai nainte, s'a uitatd
mai cu totulil. Dar' cuventulu mai trgiesee In uncle
numiri locale, bung 6ra muntele P e t r a - Z ii g a n ii
in Prahova, §i'n numele de familie ZIggnesc u,
care prin sense nu difera de Vulturesc u. $)
Erg In privinta numirel C Tahlg d", regreta-
tula meg amicd Petru Spenuld, fostd studinte la fa-
cultatea teologicti din Cernguti, mi-a scrisd, eg In
Poiana-Stampil, de unde a fostd cid de loco, se'ntre-
buintga, mai multd. In plurald C Iahlg I" germ. die
Lammergeier. Toth in Polana- Stampil cii In imprejurime
e forte §i urmgtorea sudalmg, indreptatg de
usitatg,
Romani]. nacgjiti asupra vitelord, kii anume : m A, n-
ca-te-ar Ciahlgii" ca §i manca-te-ar lupil ".
1) Aice creda cli e loculil sil 'nsemneaft pi credinta Rominilord
din Bucovina, card spun, ei, dacii tine -va Intreprinde o cratorie sr-a
ajunsfi Intr'unfi loci necunoscutfi, unde n'a maI fostil pen6 atunci,
dacil voesce si-I mdrgii bine, sit lee o petricicii si s'o tie In pith, dri,
de nu va face acdsta, si. scie, cA nu i va merge bine, trebue sA i
se'ntemple vre o nenorocire sdu aid neplAcere.
2) Com. de Din G. CrAclunasa.
2) B. P. MON. Cuvente din b4trunT. t. I. p. 811.
 195

Nusciil data muntele C 1 a h 1 it d" din Moldova nu

e cum-va Inruditd cu numirea acesta, maT alesil cit
atatli pe densuld, catU si'n apropierea lul trebue sI
se fi aflatd in vechime si sg, se mat afle Inca si astA-4T
forte mulff ne Tahl AT".

---->4-0-14-

13"
 Cucoveica.
I.

Dintre t6te paserile, cate provinu In Dacia, cea

mai urltii, mai urgisita §i mai temuta de Romani, e
Ara Indoela C u c o v e I c a, numita altmintrelea qi
CucuveIca, Cucubeica, Cucuvell, Cucu-
veucii, Cucuvaica, CocoveicA, Cucuvae,
Cucuvea, Cucumega, Cucumdga pl. Cucu-
megi yi Cuc o vet a '), era in Romania In vechime
gi U t n r e 3), lat. Athene noctua, Strix noctua Retz.
germ. Steinkauz, Leichen- tend Todteneule.
Dad. voesci 81 bagi pre vre unl Romani', 1110,
mai alest pre vre o Romilnca dela tell, In tote reco-
') T6te numirile acestea se reducn 1a cuventulti lat. cucub a,
()Ileums, cucttmagia; it. coccoveggia; cucubo = a
strip\ ca Cucoverca. Se numa acesta pasere de dark Romani Ina
qi b u b o". De-aice provine apor cA mar totT poetir romans o nu-
mesc6 b u h A" qi b u h n A". Insa alta pasere e la popor6 C u-
co vele a" ai alta B u h a". Cucoverca e mica, pe cAnd Buha e mar
mare, mar buhutetA qi cu ochi qi urechi mai marl death cea,
dintA16.
2) B. P. Haad66. Cuvente din bgtrunr. t. I. p. 309. CuvOn-
tul6 aceata, dupit cum ni spun DlA Haad66, nu se an In dictio-
narele n6stre, ci a peritn, p6te, chiar din limbl, dar' ni-a lasatu al
el6 o urma topograficii 4n numele laculur Utprina din districtulti
Doljii.
 197

rile, e de ajunsh sa-i amintesei numal, a al auditd o

Cu co veic a, cantandit pe casa sa, sdd in nemijlocita
apropiere a acestela.
§i 6re de unde vine acesta lnfiorare ? ... Care sit
fie 6re causa temeret sale de canteculu Cue o v e l-
c e 1? ... §i de ce 6re uresce Romanuld asa de multd
pre acesta pasere nocturna ? ...
§irele urmat6re ni vord da and respunsd destuld
de esactu la aceste Intrebarl.
Romanulil are firma credinta, 9i nime nu e'n stare
a-lu abate dela acesta, tit din casa pe care &Luta vre
o Cue() veic a, trebue sa, m6ra, tine -va. C u e ()-
vele a, crede poporuld, e cell mai siguril prevesti-
torm ald moilit. Nu i s'a'ntemplatd Inca nici °data,
afirma eld cu t6tit seriositatea, ca sa fi auditti vre o
Cue o v eie it cantandd pe cutare cast si sa nu fi
muritd nime dintr'ensa. Cand strigit ea e u o o yea it I
eue o y e ad !" atunci e semnuld eelu mai sigurd, cit
trebue sa mort cine-va din casa aceea, uncle striga.
Era, de cum-va nu mare nime, apol de bunt lama
trebue sa pert vr'o vita, tied alts vietate de pe lane.
casa. Una din d6ue trebue numal decatd sit se In-
tOttple.
Cum ca. Cucoveic a, dupa credinta poporulul,
prevestesce prin canteculd sell mOrtea, se 'Ate forte
lesne cun6sce qi din urmatbrele versurT, earl le se6-
temd dintr'und bocetd din Bucovina cii anume din CQ-
muna Crasna :
 198

Trage, trage clopotelti,

Cali maT vine-unfi sutietelk.
Trage, trage tote cu jale
SA s'audi pAnk 'n vale.
MT atm a'a Intemplath
Dupil cum a fostil cantata
Cucoveica cobit6re
81 dezeil prevestitore1)...
Ecd de ce uresce Romitnulu Q u c o v eica §i
de cc se'nfi6rd elti and mime aude istorisindu-se
de ddnsa I
Credinta acesta esistd, nu num& In Bucovina, ci
qi'n Muntenia 2), Moldova 8), Basarabia 4), Transilvania')
qi credo ca. ea va fi esistandd qi'n celelalte provincil
locuite de RomitnI.
Chiar §i de catra poeti e C uc o v eYc a consi-
derata ca o pasere prevestitOre de m6rte. Cate-va
esemple credo ea vord fi de ajunsd spre intirirea aser-
Ounei nostre.
') T. T. Burada. Datinele poporulu' romanti la tmnormentkrI.
Ja01. 1882. p. 141.
2) G. Dem. Teodoi escu. Incereltrl critice asupra unorn mean%
datine ri moravurf ale poporulul romanfi. Bucuresc 1874. p. 92.
Auq..indn eine-va cantecula Cuca v e 1 e T, e prevestire de m6rte.gi
") V. Alecsandri. Poesii pop. p. 22. In numnrulk semnelorn
considerate de Romani ca semne de morte, mat Bunt cAderea stelelorn,
canteculn Oucuvae i." etc. -,- ConvorbirT lit. an. X. 1876-77. p.
4. C ueuveuca cantandfi pe cask tneciintkek mortea uneT per-
sone din area cask."
4) Opal. Coast. Stamati. Musa romanced. t. I. p.145.
') Cora. de amiculn si conscolaeulii men Din Paulii Besa.
Din cantarea C u c o v e I c e pe vre o cask, on In vecinAtatea unel
case, To esplick poporulii o. morte grabnic A".
 199

Cavaleriuld Const. Stamati in poepia sa Intitulatd

Gafia bldstemath de pdrintr se esprimit
astfelid :

Er' searbosa cucuvetcd tinterimuld pArAsesce

8i c6.-alfi sea Sorosil tipeth vaetri ci m6rte vestesce. ')

D. Bolintinenu in poema sa A n d r el ii s 6 it
luarea Nicopolel de Romani" (dad Inteund
loch In urmatorTuld modu;
Asupra cetA4il se'naltd tristit6re
Veal Lumurl qu formA'nspAlmintat6re:
Ca geniuri triste cetatea domnescu ;
L'a lora tinerete se part ca gandescd.
Aid c u c a veao a, in nopte, .cobesce:
Poporuld, pe ziduri, adesea zAresce
FAntasme us6re ici colo trectndil
Ce'n nopte-ademcal s'auda suspinandd.2)

Vasile CArlevd, In poesia sa O n 6 p t e pe r u

nele Targovister ()ice:
Dar' ce glasu Intrenunpe astA tAcere sint I
E glasuld cucuvai', ce pliinge aid sea dorA.
Asta e poetulA? pe alt vostru mormentd anti,
Acestd fid alit pustie17.,. 0 glasd prea cobit or ill

Pe langit cele insirate One aid maT au R o man

ne $i urmdterele eredince despre C u c o V eie 6,
adica de-o prinde tine -va t -o maltratezd multd sell
I) Musa ,romangscl loc. cit.
Poesil. Vol. I. Bucurescl. 1877. p. 182.
 -200
o omora, (mild acela are multk pagulik In vite si, Intru
tote it merge red, ,i rend pe nu va postl P ostuld
CruciT "') nu p6te sapa, de pagubg. 2)
Asernenea spunu RomQnii, si credd a avea forte
build semnd, cg daci C u c o v e I c a antit multd In
dour: sett tree seri dupg olaltk, negresitil se va face
Vreme p1oI6sa, erg dack vremea e ploi6si si Cu co-
veica nu va anti de feliu In d6ue sett trel serf dupk
alta, apol se va face vreme bung. 3) Mai departe, and
ipg ea pe cutare cask ca unit copilti de titg., nu e asa
temutg, caci attinei se crede, cg In curendd ate sk
se nasck unfit .copild la acea casa. 4) In fine anteculd.
Clic() v e I c e i In uneie Imprejurarl se maT considerk
Inc. si ca unit semnil prevestitoriti a unul cestigd add
a used egletorii din ilera. °)
Gatlanulu sets gittlejuld de Cucoveicg. Ild lntre-
buinteza vrajitorele spre diferite farmice, Intik maT cu
sama la faeerea pe ursitg".°)
II.
Cum a eredii4ele si datinele Romanilord despre
Cucovelca, Insirate maT susd, sunt o adeverata rnosce-
1) Unit Romimi din Bucovina, pe lffnga cele patru posturr de
peste anti, pe liingA Mercuri Qi Viner , pe langl unele sjunuri pre-
scrise de biserica., mid postescii incli sr-o reptanani Intrdgit inamte
de I n Altar ea S t. Crtic i", 19. Septemvre. Postula acesta in
limba poporuluf se numesce P ostulfi erne ii".
21 Com. de P. Ursula.
') Idem.
41 Credinta Romitnidoru din Sirettfi
6) Corn. de Ds6m M. G.
Com. de. DM P. Ursulfl.
 ---r 201 -"

nire dela stremoBir nostril, dela vechit Romani, ne con -

vingemti mai antain din istoria naturala a lui Plinih,
apoi Bi din alti auton latini. Romanic Inca Boeotiah
cantatuld acestei paseri ea o prevestire de m6rte. Dar'
nu numai atata, ci pentru denBil era f6rte mare neno-
rocire Bi atunci, cand ea numai li Be arath s6d se punea
pe vre o cask.
Ea ce dice Pliniu
Funebra Bi mai Cu Emma la auspiciile publice
urgisita Cucovelca se tine la locuri deBerte, nu, numai
desolate, ci 9i Infiorat6re Bi nestrebiltute, Una monstru
noeturnd, care nu se aude cantandu, ci numai gemendd.
De aceea, cand se aratti ea InoraBe, Bi mai alesd diva,
acesta Imprejurare se considers ca cea mai, Infiorat6re
prevestire. Said Insa destuhi de bine, ca ea adeseori
s'a push pe case private, WI a predice uoirte . , .
Sub consulatuld lui Sex. Papeliu Histro Bi L. Pedaniu
ea a intratd chiar In sanctuarulu Capitoliului, din care
causa In acelali anti la nonele lui Marte 1,7 Martie)
°rapid fu euratitt. 1) Asemenea s'a curatitn oraBuld
Bi sub consulatuln Jul L. Cassiu ci C. Mariu (107 In.
de Chr.) pentru ca In acelali and Inca. ea aratatd o
Cucoveica."2)
Mai departe tout Pliniu ni spuna ca : piciore
arse de (Cucoveica, cu 6rba plumpagine 3) runt

') Plinii. lib. X. e. XVI.

2) Plinii. lib. X. c. XVII,
') Numele romitneuell a acestef. plante One ileums MA nu-mI
e eunoseutit.
 202

bune In contra serpiloru. Nu volt' ins -- urmeza

eld nict la acdsta pasere se omitu mm esemplu de
vanitate magica, de Ere ce, afara de alte neadevaruri
estraordinare, se afirma si aceea, ca inima acestet pa-
seri puss pe partea stanga a peptu]ui la o muere
dorminda Influintdza, ca at:4sta sa, descopere apoi tote
secretele. Afara de acesta tine o duce cu sine In
lupta, se
face vetezd. Asemenea se dice, ca milli de
Cucoveica e unit remediu pentru Ord Cine insa a
pututil cand-va sit vOda oulil Cucoveicel, de 6re ce e
o mintine, cand vedemtl paserea singura ? Cine a pu-
tutd asa darn se fuel cu acdsta incercare si .mal cu
sama la peru ? De si se asigura, ca cu sangele de paid
de Cucoveica, perulu se face cretu. I)
Din aceste citate, eittd si din alte locun totti dela
Pliniu ') lesne ne putemtl esplica credinta Romanilord
si despre maltratarea si omorirea Cucoveice i,
precutn i Intrebuintarea gatlanului sett de catra vraji-
tare la acerea pe ursita. CAM pentru celelalte credinte
ce le maT are poporulti nostru despre ac6sta pasere,
precum : profeirea tempesta0t si nascerea unm copilu,
apoi profeOrea unm citstigd si a tine! ci latorit credit
ca Inca trebue say fie o moscenire dela stremosii nostri,
de Ore ce nu totdeuna cantatulu si sburatuld paseri-
lord aveait la densit una si aceea -s! Insemnatate, ci
Insemnatatea acdsta se orients dupg, anumite impre-
juran. Indata ce sburatulu si cantatuld paseriloru se
MA de unit presagid, Insemnatatea lord de ma: nainte
1) Plinii. lib. XXIX. c. XXVI.
2) Plimii, lib. XXVIII. c. LXVI.
 203

se schimbh, si asa putead paserile cele norocdse sit de-

vind uenorocose. Acdsta se maT pdte conchide Incif .si
de-acolo, c CucoVeIca la Athena ca paserea MinerveT,
se socotlb, ca o solitdre a noroculu'i $i a Invingerel. 1)
1) L. Ffirstedler. Die Gotterwelt der Alien. Pest, Wien, Leipzig.
1866; p. 16.

<
 Ciu vi c a.
I.
Sunt multe paseri, earl nu numal in privinta
marimei st a fdpturei corpuluT, ci chiar si'n privinta
unord apucsaturi as forte mare asem6nare una cu alta,
de si nu se OnA de una si aceea- familie I.. Ins cu
abate maT de grabs provine asemenarea ac6sta, and
paserile respective se tiud de una si aceeall familie.
Imprejurarea ac6sta de multe orT T-ad adusd apol
chiar si pre ea mai destinsi ornitologi§ti in Macke,
fAcenslu-i sd credA, CA paserile ce s6m6nd forte bine
una eu alta, S'ar tine nu numal de-o singurd familie,
ci chiar $i de-o singurd specie.
Si dach ac6sta Imprejurare chiar foi pre ornitolo-
giOT iT educe de multe orT in rdtacire, Ore ce ad maT
clicemd de poporuld celd necultd, carele cun6sce pase-
rile, $i mai alesd pre celec selbatice, maT multd numai
din vedere, care rard and le prinde si le esamindzit
mai de apr6pe, drii de unele, In credinta 1111 cea de-
skid ca, ar fi prevestitOre de red, de multe orl nicT nu
se tneumeta a vorbl, da decum EA le maT prindli si 81
le studieze ? ...i Acesta apoi de bung samdl an ne-
 205

sciinta sa, pre atari paseri, can numai ci-st-ce-va semena

una cu alta In privinta marimei corpulul si a colorei
penelord, nu ()data le confundti una cu alta, tinendu-le
de una si aceea-si pasere $i diindu-le unulti si acela-si
nume.
pea mai buna dovadd, despre acdsta avemu con-
fundarea Cluvicet cu C-ucoveica.
Poporulti roliand, mai cu sama, forte adeseorl
confunda pre aceste d6ue paserT de nopte, tinendu-le
de una si aceea-si pasere, numindu-le schimbisd cILnd
CI uvic 1, and C uc o v eic si avendil mai
aceleall credinte despre amend6ue.
Se paste acuma intrebarea : ore care sa fie cause
acesteT confundrtri?
Causa este forte simple.
Confundarea acestord paserT vine de acolo, pentru
ca ele la aparintd senignI f6rte bine una en alta. Ba !
nu numaT atnta ! aceste d6ue paserl de multe ori, and
sunt spariete de catrti cine-va, and alergd, dupA pradd,
Oil si de alta data, se audd strigindd Bed tipandd In
unuld si aceea -SST fehu. ApoT mai vine Ina $i aceea
Imprejurare la mijlocd, c ele adeseori petrecd mai in
unulti si aceea -psi loco, adic prin podurile $i turnurile
bisericelord, prin tinterime $i prin ruine.
Ins cu totuld altd, pasere este C u co v eic a,
despre cere am vorbitu In studiuld precedentu, si cu
totuld altd, pasere este Ci u v i c a, lat. Glaucidium pas-
serinum ; Strix passerine L. fr. la cheveche ; it. civetta ;
germ. die Zwerg- oder Sperlingseule.
 206

CTuvica e cea mal mica dintre tote buhele

cunoscute Romanilord. Alarimea el e numal ea a unel
vrabil. Penele de pe spate i aunt mohorite ei. pittate
cu alba, ern celea de pe pantece albe ei vergate cu
trIseturl cafenil. Lumina ochilord deschisa-galbiina,
&multi portocalid ei forte Indoitil ; pidierele ecurte ei
acoperite cu pene.
Din contra Cucov eica e ce-va mai mare, are
ochT mai marl ei mai boldiO, cTocI mat dreptd ei de
colore galbIn&ver4ie. In cold colerea penelord sale
educe forte multi cu a C I u v i c e T.
i acuma, dup/ ce am constittata ca Cu totulti
alta pasere este Ciuvica ei cu totuld. alta C u c o-
vele a, sI trecemfi la celelalte numirl poportine ce le
mat are Cluvic a, precum ei la datinele ei credin-
ele Romitnilord despre dense.

II.
CTuvica se mai numesce de MIA poporuld
remind Inc/. ei CIovical) ei CTomviea.g)
T6te numirile acestea, ca gi tale ale CucoveiceT,
Huhurezulul ei ale altoril peal, aunt onomatopoetice
formate dela strigatuld e Tuvit I", c Tuvic I" el
e Iomvic I" alit acestel paserele.
Ce se atinge de crediMele poporulul despre acesta
pasere, apol trebue ea insemnezu aice, di Romanll din
comuna Ohaba-matnicil, la mil se Oa ei numirea din
1) A. de Mae. Dictionnaire. t. IL p. 56.
2) Com. de Dld L Storeeseu.
 207

urmil, creddli istorisescd, ch. clack cantii paserea ac6sta

In apropierea easel vre unul omd,, din casa aceea de
bunk samk va mur/ tine -va, adica tocmai asa dupa
cum credit $i Romftnif din Bucovina despre C u c o-
veTch.
Mal departe spina Romanii din sushi numita co-
mma despre CTomvick sell CTuvic A, eg ea, and
cants, dice :
Clomvied, eromvied
Pre "mid mid'
De buried,
Pre mid mare
De spinare

ceea ,ce-ar Insemna atata, clad ca. pre prunch eel mid
m6rtea IT va apnea de buried, erA pre eel marl de
spinare entr'acestd modd li va scurth dilele. 1)
Romknii din inutuld Gorjulul In Romania ase-
menea credd $i spund eh dad, cinth Cluvica pe
vre o cash prevestesce paguba, intre vite si motets Intre
6menT. 2)
Cu alte cuvinte RomAnil all totd aceeail credintk
despre CI uvick ca si despre Cuco vele IL.
I) Com. de Did I. Stoleeseu.
2) Com. de Did I. Cumul'.
 Bu h a.
I.
Sub numele colectivd de B u h e" sell B u f-
n i t e" intelege poporulti romind t6te paserile rapitere
de nopte. Are Insa pentru fie-care specie a acestel fa-
milli de paserT gi eke una sett qi mai multe numiri
deosebite.
Cea mai mare pasere, cunoscuta RomAnilord, care
se tine de familia acesta, este B u h a, numith*, altmin-
trelea tifibubnii, buhnitii, bufit, bufnit, buf-
nita, bubact, burnit 9i buhit -mare, lat.
Bubo ignavus ; Strix bubo L. germ. Uhu, Schubu,
Buhu, Buhuo.
Toth acestd soul de buhA, se mai numesce in
unele locuri Ina 9i JoimiErita, I) 9i B o d-d e
nopte.2)
Deci, lrisindd la o parte pre t6te celelalte paseri
cart se tind de familia acesta, vom vorbl de astit dat5,
numai despre B u h X".
1) G. A. Bolizu. Vocabularfi.
2) B. Nanianti. op. cit. p. 91. pi is Wit autort.
 209

II.
Dintre tote soiurile B u h e l o r d cea mai temuta
ai mai urgisita de Romani este, dupd cum am aratatd
la loculd sea., Cuco v e Ic a.
Cu tote acestea Insa mai cu aceea-0 Infiorare $i
temere audimd pre Romani f6rte adeseorl vorhindd si
despre Buha ca si despre Cuco NT e Tc A.
Tipetuld set strigatuld BuheI In cele maY multe
casuri, mal alesd tend se aude acesta In apropierea
unel ease, prevestesce, dupa, credinta poporului roman%
mortea unul dintre cilsenT sea alts nenorocire neas-
teptata.
Mare nenorocire prevestesce acesta pasere si
atunci, tend ipetulif ei cell Infioratorid se aude diva.
Asa se dice ea, tend cants ea diva, e semnd de m6rte
10 de bole rele, precum ; holera, ciuma, ad o scumpete
forte mare. Era tend cant/ tomna de timpurld prin
sate e semnd de batalie In Ora aceea unde canta. ')
Cum ca, strigatuld Buhel Insemneza nenorocire
sea chiar $i m6rte ni-aratii In ciltd-va si dicala : e r a
s a-lit bele Buha" sea. ciltd pe ce de nu 1-a
b eutd b u h a", cars dicale se audit forte adeseorl In
Bucovina, si cart Insemneza atata cattl : era al Orli de
frigil, sea. ; erh, sit degere.
Afars de acesta se mai crede despre Buhl Inca
§i urmaterele :
1) Dictatil de V. Flocea, romAnii din Clixapulungit.
14
 210

CAnd strigA B u h a in fatd, adia, spre resdritti,

va fi vreme bung ; era and strigA In dosil, adicA spre
apusd, va fi vreme rea. ' i Sell : and tipa B u h a vera
in amurguld serif, e unit semnd, a a d6ua di are sa
se strice vremea, are sa plate ; erg, cAnd tipa Erna, a
datta di are sA ninga. 2)
MaT departe, cAnd in lunile Augustd §i Septernvre
va anti de cu sera cum apune sarele In fata sdrelui,
e unit semnd de multa vreme bung, ; and cantil dupit
ce a inseratil bine $i anume josh la qesil, la terd, prin
purl sdu la dosd de padure, e semnd de vreme rea, de
place qi receld, erg, daa se Intempla acesta la munt e
apoT chiar $i de brumA. 3)
Totu acesta eredintA o intimpinAmii qi la RomaniT
din Transilvania. Aceqtla IncA cretin ca cAnd cAntii,
B u h a in cimiterld (tinterimd), atunci va murl cine-va
era cAnd anta in alte locurT insemneza a se va schimbh
vremea, cg, in scurtui are sit plaTe. )
B u h a e mat departe considerata de o pasere
cobitare $i prevestitare de red an numal de ciltra po-
porultt eclu de josu, nu numaT de cdtrA terani, ci chiar
$i de eatrA poet'. Unu semnit destuld de Invederatd
cum a eredinta acesra trebue sit fie forte respanditA.
la poporulu romitnil din tote terile, unde locuesce
acesta.
01..........q.
') Diet. de G. Boncitga, ronuinti din Vatra-Domet.
2) Diet. de V. Ungurdnd, rominu din Bivaci.
2) Diet. de V. Flocea ei alit Rom. din Bucovina.
4) Com. de DM Gr. CrActunald. --
 211

CAte-va esemple credit en vorn fi de ajunsii spre

intarirea aser%Iunei nostre.
Dlil V. Alecsandri in poemuln sell istoricli D n In-
b r a v a ros a" intre semnele de nenorocire, ce se
arata regelul Alberti, cAnd acesta navali cu 6stea sa
in Moldova cu gandulu de a stirpi pre Romani, 1nsirn
cAnteculd Buhei
Eld dice :
o bultnA tip& in diva mare
$i raorteall gall con in aces 41 Stall. 2)

Regretatuln poetn I Al. Lap6datn, In poesia sa

intitulatit N 6 p t e a", dice :

Totulit acuma atone eoptesce

Murmur& si ventii ;
Din stand pustie buha co besce
EtA -mi pic-orulA lingl mormenna I 2)

Canteculd Buhei, mai alesil diva, e asa darn In

credarea poporului nostril totd6una prevestitoriil de ne-
norociri si r6utati.

III.
In anii cei dintiiiii, dupa incorporarea Bucovinel
la Austria, o multime dintre cele mai insemnate si
avute tamilii rom(ne, ne voindn a sta sub o dolunie
1) Opere complete. Legende. p. 7.
') IncercAr in literaturli. Rrawvii. 1874. p. at.,
14
 212

strains, tsi p4rasirll vetrele strebune, IT lllsara Ora

unde s'all nitscutll $i creseuto si trecura in Moldova.
Pe de alts parte, fiindll Bucovina o t6rll, frum6sK
si mitn6sll., avendll eftmpit 1 ntinse si bune, pe litngit
acdsta maT fiindil Ina si aces ,Imprejurare la mijlocll
cll pe acelea timpurY to locuitoril eV se aflati In
ac6sta Orli, erall scutitl de militie, incepurll, a vent o
multime de staitinT din tote partite, dar' maT alesit jidovl
si ruteni din Galitia, $i a se acecja pentru totdOuna In
Bucovina.
Rominii, caril remasera pe litngll. vatra Orin-
Os* durendu-1 inima ca S10 pllrlls6scll, vecjendll cum
vinll strainii cu drota din trite parOle si ocupll, locu-
rile cele maT frum6se, ba nu numal pre acestea, ci
strcbatl1 chiar si prin obirsiile muntilord, unde sute de
anT strainulo nu s'a pututll Inpllmentenl, 11 cuprinse
o 1ntristare si o jale forte mare si din causa ac6sta
InprovisarI anteculti urmittorill, care One si'n 4 iva
de asta-cli se aude dintAndu-se mai alesil In pArOle.
dela munte :

Strigii buha din ptdure,

Cli n'are unde se pune,
S'ar pune pe delulfi lath
Bejenarii cli-sT facia sata,
S'ar pune pe-o luncA ddsA
.Bejenari t' facil casA I

Mid a devenitti Bucovina sub scutulll Austriei,

poporatlunea cea mai Insemnatti $i. mai mare la nu-
m6rll all fostll RomftniT, si Ronailnil aunt In maioritate
 213

pea si'n 4iva de asth-di, macar dick eine oil to

va dice!
Ei, bine ! dar' strginii se facg a nu o sci acdsta,
$i prin urmare eT ar vol sa se faeg maT marl $T mat tart.
ApoT maT (Peg eine-va cg, anteculd Buhel nu e
semnfl red 1
Ba, red deg !
Dar' ce e de via, blata pasere, dad nu e lgsatg
in pace de bejenarr? ... s'o lgsgnA macar noT, si
sg trecemil maT departe.

IV.
Nevestele, dar' maT alesti fetele, cart nu se gri-
jeseg cum se eade, mil nu se lad si pept6nit maT ade-
seorT, ci &IAA on capulit sborsitg, infoiata si dupurosg,
aunt poreclite de cgtrg poporuld minting In regulg
B u h v.
0 doIng poporanit din Transilvania ni spune tn.-
mat6rele despre o otar6 fdtg :
De Wadi nig and insural
$i hAda buhA luta,
Nu scut fetii-1 or! nev,isti
NutnaT matAbalii'n cask
Scote capulfi. de sub cola,
Fugfi vacele din 000lti
Viteil se mat °mord,
CA gandescl cA-1 b6la lorti.
Tine, dbmne, ce mi -a! data,
CA bine peal cumpgtatil,
NumaT (mpg% nu m! -a! sparttil I)
') Com. de DIA B. B. Iosofti.
 214

Alta doina din Bucovina, si aflame dictate de o

romancif din orasultt Suceva, cars ne descrie grin co-
lorile cele malt marcate frumuseta, Indamanarea, iste-
timea cumpetarea uneT fete, care se vede ca In vi6ta
sa prea putina s'a Interesatil tie corpula sea i prea
putina T-a pasata de gum lutnei, suns precum urmait :

Frunda verde mita domnescit,

Mg dusei sit logodeacil,
Logodii pe nevgdute
Si-rat aduse mimuri multe.
Me duset cu nunta'n emit,
Esa, o buhn a pletAsA
Cu picTere de comstarcti,
Cu trupu dintr'una butuch,
Cu dintit de chilimbmiti
Ascutili ca nisce parT.
'Nchide, marcit u-a bine,
Cit'ntrit b u 11 n a dupe mine.
Orr o'nchide, orT o lase,
Tota a Intra buhna 'n casA...
Dela frunte pen' la flash
Septe poqte st-und popasit.
Fruntea latA ce ere,
Cu treT cot! o mesur4.
Frumpt verde petrinje
Merge b u 11 n a la viteT
Viteir racnesca de morn,
Ca giindescii OW bola lora.
Frundli verde deliona (?)
Merge b u 11 n a la ocolit,
Vacile rtieneaca de morn,
Ca gendesce, ca-I bola lord...
De putintelit ce man&
 215

Lumea WI se mird :
$epte pite e1 -one pitofft,
Tier tumuli de usturolu
81-o eununijA de ejpit
La UAW. sA-I ma! try[,
§i-o eAldare de pAsatil
Bi totEL nu s'a sAtratii.

Romanil mal led in risd pre femeile, cart nu se

grijescil nici °data, cum ar trebul sa se grijescil, Inca
§i prin urmat6rele versurY :

CtuhA
BuhA
Din pAdure
$epte at
De &and to mat,
NetegiAri nu end j 1)

In intelesd metaforied cuventultl b u h a, b uhn

sell b u I nit a se dice- ci de-o persona, care se bosimiii
usord, careia cu grey' se p6te Intrh in vole, si care
sta retrasa de ]nine.

V.
De mite on se to euventuld b u h a si in intelesil
de c a pft". Asa audimd adeseorl dicendu-se : p 6 p-
tena-tY buha!" in locil de: pept6na-ti ca-
puld !" c e t I -al sborsitil buha !" in loci' de
ce ti-e1 sborsitd capuld!"
I) Diet. de o romAncA din Crasna.
 ...., 216

B u h it dem. b ti h u t N. Insemnezti. Ina qi ell c ui d

sett m o t d. Dela substantivuld b u h it s'ail formatd
adiectivele b u h o s if qi b u h ui e t it, can Insemneza.
cuculetd, motatd, sbor0td, nepeptbnatd, negrijitd, uritd;
preeum qi verbuld b u h u i e" cu Intelesuld de : a se
sborql, a se negriji, mai alestil on privire la capd.
Tetra In legatura cu b u h a credit ea kit 0 cuven-
tuld b u 11 a § d"? care Insemndza unit arborelil, unit
bradAna0t mied, insit. forte ranniratit qi Ineilleitil.
Omenii, ce all ochi marl 0 Inholbati, prea tare
eqiti din cap afara, Ina se poreelesca b u h e 1"
Mal pe scurtd. B u h a In t6tK privinta Insemnezit
ce-va mild; Infioratorill, resping6torit. §i dacK numai
numele acestei paseri e atiitll de until In ochil Remit-
nilord, eittd de Infioratorid trebue sit fie pentru denqii
strigtituld ei ?
Pentru cei slabi de Angeril ffi superstitioqi, bung.
Orli cum suet babele, do bung, samit cii, va fi fOrte In-
fierOtorld, dar' pentru cei ce nu credu In d'ald de aste
lucruri nu va fi Insemnitudd nici mat multit nici mat
putind deefttlll unit simplu strigittd. de Bu h A.

----->+-0-4-e.----
 Huhurezuln.
I.

Cine e acela, care a trecuta nOptea prin o pAdure

intinsa $i 4360, pe plaudit vre unul codru Impenata cu
tota feliula de arborl secular'. ai cu alct diferitY arbortu#
al tufarl, earl, and se aratA lung de dupA culmea vre
unul munte sda de dupe vre unfit noura, respandescil
tehurite umbre, ce se parts a fi de 6menT, de flare sel-
batice si de alte vietati ; tine e acela, dica, care, v6-
donda tote aeestea, n'a simtita treandu-T fiori reel prin
tota corpulu si nu $l -a inebipuita, cu tOta bArbAtia si
netemerea luT, ca o drole de hotl, de flare selbatice set
de nAlucirl rele ila urmaresca si acusa vorti sA-la
prindA gi sA-1 scurteze dilele ?
Sunt, nu -I vorbA, multi 6meni tart de Angera,
carii nu se temit de nemicA, de-ar trece nuscia prin ce
codru pustiti. Dar' multi stint, earl, cum se dice, $i
pintr'o limbs de padurice li e temA, sA trea .singurT,
da de cum pinteuna codru.
ST-apoi mai este, cum este, and omula trece
nurnal Odencla, dar' neaudinda nemia. InsA and awl%
buna 6rA, vre unit lupil urlAndit sda vre unit ursa
 218

mornaindti in apropierea sa, atunci nu ,scitl de a de an

i tie face. parulu max:Inca in verfula capului de frica.
Dar' nu numat umbrele cele fantastice ale arbo-
rilora, nu numal fiarele cele selbatice pota sa vere pre
caletorlulu, ce trece prin vre o padure, in tote recorile
ci mat este Inca i o pasere de nOpte, care, macar ca
de altmintrelea nu p6te nimerui netnica stria, tutu -§1
prin strigatula ci celu InfioratorTh, de care se resuna
vaile, nu numal pre 6meniT eel slabi de Angera, ci
chiar §i pre eeI'mal barbatosi §i nefrico§I de multe orT
it hags In tote bolele !
Acosta rasere de nopte, care se tine de fitmilia
B u h el or ii, se numesce de catra Romanil din Bu-
covina §i Transilvania Iiuhurezii i Buhureza '),
de catra eel din Moldova H u r e z a 2) of H u h u-
r e z a 8), era de catra cei din Muntenia C I u r e z ti 4),
Cluhureza, cihureza j, CIttfil 8) 1i Huhu-
r e t e 1,2 lat. Otus vulgaris ; Strix otus L. germ. Wald-
olffeule, Ohreule.

Tipetula celil jainica ci totodata Infioratorta alit

B u h e 1 or a, care se aude forte adeseori nOptea, and
') N. MX1dArescu, in C olumna 1111 Traian Eta, an. VII.
t. I. Bucuretsa. 1876. p. 39.
2) V. Alecsandri. Opere complete. 'Antra. p. 656.
') N. Middirescu. loc. cit.
4) B. Nanianti. op. cit. p. 91.
') A. de Cihac. Dictionnaire t. II. p. 507.
') N. Maldtire scu. loc. cit.
2) Com. de Dlii I. Corno14.
 219

intrega natura e In cea mail mare linisee, a flicuta pre

poporti a avea ides superstitiose despre densele,
lugndu-le dreptll paseri cobitere si prevestitere de ne-
norocirT.
i fiindil cif Huh urezul li, dupit cum s'a aril -
tatil mai susd, e Inca din familia Buhelorti, credit Ro-
maniT si despre tipetultt sett ea menesce a reti. lash
credinta acesta predomnesce numai In anumite Im-
prejurgrl.
De 'mite on tipetulll Hulturezului insenmezd cu
totulli altit ce-va. Asa cilnd strigit eld pe la anturgulit
sere;[ prevestesce ca a doug di seri celd multil a treia
di are sit se schimbe timpulti, ea are sit pleie. ') Ase-
menea si atunci, clind cantg tare multli naptea a (Wit
di de bung, sama se va schimbh vremea. 2)
Cand clintg sera in dosli, adica spre apusit, are
sit fie vreme ma, erli cand eitnta in fata, adica spre
resArittl, atunci va fi vreme bung. 81
Citnd cfinta In Postula celu mar e, Insem-
nezit ea voril fi omete tilr4ii. 4)
Acestea sunt credintele Romilnilorli privitere la
canteculll sea mai bine disci la strigatula celu Infioril-
torld ald Huhurezulu T.
Msg. mai esista la poporttlii romand 0 alte cre-
dinte despre acesta pasere. An se dice, Intre altele,
') Cred. Rom. din Candrent, corn. de Dld P. Ursula.
2) Cred. Rom. din Fratitutii-vecht.
') Cred. Rom din Vatra-Dornet, diet. de G. BOneasit.
') Cred. Rom. din Campulunga, diet. de V. Flocea.
 220

ca dacA va priude sea va Inpura tine -va unfit H u-

it va tilii gAtlanulli 0-1a va useA, bine, qi
h u r e z 11,
dupg, ce-ld va usch va petrece pinteensuld unit sin-
g6ptti de holercA de n6ue on, qi ac6sta holercg va da-o
apol unul omit rbe0v1i ca s'o bee, acelil omit In vidta
sa nu va be mat multd. ')
Mai departe credit RomAnil .i aceea despre H u-
dintru inceputd a fostd f eel() r ii
h u r e z d, c# elti
de imp 6 rat II, era maT pe urmit, nu se scie anume
din care causA, a luatti chipd de pasere gi aga a remasd
apoi One qi'n qiva de astA-4I, dupit cum ni e cu-
noscutd.

Numele acestei paseri servesce RomAnilord adese-

on §i ca unfit cuventd de batjocurit, care se atribue In-
decomund 6meniloru celorti forte mid §i diformi sdd qi
pruncilord.
0 chiuiturA. din Transilvania sung astielid :
Chiuire-asl ehinl,
De top, top m'ar atup,
Dar' and temd de Huhurez ti,
CA-T la pops pe cotepi
Huhurezu4 a fdtA,
Red and terms ea lepAdit. 3)

I) Diet. de G. B6nealti.
2) DupA apnea luI Ungurend din Ilivesa.
') Com. de Did B. B. Iosofd.
 221

H u h u r ezr se numeseit' de cats, Romani] din

Bucovina si acel omen', ce ambla noptile singurL Ase-
menea .i onienil, ce traescu forte retrasi, carii se as-
cundu de fata lumii, Inca stint nurniti H uhurez 1".
Ce se atinge de Instill "Runde H u h u r e z it"
alit acesteT pasen, spund RomaniT din Bucovina, ca,
eld vine dela strigAtuld ei relit Infioratortd, care se In-
cepe cu unit p u u u !" si se sfarsesce en unit h n -
huhu r" si cu care se pornesee ea dupa prada sa.
Era daca ni-e permisd a ne lua dupit urmatorele
eimiliturT, adica :

Huhurezuld. huhur4zii,
Peste mung Snap nechlzA
Si nimene nu cut4zit

care insemneza t unetul tt", si :

&jilt huhurtizA,
Poste clan neeh4zA,

care Insemneza p u $ c a", apol a dna, a striga sea

a tipa ca Huhurezulu ar Insemna atata, catu a
huhura.
Iv.
Dela numirea H u h u r e z d" all formatit Ro-
!Minh' in decursuld timpultu ¢T -o multime de Humid
de munti, deluri. nun, sate si alte localitati.
Eta ce ni spune Din N. Maldareseu in privinta
acesta !
 222

Cand deschide ine-va dictionariuld thpografica

alit Romftniei, vedo cit in Ora nostri se aflit a mul-
time de numiri de sate, de locurt si. de ape ctr totultl.
curi6se, Matta nu numai cit nu scie cc insemnare all
in limba romanesca, dar' nisi din ce limbs anume potty
fi fie -care din ele si cum s'atl localisatA la not Asti-,
felin indesertg s'ar cerca unit RondinU sa ale ce in,..,
semnezii §taril-chiojdu, Gemartaluid, Hor-
pazil, Ig on, Corsorii, Lutsca, Tichirisit,
Otetelisn, Tetoiff, °rodent, Lete, si tote
celelalte numiri de asemenea naturit, dada nu va cu.-
nosce limbele slavice, Mara, milghlara, turcescA etc.
debt earl' se pate crede cit derivA, de nu tote, mare
parte din tr'ensele. Pe ltIngI aceste numiri de pro-
venin0 straing, maT sunt altele cars s'ar apropilt de
limba romAnA, sett earl pate cit sunt &far romlinesci,
insa cu timpulit s'ar'i schimbatd in modit anevola de a
le rectin6sce, precum este numirea de II or e z tt, despre
care-volt( a vorbl.
HorezulU s6d Oreaul d, pare cit ar vol sA
ni spill ca In Romania -s'ar fi cultivatd and-ye phinta
o r e a V.-. Temperatura terit n6stre insg, seit p6te chlar
lipsa de-o agriculturA inaintata, face ca acesta presu-
punere sA fie cu totuld ilusorie. Apt dart de unde sl-aU
luatit numele de Corea it seit Ho r ea it atittea lo-
calitAvi in Romilnia ?
Intemplarea --, aerie mai departe Diu Milldarescu,
-- vol Ia la 28 Juniii 1870, cu ocaslunea luArii pla-
nului muntelui B r Ad uletul 6, sit Odd la mostenii
Romani si Rimesci din plaitilU H or e a u l u I, judeculn
 223 --
Valcea, vecinT aceluT munte, urmetorfuld chrizovil In
vechie traducere, pre care me grAbiT a o copia esacttl,
credendu-o proprie a o deslega cestTunea :
Cu mils MT Dumneded Jo. Vladuld Voevodd $i
Domnd.
Dat-am Domnia mea acesta porunce, a domnieT
mele slugiloril DomnieT mele luT Romania gi cumnatuluT
set VladuluT si cu fecroril lord, ea siL le fie lord la
Huh urezd partea NT Romand si la RlmeseT partea
VladuluT, pentru ca all venittl Roman a lnaintea domniel
mele de a infriltitti pe eumnatu-sell Vladuld paste
partea luT, orT eke are RoMand la Huh u r e z ti ; Os-
derea si Vladuld dra a infrAtitd pre Romand peste partea
lui on cute are la Rimeso, ca all fie fratT nedespArtitT
peste aceste mosie, si domniel mele ad (lath ealuld.
Pentru aceea am data lord gi domnia mea ca all le fie
lord Intru mostenire si ohabnicie, si de nimenea sit nu
se clatescA, dupd (P&L domuiel mele. Si oft ctiruTa dintre
densiT i s'ar IntemplA mat inainte mortea, vendare Intru
densele all nu fie, ci se. fie mosiile celord ce vord remitne..
MarturiT : jupan a Dragomird aid ManeT, jupand Neagoie
ald Borcii, jupilnd Draghici alit Stoical, juptinfi PArvu
vel dvornicu, jupand Staieu logofetultl, Danluld, co-
misuld, Coltea paharnieuld Vladislavd sptitarluld, Al-
buld stolniculd, Staled Vistieriuld Neguld Irodea Po-
stelniculd. Si ed Stand am scrisd la Rimnicd In lung
luT Septembre 5, tumid 6996 (14871 Indictionuld VI."
Acestel isvodti ea scrisd pe limbs romaneseti de
pe chrisovuld cell slovenescd de Lupu dascaluld slo-
venescd In .se6la domneseii In BucureseT."
 224

(Subsrisu) Lupu dascalulu sloveneseu bpisalitt

1746."
In ehrisovu se vede numirea de H u h u rezu
(lath until loci, unei mocNie. Huhure ziu este o pa:,ere
nocturna, care latinesee se numesce St r i x o t us, fran-
tuzesce c h o u e t t e, Muntenii insa o numeseu Ciufu
i uh urez u, Transilvanenir Buhurez u, Chia Mol-
dovenii H u li urez u (And s'a scrisu ehrisovulu acesta,
se vede ca f;li- Muntenii o nummu totu, TH u It u r e z u,
ceea ce imiteza mai Dine cAntevulu ei.
Dela acestu Huhurezu derive, Clara mo§ia mill
Romani! din chrisovulu de mat susu, situates lute() in-
fundatura de vale, care, celu patina pe la 1487, fiindu
mat padurosa i mai deertg, de locuinte oiuenesct de-
dart acum, era cantata de H u li u r e z ii. Descelidenii
lui Romania formara apoi satulu Romani' de care se
tine i partea aceea ce ge mania a Hurezanilor u,
pe care Constantinu Brincovaim o ocnpii pentru ca sa
edifice pe densa la anulu 1690 o mlinastire sub nu-
mele de in n st irea Hurezului slit Hu-
r e z i r, precum se mai numesce in inscriptiuni i acte
vechr. Traditmnea spine ca din ,josh de porta maims-
tiref, pe marginea riuletului Urezul u, en timpulu
incepuse a se face targu cte septemilna in fie-care du.-
minica, sub nuincle de t rgulu Urezulu r, mule
se vindeau obtecte de Antrira necesitate pentru terani
yi ornaniinte pentru femeile i fetele 14ru ; dar' fiindu
ca Turcii, earl- cutrierau Ora, rapratt fete de acolo, ca-
lugaril desiiintara tilrgulu Pe asta data comercianOt
calif se invetasera a veni sit facet targu, nu mai voira
 225

sa fie ambulanti, el citutara a se stabill totti In partea

loculut, pe mosia tnostenOscit, illa spre apusit, nu de-
parte de culmea &Mut ce desparte mosia ItimescilorU
de a nittutistirei, acolo unde si asta-41 se numesee 1 c-
ould t a r g u 1 u dar' nepermiOndu-le posittunea,
descinserit One jost, uncle apa Ursanilorit este aprOpe
a se unl en a Rimescilord pentru Ca sit se verse In
Luncavetd, adic toto pe mosia Rimescilord, Ii acolo
fundarti actualuth. WO, numindu-lit drit-st alu U r e-
z u 1 u 1, de si acuma nu mai erA, 'eln nits la 'Arta
manastirei, nic)pe vales riulquhif Urez n 1 u T. Fiindil
apol a mai totdOuna In siuultt ncestui tare se aflA,
matt din nainte ca si acum, autoritatea locultt munitit
v to t lt j i e, adieg, subprefectura plaluhul, ela Clete im-
prtnnutatulia sett nume i Intregulat plaYt1 ala H u r e-
zului.
Precum din Huh u r e z tf se prefacti numirea in
H o r e z iii asemenea astA-ciT se numesee r i u 1 n-1-1 0-
rezului, mOnasiirea-Horezalui; targulil-
Ho r ezulu T, plalul li-H or ez ul usl ; sAtena insti
dicta urez ta, avendii una fella de aversiune pentru
sonurile aspirate, astfelia ca totdeima pronuntA, R i s-
tosiil i Cristosd in loco do ChristAis a,
Miaid In loaf de Mihail', Mead i a In hied de
Mehadia, 'Artie si cartie in hied de har-
t i e etc.
Din cele espuse aid, este, evidenta cit tutu dela
Huhur ez fi derivg numele satulul Ore z ul it din
judetulii Jalomita, Ho r e z u l iL din Roman* H o-
r ezul4 din Dolja, Hureznit si HorezulU
15
 226

din Gorju, Hure`zuln, Orezulil si Orezanca

din Teleormanu, pentru cit $i pe acolo voril fi fostil
cand-va pitduri secularie unde .SK ante Huhure-
z xi 1 b, ca si pe In loculu ce chiar astii-41 se munesce
Huurezu $i se afla, in judetula Sued-sr a. ')
') Columua lut Tmiand. cit. p. 98-40.

