Unitatea de învăţare U2.

Indicatorii fiabilităţii sistemelor tehnologice

Cuprins

U2.1. Introducere ................................................................................................................ 16

U2.2. Obiectivele unităţii de învăţare ................................................................................. 16
U2.3. Expresia generală a fiabilităţii .................................................................................. 17
U2.4. Funcţia de repartiţie (funcţia căderilor) .................................................................... 18
U2.5. Densitatea de repartiţie (densitatea de probabilitate) a timpului
de funcţionare fără defecţiuni ................................................................................... 19
U2.6. Rata de defectare (intensitatea de defectare) ............................................................ 21
U2.7. Media timpului de bună funcţionare ......................................................................... 22
U2.8. Dispersia timpului de bună funcţionare .................................................................... 22
U2.9. Abaterea medie pătratică a timpului de bună funcţionare ........................................ 22
U2.10. Rezumat .................................................................................................................. 23
U2.11. Test de evaluare a cunoştinţelor ............................................................................. 23

U2.1. Introducere
Conform STAS 10307-75, indicatorii de fiabilitate sunt mărimi care
caracterizează cantitativ fiabilitatea produselor industriale, iar definirea lor se
bazează pe legea de repartiţie a timpului de funcţionare fără defecţiuni a
produsului. În acest sens, pentru caracterizarea fiabilităţii elementelor sistemelor
tehnologice se consideră ca mărime aleatoare timpul scurs până la apariţia primei
defecţiuni sau timpul de funcţionare între defecţiuni (având în vedere că aceste
elemente sunt produse reparabile). Fiabilitatea elementelor sistemelor tehnologice,
ca şi a altor produse industriale, este determinată atunci când se cunoaşte unul din
cei trei indicatori ai timpului de funcţionare fără defecţiuni: funcţia de fiabilitate
R(t), densitatea de repartiţie a timpului de funcţionare fără defecţiuni f(t),
intensitatea defecţiunilor z(t).

U2.2. Obiectivele unităţii de învăţare

Această unitate de învăţare îşi propune ca obiectiv principal prezentarea
indicatorilor fiabilităţii sistemelor tehnologice.
La sfârşitul acestei unităţi de învăţare studenţii vor fi capabili să:
¾ aprecieze cantitativ nivelul de fiabilitate al dispozitivelor;

16
 ¾ să specifice expresia generală a fiabilităţii;
¾ caracterizeze funcţia de repartiţie, rata de defectare şi media timpului de bună
funcţionare.

Durata de parcurgere a acestei unităţi de învăţare este de 2 ore.

Indicatorii de fiabilitate sunt mărimi caracteristice care permit aprecierea cantitativă a

nivelului de fiabilitate al dispozitivelor.

Indicatorii de fiabilitate se pot referi la întreaga populaţie de dispozitive sau la un

eşantion prelevat dintr-o populaţie de dispozitive.

Populaţia este orice mulţime de dispozitive similare, având proprietăţi comune care este
supusă unui studiu statistic.

Eşantionul este un grup de dispozitive selectat aleator dintr-o mulţime de dispozitive

similare, care formează o populaţie.

U2.3. Expresia generală a fiabilităţii

Funcţia de fiabilitate R(t) reprezintă probabilitatea ca timpul T, de funcţionare fără
defecţiuni a produsului, să fie mai mare decât cel prescris, t.

N (t )
R(t) = P(T > t) = lim
N 0 →∞ N0

unde: N(t) – numărul dispozitivelor aflate în bună stare de funcţionare la momentul t; N 0 -

numărul dispozitivelor din care a fost alcătuit iniţial eşantionul supus observaţiei.
In cazul studiilor statistice:
N (t )
R(t ) =
N0

pentru t=0, R(0)=1; t → ∞, R(∞ ) = 0 / N 0 = 0

Să ne reamintim...
Fiabilitatea se exprimă prin probabilitatea ca produsul să funcţioneze fără
defectare în intervalul (0,t), în condiţii determinate.

17
 Fig.2.1. Graficul funcţiei R(t)

Exemple
Funcţia de fiabilitate permite aprecierea nivelului de încredere în utilizarea
unui dispozitiv la un anumit moment t din viaţa sa, compararea nivelului de
fiabilitate al unor dispozitive realizate de producători diferiţi, compararea
condiţiilor de utilizare ale unor dispozitive realizate de acelaşi producător, dar
aflate la utilizatori diferiţi.

Indicatorii de fiabilitate sunt mărimi caracteristice care permit:

a. aprecierea cantitativă a nivelului de fiabilitate al dispozitivelor;
b. aprecierea calitativă a nivelului de fiabilitate al dispozitivelor;
c. estimarea nivelului de fiabilitate al dispozitivelor.

