CAPITOLUL 1

PROIECTUL – Consideraţii generale

1.1 Ce este un proiect ?

Câteva definiţii din literatura de specialitate ar fi:

O activitate (de obicei mai multe activităţi strâns legate) care se desfăşoară după un
plan, având ca scop atingerea unui obiectiv definit, într-un anumit interval de timp şi
care se va termina când obiectivul este atins [4].

Un grup de activităţi legate, desfăşurate într-un mod organizat, cu un punct de

plecare şi un punct de sfârşit, cu scopul satisfacerii obiectivelor definite [4].

Un grup de acţiuni care trebuie să fie performante într-o secvenţă logică şi care
trebuie să întâlnească obiectivele prestabilite ale clientului [4].

Proiectul presupune efectuarea unei activităţi temporare în scopul creării unui nou
produs sau serviciu [2].
Ca o concluzie a celor mai sus menţionate, rezultă următoarea definiţie
cumulativă a termenului de proiect:

Proiectele sunt activităţi unice, orientate spre obiective, cu un grad ridicat de noutate
şi cu o sarcină de lucru complexă. Ele sunt limitate în timp dar şi din punct de vedere
al resurselor umane şi materiale. Necesită de obicei o colaborare interdisciplinară în
cadrul unor structuri organizatorice speciale, precum şi metodici speciale şi implicând
riscuriSespecifice.
foloseşteObiectivul proiectului
termenul de îl constituie crearea unei noi valori (produs,
proiect pentru:
serviciu ş.a.) [2].
➢ dezvoltarea unui nou produs/serviciu;
De exemplu: realizarea unui nou autovehicul, conceperea unui nou produs
informatic, construirea unei noi clădiri, oferirea de consultanţă în afaceri, organizarea
unei campanii de marketing.
Managementul proiectelor 8

Ceea ce rezultă trebuie să fie ceva nou; trebuie să aibă elemente care să-l
diferenţieze de tot ce a existat până atunci (depinzând de la caz la caz), chiar dacă face
parte dintr-o categorie mai largă.
Un astfel de produs nou creat, se poate ulterior produce în serie sau nu, caz în
care este destinat unui anumit scop, având caracter de unicat; nu se poate numi proiect
decât dezvoltarea primului model. Dacă acesta se adaptează la noi condiţii, atunci
vorbim din nou despre un proiect.
Nu trebuie confundat un proiect, cu o nouă metodă care duce la realizarea unui
produs cunoscut. Poate fi însă un proiect elaborarea unei noi metode, tehnici,
proceduri.
Dezvoltarea unui nou produs/serviciu presupune într-o anumită măsură
cercetarea. Cercetarea poate determina ca produsul/serviciul să fie într-un anumit fel
sau în altul; ceea ce rămâne neschimbat este scopul pentru care se creează
produsul/serviciul respectiv (să aibă o anumită funcţiune, un anumit design, o anumită
structură, un anumit conţinut, etc.). Scopul produsului/serviciului este diferit de scopul
proiectului, prin proiect urmărindu-se dezvoltarea produsului/serviciului.
Pentru a înţelege mai clar, când se impune şi când nu organizarea activităţilor
sub forma unui proiect, prezentăm mai jos următorul tabel:

Tabelul 1.1
Nu caracterizează un
Caracteristic unui proiect
proiect
Are un început şi un sfârşit
Durata Este un proces continuu
bine determinate (este finit)
Vizează multiplicarea a
Scopul Vizează crearea a ceva nou
ceva deja existent
Au fost deja anterior luate
Detaliile Li se acordă o mare atenţie
în considerare
Se constituie exclusiv pentru Perioada de colaborare
Echipa
scopul proiectului este nedefinită

În multe domenii nu se lucrează decât pe proiect. De exemplu: consultanţa,

producerea de soft, construcţii etc. – problemele care trebuie rezolvate fiind altele şi
rezultatul final diferind de la caz la caz.
Capitolul 1: Proiectul – Consideraţii generale 9