---"-->i--..t<
 CTofuIii.
z.
'Una diutre Bubele provenitore In terile locuite
de Romani, care, din lung lul Martie §i pOn6 In Sep-
temvre, petrece prin pAduri, InsK mat alesd prin locuri
ume4i6se, unde stA 4itia aseunsit In Orbit sal stuhn,
,6rg cum Inserdzit se pornesce a-§i cauth nutrquld seit,
este §i Ciof u 1 1), numitu In unele locuri qi C l 11 f 11 2),
Ciu§d 3) i § ti o T 11'lt lat. Otus brachyotus ; Strix
brachyotus L. germ. die Sumpfeule.
AcestU soTil de buhK, dui:4 credinta §i istorisirea
poporului romitnti, e unit fella de nepotif alit Lili a-
c u 1 WI; de 6re ce fliva vede forte putint, OrK pe la
Ins&ate sborrt ca §I Lill a euld, penb la unfit timpil
de n6pte, qi care este mancarea qi petrecerea acestula,
mat totti aceea e gi a Ciofuln 1, cu aces deosebire
3) Numirea Beata este forte 1Aptli to Bucovina.
2) A, de Clime. Dictionnaire. t. IL p. 511.
3) La Romanit din Ohaba-nultnicii. corn. de DM I. Stotceecu.
2) La Romanit din iinutuld Gorjulut to Romania, cont. de
Did I. Cornottl.
15
 -998
numaT ca pe and aripele Cio f u 1 ui sunt inzestrate
eu pene, ale Liliacului constad numai dintr'o pe-
litd forte find
Era -sT spune poporuld, ea Clofuld e v dr d
p r i m a r e cu C u c o v e i c a') si ca atare prevesti-
torid de red si nenogocire.
Ce se atinge de descrierea CY ofulu T, care am
ampt'a dela Romanil ce 1-am consultatu in acesta pri-
vintii, trebue sd, marturisescd cg, ea consund fOrte multd
-en ceea ce ne-o infatosaza isi ornitologistit.
Penele ClofulnI nn-a spusd V. Flocea
aunt canipit en puncte negro si albe. In aripi are cate
unu punctd albit ca omaultt asa de mare, eatti aT pune
-mid depth. In coda are asemenea, cand o resehie,
patru puncte albe ca si celea de pe aripT. Eld n'are
ctubd, ci se 6ua pe pamentd."
Asemenandd acuma aeesta descriere forte scurta
cu ceea ce se afia in B r eh m 's T h i e r l e b e n" 9)
indat4t ne putennt convinge, ca paserea despre care
vorbesce Brehm e aceea-st ce ne-o descrie Flocea.

IL
CI o f u 1 d are §1-o mulOme de cantece ale sale.
Msg. cele mai pulite dintre densele sunt astfeliu, cd
bunacuviin0 nu ne lasa ca sd le reproducemn pre
') Diet. de V. Flocea .din Ciimpulungd:
2) Zweite Abtheilung. Vogel. Z welter Band. Leipzig. 1882.
p. 94.
 -229
tote aice. Vora reproduce deel dara aice numai pre
acelea, can nu-su prea bAtetere la °chi.
Unult1 dintre cAntecele lui se'ncepe astfeliti :

Clotia id, ciofuiC colea,

CTofu'n 'mate In lelea ...
Cfofule, minea-te-ar bbla,
La ce-aT stricatb leli1 bla ? ... 1)

E ennoseutil din istoria naturalii, et Ciof u 1 O.

cand sherd, Intinde aripele si bate dinteensele asa de
tare, et de multe on pre ernenii, der' mai alesd pre
femeile cele slabe de Angeril le bagit In tote recorile
si belele.
Trecendti asa dart (latt o femee c'o 610., In care
avea si ea sermana ce-va sorbinturit sett alts ce-va In-
tr'ensa, pe la amurgulti serif prin apropierea until
Ciof ti, ett et Cio f u l it de spaimt sett mitnie In-
cepe de-odatt a sbura si-a bate din aripf pe de'naintea
ochiloru femeii. Femeea de spaimit scapt 6Ia si se face
tett hirburi. Unit prase/Ili instil, care se vede et Inch
trecea pe-acolo, si veda tdtA Intemplarea, Inprovist
cAnteculu citatil, 'audit In batjocurt pre biata femee
pentru eii a fostu asa de sparidsa, ii acesta Inprovisa-
iune, se vede cti s'a latitil asa de tare, cli acuma e
apr6pe mai preste tett Bucovina respAnditit si se repe-
Iesce mai cu saint atunoi, and cine-va voesce sk Tee
pre unit fricosil In risti.

') Dictath 1e V. Flocea,

 230

Deosebitil ca paserea din cesgune are, dupit cum

am aratatu, mai multe autece, mai are ea Inca $i unit
jocrt alit sell, care asemenea se numesce C X a f V si
este forte usitatll la Romanii din Bucovina.
Joculil C io f al u" se j6ct In regula. numal de
ciltrit barbati pe la o samit de petrecerl, Insa mai alesili
In nunti a datia 41 dupIt cununie, adia In U nerop iii ",
and fie-care este forte bine dispusd.
Canteculit, ce se anta Id acesta ocasiune, sung.
astfehil :

Vine C3 oful il dela 'mita

Cu platica 'rnbAlemtA,
Cu suducul4 in pohodu
$i carasulil in neVodii.
Ce cat!, el of ul e, Ia not?
Ce-at venitti ca una strigoTti?
Du-te, du-te In pAdure
SA nu Vert de vr'o secure,
Du-te, du-te'n ;nAralcine
SA nu pats vre o rusine.
CA Ia not aunt cununif,
$i la noT Bunt veseliT.
Not jucNinti si tropliind,
PimOntuld al-lil nete4hut,
Bernd, cantinnO si vezelimii
$i din gurii chiuimd,
$i sitrimO in hopO ?I tavpil,
CA e qiva de uncropti.
Val sermanulit de staigoffi I
Cfofuld zace pe gunoTO.
Nime nu catA la. eiA,
CA -i strAin4 si singureld.
 231

Preotdsa maT milosii

Ie pe el o f ti, tin dnce'n cash
$i-lti pune pe colcii de vatra
Er' esinil in &multi Writ.
Popa vine maniosii,
De pe vatrh mi-la dlijosfi.
Preot6sa maT du owl
Poftesce pre CTof ti In masit.
Pope -I dusk eTofu-T in ease
Clofien sinti in preot&I.1)

A cestti cdutecd. e In trei privinte insemnatu.

Antaiu, si ceea ce e, en privire la articululd de
fata, mat Insemnatd pentru nol, elit ni dd, 0 descriere
f6rte marcatit a locului uncle petrece mai en smug C T o-
f u 111,adica, prin belt' stuf6se, prin mdracini ;i prin
paduri.
Ald doilea, ni spune eu cea mat mare acurat6t1
ce faed thintuitorii cand j6cd, C i o f ul i( ", cit adicit
cantrt, chinesed, bell, tropotescil, ceea ce e forte esactd,
de 6re ce, dupit Oita Acid ,ed, eel ce Oa C iof u 1 d"
facd unit tropotti si unlit chiotd asa de mare si resund-
natorid, cl rant tine e In stare a sta in apro-
pierean lord
In fine alit treilea, sub C Toful 11" din ante-
culu de fait se p6te Intelege nu numal paserea nu-
mitit C I 0 f 11 ", ci .i unit omd, card dupit cum vom
ved8 acusd, multi 6meni sunt porecliti cu acestit
nume.
1) Y. Aleesandri. Poesif pop. p. 384.
 232

III.
Atittd numirea CI u f A" cittu §i C f o f ti" a
acestei paserl le'ntrebuincea, Romanil din Bucovina ade-
seorl si ca nisce cuvinte de batjocu r a si risu.
C I u f it" se numesce In Bucovina Indecomanil until
omu de nemica, anti omit decadutil, depravatn, demo-
ralisatit, farit nici o vasa. Era dela C T u f d" s'ar'i for-
matd verbele c Yu ful u 1" si c 1u ful I" In intelesil
de a batjocurl, a lila pre cine-va preste , a sudul,
precum i tu intelesu de a diforma, a slutl, bunA. 6rg
data unulit a tunsil reu pre vre- una bthatti, se (lice ca
1-a ctufuluit iii. Dela ?,C I O f 11" credit ca sari for-
matU substantivele cIofl egarIti, eX?fl egg, c10-
flengarIti, c I o fl igar n, earl Insemneza, : unit omu
de nemica, mut tarie-bran, unu perde-very sell unit
sgarie-britna care pgcatiI. numal cl-lit -tine piimentuln
$i -la Incal4esce sorele ; i verbult1 c I ofg e s c ft" cu
Ititelesulu de: a rniluca multti §i until, a se WWI In
maneArl.
Mai pe scurtd cuviutele CI u f II" §i C I o f u",
fie ea pasere, fie ca omit, 1,nsenmdzit unit ee until si
respingaorm.
Totu dela numirea. CI of it credit c# derivit ur-
mAtdrele numirl de localitql tlinRomilnia si anume :
CIofenit-boeresel gi CTofenii-rIgesci,
sate In j udetulil Vasluiu : CIof 1 ant $i etc:. fl e c I,
sate In judetulu Argetim ; 010 fl e c It mal multe sate -
0 rinri en acestit nume in diferite tinuturI ; CIofl i
 233 --
e eni satu injudetulit Ilfovu; CiofrAngent
pitmenteni vi CiofrAngenil- ungureni, sate
iu judqulit ArgesU ; Clofrese 'I, movie neloeuita
In judetula Tecuert. Erg dela numirea C i u v it" e
probabild eil va fi derivAndu numele satuluT C ins] e"
In judetitlu Yana. I)
'} D. Frungescu. op. cit. p. 116 kit 121.
 Strig a.
z.
Despre St r i g 11, numitd altmintrelea ci B u-
h a-c u-c It r p it, lat. Strix flammea L. germ. Schleier-
kauz, Sehleicreule, esista la Romftnii din Bucovina ur-
mdt6rea legenda, care mT -a istorisit'o Iacobii Popo-
yield din Oprisent
pice ca Striga dintru Inceputd a fostd i ni-
p dr at 6 s a preste tote paserile din lame. Dar fiindd
forte rea, maT rea cliiar si de cata o adevdratii S t r i g a
sdil Stri.g6Ic a, asuprindil din tale afard, pre popo-
ruld sea si ne'ndreptiicindu-ld cu multe de t6te, popo-
ruld, ne maT putendli rabda, s'a sculatit asupra ei .i a
voitd numai daciltd s'o prinda si s'o om6re.
St rig a, de fried, ea all nu dee cinstea pe ru-
vine $i ad, nu i se curme vidia pentru totdeuna, a spit-
latd de cu bung, vreme putina, ascumlindu-se de
naintea poporulul sea, si de- atunci in c6ce apol nici
odatit nu Ilmbld, qiva, ca mai nainte, ci numal noptear
temendu-se chi acuma cg, dacd, va Arabia (Jim, paserile
vord prinde-o si voru omori-o.
 235

Si a avutd tdtIt dreptatea sit se ascundit, cacT

pea si'n (Jiva de aste.-4], and vedd celelalte paserT
pe vre o S t r i g N. a sb6rii qiva, se Ted dupit dense.
si nu se lasg, pea ce n'o prindd, brit dupit ce all
prins'o nu se lase, nicl de cum One ce n'o searmeng.
cum se eade.
Acosta e resplata S t r i g e T, pentru cit pe and
a fostd ea Imp et. ate s if, s'a aratatd asa de crudg
si tirane, fait cu supusii set.

II.
De familia S t r i g e T, precum si. a celorlalte
specil de Buhe, despre cart am vorbitu In studiile
Fecedente, se mat tiinu Ina si urmatorele paserT, cart
sunt Romanilord cunoscute dupii, nume, si adia, :
B u f u l d, sett B u h d, numitd altmintrelea si
Huh u r e z d-m i c it, let. Scops carniolica ; Strix stops
L. germ. Zwerg-Ohreule.
B u f d se numesce acesta pasere de napte nu
munai de ce.trit RomitniT din Moldova 1), ci chTar si
de catrit cei din Macedonia 2) si Epird. 3) Unit semnil
f6rte invederatil cum a numirea acesta trebue sit fie
f6rte vechTe la RomanY.
trI Hu h dr e z d-mic it se numesce paserea
acesta de-aceea, pentru a ea OM la fitptura cor-
pului, clad si la colorea penelord semenit forte multd
l) Dr. Cilutc. istoria nat. cit. p. 77.
2) Laurianti vi Massim4. Glosaed. p. 98.
3) Com. de Dltt lanai D. Hondrosomti.
 23G

cu adev6ratulu H u hurez ti, attlta numat co e cu

multi mat midi.
C e c a '), lat. Syrnium aluco ; Strix aluco L. germ.
Baumkauz, Nachtkauz.
Acestea sunt tote Bull ale cunoscute Romani-
lora dupa nume !
') Dr. Clime. istoria nut. cit. p. 78.
 Privighitórea.
I.
86rele se scobbrit ineetd spre apusd.
Vuetuld clileT Incepe din ce In ce a se miepra
mai tare, OA omenimea min% de munca ce-a avut'o
peste 4i se retrage Inceti§oru spre locaqurile sale Ca,
arunctIndu-se pe vr'o elite -va 6re In bratele repausulul
0 a liniscel, sX se odilmescl putinil 0 sa-§iT recapete
era-1T puterile recerute pentru a china qi.
0 tacere adttnel qi-o linisce binefAcbtore se res-
plindesce peste tali Intinderea pamentescg.
Mil qi miliOne de stele strelucit6re se ivesci pe
ampia ceriulm qi ni anunta ca. s6rele a apusti deja,
di qiva on tote plgeerile §i neplacerile eT a Incetatil t4i
c1 sencepe n6ptea...
In acestd restimpti, and, dupa 4isa poporulul,
se'ngana 4iva cu n6ptea, and vocea gild a amutitil,
and vuetuld a Incetatti cu totuld, and maT fie -care
vietate s'a retrasd spre loculd seta de odilml 0 recreare,
6re ee faittti de pasere sit fie aceea, care de °data In-
trerumpe tacerea domnitore 0 prin clinteculti eT celd
duke 9i priteutLi, prin vocea di cea sonorg, farm4cht6re
 238

i atrAgetere, pane lumen abia adorminda in mirare ?

Ore ce feint de pasere se fie aceea, care prin ante-
culd sett nu °data, chTar si pre celii mai Impetritd omii
1-a facutil ca sd se Indoioseze si s'o admire; pre celu
mal Intristatil ca sit ulte pe-unti momentil de tete ne-
ferecirile si neajunsurile ce-I amarescti vieta, era pre
veld norocitil transpue Inteo lume plina de visurl
plgcute r3i ferecite ?
Acea pasere este Priv ighi ter e a, numiti de
cittr RomilniT din Macedonia 13 erbili fi ') lat. Lu-
sciuia vera; Lusciola luscinia L. germ. die Nachtigall.
Deci despre acesta maestra clintilrqii, care susu
pe verfulii unuT frasinil sell ascunsit Intre rilmurelele
until tufarTO verde incepe Incettll a cfintA, a prelude
pe cand :

Ventuld tace, fruncia des1 stA in aerie neclintia.

Sub o pAnzA de lumini lunca pare adormitA.

$i'n a noptif liniscire divine et melodie

Ca suflarea unuT geniu pintre frunolt alinh adie
Si toth eresce- mat son6rA, maT plAcutit, maT frum6s7t
Pen'ee Ample'ntr6ga luncA de-o vibmre-armoniosii.

Genditere ci tAcuta lunca'n vale -1 se opresce,

Sufletulii cu voluptate in estasti adance plutesce
Si se pare cA s'aude prin a raTuluT cAntare,
Pe-ale angerilorA harpe lunecandit mArgAritare.

') D. Fotianit. CAntece din Macedonia. p1. in A lb in a

Pin dui I". Bucuresa 1869. p. 7,
 .-- 239

despre aeOsta, pasere forte placuta,

. . . , . care spun cc uhuire
TaTnele inimeT sale, visulti et de ferecire

astfeliu, a :
Lumea'ntrdet stA pAtrunsii. de-alit of cantecit filrA nume,

munal cata o unicit plants, numai :

Macula singurti, rosti la fati, &nue dust! pe coca 'time! 1)

despre ac6sta cantareta renumita void 81 vorbesca e4

aeuma, Insiranda aice tota cc ni spina si credit Ro-
manil despre ann.
Sa'nceperna asa dara mai Antaill eu legendele eT !

II.
Prima legenda a P r i vigil i t Or eY e cea lir-
inatore :
A fosta odata, ca nisi odata, cif de n'ar' fi, nu
s'ar povesti.
A fosta °data unit imp6rat6 forte vestitit si pu-
ternict, de care top imperatil de prin prejura se temeati,
cam eitnd se sup6ra, sOil se mania din to mirT ce pri-
cilia, era verga lui Dumnedea nu ce-va ! ... totit Ora
di tote ImOr4iile de prin prejurti tremurati de
frica lui.
') V. Alecsandri. opere complete. Poesit. V. in.. p. 56.
 240

Imperatulu acesta avea o copilit, care, dupe ce a

crescuta mare, s'a facuttt asa de frunt6sa si aratesa,
asa de placuta, ct sit fi amblata lumen de-a lungulu
.i de-a curmedisuld, alta ca dense n'ai mal fi Oath.
ST-apoi,... cand e multi frumosti, mad frumostt
de cum suut cefalaltT Omni, nu se p6te aseunde cle
ochiT lumel ea sa, nu la veda, ¢i nimerui nu -I pote opri'
sit-I place, dacii-I place.
Acosta a fosta edict asa, ea faima despre frumu-
seta $i gingasia acestei copile in Belida timpd s'a la-
tittl, cum merge verha, preste nefie tee si preste
none marl.
Cet mat voInici, maT vestiti si mar frumqt fe-
°Tor/ de imperatT, cum prinsera de veste ca licit cum
si &if catu de frumesa §i farm&at6re este feta cutarui
Imperato, Indata alergara din tote partile en feint de
fella de dame( scumpe ea, s'o petesca. Si cum ajun-
gena la Imperatultt, tatalti copilei, i se inclunaa, II sit-
rutatt mans i-I qiceatil :
Inaltate imperate ! avere -at parte de sanetate
i de-o viola Indelungata!,.. am venita In Maria to
sa-tt ceremu domnita in casatorie,--eam frumuseta el
cea rant ne-aa farmecatti, inima ne -nit sagetata, si toff
fererirea nostril. sta intr'unU first de pert, data nu vom
pute -u clistigh! §t-apol,... Hitt not nu suntem nisce
omens de respiusa i alungata" afaral... Suntem fe-
don, de Imperatl avutt si puternicT,,... lumen ne acie,
lumen ne cunesce!,...
Imperatuld, vedenda ea an venitu uisce petitorT
asa de voinicil frumosi istetI i avutT, IT ridea inima
 241
de bucttrie it fala cea mare, vi resueinduil must* i
netedendu-o barba, ulna semnil ca sosirea 6spetilorit 11
este f6rte placuta, &mina pre fitca sa In sine qi ros-.
tindu-T nisce euvinte f6rte alese, precumpenite3 dulci Ri
Mande, IT Oise
Asculta, copila men anii se strecurit pe
nesimtite,. to al creacuta acuma mare, ... p-a sosita

.
timpulu ruaritisulul! tea aice luta ten4ra, voThicti
ea- twit Feta-frumosa, una feclora de imperatii, ea si
mine, to cere de nevesta, merge -vel dupa dansula ?
i asta-41 up, mat dupit vr'o cute -va dile sett
septZmitni era a9a, IT c ise ;Imp6ratulit in vr'o eate-va
rendurte
Dar' feta, cand audTit acesta, sta maT multe mi-
nute ca Impetrita loculuT, apol Incependa a pilings ft -a
se rugh parinteluT sea, qicea:
Tata ! . b ertiti-Me . . dar' ea no petit SA
merge dupit dansultl, easi ... nu stint Ana de mari-
tata, mat este Inca vreme!...
Imptiratulu, de cate oil 0 Intavbfl, credenda stun
ca seen, ce spune fiIca sa e adeverattl, m'cf BHA, multat
ci-I da bunt pace, a9teptanda One. es 0-ft mat lull
pe sand.
Da? n'a fosta a§a, cum 41 1nchipuia elii... fika
ea Tuba acuma demulta pre aka tenera, f;ti in prielna
acelula pre top feciorii de Imperap, cap sosira i voira
s'o tee de nevesta, IT respiuse de-a rendula,' dicenda
ca : ba unula nu -1 place, ba altuld a prea uHta, ba ea
altdia alto ce-va it lipsesce,,, mat in scurta fie-ea-
rum It gm, sate -o codita.
IQ
 242

Imperatula, In urma urmeloru, v6clencla cg, flea

sa pre totT petitorit iI respinge, se mania fool pe
dense, $i Intrebuinta tote mijldcele ca sa, afle care
este gilnduld el i din ce pricing nil voesce sit se
marite.
Ten 6ra domnita, se vede et s'a priceputa ce
voesce st fact tatglil sea. De-aceea, pentru ca sit nu-I
descopere secretula, eguta sit se'ntalnasca, en Tubituld
sett numal n6ptea jurandu-s1 unula altma credin0 pea
In m6rte.
Intru una din noptt Inst petrecendit asemenea
t6tg n6ptea In gradina Imp6ratascg, colea cand $'a re-
varsata de Or; luiindu-.I fecTorulil ferecith remasa
bunt dela Tubita sa, iI (Ilse :
Scumpa mea ! acuma a sosita timpuld ea sg,
ne despartimil. Dar' cum va trece qiva de asta-cIT §i
va sosi n6ptea am sit villa .i am at to furl, si atunci
nime n'are st ni ma/ conturbe ferecirea, nime n'are sit
ne pOzaseg, ci vom petrece fart temg t6tg, vi6ta !
_rise cuventa tenerula si se despar0 de Tubita sa,
care remase veselg si petreca t6tg cline aceea tote
cLutandit si asteptanda cu dora sosirea nop0i ur-
milt6re.
Dar' de palm ! ... Nu e Elsa cum wren omula, ci
cum (la Domnula I Imperatuld dete de urma lord
si porunel la toil curteniT ca in n6ptea urmatore sit fie
cu to%iI destepti dorg, vora putA pune mane, pre Inqg-
latorTuld fileel sale... Cine nu va ascultt ceea ce le-a
poruncita, acelma fig nu-I park rea, duct va fi pedep-
sita cum n'a mai fostil altula in lume..
 243

Curtenit n'asteptara sa li mai spue Inca °data.

ET sciad destuld de bine tine e Imperatuld si ce-I In
stare A faca, dace se manie... Fie-care se puse decT
la loculd sea si asteptit cu nerabdare dorit vord pun
pune maim pe Insit littoral.
Eta ca colea, pe tend incepuse a se auturgl bine,
ten6ruld nostru, socotindu -se omuld celd mat ferecitd
din lume, s'apropia pe 4verfuld degetelord de curtea
2mp6rat6sca, de locultt unde scih elit ca -la va astepth
Tubita sa, voincld sit o fure pre acesta, $i ducenau-se
apol cu (Musa tine sci unde In alts, parte a ImpgratieT
s&t cbiar si'n alts tell straina acolo sa petrecit In
linisce t6tti vidta.
Dar' s'a Itgaalata forte amain In asteptarile $i
dorin%ele sale, cad abla s'a apropiatd de curtea. Imp&
ratdsca si curtenii,_cariT sta de panda, prindendu-lil,
Ilif legarrt butucd si-lit dusera de'naintea Imp6ratultd.
Imp6ratuld, cum Ild. vdqb, Ild cuprinsa o manie
aca de mare $i Inversunata, cif Indata porunel sii-T
tale capuld.
*i cum a poruncitd, asa s'a $i facutd.
Teara domnita, cum a v64utd acesta, deuna sT-a
perdutd mintile, ca nu scia singura pe ce lume-I de
scarba si durerea cea mare, §i'n adsta stare se duse
ea la o vrajitore, careTa IT istorisl WI Intemplarea
dela Inceputil pene la sfarsitit, si'n urma 0 rugs di-
cendu-T :
Draga mea vrajitore l- dacit vreT to sit facT
vulva vre unit bine In. lumea Rasta, dpoT aceld bine
16*
 244

mi-Itt veX pute face ntuna mie, i dad, vret sd capetI

o plait cum n'ai mat capdtatil dela nime altuld pent
acurna, apa aceea veX capdta-o tunnel dela mine,
daca-mi vei ascultd rugamintea si me vei preface lute°
pasere...
Vrajit6rea, cum cunt t6te vrAjithrele, veriendu ed
I-a sositli noroculti In cash, nu se lasa multil Imbiatit
si rugata, ei lufindii nisce unsorx desantate st vrlljite
Si ungendu-o pe fate, apoi maT rostindd si nisce Cu.
vinte incureate si ne'ntelese, tenera domnitd. Indata se
prefded Intr'o pdseruncd, carea de-atuncT .si One in
(pm de asta -(Ji a remasit totd piistracd si citntd. dela
inserate si One tarditt noptea, era demineta de cum
se ziiresce de dill si One ce resare serele, adied cam
pe timpulli acela and ¢t -a luatu Tubitual sell remasu
bund dela (Musa si pe cand a avutu de gilndti
s'o fun:.
Dumnedeu, care o veduse catd de red, IT pare
dupe lubitulu sed, catu de multd flu jdlesce ea, i se
fixed mild de densa, si pentru ca sit nu mord de do-
ruld lut, a prefdoutd si pre Iubituld ei asemenea Intr'o
pdsertucd, .i i 1-a datti sd-I fie In vecie de sold.
De- atunci apoT, de cand s'a intemplatd acesta,
petreed a Impreund ma t6td, noptea efintAndd si ve-
selindu-se. §i fiindd cii el maT tote, nOptea privigluaza,
de-aceea i ea s'a numitd Pr iv i g hit dr e Ord eld
PrivighitOroId.1),
1) Legends aectsta s'a publieatti mar antarii in verstui sub
titlubi Povestesa Prighit6rei" In e4efteirea", an. V.
Budapesta. t879. p. 66.
 -245
III.
A d6ua legenda a Privighitore 1, istorisita
de Jacobn Popoviciu, romand din satuld Opriseni sdd
Pantiri, e ac6sta :
Hindu odatatmp6ratulii paserilorif f6rte
bine dispusd i voindd s6, scie : °aril dintre supusii si
supusele sale cAntit maa frumosu, maT placutd $i mill
farmecatorTil, a datd porunca In Intr6ga sa imp6ratie ea
pe atunci si atunci sa, se adune In curtea Imp6ratescli
eel maT vestiti cantareci ca sa-i efinte la mesa.
Cum an atujitu pasrile de aeesta pornnca Imp&
ralt6sca dtuna s'ail adunatd en t6tele la unit loco, all
tinutd sesie Intre olaltd .ii ad alesu apol din mijloculii
lord pre trel, carT le-ad tramisil In curtea Imp6rdtescit.
Acestea treT anfostd Gangurul tt, Mierla si P r
vighit 6 r e a. §i ele cum s'all alesd nu stittura multd
pe ganduri ce ar fi sit Incept, ci se pornird de grabd,
spre curdle imp6rateseT, cad timpuIt mergerel se
apropiase.
Gangnrul d, ca unuld ce are Imbrdeamintea
cea mai a16sii §1 mai frum6sii. fiindli acoperitit cu pene
aurii, curl strelucesed fOrte frumosa Ja lumina s6relul,
fit lasatd sa morga. inainte. Ba uu numni attLta, ca-ld
litsara, ci Inca. si eld singurd se puse In fruntea celor-
lalte done si Hid pre una nu le lasal de fetid sit nArgit
Inaintea lul.
M Y e-r 1 a mers6 dupit densuld, dicandd (it ea, ca
nun ce are rostu aurid ea .i penele G angurulur
 24J

gi Imbracaminte negra n,-i strelueitdre ca matasa, trebuea

sa merga dupit ansuld.
Privighiter ea lima, fiindd mai mica la flip-
tura $i avendd Imbracamintea cea mai simpla, remase
n urmil si mergea cu capuld pleoatd gi umilitg spre
curtea ImperatuluT.
Cum ajunse acuma G a n gu ruld la curtea Imp6-
ratesca §i Intra In nuntru, Imperatuld, vegendu-lri ca
e asa de frumosa Impodobitd gi are o staturii, forte
atrag6t6re, flit priml cu cea mai mare einste, ild puse
In fruntea mesa si-la poftl apoi sa cante.
Ganguruld plinu de fala Inceph a cants.
Imperatuld, ascultandu-la cu luare aminte, fu f6rte
multamitti cu canteculd sett si-ld lauds.
Intra apoi Mierl a.
Imperatulu, cum o veciu gi pre acesta, (Mune a
Intinsa §i ei und scauutl, poftindu-o sa Oda Ianga, mesa
si ea ante..
Mierla Incependd a cants, cants, cu multd mai
placutd si mai frumosd decittll G a n g u r u l tt.
In urma sosl Priv ighiterea gi antrandd In
curte se plea plina de umilinta pent la pamentt'f de
naintea Imperatului.
Imperatuld, veciendu-o ea e asa de mica, de pri-
Arita, umilita gi nebagata fa sama, se mira cc ca.uta
la curtea lui, gi de-aceea o Intreba cam restittl : ce-I
trebue, Para IDA a o poftl sa sects; ca pre ceialalti doi
6speti ce Intrase ma: nainte.
Apoi da, Inaltate Imperate -- respunse Pr i-
vighit 6r ea de langrt usa, unde remase de cum a
 247

Intratd In nuntru, sit nu 0 fie cu sup6rare si cn

bgnatd, sunt aldst si trimist de Ma nemurile mele
la inaltimea v6str6 ca si eit sit 141 canal turd cAn-
teed !
CAnta-mt dart ! ^ ()Ise Imp6ratuld zimbindil
sl to Add si pre tine ce poi
Pr iv i gh it 6r e a, necutezandd macar ast in-
drepta privirile spre Impgratuld, 1st direse mai Antilid
rostuld si apol incept a canal, dar' colea ... cum sci
ea sit ante, nu cum cAntart eelelalte.
Imp6ratulu, cAnd o aucji cAntandu, remase tumitd
de frumusetea citnteculut sett. Unit glasil aka de dutosh,
dulce, placutil si farmgca-torlil n'a maT fostd auflitd de
and s'a trezitd pe lume... Pr i vigh it 6r e a, prin
canteculd et a btgatd sub covatt pre ceialalti dot can-
tareV de mat nainte. §i dupa ce a sfArsitd ea acuma
de cantata, imptratuld n'o ltsit sit stele mat multd la
ust, ci o puse pre densa In loculd G a n g u r u 1 u Y In
fruntea mesel, dAndu-T totodatt pi p r i nt a, adieu
daruld celd maT mare, mai fruntosd si maT pre0osd,
care era. menitd pentru celd mai bums cAntargd, dra
dupt, ce s'a sfarsitd acuma mesa, dept ce top 6spetii
cap aif fostu la acea mesa poftict sail sculatil dela
&ma, ea a fostd aceea care s'a pornitd maT Autaiti In
fruntea celorlalti dot cantarett, macar cif Imbrtamintea
et e cu mho mat simpla death. a G an g u r ulut si
a Mlerlet.
Mier 1 't, care cAntase ce-va mat frumosti de-
&Ltd G an gur ul if, s'a dash in urma Privighi-
t6rel.
 -248
Gang u r u 1 d, Insg,, eu t6tg stamba 1uT cea
domu6scit, cu t6t frumuseea irnbracrunentului self,
remase Indargpta si esindil umilitil ei rusinatil dela.
Imperatulti, se duce acuma celd de pe urmg.
i de- atuncf apt, de cand ad fositt aceste trel
paserl la Impliratulu lord Ca sg-T ante la m6sg a re-
mash Pr i v i g h it 6r e a cea mar renumitg si mat
mgestrit cAntgret.gt dintre tote n6murile paserilord. Fie
care pasere efintittore trebue sg-si piece capulil i sg
se Maine inaintea eT.

IV.
A. trela legendg a 'Privighit6ret, istorisitit
de -o Romftned din Siretit, sung In urmatorIuld modil :
A fosth °deg. und Imperatu. i trnpgratuld acela
avea o fiTcg aka de frunisa, i s:tt dush vestea peste
notte terT .i mlue mgri. *i dup. ce a crescutd &ea
acesla hi 1-a sositu timpulil sit se despgrOsed de pa-
rinO, Imperatuld a mgritat'o, hi la nuntg fi poftitd. o
mulOme de 6speV din t6te pgrOle.
§i acumat dupit. cc Wad adunath tots 6spetii la
nun loch, alese scorn] U eel if mare, adica tatgld
mireset, dintre 6spe0 de n tt n it in a r e pre unit im-
p6ratu a unel ImOrgtti 6rd. de n u n & mare pre o
ImpttrAtestt, a altel ImOratii si se pornirg apol cu tool
In cununie. Erg dupit ce eel tineri s'an cununatit si dupg
ce s'ar'i intorsu dela biserica, toll OspeOT se asedarg la
m6sit si incepurg a se vesell si a sugui, spunendii unuld
nun, altulu alta, dupg cunt e dating in nunti.
 249

Eta tusa rit tocmai cand tote mesenil emit In

culmea veseliei, cand fie -care Ospe era mai bine dis-
pnsil, nunulti min mare, fie din urn, fie din pismit ca
n'a fostu imp6ratesa sa alesa en mina, sea din ce pri-
einit va fi fostli, nusciil, destulu ca a Inceputil a, lua
preste picioru pre nuna cea mare, Infruntandu-o Inaj,
intea Ospetilorn cu nisce cuvinte forte proste.
:nine cea mare, care era o Imp6rlitesa forte fru-,
moss si IntelOpta si care se numth P r i v i g h i t 6 r e,
nu (Ilse nemica la, aeOsta, macaw ca avea t6ta dreptutea
sa nu taca.
Nunula celu mare lima nu se multatui uutuat cu
atata, ci ela mai dupe vr'o cote -va minute Incept
era, - §T vial din grosu a o infrunta si a o batjoeuri Ina-
intea 6spe;ilorti.
Privighitorea si de asta, data nu Y response ne-
mica ci, plecanda eapala in josh, tact cu piticulu.
Nunuld cold mare, v6denda ca nuna ma mare
nu-T respunde nemica la Infruntarile sale de mai nainte
§i voindit ca s'o batjocuresca si mai tare dise In urine
ca ea ar ft, furatu o pane de pe mesa §i ar fi ascuns'o,
Privighitorea, audintlit cuvintele acestea, se-8110ra
gat de tare; Incata a inceputa a se ruga in gandulu
Sett luT Dumnedeu si a dice, ca data elu va afla-o ea
e cu ce-va vinovata s'o lese asa cum este, on xle, nu
va afla-o cu nemica vinovata s'o preface intro pasere
en ,sh, pita sbura Yn cotro volt duce-o ochil ca sa nu
mat fie de batjocura si de risula lumei.
Dumnedett, care scia prea bine ca e nevinovata,
IT asculta rugamintea §i o preface intr'o pits6ruica mica.
 250

Privighitorea, cum a fostd prefacuta in pasere

Indata s'a seulatit de langa miresa, unde seduse One
atuncea, si a Inceputd a sbura pintre 6spetT. Si asa
sburanda ea in colo si in eke vr'o cite -va minute,
voindd sa lass afara, drt de panea cea furata ca e as-
cunsa dupil spatele nunulul celul mare. Si cum dete ea
de pane se sul pe umeruld cell dreptit alit nunuluf si
Incepa a vorbl in limba paseresca si a dice :
Acesta, acesta a furatd, a furatil panea, panea,
catatl, catatT, lute, lute, prindetl, priodep, talhariuld,
talharfuld, lute, lute !
Ospeta, card remasera internal% cand vedura, ca
nuna cea mare s'a prefacutit de °data, In pasere si a
sburatd de dupa mesa, au4indu -o acuma vorbindu si
spunendd care e talharmld, ce-a furatd panea, se seu-
lara de grabs dela mesa. si Incepura a cereeta pre nu-
null cell mare, si cercetandu-la aflara ca panea e as-
cunsa la spatele lul.
Socruld cell mare, adica tatald miresei, cum veld
acesta, se fact foci ¢i pars de manie pre nunif una,
pentru ca a infruntatil pre nuna cea mare fart' ca acesta
sa fi instil citd e negru sub unghie vinovata, bra alit
dollea, pentru ca prin acesta I-a necinstitil mesa i casa,
$i a poroncitil sa -lit radice de grabs din capulil cinstei
si sit -lit pue In fuel'.
Si cum a poruncitil, asa s'a si Intemplatu.
Nunuld aeld mare, maear eg. era Imperatii, fu luatd
pe susd de dupa mesa, scosd aim% si spanzuratd in
fata tuturoru 6spetilord, precum si a altora ,6meni, card
se adunase sa veda cum se facil nuntile Imperatescl.
 251

Nuna cea mare lug nu se prefged erg-$1 cum a

tostd mai nainte, ci ea a remasd ti 'n dins de astii-41 totd
pasere ; purtandd numal numele de Privighiter e,
care 1-a avutd dela Inceputd.
i totd de atunci In core Privighitorea, mgcar
a e acuma pasere, Tubesce a tridi mai multi' retrasa de
lumea cea sgomotosa §i de gurele cele rele 0 nespalale.
Ins cu t6te acestea ea nici One In died de astg-di
nu Foote Ling pre nunuld celd reutdciosd 0 pismgtaretu,
care a 17tjocurit'o qi de aceea One §i'n diva de asta-dT
strigg, cftnd dna, sg-lil priudg gi sg-ld pedepsescd pre
tglharTuld, care a furatd. pftnea si din pricina car= a
trebuitd sit se prefacg in pasere.

V.
Acestea stint legendele Privighitere IP, carT
le-am pututil One acuma descoperl. E !mg forte pro-
babild a ea va mai fi avendu Ina §i altele.
Privighiterba figureza adeseori qi'n cante-
cele nestre poporane ca simbold de Tubire, dornicie If
privighiare. ..

CAnd dol tinerT s'au indrggitd, ciind Iubirea lord

e nemgrginitg, (Ind 0-ad juratd unuld altuia credinta
One la mode, Insa fie. cg parint1 sea. nemurile lord,
fie-cg altg Imprejurare nealteptatg T-a despartitu pe
unit timpd maT Indelungatd Bed chiar i pentru tot-
(Mune, atuncT, In superarea lord cea mare, se adresazit
cgtrg Pr i, vighii6re rugandu-o ca acesta, sg nu
ante, dupit cum e datina el, sera pe recore, chid owe-
 252

nimea ostenita de Merida de- poste 4i merge la vuleare

ci ea sa eitnte pe 1t meda-41, cand totil ontuld e des-
teptd, si atunci sa dephluga prin cilnteculd el celd pia-
mita sortea lord pea plina, de Intristare, ca on si tine,
auchndu-o, sa scie catd stint de sup6raci, eT dicd:

Pasere Priv i g hitóre

Ce calnct s4ra pe recOre?
Canti'n modI-di cu sore,
CiintE'n glasulit calif mat mare-
Pentrii-a nostril wigwam,
Citura'n glasuld Mit suptire
Peutrtt-a nostril despIrcire!

Fetele cele amorizate, carile privighiaza serf

Intrem eugetAndd ne'ntreruptll la alesil inimiT lord,
carile in senile cele sanke i frum6se cituta doTne de
Inbire tp i dord, stint forte adeseorl asemenate de catra
poporulu romand cu Pr i vighit 6r e a.
Pr v ighi torT se numesed de Romani it
acelefete tinere si frum6se, carile maT totd6una sunt
Mae bine dispuse si voT6se, carom nu li maT tace gura,
ci atiltd glint clad Asi noptea, atatil cand se seal, Oita
si and se cula, canta necontenitd.
i precum :
Midatra Privigkithre
CantA nOptea pe rewire,
Demindia'n prandul4 mare,
ci de rime frith n'arc.

totil asa si fetele cele purure vesele 'read de riime frica,

... tdta lumen li se pare ca e a lord ; si precum P r
 2.53

vigbi t 6 r e a prin ctintecele et cele placute pre

multi 6meni ii dest6pta din somnu si-I face vrendil
nevrendri ca s'o asculte si s'o admire, totti asa si fe-
tele cele viOle si (lint/trete iscusite pre multi insi, pre
multi tineri it atragu si farineca prin ciintecele lora
eele frum6se.
Cum ca Romanic asemeneza pre fetele cele amo-
rizate si cttntarete cu P r i v i t 6 r e a se p6te In ctitii-va
cun6sce si din urmAtorea &Ina din Transilvania, care
nii-a comunicat'o DILL Gr. Cracittnasu :

Ciltil e noptipi de mare

Totit cAnt'o Privighit I'l r e.
De-alga-asteptil noptea si treei
Privighitiirea sit tack.
pina dalba s'a fricutk.
Privighithrea a tAcutu ...

Era unit proverbu Ili spittle urmatorele despre

Privighitore: Ca Privigbit6rea ce cu
cantarea ei ceadulce, pe venatoriU la ea
i 1 it a d u c e" 1), care, dupa cum lesne e de presu-
push, se aplicri la fetele cele istete, frum6se si atrag6-
tare, carile prin frumuseta si gingrtsia lore, prin npu-
caturile si vorbele lord cele dulci pre multi tineri it
ittragil la sine.
Altii proverbit suna : B uf nit a an clocesce
P r i v i g h i t or 1" 2), ceea ce'nsemn6za a unii omit,

') Convorbirl lit. an. VIII. Iv.:A. 1874 75. p. 74.

') P. Ispirescu. Legende si Basme. Paden I. p. 172.
 254

care din nascere e until $i reutaciosit, nici and nu

cautit sa facit bine, ci numai tail reit ; 66d. o muere
mita, diformh, muthlauc, nici cand nu va nasce unit
pranch frumosti i Inteleptll, ci numai o slutenie ca
qi ansa.
Afar0. de-acestea Romani/ din unele tinatun ale
TransilvanieT ci Banatului, dupit cum mi -all scrisit DniT
Gr. Craciuna§d, §i I. Stoicescu, spunh &1i credd, eh odd
cc va mane& came de PriSi ghit 6r e, stela ti
perde somnulil, Incath on gi clad mai trhesce nu p6te
dormi, ci num/ privighiazit cath e n6ptea de mare
tocmai ca si Privighit 6rea.
Am dish la Inceputh, ca. Romani/ din Macedonia
numesch Privighit6rea Berbili if. Unit cantecil popo-
mutt alit aeestorh Romani, In care provine numirea
aeesta, sung precum urmeza :
$ (Anti unit berbilia pre sake
CA vede d6ue musate
'iiniendole emit cumnate.
'Nveste, Yu ve aunt jonili?
Jonili stint tru xenetie
Ca s'aminta aslant, florie.

Transcrisit
Cana o Privighitare Insalce
CA vede done frum6se
1-amend6ue aunt qumnate.
Neveste, unde vg aunt junii ?
Juni( aunt in strainatate
Ca BA clistige let w galbent.
1) D. Fotiana, loc. cit.
 --- 255

In fine vat sit mat insemnezi1 ski ac,eea, cg

bgrb4eluld Privigh it 6re 1, dupg, cum am vil-
4utd qi mai 'susg, se numesce de poporil P r i v i-
ghitorolu.

-->f-4 K'
 Prigórea.
Prigere a, numita altmintrelea si Pr i h or iia '),
lat. Erithaeus rubecula ; Lusciola rubecula 1, germ.
das Rothkehlchen, e o pasermca mica de cincispredece
centimetri In lungime, deuedect si dot In latime, septe
In lungimea aripelord si sese In lungimea coolit.
Penele acestet paserele aunt de-asupra maslinii
Inchise era de desupta surd; fruntea, gatlejula si
partea superiOra a peptulut galbanU-rosietice. Ocbii mart
si castanii, rostulti castaniu-lntunecath 1 picuirele rosietice,
Femeiusca e la colorea penelorti ce-Nra maf pa-
lida te* harbatelula. trA puit sent pe spate' patatl on
pete galbine-rosietice.
Petrie Prigorei e Intrega Europa. Ea petrece
atiltil prin plidurt si Tadurele, elta si prin lung T si
pomete, uncle peste lntregu anulu se audc sera si
ciemineta cantandd cu votes et tea sonora si placutai
Nutrepda Prigorel consta mat cu sama din cobelci
(meld"), rime, precum si din fehurite pomite si fragt.
') A. de Mac. Dictionniire. t 1.I'. p. 93. S., P. Tar-
cianii. op. cit.