U2.4. Funcţia de repartiţie (funcţia căderilor)

Uneori este mai comodă utilizarea funcţiei de nesiguranţă în funcţionare F(t), denumită
şi funcţie de nonfiabilitate (sau funcţie de repartiţie), însemnând capacitatea produselor de a
ieşi din funcţiune, de a se defecta:
F(t) = 1- R(t)

Drept măsură a nesiguranţei în funcţionare se consideră probabilitatea căderii în decursul unui

timp prescris, în condiţii date. Cu alte cuvinte, nesiguranţa în funcţionare se exprimă prin
probabilitatea faptului că timpul T de funcţionare fără defecţiuni este mai mic decât cel
prescris, t.
n(t )
F(t) = P(T ≤ t) = lim
N 0 →∞ N
0

unde: n(t) – numărul dispozitivelor care s-au defectat până în momentul t.

18
 In cazul studiilor statistice:
n(t ) n(t )
F (t ) = F (t ) =
N0 dacă N 0 < 20 , atunci: No +1

După cum se ştie, suma probabilităţilor evenimentelor contrarii este egală cu unitatea şi, cum
funcţionarea fără defecţiuni şi defecţiunea reprezintă astfel de evenimente, este evidentă
relaţia:
R(t) + F(t) = 1

Un exemplu de grafic posibil

pentru R(t) si, respectiv, F(t) este
reprezentat în figura 2.2. Vom
enumera unele proprietăţi
evidente ale funcţiei R(t):
1) R(0) = 1, adică se poate
examina funcţionarea fără
defecţiuni doar a acelor produse
care au fost în bună stare în
Fig.2.2. Graficul functiilor R(t), F(t) momentul pornirii;
2) R(t) este o funcţie de
timp monoton descrescătoare;
3) R(t) → 0 când t → ∞.

U2.5. Densitatea de repartiţie (densitatea de probabilitate) a timpului de

funcţionare fără defecţiuni
Nu totdeauna este comod să se caracterizeze fiabilitatea prin probabilitatea funcţionarii
fără defecţiuni, deoarece, pentru perioade mici ale timpului de funcţionare al sistemelor
studiate, valorile R(t) vor fi apropiate de unitate. De aceea, concomitent, se folosesc şi alţi
indicatori, de exemplu, densitatea de repartiţie (densitatea de probabilitate) a timpului de
funcţionare
fără defecţiuni:
P(t − ∆t ≤ T < t ) n(∆t )
f (t ) = lim ; P(t − ∆t ≤ T < t ) =
∆t →0 ∆t N0

19
 Din punct de vedere statistic, raportul dintre numărul de defecţiuni în unitatea de
timp produse într-un subinterval de timp şi numărul de dispozitive aflate în bună
stare de funcţiune la începutul subintervalului de observare, reprezintă:
a. densitatea de probabilitate a timpului de bună funcţionare;
b. funcţia de defectare;
c. rata de defectare.

Densitatea de probabilitate a timpului de bună funcţionare reprezintă limita raportului

dintre
probabilitatea ca un dispozitiv să se defecteze în intervalul închis la stânga [t-∆t, t] şi mărimea
intervalului ∆t, atunci când aceasta din urmă tinde către 0.
Statistic, reprezintă raportul dintre numărul de defecţiuni ce apar în unitatea de timp pe
parcursul unui subinterval şi numărul de dispozitive luate iniţial în observare.
n(∆t )
f (t ) =
N o ∆t

dR(t ) dF (t )
Dacă ∆t → 0 , atunci f (t ) = − . Deoarece R(t) = 1-F(t) rezultă: f (t ) =
dt dt
Deci, f(t) reprezintă viteza de defectare a dispozitivelor.
Exemple
Densitatea de probabilitate a timpului de bună funcţionare este utilă în
planificarea activităţii de mentenanţă şi permite aprecierea producţiei dacă se
referă la dispozitive realizate de o singură firmă (omogenitatea producţiei), oferă
informaţii privind omogenitatea solicitărilor în utilizare şi a calităţii şi frecventei
operaţiilor de mentenanţă.

Fig.2.3. Graficul funcţiilor R(t), F(t) si f(t)

20
 Densitatea de probabilitate a timpului de bună funcţionare:
a. se exprimă în defecţiuni/unitatea de timp;
b. permite identificarea naturii defecţiunilor;
c. este utilă în planificarea activităţii de mentenanţă.

U2.6. Rata de defectare (intensitatea de defectare)

Se mai poate folosi ca indicator de fiabilitate rata (sau intensitatea ) de defectare,
definită ca limită a raportului dintre probabilitatea de defectare în intervalul (t, t+ ∆ t),
condiţionată de buna funcţionare în intervalul (0,t) şi mărimea intervalului ∆ t, când ∆ t→0.