1.2 Proiectele industriale [3]

Proiectele industriale au ca scop producerea de echipamente, maşini şi utilaje,

nave de transport, avioane, autovehicule şi diverse alte produse specifice. Produsul finit
poate fi construit special pentru un anumit client, după cum proiectul respectiv poate fi
generat şi finanţat în cadrul companiei în vederea creării şi dezvoltării unui nou produs,
destinat producerii în serie şi vânzării.
Proiectele industriale se desfăşoară de obicei într-una din fabricile companiei
executante sau în alt spaţiu de lucru apropiat, ceea ce oferă posibilitatea exercitării unui
management eficient direct la faţa locului şi crearea mediului optim de lucru.
Desigur, aceste condiţii ideale de realizare a proiectului, nu sunt aplicabile
întotdeauna. Unele proiecte industriale complexe, presupun activităţi departe de bază,
de exemplu în faza de implementare, instalare, iniţiere, instruire iniţială a clienţilor,
service-ul şi întreţinerea ulterioare. Şi mai dificil este cazul produselor complexe,
dezvoltate şi executate de un consorţiu de companii, foarte posibil trecând peste mai
multe graniţe naţionale, cu toate problemele de risc, de dificultăţi contractuale,
comunicaţii, coordonare şi control.

Fig. 1.1 Ciclul de viaţă al unui proiect industrial [3]

În general, proiectele industriale, categorie în care sunt incluse şi cele finanţate

de clienţi, sunt de natură ciclică. Acest aspect este prezentat în figura 1.1, care prezintă
şi câteva din etapele cheie ale proiectelor industriale. Acestea sunt concepute de la
primul contact dintre client şi executant şi se materializează prin lansarea comenzii sau
Managementul proiectelor 10

semnarea contractului. În final, după parcurgerea etapelor specifice, proiectul ajunge

din nou la client, sub forma unui nou produs.
Pe parcursul derulării proiectului între departamente apare un flux informaţional,
se emit instrucţiuni, se analizează rezultatele obţinute în urma derulării activităţilor
specifice proiectului. Toate aceste date sunt utilizate atât pentru corectarea erorilor care
pot apărea cât şi pentru controlul desfăşurării proiectului.

1.3 Proiectele de cercetare

Proiectele destinate cercetării pot să consume sume mari de bani, să dureze ani
de zile şi să ducă la o descoperire spectaculoasă atât din punct de vedere tehnic cât şi
al profitului sau să se dovedească o completă pierdere de bani şi timp [3].
Proiectele de cercetare presupun cel mai mare grad de risc, deoarece îşi propun
lărgirea orizontului actual de cunoştinţe. Spre deosebire de celelalte proiecte,
obiectivele lor finale sunt greu de definit, dat fiind gradul ridicat de risc şi noutate pe
care îl presupune un astfel de proiect. De aceea, proiectele de cercetare pot să nu se
preteze la metodele de management aplicabile în cazul celorlalte tipuri de proiecte, dar
este necesar să se încerce controlarea acestora, adaptarea metodelor cu caracter
general la caracteristicile acestor proiecte [3].
Bugetele trebuie corelate cu fondurile disponibile. Cheltuielile pot fi controlate
prin verificări şi evaluări contabile periodice, precum şi prin autorizarea şi eliberarea de
fonduri în tranşe periodice, bine controlate şi atent motivate [3].

Buget mare

Durată mare a Proiect de Grad ridicat

proiectului cercetare de risc

Obiective greu
de definit

DA Atingerea NU
obiectivelor

Rezultate Pierdere de
spectaculoase bani şi timp

Fig. 1.2 Elemente specifice proiectelor de cercetare

Capitolul 1: Proiectul – Consideraţii generale 11

Deşi activităţile de cercetare sunt considerate ca ieşind din sfera de acoperire a

metodelor obişnuite de control al proiectelor, asigurarea spaţiilor, comunicaţiile,
echiparea şi aprovizionarea cu materiale necesare cercetării pot forma foarte bine
proiecte de investiţii de capital în sine, asupra cărora se poate şi trebuie exercitat un
management al proiectului adecvat [3].