>k-e-t+.t
 Codrogulii.
r.
E multi' putinu cunoscutti cum a Romtinil de
pretutindene Indatindza a numl pre vitele de case, si
mall en same, pre cele cornute nu numal dupe, timpuld
cand ¢i local unde s'aU neseute, ci si dupX faptura
corpulul, dupe, coldrea perultif, preeum 9i dupe, alte
sehme corporals. Afza Indatineza m a numl pre viteil
si boil, h camel peril aduce la colore cu &URI lupi-
lore: lupanti, lupanasg, lupanelit, ere, pre
vacl¢i vitele : lupang si l u p a nica; pre boil 0
viteiI, a ceroril Ora semene, en penele porumbilord,
cenusil sdil vinetf, it numesed: por cm), Ii, poru m-
bdnU ci por umbel if, fire, pre vacl ¢i vitele p o-
rumba, porumbdna, porumbice, ¢i porum-
b i t a; pre boil si viteiI, ce ati o colore rosieticit:
uj an U, buj or 6, bujor end si bujoreltl, pre
vaeI:rujana, bujordne, gi bujorica, Era pre
acelea vite Nornute, a citrord c6da, maT cu Barna la
verfu, e alb a, bra In colo Intregii corpulU CU totulit
de alts colore, Indittindza in genere a le numl, $i
anume pre vitel, junm, juneani i boi : coda lb A,
17
 258 ---

coclalbend §i coditlbioru, erd pre vitele, ju-

§i vael: codalba, coddlbend, codal-
ninci
bidra§i coddlbitd.
TOM cam in acestd modd numescd esf qi pre cal,
°I ¢i capre.
Dec1, precum indatinezd Romi Ina de pretutindene
a numi vitele de cash' dupd timpuld cand qi loculu mule
s'ad niiscutd, dupit colorea perului, precum gi dupd
alto semne corporale, totil tqa Indatinezd eT a numl, ti
pre o mare parte a paserilord atiftii dupd eolorea pe-
nelord sale, catil si dupii faptura mocultui atatu dupd
loculii unde petrecd ele maT multti, Ma f,,i dupd nutre-
old lord. priucipalu.
Una dintre paserile numitd in moduld acesta
este qi Cod roqul d, lat. Ruticilla titys L. germ.
Hausrotlischwanzchen.
Co d r o§ul d e o pasertacd. de Gesespregece
centimstyi In lungime, dthiecjeci qi qese in %time, 'Niue
In lungimea aripeloru §i gepte in lungimea codiT. Co-
16rea penelord sale e negrd ; capuld, spinarea qi partea
Inferiord a peptulul mm multd cenu0I ; pantecele albi-
nett.; aripele pOtate cu pete albe ; coda, afard de d6ue
pene castanh-inchise din mijlocu, e aprinsil-rode.
Co dr o§ul d vine in mit cam pie la finea luT
Marta §i'n Octoberti se duce erd-q1 In terile tele calde.
In timpulu acela, tAtil petrece. prin partile ndstre, se
tine atiltd prin padurY, padurele gi tufirrY, cittd i prin
pomete. 1fila e o pAsertned f6rte activif, de§tepta Li
viol; care, de cum se zdresce de dim §i One ce in-
 259 .--,-

ser6za, e necontenitd In miscare si aetivitate. Era can-

teculd lui e celd dintitid pre care flit audimd de-
mindta.
Nutretulu Co d r osului aunt insectele, Ina mai
cu samd, muscele si fluturii.

II.
De familia paserelel, despre care am vorbitd pang
nice, se mai tine Ina si alta paserica, care In unele
pArti ale Transilvanid si anume in Tera-Britsei ase-
menea se numesce Codr es d L), erd In altele P 1 e p-
t enusd 2), In muntif Abrudulul Codoros tt si
Pep tur aS d 8), In Banatd 4) si Bucovina C 6 d d-
r as It, erif in Muntenia Nucsdr Ii 5 ), lat. Ruticilla
phoenicurus L. germ. Gartenrothschwitnzehen.
Fruntea, laturile capulul si gittlejuld C d d r o-
c u I 141 acestuta, and e betrand, aunt negre partite
cele superiore insit cenusii ; peptultI si coda ruginii-
deschise sell mai bine dish rosh-intunecate ; *tali Ca-
stanii, rostulti si piclorele negre.
Marimea Codrosilord e de patruspre4ece
centimetri In lungime, ddnedeci 0 trd In ldtime, optd
In lungimea aripelord si §ese In lungimea codif.
Nu e me nici o sera in tad Europa, In care sa
nu provie Co dr o c i Y. Codrosuld din urnid, petrece
9 Com. de Dlii N. Bartu, si de dot studintt din Bragovd,
2) S. P. Barciand. op. cit. A. de Cihae. Dictionnaire t. r. p. 204.
') Com. de Did Grigort a lug fond Sima.
4. Com. de Did Too, °Lulu.
s) Com. de Dld Gr. Stefanescu.
17*
 260

mai cu sand priu pitdurele, lunci si poruete si se nu-

tresee cu musce, fluturasi, omit%T, rime si cu pomite
de soctt.
Dacd Coddrogg s6tt Peptenusuld 11 face
cuibuld sett in apropierea caselord, atunci, spunti si
credu Romitnii din unele pdrti ale Bucovinel, a e spre
binele 6menilorti acelora, unde 0-a facutd eld cutbuld.
Acet 6meni yod fi totdeuna fereciti gi feriti de omide
si alte insecte stricaciese...

>#44--K
 Maracinariulii.

I.

MaracinarTuld-mict, lat. Pratiucola ru-

betra; Saxicola rubetra L. germ. das Braunkehlchen, e
pe partea superiOr ,a corpulul castanitt-intunecatit 9i,
din causa marginiloru celoril ruginii ale penelord, -
tatty Ora pe partea inferior' galbAnu-deschisil; barbia,
o path de-asupra oc.hilord si mijloculd aripelord albe.
()Ail InchisT-castaniT, rostuld si piciorele negre. Lun-
gitnea de patruspretlece, laOmea de dottecjecI $i unuld,
lungimea aripelord de !Atte, era, lungimea co4il de
cinci centimetri.
Maracinarfuld se afl a In cele mai multe partT ale
Europa. Eld vine la noT pe la finea lui Prieril ai pe-
trece celif multd pent la finea lul Septemvre.

II.
Alta paseruica, care se sine de familia pas6relei
cleserisa maT susd c1 care ports accla-§Y nume, e M fi-
r heinarluld-mare '), lat. Pratincola rubicola;
Saxicola rubicola L. germ. das Schwarzkehlthen.
I) Com. de Dlit Gr. Stefanescu.
 262

111dritciuttnuld acesta e ce -vg mat. mare §i la co-

lerea peneloril mai trumosd decittd ce1t precedentil.
Partea superiorit a corpultu 8i gittlejuld aunt negre,
pdrtile inferiere ruginiT. Ntida codit, partea inferierd a
ptintecelui Si o pad de pe aripe curattl-albe.
Loculu de petrecere alit MifrdpinariJorii
sant fenatele percurse de riun, sell in apropierea ca-
rom se aflii alte ape, precum 4i de-acelea, carT se did
sub pelele padurilorli qi stint impenate ici-colea cu
tufisuri.
Nutretulu lord constit maT alesd din carabup,
cosa§1, omidi, furnicI gi musce, pre carT ail cit le prindu
in sboril au cli le cautit §i le. culegii de pe pdruentit.
 Stull!' 10.
I.

M'am Ineredintatu, ea Rom Anil ad maf despre

fie-care pasere ate una s6u mai 'unite legende, unele
maT lungT ti mai Interesante, allele maT scurte $i maT
pu %intl Interesante, dar' numai Intdmplarea p6te sit ni
le descopere pre tote, numaT intemplarea p6te sli ne
pue lute() posiOe asa de ferecitit, de a le pate scOte
la laming din intunerieuld, nude stau ascunse de seculi.
Nu mat departe unfit remand. din Fatulti Ilisesci
In Bucovina, anume Vasile Ungurend, ray-a spusii ed
eld a amlitd en vr'o eAti-va am mar nainte dela altd
romAnu totu din Ilisesci, o legenda forte fru masa toi
Interesantd despre Sturg u, Mail din t6ta legenda
adsta numal atAta a pututil sa-sT maT adned aminte,
ea adica Stur4uld a fostu dintru Inceputd fedora
de Imp6ratii si mama lm s'a cluematu M i no d o r a.
Am Amblatd unfit anti Intregit dupd romanulu,
despre care mi s'a disd. ca scie legenda acesta, dar'
I nzddard ml-a fostd tota alergatura si cdutarea, eitcT
n'avul norocd sa-lu mat potu
 264

Intemplarea pate ca nij -lu va scate cAnd-va Ina-

inte, §i atunci vom aye i ac6sta legenda a Stu r-
4 u 1 u t, se'ntelege ca dada numat nu va fi uTtat'o si
eh' ca V. UngurdnA.
Pen6 atuneea iusa vom vorbl aicea despre alte
legende ale Sturgulu 1, si mai Antatti -despre ima,
pre care neobositultt eultivatoria alit musicel si litera-
ture' mistre poporane Dill T. T. Bnrada a cules'o dela
RomAniT din Dobrogia I), si care e de o frumusetil ne-
contestabila, mat alesu fiindu compusa in verstin.

11.
Legenda din cestume are forte mare asem6nare in
priviuta cuprinsuld cu baladele C ucula si T u r-
turica"2),Barbatultt urittt"8)siTodorita
si mosn6gulti".4)
Pe cAnd in bulada prima figur6za paserile C u-
c u I Il i T u r t u r i c a, intea d6ua unit barbatA uritu
si o femee frum6srt antune Chiralin a, 'idea trena
unit mosn6gA betritna .i o fetA, tenera, In legenda pu-
blicatA de DM Burada figur67.6. Mierla $i Stur ul A.
In tots patru piesele acestea partea barbatesca
voesce a citstigA, mbirea partil femeesci, Clara nu isbu-
tesce nemica, caci e respinsa; astfellA resultatubt e iu
fie-care Fuesa maT acela-si.
2) 0 ettlinorie In Dobrogia. kilt 1880. p. 126.
2) V. Alecaandri, Fount pop. p. 7.
3) S. Fl. Matianti. Poesil pop. Iron]. t.1. Cernilutl 1873. p.96.
4) 31. Pompilin. Balade pop. rom. Tag. 1870, p. 16.
 065

.L\ro To de astlt, vom lasts baladele amintite la o parte,

si ne vom ocuph numal eu legenda, alb carer cuprinsa
e urmatormlb :
Intr'o Joi de demin6ta, pe and Mara era Mon-
rata o ceta groan gi negur6sg se respandisa pe su-
gi
prafata pamentului, pe cand rata tote paserile sta ascunse,
unele langa cuiburile lorb, 6ra altele In alte loeurT re-
trase, ca sit nu se Incarce de burg si sg se ample de
frigu, pe tend fie-care cauta cum s'ar pute mar bine
scald de asprimea timpulul, pastrandb cea mai adancg
tiicere, pe atuncl, dintre totT acesti locuitorT placuti gi
vesell at paduriloril gi verdisului, munaT singure d6ue
paserele, ase4Andu-se WO, in fata pe &Sue ramurele, se
aflab Wei) e6rta forte Infocata.
i 6re ce &lib de paserT sK fi fostli acestea
Erad Mier 1 a si Stur u 1 b.
SturcJuluT, se vede ca 1-a caclutti MT er 1 a
In inima, a indritgostit'o, si In focnlil Tubirel sale, uT-
tandu en totulu de asprimea timpulul gi nesciindil sin -
guru cum $'ar da maT bine In vorba cu &ma, a Ince-
putu mar antaid a se certa cu MTe r 1 a $i aT dice :
Mterlitil, Medici!,
Pence pestritA,
Glasii de copilitA
Cu -och1 de porumbitit,
Cu gusa plevitit,
La at* jalnici
La gurA falnicA
A urea ibovnicl !
Eft te-am InvetatA
 266

§i to -am gi rugata,
CuTbulti sa null facr
In crengi de copacT,
In marginT de drama,
In tufe de-aluna.
Carucerti niota face
§i pe drama DUI trece,
Cu card
Cu povarit,
Cu marfurt Renew!,
AenescT #i domnescT,
Erba cit ne place,
Conaca 1) ca ne-om face
Boi orti dejunk,
Topbr'ora la
In codri -ort intra
§i el ora talk
Rester
Bo IfeT
§i dalbe stremantirt 2)
Ca drepte laminar!,
Preste curbs ti-ora da,
Cull:RIM tr-orit sfartna
Tu te-T mania
Susa te-T ridick
§i me-T blastarra 0'

Asa cuventit SturdulU F,ii astepta apdi cu nerltb-

dare sit vtdtt ce 1-a respunde alesa inirnei sale ? ... ce-I
va dice ea ? ...
MIerl a, nesciindii singura de nude a ajuusD In
unit complimentil asa de frumosti ? , a cum Si din ce
1) Loa de gazduita.
2) Nude.
 267

causg se laudg Sturcluld ea -I va strica cmbulii, de ore

ce ea nu-ld sup6rase mai nainte cu nemicit, Intr'ade-
vrd cg se mania §i privindil la densuld nu se putt
rabda de a nu-lil Infrunta, numindu-ld h a r a m g i it,
he$lid gi strgind In lume, $i at dice:
$un4e, Stur4ule
Hammgiule,
Tu besliule 1)
Strtlinft est/ pe lume,
Tu stir usta *Ile,
iTh-mt to lulu pace,
CL ert m'oTu preface
In turtb frum6sh
In cea vatrA arsi
De tine-otti scapk
Nu me-I mat cAth!"

Dar' cum sli n'o cautc ! . .

Sturcluld, cum am disti, $1.-a pusu ochiulu pe
Mierl g, cam qireta, era, frum6sh, $1-apot ... clue e-
frumosd nu scapa a$a numai cu una cu done.
Elul Oise

Ort cum te-t preface,

Totil nu It -ont da pace,
CI Si ety m'otfi face
Negru vAtrAralti
Ca unil cArbunasti,
In spuz'otti tntral
Preste tine-oTfi da
In maul to -blii hid

') Obrasnicule.
 268

§i te-oTil scuturk,
§i to -old InvAlk
§i to -ollt siirutk I"

Cugetit, Merle mai nainte, ca daca-I va spune

Stur(jului, ca ea se va preface in tura frum6sii si se
va ascunde in vatra foculul, va seapb, de densula, dar'
s'a Insalatu. §i acuma, vNendil ea luf nu-I pas& atata
de cuIbula el, ci mai cu mina ea sa o insele, sa -I fure
unfit sarutata, apof mai aducendu-sI aminte si de gum.
cea rea a mated Sturqultu, de care nu raid sat sin-
gura In cotro sa apuce, deveni si ma'1 infuriate $i
etiventit :

Sturde, Stur4ule,
Haramgiule,
Tu becliule,
Stritinil WI pe lume,
Tu sciT asta bine,
Eit de gum to
§i de-a mamA -ta,
Uncle sit ink duck,
In cotro s'apucti,
In cam*,
In pustie!
Eil ink volt preface,
Pulbere m'oTil face,
Mont amesteck
De tine-oit sap\ !"

Stur(jului MBA nici ca -I pasit de cuvintele acestea :

Ba! din contra, voindu a-I arata, ca nicT intr'acestil
modii nu va pute scapa de ddnsulii, II vorbesee :
 269

,,Mteriitit, ,Iterlitit,
Pasere pestriji,
$i efi mg voTfi preface
i tuR votii preface,
In vOrte.jit de norli
La tine sl sborR
Preste tine-on. da,
Pulbere-oiti luA
Suss m'Olii ridicli
$i to -oiti ventunN
Preste tine -old da
$i to -oll Inv AIR
fji to -oTti sarathl

V64endit Mier la Ca aid a§a nu -1 modli sg, p6tA

sciipa der densulu, mai cugetit ce cugetil ... cum ar face,
§i ce ar incepe ? .. §i -i cjise &Ali:
8turtjule, StuNule,
Haratngiule,
Tu beAtlittie,
StrAin& eott pe lame,
Tu scit aster bine,
Preste ter! strAine
Trestle mammal
RitchitA'nflorith,
Pe margini de lac&
ER am sA mb Rica
De tine A scapa !"

Dar' Inzadarn IT emit tote apucaturile, Mei :

Sturgulti o prictk,
Din gurA-I grill :
14lierliill, Mierli,
 270

DA-mT to nue pace

Cu eft in'oTu. preface:
Negri' nourasii
Ca unit cTobilna$1,
PorcT oTd adund
In briltr oTt. bAgh,
Spa cd V-ord bea
Rachit'ord rimh,
Trestia ord peace
k*.i ea n'a mat czesce.
Fluere oTfi face
k.'i nu C -ord da pace,
Cu ele-oTil cOntd,
Presto tine-old da
Si te-o10 insider
Si te-ord sarnth!"

Acuma cugeti Mier la altmintrelea, ea cugeta sd-1

spue, cd se va face o icand Intr'o dalba bisericd, unde
Sturchiht n'a cuteza s'o mai urmarescd, de 6re ce bise-
rica e unu locasu salad, fn care nimerut nu este ertatd
sit Antre Cu ganduri lumesci, .i cum cugeta asa i
)si vorbi :

Sturdc, Sturdule,
Ifamingiule,
,Tu betliule,
Straind WI pe lume
Tu self aster bine;
frond' WW1 face,
Si cAnd ed neoTd. duce
In dalba bisericA
In rtrana cea, Tula,
De tine-oTu scApd.
Nu me-T sArutil.V4
 27l

Insa Sturdula nicl aenma n'a voitll sll-I dee pace,

cad chi .vend nuniai clectiti1 sit-I fure und sllrutatll, deer
tatiindu-se la densa iT 4iSe :

311erlitit, 3fterlitit,
Pasere pestrita,
i eti cand m'olit face
La cea Banta Bruce
In dalbit bisericii,
In strnna cea micii
Iconele 'n rendi1
Le-olft s'itruth pe rndu,
Preste tine-of da
i to -of It Znt}Ali
fii to -orA sgrutit!"

Vedendu Afierla cll uict Inteund chipll nu se

Foote mitntul de Sturc)u, cit acesta numaT decilta voesce
s'o Insele si s'o sarute, :ii aducendull tuninte de scum-
pula el frAtioru, adicll, de C u c 11, cu carele de maT
nainte trlliA fn relattunT intime, cugetit In sine, cit,
numai cu ajutorTulit acestuia se va puth apart de In-
drasnetulll sell curtenitorTu, deci c'unu aerll triumfit-
toriu 4ise :
,,Sturge, Sturclule,
Haramgiule,
Tit befliule,
Stridnil evtl pe lume
Tu self alta, bine,
Pe c n c Q oTh luk,
Do tine -ofa sciiptl,
Ci elfi sera are,
 272

Pe Privighit6re;
Bine int-a gedea
Saga pe ifunurea I"

S t u r 4 u l if, In sumetia sa, la t6te s'a fostil On-

prefereze Mier la pre
ditii, dar' una ca ac6sta, sit
Cued inaintea lul, nici nu .1-a trecutd macard prin
minte. La asa ce -va nu s'a asteptatil nice odata !
DecT v6cjendu-se 1'6rte amard Insalata in dorintele si
astepthrile sale, "And Intru atftta s'a searbitil, cii Indatit
dui* acdsta :
Elfi a se cornea,
Se eillugilnat,
MuntiT stApiinih.

i de-atuncT In Otte n'a mat cutezatu a se apro-

pia de MTerld si-aT sopt/ cuvinte de dragoste, cum
fricuse mat mainte, ci-T dete burnt pace sa se Tubdsca
cu alesuld inimel sale, cu C u c u 1 1.1, 6r' elu se pTerdd
In desisulil muntilord, ca acolo sii-si planet sortea, care
T-a fostil atiitli de vitriga.
Ecit Intregit cuprinsulu legendel M I e r l a si
St u r 4 u 1 il" a Romitniloril din Dobrogia, pe care Diu
T. T. Burada a fostil assn de ferecitu ca s'o p6tit scate
In lumind, din Intunericuld unde zricuse pond mai and
tertd.
§i acuma, dupd ce atu ardtatd cuprinsulil acesteT
legende, sa trecemd 1a a dona legends, a Sturclulm,
care se afla la Ron/nit din Bucovina.
 273 --

III.
Legenda Stur4ului, care se afla la poporulti ro-
manu din Bucovina si pre care mi-a istorisit'o V.
Flocea, e urmaterea ;
Dice clt pe and. ttmblh Domnuld nostru Isustf
Christosu §i cu Situu-Petru pe pdmentd, treetndd eT
Intr'una din 4ilele lul Marti pe unit codru mare,
vedurd, toeing pe verfuld ce]ui mai Inaltd arbore pre
unit S t u r 4 it cAntitndit §i ch eld face vera.
SitnurPetru, cum ild zdr1 rotitAndu -se i el:n-
th:du asa de voiostt pe verfult: arborelui, fi dete buna
demineta (Peel:du-I :
%nit demineta, Stur4ele !
Yam cand sail multamesed ! respunse
acesta en inganfare.
Da de ce, dacit este ertatti sa tentrebd ?
De-aceea, cA, cit fact vera ! respunse erd-VT
Stur4ulu, rotindu-se pe verfuld arboreluT, unde se afl .
ffi et:nth:du :

Asti-of miVnsord el
Mane-unil frate-alit mod I

Situd-Petru qi cu Domnuld nostru Isusti Chris-

tosti angindu acesta ttu staturdt maT multi de vorba,
ci se pornira si se- duserit maT depart; lasAndd pre
St u r 4u In pace ca sa faca vera, dupg cum s'a
laudatd.
1.8
 274

Etit InsA ca toot intr'aceea cJi dupa ame4a-41 dA

Dumnedeit o ploie d6sa §i rece, care a cursd ea din
co% si care a durattt One In sdrA. Era dupA ce a In-
seratn, da Dumnedell unu ningett si unit viscolii ca
acela, 9i ninge ¢i viscolesee tote nopticica, de i se
pAre cA e in driculA ernel, $i se face asa de. frigil de
mai a, crept §i lemnele de gerd.
A doua di de deminait, dupA acdsta, Intemplare
si dupa ce ah amblatu acuma pe uncle all avutA sA
limbic, Intorcendu-se Sttntl -Petru si en Dill Is. Chri si
treandil errt-§T pe lftngll codrulti edit mate, aflara pre
Sturd ulll nostru celu falosA pe una din cele mai
de josh ramuri ale until arhore tufosit standt1 tupilitu,
sgulitA $i fate Intristatd, treandu-i toot dorulA de
Insuratu.
- - BunA nemindta, Sturdele 1 qise SAnA-Petru,
cunt a (lath cu ochii de donsulA, cA stlt asa de tupi-
lath, tacutd §i lutristatit la trupina arboreta
Multamimil D-v6stre ! 1 respunse elh sup11rattt.
Pa ce fad nice?.., ce star asa de sgulit11?
1111 Intrebit dra-si Silnti-Petrn

Ali t astir -41 morii 00,

Maul unit frate-alit, melt I

respunse eta, plectIndu-$T rostulu In josh qi shorsindu-,T

penele, ca d6rA s'ar putt mai bine scut In protiva
frigului ce-111 tiiih In inimA,
De- atunol apm, de and mai a era sit perA de
frigtl, Star d u l h nick odatA nu se mai falesce §i
 ,--- 275

citnta In luna tut Marti', ca elll aril face v6ra si vrea

sit se. Insilre, ci Striga en ingrijire :
Cf6recT f opine:,
Cif de mane ningT,
CthrecT bun: de pfinzil,
$i opincT de frump:
De mersri la dr;iguti !

St u r di 1, dupil cum fie-aruia trebue sil,-1 fie

cunoseutd, se tmpreuna totdduna primilv6ra. Pe-aceea
clind 1-a Intrebatil Sand-Petru ; ce face, 1-a respunsu :
Astor -4f inWnsord ea
Mint unit flute-nth men !

i fiindb. eil Sturdulil si acuma are gilndit de

1nsuratu, Ina. temenclu-se ca sa nu-ll mar apuce unit
omiltil filril de veste ea atuneea, to loco sa se faldscil
si sa nu vree a sci de nime, strigil cu Ingrijire cil-I
trebue ciilrem, calduro.1 .i opincl bone ea sa OM merge
la alesa inimel sale, la draguia sa, en care voesce sit
e Insilre.
Penil nice legenda Sturdulm afiritilre la RomaniT
din Bucovina.
Sit trecemO acuma la celelalte datine si credinte
earl le mad -ad RomAnit despre S turd if.

Iv.
Credo cit fie -carol romand it va fi cunoseutil
fiinta daco-mitoiogicil ,,B a b a-D ()chi a" care 1s1 s e u-
t u r a coj6cele pe la inceputula lunel lut Mardi.
1*
 276 --
Cele dintAfil dile ale acestel luni, adiert dela An-
tidu pene in doIspredece, le ,11 u me se u RomAnii din Bu-
covina in regulit d ilele Babel Doc hie ig. Dela
12-24 Martil aunt qilele cele lAturase sett 1 n.
p r u m u t at e. Cele dintdiu dile lAturase sea tupru-
mutate, adicA dela 12-18 le numesce poporulA 4 i-
1 e l e St u r d u l u I", pentru cA'nteacestea dile vine
Sturdul 11 din t,erile cele calde in not. Era cele sese
dile de pe urma, adicA dela 19-24 Marttt le numesce
d ilele C or bulu 1", pentru cl, dnpit crediqa Ro-
mAnilorA, inteacestea dile cr6pA (Suele C o r b u l III
de frigu sub densulu, cAnd le clocesce. ')

V.
Am vedutu mat susu ca MI e r 1 a n'a voitil nici,
decum s'asculte deelararile de amoril ale St ur (lulu 1",
cit ea 1-a respinsA din resputen, pea ce in urma ur-
melora s'a dusit ca sA se cernescA $i sit se cAluga-
resca, $i ca atare sA petreca departe de ale lumel
ademeniri.
§i 6re ce sA fi fostu causa acestet respingerI ?
Vom vede Indata.
Mat multe dome poporane se afiA respAndite pintre
poporulA romAnll, earl' ni spunA, ea Sturduld e
verli primare cu MIerla.
0 doing poporana din Bucovina ni spune, intre
altele, si acestea :

9 Dupi spusa Rominiloril din Sirettil.

 277

0 mantel' whir met,

Multi lume f:icla en ei,
Nu mar vtidit ()merit de-at met,
Numar negri strainer;
$i mat straina declt3 mine
Nu that este omit In lume,
NumaT M re r 1 a din padure
Este straink at mine,
$i'nei, Merle kith mlf are
Pe SturrlorulA yard primare.')

Alta doInA totil din Bucovina si amine din sa-

tulil Crasna, care inr arata, cum cA S t u r d ul in e
v 1.1l primare cu Mierla ii cit sotia su se
numesce St ur461c ii, suna precum urm6zA :
De-a'T canal mandril ca Cueu
Nu m'ast mat stria cu lucru.
De-a.st canal ea II re riut a,
Cu lucru na m'asri stria
D'sa cantil ea CTocarlanu
$i lucrezit hostile eu anu
$i an atpatti nivt unit Nina
Ci petrecA totit cu alenti.
Mar strAinA deditil mine,
Nu mar e pe lume nime,
Numay Al I e r la din padure.
pa si., MI er la tacit are,
CA-I a Stur4u verit prim are
$i Sturd6Ice. verisora,
Numal eA aunt strainrarA.
De strainA ce-sit suiting..
Nice apa an ma mann,

1) Din colecttunea mat inedita.

 278 --
De siirneA, ce-sh Barad,
Nice apa nu mii'neeli! 1)

Pe and ornitoIogistii, despre carii se presupune

ca itU o inv6f6tura estinsa, spunil c Mle rla se sine
de familia Star 4 u 1 u t, pe atunci poporulti romang,
teranuld necultu, farif s fi AmblatU cu anil pe la scolT,
frira sit fi Inv6tatu istoria naturalA din scortg, In scollit,
Intrebuintati unit euvent5 cu multd mai poeticti ei
totodatui destuln de semnificativg pentru definiViunea
genului M T e r 1 eI; elu Oise, precum ne-am pututU In-
credinta din domele citate, ca St u 14 uid e v6rul iI
eT prim are, prin urmare aceste date paseri sunt
forte de apr6pe Inrudite. Deci, dupa legenda prima
arittatg. maT susd, MI e r 1 a, avea tOta dreptatea sit
respinga cleclitilfiunile de amoril ales S t u r 4 u 1 u I,
cad, dupit credinta poporuluT romanti, e cell maT mare
p6catil de-a se Tubl si a se casatori doT inO, caril sunt
de-aprope- Inrudig. Era uncle se'ntemplit una ca acesta,
nail() nu-I nieT °data D8mne ajut a.
Ac6sta e causa, din care n'a vpittt Mier 1 a
sit asculte cuvintele cele de dragoste ale S t u r -
4u)ut.
Si acuma sa trecemu miff departe, sit aratitmll
pe rendd tote paserile, can stint Romiinilord cunoscute
sub nume de S to r 4 ii.
Acelea sunt :

1) Dictati, de 3Diridra Bin:Luta.

 279

Stur4ulil, Sturqult1.-m are li 86u $i Go-

cos arIil 2), lat. Turdus viscivorus L. germ. die
141isteldrossel.
Stur4ulil acesta se nutresee cu bobite de VIscU
(Viseum album) a cam] sementa incoltesce In intesti-
nele hit, si depunendu-o pe arbors imprennit cu ewe-
mentele sale, face ca sa se propage astfelitt acesta
plant parasitit
Stur 4 u1U-cantarett15) s6u Sturdi-
soru 4), In Banatil Br e b e n 6c it 5), lat.
numitu
Turdus musicus L. germ. die Singdrossel.
Corpulti acestuT soTu do Stunju 0 acoperitu cu
pene negre, del, rostultt si marginile ochilorit galbine.
Elti este o pasere statatore, de-aceea se tine si prin
col iv h.
S t lir dul d-de-m u nte 6), lat. Turdus pilaris
L. germ. die Wachholderdrossel.
Sturclulti acesta e o pasere 0.16t6re, care trAesce
very prin munti, din care cause se numesce si S t u r 4 it-
de-mu n t e si se nutresce cu bobe de nmipertt.
Femefuscele acestorU Stu r d I se numeseil S tur () e
sing. Sturcia; SturdOie sing. Sturd6II si
Stur 4 6ic e sing. Stur 4 6 1 c ii. Era, deminutivulti
dela Sturo:14 e Sturcjelt17), SturcjisortI, ci
') B, Nanianli. op. cit. p. 98,
2) A. I. Odobescu. lifeuBo-xuvriyvote; p. 21 li 26.
3) B. Nanianu. op. cit. p. 93. Stamati. Vocab.
4) Com. de DUt P. -Ursula.
1) Com. de Dnit A. Oprea ft L Olariti.
') B. Nanianu. op. cit. p. 93.
') Corn. de DIA P. Ispirescu. Celelalte numirT se aflA In
Bucovina.
 280

dupa cunt am vequta si din doina prima susil aratata

si Sturdorfi.
Tail dela numele acestei paserI creclu ca vine .i
connumele de familie S t u r cl a", care e forte respan-
ditd atittit pintre Romani' din Romania, cata si pintre,
ceT din Transilvania, apoi si numele satului S f u r-
4 a n I" din judetulil DIml ovita In Romania.
In fine van A amintesoit qi aceea, ca S t u r-
cl uld e consideratil de catra Romani ca o pasere, care
prevestesce schimbarea timpulti. Asa and ArnidA elu
tare ciripindu In col° qi'n c6ce, e nail semnu ,ea. Pt
curendit are all fie frigu ; cilnd !neve a fluera, atunet
se'ncepe vreme rea, drA and canta In glasil, atunci va
fi timpii bunil.

->i-t--K--
 MIerla.
I.
E in revArsatuld qorilorti.
PAdurea ImpdnatA cu totil felmlii de arborT de
diferite forme Si marina, In a cArord fatA verdie Si
rouratA se oglindeseil radele roziT ale aurordi, devine
din ce in ce maT placutA si mai atragiltore.
Din tote pArtile Incepit acuma 6spetiT set ceT mat
ale4 paserile eantat6re a se destepth din somnulu lord
cell dulce de preste nOpte Si a se ridicA din cuiburile
lor cele cu mAestrie lucrate Si asedate printre ramu-
rile arboriloril Si ale tufisuriloril. Din tote partile se
vd acestI favoriti aT libertiltii scaldendu-S1 rosturile
Si aripTorole In Mug, i apoT eventAndu-se pe ranturile
cele maT inalte din ttpropierea culburiloril lord, Intbrse
cu fata spre resArit, ca. sit Intoneze imnulu deminetiT
spre lauda Si premArirea cereseulul pitrinte, care le-a
data darul dulce placutu alti cantAriT.
Dar' OtA ! concertulu s'a Inceput !
Mit Si miT da< vocT, carT de carT maT placate Si
maT Incantt6re resuna... Mit de cAntareti Si cAntarete
 982
(la' ma7 iscusitt decatu altit se auda pe intrecute
cfintiindu.
InsA vecea tea maT atriietore, tare ca resunetuld
dulce alu unei flaute, strebate de asta data la urechile
nestre si no face vrendu nevrendit ca s'o ascultitmu
i s'o admiramii, e numai a unei singure paseri.
Acesta eMI er I a, numita altmintretea si r 1 g,
MuTerld si Njerl it, la Romanii chin Macedonia
A g n i r b 1), era la eel din Epird G n i r l 2), lat.
Tnrdus merula L, ; Merula vulgaris; germ. die Amsel
oder Schwarzdrossel.
DecT despre acesta veduvd 16tr It, duph cum
Indiltineza a o numl poporuld romand din unele sphrtI
ale BucovineT, care prin apucaturile si clintecele sale
pre multi dintre conlocuitoriT seT voesce aT larrnech,
void sit vorbesea .eil de asta data., Insiritudd tete celea
ce le istorisesee si credit &Hank despre ddnsa.
Sit'Acepenut maT Antaia cu legenda et.

II.
]?ice ea dintru inceputu MI e r l a nu erit pasere
ca amnia, ci ea it fostu feta unuT ImOrat; avea
peril de aura $i 1ntrecea in frumsete si istetime pe
tote fetele de imperatd de pe timpulit eT.
Multi fecTorT de imperatd si mu1 fetT fim*
all petit'o si ea dintre totT acestTa sT-a alesa numai
I) Com. de una atudinte macedonenfi.
2) Coin. de Dla Ianeu D. Hondroacanti.
 283

pre unuld, care era mat trumosu si pre care lb lubia

ea mai tare.
Dar' ea n'a avau norocti si parte sA trlescii
multil timptt ca bArbatulu sell, cad acesta nu 'mita
dupA, ce s'a casAtoritll s'a bolnlvitll si h muritd, 1A-
sand4 pre tenera nevestA In cea mai mare jele.
Nevesta, veclendil ca st-a perdutil multil Tubituld
sell bArbatU, cAnd iT era maT dragii ei maT scumpA
htmea qt cand 1 -ar fi pldcutu sa tau trAescit, s'a mah-
nitti de morte ,T -a tnceputu a se vaicark si-a plange
dupA densuln, ca nime nu era In stare -s'o mangitie yi
sit -T aline durerea.
In urmA yecjendu si ea el nu -$t mat p6te stapani
plansulli cit pe 4i ce merge se melt vedendd cu
Zvi

ochit, a rugatd pre Dumnetleil ca sto prefacI Intr'o

pasere i Inteacestil mocha sA-I schimbe vietfa cea
piing, de amarurX si suspine.
Dunmeg leg I-a ascultatd rugiimintea prefacut'o
tuteo Mierl it cu pene negre, cart insemnezit jelea gi
lutristarea ei cea mare, si cu rostulu galbAnA ca elm.
§i cum s'a prefAcutd ea In Mierl A, deuna a pArAsitli
curcile imp6rittesei, a sburatA 9n piidure totd lo-
cull dot% va pute da preste barbatulti sell. Ea Ina
ca f6t sea forte frumosil canto, gi acuma ca Miet1 it
Inca nu lucetdzA de-a cAnta cele maT frum6se versurl,
d6ra, prin ctInteculu ei va putd de epta pre sotuld
sed, Totil din acesta pricing se lass ea off si de tine
sit fie InvetatA, a canta, cugetandii ca cu catil va sci
mat bine, mat multe si maT frum6se cantece, prin ele
 284

flit va pate destepta pre sotuld self §i a-lit aduce din

ceealalta lume Inteacdsta.
Mai departe se dice, a totti din aeesta pricina
Isi face ea cuibula sea mai alesti rrin tufise si prin
%interime, ca fiindil mai aprope de parnenta sotttlit seu
mai de grabit si mat lesne sa-i audit strigatulu sea
celit jalnica gi sit se destepte. 1)
Ac6sta e legends Mier] el...
Mai departe urm6za celelalte datine gi credinte
ale Romitnilorti despre &ma.

III.
Mier I. a, dupa cum simile §i crede poporuld, se
lubesce in ascunsa cu Cucul u. Acesta, dupa cum
prea lesne ne putema Incredinta din o multime de
dome poporanc aflatore in t6te partile uncle locuesca
Romani, cand se bolnavesce Mierl a, indata al6rgri la
dense -Ca s'o mangae si sa-i aline durerea.
Mierl a e considerate de catra doinele popo-
rane ca soriara Cucalui.
Hotii eel tineri, amorezati fiinda de vr'o nev6sta
t6n6rit sea de vr'o fdta mare, cand iT ajunge dorulu
de dragutele lora, se asemen6za pre sine In canteeele,
ce le canta, cu Cucul it, era pre dragutele lora cu
Mierla.2)
Tottt astfelia facia si malt altC juni, can sunt de-
parte de tera loru, de n6murtr de amid si de toff( ce
1) Ace'sta legenda mT -a diemeo o RomfineA din Siretiu.
2) Com, de Dill P. Ursulft.
 285

1-ag cunoscutil i i-ati Tubitg. Dar' nu numal aoestia,

ci mai fie-care romitng, cand jalea IT sigsie inima si
doruld Ilti muncesce, dice ca Dime nu e straintl ca
ansulg, numai M I e r 1 it din p tIt d u r e, dar' nicl
acdsta nu este straing, cad ea are unit frg%iorg, care
ST aling on ce durere, off ce sup6rare, Ri acelti trgOoril
e Cuculg.
Etu ce ni spune In privinta acdsta o doina din
Transilvania:
De-aict pend In BrasAd
rime nu-T stritinit ca ed,
Numal 3/To rla din pddure.
Dar' ilia ea
Nu-T singurea.
Cimd e Mierla red bolnavi
Vine C tt culd pi-o 4uti ebd, :
Rea ti-T tie m61 sorutd,
Rea ti-I tie *druid ?
Nu-elf e red Sri siL mord
De durere si de dorii,
Dad tine m'a jell
Cand stratinit void murl ?
Te-oid jell eft, surd dragd,
Voir: Aunt din cringi'n crengl,
§1-oifi shun% din vie in vie
Te-oid jell on bucurie,
§T-oTA Aunt din filet In fagfi
Te-oTh jell, sod, cu dragft 3)

Alta doina, tag din Transilvania, In care se

plange, unit romang, cu. au I nime asa de stilling ca
') Nicolait Cisca: 1,Doine din Ardeld din jurulit AbruduluT"..
publ. to §edet6re a" an., I. Budapesta.1875. p. 69-70.
 28G

densuld, flirt numg MTe r 1 a, ba inch si acesta are

unit (rate, pe cand cid n'are pre uime, sand :
Frundt verde de pelinil,
StrAinu-sit, d6mne, strAint;
StrAinu -sit ca -unit put ft d e due ft,
N' ism milt mide mt duct.
Frunda verde de cetint,
Da nici Cuculd nu-t stritint,
Cucu-T Irate cu MTerla.
CAnd este M T exl a betagt
Vine Cu c ulfi q:-o Sntrebt ;
Cell e tie% sort draga?
Illii cucule, de-out marl
Invttiii-mT put -a ciripi
ST-a skirt din crengt'n &duel
ST-a man& frun4A si 6rbA,
ST-a min& frump. de-alunt
St ante cut nit-a fostil bunii,
$i -a man& frun4A de fagt
ST-a calla cut nit.a fostii drag5. 1)

In fine a treia doina, prin care sa anal In ce

fehd de referinta intimd se alit MT erla cu C u c u 1 II,
e acesta:
PlAnge Mler la 'n cuTlat bet6gii,
Vine Cue u l A 0-0 IntAt :
Cell e tie, sort drags,
De est1 to ata bet6g1 ?
Last -mg la amarulti
Nu-mt atulirl sufletult,
CA mi-T cuibulti langli &twit

') Com. de Dia Or, Crliclunttsd.

 ___ 987

Sub o tuffs de alunii

Si cap pe drama LIT treeea
Top in euTbula melt svarliA
Pail mi-T sbartitocea!
Nu te, sorA, nticajl,
CA de-1 ziieea ii -I tuml
Pene le mi le-oTa negrl
i pe tine te-oTti jell !I)

Iv..
T6tA atentmnea barbatiloru cruditi 2), call' an com-
pusu nisce studiT forte interesante asupra baladei po-
porane romfine O ucul gi Turturica 8), a fostil
Indreptatit p6n6 acuma, numaT asupra acestord dime
paseri. Nu sciil, Wait avutti Domnialorn cunoscintA de
doinele, can s'au citatit maT susu, gi earl s'oru maT
eitit in decursulu acestm articulu, Getz scopulit D -Sale-
ait fostd numai studiarea baladel romAne in comparare
cu a altord natiuni ?
Cad cetimu baladti din cestnme, vedemi1 ea C u-
c u 1 if ni se inflitiseza ea nun curtenitorm Indrasnetu,
care e gate a Intrebuinta tote mij16cele numal ca sit fie.
mbitd de Turturica. Inca Turturica flu respinge nein-
treruptd.
Cu totuld altfehil eta referinta lntre C u c it si
MI e r 1 A. DoIntle ce trat6zA despre aceste d6ue paserT,
ni-111 infatis6zA pre Cacti acusil ca f r A tior ti, aeusd
1) Com. de Dia Gr. Ceielanasa.
2) B. P. Ilftbdtia. Cuvinte, din betrunT, sea CarFile poporane
ale RomAniloril. t. II. BucureseT. 1879. p. 501. -- M. Gaster. Con-
vorb. lit. an. VIII. Iasi 1879. p. 229 ei 822.
') V. Alecsandri. Poesil pop. ale Rom. p. 7.
 288

ea veriq6rd alit Mier lel', 6rg, pre Mier lg ca

veritOrii, 866 soriorii a CuculuT, Insa mai
adese on ca sori6r 11.
Balada Cuculif qi Turturica" ne drt o
descriere forte fidela a C u c u 1 u T, InfVoqandu-ni-ld
astfelld precum intru afiev6rn 0 este, &lid,: Indrasnet0,.
superbn, Infocatil, plink de Tubire. Pe ctlnd doTnele, ce
trat6za despre C u c it §i MI e r l a", ni-1h InfatToqazii
ntaT nuiltii compatimitori6 de sortea soriOreI sale, gata
de-asT negrI penele .i a o jell, In cash and acesta ar
fi sa m6r6. Erg pre Mier] a asemenea ne-o InfAgo-
siaza compiitimit6re pentru p niqoriT C u c u l u I",
earT ah remasu orfam de parintele lorul, dAndulT t6tif
silinta de aT schpa de mOrte, de a-I cresce, aducendu-le
nutrementulu necesaru eine scie de uncle, pent ee-I
vede mari§ort qi scoqi de-asupra nevoeT.
0 domii poporang din Bucovina, care ni-arata
compatimirea ce o nutresce MT e r 1 a pentru puicorit
scumpultil sea frA0orn sand 'mecum urm6z11, :
S'a dus6 Cueulti oda b6tranti
$1-a ltisatti puil de china,
$1-a lAsatu puluO'n pele,
Da M re rluti f 1-a fosta jele,
$1-a sburatii din vale'n vale
$1-a strinsil puilor6 maneare,
A strinsil pine din °gore
$i apa de prin isv6re
N'a liisatil puil sit pea
$1-a dat.6 Dumnede6 asa
$1-a0 ereseutil la puluV pene I). s.
') Din colectrunea raga inedia.
 289

DecT, merita a 6 bagata in samit si referinta diutre

aceste done paseri : Cucula si MXerl a, cad ea ni
Infittosaza, null obiecta forte frumosa $i totodata tn-
teresantit de studiata.

