3

FORMA DE STAT
 MEMO

FORMA DE STAT
organizarea puterii de stat în anumite limite
STRUCTURA DE STAT
spaţiale, adică pe un anumit teritoriu
organizarea statului în funcţie de cel care deţine
FORMA DE
prerogativele de Şef al statului (monarh sau
GUVERNĂMÂNT
preşedinte).
ansamblul instituţiilor, metodelor şi mijloacelor
REGIMUL POLITIC
prin care se realizează puterea

I. STRUCTURA DE STAT. FORMELE STATULUI

S
A
T
S
A
T
U
A
T
I
N R
U
A
T
I
N R
C
P
M
O E
L
S
L
P
M
I U
X
S
U
A
TL
C
P
M
OU
S

STAT FEDERAL

STAT STAT
STAT
FEDERAT FEDERAT FEDERAT

STAT UNITAR STAT

FEDERAT

STAT STAT
FEDERAT FEDERAT
 STATUL UNITAR – TRĂ

este format din mai multe entităţieste

statale (state
format federate/Land-uri/cantoane/regiuni
dintr-o singură entitate statală; provincii);
există o ordine constituţională comună statelor
este format federate,
dintr-un astfel cum
ansamblu unicaceasta a fost consacrată
de organisme prin legea
constituţionale prin c
există o legislaţie comună stateloractivitatea
federate, emanând de laseorganele
de guvernare difuzeazăcude
competenţă
la centru penormativă constituit
cale ierarhică;
există organe legiuitoare, administrative
există o şisingură
de justiţie la nivelul
ordine juridicăfederaţiei;
dominată de norma cea mai înaltă a dre
populaţia reprezintă un corp unitar, deşi persoanele
populaţia ce o cetăţenie
are o singură alcătuiesc; deţin două cetăţenii – cetăţenia statu
statul federal are, în mod obligatoriu, un organ
structura legislativ
unitară bicameral,
a statului o Camerăconcepută
este, în principiu, reprezintăpeîntreaga Naţiu
principiul ce
statul federal este subiect distinctconducerea
de drept internaţional, acţionând ca atare în relaţiile internaţionale.
centralizată prezintă avantajul că actele guvernanţilor se ap
organizarea sa administrativă permite transferul puterii de decizie auto
centralizarea este astăzi contracarată de trei corective: deconcentrare -d
există o ordine constituţională comună statelor federate, astfel cum aceasta a fost consacrată prin legea fundam
există o legislaţie comună statelor federate, emanând de la organele cu competenţă normativă constituite la ni
există organe legiuitoare, administrative şi de justiţie la nivelul federaţiei;
populaţia reprezintă un corp unitar, deşi persoanele ce o alcătuiesc deţin două cetăţenii – cetăţenia statului fed
statul federal are, în mod obligatoriu, un organ legislativ bicameral, o Cameră reprezintă întreaga naţiune, în tim
statul federal este subiect distinct de drept internaţional, acţionând ca atare în relaţiile internaţionale.

Statul federal are la baza sa următoarele PRINCIPII:

PRINCIPIUL AUTONOMIEI
PRINCIPIUL PARTICIPĂRII
PRINCIPIUL SUPRAPUNERII
 Practica constituțională a evidențiat două modalităţi de constituire a
federaţiilor:

ASOCIERE DISOCIERE

Un prim proces îl reprezintă asocierea care constă în integrarea mai multor

state şi constituirea unei noi entităţi statale. Germania este un astfel de stat federal
creat prin asociere. Din punct de vedere al structurii de stat, Germania a optat în 1919
pentru organizarea federală bazată pe o largă autonomie acordată Landuri–lor.
Regimul de autonomie al acestora a fost, însă suspendat de Guvernul naţional-socialist
al Cancelarului Adolf Hitler, întrucât era un obstacol în calea centralizării şi
concentrării întregii puteri, inclusiv a celei locale, în mâinile acestuia. Din anul 1935
până în 1945, Germania a fost un stat unitar. Din anul 1949 s-a revenit la organizarea
federativă a statului – pe Land-uri (Länder). Federalismul a fost conceput în
Germania ca o formă de separaţie a puterilor şi ca o garanţie pentru libertăţile lor. În
anul 1949 existau 12 Land-uri, dar prin comasarea unora dintre ele, numărul acestora a
scăzut la 10. Prin reunificarea Germaniei în 1990, Land-urilor existente li s-au adăugat
alte 5 noi Land-uri provenind din fosta Republică Democrată Germană, precum şi
oraşul Berlin. La momentul actual Germania este organizată la nivel federal în 16
Land-uri, dintre care 3 sunt „oraşe-stat”( Berlin, Bremen şi Hamburg).
Organizarea celor 26 de cantoane din Elveția reprezintă expresia cea mai
autentică a federalismului, deși aceasta este considerată o confederație. Alianțele
foarte strânse între cantoane se află la originea acestui stat creat în 1848.
Statelor Unite ale Americii au luat ființă în 1787, pornind de la cele 13 state
care erau asociate în Confederație în 1776.
Motivele integrării unor state independente şi suverane într-un stat federal sunt
foarte diverse: apărarea comună împotriva unei ameninţări externe, preocuparea de a
asigura o ordine socială internă stabilă; dorinţa de a folosi mai eficient resursele
economice, particularităţile geografice.
Disocierea/dezagregarea este un alt proces de realizare a federalismului și
constă în separarea unor regiuni ale statului unitar şi constituirea împreună cu
teritoriul rămas a unei federaţii. Disocierea spre care evoluează unele state federale
presupune afirmarea unui drept de secesiune sau chiar dislocarea unor state din
federaţie, mergând până la destrămarea statului federal. Sunt rare Constituţiile care
menţionează existenţa unui drept de secesiune (ex. Art. 72 din Constituţia URSS
recunoştea acest drept Republicilor federate, însă el nu a fost exercitat în practică
pentru o perioadă foarte mare de timp. Dezintegrarea statelor federale socialiste a
constituit un eveniment marcant la începutul anilor ’90. În URSS, Iugoslavia sau în
Cehoslovacia, federalismul nu a putut supravieţui dispariţiei Partidului Comunist, care
asigura unitatea doctrinară. Respectivele state federale erau dominate de statul federal,
iar autonomia lor era iluzorie (Louis Favoreu, Patrick Gaia, Richard Ghevontian, Jean-
Louis Mestre, Otto Pfersmann, Andre Roux, Guy Scoffoni)