P(t < T ≤ t + ∆t / T > t )

z (t ) = lim
∆t →0 ∆t

In acelaşi timp se poate scrie că:

f (t ) f (t )
z (t ) = =
R(t ) 1 − F (t )

Intensitatea de defectare poate fi definită şi ca probabilitatea ca un echipament, în bună

stare la timpul t, să se defecteze în intervalul (t, t+dt). Astfel, se obţine ecuaţia:
1 dR(t )
z (t ) = − ⋅
R(t ) dt

care , rezolvată pentru condiţia iniţială R(0) = 1, determină pentru funcţia de fiabilitate
t
− z (t )dt
expresia: R(t ) = e ∫
0 ; daca z(t) = const. = λ, atunci R(t ) = e − λt .

Fig. 2.4. Alura curbei ratei căderilor tipică pentru produse

industriale

21
 Exemple
Rata de defectare se exprimă în defecţiuni/unitatea de timp şi permite
compararea nivelului de fiabilitate al dispozitivelor realizate de diferiţi
producători, compararea condiţiilor de utilizare a aceluiaşi tip de dispozitive,
identificarea etapei din viaţa dispozitivelor şi, implicit, a naturii defecţiunilor.

U2.7. Media timpului de bună funcţionare

Estimarea fiabilităţii funcţionale a sistemelor tehnologice presupune determinarea unuia
dintre indicatorii menţionaţi mai sus. De asemenea, se mai poate folosi ca indicator de
fiabilitate foarte sugestiv şi media timpului de bună funcţionare:

∞
MTBF = M (t ) = ∫ t ⋅ f (t ) dt
0

care, integrată prin părţi, conduce la:

∞ ∞
1
MTBF = ∫ R (t ) dt = ∫ e −λt dt =
0 0
λ

În acest caz particular se observă legătura dintre MTBF şi rata defectărilor.

În cazul elementelor reparabile MTBF reprezintă durata medie între căderi sau până la
prima cădere iar pentru elementele nereparabile reprezintă durata medie până la apariţia unui
defect. MTBF este un indicator direct, deoarece mărimea lui este direct proporţională cu
gradul de fiabilitate al produsului.
Un grad de fiabilitate mai ridicat însemnă un MTBF mai mare şi invers.

U2.8. Dispersia timpului de bună funcţionare

∞
D = ∫ (t − m ) ⋅ f (t )dt
2

U2.9. Abaterea medie pătratică a timpului de bună funcţionare

σ= D

22
U2.10. Rezumat
Indicatorii de fiabilitate sunt mărimi caracteristice care permit aprecierea
cantitativă a nivelului de fiabilitate al dispozitivelor.
Funcţia de fiabilitate permite aprecierea nivelului de încredere în utilizarea
unui dispozitiv la un anumit moment t din viaţa sa.
Densitatea de probabilitate a timpului de bună funcţionare este utilă în
planificarea activităţii de mentenanţă.
Rata de defectare se exprimă în defecţiuni/unitatea de timp şi permite
compararea nivelului de fiabilitate al dispozitivelor realizate de diferiţi
producători.
În cazul elementelor reparabile MTBF reprezintă durata medie între căderi
sau până la prima cădere iar pentru elementele nereparabile reprezintă durata
medie până la apariţia unui defect.

U2.11. Test de evaluare a cunoştinţelor

1. Din punct de vedere statistic, raportul dintre numărul de defecţiuni ce
apar în unitatea de timp pe parcursul unui subinterval şi numărul de dispozitive
luate în observare, reprezintă:
a. densitatea de probabilitate a timpului de bună funcţionare;
b. rata de defectare;
c. funcţia de defectare.

2. f(t) reprezintă:
a. funcţia de defectare;
b. rata de defectare;
c. viteza de defectare a dispozitivelor.

3. Rata de defectare:
a. permite aprecierea producţiei;
b. se exprimă în defecţiuni/unitatea de timp;
c. este utilă în planificarea activităţii de mentenanţă.

4. z(t) reprezintă:
a. funcţia de defectare;
b. rata de defectare;

23
 c. viteza de defectare a dispozitivelor.

5. Ce semnifică media timpului de bună funcţionare?

a. timpul care separă două defecte consecutive ale unui produs reparabil;
b. media perioadelor de timp dintre defectările consecutive pentru un
produs reparabil;
c. timpul total de funcţionare al unui produs raportat la numărul de
defecte posibile;
d. timpul scurs până la defectarea unui produs nereparabil.

6. Pe graficul alăturat sunt reprezentate, în funcţie de timp, fiabilitatea,

funcţia de repartiţie şi densitatea de probabilitate a căderilor. Identificaţi cele trei
funcţii marcate cu 1, 2 şi 3.

fiabilitatea =
funcţia de repartiţie =
densitatea de probabilitate a căderilor =

24