V.
Mierla e cousiderata de catra poporil si ea unu
auguril, care, ca $i Cucul a, precjice prin canteculd
sea sorteq. Omenilora, si de-aceea se numesca aceste
d6ue pacer' de catra romtinT f r a t T". 1)
Cum cit M T e r 1 a prevestesce prin ciinteculil sett
s6rtea Omenilorti ne putema IncredintA din urmatOrea
hora poporana :
Pasere galbilna'n cIocti.
Reti mi-at cantata de noroca,
De ct-ar pica cioculti tea
Precum mi-at cantata de rei.
Tra, tar la, la, la, Ia, la.
Nu vedeat inima men.
CAM de ferbinte IubTa,
Dar' amnia-I biota de ghiatii
Rece gi flit% de vista.
Tra, la, la, la, la, la, la.
Glasula tea cu amarire
MI-a cantata de despartire
Sa ma ducti in cale grey
Departe de puica mea.
Trap la, la, Ia, la, la) Ia.
Cast nu Bunt una vanatorTa
Sa pandescii and at sit abort
.1=
1) Cred. Rom. din Candre.nT com. de Dlti P. Ursula.
19
 --290
§i sA -4T daft ea tie platA
Cu unti fulgera de siipita.
Tra, la, la, la, la, la, la. I)

Apol 0 din unnat6rea &Ina, culds6, din Tran-.

silvania :
Pasere galbana'n cioca
Rea mi-al cantata de noroca
CA tate dilele mele
Al cantata sit fie rele,
ti tote traiula meii
AT cantata sA fie rea,
§i tOtA vista tnea
Al cantata sA fie rea.
De-asr sci uncle locuesci
SA veda ce pasere esti.
Scia cit to nu esti Cucu
CA nu-t o-a1 a canteen,
Scia cal nu esti porumbiti
Viet ganguru, nic prepeli%A,
(,'i numat cats o mler
()data de te-asi vedea
Cu uvula te-asi sigeta,
Prin aripi te-asT inpusA
Nici sa. mori, nici sA traesci,
Numai sA to chinuesci.
La f sere, in vizuniT
Rentaie-ti cuTbula pustila,
Prin aripe sAgetatA
CA mt -al fostil far' de dreptate.,,2)

.) V. Aleesandri. Poesii pop. ale Ram. p. 878.

2) Com. de Dia Gr. CrAciunasti. Dena acdsta, cu pucine
modificari se aflA qi in Romani!' din Bucovina.
 291

Dintre tote paserile, cate li sunt Romani lord cu-

noscute, nici una n'are unit cloth aria de galbdnti ca
MI erl a, ea s it fie bdtbtorld la ochT. Rostuld Cuculul
Inch e galband, lush nu asa de tare ca a MIerle T.
Prin urmare, eft credd, eh doinele citate aice nu se re-
ferescd la nici unk dintre celelalte 'men, ci numai la
Mierla.
Mai departe spuud romana, eh atunel, cAnd M T e r-
lele Incepd n cant, forte desmIerdatd, ca si eilnd atuncl
s'ar MOO $i se stringu mai multe la and locu, atunci
de bunfi samli se pornesce p16te cu math, s&1 cell
pu%inu pl6le partiald, duph cum e adieh si anutimpuld
cAnd se adund ele. '1

VI.
In modil desmIerdatorld Se numesce M I e r la de
catra Romani:, MI erlu a, Mierlus 6 r d, Mier-
lis 6 rh, MIeFlusch si MYerliVd.
Tote deminutivele acestea se aflh respandite ci
prin doinele poporane.
Noi vom reproduce site numai vr'o d6ue esemple.
0 doina, In care &mil preste numirea MI e rl u
suna :

Mai etraina dectitfit mine

Nu mai este nime'n lame,
Numai M f 'n plidure,
,i'ncA Mier la UM mai are
') Cred. Rom. din CAndreni. com. de DIA P. Ursula.
19
 '292

Cucusoru-T vara primare

RIndunica-I soribra
Nu-T ca mine strAinTbra I t)

Alttl dotnA, In care dAinU preste numirea MI e T-

lu§cg, sunk astfelTil :
Cana pululii cuculuT
Pe cbrnele pluguluT.
Cant'o Mierl it pe telega
$i de mine se totfi lega;
Cuculii dice, Mferla dice:
Null be banil mef volnice,
Ca-tI e cant% farimatii
$i plugula neferecatil
$i pimentula nelucratii !"
Cucule, jivina rea!
Nu purtit de grija mea;
Mierlusc A, pasere Burl,
Nu-m1 tota binui din guril,
CA-olii yen) cam tulburata
$T-oTt cadea Intr'una pacatit
$i voTti sparge cuTbusorula
$i volt rupe pliscusorula. 2)
BarbKtelulO Mierlei se numesce de catra poporii
MIerloi II. Despre acesta ne putemd Incredinta, afail
de vorba de tote 4ilele, inert $i din unatdrea dount
din Bucovina :
Legea to miff punt de Cuca I
Vera viT, vera to ducT,
Ma mini erna ce manancI?
') Dimitrie Danil; DoTne $i bore din Bucovina", pub.!. In
§e det6re a" an. III. Budapesta. 1877. p. 18.
2) V. Alecsandri. Poesit pop. ale Rom. p. 298.
 293 --
Manincti putregaTif de fagil
Si n'am pre nine cu drags,
Am pre M Terla din pAdure,
Meria cea rat pene sure,
Dar' MT erlolulA canele
IsT Tubesce M fe rlele! ')

VII.
Afars de acesta pasere, despre care am vorbitd
One acuma, mai esista Ina of alta, pre care atatd Ro-
manii din Bucovina'), catty of eel din Transilvania 3) of
Moldova 4) asemenea 0 numescd Mier 1 it. IDEA spre
a le deosebl una de alta, o numescd pre cea dintitid
MI e-r 11-n 6 g r A, ors pre cea din urma MY erl K-
s u r ii, sett Mier 1 a-g ul e r at A, lat. Turdus torquatus
L ; Merula torquara. germ. Ringdrossel oder Ringamsel.
Deosebirea Intre aceste done Mier le consta
intru aceea, ca MI e r l a-s urd e la pene surie-cenuoie,
pe and MI e r l a-n 6 g r A e la pene ndgrd, ea Cor-
buld of cu cioculd auriu. La corpu insit stint asemenea
de man. MI erl a-n eg r a e forte selbatied, ea 'lid
and nu sta, multd intr'unu boa ca s'o pcql bine vedea.
Bkrbdteluld sou MYe r l oiu 1 ii acesteia cantA de eittra
send pang ce 1noptezd oi eld se sue of cants In 'Or-
full" eelord mai inaltt arbors. Pe sand M Yerl a cea
surd Ma g u 1 e r at It e cu multd mai blends, of
cants of Y 9i unde. 5)
1) Din colec%Tunea mea inedith.
3) Com. de DIti. P. Urst115.
3) Com. de D15 Gr. Crliclunas5 si Gr. a lug I. Sima.
4) Stamati. Vocab. p. 593.
') Com. de DIA R. Ursulii si Gr. Criiefunal}4.
 294

Cum ca pasereia T u r d us mer u 1 a se numesce

de extra popord nu numai simplu Mier 1 a, ci si
1WIerl -n egrit, spre deosebire de Mierla-su r
se pate vedea Inca si din urmatorea doinA :
Puisorti de Mierl a-n egra
Canta'n warn sii s'alaga.
cAg volnieY pe-aiet sit flort
De sm)uta veda destuia,t)
Dar' ea unula edit ea nu,
Sei-mu fibres ma de suit,
Cand suspina, suspina pe- ascunsS,
Cand graesett nu pota de plansa,2)
AfarA de Mierlele insirate Ong aim. se mai afla,
inch una, a card pene stint albe si provine mai cu
samit In Transilvania. Acdsta specie de Mierla se nu-
mesce de call Romani MT e r 1 6.-a b a'7.
In fine volu sit aminteseU Inca, si aceea, ca Intr'o
comunK din vecinatatea §omentei-marl In Ungaria,
dupe, cum mi-a scrisil Dlit E. Popu, se aillt familii ro-
mane, earl se numeoil Mier1asu duph numele
Mierle 1, drit In Romitnia, totil dupit. numele acestei.
paseri, se aft, mai multe sate, locuinte isolate 9i 'Axle,
precum : Mierla r.1 satil ; M)er1escT, unit satu,
o locuintit isolata si unit 'Arid ; Mierlesci 11-d e-
josu, sata; Mieriescii-de-susd, satu; .i
MTerlicesci1, locuintit isolata. 31
1) Lice* poetiet, in Idea de des t n
2) Din coleettunea mea.
') D. Frungescu. op. cit. p. 290 291.
 P6scarelulii.
r.
Doi biirbati in florea vieth, carii de pe arme si
celelalte halaturi ce le mm aveah le sine se cunosceah
ca trebue s1 fie venaton, se'iltAlnirh bite() di la resptin-
tiile unui drama si dupa ce-si dadurh bun Olua ii
se'ntrebarri de sanetate, Oise unulu dintre densh
Scii ce-va nod, fartate !
- - Voiu sci, dacii-mi vei spune ! respunse ce-
lalaltu zimbindu.
Astri-chi mi -a mersu fiirte red ! .. de aqi de-
niineta m'am dush la venatu ,i, Luta-4k la mine cum m6
intorch a casa, ... nemich nu putui se'npuscii. . .
Cum se pOte ? .. . Duninia-ta anti venatorIU
atitth de iscusith .i sa nu venezi nemica ? Asta au
e nice de cum cu putii-qh ! Pi mai bine ca nu vii
de la venatu, ci cu totulu din alts loco 6re uncle ! ..
Ba ! 061 dela venatu ! asculta-me puma' si
indata to vei incredinth ca ceea ce-ct spund e adeve-
ratii I , Tu sch forte bine, ea ed sunt unu venatorlu
patimash ; cum audit eh o attire dihanie sad alth flail
selbatich s'a apropiath de satillu nostril si a facutu &ulna
 296

vre unul omu, Indate apnea pusca in merle, me por-

nescd la drumd si nu me lasd One ce nu-I dad de
urine, ere dupe ce-I dad de urtna nu me last" One ce
n'o gin si-I curial vieta. Totil asa facu $i cu on care
altit selbatecitne, and sciu ca-mi va A de dre-§I care
folosd.
Mai alalta en' audii din unit si altu ca prin apro-
pierea riulul ce trece pe lenge satulu nostru s'ar fi
lasatd nisce rete selbatice. Cum audit de acesta deuna
voit se me pornescu ca sa Inpuseu macar vr'o sate -va
cad, dreptd se -t1 spun it, eram cam doritd de came de
rata selbaticd, mai ales d ca prin partile n6stre numai
hard cAnd se arata aceste selbdtecimi, dar' One asta-4)
nu mi-a fostu cu putint.d. Adi deminete fuse lual straista
de venittorie de-a umeruld si pusca subsuera si me
porniI spre loculd, unde mi s'a spusd ce se'nvertescil
mast tare retele, cu ganduld ca celu multi pe la prandu
sa me Intorcu Inapoi 9i sit aducd macar vr'o citte-va
rete cu -mine ca sa-nu facd §i ed o chi bunit cu den-
sele... Dar' se vede ca m'am pornitd Intr'und cesit
red, sett pe drumd nu-a esith tine -va cu gold Inainte,
cad and ajunsel la starea locului i dadul cu ochii de
and stop de rete, carile din and In cand sburad din-
tr'und locd si se puneatt Intr'altuld, citnd me apropiaI
pe nesimtite de densele cu pupa la ochi i voil _tumal
sit slobodu cocosultl, eta ca Iesa ea din pamentd unu
Peso A r el d Inaintea mea si Incepe asa de tare a
tips, ce t6te retele se spariara de glasuld lull cell tifli-
torid, apol se radicare de-odata In susd, $i mai nainte
de a apucit sa slobodu pusca, sburara tine scl unde.
 297

Ed nu bagu Pesearelul a in sama, me Ted era pe

urma retelord, dar' and ajunsel apr6pe de densele si
you numal sa. Intindu pusca i sa li dad eolbil, eta ea
Pescar elul it si de asta data Imi iesa Inainte, era
Incepe a OA si retele era o tulescu la fuga.
Asa o paciT ne'ntreruptu pen6 cam catra amedit-di,
and retele, vedendrt acuma si ele a sunt urmarite de
mine, sburarti si se cam mai duce.
Inca asa ce-va, dreptd sail spunu, ca nu mi s'a
Intemplatu nice ()data de and am prinsd pusca in mita.
ET lass, marl P est. arelul e, ca tt-ottl vent ea
tie aculi de haat ! disei dupa ce perdul cu totulu urrna
retelord. ApoT me Mai Indareptil pe riu in sued, ea
dory void da de densuld si me void resbunh asupra
MT, pentru ea nu-a alungatd venatuld de naintea na-
sului... Nu merset multu si numai ce -]d vedu stlindd
pe eoltald until bolohand .i 111011(1u-se In ape,. Cum
Ild 'Odd pund pusea la ochi, tintesed si-T dau Pied.
Na ! satura-te, dillanie tiflitare, de-ami Alai alungi
si de altrt data venatuld din gura puscen disei, euge-
tlindu ca 1 -am lovith ,i 1-am facutti totd farimi...
Dar' ! ... cum sa nn-hl lovescu ! ... Peseareluld med
ca o sageta de `lute se cufundit sub undele apeT, $i
esindti ca la vr'o ate-va sute de psi maT la vale, se
puse erall, ca si and nu s'ar fi Intemplatfi nemica,
pe muchia unuT bolohanti si Incept din nod a da din
coda, a se rotl In tote partile $i a eitutlt In apa.
En, maniosd pail de focal a nu -Id putul nimerl,
me apropii &all de densulu, voindu numa! deatu
 298

s6 -Itt inpurh, dar' n'apucaT bine a da food, si aid. ii-

pandit, Brit -O se ascunse sub valurile apei.
i totil a§a dela am60 §i pea mai nainte m6
munch ch (Wit 111 potil inpurit. Insh elit pare eh
anume m6 lash, sit m6 apropit de densulti, dra; cand lit!
-cintiamit Si cugetamil ch, acu -acu illi mftntuescil de
Bile, elu se fitcea nev64util, ca qi cand ar fi fostil o
nrtluca.
Ba! nu destulti atftta, in urma urmelorit voiudil,
pe semne, sa-§1 bath jocil de mine, se pane 6rrtli pe
nisce vrdscurT i incepe a se inverti In col() si'n eoce,
eh 6rit-§1 m6 apropii de densulit, intinclh puca Ai-I
dais foal.
Aha! acuma e§ti alit meh ! strigal plink, de bu-
curie, v6Oendil ch pe loculd uncle a fosta elh se aflA
o phs6ruicii n6grh, mirtindu-se in solo §i'n cote. Me
repecjiT ded de grabh ca s'o prindh, dar' &Ind ajunsei
la starea loculul ce sit vedii ?... erh, unit puTh de clot%
'north achOtu de-unit giitejii, pre carele valurile apei'
flit brttea in colo §i'n coce...
Dar' Peschrelulii ?
Pesearelulh!... tlil zariT la vr'o cite -va mi-
nute in urma. bra - l* sburandit pe de-asupra. apei, dar'
de astrt data ilit litsaT in plata lui Dumne4eil i me
pornil spre cash, precum me vedi, cu nemiert...
-- Nu-t1 spuneamh eil maT dannit-41! 4ise
acuma alit doilea venittorlii , ca phserea aeesta e celu
mai mare du§manil alit venrttoriloril, ert nime nu e'n
stare s'o Inpusce en una cn d6ue. NO nu nurnaT atftta,
ea elfiar .i pre alte paser!, ce al vol sit le Inpnsc!, ti
 999

le sparie .i ti le alungA de'naintea nasultu, aaa e cA

acuma te-ai Ineredintata Fi singura !
-- AT avuta dreptate !... asa este ! diuteuna
stolil de Pete m'ain alesu e'una pare de e16r1 ;north
Sell ca ac6sta Intemplare nu voia nita-o cata watt ti
si void tral ! ,

II.
Cu aceste cuvinte cei doT v6natort se despartira
si se pornira tie-care In treba-ST.
Ea, care me aHal din int)mplare nu departe de
(161101 ¢iascultai tota convorbirea lorii, plinii de curio-
sitate sa sciu cc felat de POse are tt anume e acela,
despre care vorbira el, cam poporulu romAna numesce
P 6s care I" pre mai multe paseri, m6 luai de graba
in urma venatornildi nostril t;i dupa ce -Ill *inset gi
pornii vorba cu densula m6 incredintaI indatA, cii P 6 s-
cArelula despre care a vorbitu ela maT Dainty, era
P6sc ar el al it -n e g r u, numita altmintrelea In Bu-
covina¢i P6scarIa-negru, P6sca relil, P6s-
carelu-de-parele, PescArelii-de-pAdure,
Pescarelu-de-ghlat a, Pasere-de-ghIata yi
RAtAscu ta; In Banata: P6scarTit-negru',
In Muntenia : Pruntarasu 2), lat. Cinclui aquatieu,
Briss germ. WasserschwAtzer oder Wasserstaar.
Acestil P6s Carel li, acestii dusmana alu veqa-
toriloril, dupa cum li place unora a-la numb are tap-
'I Cone. de Ma Ios. Olarift.
1) Com. de DM Gr. Stefimeseu.
 300

tura until G r a u r u, hist' nutretuld gi moduld lin de

vietuire e eu totuld deosebitd de a acestula. E de done-
()eel centimetri In lungime gi treVeci centimetri in le-
Ome ; aripele de n6ue, era coda de sese centimetri.
Capuld, cefa gi partea de josh a grumazulul ruginii-
intunecate ; spatele negru ca murea, aripele gi coda
negrii ; gusa, getlanuld si grumazulu albe ca laptele ;
partea de josu a peptului gi pantecele cafenii inchise ;
partea de suse a peptului ruginie ; rostuld scurtd i
negru era picierele cafenii inchise.
Pescereltil u-n e g r u se afle in tote Europa,
prin urmare si'n terile locuite de Romani. Se Vile in
regule pe lenge, pareiele cele limpeqi i murmuratere
si mai cu same pe lenge, cele din peduri si munti, In
earl se afla multi pastrevi. Pe pareiele acestea, earl IT
placd forte tare, se urea elu pea la ale lord isvere, si
totit de dragostea lord se cobere uneori pe densele
pent departe la Ora.
Ntitrepild de frunte ald P s.c ere' ul u T-n egr u
stint diferite insecte de apa, Oue de pesce gi peseison
Eld se pune indecomund pe-o petre, pe-o ramu-
rice sea pe vr'o tisitura din apropierea pariulul, care
si 1-a alesu spre pescuire, de untie pendesce prada sa.
Era cand zaresce vre and pescisord, vr'o musculiVi sea
cerabusd miscandu-se prin ape, ludate se arunca ca o
segeta in nuntru gi princlendu-16 ila manance. De
multe-ori !note 11 ambla pe sub ape ca $i. ori care site
pasere pe uscatii, cautandull nutrquld favorite, Are
de nice ea i se va intemple ce-va.
 :101

III.
Ninuirile Pescarela set' Pe spari a-n egru
a aeestd paserele, spre deosebire de Pescarl il-
verde sett Pescara -v duet u, vinu de acolo,
pentru ch paserinea acesta, dup. euni rin-aa spuse mat
multi Romani din Bucovina, e In colerea peneloru de
pe spate negra ca Merle, si mat departe pentru ca ea
sta ca si Pescare1u1 -va net pe-o petra sea pe
vr'unti vrescil din apropierea pareelora pandindil prada
sa, era clind vede vre unit pescisore sett vre unit ce-
ralinsit inotiindu prin apa, ca o sagetri se repede asupra
lul si-lti pescuesce. Numirile Pe s care]. e-d e-p aree
sea P escar el ti-d e-p adure vinu de-acolo, pentru
bh paserea acesta, mat alesil vera, se tine ma! mita
nuniai pe laugh pareele din padurl si mum% gi numai
spre &nil -se trage la loeuri mat deschise. Numirile
Pescareld-de-ghitita sea Pasere-de-ghIata,
dupa cum nu-au spusa maT mutt! Bolan' din Fra-
tautil-vechi, vinil de-acolo pentru ca acesta Pescarela
nu se duce peste erna, ca alte paseri, dela not, ci eld
si erna petrece pe langa paree si ma! alesil pe laugh
celea ce nu-sil bine 1nghietate, pe laugh resuflatorile
si crepatiulle de ghiata ale acestora, si teta erna amble
apo! pe sub ghiata princlenda pescisori, insecte de
apa si unit fehil de cobeld mid ce stau lipitt de pe-
tricele.
In urmil numirea de Rat /Ise uta sa-I vie de
acolo, pentru ca Pescarelula acesta Ineta prin
 :302

aph chiar ca si-o rhtuseh Fi nici eAnd nu se !nem nici

nu i se mitt aripele.

IV.
Multi Romani nit-au spusu eh paserea acesta e
eelu mat mare dusmanu alit venatorilore, pentru eh ea,
(input cum am vedutu si mai sushi, cAnd voesce vre tine
venatonit sa Inpusce rete selbatice, grtinuse de apa, off
alte pasert, see chiar .i pre (Musa, chei si ea este buns
de tuftneattt, Indata se cufunda in aph si iesh tine sci
uncle in alte loaf, sell sberit repede In susil I prin
tipetulu ei celu asentitu i patrum)etonil face apol yi
pre alte paserl luhtere de sama, cad simtitidu, Indath
fugil in tote partite, era venatormlit nu pete nemich
lupus&
In genre istorisescil ventitorii,caP esearelulu
n e g r u e forte gred de inpuscate. Multi $i -ad bh-
tute capuhl cJile intregT ca sa-lu Inpusce, dar' elit, pre-
acute cum este, i-ati tau lasatil pea ce s'ad apro-
piatu de densulu, erh cited cugetad et oh acuma nu li
va mai scup, vin din mang gi intindeati purl numal
ca sh-]td Inpusee, P e s t. Arblule tipande se arunca
lute in apa .i se ascundea si astfelie isi batea jocti de
veniitori. ')
De-aice apt, dela acesta istetime a acestel phse-
sele, s'aft nhscuta In decursulti timpulul o multime de
istori6re si credinte la poporulu romane despre densa.
1) Diet. de Vasile Dena" din Dorna, V. Flocea din Campu-
lunga si altt Romani din Bucovina.
 303

Asa, intro multe altele, spunu o stung de ventitort, ca

aeeltua, care va pate inpusett mut P e sc g r el ii-negru,
i SP va indrepta pusea, .i in urma acesta ort ce selba-
teeime ar vol emu s'o inpusce va pute-o inpusea fara
ore-st care greutate.
Alti venatori din contra spunu ea Pescgrelulg
n e g r it nu e bine de inpuseatu. Cine ilu inpusea, ace-
ltna i se strica pusa. 1)
U n t u r a acestul Pekarelu, dupa cum nu-all
spusti mat multi Romani din Fratautii-vecht, e f6rte
buns de loth pentru cei cc au durere de peptu. Cine
patimesce de peptu si va be unu timpii anumitu unturg
de Pescarelu-n egru se vindeca, si mat multg
peptulu d6re.
Pesegrelul U-n e g r n, dupg cum mi-au spusti
vr'o cati-va Romani din Sucevita, e fOrte bung de lecil
si pentru vitele, cart crusesc ii. Se lupus* se ferbe
bine, pi, zama din carnea lid se (14 apot vitelorg bol-
nave amestecata cu puting slatting ca s'o beTe. Facen-
du -se acesta de vr'o &Sue sett treT on dupg olaltg, vi-
tele cele bolnave indatg se vindecg.
Carnea acestul Peso ar el a, dupg cum am umin-
titu i mai susg, e hung i pentru 6ineni de mancattt,
dar' mai nainte de acesta trebue tinuta. d6ue ()He
in apa.
I) Dupl spusa Romanilorii din Crasna.
 ImperatelulU.

I.
Adeseori inbilnimil vera prin regitmile muntese
$i reel, in apropierea pareeloru, si beltilord, era erna
pe sesurT $i prin sate In apropierea locuinteloru ome-
nesm, 0 pAsertucti forte mica, iste0. si IndrasnetA, a
eara pene stint pe spate ruginiT, era pe plintece rosie-
tice, si coda mica pe care o One in regula radicata
In sushi.
Acosta paseruica, una dintre cele mat midi, ate
provind in Europa, care se One mat multd prin miira-
eim, pintre vre.scuri si gateje, pe la riidecinile arbori-
lord si tufiselord, prin gardurile cele spinose si prin
secTurT, se numesce de catra Romani' din Bucovina :
Imperatusd, Impera4eld, §ofracd, So-
friieu%d, Gatejeld, Cloclejelti, B onreld
si Ochiuld-bouluT; in Moldova: OchiT-bou-
inn; in Muntenia: Stredeleed, Sfredelasd,
Strediacd, Sfredelusd2), si Ochluld-bou-
luig)in Transilvania: Sfedelusu, Sfredelugd,
I) Dr. Ciliach. 1st. nat. p. 84. Dr. T. Stamati. Vocab. p. 742.
9 A. de Cihac. Dictionnaire. t. IL p. 341.
3) B. Naniant. op. cit. p. 94.
 305

Imporatulil- paseriloru, OchIultl-bouluT

si PitImp6ratusat); In Ungaria: Och 6-
bouluI2); era In Banatii3 PancTarust, P a-
rantu§115), Tantarustil), Pancitrust, Pit -
tmp 6rAtusil ifs Curtube§U 5), lat. Troglodytes
parvulus Koch. germ. der Zannkonig.
Ce se atinge de numirea O chTul ft-b oulu I" a
acestei ptiserele, care, precum se vede, este cea mai res-
p(inditl pintre Romani, credit ca vine cle- acolo, pentru
tits acesta pitsermcii Intr'adev6rU nu e mai mare de cAta
unu °chin de bon. Ba ! cftnd vondua bine sama, chiar
.i filptura ski colorea penelorU sale aduce forte multd
cu ochTultt unuT bon.
O 01111.11 boul 1" se numesce In Bucovina
nu numal paseruica acesta, ci si plants : C h r y s a n-
themum leucanthemu m, germ. Wucherblume,
era fn Transilvania plantele : Chamaemelum
foetidum germ. Hundskamile, Potentilla rep-
1) S. Petri. Vocab. S. P. Barciand Vocab. Polish Vocab.
V. R. Buticescu. Poesil. DeesTit. 1tStSI. p. 127,, si coin. de DM
Gr. a lut I. Sima.
1) Com. de Dlii E. Popfi.
3) Diu Ios. OlarTO, care mi-a comunieatu aceste done numirT,
merle despre d6nsele: Panclarusulu scis Parantusulfi e
cea mai midi, pasere; funbli mai ruultd prin garduri eu spins ; ...
se crede cA acesta e regele paserilor s, pentru cit a Inlitlatu
pre Vulturn de 1-a suits In eerTu la Ddefi".
1) Com. de Dift I. Stotcescu.
5) Com. de DniT The TrAilit si A. Oprea prin Dlii Dr. At.
M. Marteneseu. Despre euventukt c u r t u b es a" Dlil Marienescu
mi-a scri46 urmiltbrele: Ed cunosed euventula C artubes ti" ca
flume de batjoeurit, cu care, ca (wit mitt, ne batjoeurlamis unit pre
altiT. Cuventula e compusa din e u r tfi pi besu; In cents din urm&
confab. batjocum."
20
 -306
t a n s, germ. Fiinffingerkraut $i Chrysanthemum leucan-
themum. 1)
Despre acesta pasermea esista In poporulu ro-
mitnit o legenda forte frum6sa, care ate mai multe
variante, ce stint respdmlite titian pintre Romani] din
Bucovina, ctitu si pintre cei din Transilvania, Ungaria
si Banatd.
No], In sirele urmatdre, vom reproduce fiecare
variantd, dupa emu ni s'a cominicatu.

II.
Prima varianta a legendei din cestlitne, cule.sa In
Transilvania si comunicata de Dlu Gr. CacTimasti,
sung precum urmeza
T6te paserile, cite se afla in (Pia de asta-di pe
fitta piimentultd si cdte se vor mat fi aflatti, can asta-dt
nu trial traesctl, s'ail adunatu nu inultd dupa faeerea,
lumeT la turd- locd ca sa aldga pre mut dintre &wide
de Impdr at d, carele s1 alba spot a le staplinl, a le
conduce si a le purta, de grija.
Dar', ca sentre 6meui, asa si'ntre paserile adunate,
se iscd disputii, si cdrtd. mare : tine sä fie alesd ?
Care de care se'ngftmfd, mai tare, care de care
se'ndesa maT nainte, unele Idudiludu-sT vita ci semiinta,
altele penele, altele Ambletulu, altele canteeuld i 6r'
altele sboruld, istetirnea, priceperea si Indamanarea.
1) G. Barit1d. Vocabulary de numele plantelora transilvane,
romanescil etc. publ. in Calendula pt. pop. mm. Bracovil 1859.
p. 22.
 307

C'und euventd fie-care se siintra mat pre susn de ciltd

celelalte, fie-care ar fi voitti sA fie alesa de Imperatd.
In urma tirmeloril InsA, vec)endu a nu se mat
potil Inelege In vorba,- pentru ca. Diet una nu cores-
pundea cerintel i dorintet celorlalte, se'nvoiril cu t6tele,
cif numat aceea sa fie aldsa qi recunoseutA, de tote ca
I mper at ii ", care In sboruld et se va inifltA mai
susit decAtd tote celelalte.
Dupg Invoirea ac6sta se Clete apol semnd #i de-
odata Incepura tote a sburA qi a se Malta sere ceriu.
i sburarA, si sburarA nu ce-va, ... $i se'nAltara care
cum putea mat repede #i mat susu, ne Yoindit nisi una
sa rernAe In urma celorlalte.
Intregd aeruld se'mpluse de-odata de pasen gi
de vuetuld aripelord... In tote partile s'aurlm und
clocotfl #I-unu fo#Aitii din aripl, Ca $i cAnd s'ar fi por-
nitd nisce vent6se... !Jim cirepitu #i unit ipetd ca
acela, de-0 ha audulu...
Fiiadu II1SK cA nu fie-care avea una .i aceealt
putere In aripi vi IndamAnare In sburare, nu fie-care
putea sit sufere asprimea aerultn, peste putind timpti
Incepura cele mat multe a slabi #i a se last In josti,
trecendu-le totil doruld de Imp6ratie #i maitre.
V u l t u r u l ii Insa, ea unuld ce este mat puter-
nicd In aripi, ca unulu ce-1 place a se'nvert1 Ere in-
tregt prin nAltimea aerulut, ci care se pote aventft mat
sushi de citti oft #i care altA pasere, verjendd pre cele-
lalte cum cads una dupA alta ametite, avenffindu-se cu
mAndrie de-asupra tuturora socoti In sume0a sa, ea
elit va remitnea acuma Imperatu, #i nu altuld..,
20
 - -308
Dar' Eta ca, tocmaI pe cAnd se uitb. Vulturuld
c'und Ere -si care dispre0 asupra semnilord sel din
lnaltimea, In care se aliA, 0 c h I u 1 A-boulu I, as-
eunsd fiindu Inca de pe pAmenta sub o aripA a Vul-
turuluT, esindA pe furisli din ascumjisulu sett, sburft
maT sushi decAtd Vulturul A. Si pe and acuma si
Vulturul if, obositd fiindil de atftta sbord Fi !nal-
tare, se lAsA, pe'ncetulii In josn, Ochiuld,boului
Incept a ciripi si a canta plind de bucurie de-asupra int
Celelalte 'men, v6clendil ea Ochiul ti -b oului
s'a Inaltatd mat sushi (guar §i decatli Vulturuld
si nesciindA prin ce fetid de mestesugire si apucatura
s'a 4naltatii elii aka de mist", Amplura aerulu de glasuri
strigAndu care de care mat tare : S A t r A6sc
Ochiuld-boului!... Sa trA6 scA Inga-
tuld nostril Imp 6ratul"...
De-atunci apoi, de cand a fostu acesta sesie mare
a paserilorb, a remasii 0 chinl A-b oului Imperatil
preste tote celelalte paserl din lume si de-aceea se nu-
mesce cliff pen6 si'n qiva de astA-41 I m p 6r at u l ii
paserilorA".
Insg, fiindd ca multe dintre paseri, qi maT alesA
dintre acelea, carT Inca voira sA fie alese de Imperatd,
b %ind pen6 si'n cjiva de asta-41 sAmbetele, adieu Ild
pismuescd §i numal clack' ar putea 1-ar sorbs Intr'o
lingurA de apa, de-aceea Im per at uld-pase r i-
1 o r It petrece maT multd prin gardurile cele spin6se,,
prin maracini, prin vrescurT, prin tufise si pe la rad6-
einile copacilorA, pentru a numal In acestelocuri are
miffina de densele. CAnd ar petrece prin alte locur],
 309

atunci pOte cit s'ar Oa una sda alta, care 1-ar repune
vi6ta, si-apoi ce s'ar alege din t6ta Imp 6ratia lui ? ...
nemid, ! ...

III.
A dogs variantit, tota din Trimsilvania care mi-a
tramis'o Dla V. R. Buticeseu, e cea urmatore :
S'au adunatil odatit tote paserile de pe fait pit-
mentului la una 14361 ca sill' dee, si ele unit Imp6-
rata, care sit le conducit si sit le facit dreptate, dacit
s'ar int6mp11t vre °datit sit fie ne'ndreptittite si asuprite.
Dar' fiindu cit mai fie care ar fi voita sit fie al6sit
s'a iscatil c6rta intre densele, si nu se putt nici una
alege de imp6rata.
In urma urmelora Insit, vecjendil cit nu e bine
sa se despartescit si sit se Intora brit -si indAr6pta de
nude -all venitu, Wit sit -si fi ajunsa scopulu, peutru care
s'aa adunatit, hotartrit ca aceea dintre densele, care va
sbura mai susu, sit fie Imp6ratil.
Si cum hotaririt, as si Acura, ... Dandu-se semna,
tote Incepurit a sburft In susa din tote partile ; si care
de care se aventa mai cu putere si se urea mai sushi ...
Insit V ult u r u l it s'a rifdicata mai susit de
eata tote.
Dar' and era, sit fie yrocluemata de ImOrata,
atunci 0 chiul a-b o n l u I, carele cu viclesuga se as-
cunse sub o aripit de-a V ultur u l u 1, esl, de grab4
de sub aripit $i odihnita, cum era, incept a sburft si
a se 'Width cu multa mai susa deciltit Vulturula.
 10 --
Tote celelalte pasere, ba (liar .i insull Vultu-
mitt, carele e mill mat ghibacid in sbort, fiinda f6rte oste-
nite de- at(tta sburatura si'naltare, nu -lei putura ajunge,
.i asa 0 c b I u l a-b o u 1 u I, fiindil ca elt a sburata
mat susa cle cata tote, a devenitu I m p ë r a t a.
Dar' supusii set indatil dupa acdsta, bagara de
sauna insaladiunea ce-o fact O c h I n 1 a-b onlu 1, si de-
aeeea se pornira la fug dupa, densula voinda sa-ltl
prinda si sa -ht ware.
0 chi u 1 a-b o uluT insa, v6denda ca nu-i saga,
a spalata de grabit putina si s'a ascunsit intro borti-
cica de copactu.
Borticica aceea, in care a intrata chi, era asa de
Augusta, incata alts pasere nu pates antra la densulu
ca sa-Itt scota la judecatit
Deei facura sfata si hotarira sa-Itt strajudsca la
borticica aceea pene ce-lu va lovi fomea Si va fi silitu
sit Yasa ,singura afarii.
*i cum se sfatuira, asa si faeura.
Fie-care pasere trebul sa stee de strap,.
Dar' OchTul it-b oulu I, sciinda prea bine ce-lu
astepta, nu se dete cu una cu done scosti afara, ci mat
pine rabda %me cle catu sa, fie prinsa .i mortal cu
rustle._
Eta insa ante() qi a sositu rendula pe B u li ii,
ca ea sa stee de straja laugg borta, wide era ascunsti
0 c It 1 u 1 u-b oulut Ea se pose decl liinga borta,
dar' fiindu din fires eT somnorOsa; nu stete multa si
adorml dusa.
 311

OchIu °um simtl cA Buha

donne dusa, bucuria lul n'a fostu prgsta, e.1 de grabA
din bortA i catg ai segparg dinteund amnarTg se as-
eunse pintre nisce radecini dese.
Nu multg dupa acesta, bAgAnda de samA cele-
lalte paseri ce s'a intemplatd, se Arnplurg, de manie si
se pornirg. la fugg unele dupg, Ochiulft boulut
era altele dupa B u li a. Dar' Inzadarg le-a fostu totg
alergatura, cad Ilia pre OchIuld-bouluI lie]. pre
Buha nu o puturg, prinde.
De-atunct Iva .i Ong In iliva de astA -
O chiulil-b ouluI nu euteza sg iasa din garduri si
din radecint, temendu-se ea sa nu dee cinstea pe ru-
sine. Erg Buha nu cuteza sA Amble oliva, did pase-
rile, nude -o vedu, alerga dupg densa totli batjocurindu-o
voindil ca s'o prindg s'o °more, pentru eg In loch
si
sA fie desteptg si pazaseg, cum se cacle pre
sA
O c it Iulu-bo ulu 1, ea a adormitli si chi a scapatu
ca prin urechile aculul dela mOrtea ce-lu astepta..

IV.
Tutu acesta legenda se aflg si la RomAnil din
Bucovina.
Fiindu Insg, ea legenda bucovinena se deosebesce
Incittg-va de cele din Transilvania, figurA,ndu In ea
alte numiri ale Imp rs rat e luluT si'n loculg V u 1-
t urulul fiindu P a j u r a, vont reproduce-o aiee ast-
fetid cum mi-a istorisiVo Vasile Flocea, romang din
CAmpultingg.
 312

Dela inceputd, povestescu o same de Romani,

s'ad adunatif tote puerile la unit locu gi -s'au sfatuitA
cA aceea, care va Aura mai susu decittu tote celelalte,
sA remite Imperatu preste tote paserile din fume.
Dupa ce s'ad Intelesu cu acesta propunere s'a datu
semuu §i tote cute erau de fata au Ineeputd a sbura
sere ceriu 91-a se Inalta care de care mai susu.
Cioclejeluld sou GAtejelulA insa, ca
cea mai mica, mai sprintinA, mai isteta 9i totodata
mai viclena paserma, n'a voitO sA se ostinescA cu sbu-
ratulu, 9i de-aceea n'a statA multi pe ganduri, ci se
bagfi 9i se ascunse de grabl sub o pana de pe spatele
Pajur e T, fArA ea tine -va st fi prinsti de veste. Ba !
nisi chiar P aju r a nu scia despre acesta nemica.
§i dupa ce aii inceputu acuma a stun* tote pa-
serile se'niiltara In susu, care cum a pututd 9i One
nude a pututil.
Pa j u r a, ca cea mai puternicA In aripi, s'a inal-
tatil mai susu de catu tote celelalte pasert, adicA One
aprope de yen tu1A-ce1A-turbatA. Era dupa
ce a ajunsti ea acolo a cJisu cats celelalte pa.serl, earl'
erau multu mai josh decatil densa, el mai susu nimerm
nu-I e cu putinta sa se urce, pentru ca tine se urea
mai susit de yen tul ft-t u r b a t A, acela Indata de-
gera de frigii, cacti sA to ferescil Dumneded ! ..
V en tulli c el A tur bat u e ntat rece ii declItti
gluata. i apol; ... mai era Inca si alta la mijlocA, care
o IndreptAtla pre Paj u r A sa le spue astfelitl de cu-
vinte, era adicA aceea, ca la pornire vorba lord a fostil
care va ajunge mai MAMA aprope de v 6n t u l u c eln
 313

t u r b a tg sa dee semug, and a ajunsg, si apoi ea sa

remae imp 6rat a preste tote celelalte. *it fiindu ca
acuma Paj u r a ajunsese, unde a avutti sa ajungit, a
inceputit a da semng si a salt' de hucurie, cugetAndil
ca ea va remAne mai mare preste tote celelalte.
Dar' n'a fosta sit fie tocmaa aria, dupa cum si-a
inchipuitu Pajura, cAti Cio el ej e 1 u 1 g, care, dupA
cum scimg, era ascunsd sub o panA de-a Paj u r e i, a
esita pe'neetisoruld din ascunqisuld seg si sburandil cu
multi mai susg de cAtu Pajura a inceputil a strigA :
Ce ! ce ! .. voi aft vol sa fici imp6ratti
preste celelalte paseri ! voi sa fiff mai marl si mat
tart ! . . . Da ! ... cum nu! ... mat puneti-ve pofta In
cult' ! ... Eli, eh am sit fiu imp6ratulii vostru, pentru
ca eh am sburatti mai susd decatg tote, chair si de-
clad Pajura ! .
Tu! tu! cea mat mica si mai ne'nsem-
natil dintre tote ai vol sa fiii imp6ratil presto nut 1...
A ! acesta ar fi prea multu ! ... Dar' staff nuntat, ca
indatit ti-om da not imp6rAtie de to -I satura de densa !
Asa strigarA intr'ung glasu tote celelalte paseri, a
citrord dorintA eth ca Paj ur a sa, le fie Imp6ratil.
cum incepura a striga se luarit la gotta dupit C i o -
clej el it, pre care, numai dad. 1-ar fi pututg prinde,
1-ar fi scarmAnatil de I-ar fi mersg peticele.
Insit Cl oel ej el u l u, sprinteng si ajunsg de
capg ca totdOuna, de fricA ca sa nu-ld prindA si sa-lil
omore, se repedl din ingitimea, uncle se afi1, ca unit
plumbd in josh, si cum ajunse pe pAm6util, clitg ai
bate In palms se ascunse in nisce cioelej e i, si de
 314

atunci in eke petrece numal pintre cIoclejI si

gat ej e, adic . pintrc vrescurI, pintre crengi, priu tu-
farI, din care pricing se si numesce elit Cioclej eld
se0 G it t ej el d, si cum aude vr'untl glasti de altil,
pasere, Indata se ascunde pintre vr6st:urI si gateje,
temendu-se ca sa nu dee cinstea pe rusine, adica sa
nu -lit prinda si sit -Ill ucida, pentru a a voitg sa In-
sele pre tote celelalte paseri si sa se faca elu Snipe--
rata In loculd Pajuret.

V.
Pupil alta legenda, care se afla respandita pintre
Romfinii da pe litngg Sonicuta - mare in Ungaria, nu
OchTul U-13 ouluT sit fi fostd vela, carele s'a as-
cunsit sub aripele VulturuluT si prin apucatura
acdsta a voitil sit se facit Imperatu preste celelalte
poser', ci Privighitorea.
Etit si legenda respectiva asa, dupg- cum mi-a
comunicat'o DIU E. Popti.
T6te paserile, ctite-sd In lume, s'att adunatil °data
la un0 loco si s'att remasitu, ca, aceea, care va sbura
mai susti, all fie Imp6ratu tuturord celorlalte.
Ea a sositil v6deua cltnd sit se Tacit probe.
Se adunarit tote din tote pitAile si Incepura asi
area harnicia.
Privighit6rea InsI se bagft pe nesimite
sub aripa VulturuluI si and acesta sburft In
susu o duse si pre (Musa.
 315

Cand ajunse la punctuld One Linde vru kii putt

sesb6re Vulture le, atunci Pr ivighit 6 rea ecl
era pe nesimtite de sub aripa lul §i odihnita cum era,
incept a sbura de-acolo In susu pe Mil 1-a fostd
puterea et
Vulturulu nu scia nemica de acesta 0 de-aceea,
and vega ca nime nu-tu Intrece In sbord, se obor1 qi
eld In josh.
Ve4endu celelalte 'men, tote Incepura a i se'n-
chink 0 a-lt striga pre eld ca pre Imperatulu lord.
Acuma tote erau de fa0, numai P r i v i g h i-
t 6 rea nu.
Dora nu va veni de-acuma Inainte nemer-
nica aceea ! qise Vulturuld despre Privighitere, caud
vecja ca acesta nil se mad arata.
i dc'atund numa'f ce s'aude de-odata Privighi-
t6rea venindd In josu tote cantandu.
El am fosttl cu multu mai susu decatd tine !
dise ea catra Vulturil, dupa ce se slobort josu.
Mid to to scoboral In josh, eu de-acolo am sburatil
Inca forte multu In susu ! ...
Auqindd acesta Vulturulu se fact hied §i para
de mitniosti ce era pe dense.
Privighiterea, veqendil mania 10, o tull la fuga,
Indestulindu-se cu atata, ca tote celelalte paserl IT re-
cunoscura dreptulil e1 §i tote Inteund cugetil se unira
Intru aceea, ca de §i ea este mai mica decatd altele,
dart fiindd ca versuld et este forte placutu, se remile
ea I m perat 11 preste tote celelalte.
 316

Privigh ital. ea InsA '@n6 si'n cjiva de astA-4T

se tone de Vulture, cad 1-a Inplat5, si de-aceea cantA
ea ma multil dupA ce Inserezit si cand se zAresce de
qiva, spunendu In canteculil eT pAIenia sa cu V u 1-
turul a.
VI.
Afarit de legendele, can s'all Insirath pen6 aice,
maI esistA la Romanii din Bucovina Ina una, a cArd
cuprinsti diferesee on totulu de a eeloril premerget6re.
Prin urmare credit cA, nu va fi reit, daca void repro-
duce-o si pre aceea aice.
Eta -o -ai asa, dupit cum ml -a istorisit'o Constan-
tinit Diaconescu, romitna b6tritnu din satula Cala-
findesct !
Dice ca Jidovii dintru Inceputu nu erad, ca
acuma, p1inT de tite bunatatile, nu se nflA tota averea
crestiniloru pe mAna lord, ci d erail asa de nemernid,
Elsa de -rufundost ¢i sit in6 iertatt de cuvAntO prostil,
asa de Inehreql de padu c h T, cit nid unit cres-
tinil, Diet unn omit de omenie nu erg In stare sit se
aproprie de (Mush', cad cum se apropia, IndatA, se
Amplea de pod6ba de care erad eI 'dial.
OchTul il-b o u I u T, vNendit acesta i voindn
a ferl pre cdalalti Glued ca sit nu se Ample de po-
d6ba jidovescit, cum zArth pre vre unit jidovil Sn apro-
pierea vre until crestinu Sndata Incepea a striga :
PitpAduchl I pitpAduchT I

CA in jidovi pe spinare
 317

Feed pAduchil maCA mare,

PitpAduela l pitpaduchil

adica : plzit i-v 6 de paduch T, eget jiclovil sunt

asa de On/ de densit, Incatu ca facia masa mare pe
spinarea lora.
Jidovii, ca jidoviT, nu puturA rabda strigatele
O c h T u l tt T-b o u l u i, mAcard ca acestea erad destuld
de drepte, ci ei mAniindu-se pre densuld, pentru ca -I
face paduchtost, 11ii luarA pe fugA, voindit st -It prinda.
qi sa -la om6re.
Dar' Dumnecjeu nu I-a lasatd pre jidovi (a sAlT
ajungA scopulti, ci eld a fAcutd asa ca OehTul -
b ouluT acusd sa se ascundA Intettnil locti §i acusd
sa tasA Intealtulil, sa amble cum va vol pe litngA omit,
dar' nime sa nu-ld p6ta prinde, §i dacl ar vrea sa -ld
prinda sA-T sarA In oche. §i OchTul ft-b oului nu
numai atuncea, ei eld §i acuma, cand vede pe vre und
jidovu, strigA :
PitpliduchT1 pitpAduchi I
CI JD, jidovl pe spin&
Facti piduchil melt mare,
Pitpitduchl 1 pitpAduchil

§i, vat D6mne ! bine-ar maT fi, and, mai alesd

RomitniT nostri, s'ar ferl de Jidovi ca draeuld de tamIte,
eAcT acestia Inteadev6rd, dupA ce -T despoie de t6td ce
au, dupl ce-T aducd la sapA de lemntl, trebue sit se'n-
carce de t6te nevoile §i sa device mai reT, mai cotren-
tosi §i maT fiamincji, de cum ad fostil Jidovii la In-
ceputd.
 :318

Ac6sta a cea de pe urmit legends. a Imp6r h-

telului 86i1 Ochiuld-boului, care o sell eu!
Ce se atinge de celelalte numirT ale acestel phs6-
rele midi, earl s'at insiratil mai susu, pent acuma Inch
nu sciu nemich. Deal Biel nu m6 volt opri la ansele
ci voiu trece la celelalte datine si eredinte, ce le mai
at RomAnii despre Imp6ratel u.
VII.
Inima de Iin p 6r a tel ii, dupt. credinta Ro-
mAnilorti din CAmpulungu, dice eh este forte bunt de
16et pentru vaile mulg6t6re ca sa dee multu lapte
si bunt.
Cine voesce ca vacile sale s dee lapte multt si
bumi, prinde lint Im p 6 r It el tl, h scdte inima, o
frige bine sl-apoi, pulberizandu-o si amestecAndu-o en
thrIte si cu sare, o clad vacilort respective de mancare,
si vacile, can o manitnch, dice ch dais lapte cum n'aii
mai dath nice (Klatt mai nainte.
Mai departe istorisescu si mai cu smut venatoril
despre ac6sta phseruick ch 4tunci card o audi de de-
parte tipandil de-ti le audulu, sit sch de bunk samit,
cit numal asa Inzadarti nu se sfarma ea a striga Airrr !
0 r r r !" ci de vei cauta bine, Indath to vet Ineredinta,
ca o vith soh alts Ere ce, fie pasere soul dihanie (114-
man6sh, trebue sa se afle prin apropiere.
Toth asa resare si Mlerl a, cAnd simtesee Mu
vede ce-va In apropierea sa facendt s chi a n-1.6 t h'1
') Prin enventulfi schism et ti s ESA scia met a Intelege
poporuliS dares de !wire despre apropierea vOnatulni,
 319

ca unit cline, si atunci pots sci de bunit stunk eA pe

unde .se afla ea trebue fie fie In apropiere vr'o fore
selbatieg sett altA. vietate.
Schiam6tult serf sciametulh Merle] qi
tiriitult Imp6r4clultf adeseori le prinde venatorilord
forte bine.
Dace InsA dai flu% de veste peste Imp br it-
.c e 1 u, sett dacit din Intetnplare flu intalnesci AntAid In

tale, atunci, spunu venatorit, cA nu Ambli bine. nu vel

ave norocu la venatil.
In fine istorisesce §i crede poporulit, dupe cum
nu-a scristl multi regretatulu meu arnica P. Spenulu,
ca data unli I mp6r I el if sbort preste o vita, vita
aceea se bolniivesce rem i mat cu same oile preste
call au sburatil vre unit Imp ë r A e 1 A sunt In cea
mat mare primejdie, cacT ele n'au aid unit loch pentru
bola ce le cuprinde.

-^04-t>-K-
 Pitulicea.
I.

Sub numele de P i t u l i c e" sunt Romanilora

patru fehuri de paserele cunoscute si anume :
Pitulicea-negra I) sea Pitulicea-cu-cap11-
negru 2), numita in Banatu si Suci t6re 3), lat.
Sylvia atricapilla L. germ. die Moncbgrasmiicke, Schwarz-
plattcuen.
Pitulicea acesta este una dintre cantareOle cele
mat talentate, maT placute si maT admirate ale padmi-
lora §i pometelora n6stre. Penele el de pe de-asupra
sunt negre-surii, cele de pe dedesuptu deschise-sure,
cele de pe giitleja albinete-sur, 6rit, cele de pe temple
la barbateil eel 'Detrital carbunil, la femeiusce $i la
barbateil eel* timer]. ruginii. OchiI castanil, rostula negru,
picuSrele vinete. Lungimea el e de cincispre4ece, la-
timea de doilecjecI §i unu centimetri, lungimea aripe-
lora de seseslecl si cinel, 6ra, lungimea cocjii de sese-
sled milimetri.
') Bradescu. Utilitatea paserilor6." publ. In Trompeta, Car-
patilor6" an. XII. Bucuresci. 1874. No. 1167.
2) In unele vocabulare.
') Com. de Dli1 Dr. At. M. Marienescu.
 321

Pit uliee a-n 6 g r A provine In Intrega Europa

$i petrece maT alesu prin pAduri, pomete $i tufi$uri
uncle, de cum InserezA §i One thrdid noptea, clintA
ne'ncetatil. Nutretuld tj1 sunt diferite insecte mid qi
pomite.
Pitulicea, Pitulicea-surf, Pitulicea-de-
grAdit A 1), numitll In Banatd, dupA cum nn-all serisu
DniT A. Oprea §i Ios.Olartti, Scr of it A si Puree -
1 u $ A, dra in Muntenia, pe MITA Pit ulic e, IncA
$i P it ulic iT, lat. Sylvia hortensis Bechst. germ. die
Gartengrasmdcke, Grasmilcke.
Lungimea acestel Pitulice e de $esespredece, la-
timea de d6uedem. $i cinet, lungimea aripelord de optd
era a codil de sese centimetri. Fememsea e cu multd
mai mice, ca barbatelulu, insa In colorea penelord nu
se deosebescd Intru nemica unulti de altuld. Penele de
pe de-asupra atfttd la bArbAteld, cfitd. $i la femeTu$c4
sunt maslinii, era cele de pe dedesuptd deschise-suriT;
gatuld $i pfintecele albiT.
Pitulicea-cafenie, lat. Sylvia garrula
Bechst. Sylvia curruca Lath. germ. die Zaun- oder
Klappergrasmiicke.
Pitulicea acesta sem6na la colorea peneloru f6rte
multu cu P it ulic e a-d e-g r Ad in A, insa e cu =lid
mai micA dead' ac6sta. Penele de pe partea superior A
a capulm sell sunt cen4h, cele de pe spate cafenh,
cele de pe pAntece albe, 6rA pe peptd galbiT ; penele
aripelord si a codiT maslinit. Petrece eu mare plAcere
1) Bradescu. loc. cit.
21
 322

prin live4T, prin huduri i prin tufisele ce se Oa In

apropierea satelord.
Pitulicea- cenugie, lat. Sylvia cinerea
Bechst. germ. die Dorngrasmiicke.
Parcile superi6re ale corpulul acestel Pitulice aunt
radkinii ; partea superi6ra a capulul, partea inferior
a grumazuluT si'mprejurimea urechilord vinete ; templele
gi laturile grumazuluT sure ; barbia, gusa si falcile de
desuptil albe ; celelalte parts inferi6re ca,rnil ; aripele
maslinil, lumina ochilord castanie ; piciorele galbene.

U.
T6te -paserelele, insirate 0116 aice, dupit cum ne
putemd Incredin0 din vocabularele Dlord S. Petri, S.
P. Barciantl, Dr. T. Stamati, G. Baritid si G. Mun-
tdnd, precum si din istoria naturals a Dlui Ananescu,
dupe cum am vOutd maT suss, se numescd de tetra,
poporuld romand c'untl simplu cuv6ntd P i t u l i c e".
In Dictionnaire daco-romane t. IL p. 259. alit
Dlui A. de Cihacd insa lianad peste urmatorele numiri,
si anume : Pi tulus Ii, (Chitulusd, Chiturlusd, Fusz.
78.) si Pit u lic e, pre cart autoriuld opului amintittt
le traduce prin Troglodytes parvulus, ca ci
and t6te numirile acestea ar Insemna pagrulca
00chiuld-boului" Imp6rateluld",cad pre
acesta pagruica o Incelege poporuld romind din cele
mai multe parti sub Troglodytes parvulus.
In Zoologia Dlul B. Nanianli la p. 94 damd peste
numirea P i t u i i ci d", pre care si Dsa o traduce
 323

prin Troglodytes parvulus si-o descrie in urmatoriula

modU : P ituliciula are pene &hese si o t oda
mica aradicatit; petrece prin tufisd, prin maracini si
prin garduri ".
Din ac6sta descriere, de $i f6rte scurtal results,
ca Pi tuli ci ulb. Dlui NanianU nu e alts pasere, de-
clad paseruica, care de catra Romanii din Bucovina,
Transilvania $i Ungaria se numesce O chlulu-
boulu i" sea Imi6ra%e111".
De 6re ce Insa atatd Romftnii din Bucovina, Ma
$i cei din Transilvania $i Muntenia, ba chiar si Instill
Did Naniang IncelegU sub P itulic e" tote paserelele,
cars s'ad Insiratd mat sustt, prin urmare credit en, ca
Pituliciulti, Pitulusuld, Chituluculit Bed
Chiturlusuld nu Insemndza, Troglodytes parvulus,
ci simplu barbAelula Pitulice I.
Cum ca Intru adeverif Pitulicea Insemneza
cu totuln alts pasere, si nu Troglodytes parvulus, dupit
cum crede DIU Cihac, se p6te cun6sce Inciltd-va $i din
urmat6rea doing poporana afiat6re la Romitnii din
Muntenia :

MutA-tt Pi t uli c e cutbu,

CA vino muntenit cu plugu.
Muti-t1 Pi t nice cue,
CA vinti muntenit en case

E multU putinu cunoscuta din istoria naturala,

cum ca Ochiul U-b o u 1 ui, adica Troglodytes par-
vulus, Isi face culbuld sea mai cu sama pintre vres-
2 Is
 324

curl si gateje, prin bortile arborilord F,;i a pamentului,

unde cosasii n'au ce calla ca sa -1 strice mill:mid cu
c6sele. Din contra Pi tulicile isi facd cuiburile
kill nu numal prin tufise, ci forte adeseorl si prin orbit,
unde plugaril si cosasit nu odata li strica cuiburile
char si fara de voia lord.
Deci ,i din doina citata se vede cit Pit uli c e a
nu este Troglodytes parvulus, ci cu totuld alta pa-
grincii.
Cu tote acestea insa eu nu void sa afirmu cu
siguritate, ca Romanii din unele parki n'ar numi plis6-
ruica Troglodytes parvulus si Pi t u li cid 860 P i t u-
I u s 0, mat alesd ca Pituli ci-1 e stint mai totu atatd
de mitt ca si Ochiul 11-1) oulu 1, ad mai acelea -ST
apucattiri si petrecu mat totif prin acelea locurT, pe nude
petrece si acesta. Dar' pang ce nu se vor aduna. tote
numirile poporane ale paserilord din tote provinciile lo-
cuite de Romani, pang ce nu se va constatA en deplina
siguritate : earl paserele aniline se cbiama Pit ulie e,
Pit ul n s ii si Pit uliei d, pan6 atunci remand la pa-
rerea mea, ca Pitulciulil sod Pitulusulit e
barbateluld Pitulice I.
Attna in privinta numiriloru acestoril paserele !
Acuma sa vedemd ce credo si istorisescd Romani].
despre Pitulic e.
III.
Poporulu romand din Muntenia, dupa .cum nil-a
scrisd Dlu P. Ispirescu, spune ca Pt i u l i e e a totd6una,
cAnd voesce sa &ma, are datina de-a se culca pe
 - 325-.-
spate. i ea de-aceea indatinezg a se culch, pe spate ci
cu piclorucele In susd, fiindd cg-T e fried sd nu cad
certuld pe densa, qi cg la o astfelid de intemplare, fe-
rescg, Domnuld, sg-lu peta opri cu picioruple sale ca
sg, n'o turtescg.
Romftnii din unele pgrti ale BucovineT spend ca
atunei, cand sberg mai multe Pit ulici de-odatg dela
apusd spre resaritd va fi timpti plolosu $i frigurosd,
Brit cAnd sbera inteund numerd mare dela resarltd
spre apustt, atunci va fi vreme bung.

->44.'"+<-
 Auce lull
Cea mai mica dintre t6te paserelele, cate provind
in Europa, §i totodatIt una dintre cele mai frumuqele
este Aueluld ') numitd in Bucovina Tart alac d,
lat. Regulus cri status Koch. germ. das Wintergoldhandchen.
Aurluld e de nonedeci §i qese milimetri in lun-
gime, de-o suta cincideci qi patru In lAime, de patru-
deci §i optd In lungimea aripelord §i de treideci ci
optd In lungimea coati. Eliil e pe de asupra maslinid.,
pe thmple §i laturile grumazului castaniti ; marginile
fruntii §i o trasatura de-asupra ochilord deschise za-
belele ci cerculd ochilord albii ; verfuld eapului gal-
band ; partile inferiore ale corpului galband-aprinse qi
pe de laturi ruginid-castanii.Penele aripeloril qi a coda
castana--Inchise §i pe margini maslinii-deschise. Ochii
ca.stanii-intunecacf; rostuld negru, pici6rele castanii.
Aupluld e respanditil mai presto tota Europa.
Elu petrece vdra prin Odin% bra primavdra §i t6mua
se arata §i prin gradim.
Nutretuld Aurlului aunt diferilei carabuO, musce
§i alto insecte mid.
1) Corn. de Dlii Or. Stefanescu.

-.94.-fIrliall
 Codobatura.
I.
TreT specii de paserl sunt cunoscute poporuluT
romant cu numele de C o do b a t u r A" qi anurne :
Codobatura, CodubaturA, Co doba-
tura-alba, Codobatura-albastrie,eotoro-
batura, CotobaturA, CotobaTe, Hindu-
nica-Domnului, PasereligAndscA, Jum6-
tate-d e-p a s e r e, astfelid In Bucovina ; In Transil-
vania InsA pe WO Cod o b a t u r A Ina qi C o d o-
biqh1); In Muntenia: Codobatura, Prun-
darTu') qi B 114 iit 6r e sl; la Romanii din Epirtt :
Cutrubaturg qi CodobateleT4), lat. Mots-
cilia alba L. germ. die Bachstelze.
Partile superi6re ale acestel CodobaturT aunt surT,
partea inferi6rA a grumazulul qi c6fa negru-Intunecate;
gup, gAtlanuld toi partea superiara a peptuluT negre ;
fruntea, zAbelele, fAlcile, laturile grumazului cii pAnte-
cele albe ; aripele negrici6se §i patate eu pete albe-surii.
') Com. de DM N. Barba.
2) B. Nanianii. op. cit. p. 94. A. de Cihac. Dictionnaire
t. IL p. 297.
3) Com. de Dlii P. Ispirescu.
3) Cora. de D16. I. Hondrosomd.
 328

Cotorobuscg, Codobatura-surg, Co-

dobaturX-cen usie, CodobaturA-venotii,
Co d o b atur it-v in et e, lat. Motacilla sulphurea
Bechst. germ. die Gebirgsstelze.
Partea superi6ra a corpulul barbatelulut acestel
CodobaturT e prim4vera cenusie, 6rx pantecele galbena-
albia ; gusa negra. T6mna sunt colorile penelorti atftta
la fernemsca eata si la barbatela palide. Femeittscele
cele betrithe semena cu barbateit
Codobatura-kalbgna, Cotorobu.ca,
VAcaritg, Pastorela qi Pastorital), lat.
Motacilla flava L. germ die Kull- oder Rinderstelze.
Verfula capulut, zabelele, Imprejurimea urechiloril,
cefa $i partea inferi6ra a grumazulul a acestel paserele
sunt cenusit, celelalte pene de pe spate maslinii. Penele
din coda inchise-galbii; laturile capulul .i a gruma-
zulut precum si penele de pe pAntece galbene ca pu-
ct6sa, afara de barbie, care e albie. Inv6lisula aripelora
suriu Rostulu si pictOrele negre.
Acestea sunt tote Co d o b at uril e, can dupg,
clad sciu ea One acuma, le cunosca RomaniT dupg.
nume si despre earl all malt multe credinte.

II.
0 legenda a Rornitnilora din Bucovina despre
Co d o b a t u r A, care mT -a eomunicat'o Diu Oresta
Lujana, suna precum urmezil. :
9 In Bucovina si la Bradescu. Li tilitat ea paser i-
1 o r u" publ. In Trompeta Carpatilora" an. XII. Bucurescr. 1874.
No. 116..
 329

Dice ca Co dobat u r a dintru Inceputtt n'a

avutd de fehu coda, ci coda care o are ea acuma a
fostil a Oolituiu-boulut
Aeesta s'a intemplatu adica asa, ca fiindd ea pof-
tita. la nunta CI o c a r l i e I si fiindu-I rusine a merge
fart coda la nunta s'a dusd la Ochlul d-b o u 1 III
si 1-a rugatd pe aeesta, ca aid sal Imprumute coda sa
pe vr'o cate-va dile.
OchIul d-b O ulu i, care avea trupd titled ca si
acuma, dart c6d1 forte lunga, nu se puce de pricing,
ci-T Imprumuta bucurosd coda.
Codobatur a, cand se veda cu coda, bucuria
ei n'a fostd prOsta, se duse totit jucandd si zarindtt
Inteund piclord la nunta, unde ajungendu se petrecit
i se vesell mar; de he decatil ort care alta pasere.
Duprt ce s'a sfarsitu acuma nunta Clocarlie I,
care a tinutd mai multe oile dupa olalta, OchIuld
bouluI se duse la Codobatur sill card coda
Inapot.
Dar' Codobatur a, carem it placea fOrte tnultd
coda, flinch' ca i se sedea forte bine cu densa, s'a fa-
cutd ea nici nu-ld aude i nu-I dete coda.
De-atunci apot, adica, dela nunta CIoc A r lie 1,
a remasd Oehiul oului far' de coda, Ctrs C o-
dobatura cu coda.
Dar' temendu-se Codob at ura ca nu cum-va
sa vie intro di Ochtulu-boului Fi sa -I lee coda pe fu-
risd, de-aceea bate ea necontenitil dinteensa ca sa se
IncredinOze de-o mai are on be.
 330

III.
Alta legends. despre Codobatura, care se aft tad
la Romani! din Bucovina ai care mi-a istorisit'o C.
Diaconeseu din Calafindesci, e cea urmatore :
Dupit ce a facutd Dumnaled lumea ¢i tote vie-
tittile eke se aft Intr'ensa ai la urmit pre omit, atittu.
6menilord catd ai fie-earii vietati, Intre earl firesce ca
se aflati ai paserile, li-a data cate unit felld de hrana
anumita ca sa alba ce mama ai cu ce susOnea.
ToV 6menit ai tote paserile, cum at Inceputd a
manta hrana ce li-o dete Dumneded, s'atl c,i saturatd,
numai Codobaturile ai Tiganil, on ai (lath all
mitncatd, nu s'ad mai pututd satura.
Vedendd Dunmedeil nesa%ulu acestora s'ad sup&
ratd forte tare ai a dist" calla Codobatura :
Cand se vor satura. T i g a n i I ai vor dice
din tots inima, ca nu stint flamandi, atunci sa to
apropil to ai totd nemuld tea de sate 1
Era Tiganilorti le-a 4isu :
CAnd se vorrt apropia Codobaturile de
sate, atunci A, ye satnrati ai vol !
Dar' fiindd ea T i g a n i i, on ai clad ar mane,
mai nici odata nu se potd satura, chiar ai atunci and
se duct la vre unit prasnicn, unde tote mancarile ai,
bguturile se dad de giaba, de sufletuld mortilorU, ci el,
on ai catd manful* cand se stela dela mesa ai se de-
parteza, numai vr'o eati-va pad de cask died, ca al
cuff cum s'au sculatit de josd, ea nail mancatil nenticA,
 331

ca stint flan:aim:1T de nu se mai pota Linea pep. pici6re,

de-aceea si Codobaturile nu se potg apropia nici °data
de sate.
§i Codobatura de-aceea se numesce Pa sere
tiganése a, pentru ea ea numaT atunci se apropie
de vr'und satti, cand una tigana, dupg ce a fosta la
vre unil prasnicti si dupa ce a mancatil, spline ca. s'a
saturata. Dar' fiindu ca, Tiganii maT nicT cAnd nu se
potil satur4, de-aceea si ea mai nici and nu se p6te
apropia, ca alte paserI, de locuintele 6menilora.
Erg Jum6tat e-d e-p asere se numesce C o-
d o b a t u r a de-aceea, pentru ca tuturora celorlalte
paserT 1I-e ertatg ori si cAnd sg intre prin sate, numaT
eT nu -I este ertatg.
Acestea aunt legendele Codobaturen

Iv.
Afara de legendele acestea mai ag RomAnii din
Bucovina Inca si urmat6rele credinte despre Codo-
baturt
Codobaturile vino la not pela 11ecsi I, 17
Marta at, v.
Data lush Codobatura vine inainte de M I e-
4 u 1 a -p a r e s e T,nu-I bucurie, nu-I semng bung,
atunci trebue sit fie yenta, vicoitt si °meta dupg densa,
si ea atunci prinde si se hranesce cu muscele ce se
aft, pe suprafata ometulm, erg data vine dupg M I e-
4 u 1 h-p a r es e I, apoT va fi vreme buns, caldur6sg si
frum6sa,.., . nu va ninge mai multg.
 , 332

Codobatura vine din acele ter' de uncle vin $i

R i n d u n e'1 e 1 e. Ea este cea dinttilu prevestitore a
prinaverif. ')
Primavera, cand vino Codobaturile, celd ce vede
Antina-sT data numtu o singura Co d o b a t u r a sbu-
ritndu, preste toot annul va fi singuru, dra clach, vede
mai multe C o d o b a t u r T de- °data, atunci va fi cu
mai mul0 la unu loch, va petrece in societatea mai
multora. ')
Acosta eredinta, se aft. si la Romanil din rnuntil
AbruduluT in Trausilvauia. Acestia spunu ca, data. vecji
Aniatall data primavera o Codobatura in verfuld easel,
e semnil ca cauepa in anuht acela va cresce f6rte mare,
'Malta, pc cand daca o vedT unde-va josh, e semnd ch,
chnepa va fi abla nuinal de-o palms de mare. Mai de-
.parte : data veT antaia-s1 data primavera numai o
sing ura Codobatura sburandd totd singurd o sit te tre-
zescl in tote di umurile tale. Din contra, data vec vede
mal multe de-odata, totdeuna vei ave tovarasT, nice
cand -nu veT fi singurd. 3)
Citud se stringd mai multe Co dobaturi ga l-
i n e pe lfingh vite si bath mered din coda, e and
semnd ca in curendh are sa, se schimbe timpuld, are
sit pl6Te. 4)

1) Diet. de V. Pima din CimpulungA.

2) Cred. Rom. din Riseser si alte sate din Bucovina.
') Com. de DM Gr. a mut I. Sima.
') Cred. Rom. din Fattintil-vechl.
 333

V.
Afara de credintele in irate One nice meritit a ti
Insemnatg inca si urmgtortulif j o e it de cuvint e,
mai alesq cg prin elirt ni se descopere totodata si nu-
mele barbatelului Codobaturel, anume Codobgt u-
r o l ii, precum i verbulti codobaturi en intelesuld
de a se bate, a se mitnea, care se atribue acestet
specie de paseri.
.A.celd jocu sung :
1,0 Ccdobatura .t -unu Codobaturom an codobit-
turitu o Codobaturg si-unu Codobaturom". I)
Aceste envinte trebue sa se rost6seg forte repede
si farce de nice o er6re. Cu acestu jocit se product' ma'
alestl pruncii, invetftudu -sea rostl respicattl cele mai
grele $i mai Intortocate cuvinte ca sit p6ta fi or: qi de
tine Intelesi.
In Muntenia bgrbatelulg Codobaturei se numesce
Codobtitortl.2)
In fine voig sa mai aminteseti si aceea, ca. nu-
mele celd mat poporaln si mat latita alt' acestui soli
de paseri, dupg catt m'am pututil incredinta One
acuma, este Codobat n r it. Celelalte proving mai
rarn ei numai in unele parts.
Se mai. dice Inca ca f e r e a de Codobaturg e
bung, de oftiga.
') Com. de DIA Gr. CrAcTunab..
2) G. Baronzi. op. cit. p. 97.
 Vocarlanulti.
I
Multi diutre Romani vor fi de parere, ca numi-
rile Ciocarland gi Cloctirlie corespundri unula
si aceluia-g1 sold de paserl ca bArbdteld gi femeluscd.
Totd de ac6sta plirere am fostil i eil mai nainte,
Ina, mai pe urmd. m'am IncrediMatd, c6, poporuld ro-
manti din Bucovina sub aceste doue numirl intelege
d6ue deosebite solurl de paserl.
E sciutit din istoria naturala, cit esistd mai multe
solurl de CI o c Itrlii gi anume : unuld, care, cum se
desprimdvdrezd, incepe a calla gi a se IWO, in aerd.
Pre acestd sold de Cio c Arli I, care numal rant and
reinttne gi preste ernd la noT, il11 numesce poporuld :
Cio c 11.1 i e, erli pre barbAeld CTocftr1ol11, lat.
Alauda arvensis L. germ. die Feldlerche.
Pre aceld soli de C i o carli T, care petrece mai
multd prin paduri gi mung illy numescd Romilnii din
Bucovina CI o c ir 1 i e-d e-m n n t e, lat. Alauda ar-
borea L. germ. die Waidelerche, Waldlerche.
Pre aceld sold de CT° c a r 1 i T Insrt, care nu se
duce nici odata dela not, care de unit cucuiti In \Ter-
 335

full capuluE §i petrece, mai cu samI Erna, prin sate,

pe drumurl §i prin oc6lele vitelord, Romanii din Bu-
covina Ild numescd in regull CIoc ft rlan 11, erg pre
femelupa 1t Cloc A rlani t. a, lat. Galerita cristata;
Alauda cristata L. germ. die Haubenlerche.
In unele OAT ale Transilvauiel, precum de
esemplu in ifinutuld Lapuplui, Mariann% se numesce
CIocou ti '), in unele paqi ale Ungariel Mutd 2),
era. in Macedonia Pecurar/ li. 8)
Cele d6ue numiri dintaiu, dupit cum mi s'a scrisd,
sit vie de-acolo, pentru cä acesta pasere are ulna motd,
cIocd.ucluld seal enema ascutitd de pene pe captt.
Era numirea din urmit sa -I vie de-acolu, pentru ca
Clocirlanuld, dupA credin0 Romftnilord din Macedonia
a fostd dintru inceputil p e c u r a r I ti de of §i avea
gluga In capd.
Sub Cioc ar li e, atittd Romania( din Transil-
vania, did §i cci din Ungaria, Intielegu aceealI pasere
pre care o intelegd §i Romanii din Bucovina, adica
Alauda arvensis.
Unii Romani, voindtl # face deosebire intre C 10-
c Arlie qi CIocarlan a, o numescd pre cea dintaid
Ciocarlie-de-camp d scld CIocirlie-de
r i n e, 6r0, pre acestd din urma CIoc Ai. lan ii-c u-
culatd 4) sell CIocarland-motatit.4)
') Com. de Dia Gr. CricTuna9b.
2) Com. de Dlis E. PopA din 8omcuta-mare.
8) Com. de DM Bail Caragiani.
') Dr. T. Stamati. Vocab. p. 287. S. Petri. Vdcab. t. U. p. 255.
5) S. P. Barciand. Vocab.
 336 --
Ace, tea sunt numirile Cl 0 e A r 1 ii lor fl, ate
le cunoscd Romanii, a carord lamurire aflal de bine a
o infatisa aiee spre sciinta fle-carula.
Si acunia sa trecemd la fuse -:fit legendele, datinele
gi credintele Romanilord despre CIocarlan ii, res,
pective CTocolu, Mosutd sett Pec urarlti.

TI.
Despre motulu sea cucumlu Clocarlanulto, respec-
tive a Cincomlin, esista la R011111114 din tinutuld La-
pusultu urmat6rea legenda
Perdendu odata o nevesta pre barbatuld sed, care
era nasdravand, 11 neputendu-lu afla, a apucath lumea
in capd si a inceputu a-lu cauta In tote partile. Asa
ambhindd ea und timpd 1ndelungatti fn cola si'n Nice
a ajunsii One la Stint a-J o le, care era &Jima preste
a treia parte a paseriloru din lame.
Cum a ajunsd nevesta aiee, a intrebatu de S A ri t a-
J o lel cum ar putea ea da de urma barbatului sea ?
Santa Joie, induplicata prin rugamintele inevestei,
cinema la sine pre tote paserile, ate erail sub stripti-,
Direa sa $i le intrebit: de nu sciu unde se afla barba-
tulu perdutd ? Dar' nicl o pasere n'a sciutu sa -4 res-
punda, Dim unit nu scia uncle se afla barbatulti
nevestel.
Vedendu nevesta, ca nime nu scie de urma bar-
batului self, 4 T lult remasil bund dela Santa Joie si se
porni era prin lume, si se duse, duse, pend ce ajunse la
Sant a-S a m bat a, care era, stapanitore preste jumd-
 337

tate din paserile lumel. Dar' si dela Rasta Santa, ca

si dela cea de maY nainte. nemica nu putd afla despre
barbatuld sell, eaci niel paserile, preste cate domnia ea,
n'ait sciutil uncle se afla barbatuld perdutd.
In urrna, maY mergendd nevesta, ciltd va fi mersti,
ajunse la Sant a-D um inic a, care domnia preste
tote paserile lumei, ci cum ajunse it descoperl ci aces -
tela ce yenta o aduse pe la densa ci-o rugs d6ra-i va
pun spune uncle se afla barbatulit sed ?
Santa Duminica chiema Indata paserile la sine $i
le Intreba. Dar' dintre tote paserile, numai mid sin-
gurd Cio cold i-a sciutd da respunsd unde se afla
barbatulu nevestei.
Santa Duminica, cum a aucjitd ae6sta, indata a
poruncitii Clocoiului sa, duca pre n,.v6stit pen6 la bar-
batuld sed.
Clocoiulit a Inplinitd porunea... A luatd pre ne-
v6stit in carca $i s'a pornitd .cu densa spre loculd,
unde scia elii ca se al% barbatuld perdutu, ci por-
nindu-se s'ad dusts, gi s'ad dusu One ce all ajunsd la
unit munte de olag a (stecla). Ajungendd la acesttl
munte, nu putura sa tr6cit preste densulti pend ce Cio-
coitilli nu s'a potcovitd, cam muntele era, f6rte lnaltd
gi lunecosd. Dupa ce s'a potcovitd, a trecutd cu mare
grell muntele si a dusil apoi pre nevesta la barba-
Lula sed.
leiindtt Insa ca nevesta, e And trecura peste mu-
-tele celd de maga, se 1.inea din tote puterile de penele
cele de pe verfuld capului dela Clocold, temendu-se ca
22
 338

sA nu cads josd, penele se radicarA in sued, gi astfehd

radicate remasera ele One gi'n qiva de asta-cji, gi de-aceea
e CI o co Yu ld cu p up uid In verfuld capului.1)

n1
Afars de acesta legendA sea poveste se mai aflA
la poporulu romAnd IncA gi 'unite altele, in earl Cio-
arlanuld jock and rout Insemnatd.
De'nsemnatd e, cit. eld totdeuna IndreptA sea
duce singurd pre cAletori spre loculd, unde dorescd
acegtia.
Void maT reproduce aice IncA, unu esempiu despre
and Cl o c Arlan d, a carui rout semanA cu a celul
de maT susd.
Eta -1-al!
Ad fostd odata doi fra.0: and bklatd gi o fetA,
amendoI grad peste mesurl Parirqii lord nu le lasase
nemicti alta, fare iumaT and bordeiagd In care sit se
adapostescA. Amendoi Msi£ erad. harnici 9i vrednici gi
de fame nu munat, cad pe tend bkiatuld lipsik de-a
casA, spre a pasce vitele satenilord, la earl se bitgase
vAcarld, fats maturk gi deritick prin cask, gAtik, bucate,
gi pe urnik luk furca In brad si se punea pe prispA gi
agtepta Intercerea frate-sed lucrAndd. El trthad astfelig.
veseli si linisciti, IncAtd n'ar fi schimbatd vista lord pe
a until craiil.
Dar' etil cl'ntr'o 4i, pe cAnd baiatuld nu se aflk
a ma, se apropie de bordiegd S il a S am o diva In
1) Com. de DM Gr. Critelunack
 339

chipd de pasere forte frum6sa, si ademenindd prin fru-

musetea sa pre feta, o duce pe nesciute $i pe nesim %ite
pea la curtile sale.
Intorcendu-se baTatuld a ma si neaflAndd pre
sorA sa a Inceputd a o strigft si cAutft In tote pArtile,
dar' nicairt nu putfi da de urma eT.
Asa a fAcutd eld a4i, asa mftnT, aka poimani, dar'
de palm !
In urma, cAnd nu mal avea nice o nildejde ca sA
afle pre sora sa, i se arAta In visa and betrAnd curiosd,
cu barbg. mare, care-i (Ilse :
-- AI plecatd fiule sa cauti pre son! to ? ... Nu
fad red, merge frtrA a to desnAdajdul, merge mered spre
sore resare si IntrebA de palaturile S it e I S am o d iv a,
eAcf acolo o vei aflA.
Dup! ce 4ise betrAnuld aste cuvinte, pert, $i bAia--
tuld se desteptA Incredintatd, ca acestd b6trand este unit
Santa tramist de Dumne4ed ca sA-I arete calea cea
bun! spre Indeplinirea gAndurilord sale.
FArA a astepta BA se fact OA, si ftirit a bAga in
same, obosala, bIetuld frate porni In tale spre sore resare
si se duse pen6 ce ajunse In dreptuld unei cast4e.
Aice OA eld and betrand cu barb! mare ghe-
muitd pe vatrA.
Bun! 4iva, mocule ! 4ise bATatuld.
SA trAescT, brtiete ! ... dar' ce yenta te-a abAtutd
pe la mine ?
BEatuld II spuse OM pricina din fird In Ord,
cum cautA pre sora sa, apol Ild pad di doll Ha va
putt Indrepth la palaturile Silel Samodiva.
22*
 340

Eu nu scab, respunse betranulu, dar'

pots sa aflu, cad stint Imperatula Cioeftrla-
nilor a si supusit meT resbesca pretutindent si colinda
t6ta lumen. Astepta ad pen6 de sera, and vino tote
aice ea sit me vedit si sa-T Intreharnu.
Tenerulit priml bucurosu, antra In casa, se as-
IAA en betrAnulti cu ceea ce gasira si asteptara
One sera.
Cum vent sera se Ampla vesdubula cu o mul-
time fara sama de CYoc A rlanI si dupa aceea bat&
tura yi t6te locurile megiase.
Imperatuld loril 11 priml pe toad eu bunatate si
vole bung ; la toil le dete de mAncare cu lusassl mina
sa i dupit ce-1 ospetA, fi adtmit pre toti in juru-1 de
naintea prispei Intrebit despre palatulu Silei
Samodiva.
Lisa nime nu scit, nimem nu respunse nemica,
ci toll lasara ciocurile In jogt si nu clise niel arcu.
Vecjendu4 bittatula In asta stare, Intelese ea i s'a
Math orl ce nadejde si Incept st, plAngit cu amara.
Dar' tocmai and betrAnula deschidea gura ca sa-la
Inbuneze si sit-la Incurajeze, eta ea sbura. In batatura,
coborindu-se din v6sduhil, unil Cl o earl an a s eh/ o p a,
jumulita si betegit la o aripa, care cum sosl, se repedl
la unit vasa cu apa si bell en multa. pofta. Dupa ce
se adapa si se mal potoll, b6tranulit se apropift de ela
0-1 fact lntrebarea urmat6re :
Unde -al fosta fiule? ... de ee-at zitbavita pane
acum, si ce Insenma halula in care to afli?
 341

Oh ! Imperate ! respuuse Ciocarlanuld sus-

pinandd am fostii acolo unde m'ai renduitd sit
stall . .. am intarViatd, cA cuibulu 1mi este forte departe
si sunt in astil bald, cAci prin grosnice locurl sunt si-
litil sit treed !
Unde-ti este aeeVatu cuibulti tell ?
In grAdinile palatulul Silel Samodiva.
AuVindd astd respunsd bamtuld tresAri de bu-
curie, erA, betranului i se lumina fats ei Vise CiocArlanulul.
Poti sit duel' pre astd flAciliandru mane demi-
neta In prejma acelul palatal ?
Potu, dad si densuld va putt sit se tie de
mine ei sit trdcit pe unde void trece etli !
BATatuld, plinit de mare bucurie, respunse ca 'ite
ei dupA, Indemnuld Clocarlanului ei betranuldi se duse
mime decatu ca sit se culce.
A dOua Vi, cum Incepa snit ciripdscA Cio earl i a
In revArsatit de zori, Ciocarlimulu deetepta pre bATatd.
31-1 Vise :
Aide sit plecamd pane nu resare sOrele ca
sa, ajungemu mai de vreme, cad lungA ci primejdi6s1
este calea.
Sa mergemd ! respunse baiatuld imbrAcandu-se.
Eli vom sbura, din craca In cilia, 0 din mit-
racine In marAcine, si Dta to vei tine eupa mine ca
cum al' vre sa m6 prindi ; astfellu vom merge mai fart
sa, bagama sama ei nu ne vom perde din vedere,
Aca sit facemd !
Aca fAcurA, Indatu ce §T luarit Viva bunt dela Im-
peratulu Ciocarlanilord ei pornira to cale.
 342

Astfelid merse prin stand, prin via, prin pusti,-

Yuri si locurT prapitstiose cats este qiulita de mare,
fail sit se zaresca piciorusa de fiinta vietuitare s6d o
casuta ori colib16rA.
Dupre ce merse astfebd fail precurmare pone la
asfintitd, de-odata zarl in departare o lumina vie si
maT pAtrun46t6re deeata tadele sorelui, apol dupe ce
mat merse vocal tnaiutea ochilord una palatd cu totuld
de aura, in carele se resfrangeall ra4ele s6relui si im-
pedick ochil muritorilord de-a se indreptit spre densuld.
ClocArlanuld, apropiindu-se mat bine de acela pa-
lath strelucitortil dise :
Eta tinere palatula SileT, antra Intr'ensuiti Mil
de ten* ctcT ea este primitOre de strainT .si pe tinerT
IT Tubesce maT cu prisosinta. Stat in p6rta, si astdpta
pen6 ce vet vede und oral' maruntd, suptiratieti $i cam
cgrunta, acela este portarlulu. Spune-t fare de sfiela
pricina ce te adnce in aste locurl neAmblate si te va
inv6tft ela ce sit fact ..
p_upli ce 4ise aste cuvinte _C T o c it rlanul a
sburil in slava ceriuluT si perl. Er' batatuld se WO,
lungt dui:A densuld. AtuncT i se peril ca in sborll
Ciocitrlanuld a luata chipulil bartinului cue -Iti v6duse
In visa. ApoT mergendd in palate numai dupg, multe
si f6rte grele munci $i lucrun, ce i le dete stapana
acestul palata ca sit i le Implinesea, sc6se eu mare
gred pre sora sa din mitnele SileT S a m o d i v a. ')
') Verg maI pe largfi: CalendarIulfi basmelord ci legendelora
pop. rom. pe an. 1875. Bueuresel. p. 85 qi urmat.
 343

Iv.
Alta legends, a caret erod principalli e asemenea
CI° carlan u l i $i pre care mi-a istorisit'o Dia
Alecsie Rusu, Inv4ittoriil din Ilisesci, si P. Ursuld,
cantord bis. in Candreni sung, precum urmezit :
Dice oit demultd, demultd, tine sci child va mai
fi fostd si aceea, mergendd Intr'o di de primavera unti
omd en pluguld In 'Oriel si Incependd a ark unit ogorli
alit sed di, dupit vr'o cite -va IntorsaturI de enIbulti
unul CIocarland.
CI° c ft rianul d, cum ild vede ca treee cu plu-
guld pe langa densuld i ca nu va trage multe brasde
pend ce iT va stria cuIbuld, dise :
Badisorule ! fly bung si nu-mi strica, cuibuld,
ca si cli p-oid prinde eand-va vre unit bine !
Si ce bine poV se, -mi prindi to ? Intreba
o:nuld plind de mirare auqindu-16 vorbindd.
Fa numal ceea ce to rogu ed si lasit dacit vel
band cand-va, lash, dace., nu -mi vet 1 WI vi4a nuil-
Omitorid ! (Ilse maT departe CIocit rlan ul d.
Bucurosil ti-a0 Implinl dorinta acesta, ca nu
e cell lucre mare, dar' mi-i Mina sit nu pAescd una
catil dece !
- Si ce pog sit patesei ?
Ce potd sit patesed ? Ail/ ca ed am o
femee f6rte rea, care, dacii, va venl si va vede ea n'am
aratil ogoruld cum trebue sit se are, o sit me bate, de-
mI va merge eolbuld.
 344

Cum se pole una ca ace9ta ? . . Femeea sit te

bath pre D-ta ? ... D'apoi bine : nu WI D-ta bar-
bath ? . Nu mil ,ca, femeea trebue sa fie supusit bar-
batului §i sa se terra de dgnsulu ? .. .
Ba scin ! ... Asa ar fi sa fie, nu-T vorba, dar'
ce e de facuta, dupit ce femeilora li e data sit fie mai
taxi de OM not barba01 9i sa ne bat/ on i cand li
vine chefulu ? ... Trebue sit rabdama qi sit tacemli ! ...
Ba, asta n'ap mai face-o Diet ()data!
*i ce at face, mg roga, chid al fi tu bt.rbattt
in loculu melt ?
Ce [0 face ? .. Scia en ce-aft face,- ca'n vietia
.

sa n'ar mat pone mftna pe mine ! ... *i, daya numai

vrei, ea pota sa te'nve0 qi pre tine, ca de astargi
inainte femeea ta sit nu te mat batit, ci s'o bqi numai
tu pre dense.
Cftnd m'ai invqh mare pomana ,i-at mai face,
0 en nu mime ca 0-at# lash culbula cum este, ci Inca
It-a§i fi ftirte mulVunitortn, ea, val domne ! multa ant
mai avuta sa sufgra pen{ acuma din partea femeit
mete, multe batai am trebuitti sa mai mAntinca ! ...
Asculth darit ! (Ilse Cioc Arlanuld
cAnd va veni femeea ta in terina §i va vol sa te bath,
pentru cii n'ai arata local, unde se dih ctubula mea,
tu, in locti de respunsil, sit apnci de graba o p r ii-
jina lunge, qi cu prajina aceea apol sit incept a mi-o
crol pe unde vet apnea, seb. colea .. cum se cade,
cad ea, neavendu prajina, nu se va pute apropia de
tine ca sa te bat; §i a§a o sa scapt cu obrazit curatui,
 345

farh st ti se Intemple vre until red, nici macar dad e

negru sub unghie. Era femeea ta, neavendd In cotro,
va trebul sit Inghith noduri, sh tach, si sh se Intorch
a cash de unde a venitd... Asta-i a r i a ! . . . Alti doIlea :
duph, ce te vei intOrce de sera a cash nevdsta, fiindd
foci si park de manic pe tine, cum vei Antra In cash
are sh sat% cu o prhjinh ca, sh, te bath. Tu Insa nici
de asta data sa nu te lesi, sit apuci until bAtd scnrtu,
dar' groan si sandtosd, si cu aeela sh Incept a 1111-0
mdsurh peste spate, stir colea . .. dela rote. Ea a vol. sa
dee in tine cu prajina, dar' fiindd aPesta prea lungh de 131-
tutd In cash, nu V-a puth nemich face, pe cand to cu
Multi tell pop s'o bap catd a Incapea Inteensa. . FA
asa, sum IT spunu eh, si lash de vei mai pap vre
odata, ceea ce at paPtd pent acuma ! ...
Omulu Ild asculti ! Incept mai departe a ark,
Or loculd, unde era culbuld mocarlanului. ilk Incun-
jura, adica ilia lash nearatu.
ClocArlanuld, de bucurie ca 0-a vd4utti cmbuld
neatinsd, a Inceputu a se inalch, In naltuld. cermlui totti
invertindu-se In cercuri si cantAndu de pare c tart
lumea era a la
Eta Insh a nu multu dupa aeesta vine $i nevesta
omulul nostru c'o falca In cerid si cu una In pamentd
$i cum dl cu ochiT de loculu unde se afla cuibuld
Cioehrlanului ca e nearatd sare ca turbath la
barbatuld sell si, nici una nici &me, vre numat decatd
sh-lu bath..
InsA barbatuld sea, care-T scia acuma prea blue
naravulu, nu o lash pent ce s'a apropih de densuld, ci
 346

apucendd de grab o prAjint unde .nu incept a ml-o

croZ peste capd, peste spate 9i pe unde apuca, de ti se
parea et Imblatesce papu§ol, nu alta, §i daT, qi dar, panel
ce s'a stturatd de bittutd, qicendu :
Destuld aunt a de ostenitd qi ntajitd de
multd lucru ce am, Inca 9i tu vrel sit m6 maT amt -
read ? . nu m'aT amtritd destuld pent acuma ? . . .
Na ceea ce-al eitutatd, eta art e vremea ca sail id
d tu (Klatt resplata !
Femeea, (le durere qi ramie, stupia, focd §i part,
nu ce-va. Dar' de glaba ! . Nu putea nemiet st-T
fact... *i a. a acuma AntATall data In vidta el trebui
sit rebde §i ea o bttae. Apol, dupit ce numal de -abla
cu chid qi cu vaT, sap& din milnele bArbatului, o luft
Indiir6ptd la fuga spre cast totd blast6milndd qi ame-
nintindd :
Last, maxi mangositule, ct-mi veT veal tu a
easa 1... Te-old Inv6tA, eel pre tine a bate de alta data
pre femeea ta, n'avea tu grija I ...
Barbatuld, stltandd de Lueurie, et a fostd qi eld
odatit In stare a§l bate nevdsta, ii dete pace sit se duct
totd Invertindu-se cate cjile-sn Intr'und and §i-§I pAzI maT
departe lucruld. Art dupa ee a Ingratd s'a Intorsd
a cast, ca qi and nu s'ar fi Intemplatd nemict.
Femeea, cum Yid v64A cit vine, apuca de grabt
o prAjinit catd 4iva de ell de mare §i cu acdsta pu-
nendu-se langit u$ !id aqteptit ca cum va intra In cast.
cleuna at Inetpt a-ld crol.
Bitrbatuld Infra In cast.
Femeea sare In densuld 9i voesce sa-ld bats.
 347

Dar' de ghiaba ! ... Uncle s'a mai pomenith ca

ai£ se p6tA bate cine-va In cash cu prajing ?
Barbatuld sell Insa, care asemenea se Inarmase
din cu bung vreme c'unh rested de carpenft grosh $i
venjosh, mi-o bath qi de asth data de -I merse colbulA.
§i din diva aceea apoi nicY odath nu 1-a maT bit-
tutd femeea, -ci tad numaY elil a bAtut'o pre (Musa,
tend o manta, pelea si calla vre o pricing.
Dela acestd barbath apol s'ati Invetatil si cmalalti
barbact asi bate femeile, ca' mai nainte nice und bar-
bath nu scia cum sit. -$T bath femeea §i s'o Invqe minte,
ci numai femeile 10 bateau bArbath. Erg dela targo-
ve-cii acestia, cam °multi ce ¢i -a batuth antaia-¢T data
femeea, era targovep, all Invepith 0 alti 6meni de
Fin satele Invecinate a.T bate femeile.
Femeile, vedendll dela unit timph cu s'a Intorsh
craugulh morii, ca, acuma nuli maT poth bate barba01
ca mai nainte, ci din protivg ca acestia de multe orl
le frigh In bataie, fail ca sa se OM intr'und mode
6re care spare de densii, s'ad strinsh tote la unit loch
la vorniculd targului, care era o baba, si dimpreubg cu
ac6sta au inuth apol unit sfath mare : ce e de'nceputh
ci de facuth ? i dupg multit chitelit ¢i chipzuelg se
puserg In tale ca tote One Intru una sit -¢T pgrAseseg
bg,rba0i si sit fugg peste D u n it r e.
§i cum s'ar'i sfatuith, aqa all si facuth.
Fie-care a luath ce a avutd mai scumph la easa
sa, all Inearcatil tote lucrurile luate In maT multe care
si apol, lasandull barbach, s'ail pornitil sit trecg D u-
 348

n a r e a, mergenda vorniculd, adica baba, inainte, era

nevestele dupa (Musa.
Barbaii, la renduld lord, veVendu ca femeile nici
de cum nu suguescd, ci ea i-ail parasitil si all apticatd
lumea In capd, se pornira Cu totii ca nisce lupi turbaff
asupra ornulta care i-all 11100M a le bate `voindd sa-ld
prinda si sa-ld om6re.
Omulu, prinVendd de veste si scapandd cum va
fi scapatu din milnele lord, apnea la fuga spre .cerina
si mergendil dreptd la, Clocarlanul a, car= I-a
cruOtd einbuld, ii Vise tremurandu ca verga de frica :
-- Eta, cum si &a ce mi-ai facutd tu, mei Cio-
carlane 1. .. m'ai invetatll sa-mi batil nev6sta, si te-am,
ascultatii. Dela mine s'ad Inv6tatu si a10 barbati asi
bate nevestele, $i acuma parasindu-ne F,;i fugendd tote
nevestele dela not, barbatii lord vreil sit m6 prinda, si
sa xn6 omorii ! .... Ce sa facu eu acuma ? ... Cum 0,
scapd de densii ? .. .
Me6M ! mei ! ... ce mai 6meni batuci cu
'erica ! sa se t6ma, ca'ntr'o furie ti vord paras1 ne-
vestele pentru totd6una si ca, nu ge vord mai intorce
nici cftnd Inapon . .. N'aiba nisi o frica, cam uncle s'a
mai v6Vuto vre o femee sa fuga de barbatil ! . .. Par'
data, 1.ot e frica sa nu ai vre o neplacere din pricina
mea, apoi .. . lasa-te numai pe mine, ca le'ntorcd ed
pre tote 0116 Intim una mai de graba de cum ,i -ar In-
chipul cine-va! .. .
§i cum rosti Ciocarlanuld cuvintele acestea se
aventa de-odata, in naltuld ceriului .i cato ai bate In
palme ajunse langa Dunar e, In cotro i se spuse ca
 349

ait apucatu femeile. i toeing cAnd ajunse elit acolo,

vomit si femeile sit treca Dunare a!
Clocarlanulu, cum le vedil, incepa a se invert1
prim aerti de-asupra loru, vi a tenth :
TurluT, turlui, tur:u1, iurlut 1
Peste DunAre bArbatil nu-T!
Turlui, turlui, turlur, turInT!
Peste Duniire bilrbat4 nu-I!
Femeile, audindu-lu astfeliit eAntAndit, disc una
catra alta :
Aucji0 vot ce &luta paserea, care sb6ra pe de-
asupra 'Astra ?
Da cum pecatele sa n'o atajimu ci ca
peste Dunare nu se afla nici unit barbatd I .
ET, (Lea e aka treba trebiloru, maT bine sa
ne'ntOrcemb Inapot la barbatit nostril, cari1 ni T-a datd
Dumneded §i sa suferimd batae dela den§iT, decAtu,
trecendu Dunarea, sa fimit t6ta viola nostra fart de
barbati.
*i cum qisera, asa si facura. Tote se'ntOrsera
inapot la barbqii lora. ii de- atuncT apoT nu ma; bath
femeile pre barbati, ci numaT barbatiT pre femei. §i
data se'ntempla sa bate vre o femee pre barbatulu sett,
apoT sa sciti ca barbatuld acela nu e barbatu adeverata,
ci unu mamaligariu.
V.
Acestea sunt istorisirile privitOre la elocArland.
Unit lueru batatorid la ochT inset ni se infAipza in
acestea citate, care nu trebue trecutd cu vederea, §i
 350

anume, casn tote fief povestile nicairT nu,se face amin-

tire de Ciocarlie, ci numal de Ciockrlan a.
Una semnd destuld de invederatd acesta, ca aka pa-
sere este CTocarlia $i alta Clocarlanuld.
Afars. de acestea istorisirl, precum $i altele ase-
meuea acestora, earl se afla Inprasciate prin unele po-
vestI, mai esista la poporuld romand Inca si urmat6rele
datine 1i credin0 despre CIo Carl an d.
Asa Romanif din Ciobancuta In Transilvania ni
istorisescd urmat6rele :
Dice c# primavera, tend CTo c o In 1 d, adica
C T o car 1 an u 1 d, cants si se Inaba In suss. ajunge
tocmal langa cerId In aeruld c el d t u r b a t Ii. ')
Dupa ce ajunge In acestd aerd turba $i cade
josh. Tina cans, aflandu-ld, Ilk mananca si de-aceea
turba $i eT. 2)
Credinca at:6sta esista si la Romanii din Moldova,
si la cet din Muntenia. Acestia Inca spunk ca Clocar-
lanuld se sue cantandd In aerd pend ce ajunge la v 6 n-
t ul(1 c el II turbat d. Acolo apoi, turbandd §i elk,
cade josh la pamentd mortil si aflandu-ld canii ilk ma-
nauca sit apol turbdza si eT. 2)
I) PoporulA romanfi din unele iinuturI ale Transilvanier su-
lks cil langk bolts cerluld se ail& o pAturk de a e r ft alit vent ft
t-u r b at A". Asemenea si'n Romania se numesce eterulft de cktrk
poporli v e n t 11 t n r b a t 6". (Ve41: G. Baronzi. op. cit. p. 124).
Tota despre acestA. ventii ve41 si la P. Ispirescu : Legende seta Baa-
mele Romitnilord part. IL fasc. I. Bucurescl 1814. p. 41. FecTorulii
de 1mperatA pled inainte si ajunse la mama v en t ulu 1 turb a t A,
pled si de acolo si ajunserk in mama ventule de primkvdrk".
I) Com. de Din Gr. Crkciunasii.
9 Com. de Mill I, Fotea din Moldova si Ghtorghiescu din Mun-
tenia, amendol ascultator/ de teologie la universitatea din CernkuV.
 351

Ell-0 se dice a tine mimAna nu numaT CloeoT

turbatT, ci qi came de Oocol sanetoqi, acela Ina ne
bunesce. Und pruned din Ciobancuca In Transilvania
sit fi milncatd cinci puT de Clocoid qi nu multd dupi£
aceea all nebunitd. Top 6meni1, cariT sciura despre
acdsta Intemplare, erad de parere, a prunculd numaT
de aceea a nebunitd, pentru a a mancatd puT de
Mao Td.
Pruncif, and vedd pre uniT Clocoid sburAndd
atrl aeruld cell turbatd, strigI:
De esti moot
Scoborl josh.
De WI babil
Sul In slava!

§i credil el, de este ClocoTuld de parte barbgteisa,

se scoborX In josh, erii de este de parte feme6sa se
sue la aeruld cell turbatd. 1)
RomaniT din Bucovina spund a Ooarlanuld
&Atli v6ra, atd tili 6rna, and are sa fie frigd, se tupi-
Ida, josh, cTocnesce cu doculd In piimentd qi strigX s6d.
tirie nencetatd c uiii! .t u 1, % u 1 !" anuntandd prin
acesta nemijlocita apropiere a frigulul. Et% Romani'.
died atuncT a eld :
StrigA cI6rect 0i opinel
kif-a oblele ate tint!. 2)

1) Com. de D16 Gr. CrAclunala.

3) Cred. Rom. din Horodniculfi de josh, com. de Dlti P.
Prelipcenfi.
 352

Era la sfarsitula tomnei, tupilandu-se la panAntd,

IT face pre 6menI luatorl de same ca se apropie Erna
strigandd :
Lug eiruta
i le sliniuta!

Cand are sa fie vreme bung., molosaga, atunci tote

sb6ra In susd si era se pune josh, 'i canteculu hit' e
maI schimbaciostti ca de alta data.')
eilnd canta Ciocarlanulu n6ptea, atund prevestesce
apropierea deminciii.2)
Mal departe e datina, la Romani! din Bucovina
a poricli pre unit omen! C Iocarlan d" si anume
tote lucrurile ca 0
pre ae.eIa, carii se nmesticI In
Clocarlanuld prin tote gun6lele, precum si pre aceia,
carl at und capti buhdiatd, adica en p6ruld radicatu
In sushi ca si penele de pe crescetuld CiocarlanuluI.

VI.
In fine Inca si vr'o eate-va (licale $i proverbe .i apol
termi Tam a,
A p rinsa CIocarlanuld de c6 da", se
4ice despre unti omit, care s'a uitatd prea multi! In
funduld paharuluI, adica care a b6utu prea multd $i este
asa de ameOtd, di numal de -abla se p6te dine pe picidre.
Amblit amecittl ca uncle Tocarland",
se 4ice despre 6menil, caril limb% tabui de capu, cariT
nu scid nemica ce facd.
') Diet. de Erm. PT. Ghiu0, din IliqeseT.
2) Coro. de Did Gr. CrActunaqii.
 353

E CiocArlanu", sett e Ciocitrland de

betu", sed cum e ciocitrlanu ltd de betd",
se ()ice unula, care e a§a de b6td, cd nu mai set pe
ce lume se aft, qi acesta de-acolo, pentru ca ClocArla-
nuld, elind e frigd, stti gliemuitu, nu se urnesce mai de
fella din Iced aq,a, cit or §i tine p6te sg-ld princlii.
S'a cuculatti ca und Ciocarlanu", se
dice despre o feta, rare AT pune prea multe flori In
capti, and merge la joch s6d la altg petrecere.

-->fr4--K-----

23
 CTocarlia.
I.

Pe'ntinderea cerescA nu se afla nici una nourasd

nicT una semnd de apropierea vre unel furtunl. Numai
stelele, acesti ochT vighiatori ai nopii, se v&lti strelu-
cindit In depArtare prin nemArginituld spaVid.
Totd astfelid e si pe'ntinderea pam6ntesca. Pre-
tutindene domnesce §i -aice cea mai adfincA linisce si
Were... Niel una semnu de vre o furtund sea altA
neplAcere ! Numal unde si unde se aude murmuruld
vre unul riureld.. . Era panele cele albe, cart ca niece
marl intinse ce lAtescd pe sesurile Orinelord, si fena-
ele cele IncArcate de tots fehuld de floricele frum6se
$i mirosit6re ne dad una din infAisarile cele mai pia-
cute si mai atrag6t6re.
Totil ea star ,i BA admire ale naturel frumusete..
Dar' eta ! ... timpuld lint's se stree6rA, . . . zorile
se ivescd §i cu densele dimpreund se destepta si-o pa,
s6ruicA din somnuld eT celd dulce de peste 'kite, care,
scAldandu-se In r6ua cea recorit6re si binefitat6re a
deminetii, incepe a se'nAIVA In cercurl spre cerid $i prin
anteculd eT celd plAcutd a ne anuntA apropierea 4ileT.
 355

i 6re ce feliil de paseruicg sg fie acesta, si de

ce se Ina ltg ea In cercurl spre ceng antAndd pea
ce o perdemli din vederl, si totg astfelig se scobera ea
In josu, erg sand e ea da vr'o done prgjint de susli
dela pamentg ca o sggetg, se lass In josh spre man-
sorulg sett celU duratg pe suprafata pamentului ?
Acesta pggruieg e Cioettr li a, lat. Alauda ar-
vensis, L. germ, die Feldlerebe, si causa Ingltarii sale
spre cerig, and cants, nt-o spunil mai multe legende
poporane, dintre can cea mat frumesa e farg Indotala
cea compusg In versun de ilustrulg nostru poetil Dlg
V. Alecsandri. ')
Pe catg Insg de sonord ci atragetong e canteculg
acestel paserele, pe catg de placutu e timpulg and
canta ea, pe atitta si p6te a Ina multi mat atrgge-
tore si mai frum6se sunt legendele et
Dect, lasandu la o parte legenda DM V. Alec-
sandri, In bung speranta cg. eel mai multi o cunoscu,
si tots Romanuld adeveratg, care sci numal cis-ce -va a
ceti, ar trebul s'o cunesa, voig reproduce aice alte
legende ale acestel paserele, despre care unu antecd
poporanu ni mai spune si urmat6rele :
Lie, Lie
Ctocarlie,
Starr in Ore
CantAtbre
i revink
Din lumink

1) Opere complete. Legende. p. 115.

23
 356

Pe pAin6nta
Cu duke canal. ')

II.
Cea dintaid legends, care am atujit'o dela o Ro-
manca din Siretiu, e cea urmatore :
Ad fostd odata unfit Imp6rata §i -o linp6ratesa
forte avuti, omenosi si ciustiti de catra toti supusii
lord si Irapifratii de prin prejurd. Ace.tia, de cum se
trezira si vNura lumina sorelm, petrecura totd4una in
frica lot Dumneqed, si de-aceea aveau tote celea ce le
trebuia, numai unit singuru lucru li lipsilt,... n'aveaif
nisi unit prunca. Si . , . Dome ! ce n'ar fi data ca sa
alba si el Lind pruned !.. Nu era o 4i ca sa nu Inat
partdsca milostenii si daruri pe la sermani, nu era o
cji sit nu se r6ge lul Dumne4eu, d6ra dora li daruesce
si lora unit pruncu.
Dar' trecura multi ant la mulocil si dorinta lora
Inca totti nu li s'a Implinitu. .
In urma urmelor, tocmai cand perduse t6ta, na-
dejdea ea se vord putt $i di numl cand-va parinti,
li-a ascultatd Dumne4eil rugamintea si h-a daruita o
fuck pre care o numira L u m i niT 6r a. Si eT de-aceea
o numira astfehd: una, pentru ca, ea era forte frum6sa,
$i alit doilea fiind ea era pentru densii ca o lumin a,
ca lumina ochilord, si unde se ducea ea, acolo se du-
ceaii .i et
LuminT6ra train, ca si parintii seT, In frica
lul Dumne(ed, si cu end crescea mai mare, cu atata
1) V. Alecsandri. loc. cit.
 357 ,---

se faCea mai frumesd si mai farmeatere. Si tocmai din

pricina acesta nu esia ea nici odata, la pramblare,
temendu-se ca srt n'o diechie tine -va ski IA i se'n-
temple alta nenorocire.
Insa trite° di, n'are maica sa ce face, si-o intrebd:
de ce nu se duce si ea, ca alte fete de imperatd la
preamblare, de ce cede numai a easa ? .. .
Luminiera respunse match. sale ,i -f dise, a ea,
numai data voescu pariqii el, Indata se va duce la
pramblare. Si'nteadevdrii ea, colea de cared sent, cam
pe timpuld acela and se scohora serele spre apusd si
e mai frumosil si mai placutu de preamblatil, a esitd
si ea Antaia-si datd. In gradina Inapdratescii. In grAdina
acesta a amblatd ea In cob si'n ace pea ce-a datd
de-o us4a mica, carea ducea spre unit sesd Intinsd si
frumosd, si cum a data ea de u, its. acesta a deschis'o
si-a esitd printeensa afard In sad Pe sesuld acela
apoi, preamblandu-se catd s'a fi preamblatd, a inceputd
ea a privi mai de aprope intrega fire, care i s'a hied-
Osat6 de'naintea ochilord si nu se putea destuld mirk
de frumusqa ce-o vedea In trite parcile. Insd, ce i-a
piricutd el mai multd dintre tote ate le-a vedutd, a
fostii S 6 r e I e, carele se scobona, incetd spre apusd.
Multd timpd a statu ea .i s'a uitatu in S 6 r e
cum apune .i multil timpti dupd apusulu lul la radele
sale cele luminese, can ca nisce fire nemarginite de
auru se'ntindead pe campiff cenului.
Asa, de tare 1.1 placea ei cum apune ser el e,
bleat in teta sera esia, ea sit priviasca apusuld. la
 358

§i at(tta ce a e§itd, §i atata ce a privitd la densulti,

One ce In urma urmelord s'a indragostitd In eld.
Era dupit ce s'a indragostitd acuma In s6re, a
Inceputu din ce In ce a se super& 0-a se used, pene
ce s'a bolnitvitil cum se cade.
ParintiI seT, vecjendu-o astfellil, se'ntristara 0-o
Intrebara : ce-T lipsesce de se usucit a§a de tare ? . . .
ce durere are ? ...
Ea dintru inceputd nu vol sa li spun nemica,
era maT pe urma, veciendu a parinOT totd una o In-
treba, li respunse ea trebue sa se despartesca de den§il
§i sa m6rga In lume ca salt caute noroculd.
Parintit set, auclindil ce 0-a push In gandil flea
lord qi avendu-o numal pre densa, I .cepura a plange
0-a se titngul ca nisce prunci §1.-o ludemnara prin cele
maT dui6se cuvinte ca sa nu -T parasesca, caci tine sci
ce p6te sa, i se'ntemple in calea pe rare voesce ea sa
se pornesca, Insit v6dendu dela and timpd ca numai de
paint li-I totit vorba §i sfatuld ca. LuminTer a numm
decatd voesce sit piece In lumea large ca sail caute,
dupre cum spunea ea, noroculd, nu se maT incereara a
o oprl, ci o bineenventara §i-1 detera tete cele trebuin-
close de drumll.
LuminTer a, luandu-§1 remasd bund dela pa-
rintit seT, s'a pornitfl cu Domne-ajuta In lume ca sa
caute palatuld edit strelneitond 0 maretiu, in care utz-
gise ea, acuma dela eine va fi aucjitii, ca locuesce ale-.
suld inimei sale, adica S 6 r e 1 e. Dar' In calea cea
lungit §i necunoseuta, inulte nenorocirf qi neajunsuri o
a§teptara.
 359

Dintru inceputa i-a mersu, cum 1 -a mersd pentru

ca avea de tote cite 1 trebuia, avea ce mama, qi cu ce
se'mbraca, dar' cu sfarOtuld lucrurilord aeestora s'a
sfarOtil yi tote binele el.
i a,a mergAndil ea di dupa di, nopte dupa nepte,
catil va fi mersti qi pe unde va fi mersa, destulli atata
ca dupa o tale de mai multe chile a ajunsli intr'o pustie
f6rte mare, unde nu era nice unu sufletd de omit de
zaritti §i unde i se sfarqire acuma qi merindea ce-a fosta
luat'o de-a casa,
Vedendu biata feta ca n'are nemica ce manca era,
femea it scurge tote puterile, a inceputit a culege rade-
cini de erburi si p6me selbatice de pe unit pomi§oru
mititeth, care se Oa singurn in teta pustia aceea, qi
cu acelea §1-a stimperatu ea femea.
Astfelig caletorindu ea prin pustia aceea ajuuse
intermit tardth la urm locu, unde se aflaU o multime de
6meni morti. Cum a veduta ea mortii ace§tia af,;a de
tare s'a spaimentatu, ca. a Inceputil sa tremure, cum
tremura verga, de frica, fug ducendu-se mai in doh)
gi mtAndu -se mai bine in tote parlile 8'a incredintatd
ca pe locula acela a trebuitu sa fie vre o batalie forte
mare qi crunta, de-aceea cunt atatia 6meni morti.
fiind ca, acolo eras f6rte multe vesminte de catane,
ce 1-a picata ei prin minte ? Tee §i ea unu yes-
menta de-acestea ca sa se imbrace cu densulit, si
VT -a luatu nail strain huzarescU, s'a Imbracatd tnteen-
sulu si-apm s'a pornitu era-§i mai departe.
Mergendu ea, acuma eatt1 va mat fi mersu, dete
de unit calif forte frumosu, qi cum dete de densulit nu
 360

stata multd pe ganduri, ci ila priuse, se sul pe densuld

calare gi plea mai departe tote sliva aceea, One ce In
urma dete de-o multime de 6mem vii, pre cash 1 ouno-
sett Sedate pe Imbracamintele lord ea aunt ostasi.
Ostash acestia, cum o zarira, d6-una se repel:lira
asupra eT tiu-o prinsera, socotindd ca, este vre and spionA.
Dart dupa ce se adeverl, ca ea nu este spiond, h deters
drumulu, o luara apol In slujba lord si se dusera cu
(Musa Intr'o bititalie. In batalia aceea furs ostasii de
catra dusmanii lord InvinsT, $i cariI voira sä seape cu
vieta incepura a fugl In cotro 4i duceau ochii si piciorele.
T. uminT6r a nastra rose scapandu cu obrazd
curatil din prins6rea si Invalmasala in care ca4use, se
porni maT departe in trebii-si In drumuld sed. Era dupa
ce se pornl se duse, se duse, calare pe calulu ce la
aflatd meT naiute, pea ce ajunse intr'un tarcjiti la o
fantana, unde dete peste o baba betranii-betrana, care
torcea painganisa.
Baba aceea se numla In t u n e c i m e a, si era
forte bucur6sa tend cine-va o numb. astteht, peutru
ca ea era blastemata sit p6rte vesminte negre si la
fala Inca erg, forte 'Agra.
LuminI6r a nostra, cum a v6clut'o, a cjisd :
Val de mine si de mine ce baba negra ca
Intunecimea!
Babel I-a placutd forte tare cuvintele acestea,
pentru ca ea totd6una, and o numul cine-va In tun e-
cime sod vorbia tota una de negru, Ii era forte pia-
cutd. De-aceea a primita ea pre caletore a Rostra forte
 361

bine, 6ra dupa, aceea a intrebat'o : unde-i merge calea

prin asa o pustietate ?
Luminidra 1-a spusd totil adeverulu : de unde
vine si In cotro se duce.
Baba T-a clisu :
Daca ni6 vei asculta, pre mine, si vei face ceea
ce 41 void- spune ed, apot atunci de burnt same to vet
ajunge scopulu!
Void asculta, si vont face ! respunse La-
n-lin-16ra bucur6sa.
DACE, e asa, apot merge spre resaritd, (Ilse
mai departe I n t u n e c i me a, One ce vet ajunge
la mm delu forte mare si Malta de stecla, .i dace. to
vet putea sul pe verfuld acelut delis, apot pact sa did
ca ti-a1 ajunsd scopuld.
Lumini 6ra multaml forte frumosd Intun e-
c i in e i pentru sfatulu et celti bung ce i I-a data §t -a
luatd remasd bunu dela (Musa si, incalecandu pe calultt
seta, a plecatu mat departe spre resaritu.
Dthiespret)ece cjile ne'utreruptd a caleteritil ea
pene ce a ajunsu la deluld celu de stecla.
Calu-i slabise forte tare de -atom drumil catd a
trebuitd sa merga, era Muhl la care ajunse era forte
Inaltu, deci cum sa, se sue ea acuma pe verfulu delulut?
Eta tusk' ca tocmai, and era, ea In cea mat mare
nedumerire, cand an scia, singura ce sa flied, si se se'n-
cepa, vede nu departe dela (Musa unu omit. Omuld
acela era, unti cavabd. Deci, rugandu-ld ea, cavaliuld
t-a potcovittl caluld cu nisce cue f6rte man si tan.
Astfeliti apot, fiindu-I acuma calulu potcovitu, s'a repe-
 362

4itil spre dela si ciitd a1 scapara dinteund amnarth s'a

urcatd de-asupra lin.
Ajungendu L u m i al 6 r a pe verfuld delulul a
mulOmitd lui Dumneded, ca 1 -a ajutatd a se sul, apoi
s'a dusd sa veda ce este pe &lulu acela ?
De-asupra &lulu' era unit sesil f6rte mare si
Intinsu.
adendri acesta L u m i n 1 era s'a suitil era-s1
pe calulil seu 4i s'a pornitd mai departe, Fp-a mersu si
a mersd, pene ce-a datu de-unu palatd forte mare si
frumosu.
In palatuld acela locumft trey f e t e.
adendu fetele acestea, ca cine-va vine la densele
I-ail esitd intru tntimpinare.
L um in Ter a, cum le-a zaritd, asa de tare s'a
bucuratd, ca si cud ar fi fostd surorile ei.
Fetele Irma 1 -ail disd
Sufletu de omit ce esti ! cine te-aduce pre
tine in locurile acestea, cam de and suntem not aice
Inca nime pea ammo, n'a pututli sa vie pent la
not, . .. si to al venitd .

Dupa ce rostira ele cuvinteie acestea It luara ca-

MTh, flit dusera Intr'un stauld i T &tea de mancare,
era pre Lum in/Gra o luara si se dusera cu densa
In incaperile cele frum6se ale palatulm.
Fetele socotiati In mintea lord, ca strainuld ce -a
venitd la densele, nu este feta, ci fecioru, pentru ca
L u rn i n 16 r a, dupa cum seirnd, si-a schimbatd Inbra-
carnintea.
 3G3

Dupt ce a petrecutil Lumini6r a Mai multe

wile In palatuld acela, &it cit lute° 4i vind cele trel
fete la densa slice cea mai mare :
Nol am vol ca s to luadid pre tine de bar-
bath, etci tare ni-al placutd, dar' nici una nu te pu-
temd lua, cdci dacit nal vol ed bunt 6r1 ca at te Ted
apoT s'ar mania surorile mele pe mine, ert daet ar' vol
una din ele at te Yee, nu mi-ar vent mie la socotelt,
deci fii-ne mai bine fratele nostru !
Nu frate, ci clicetT mai bine sort ! - - respunse
LuminTer a, etc' si ed stint feta ca gi voi ! .
Hainele btrbatesei, cu cart me vedeVi InbrAcata, le-am
luatd pe mine numai de-aceea, ca sit fits scutitt de
multe neajunsuri si nepitceri ce mi s'ar fi pututd In-
templa. In calea mea cea lungt i primejdidsa ! .
Cum auglirt cele tree fete respunsuld acesta sal-
tart de bucurie si disera :
Dact eati fat, cu atilta mai bine, cad de-
acuma Inainte vom fi patru, cu pareclne.
Din (liva acesta apoi traira fetele dimpreunt cu
L u m i n T 6r a forte bine, ai erat . totdeuna f6rte vesele
si bine dispuse, did nu li lipsia nemicit, ce-ar fi pu-
tutd. sa h-aduct vre o superare sell alit neplacere.
Nu aaa fuse f i petrecea L u m i n1 6 r a. Acosta
din di In chi ce mergea, totd maT tristri ai mai dust
pe g(tnduri era.
Lurnidd sama fetele dela unfit timpd, ca L u m i-
n T6 r a nu e aaa, cum ar trebul sit fie, voiest, si bucu-
rasa, o Intrebara de ce este ea malt de tristil, totli dust
pe glinduri ? Ce-i lipsesce ?
 364

Luminiera li respunse suspinandli :

Eu de-aceea sunt asa de trista, pentru ca mi-a
sositil timpuld ca sa mg despdrtescd (le vol, . .. sa ve
lash en Dumnerjed si sa mg ducts in drumulti med ! .. .
Fiindu ca nu voesci sa remiss mai multa cu
noi, clisera fetele iti V011111 da ung semnhl de
aducere arninte, ca al fostu tend -va la noi, o Sabi e,
care are o deosebitit putere si anume, data se trage
junigtate din tea, apoi atunci more jumgtate din 6stea
dusmanului, cu care to bati, era dada. se scete talk din
teca, apoi atunci pica toti dusmanii, numal capitantat
lord remftne in vieta. cum rostira cuvintele
acestea ii detera sabia, despre care all vorbitg.
Lumini6r a, bucuresa ca a capetatu unu odoru
asa de mare gi de pretiosg, li multaml din totit inima,
sl-apoi se despartl de densele, isi lua calulu, se sul
calare pe densult $i scoborindu-se de pe delulit celii
de stecla se porn1 era -sf spre resaritu si se duse, duse,
peng ce ajunse la,o fautana. Acolo langa fantana aceea,
a aflatd ea pe und omu voinied si f6rte frumosd. Intre-
lAndit-ld ea : tine -i, $i ce face acolo langa fautfina ?...
omuld ii respunse, ca e ung capitang de este, pre care-ld
urmarescu dusruanii si nu scie in cotro sa apuce de
reulti lord. Totodata it mai spuse capitanulu acesta, ca
bunuld sell Imparatil este forte ineunjuratu de dusmanl
si eld nu pete nemica sa-1 ajute.
Eu votu sa ve ajutd la top ! - din L u m i-
n I 6 r a. *i dupe acesta dete capitanului ce-va de
mancare, cad, sermanulu, era forte flamendu. Era, dupe
ce a mancata si s'a saturatd capitanuld, dupii ce a mai
 :165

prinsd putinu la putere, ii cjise Lumini6ra ca s'o

duel la Imp6ratulu lui.
Te voiu duce, de ce nu! gangani capita-
mild der' e forte greil si primejdiosil de ajunsd pent
la Imperatuld med ! . . . Nitmai singurd Dun-mei:led ni
p6te ajuta ca sa strebatemd pea la densuld ! .. .
L u m i n T 6 r a flu Incur:AA spuindu-T sä n'aibii,
nici o fried; .i asa se pornird ei spre imp6ratulti, si
cu mare gred trecurd prin mijloculd dusmanilorti pea
ce ajunserd la Imperatulii, pre care ilit aflard forte su-
p6ratil si dusd pe gandurl.
Intrebafidu-lil Lumini6ra de ce este asa de su-
peratu, it respunse Imp6ratul qicenda :
D'apoT cum pkatele mele nu void fi ea sup&
ratd, daca megiasuld men Imi cuprinde mai tOta tera
si-mi °mord o multime de Este !
Ed void sii-tl *tit a Invinge pre ne'mpaca-
tulti Marie! tale dusmand, numqi daca m6 vel asculta!
()Ise mad departe Luminiara.
Imperatul, bucurosd de acdsta fdgdduinta nea.tep-
tata, i-a spusil ca v'a asculta-o cu mare pldcere numal
de 1-aril pute sc6te din nenorocirea In care se al% elil
si Ora sa.
Lumini6ra i-a 4isil atunci sit-1 dee and add $i
halm ostd.sesci.
Imperatuld a facutd ce-a fileutd si'ndatti i-a adusd
und call si hainele cerute.
Luminiara, lutindd hainele ?a Imbracatd de grata
Inteensele, apol s'a aruncatu lute pe calulti adusil $i
fail a mai vorbi ce-va se porni In protiva dusnianilord
 366

Imp6ratesci, se duse, duse, pent ce njunse la and titrgd

mare, uncle se aflait dusmanii.
Dusmanii, ve4endu cA, vine un6 ostaqii a§a de
derzd In fuga calulul asupra titrgultf, socotirg, a e
vr'unu spionu ii esindu-i Inainte volt% s'o prindit pre
Lumini6ra.
Lumini6ra fist, vedendd si ea la renduld set, ce
li-e vola dusmanilord sä fact cu densa, sc6sA sabia,
ce-a fostu capetat'o dela cele trel fete, pe jumetate din
tdct, si cum o sc6se toci dusmanii c141 se pornirit asupra
ei, egdurit moil' la pamentd.
V6dendu acesta Intemplare ceialaltt dusmani, caril
se aflad In tftrglit_esirt. cu totii In frunte cu imp6ratul
lor, ca cu atata mai lesne s'o path prinde pe L u m i-
ni6ra 0-apol s'o fact mu si frtrimi, nu ce-va !
Insit Lumini6r a, cum a vgdutd cg vial cu
totii asupra T, bucuria ei nu ere, pr6stit ! scosit de
grab tog sabia din Met, si cum 0 sc6se, . minumea
minunilor ! ... toff dusmanif cadurg morti, numal sin-
gurd Imp6ratu16 lord remase vid.
Imperatuld v6deruld si cunoscendd ca nici pre
densuld nu p6te sg-lit astepte o some mai bunt, pict
In genunchl la pici6rele Luminidrei 1;31-o rue, ca
st,-T dtrudscX vidta.
Lumini6rei i se fact milt de densuld, f1 dtrui
vieta, dicendit-I :
kcAll ditruesc6 vita, dar' de astI-di Inainte
sit nu to mai incumeti a Intra In -tera Imp6ratului met,
.eaci apoi e vai $i amard de tine !... Acuma du-te
de uncle -al venitti !
 367

Imphratuld dugmanh tT multaml din tots inima

pentru ch i-a daruitd vieta si pled, Indarhptil de unde
a venitti, era LuminI6r a, veselh eh a tnvinsti aga
de lesne pre dugmam, s'a intorsu la Imperatuld eT.
Imperatulu, carele cu ajutonuld acestel fete a sch-
patd de dugmam, 1-a egitd cu cea mal mare bucurie
1nainte, multamindu-i pentru binele cell mare ce i 1-a
facutd, gi spuindu4 totodath eh ea 'Ate sh sedh la cur-
tile lul penh la mCrte gi nemieh nu-I va lipsl.
Imp6ratul schpatd de dusunnt nu scia, ca voini-
culd ce 1-a mAntuitd este feth ; elu cugeth eh e fedora.
lush mai pe urmh, acuma din tine gl prin tine, nu se
scie, destulti atitta ch a aucjitd cif mantuitoriuld 1u1 e
feta, gi cum a auclitd a chemat'o la sine, I-a datd bathe
muereseI gi apol a luat'o de sotie.
Imphratuld acesta, lash mai nainte de-a se chshtorl
en Lumbara, era logoditd cu alth f6th de Imp6rat. §i
feta acpea saute acuma t6te chipurile ca sit strice Lu-
miniora, s'o nenorocesch, dar' nemich nu I-a pututd
face. i nicl n'ar fi trebuitd se, saute a-I face red, ad
Lumimora nu s'a cashtoritd din bung. vole cu Imph-
ratuld, ci numaI din silk, si de-aceea chuth ea tote mij-
16eele cum ar putea schpa de el i, cum ar putea mal
de graba gi mai lesne fugl, d6rit -.1 p6te ajunge &lath
scopuld, ce gi 1-a propusd Inch and s'a pornitu
de-a cash.
§i cum gi-a push In gandd, a.ga a gi facutd.
Intro cji, pe cand Imphratulti, adich bhrbatuld el,
era dusu nuscid unde de-a cash, a esitd pe furiga la
primblare, si cum a egitd nu s'a Intorsd mai multi In-
 368

apol, ci scapctndu ()data din prins6rea, In earea fart de

voia el a fort adutd, a apucatd ert-el drumulti spre re-
stritit .i s'a dust, s'a totd dusd, pent ce a ajunsu la
unu locu unde zacea unu omit forte bdtrand i neputin-
emsu, neputendd vorbl bine, ci numai ganganea ca
pruneii cei ce abTa se'nv,a0 a vorbl, tra perulu de pe
capuld lul era albil ca laptele si lough pent' la glesne.
LuminI6r a, cum a vddutu pre acestd betranu,
i s'a faeutd milt de densuld, 1-a spalatd frumosu, i-a
tunsu pdrulu ceIn lungd de pe capu si apoT 1-a data
st manance.
Betrantild, dupa ce a nitneatd bine si s'a satu-
ratu, si dupa ce mai venitit in on, a Inceputu a
vorbl ca 6meniT si-a Intreba pe Lumini6ra : de unde
vine si'n cotro se duce ?
LuminT6ra T-a spusd tata istoria el din firu In
Ord, cum si ce, ca adiet, scopulti el este et mega
pent' la S 6 r e, In care s'a Indragitll si de a card doru
nu mai p6te rabda One ce nu 1-a vede.
Bdtranuld, dupa acesta marturisire sincere, a In-
eeputt- a-I descrie de-a mdruntuld tat calea pe unde
are st merga, clicendu-T
De -ales merge drumuld dreptd la S 6 r e, elu
este f6rte lungd, dart no-i. Dim decum primejdiosil.
Una fist totu-sf trebue spunit. In calea to vei
Yntalni un c it n e, acelul cane sa -I dal bucttica asta de
pane, ce 0-0 dad eu, si elii nu-tl va face nemica, dart
cauta bine ca sa nu fie alai pane, ci numai actsta,
cad alta nu are puterea, care o are actsta. Erg, dupa
ce-I trece de canele de care gl spund, veT ajunge la
 3(39

unu palate f6rte frumosg Qi strelucitorig, inaintea car=

se afla o fantana. In palatuld acela locuesce S 6 r e 1 e.
Inainte 'Lusa de-a Intl.& inteensulg sk bei apii din fan-
tang si apol sa Intri in nuntru.
pupa ac6sta IT dete bgtranulu o friliora de pane
sit don tale bunk.
Lumimara a multamita din tak inima b6tranulu1
pentru pane ei pentru sfatulti Jul celg bung si Orin-
tescg, §i-a luatil remasil bung dela d6nsuld §1 apol s'a
pornitu era-si la drumil si s'a dusil, s'a dusil, p6n6 ce-a
cloth de-ung. Can e c ci trei cap u r i, carele cum a
v6cjut'o, dduna a saritil la flensa 91-a voitg unman de-
catil s'o manance. Insa ea, cum a v6dutg di se repede
la densa, T-a aruncatU panea, ce-a capetat'o dela b6-
tranil. Canel e, fiindu pe semne forte flgmandg, s'a
repeditg la pane, a mfincat'o c'o lacomie nespusg, §i
apol s'a facutu neveclutu, ca .i rand nici n'ar mai
fi fostil.
De-aicea s'a luatg Luminiara Si-a mai mersil o
bucata bunk de locg, One ce a ajunsil la ung palatd
forte mare $i frumosg, care strelucia asa de tare, incat
nu to puteaT uita multa la elg, cad indata 41 lug,
vederile.
De'naintea pdlatului acelula era o fantang, forte fru-
m6sa. Luminitir a, urmandd sfatulg betranului, a
136uta apa din acesta fantana, si cum a beutd indata a
pututd sit se Line la palatt, pe tend mai nainte nu-T
era nici defellit Pu putinta, eaci i se'ntunecag vederile.
Dupe acesta a mersg ea spre palatil, s'a bagatil
inceta In nuntru, si cum a intratg ce sit veda ? . vede
24
 370 --
pre multu dorituhi rfi cautatulu seu IubitA, pre S 6 r e,
standtt la mesa si streluciudu asa de tare, cum adieu
nyntat singuru S6rele yi nime altulil pete sa stre-
lucesca asa de frumosil. Si cum 1-a vedutA ca e asa
de MOM, de gingasit si frumosit asa de tare s'a In-
dragitA InteensulA, ca singura nu scia ce-a face mai
MIMI? sa-lA strings In brace §i sA-14 sarute cu
Infocare ? , . sa-1 descopere totu alenulil si foculu ini-
mei sale ?.. sett ce sa faca, ce sa direga ?
Dar' las' ca nice S 6r ele nu era de gluata. Si
elii cum a vedutfi pre Luminier a, Indata s'a In-
aragitti Inteensa, each si ea nu era 0 feta, ec'asa .. de
rendil a tote fetele, ci era o feta asa de frum6sA si
farmecatere, ca sa fi cautatA In lumea Intrega, alta ea
densa n'al fi aflatti
Mama Serelui Insa, o betrana, betrana de
tend lumea 1i f6rte reutAcT64 aflandu-se asemenea In
case si vedendti pre Lumintera ea se apropie de
fecioruld sell, care nu scik ee-1 pecatulu, si cunoscen-
du-o dupe vorba ei ea trehue all fie feta si nu fedora,
dupe cum era Imbracata, i temendu-se ca sit nu-1A
duel In ratacire, BA nu i-ln rapesca prin frumuseta el, a
InceputA a o blastema t#-a dice :
Tu files pecatului, care al cutezath sit strebatt
pene in acestA pAlatA si al voitu sa ademenesci prin
frumuseta ysi vorba to cea dulce pre fiulii meft celd nevi -
novattl, blastemulti meA pice asupra capuluT teu! .
De at11 Inainte sa to p ref aci in pasere si sit
sbori In t6ta diva in susu, plangendA pre fiulu men,
pre frumosulu si nepatatulA S 6 r e, pentru Indrasnela
 371 -,-

to eea mare, ca at vei'itd One aice .i at vorbitd cu

densuld ! ..
Si'nteadev6rd ea 'ndatA, dupa ce a rostitil baba
cuvintele acestea, LuminY6ra s'a prefacutd Intr'o
pasardica mica, pre care omenii de- atunci si 0'16 In
giva, de asta-4I o numescti Cioearli e, si care mat
In tag, 4iva sb6ra f6rte susu In aerd cantandd si plan-
gendd dupa alesulit inimei sale, dupa seumpuld sell
S 6 r e, pre care tocmaT atone', eand 1-a data dupa o
tale asa de lunga $i primejdi6sa, a trebuitti sit-lu p6rda
pentru totdduna.
Era sabia, ce-a capetat'o dela cele trel fete .i ce-
lelalte lucrurl ce le-a ma' avutti LuminI6r a an re-.
masts In palatuld S 6 r e l u I.

III.
A. d6ua legendh a Clocarlie I, totti din Bu-
covina, suns astfehd :
AU fostil odata In partite resaritubff und 11'10-
ratd $T -o Imp6rat4sa. Imperatulu acela se chiemA T i-
t u s 5, dra Imparatesa G hi or g bin a.
Ace.tf dot domnitori tralati In pace, linisce, unire,
dragoste si aveati de t6te bunatatile ; numai un singurd
lucru li lips* ... n'avead 'lie' unfit pruned.
Ce n'ad faeutil ? ... Intrebat'ad pre toll 6menli
eel mai Invatatt al Imparatiei de sfatd ... Nu era 'Ind
doftord, pre care sa-la fi trecutd u vederea si sa nu-10.
fi Intrebatd: cum ar putea cap0a si el unit fiti ... Ba !
In urma urmeloril, cAnd vedura ea nime nu li p6te
ajuta, a1ergara si pe la vrajit6re dupa sfatit.
2 4*
 372

Dar' de palm !
Intr'o di, dupa ce perdura amnia WA' nadejdea
cif vord aye si ei cand-va and pruned ca OM lumea,
a facutu Imperatuld acesta o petrecere mare, la Care s'ad
adunatll top' sfetnicir, betranii ski ma! marii Imperatiei
sale dimpreuna cu soOile lord.
T6te mamele, cate se adunara hi petrecerea acesta,
se bucirrad si-sT leganad pruncir In bra.cele sale, , puma
Imperatesa GhTorgb i n a era. forte trista, pentru ca
ea nu avea nici un pruned pre care sila stringit ski ea
in brate si sa-hi desmierde.
Eta insa ca'ntr'o nOpte, dupa petrecerea avuta,
i s'a aratatd imperatului Titusd o baba betra na.
In visd, care i-a spus urmat6rele cuvinte :
InalOte Impt.trate ! nu to super% ci to bucura,
cad' Imperatesa Ghiorghina va nasce de buna same
and pruned, numai dace va merge la pariuld care curge
prin padurea cea verde dela capetuld Imperatiel tale ski
va be ape dintr'Insuld.
Imperatuld trezindu-se din somnii sT-a Insemnatd
forte bine cuvintele babe!, ski cum s'a zaritd de ding.
s'a sculatd ski s'a dusd de i l-a spusu din fird in perd
imperatesel.
GhTorgh in a, sg-Ia fi prinsit pre Dded de-und
piciord nu s'ard fi bucuratll asa de tare, ca acuma and
audits ceea ce I-a spusd Imperatuld, ski fare, a perde
multu timpil Inzadard s'a pornitd $i s'a dusd la pa-
riuld din padurea cea verde sT-a beutit ape dint?-
ensuld.
 373

Nu multd timpd dupti acesta, eta ea Imp6rAtesa

GhTor g i n a si-a ve4utd visulu cu oebii .. a nascutti
adicA o copilA f6rte frum6sA.
Copila acesta brescea intr'o cli ca alta Intr'uniI and,
era intr'und anti ca alta in dece ant .. Cine o vedea acji
maul' n'o mat cunoscea, tact cu did crescea mat mare,
cu atAta se facea mai voinica si mai frum6sa.
Dupa ce a crescutu acuma copila acesta mare si
a devenitd f é t A' n fl 6 r e a Inceputii a esl in tan
deminqa si sera la preAmblare ca sa priveseA resari-
tubt si apusuld S 6r el u T.
Esindu ea asa in mai multe daft si privindu cu
6rele Intregi cu n resare si apune S 6 r el e, asa de tare
1-a pltieutd acesta, ca In urma urmelord s'a IndrAgitti
Inteensuld.
Dupa ce s'a Indragitu nu mai era niel o pla-
cere pentru densa pe acestu pamentil, si prin urmare
lark) buna deminecti Issi propuse sa caletoresea sere
S 6 r e, sa afle palatuld lui, si-apoi, cAtti va fi iii-a tral
sa nu se mai -despiirtesca de densulti.
Ca o copilti, buna a spusu acesta dorin0. a sa si
match sale. Dar' maica sa n'a voitil s'o lese nicaire.
Ea a spusd apoi si Imperatului dorirqa sa, dar' nice
eld n'a voitd s'o lese nicAire A. se ducal, pentru ca
amendot o Tublau f6rte tare, si MI sciu ce-ar fi filcutti
de sarbA, data unica lord fiica i-aril fi parasite si s'ar
fi dusu tine sci uncle_
Copila, de superare ea parincii set nu vor s'il
lese, a inceputd a se usea, si'n vet) eate-va gib asa de
tare a slabitd, ca de -ahia se putea urni din locd.
 374

Vedendd acesta imperatuld sr-a calcatt pe inimit,

i-a datu bineeuventarea parintesca si tote cele tre-
buinci6se de drumu, si-apol a lasat'o sa se duck In
treba-$T.
Copila, luandulf acuma remasd bunii dela pa-
s'a pornitd sere resaritd si s'a dusu, s'a dusk
rintiT sel
unit timpu fOrte Indelungatil, One ce a ajunsil la o
apa, forte mare, ce curgea fOrte repede.
Ce sa facri ea acuma ? . , cum sa treca ea apa
acesta ? tact podu peste densa nu era $i a Inota, nu
scia, si macar de-ar fi si scitd, era peste putin0 s'o
trees de-a'notulu, cad era fOrte mare.
tta Irma ck pe cand sta ea asa, batendu-sr ca-
pulu ; ce e de'nceputu ? vede ca Iesa din apa aceea
o feta f 6r t e f r um 6 s a Imbracata tASta ID &NI,
care-I dise :
Tu-V vet ajuuge scopulu tell, daralungu timpd
acolo nu-a este ingaduito sa staff... Muhl placere nu
veT gusts !
Bi cum rosti feta cea frum6sa cuvintele acestea,
indata s'a facutd unit podd peste apa, cea mare pe care
a trecutd feta de'mperattl de ceealalta parte.
DupLi ce a trecutu acurna feta de imperatti apa
aceea a caletoritd dra-sT mai departe .i s'a dust':, s'a
tad dusd, pens ce-a ojunsu la o Baba batr an a,
care piiscea und cardd de gAsee.
Baba, curiOsa, ea tote babele, cum a vague° In-
data a intrebat'o de uncle vine .i'n cotro se duce ?
 375 x
Feta imperatultn, respuwjeudu -i, i -a istorisitti tete
din fird In peril: cum si ce ? de uncle vine si'neotro
se d u c e ! . . ,
Ea, draga mature', vise mai departe baba .
potil sa-p scurtezd forte multd calea.
Dadi nil -aT scurta-o, matusicA, mare bine mi-al
mai face, si, Demne ! cum ta-asi mai mul0m1 pentru
fapta D-tali!
Baba, magulitrt prin cuvintele fetes, fi dA In mAna
dreptA and pomisor 6, erA. In mana stanga and
in eld f6rte mi cif si-f dice sit facti cruce cu po-
misorulu, ca apol IndatA va vede ce se va intempla
yu densa.
Feta o ascultg, face cruce cu pomisoruld vi ... ce
sa veda ? vede ca de-odatA se rAdica in aerd h
cine-va o duce pe susti, dar' cine-o duce nu scie.
Asa se duse ea prin aerit, pare ca ar fi fostit de
cine-va vriijita a cAltirl pe-o prajing de alunu, $i catd
ai clipl din ochT ajunse de'naintea palatului S 6 r e 1 u T.
Pe de'naintea palatulul acestuia curgea unit rid
limpede ca lacrima.
Spre a trece preste riuld acesta, on si tine and fi
fostu acela, care ar fi voitd sit treed, trebutA sa plit-
tesca un a r g i n t d, orT de nu, sit Amble unit and
ratacindil prin lume.
LAngit rid sta unit omit forte betrAnd, care trecea
de ceea parte pre toci cei ce plAttad argintultl, on de
nu ratiimad and and lntregd prin lume.
Cilleterea !Astra, ca sa nu mm Amble ratAcindd
prin lume, lua ineluld ce I-a fostil capatatu dela baba
 376 --
cea betrana, si i-la Clete mosnegulut ca s'o trecii de
ceea parte.
Betranultl, luandti inelula, a trecut'o de ceea parte
de rid Para sa mai intinda multa vorba cu (Musa.
Acuma a sosita ea In porta palatului sea a curtiT,
prin care a intratil incetula in ograda si de-aice s'a
dusil apoT One In usa curtil.
Langa usa curtil se afla uu a cane forte mare
cu d 6u e cap urt Canele acesta, cum a zarit'o de-
nim a inceputil forte tare a ultra $i a da la densa,
num', numat s'o apuce in dints.
Mama S 6relut cam serele avea o mama forte
betrana, si palatulti acesta era palatulu S 6 r e 1 u 1, deci
mama &reit'', cum aucjl eilnele cela cu done capita
batendu, a esita afara .i cum a v6dutii pre caleterea
nestra a intrebat'o maniesa :
Pre eine cautt to nice $i ce vrel ?
Caleterea 'Astra nesciindu tine -t betrana, care a
intrebaeo asa de restita, si ce are sa se'ntemple dada
1-a spune ceea ce 1-a spusa, p6te ea 1-ttru fi respunsu
cum ara fi trebuitu sa-I respunda. Asa insa, in nevi-
novatia sa, nesciinda ce-1 prefacatoria si minciuna, si
Mil de bine potu sa-t1 prinda si acestea cflte-odata,
Oise betraneT :
Bu cauta pre multa Tubitulu si doritula melt
S 6 r e, dupa care multu timpu am alergatu si numat
abla acuma am pututa ajunge la palatulu lui ! .., .
Audinda Mama SereluI aceste cuvinte s'a
facutu focil de manie si-a inceputil a o blastema di-
cenda :
 377

B1ast6mata, sit fit tu, ca at Indrasnitd a veni

pea aice sa amagesci cu frumuselia to pre fiuld
meti ! ... In pasere sa to prefaci, si'n tag slim sit
short spre cerid ! .. .
§Pntr'adeverd, ca'ndata ce-a rostitil baba cuvin-
tele acestea, ten6ra copila mai nainte de-a da cu ochii
de iubituld sell, mai nainte de-a apuca, macar ai spune
cats de tare 11 iubesce, s'a prefacutu Inteo pasere mica,
pre care 6menii o numescti Ciocarli e, si care, de-
atunci $i pea In diva de astii-di totd6una, cand e
frumosd si sailing afara, se'nalta ctIntilndil ' spre ceriu
spre Tubituld sed.

IV.
Acestea aunt legendele CiocArliei, cart le-am pu-
tutu aduna One acuma.
Dar' Romitnii nu le ad numai pre acestea, ci ei
mai istorisescii Inca i altele despre acesta pasermca.
Asa died et ca, atunci, cand Clocarlia sbora
f6rte demindta ci forte susd In aeru, Insemndza an
aceea di nu va ploua defelid.
Era cand se sue In susu si and se scob6ra In
josd spunil ca ea ar ciInta :
Turtitd, turtitti, turtitti, Wrath,
La Dumneleti m'am man.,
Dumne4ea cum m'a ulna
De-una picIorti m'a apucatii
In aerti m'a scutumtti
i de pitmentti m'a labial!
Turtita, turtitd, turtit4 turtitit!
 378

*i and rostesce in 'a is bit d", atunci sfirsindti

anteculh, se lash, In josh ea o shgeta si se ascunde pe
suprafata pitmentului.
Ce se atinge de re'nt6rcerea CIoc ft rliilorh
din %erne cele calde, spunn Roman% ch ele se'ntorch
Indecomunh pela B a b a D o c h i e" $i de-atunci in-
ceph apol a se'nh10 chtrh cerill si a °Ana.
 Presura.
I.
Sub numele de P resur a", masc. P resur U",
sunt Romfinilorri mai multe paserele cunoscute, cad se
tinti de una qi aceeall familie. Paserelele respective
aunt urmaterele :
Presura-de-trestie, Presura-vultere-
d e-s t u h li, Yr a b i e-d e-stuhd 1), lat. En)beriza schoe-
niclus I., germ. die Rohrammer.
Capuld, barbia gi gatlejuld pea la mijloculd gugei
a acesteY Presure sunt negre. Penele aripelord asemenea
negre, Ins cu trasatur) ruginiT §i albe, Are marimea
unel vrabii ordinare.. Ea provine in tag. Europa prin
stuhuld iazurilord, lacurilorti qi a riurilord. Se nutresce
cu insecte Ipi cu sementa de canepa, trestle, pipirigd §i
erba, precum §i cu multe alte seminte
Presur a-s ur a self Presura-mare,lat.Embe-
riza miliaria L. germ. die G-rauammer.
Partea superiera a corpulul la acesta Prestza e
palida-ruginie, era pe pftntece grdbie, ici-colea presurata
cu pete cafenii-Inchise. Vine la noT de-odata cu Ctio-
') Vedt Vocabularele de Barciand, Polish vi Stamati.
 380

cArliile cu earl cii petrece mai cu sama pe miriOf §i se

nutresce cu insecte §i seminte.
P r e s u r a-g a l b a n a, numita in unele loeurr,
precum de esemplu In Banatil P a s e r e 1), era in alte
locuri §i Seatia 2), lat. Emberiza citrinella L. germ.
die Goldammer.
Capuld qi pftntecele acestei Presure Suet aurh,
peptulu Inpestritatu cu colon cafenit, verdi Hi galbine ;
spatele galbanti-suritt ; coda negrie cu done pete albe.
Presura acesta petrece pretutindene atittd pe &-
Jun, catii §i pe val.; atittii prin padurT, cAtit §i prin
terine ; tOrnna adeseori pe miristi de ovesd, era erna
pe drumurt, prin ogradi qi pe de naintea §urelortt. Nu-
tretuld °I de frunte se compune din ov6st, canepa,
malain-maruntelu, parincd §i multe alte seminte, precum
§i din insecte.
Pr e s u r a-d e-g radin i, hat. Emberiza hortu-
lana L. die Gartenammer.
Capulu ,.i grumazulu acestet Presure sunt mas-
Buil, guqa galbie, cioculn §i piciorele *carnit, spatele
ro§u-suriu §i punctatu cu negru, peptulu si pAnteeele
deschise-ruginii, era aripele §i coda uegre. Se afla pre-
tutinde in Europa prin gradim si tuflsurt dela incepu-
tulu lui Matti si pen6 la finea hi Septemvre. Uinta ca
i Pr esur a gal b an a, insa ce-va mat curatii ,i mai
apasata, decilta acesta.

1) Core. de Dlti Ios. Marta.

21 A. de Mae. Dictionnaire. t. II. p. 696.
 381

ii.

Despre Pr esur a-g alb an a care, dintre t6te

celelalte Presur 1, ate li sunt Romanilorh cunoscute
dupa nume, petrece mai multh in apropierea lueuintelorh
omenesci, istorisesch Romilnil din Transilvaniaurmat6rele:
Dice a nu e bine sa 141 ciareciI gi manusele,
pen6 ce nit-I veck pill de Presura, pentru ca P r e-
s u r a scate pill mai de cu primavera deatu tote cele-
lalte paseri. Cand veT vale pul de Presura sit sail de
siguru, c. mai multh n'are sa fie de fain frigu, ci din
4i in 4i totu mai ealdu gi mai frumosu. 1)
RornaniT din Bucovina totu despre acesta pasere
spunk ca atunci, and Erna se aduna mai multe la unh
loch prin ogra4I, prin oe6lele viteloru, pe turistele oi-
lord ysi pe de uaintea suriloru, and limb% cu neastem-
pera in cold .i'n c6ce sburAndu gi t,iriindu, se scie ca
In curendil dupa aceea are sa sosesca vreme rea, are
sit ninga ysi va fi gerh. Er' and nu se stringh multe
Presurl la nun loch, and nu se bath In ruptulii ca-
pulut dupa uutre0, atunci timpulh are sa, se mae, va
fi frumosh ,Si caldurosit
1) Corn. de Dm Gr. Criciunavit
 Cintita.
I.

Una dintre paserile, care, prin canteculil eT can

resungtorth gi placuta, Inveselesce atlitd padurile, clitU
pi pometele nostre si ma! alesil Incependit de prin luna
lui Marte Inainte, este Cinti l a, numita altmintrelea
de cittrA Romanii din Bucovina si Cintet a, masc.
C int e I, d, de atilt. RomAnii din Transilvania : C i n-
ti masc. Ctintizoid'),siCimpitga); deatra
Romani! din Banatil §i anume de Ottra, eel din juruld
Ohaba-mittnicului : Cintit pi CinchicA 8), erli de
chtrit eel din juruld. Oraitei: Cinghit I 4); de cittra
Romani( din Muntenia : Cintez a, mass. Cintezd
ei C i n tezoi ii 4), si'n fine de cg.tra, Romitnii din alte
piirci Meg. si Penchit sda Penti U4), lat. Fringilla
coeleps L. germ. der Edel- oder Buchfink.
.2) Corn. de Dlii Gr. CrAcTunaptt.
2) Com. de Dlii Gr. a luT I. Sims.
5) Com. de Dill L Stoicescu.
') Com. de Dili Ios. Olarlii.
5) A. T. Laurianti pi I. C. MassinA, GlossarTa. p. 146. B.
Naniana. op. cit. p. 95. pi Com. de Dill P. Ispirescu.
8) A. de Cihau. Dictionnaire. t. IL p. 521.
 383

Cintita are In lungime o sal sesedeci si cinci,

in latime douesute septedeei si opta, in lungimea ari-
pelora optdeci si opta si In lungimea codii septedeci
si cinci milimetri. E pe frunte negru-Intunee,ata, pe
temple $i pe Wit albastrie, pe spate verdie. Zabelele,
Imprejurimea ochiloril si glitlejulti runginiT deschise;
gusa si peptii alma ; mijloculd peptuluT rosu-albia ;
pantecele si partea de desupta a codii albe ; penele cele
lungs ale aripelora spre radecina negre, spre verfa albe,
era cele maT scurte galbene si albastrii.
Cintit a se afla pretutindene In Europa gi se
nufresce cu diferite seminte si Insecte.

H.
Alta paseruica, care se tine de familia celei pre-
cedente si e cunoscuta Romaniloril dupa nume, este :
Cintinita sea Sfinte$a, si Saghiesa, numita
de catra Romanii din Banatil : Cincita i) de catra
Romanis din Muntenia : 0 i t a, masc. Oitoia 2) ; era
In alte parti si Penchi a-p es trita 8), lat. Frin-
gills monti-fringilla L. germ. der Bergfink.
Lungimea, acesteT pasarele e de o mita sese Oa,
latimea de donesute sesedecT, lungimea aripelorti de
n6uedec1 era cea a coda de sesedeci si sese milimetri.
Capuld, cefa, Invelisula aripelorii si partile superiore
1) Com. de Dlfi A. Oprea.
2) Com. de Dia Gr. Stefanescu fli de niece pliserar1 din Bu-
curescT.
3) A. de Cihac. Dictionnaire t. IL p. 621,
 ,- 384
ale grumazulul i sunt negre- tntunecate bgtendil In al-
bgstritt. Penele cocjil la mijlocti albe, erg, pe de laturT
negre ; gatlejult si peptult gglbiT ; zgbelele, barbia si
pfinteeele galbene-albil punctate cu negru. Aripele negre-
surii, umeril ruginit.
Nutretult de frunte all acestui soul de Cintita,
care se an, maT pretutindene In Europa, constft din
seminte oloiese de diferite plante, prccum si din dife-
rite insecte mica,

III.
Aceste done speen de priserele, dupre cum am
ve4utu maT suss, sunt pretutindene cunoscute. Cu tote
acestea frisk Romanii, dupg Ott seit et One acuma,
tit numal forte putine credinte despre densele.
RomaniT din tinutult Climpulungului In Bucovina,
dupg cum mi-a spusil V. Flocea, istorisescil despre
C i n t i t a si maT alesti despre a -done specie,. a ea
vine la noT din terile cele calde totdeumt inaintea C u-
c u I ter, si cum sosesce se r es punde ca indatg,
dupg venirea el are sa vie si primgvera.
Mai departe tott Romani' din tinutulli Cam-
pulungurui spunt ca Mt va striga Cintita f incil!
f i n et !" sg nu maT tTagg nime ngdejde de vreme
bung, nici sg, nu se incurpetk a coal, eta apoT o pg-
tesce mt. Cand nu strigg, f i n et! fin et !" atunci
e semnil a vreme bung. Cand strigg o r r r, o r r r f i!
o r r r, o r r r f i !" atunol va fi totdeuna vreme bung,
 385

stinina qi frum6sd. Cand lusd se cob6rit dela munte spre

sesd nu e vreme buna nic'1 °dad.
Era 6rna dac4. se stringd mai multe, Cintinite
la unil iced pe ltingk ease, atunci, dupg, spusa Romft-
niloru din Crasna, e unil semnd ca 6rna, aceea va fi
mare qi f6rte grea.

-04-4-K-

25
 Paserea om6tului.
P a s e r e a-o metul u 'I, lat. Montifringilla nivalis,
Fringilla nivalis L. germ. der Schnee- oder Steinfink, e
o pasermea mica de deuedeci centimetri In lungime,
tree eel si sese In latime, unspredece in lungimea ari-
pelora $i opta In lungimea codh. Partea superiora a
eapuhn seu, partea inferiera si laturile grumazulut aunt
desebise-cenush ; Invelisulu aripelora cafenit ; penele codit
la mijloca negre era pe margint albe ; gatita si gatle-
jula negre ; pepth galbent cenusii ; barbia, peptulu si
mijloculu panteceltu albs-Intuneeati. °chit inchisi-surit ;
rostula negru, era tOmna .si erna galbentt ca sera ; pici6-
rele negre.
Pas ere a-o metuluT provine pretutindene In
Europe, dar' mat cu mina In munth Carpatilora se
afla inteunu numeru forte Insemnatu. Ea petrece puma!
in muntt -si numal in casuri estreme se cobora la sestl,
cand nu mat pate nemica ce afla de mtIncata.

-->e-K---
 Florintele.
Fl orin tele dem.FloriW1a1)siFlorantd2),
numitu astfelm in Muntenia : In Transilvania Ina, 11 o-
rante.3), era In Banatil: VerdoniiI4) si Pau-
n i 6 r Ii 5) lat. Ligurinus chloris, Fringilla chloris L.gerna.
der Griinling, Grilnfink, e a pasermca de o mita done-
()em si duct milimetri In lungime, de deuesute sesedeci
in latime, de optdect si trel in lungimea aripelorh si
de sesedect In lungimea co4iT.
Fruntea, hnprejurimea ochilorii, berbia si gusa
acestm paserele aunt galbil ; Imprejurimea urechilorii,
cefa, si coda centhoil; partea inferiera a peptului si
pantecele alemith. Colerea principala a penelorit butt
e maslinie.
Florintele se ufla pretutindene in Europa. Nutre,
Lulu seU de frunte sunt diferite sernin0 de plante, chiar
si de plante veninese, lnsa mat alesil semintele cele
almese.
1) Corn. de Dnir (Jr. Stefanescu si P. Ispirescu.
2) Bradescu. Utilitatea paserilora. publ. In Trompeta Carpa-
tilorir. an. MI. Bucureset 1574. No 1167.
3) S. Petri. VocabularYtt. t. II. p. 244. ,--
') Com. de Dlit Dr. At. M. Marienescu.
') Com. de DM Ios. Olarlti.
-Co-doo-t7
25*
 Scatitilit
I.
Scatiulii 1), dem. Sea ti a 1 , nurnitu altmiu-
trelea.i Cish3), Cijii, Cizii, Cintezu, CintizolU,
intiz (Au 4) si Tintizoin 5); la Romani] din Macedo-
nia: P o 1 a -I i S t a-Mari e °) lat. Chrysomitris spinus ;
Fringilla spinus L. germ. Zeisig, este o pAs6ruIcA forte
vi6ie. Eli e de o suta d6ueOect milimetri in lungime,
de donesute. d6uecjeci in laOme, de cineu)ect i cinch In
lungimea aripelorit si de patrtuject $i cinci in lungimea
coqii Penele de pe spate i sunt galbine - vercjit si cu
trasaturt negril, 6r1 cele de pe pftntece albe-galbh. Ari-
pele sale cele negre aunt la mijlocti galbene ; c6da cea
infurcatA e pe de-asupra galbenti, dra la verfu n6grit ;
crestetulti capului 11 gAtlanuht negrh. Petrece v6ra prin
brad ihisuri si se nutresce ma! alestt cu semi* oloi6se.

Nu me potu reOnea de-a nu reproduce aice o fa-

bull adunatg, gi versificata de neobositulit adunatoriu
1) A. de Came. Dictionnaire t. II. p. 696.
2) Corn. de Dla P. Ispirescu.
3) B. Nanianii. op. cit. p. 95.
4) A. de Clue. Dictionnaire. t. II. p. 52-58.
') Corn. de DM Gr. Stefanescu.
') Com. de DIU I. D. Hondrosomil.
 389

de literatura poporana, Diu P. Ispirescu, i acesta cu

at(tta mai multu, de Sre ce in fabula din ceqiune se
cuprinde nu lUIDEll numele paserelel despre care m-e
vorba, poporanu alit altord paserele
ci si numelc
precum qi unele datine Fi credinte ale Romftnilord
despre densele.
Eta 0 fabula despre care am amintitd si care e
intitulata: Pitigoiuld si Scatiuld".
Ornu la striga cand tr pare c'lire cine '15 asupresce,
Si pe totti ce-la inetinjorit indirjitti elti mi-IT robesce.

Una (lice @T -alta face

$i nu stn. de lima in pace.

Cand ela boulil mitt injuga qi pe oda in chine mi-tT stringe,

Riser/ la'nchisore tine, pentra ce mi se mat plitnge ?
.ksuprirea-T este scola din a luT copiihrie.
Nici vasdulta, nicT focti, Mel apt{ in protiv'ai sta nu pate;
Ela repune viet1 multe, gi e plinti de reutate.
fjI cand s'afia eke vr'unula binele s'aducti'n, lume,
PrigonitiI de -alit set ela piere, de si lash frumosa nume.

PluserarTulti pus'odata
Intro strimtl prirPtSre.
Puna Scatifi u7ora de mints, clash pentru sburatore.
Eia fact din pasericA, cugetuluT sea undtil,
$i cu glasurT prefacute, dup'unti copacTu Banda mama,
Zidaria Menai Scatia sft mi-T dea cafe -unit respunsa.

CintezT, petruseT, sticlety

$i flori utT de ceT semetr,
S'amagise
51-o patise
 - MO -
P i ci goTulA en lubire WA sea canted' Spit cAntk :
C inel
OpincT
Intr'unii piclorit
i totii stA cAleAlulA golii".
CugetAndil cu hilrnicie d'ale Arend atifi cAtA ;
and pe Astil Sea tiu nude dulosA cum mat ciripesce.
De folosti voindit 811-1 fie La cla lute si pornesce,

T-aeolo mi se punea
LAngli densulii pe-o smicea,

Ascultandil a luT chlemare. Ce toter stet de-mi vorbesef to ?

Ell, if dise, si to du
SA nmncesci,
S'agonisescr,

Vidta liberit s'o petrecl; si In dulcea primAvtirA

Printre pomif inverditT, de cu dinii pea se'rA
Intr'o dragoste, unire
SA. Intindeme preste fire
Veselia ti amornlit, urmandii dupre-a netstre sbrte
TTrila,
GrApisti
Pen' In morte !"
Nu potil, response Scatiulit, incniatil aunt cu zAvor".

Pitigorulti melt se dose

Mat aprope en sil cerce de at da vre unA ajutord;
Dar' se'ntempfit de se pose
 - 391 -
Pitmil beisorti ce %inea prind6t6rea bine'ntinsii.
Usc Tom se'nchide Tute. Paserea rem:1m prima.
Indesert6 tell, se bate, ea si Mei d'inchis6re.
Minglerea o gonesce si cu ochif tioa'n sore,
Cart 16 tit Art in grile, pose unghiile'n gfttli,
i mai bine vol mortea de caul untt train amarit4, I)

1) Pi lde si ghicitori. Bucurescl. 1880. p. R,

-->+-t.), +4--
 Domnilorulti.
I.
QUA ferecire $i bucurie n'ai'l simtitu cei mai multi
dintre nol, Mild, ca prune' mid', cu ajutormlu unord
laturl Acute din pdrd de cald, on covdtele rdzimate
de -unit betkord, cu diferite cusce aurate din 'b o s t a n I
sat din rdmurele de soca, In timruld erne', nu odatd,
am pututd sd prindemu diferite pdserele, earl' aveati
neferecirea sa-o caute nutretuld In apropierea locuinte-
lord pKrintiloril no$tri i cu cart apoI all el ne jucamu
One ce li repuneamil vieta, au ca le Inchideamd intr'o
casutd, unde le tineama unit timpti mai indelungatu,
pea' ce, din prea putind Ingrijire sdd alts causd, tre-
Ulla A mord.
El bine, una dintre pdserelele, care nu odatd a
trebuitti stl ni milt In Maud qi nu odatd nT-a causatit
cea mai mare bucurie este $i Domni$orul ti, nu-
mita altmintrelea de catra Romanii din Bueovina Inca
si Stigletd $i ScATeri il, de catra, ceI din Mun-
tenia Stic1ete) $i Domniqord2) de catra ceI
1) B. Nanianii. op. cit. p. 95. P. Ispireseu. Pilde vi
ghicitorl. p. 9.
2) Com. de Ios. OlarTt.
 393

din Banatti Logocelli si Turculetti'), ,i In fine

de atilt eel din Transilvania : Domniso r 11 2) si
S t i g 1 e t e 3), lat. Carduelis elegans ; Fringilla car-
duelis L. germ. der Stieglitz.
A clescrie pasernica acesta credo cit, e de prisosli,
de Gre ce fie-cartna dintre not credit ca-I este Area
bine cunoscutit.
VQ111 vorbi asa darn numal despre ceea ce istori-
sescu .i credit Romilnii din Bucovina despre (Musa.

II.
Dltt Atufilochiu Turtur6nu, juristu, nil -a coMuni-
catit urmatorea legenda despre acesta pasere :
Dupa ce a facutil Dumnecjeu pre tote paserile,
cilte se afla pe pamentd si a Impartitli fie-clireia dintre
densele hrana eu care are sit, traesca in lume, Inteo
(Ji le-a chtematli 6ra-st pre tote la sine anume ca sa
li bot6scli, penele, sli nu fie tote Inteo colOre, clici dintru
inceputu penele tuturoru paserilont aveati numat o sin-
gull. colOre.
T6te paserile, dela cea mat mare .i One In cea
mat mica, cum atujini, ac6sta veste InbucuratOre, se
adunarit de'naintea lot Dumneqeu si Dunmeqed pre
tote le-a hoitu.
') Corn. de Dnit Dr. At. M. Marienescu, Ios. Olar,u, I. Stoi-
cescu si A. Oprea.
2) Cora. de Dla Gr. CrIcTunasii. P

') S. Petri. Vocab. S. P. Barcianii. Vocab. Polka

Vocab. lit. S.
 394

Eta lima ca'ntr'unit tardiu, dupe, ce a gatatu

Dumnedee actunit pe tate paserile de boitti §i vota sa
le dee drumulu ca sa se duce, fiecare in treba-.l de
Linde a venite, vine tota intr'unu sufleth §i D o m n i-
corn] h, §i n'apuca bine a sosl, n'apuca bine a se
resufla ii se si rega lut Dumnedeit sa-lil botesca §i
pre densule.
Dumnedeit cum ilu vega ila intrebit :

D'apoi bine, Domnisorule! unde nu-al fostd

pea acuma ? ... De ce n'at venita §i to de-odata cif
celelalte sburatere ?
Apot dit ! . ce era sa facu, pecatele mele ! . . .

Nainte de-a fi aucjittt porunca ta, Damne, m'am, fosta

verita prin nisce seal ca sit-mt mute §i eil patina
sementa de rendulu tratultn, ti sand prinsei de veste
.i you sa me pornescil §i eu de-odata cu celelalte pa-
seri ca sit vino aice, . nevoe mare ! me'mpletich
pintre seal' §i atata ce me munch, atata ce me sbuciu-
mai de nu mai sciama acuma singuril ce sit me mai
facia dera scapu mai de graba din ineurcatura in care
intrasema. Era dupa ce scapal tau intr'unu sufietil
alergai One aice.
Vedendu Dutnnetjeu ca Domnisorulu sea
Scaiertuld nu din leue sau din nebagare de same
s'a intardiata, ci din pricina scailoril, in can s'a fostil
Incurcatt a luatti penita si intingenda cu &Lisa in tete
61ele in earl fusese colonic si'n sari mat remasese cote -o
tire, de tolare, 1-a impestritatit gi pe densulit cu mat
multe feliurl de colon, precum : m o It orit ii, a 1 b I),
 395

negr '0, r o s 0 si gal b an u $i de- atunci apot penele

D o in n i so r u1n1 ati mai mite Burl. Tad de-atunct
1-a remasa si nuniirea de D om nis or ft, pentru cg
asa 1-a avorbitg Dutunedeu, era S c it IerI 11 pentru
cg. me multi cu sementil de scat se nutresce.

--->4-44.<-
 Caneparfulii.
I.

C a neparIul u, numith altmintrelea in Buco-

vina Si Pasere a-c anepei '), in Transilvania C a-
neparia 2), In Banata C anepier 8), era In unele
parti ale Moldovel Petrosel U-canepiu 4), lat.
Cannabina linota ; Linota cannabina L. germ. Blut-
oder Rothhiinfling, e o paserica de o sttx trel(jecI mi.
limetri In lungime, de deuesute trepleci In intim, de
septedeci §i trel in lungimea aripelora si de cinciqed
i cinci in lungimea co4ii. Penele sale sunt pe de-
asupra cpstanh ; fruntea si peptulu roil ; templele, cefa
si laturile grumazului eenush ; penele aripeloru negril,
ale co jii negre, insa atatil cele dintitA, clan si aceste
din urma pe margin' albe ; pantecele ti gusa albe ;
rostula Inchisa-albastru, era picIdrele rosir-surf.
C aneparTulA se afla pretutindene in Europa.
Zetrece preste very mai multu prin locurile cele mun-
tese, era preste eruct mai multa priu Orine.
Com. de Dial P. Ursula.
2) S. P. Barciana. Vocab. Poliza. Vocab. lit. C.
3) Corn. de Din A. Oprea prin Dla Dr. At. M. Marienescu.
3) Dr. T. Stamati. Vocab. S. Petri Vocab. t, II. p. 253.
 -- 397

II.
CAneparIulg :.,e nutresce cu-semink de dik-
rite plante, lima Ind cu sama eu sementa de c Anep A,
de uncle se vede ca-I vine in RomAnt si numele' de
Caneparig, CAnepiorg, Paserea-cAnepeT
si Petroselg-cAnepig.
Deci sere a aparg 4: Anepistele de acesta
specie de pasen, precum si de multe altele, carT le
stria adeseorl forte tare, RomAnif Indatineza de multe
on a Implantg In mijloculu cAnepistelorg unu paru,
pre care flu Imbracg cu babe cotrent6se si-I punu In
verfg o caciulg sea o pglarie urita. CAnd se apropie
CAnepari'l de cAnepa §i vMu acesta mamilg, cugetg
a e atare omit si spariindu-se fugg de densa.
De-aice, dela acesta dating vine apoi si cicala
cea forte respAndita In Bucovina : e bung de pus if
In cAnepa" sdge bung de pusii in mazere",
did §i'n mazere se punu asemene mamile, care se aplicg
unuT bArbata 'sdg umi femei, ce Anabla forte rufosu si
cotrentosil imbracatg, urita, nespiilata §i nepeptgnata,
de trebue su te sparil child te mti In densa.

74-*-K
 Inarita.
I n a r i a, numita de eatrA, ltomAnit din tinutulA
Dornel inch. si Paserea-inuluI 1), lat. Linaria
rubra ; Fringilla linaria, L. germ. der Leinfink oder
Flachsfink, e o pAs&ulca de treided de centimetri In
lungime, douedect si (la In latime, septe in lungimea
aripeloru $i de sese In lungimea cocjii. Marginile fruntiT
si penitele din jurulil narilor'i sunt eastanit-Intunecate
zabelele §i o path lungAr6th pe barbie si pe partea su-
periara a gfttlejulm castanit-negre ; fruntea .i templele
rosil-deschise, MIL si spatele ruginh ; pe pAntece albineth.
In arieT it place sit miluAnce seminte olouSse,
si tutu alesu semen0, de inu, de unde se vede cit-i vine
la Romani si numirea de InAri% A s6a Pasere a-
inulut Ea petrece mai cu soma prin paduri, unde

=,
se Oa multi mestecint .i aril'', si'n apropierea cAnepis-
teloril, unde se aflA multa cAnepA .i Intl semenatu.
1) Qom, de Dlh P. Ursulii.

-->÷-4-f<
 Vrabia.
I.
Din cele mat departate timpuri si One nu de multit
a fostu Vrabia tinutii de eatra emenime ea una dintre
cele mai daunaciOse paseri. Causa acestei Olen a fostit
imprejurarea, ca aeesta pasere se nutresce maT cu sOmll,
din One albll, Wendu prin aeesta mita stricacume in
sent6nitturile Omenilorii, si mat alesti tomna, and tote
pftnele aunt cote. Dreptit aceea, In multe 1rer1, i s'a
decliteratll resboitt de morte si totala nimicire. In multe
locuri s'a hotkrItt prin o lege partiala ca fie-care eco-
Doing sa prindll o sums anumitit de V r a b i 1, era
acela, care nu se va supune acestel legs, sa fie pedep-
shit i asa din tote partite au Inceputu Omenii, maT
alesti teranii, costrinsi fiindll prin lege, a prinde cu miile
si
s a le nimiel.
i care a fostil Ore urmarea aeestei ninaieirT ? A
fostll aceea a, Inputinitndu-se VrAbii le, Incepurii
a se Inmul0 tall soiulu de insecte, precum : carllbusi,
paduchi de pomll, otnidl. venni si multe alte gtIngllnit,
earl Ineeptir6 a rode mat alesu pometele astfellu ca.
rarll uncle as putea afia vre unit ponglii nemancatu de
 400

omicji si paduchi. Cci ce facura legile, prin cars s'a

dechieratu nimicirea V r it biilor u, se vede ca au
luatd In considerare numal stridimunea ce-o facd acestea,
n'au eugetatd InsA, dupre cum prea lesne se p6te pre-
supune, de locd 0 In folosulu celd mare ce ni-lu aduch
aceste Nisei.' mancaciase. E dreptd ca Vrabiile filed
mare stricaclune in panele cele alhe, nimieindd une on
holde intregi. Dar' data vom lull In consideraoune di
totil aceste paseri primavdra prindu si mantinca mil si
mil de omide, carabusi, vernu si alte Insecte cu multd
mai daunacidse decatu densele, curatendu prin acdsta
pometele si punendu-le lute° stare de-a putea produce
fructe Indestulat6re, trebue sa coneedemd ca de stint,
cu t6ta dauna ee ne-o Led in pitni, de mare folosd
pentru pomete, ha chiar .i pentru pam. Aedsta Impre-
jurare s'a cunoscutu mai pe urma, psi V r it biile an
fostil apol on numai lasate in pace, ci Ina sail cau-
tad diferite mij16ce spre Inmultirea loru. i acuma fie-
care omit intelegentd sci ea daa, u'ar fi Vrabi i, nime
n'artt fi In stare sa cultive pometele din causa omide-
lorily-cgrabusilord, vermiloru .i a altoru insecte strica-
dose, caw, neavendii tine le curati .i nimicl, s'ar, In-
multi preste milsufa.
Poporulu romanu, se'ntelege dela sine ea edit
necultd, adia teraniT, a tinutu si le mai tine Inert si
1)60 In ()jun de asta-di pre v r lb i i ca pre nisce pa-
seri, ce li face multi si mare stricaeiune In pane. Dar'
eld niel rand n'a Intrebuintatd nici on Intrebuint6A
atari mij16ce, prin earl s'ar putea nimiel Vrabiil e,
ci mijlocele ce le'ntrebuintdza elu spre apararea pane-
 401

lord sale de cotropirea acestoru pasert nesatiese aunt

cu totuld de alai natura. Elu si'n privin0 aeesta, ea
si'n multe altele, 0-a Math sill mai le Inca Ri acuma
refugiulu la mij16oe superstitidse, cugetandd ca prin
acestea va departs. Vrabiile de la panne sale, MM.
asi mai Oa silina de-a le prinde 0Y-a le curia vieta.
Despre mijleeele- prin can cugeta eld a putea de-
parts Vrabiile de panile sale, si despre cad crede
ca all o urmare Inde.stulatere, precum yt despre alte
datine si credit*, earl le mat are poporuld nostru despre
Vrabi 1, vold sit vorbesch ea In liniile urtnatore.

II.
Ca sa nu mananee V r a biile holdele, spline $i
crede poporuld rotuand din Transilvania, ca e bine In
lasatuld seculul de carne a aduna tote ear-
maturile, tote 6sele §i celelalte rema,ite dela mesa. Intr'o
fats de mesa si a dotl, di, vra sa qieli In itntaia di din
Postuld Criteiunului sea din Postulu mare
a le duce afara si aruncandu-le spre resaritd a dice:
paserile ceriului! ed vd dad v Ede hranii
din mesa mea cu care as fiti Indestulite
si dela holdele mele oprite!"1)
Romftnft din Bucovina spund ca omului acelula,
care va ajuna tots 4iva In ajunuld Craciunului, era din
ajunuld Cradluuului si pea in ajunuld Bobotezif nu va
raitnei ee felid pe afara, In anuld acela V r a biile
') Dat. qi Cred. Rom. din Crobancuta pt jura diet. de Ilie
Manz,atii vi com. de DL Gr. Crfictunaaa.
V;
 402

nu i voru manta nici de cum panele cele albe, ci le-a

da bunA pace. I)
Cand duel sach cu grad In semenatil, spunu mai
departe Romanii din Transilvania, gura sacilord sit fie
IntorsA, catrit coda carulul. Era cand lel sacil din card,
sA-T Intorci cu guru In josu, si numa dupa acesta
Intorci dra-ST cu gura In susa gi sa -1 deslegi. SA let apol o
man, de gilt.' dinteund sada' i standil cu pict6rele pe
pamentu-tt, adieu pe ogoruld teu, era grauld din man.
afura de pAmentulu tell sit arunci si sit (Pei : D 6 mn A
santil, Marie, maica santa! ell grauld
acesta 1111 dad mancare la paserile ce-
riului, era de istalaltd grad ald meg sA
fie oprite, nAdusite ci gurile for legate!"
Dupa ce veT face acesta sA arunci Brad pe pAmentuld
tell, dar' cand 1111 ye)* arunci, sa fii cu ochil tuchisi si
sAqicl: D6nina santK! Maria mai ca santa!
asa sa nu vedA paserile holda mea, cum
nu v6dd ell acuma nemica!" Si dupa acesta,
cand ti-i deschide ochh, sA to uiti pe eulmea until &id
sea ye-o Faure din apropiere.
Cand prindu paserile a mane, holdele e bine stl,
se duce la densele unit o m d me4in d, adicA aceld
omil, care e mai midi la pArinth seT In privinta etAtii,
i ajungendd, sit lepede tote vesmintele de pe sine,
sail lege bine ochil c'o nilfrarnI sea cu altA InvAli-
Ore, si-apul sA Tee o luminA cu care a muritd and
onAttinendu-o In luting, precum si p6ru din capuld cu-
Dupi spusa mai multora Romani din Bucovina..
 403

tam' ornd mortd, gi cu lumina aprinsa sa Incunjure

holda sa, gi pe cand o Incunjura pe din tote partile
sa (pea: cum nu vedd eii acuma gi cum nu
vede mortuld, age sit no veda paserile
holds, acesta, gi age sa fie luata mintea
paserilord dela holda acesta, cum e
luata mintea mortuluT dela lume!" Era
and ajunge In cele patru part' ale holder, sa lege In
fie-care parte cate vr'o cate-va spice cu parulu din ca-
pulu mortului, ce-lu are la sine, gi legandu-le sa (Pea :
Ed nu legu holda acesta, dar' legs gura
paserilord dela cl6nsa, gi aga sa nu o
petit, manca ele, cum nu pete manek
omuld mortd ; gi aga sa nu veda ele holda,
cum nu vede mortulli lumea!"')
Afara de aceste datine gi credinte deserte mai
Intrebuinteza Romanii Inca c1-o multime de alte mij-
lace spre apararea holdelord de earl Vrabi i, cart
nici decum nu potd fi condemnate. Aga, Intre altele, fact el
und felid de morisci mititele de lemnd, numite m o r i s ci
de v ê n t d", pre can le round in locurile cele mar
cercetate de V r a b i T. (Ind sufla§i cell mar find yenta
mnriscile acestea se'nvertescd gi facendd vuetd mare
Vrabiile se sparie gi fuel, lasindd holda In pace.
Unii Implunta unuld set gi mar multi pall in
holda, dupre cum adica e gi holda de mare, acata pe
dengiT nisce haine cotrentese, era In verfuld lord punt
') Dat. ai Cred. Rom. din ClobAncuta pi jur. diet. de Ilie
Manzatli ai com. de DIfi Gr. Critcrunavii.
26*
 404

o caciula sett 'Aerie vechie, ea asa sa atbA chipulti until

omd si de care apoi paserile se sparie ¢i fugil de holda.
ErA-si se dice cif V r A 1 1 1 le itmbla de-avalma
cu f emete a, cAcI on in cotro se'ntorct ele totu'Btrieit.
Cand sunt multe VrAbi 1, atund e forte puOnA pane.
Este Inn o di anumitit peste anu, si daca.omulu, ce
are semenAturi, va nimeri sa postescl diva aceea, atunci
nici o Vrabie nu se apropie peste tote anulti de
'Aiwa sa ; ele vord manca panele invecinate ale altoru
6meni, dart, pre ale lui nu la manitna. 1)

III.
Despre Vrabie esistt In Romanii din Bucovina
$i urmaterea legends, care mi-a istorisit'o Jacobs Popo-
viclu din OprisenI :
Demultd, demultit, tine sci eand va mai fi fostd
si aceea, a resAritd in mijloculd unel pAduri unit s t e-
j e r e l if, carele incepb a cresce pe'ncetisorulit si a
privi cu dragote in ceialalti stejerI de OM mane, caril
se Oat in jurult set.
Eta insa ca, nn twilit dupa ce a resaritu Step-
relulu acesta, vine o V r a b i e .i se pune pe densulu,
macar cA avea uncle se pune si'n altt loci, cscl pAdurea
era destult de mare.
Stejerelultl, vedendu acesta obriiznicie din partea
Vrabie i, se mania foci pe dense ¢i T dise :
Mei Vrabie ! nu vedi to cA ea able acuma
de vr'o cate-va dile am resaritu, nu vedt catd sunt de
') Diet. de C. Diaeoneseu din CalafindeseT.
 405

tenerd, de crudd .i de slabu, n'ai avuth tu nicain In

altd Iced unde te pine, numal de cfitu pe mine ?...
Nu e destula pAdare In prejuruld med ?... Ian du-te
de-aicea si pune-te pe alts copaclu, cad d6ra pgdurea
e destuld de mare si de largg, al unde sedea cat 41 va
placea! .
Vrabia, shutindu-se f6rte atinsit prin cuvintele
acestea ale stejerelului, respunse clicendu:
Eta ca ni clued cum 4idi tu, dar' void vent la
tine cAnd vet fi pe patuld mortis si atunce veT trebul
sa-ml daT sama pentru t6te cuvintele tale de asta-41!
Bine! bine ! respunse stejerelulu du-te
si mat de grabrt sa in vii, de Ott numat atunci, cand
void fi eh pe patuld mortii, precum al clisu!
Vrabia a sburatu si s'a dusk ... Dar' multi a
trebuita ea s6 astepte pen6 la mortea stejerelulu', caci
fie-care stejard trAesce n6ue sute de tuff, si anume 300
de ant cresce ne'ntreruptd, 300 de ant sta, loculul si
se odihnesce, drd, dela (300 de anT Inainte prin 300 In-
cepe a da inapol, a-I putrecjI inima dela 'lacing, a
se gatui pe din nuntru, a se usca asa, ca, cAnd ajunge
de 900 de ant se resipesce en totuld.
$i Vrabia 'Astra a trebuitd sa astepte One ce
stelereluld, pe care s'a pusu ea, cAnd acesta a fostii te-
neru, a ajunsu de 900 de anT.
(Ind a ajunsu acuma stejerelulu de 900 de anT
s'a dusti Vrabia la &multi si I-a dish :
TI-aduci aminte and era' ten6rd si m'am fostd
push pe tine cum m'ai batjocuritd de giaba de gebuta?...
tu aT cugetath atunci ca, daeA te veT face mare, veT
 400

&AI catd lumea si ca tine nu va mai 6 altuld ! . Dar'

dtg, ca acuma to -al resipitti sfi etli mg scaldu In colbuld
teu! ... Tit din mare, ce-al fostu, te-ai facutil era -si
mica, erg, elf totil traescii 6i tad asa sunt, cum am
fostd $i atuncea I ...
Asa a cjisu Vrabia, si dupg, ce s'a scalciata In ce-
nusa stejarului, sbura si se cam mai Buse Intrebd-si de
unde a venitu.
De-atunci apoi, de and s'a Intemplatu acesta,
Vrabiil e, clack nici 6menii, nisi matele si nici itlii
nu le prindu i le milord, trilescd mai multil decbtu on
si care altd pasere, tritescll cu sutele de am, de unde
se vede apoi ca vine si cicala cea forte respAndita
pintre romans :

Vrabia e pun%
Dar' draeula aci de elindu-I !

care se dice despre 6menii cei midi de staturd, Insa

marl de ani. Si Vrdbiil e, clad sunt f6rte b6triine,
capeta pene albe, insd forma lord tott de Vrabie
ren1ne.
Iv.
Alta legends despre V r g, b i i totd din Buco-
vina, care mi-a comunicat'o Dili 0. Lujand, suna pre-
cum urmezd :
vice ca V r s b iile dintru Inceputu erau cu
multd mai marl, de cum stint acuma.
Dela restignirea Domnulul nostru Is. an Insit In
c6ce trupuld loru s'a fdcutil cu multil mai micd.
 407

Ae6sta a fostu adica a:7a cur, pe cand se afla Dom-

nuln nostril Is. Chr. restignitu pe cruee si suferia cele
mai marl si maT crancene &wen o mulOne de VrabiT
venirg la densuld si sburandli imprejurulu lut incepurg
a ciripl si a strigh :
Jiviu! jiviu! adicg : e viu, e viu !
AtuneT Isusil, care se lupta cu m6rtea fiindil ca
nu-ln lasari4 sg m6rg in linisce si pace, ci-In ngeajira
spunendu a e viu, a suspinatd si le-a blastgmatli di-
cendu ca sa se nutr6seg nuptial din fartnaturile $i go-
zurile, ce le vont afla pe drumuri, gi tutu copilulu sa
le prindg cu Tu %ulu. Erg ciind va trece unulu sgn altulu
pe drumil, pe uncle se voru afla ele, sit le plesmasch
cu bicTuld, gi ele indatir sa Ora.
Blgst6multi acesta a 1111 Is. Cbr. s'a. irnplinitn, cacti
Vrabille pe lora se facurg cu multil mat mid si mat
neputinelose, de cum au fostu mat nainte, tai pgrasindu
apol pre Is. Ch. sburara spre drumurl ca sg.-0 caute
nutrOulti. i de-atunci in coce apoT an devenitli ele
jucaria eopiilortt ii a cglatorilorn, prindendn-le eel din -
tuia cu laturile si juctindtt-se cu densele, drh istL din
uring plesnindu-I cu sbicele sett omorindu-le eu petrieele.

V.
Deosebitn 4. Romani], din Bucovina It4elegil sub
cuventuld p a s r e", ceea ce intelegeau Romanil sub
a v e s", totu-sT tplica et mai deseorT cuventultt acesta
la V rabi a-d e-e a s g s6u V rabia-de-campn, Vra-
6i a-d e-t 6 r g, ht. Passer dornesticlis ; Pyrgita dome-
 408

stica L. germ. der Haussperling, Spatz, si la V r a b i a-

d e-p gdure sett V r ab i a-d e-m u n t e, lat. Passer
montanus ; Pyrgita montana L. germ. der Feldsperling,
Wttldsperling
Fie-care romftna din Bucovina, (And ii vel spune
caat veclutu o mulOme de paseri se va gAndl mai
(UAW si'ntAta la V r a b i 1. Cu t6te acestea cand IT
dai In truing sett IT areti vre una fella de pasere $i -1a'
intrebi : ce-I acesta ?" ela flY respunde : anti fella' de
pasere, dar' cum se clurung nu scia " Erg de-o cunesce
ei sci cum se elnamg, atunci indatg o numesee pe nume.
Sub cuventula p a s e r e" Itqelega asa darg pe
de-o parte tote sburaterele fgrg abatere, Ezra pe de altit
parte numai V rgbill e", si spunhi in idea de V r a-
b i e-d e-c a s a" si V rabi e-d e-m u n t t" Inca si P a-
sere-de-casg." si Pasere-de-munte".
Cum cg sub aceste done numiri p a s e r e" ei
v r a b i e" Intelegil romAnii pe una ei 4ceea-ff pasere,
se pete deduce si din urmaterele prove/be :
Paserea e pule,
Dar' dracula sci de candu-1!

sett vrabia totdeuna e p 1.11 O." I sea vrabia

putg si ea more de betrAng" sett :
Vmbie e pulfi,
Dar' dracula sci de candu-11

') Anton a Penna. Proverbe. t. III. p. 151.

2) P. Ispirescu: Legende sea Ba-me. etc. I. p. 173.
 409

Carl se aplich la emenh eel inchierciti, carT aunt de

statura, midi si arata tenerI, dar' el sunt cu multd maT
betrani de cum arata.
Romani]. din Transilvania, dupti cum ne putemd
Incredinta din cele ce s'ad aratatd ma' sushi, se vede
a Inca intelegd sub p a s ere pre Vrabi e.
V r a b i a-d e-c a a It se numesce de catra Romanil
din Bucovina Inca si p as e r e a m a l a T u l u I", era
barbateluld eT vrabioI d, alit paserel paseroT d,
Deminutivele dela vrabie sunt v r a b i or It si v r a-
biuta; dela pasere: paserea pl. paserele;
paserich pl. paserici; paseri 6ra pl. pits 6-
riere; paseruica pl. pas 6ruici si pits6--
r nice; era, multimea o Insemneza prin cuventuld
pas 6rime.
In Muntenia se numesce v r a b i a pe alocurea $i
Vrabete'l sell Brabete, tem. Brabetelca5)
In Banatil si anume In tinutuld Ohaba - matnicului :
Brebat a, pl. Brebete 3), In tinutulu Oravitei :
Br ab et d 4), ln alte par%llnsa: V r ab e te pl.Vr a-
b e tI 5) ; In granita dintre Banatil .i Transilvania :
Hr a bete; in uncle part! ale Moldovei : Brabete °)
In Epird Sporghite si Cinci one') si In fine In
') A. I. Odobescu: WsuSo-xuvrtratotb; p. 81.
2) In judeiula Gorja, com. de Dla I. Corno'd.
2) Com. de Dla I. Stolcescu.
2) Com. de Dla los. OlarTa.
5) Com. de DniT A. Oprea si Gr. a luT I. Sima.
°) Com. de Dla Gr. a luT I. Sima.
') A. T. Lauriana vi I. C. Ilassimti. Glossarta. p. 147 vi 164.
 410

Macedonia vrabioiulu se numesce Cion if é r A vrab is

Cionii.')
VI.
S fingeie nu se face ap A" dice mid pro-
verbd romfind. Unu mare adeverd e acesta. Romanuld,
on uncle se afla aruneatu de s6rte, isi tramite mbirea
*Milord seT pe aripele gilndultu, pe rindunele, pe cued,
pe turturica si pe undele ventulm. i data cruda s6rte
nu a voitil ca patria luI sK fie units, afinitatea natio-
nalg, nu o p6te uitA. Elu eontinuu se interesazg de sortea
fratilord sec din alte part'. i data vede o pasOruTeA,
fie aceea char si o Vrabiut a ebi adresiindu-se catra
densa o tramite In frail sec ea departati efintitndu :
VrAbiutil de pe d4la
Shan't de grab& 'n Arch11ti
$i te'ntOree de ne spune
On vestf rele, on veal bune,
$1 ne spune de mai sunt
Frtql de-aT nost1 pe-acesta pamenta :
De-orT fi vit sa mg repeda
Ca'ntr'o elipa sil mi -f r6da ;.
De-orti fi mortI sa mi-f resbuna
C'o macittea de aluna,
Ce-T bunA de resbunatti
Pre ee mortT de Inviatil.2)

VrAbiile sunt considerate de catra poporuld

ronifind .i ca nisce prevestiton tie schimbarea timpului.
') Com. de Din I. D. Hondrosomil.
2) V. Aleoandri. Poesil ale pop. rom. p. 317.
 411

A§a, cand se aduna multe Vrabii in until )061 ai ci-

ripescd f6rte tare, ma' alesd primavera, atunci e unit
semnil ca In curendil are sg p161e, 6rg clind se adung
tOmna in scurtu timpg are sit ningg. 1)
Toth acesta credintg se afla i la RomaniT din
Romania AceF,;tut spunti :
Paserile'n batilturii
CAnd voril sari v-oril jua
Ca cand ne spuni1 far' de gura,
CA timpulil se va schimbh.
VrAbiile sand s'adunii
Pe gardurt si se sfaidescfi
Timpulti sou vremea cea buns
CA se va stria), vestescti. 2)

Cand canta Vrgbiile de cum se crdpa de ding,

e unit selling. ca Erna va fi timpurie. 8)
Erg-0 se dice ca tine va manta carne de V r able
in dicta de CrAciumi, seg acela, care a postitg unit
postg, va manca fintaia-i data dupti postil carne de
vrabie, acela va fi itprtll preste tots anulg. 1)
Acestea stint datinele §i credintele Romanilord
despre Vrgbil sett P a s e r T, ate le-am pututit adung.
Vine acuma sit mai aratamti Inca si diferitele cu-
vinte, proverbe qi dicale, can s'au formatil dupa nu-
mele §i dela datinele acesteT sburat6re f6rte latita $i
pretutindene cunoscuta.
') CrediniA comunii in Bucovina.
2) Pronost. din C alen d. Babelor A", Calend. pe an.
1848. de Antond Pannti. p. 32.
') CArtile sAt. rom. an. III. 1880. p. 31.
4) Com. de Dlii Gr. CrAchinasti si C. Diaconescu.
 412

VII.
Ariciula cu inestesuga se prinde gi
vrabia cu mei ir l), adica on si pre eine poci sa-la
adimenesci cu ceea ce-I place luy cu ee-i. este draga,
nisi decum insif prin alte apucaturi.
Flamanclula codrii viseza si vrabia
to e i 6" 2), adica fie-care ceea ce-I este in gand6, despre
aceea vorbesce, si ceea ce n'are tom de aceea doresce.
Decitta o septemana vrabie, mai
bine o 41 soim ti" 8), adica decata a fi o septe-
mana intrega unit oma nebagat6 in same, ca fie care
sa se uTte la tine cu dispretil, mai bine o 41 a fi omq
insemnatil, onia vedutd si respectatti de toV.
De ctitu o mie de vra"bii pe gard 6,
mai bine una in mana4), sea de Oita o mie
de vrabii pe gardil, mai bine una in fri-
g a r e"), adica nisi odata nu e bine ca omula sa, dee
din mans lucrulu se6,, fie acela on si Mu de ne'nsem-
nata, pe nisce promisiuni, cars cu anevoe se potl Im-
plint, caci mat dice si aka. proverbu :

Ce-1 in mini.
Nu -1 ininching.

') A. Pannil. Proverbe. t. III. p. 125.

2) A. Pann1. Proverbe. t. L p. 129.
') P. Ispiresen. Legende si Basme. t. I. p. 165.
9 A. Pann6. Proverbe. t.. III. p. 117.
5) P. Ispirescu. Legende yi Basme. t. I. p. 168.
 413

*i pone ce nu veT pute, cum he dice, pipal pro-

misiunea cu mans, pone atunce Incrula tea sii nu-la
dal din milna, cad ape! de multe ori to alegT cu ne'nica.
Waffle se glikevescA.
Pentru merulit omenescii. ')

Acestu proverbil sa aplica Omeniloru, can se'nte-

resaza maT multi de lucrurile straine, $i nu-vi cauta de
treburile si neajunsurile sale.
Dela cuventulu p a s e r e" s'aa formata cuvintele
si proverbele urn:Mere:
Paseresc u, adj. d. e. meld paseresca.
Pas ere ac e, adv. se le in intelesu de f 6 r t e
lute" sea 'lute ca pasere a", prin care se esprima
lutimea unui cal.0 forte sprintenil si usora, care cala-
resce ca o pasere de 'lute. Adeseori audima 4icendu-se
despre earl cal ca sb6r# paseresee" sea a1erga
paseresce".
Paseresc e, adv. in loci' de: ne'ntelegibila.
Vorbesce pas eresc e", adica astfelia ca nime
sa nu-lu pota intelege. N u ye rbl paseresc e"_-=
nu vorbl ca sii nu to Intelega nime, vorbesce omenesce.
Una canteen poporanu din satuld Putna In Bu-
covina, care ni esplica f6rte bine aeestd cuventit, sunA
precum urmdza :
Frun4lt verde tarn domnescii,
DupA cine mg topesca ?

') A. Panna. Proverbe. t. III. p. 23.

 414

Duph. fecTorli unguresen,

CA -1 Cu casa langA vale
fii cu pintenT la picThre,
Ca nd plisesce
ZurAesce,
Inima mi se topesce
Ca untura cea de pesce,
$i-ml vorbesce
Piis6resce,
$ se primblii marglifolesce. ')

J. i In b A pas6r6sc V. In Bucovina adeseorT

au4imii vorbindu, mai alesa pre o sama, de biciati, unil
feliii de limba incurcatI ca A. nu-i p6til nime pricepe.
Acesta vorba aduce Inatil-va cu ciripituM paserilora
(vrabiilord) si de-aceea se numesce 1 i m b rt, p X s 6-
r 6 s c a".
T 6 ta. paserea pe limba ei pere", adic5
cum isi face omulU singurti, nime altulil nu p6te sa.-I facA.
I) Din coleetTunea mea inecliti.

..,_,_.>4-1).c.-i4-
 Petrovelulu.
P e t r o s e l u l u, numitil in Transilvania : P e-
traria 1), in Uuntenia : Pe t r a ri 2), Petroselti si
P e t r.0 sel A 3), lat. Petronia stulta ; Pyrgita petronia
L. germ. der Steinsperling, e de o suta seseqed mill-
metrii in lungime, de douesute nouedeci In latime, de
nthiecjecT in lungimea aripeloril si de cinci(jeci si sese
In lungimea co(Ji). ObrajiT sun, de-asupra ochilord o
trasaturri albs; gfttlejulil pAtatu cu pete galbene ; partea
superiors a eapului castaniA - IntuneeatA ; coda surA ;
celelalte pene de pe corpu in col6rea penelorti CroeArlid.
Petroselutit e o paseruIcA forte precauta si spa-
riosa, care petrece maT cu samA In munti pe stancele
cele mat lnalte, facendu-si cuibulit decomund pintre
petrisurl, de unde se vede ca-1 ving si numirile de P e-
troselu, PetrarTtl si Petruseln la poporultl
romitnu.
1) S. P. Barcianii. Vocab. Polisu Vocab. pi corn. de Dlu
N. Barbu.
2) Bradescn tr tilitatea paserilorii" publ. In Prom-
pets Carpat 110 r fi", an. XII. BucurescI )874. No. 1167.
A. I. Odobescu. op. cit. p., 214.
3) Corn. de Dlii P. Ispirescu.
 CirecarTull
C i r eg a ri u 1 Ii, numitu altmintrelea in Bucovina
Inca ¢i Botgrosu, ClontariA gi Simburart.U:
In Banata B o t g r o s ti 21 ; In Transilvania gi anume In
Tara-Barsei : P u i n g r ogt ; era In Muntenia In tinu-
tulit Argegului CI o c g r o s tt 2), lat. Coccothraustes
vulgaris Pall. germ. der Kernbeisser, e o pasere, care
provine In tote terile locuite de Romani, si petrece
atata prin livecji, catu si prin paduri. Elu are guga
negra, capu rogieticU gi cu galband-mohorItU, Ma cas-
tanie si aripi negre, era pe spinare o path. alba. E de
optsprecjece centimetri In lungime, &Medi si unula In
littime, Occe In lungimea aripeloM §i gese In lun-
gitude coejit.
Numele de C i r eg a r i 6, care este f6rte respitn-
Aitil In Bucovina, 11%t are paserea acesta de-acolo, dupa,
cum mi s'a spustl, pintru ca ea despole ciregele de came
.§i apoi mftnanca megula din simburil acestora.
Numele de Clorqtered, Botgrosa sea Cioc-
gros U, care, mai cu sama ce1U dintalti, este forte res-
') Com. de Dlii A. Oprea prin Dlii Dr. At. M. Marienescu.
2) Corn. de Dlii N. Barbu.
 417

panditg nu numal In Bucovina, ci si'n celelalte Seri

locuite de Romitm, vine de-acolo, pentru cit paserea
acdsta are until cmcd scurta, dreptg, grosit si forte tare,
cu care 'Ate, fKrA, mare ostindia, sparge i eel maT
vertosi simburl al cireselort.
krg, numirea de SimburarId II vine de acolo,
dupe, cum mi -all spusu uniT, pentru ca se nutresce maT
multi cu simburl de these.
In fine se crede ca duel pe timpuld muguruluT
se aratit mai multi CiresarI prin livecji, atuncl pri-
mavera va fi forte rea .i ploiosg.

-->i-S-÷4-

27
 Inarita verde.
In Ir. it a-v e r d e, lat. Serinus hortularms : Pyrr-
hula serinus L. germ. der Girlitz, e o pasbruica, mica.
de o suta dauegeeT si cinet milimetri In lungime, de
douesute cjece In hitime, de sesedem si septe In Ion-
gimea aripeloril si de cincujecT In lungimea coqii.
Col6rea principald a peneloru sale e verdele. Cefa,
spatele si urneriT i stint galbenr-verrjiT si desemna4 de-a
lunguld cu pete negrh. Fruntea,1 o trAsaturd, de langa
ochi, coda si parcile inferiore palide-auriT. Gusa gal-
bka; peptuld si laturile ptinteeelut galbii si patate cu
pete negre-Intunecate.
InariO-verde e o paserumil forte placuta si viare,
care -rifle in partile nostre pe la fines lur Marte sdil
la Inceputultt lul Priers si petrece 1)&16 tarqht tomna.
Se -tine mai cu same, grin pomete, In a cdrord apro-
piere se aflii, multe legumivarii.

-->4-0"-K-
 CaldAraculii.
I.
Calddraould sat LugacTul ft '), numitd
astfehd In Banatil ; In Transilvania B o t r o s ii 2) ; drit
Inaltelocuri Pasere-domnesett2) oi Ghimpe4),
latPyrrhula europaea ; Pyrrhula vulgaris Naurn. germ.
der Gimpel, e pe crescetulit eapulul, pe gfttlejd, pe aripT
oi pa eddd negru-Intunecatd ; pe spate cenuoid ; noda
ski partea inferiorh a pftnteeeltd albe ; celelalte partI ale
eorpulni Insa rooit-aprinse. E de oeptesprecieee eenti-
metri in lungime, de donetjeci of optd In lAime, de
udue In lungimea aripelord of de oese In lungimea eotiii.
Caldaraottlu provine in titii Europa of petreep
paste v6ra maT alesu la muntT prin bradiniourl oi fd-
ganiouri, erd erna se eobord of le Ord.

II.
Despre puserea descrisa prat susu DIU Orestd Lu-
junu tin-a eomunicatu urmatdrea legend, :
I) Com. de Dni1 A. Oprea 0 I. TrAilA prin D16 Dr. At. M.
Marieneecu.
2) Lauriantt si Nit:salmi'. Glossarifi. p. 146-147.
') A. de Cihac. Dictionnaire. t. I. p. 197.
4) Com. de Dia N. Barba.
 420

A fostU odata mill baeantl, unit adev6ratil Burt A-

vert] e, carele In vi4ta sa alta grijil n'a avutu, fara
mune tweea : cum. ar putea NOM. si scurge de bans
pre top omenii, ce veniail In d6nsuld ca sa cumpere
ate una alta.
§i daeg. s'ar fi multrunitil numai cu atilta ar fi
fostil cum ar mat fi fostu, dar' elu nu numai pre cum-
Orittori it Inshla, ci si pre multi alp', pre call' ii inpingeati
p6catele sa lmprumute etind-va haul dela densubl, cam
elu adeseorI da si haul In Imprumutu. Pre ace01 din
urma mai cu Barna asa de bine mi ii-i intbrach prin
cametele sale cele marl, ea pre multi dintre densii, In
loch sa-i scota dela nevoe, In seurtil timpti Ii admen
la sap, de lemnti.
Dar' bine-a dist', clue a dish, ca tote-stI numal
0'16 in o vreme ... Omulil 0116 ce nu patesce nu se
poeaesee ! ...
Asa a patitU si bacanulu nostru !
Vetlendit Dunmedeti, ca elu, In locu sa se poca-
6SCIL §i sa se multamesea cu ceea cue are, de ce merge
de cc .se face mal mare ermtatarin, Inshlatorm si des-
pmetorni, si voindU a scrtph pre 6menit eel nevoiest, a
earoth plaugeri si tilnguirt strebrituse demultil pone la
densulti, din ghlarele acestui cum fara cea mat mica
mustrare do cugettl, 1-a prefacutil Inteo pasere, pre care
noi o numimil Gbimp e, §i -lu alungil apol in lumen
'alga.
§i fiindil eri baeanul0 insillatoritt si egmritarm
avea nut eapu eiltu unit bostanu de mare §T -o gum,
forte lata si dabillazata, de-aeeea si G h i m p e 1 e a re-
 421

masu en capd mare si cu both grosil. Era rosulti an

pe gusa si burta sa se dice ca e sftngele, ce lea supth
prin camatarie si Insalaciune dela crestinI, bra negruld
din caph este eusma de mIelh, ce-o avea 0-o purta
elil Inca and era bacang.
Dace cine-va prinde pre vre unit Ghimpe si
cael Ghimpel e,
voesee sa -lit tie In casa, nu p6te,
cum cede in mftna cut -va, lndata 10 musch limba si
pere, nevoindu sa fie de risulti si batjocura acelora, pre
caril 1-a Insalatu si desporatu Ere -card,
Acosta e legenda Ghimpelu I.

III.
Romanii din Terra-Barsei In Transilvania, dupe
cum nti-a istorisitu D111 N. Barbu, Intrebuinteza G 11 i in-
pel e ca medicamenth In contra morbulul numith de
densii f o c 6-v i u" seh scurtati1 f ochi u" I), pentru
ea paserea ac6sta, duph spusa .Si credinta lorh, are pu-
tere de a trage totu fochiul 11 In sine. Dreptu fleece,
cand unulu sail fault( patimesce de f o c h i 6, nu se
lash, pOne ce nu prinde vr'o doT One la patru Ghimp T,
I) F ochiul ti," scurtatii din fo c fi- viii," este, dupa cum
spunfi Homilnif din Ora Biirser, unli feliti de niorbil ca Orbaltul il,
care se capeti din recelfi, si omulu, ce-16 are, se dice ca arde ca si
Wind ar fi push Intr'unit cuptoria de foci.
Focu1 ill" este cunoscutfi gi Romanilorti din Bucovina,
Ina fntealta intelesii. El bitelegil adicil sub cuventulti acesta foculu
ce se produce prin frecarea a diSue 1pmne uscate de-olalta pen6 ce
acestea se aprindil gi incepa a arde. Acestri fell(' de foci! Indlitin4z.i
Romani! a-I(' produce la mai multe ocusTunt tnsemnatc li spunfi tot-
odatii ca e de ware Idea.
 422

sell daclt nu este Oil In stare sg-T prindK, atuncl pane

pre altuht de-1 prinde, era (MO ce T-a prinsil 11 tine
In edam, In care locuesce chi.
Ghimpi i, dupll ce au trash Inteensh, totif
fochiulil din omulti morbosti morn, &A omulti se Insan6-
tosaza.
 Forfecuta.
I.
Pretutindene uude se afla -Odin.' Intinse de brad]
li moli4i provind unu felid de pas6rele, call se nu-
trescd maT multu cu semintele acestord copacT. i5i fiindu
c In terile locuite de Romani se afla destule paduri
Intinse, cal% In cea mai mare parte a lord, sunt Imp6-
nate maT numal cu braqi si moliqi, precum sunt bunt
6rd, Carpatii, se'ntelege de sine, el paserelele, despre
can nT-e vorba, adese ori se afla. Intr'unu numbru f6rte
Insemnatil i'n aceste teri.
Pre acestea pits6rele, cart forte lesne se potd cu-
n6sce dintre alte paseri dupa roStuld lord celd Meru-
04atd, Romanii din uncle parti ale Bucovinel le nu-
mescd F or f e cut e", &A, In alte parti F orf ecel e",
masc. Forfecei, Forfecarei ci Forfecitraqi,
ding. Forfecut a, Forfecea,Forfeceld, For-.
feciireld qi Forfecaraqd.')
Dupa fdptura qi marimea corpulul §i dupa colorea
penelorti F o r f e c u t el e se'mpartttl in patru specii,
li. anume :
') Com. de Dili P. Ursulti.
 424

For f e c u 4 a-r o s i e, lat. Loxia pityopsithacus

Bechst germ. der Kieferkreuzschnabel.
Capuld, gusa, gittlejulu, peptulu si pitntecele acestei
For f ecu4e sea F or f ecele sunt deschise rosiT;
penele de pe spate sure-rosii ; in colo penele sunt maT
multd cenusii, negre si suriT.
Forf e c u 4a -gal b i e, lat. Loxia curvirostra
L. germ. der Fichteukreuzschnabel.
Penele acestei forfecu4e, dud e tenera, sunt maT
multd sure, era data imbarftnesce galhine- ver4iT seri
simplu galbil, a forfeceluldi ins rosii-aprinse.
Forf e c u 4 a - s uri e, lat. Loxia ruhifasciata,
germ. der Rothbindenkreuzschnabel.
Forfecu4a acesta se deosebesce de cea gAlbie nu-
maT prin aceea, el are unit cercd surid pe cef6 umerl
negril si impestritaNT cu rosu.
F or f ec u4 a -r osietic i, lat. Loxia bifasciata,
germ. der Weissbindenkreuzschnabel.
Adsta e cea maT micg, dintre t6te forfecutele.
Colorea principals a penelord sale e rosietica. Verfuld
ppelord de pe aripe Insl precum si a celortl de pe
miler' e albd.

II.
Numele de F orf ecu4 A" sell F or f ece a" a
acestei famalil de paserT vine de - acolo, dupa cum
spune poporulu romand dela munte, pentru a t6te
pas6relele Rcestea all unit rostu forte curiosu, si anume
(Ind ill 1nchidd treed fiilcile una pe langa alta ca si
tamsurile forfecelord. Rostulu lord e forte tare, ca potd.
 421

cu densulil si -T sfarme .i sa-T macine char si pre ceI

mat vertosi cucuruzi de bradg i de molidu, din earii
seotil apol sementa 0 0 mitinincii.
Romitnit din tinutiili1 Dorm spunit despre pase-.
rile acestea ca atunel, and se aduna mat multe in iinti
!cell i suindu-se pe verfulil copaciloru incepil a eilnta,
e unit semnil ca celO multd peste vr'o cite -va ore se
va schimba timpulu, ca va pica. Erh cilnd se scobOra
din pitdure in sane si tilde, cftnd se asOclit pe sill)
stresinele acestora si incepil a Bilge locarile cele Ole,
pe uncle nu se afla ilk.' unit picii de &ba, attinei use -
menea e unit semnil ci se vat schimba timpultl, ca va
ploua, lnsil nu tudata, ci abia poste chine, treT sen
patru (Jibe. '1
') Com. de DM P. Urinal.

- >i..-K-

28
 Graurulti.
r.
Precurn pre tote vietittile cele cu patru pic46re,
asa si pre paserl Romftnll le Impartli 4n c u r a t e,
manclitere sell bune de mitncare si fn ue-
curate, nemitncittere sed spurcate.
Una dintre paserile, care nu numal cil e de catra
Romani tinuta de c u r a t il sett bunli de m it n-
c a r e, si Inca, pentru carnea et cea gust u 6 s a, e
forte eautatli, si pretuitli, e si Graurul d, dem. G r i. u-
relu si Griturasd1), fem. Grauritlia), numitil
de catrit Romilnit din Epirli Gareveld sett G li r 6-
lat. Sturnus vulgaris L. germ. der Staar.
v e 1 Lis-21",
G r a u r i i, aceste insert forte bune de nAncare,
se potd cunesce de pe urmaterele semne. Et ad pene
negriciese gi presurate cu pete albe si sure. Penele de
pe capd si cele de pe spate ale Graurului strelu-
cescil vera ca penele de pe capulti rat oiult11, era
penele G-rauri t e I aunt porumbace-ceuusil.
'I) In Bucovina_ si Muntenia corn. de Dlii P. Ispirescu.
2) In Bucovina si Transilvania corn. de DIA Gr. CracTunasti.
3) Com. de Din I. D. Hondrosoma.
 427

Graurei Wiesen pretutindene in Europa, -A din

fundulU §vediei pea In insula Malta, si el-liar in Africa,
0116 la capulu Bunei-sperante. Dupa ce in luna lul
Lillie 0-ad clocitn 6uele loth cenusii in culburi stritine
sett In scorburl de copaci, se adunil de petrecg In sto-
luri, dormu noptea In stufu, se clorovaescti sera si de-
min*, se se616, de odatI cu mare volbura si trecti re-
pede ca unu noril negru indesatu. De multe on se
amestia pintre P o r um b e I si pintre C T 6 r e, cu
earl sbOrA apol pintre vite eocotindu-se si cAutlindu-rat
milnearea. ' )
In restimpulu acesta stint Graurii forte grafi)" .i
prin urmare fOrte burn de milneare.

II.
Romanit au despre acesta sprecie de paseri Inca
si urmatOrele datine si credinte :
Se ()ice adica ca ace' put de G r a u r u, mill nu
sliOra din eurbil pe la I idn a G r a aril o r tt", adica
in 4iva de ss. Imp. Constantinu i Berta, 21 Mai, se
sue furnicile in multi' si-t onuira. De-aceea Graurulu
sea GrAurita in dim de Il 6u a Gr a uril or u 1st
artina, pull afara din cullui, ea sa nu-i ample furnicile. 3)
Pre !munch de tiganii, earn, dupa cunt fie-cartna
it este prea bine ennoseutti, sunt f6rte indrasneti ca yi
parintii lore, Romilnii iT asemenil cu pull de G r a u r u,
dicendu-le ca sunt ca :
I) A. I. Odobeecu. op. cit. p. 29.
2) Com. de Dlu Or. CrAcTunacd.
 428

Nisce puT de Grauril

Din Inns 10 Funril.

In poveOile romftne adeseorI dKrnil peste cal nits-

drilvam, cart porta numele de G r a u r it".
Totu dela numele aeestei paserl derivil si numele
a chine loealitatt isolate din Romilnin, anume : G r a u r T,
locuinta isolata in judetulu Vaslum plasa Funduri, Ri
G r a u r I, loeuintil isolata In judetulii Do* plasa Jiulu-
de- susil. ')
In fine spunhl Romfinii din Bucovina, cA prima-
vdra, and vinii multi Grauri de-odata innI)1fi prin
c4 i

garduri, nu va fi timpu bunts, ci timpil plomsii §li en

multe polite. 2)
') Frundescu. op. cit. p. 223.
2) Diet. de G. 136nasfi din Vara-Dorn&
 Adausil.
Paserile, a cgrorti nume poporanil 1-am unclad In
decursuld tiparira acestul tomb din Ornitologie, precum
qi acelea earl nu le putul penis acuma definl latinesce
anal de bine a le in Ora aice spertindd ea en timpuld
i acestea se vor puth definl.
Paserile, despre earl ni e vorba, sunt urmaterele.
Pr i g or nIul O. Dld Iosifd OlarTd, inveta-
toria din Domand In Banatd, mi-a scrisd urmaterele
despre paserea care porth numirea acesta : Prigortifuld
se tine de paserile carnivore, are ciocil strimbd, peue
arcate albe §i brune, piciere frumese galbene. Vera,
and e seceta mare, se'na10a f6rte susti In aerie qi tipit
a p161e.4
Dupa nume ear pdrea ca paserea acesta ar fi
aceea-0, care In unele locur/ se numesce Prig or e
On in Bucovina Alb i n A r el d (vedT p. 58.) dupd,
descrierea eT Insa semenit m4 de grabs a fi Gala
(vedI p. 164) sed alta Ore care pasere din familia Gail-
Totd despre Prigortfid Dld los. Olarid mi -a ma'
comunicatd Ina, §i urmdtdrea legends din Banatd:
Cand a facutd Dumneded lumen a poruncitd tutu-
rord paserilord ca ei ele sd. lucreze Impreunl cu den-
29
 430

suld, si mai alesd sit Indrepte si sa curatdsca tote isv6-

rele si riurile de pe MO panAntului, pentru ca apa din
ele sit fie mai limpede si sa curga maT lind.
T6te paserile ascultara porunca fae6toriului lord,
numai singurd Prigormuld nu vol sa, asculte, numai
eld nu vol sa lucre, qicendti ca nu-si va intina papueii
lucrandd si curatindd fsvorele... Are elti destula apa
cand plonk nu-I maT trebue Inca 0 alta ! ...
Dumneded, v6dendd acesta neascultare si Ind&
rgptnicie a Prigorululul, 1-a blitst6matd qicenda ca, atatil
eld catty si IntrOga lui semintie sa, n'aiba, dreptd de a
bea apa, din riurl, ci numai cn apa, de plOie Ball stem-
pere setea. Era de se va Incumeta vre °data sa bele,
atunci Indata, sa pdra ! ...
Asa a 4isti Dumneded si a§a a si remasti.
De-aceea Prigoruiuld de- atunci si Ong In 4iva
de asta-di, cand e mare seceta vera, se'na10. In aerd
si strigit ne'neetatd c hiu! chi u!'i pentru ca atunci
cere plow ca sa-si stemperea setea.
*
S. r ii, % elul d. Acesta e o pas6rica mica din
ordinea cantareOlord (oscines). Penele sale cele de pe
gusa si pantece sunt galbene- suril, cele de pe capd si
spate la rad6cina vine4e 6ra la verfd galband-Intune-
cate. Aripele pe de-asupra galbil, era, pe de desuptd alba.
Sarateluld, dupa cum mi-a spusd Dlii P. Ursuld,
petrece pretutindene prin paduri undo sunt butuci 0
$i arbor! resturnati, precum si prin coserele s6d n hilt...,
t ele oilord. In locurile din urma Ina. mai alesti numai
 431

tomna, (-and are sit cadd. ometd. Erna se apropie ei de

locuintele ominesci. Nutretuld sed consta met multd din
musculits ei vermieori. Quibuld ild face In reguld, prin
frundele ce se aft sub butucil ce' putregitioel.
Sdrdtelurd cants numat s6ra cand e s6rele aprope
de apusd. Peste di nu cants mat nici °data, fara numal
atunci cand p16trif el neruijlocitd dupd aceea se insIni-
ndzit el se face frumosd §i cAldurosit

Tin tart u l a. Acesta e de marimea unel

vritbii. Are o tints de pene roeii pe frunte, de unde
se vede ca -I vine ei numirea, care am audit'o ftntilitt-.T
-data dela nisce pas6rari din Bucuresci. Pe pantece e
albinet, erdi pe spate educe la col6re cu vrabia de
seed. Femeiueca e pe pepth roeietica, era pe pantece alba.
Tintarluld se tine de ordinea paseriloril cantift6re.
86m6nd a 4 o specie de Cintitd.
*
Ur z is r i ul U. Acesta, dupit cum mi-ad
spusd vr'o eitti-va Romani din satele Fratdutii-vechl
gi Crasna In Bucovina, e una. dintre paseruicele cele
mat mid, car! se afld In Europa ; se dice ca e ce-va
mat "'lied chlar ei de cats O chi u 1 it-b o ul u T". Pe-
treee mat rnultd prin buruene si prin urzicl, de tinde
se vede cd-Y vine ei numirea. Se bags de multe or!
chiar ei prin borti de e6recd. Erat nutretuld Iul constfr
din muscute.
Ed nu cunoscd pds6ru1ca acesta din vedere. Pre-
supunil Ar a. ca va fi o specie de Pituli c e, pentru
 432

cg, afarg de Ochiuld-boului, mai cu 8ama Pitulicele au

dating de-a Arabia foi ast Muth nutre %ulii prin mgracini,
urzict si alte buruene.
*
Ma c Ellen dru 1 if. In privinta pasgruicet,
care p6rtii numirea acesta usitatg, dupg catil scig eg
OM acuma,' numal in Moldova, Dig V. Alecsandri
ml-a scrisg urtngtorele : Macalendrulg e o pgsgricg
cu peptulu rosil, forte sprinting In sboruld et. CAnte-
culd sell e veselg si armoniosg. Ea dispare Erna din
Virg si.revine in primgv6rg dell face culEulit chlar
prin grgdini."...
Ore nu e cum-va paseruica, care in unele locurl
se numesce Pri g6r e sea Pr ih or i g germ. Roth-
keldchen ?? (vec1i p. 256). Dupg descrierea Dlui V.
Alecsandri ar senigng sg fie acesta.
*
G e1a t u 1 g. Acdsta numire din Banata mt-a.
comunicat'o Dlii A. Oprea prin Dlii Dr. At. M. Ma-
tienescu dicendil a se numesce germ. Fliegenfinger.
Sunt insa mat multe specil de Fliegenffinger lat. Mus-
cicapa. Nuscid Ileum care specie anume se'ntelege sub-
() el a t ii, s611 p6te cg tote ?...
*
C i o i c a cu accentuld pe i din urmg. Numirea.
acdsta e usitatg in T6ra Barset In Transilvania. Mi s'a
spusti, cg pgsgrica ce-o Ora e de mgrimea vrgbieip
are !mg rostii ce-va mat langg si mat suptire ; calla
 433

cluic, elute, ca gi cand s'ar vaeta, de trade se pare

ca-1 vine si numirea.

Scorus a. Numirea acesta, care mi-a comu-

nicat'o Dla Gr. a ba I. Sima, e usitata la Romanic din
muntit Abrudului in Transilvania. S6m6na ca paserea
ce-o porta, se tine de fatuilia Sturdilor a, pentru
a o specie de Sturcja se nutresce mat multa numai cu
bobite de S corus a (lat. Sorbus aucuparia).
*
Gintit a. In unele part/ ale Bucovinet, pre-
cum d. e. In tinutula Soled Cin ti t a (ve4I p. 382). se
numesce si Gintita.
*
M in u n du a. Alinuneua sea Mninuneua,
dupa credinta poporulul romans, este o pasere miste-
riosa, care nu se arata !lid °data emenilora. Mulct o
cunosca numai dupa nume, era acela egt pretinda ca
all vaqueo, cand IT IntrebT cum arata, nu scull cum sa,
ti-o descrie. Unit sputa a ar fi de marimea Gr a u-
r u 1 uT, altit de marimea unut p or um ba si er' altit
4ica ca ar fi numai ca Ochiura.-boallui. Unit spina
ca ar avea pene ruginii, era altit v-rdit si albe. Mat
pe scurta nime nu e In stare s'o descrie cu de-amarun-
tula, cad numai rara cand si rara tine o 'Ate vedea.
Buns oma la Dumneqea trebue sit fie acela, care o vede !
Atata dupit spusa Romftuilora din Bucovina, caul
si a celora din Transilvania vecint cu Bucovinenit,
 434 --,

Min undua traesce mar cu Barna la munte, prin

codrii seculars, prin padurile cele mai dese pintre crengI
si vrescuri, si numai atunci se scobera in apropierea
satelord, and are sit ante.
Minuneua canta forte rard si numai neptea Intre
unspredece si dOuespreclece sed dela meduld noptil,
One 'n revarsatuld zo'rilord. Canteculd el este felTuritd.
Unii spund a eld semena, uneori en plansetuld copii-
lora, alteort cu sberatuld caprelord sea 'Cu canteculd
altord pasert Era, cand gata de cantata, atunci face ea.
In vr'o cate-va restimpuri n u, n u, n n, n u! bed m i,
m i, m i, m i! sell t u, t u, t u, t u! Altii era-si spund
ca ea cants in mai multe moduli si cantecuth ei sit fie
forte frumosd si placutd.
Cate °data se wide Minundua si dim cantandd,
insit numai la locuri umediese, la lacuri, pintre irestii
si rachiti. Gland o audit Romanis pe locurile acestea
cantAudd si mai alesd tdmna qict :. ian asculta cum
anta Minundua, era va fi anuld ploiosd!"
Canteculd Minunelei atatil dupa credinta Romani-
lord din Bucovina catd $i a celord din Transilvania,
menesce totdeuna a red. Asa split ei, intre altele, cit
atunci and antii ea In scurtu timpd ad sit urmeze
bole, batalii, sed o femete mare. De cate on cants ea,
ittatia florins are sit, fie coretuld de papusoid.
Despre Minunea se face amiutire Inca, si Intr'o
doina poporana, fuss ci'ntr'acesta aca de scurtd, cit nu
se scie cu siguritate mat nemica despre acesta pasere
misteriesa.
 435

kta. i doina respectiva:

Pe-o crengg de ritchitea
Este-unu pulii de Min unea
Tras'am pusca la °brazil ..,
, Hohoho I nu mg 'npuscil
Pen'ce nu me-1 intreb ...
Ca nu-sit pulii de vidrI n ggrit,
Ci-sil drilguta ce ti-I dragli,
Numa'sil cu cilmesit negrit
Sit nu mg cunosc'a mg.

Din tots doina acdsta WM se p6te deduce, ca

Minundua e n6gra la pene, mat multa nemica.
*
Mninunit a. RomAnii din tinutuld Dornel
si a Radautilord in Bucovina cunosca o pasere pre care
o numeseui Mni nuni t a si-o descriti astfelia : Mninu-
nita e ce-va nun mica de citta and porumbu si aduce
la coldrea penelora cu pupaza, pe sub pantece e cam
alba, pe spate cam pestrita venata, era pe frunte, cand
sborsesce penele, se form6zii o cruce alba. Ea vine
f6rte Tara in Bucovina la Inceputulu primaverii si pe-
trece mai cu sama prin multi. Cantecula ei, care mina
lain! I il ill! Ingnma, dupit credinta poporului, tyro-
pierea une1 batalit.
P6te ca Mninunita si Mninuneua e una
si aceea-s1 pasere?
*
U n in 6u a. -- RomAnii din Fratautii-vechi cu-
nosed o pasere cu numele U nine a" si o descria in
 436

urmatoriuld modu: Uninena e a§la de mare ca unti

oil de curca sell ce-va qi mai mare, e la faptura rotun-
da, capulil ¢i picT6rele forte micT, la pone inpuTata (in-
pestritata) cu alba §i eit galband ; aripele scurticele. Pe-
trece in codru. Candi de cu nopte Inaintea tuturordr
celorlalte paseri. Canteculd ei e cam acesta lu,lu,lu,lu!
Despre Uninea se spune ca, vine la noT ca sa
sparga ometulti, §i cum vine ometuld Indata se ie. Nu
erneza nici °data In noT. Vine de-odata eu S t ur 4 uld
si cu Mierl a. Nu se arropie nici and de sate, ci pe-
trece puma prin codrii qi paduri. Sboruld ei e ca at
vrabief. Cand sbOrit nu i se vedil de felid picierele.
*
Caner nig, dem. Canara§d, fem. °gua-
r i t a, lat. Fringilla canaria L. germ. der Kanarienvogel.
Acesta paseruica, nu e mai de felid cunoscuta. Roma-
nilord dela Ora, ci numai celord de prin ora§e, carii
o Vat prin colivii. Prin urmare numirea ei de-ocamdata
nu pete fi admisa ca poporanit. Causa Insii de ce o in-
Oril aice este, ea cu timpuld are sa se 111*(4 sji acesta
In popord ca §i multe alte]e.
*
Buligai a. Paserea, care porta acestd nume
usitatit In Tera Hategului, dupa cum mi -a spusti Did
Nic. DensuOand, e unti feria de vulturul care-si face
cuibulti prin munti. Dar' nu petrece, numaT la muntr,
ci peste 4i se cobera forte adeseori si la %era uncle-0
mita nutretti, era spre sera se retrage erali spre
munci... In aeril mai roultd plutesce, de catil sb6ra.
> f<--
 Ere( de tiparYii.
Pag. renal. cetesce.
13 28 si-a
51 Nots 3 diu din
70 16 %Oa
75 4 fuel facu
75 25 sat seu
89 10 misck migal
109 5 moldavit moldavit
122 12 paceri paseri 4
144 13 si 14 Nadi Pajudt
166 25 &frete sdrate
178 12 Plesusulii Plesuvulii
179 22 si 23 0-0 /migrate Impeditesit
185 1 ceealalta ceeslaltit
185 27 si 28 aseundedu-se ascun4endu -se
188 2 datinele" datinele
188 9 leganda legends
188 Nota 3 Oomulu Omulit
193 19 si 20 Cu cu cu
200 9 altd olaltif
200 10 /iPg
200 10 si 11 aka temuti ass de temuti
213 18 me me me
229 14 sorbintudi sorbiturg,
245 10 pasrile paserile
30
 - 438
Pag rerrdii. Miiiritil. cetesce.
249 17 cu ca
253 8 Privitorea Privighitorea
260 8 voil voril
269 3 preface face
282 17 istorisesce istorikescii
287 9 crudiii erudici
295 3 le sine la sine
302 16 si 17 prdcutii prefileutii
302 23 si 24 ptiseselei pAserele
308 2 semnilorii semenilorti
324 21 Pitu lciulu Pitulicii lii
329 15 i Oi
345 12 face face
354 10 ce lateseir se Igteseil
358 14 t cepud Incepurti
374 11 scitii sciutil
409 Nota 7 d se schimbe en nota 1 de pe pag, 410.
426 7 si Incit d Ind
427 9 amestid amesticit

NB. Afard de acestea orori mai lipsesce in unele esemplare i scurtii

in miiloculii si maa alesii in fines unoru euvinte din poesil
note. Pre acela lectorii vor binevol a-lii adauge singuti.