II. FORMA DE GUVERNĂMÂNT

ARISTOTEL, Politica

MONARHIA REPUBLICA

este acea formă de guvernământ în care organul este acea formă de guvernământ în care organul
care îndeplineşte atribuţiile de Şef al statului este care îndeplineşte funcţia de şef al statului, este
un monarh care ocupă tronul fie prin alegere, fie ales, de regulă, pentru o perioadă anumită de
prin succesiune ereditară. timp.
 Monarhia absolută  republica parlamentară
 Monarhia constituţională  republica prezidenţială
 Monarhia dualistă  republica semi-prezidenţială

III. REGIMUL POLITIC

 DEMOCRATIC TOTALITAR

? TEMATICA SEMINARULUI
1. Forma de stat. Noţiune
2. Structura de stat
2.1. Statul unitar. Trăsături. Forme
2.2. Statul federal. Trăsături. Principii
3. Forma de guvernământ
3.1. Monarhia. Forme
3.2. Republica. Modele
4. Regimul politic
5. Funcţiile statului. Prezentare generală. Clasificarea funcţiilor statului

TEME
PENTRU PREGĂTIREA INDIVIDUALĂ

1.Evidenţiaţi trei trăsături ale statului unitar:

__________________________________________________
__________________________________________________
__________________________________________________
 2. Ce principii guvernează statul federal?

3. Evidenţiaţi caracteristicile statului regional spaniol:

__________________________________________________
____
__________________________________________________
____
__________________________________________________
____
__________________________________________________
____
__________________________________________________
____
__________________________________________________
____
__________________________________________________
____

4. Evidenţiaţi asemănările şi deosebirile dintre deconcentrare şi

descentralizare:

ASEMĂNĂRI
DECONCENTRARE DESCENTRALIZARE
 DEOSEBIRI
DECONCENTRARE DESCENTRALIZARE

5. Daţi exemple de entităţi federate din următoarele state federale, după

modelul:

Denumire
Statul federal entitate Membrii federaţiei
federată
New York, Carolina, Florida, etc.

SUA Stat federat

Canada

Germania
 Belgia

Elveţia

Austria

Federaţia Rusă

6. Organizarea în cadrul statului federal. Studiu de caz: SUA/Belgia/

Federaţia Rusă:

 Componentele statului federal (exemple):

_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
 Identificaţi trăsăturile federalismului din statul analizat şi argumentaţi-le cu
texte constituţionale:
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________

Enumeraţi competenţele statului federal:

_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________

 Enumeraţi competenţele statelor membre ale federaţiei:

_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________

 Care este organismul ce reprezintă subiecţii federaţiei? Precizaţi care este

compoziţia sa şi cum sunt desemnaţi membrii săi:

Organismul ce reprezintă
Compoziţia Modul de desemnare
subiecţii federaţiei
  Precizaţi care este autoritatea care rezolvă conflictele dintre statul federal şi
subiecţii federaţiei:

_____________________________________________________________________

7. Caracterizaţi statele din Europa în funcţie de forma de stat, după

modelul:

Nr. Structura de Forma de

Stat Regim politic
Crt. stat guvernământ
România unitar republică democratic
Austria
Belgia
Bulgaria
Croația
Cehia
Danemarca
Elveţia
Estonia
Finlanda
Franţa
Germania
Grecia
Irlanda
Italia
Letonia
Lituania
Luxemburg
Olanda
Polonia
Portugalia
Marea Britanie
Federaţia Rusă
Slovacia
Slovenia
Spania
Suedia
Ungaria

8. Exemplificaţi cu texte din Constituţia României următoarele concepte:

  structura de stat ________________- art. C.________
 forma de guvernământ ____________- art. C. ________
 regimul politic _________________- art. C._________
 caracteristicile teritoriului - ____________________________- art.
C._____
 corectivele centralizării _________________ - art. C._______

_____________- art. C.______

______________ - art. C._______

9. Identificaţi în textele constituţiilor române, reglementările care vizează

structura de stat, forma de guvernământ (după modelul):

1991,
Constituţie 1866 1923 1938 1948 1952 1965 revizuită în
2003
Art. Art. Art. Art. Art. Art. Art. 1 alin.
Structura
1
de stat
unitar
Forma de Art. Art. Art. Art. Art. Art. Art. 1 alin. 2
guvernămân republică
t

10. Ce principii guvernează administraţia publică din România?

 _________________________________ art. C._________

 _________________________________ art. C. _________
 _________________________________ art. C._________

11. Invocaţi cel puţin trei texte constituţionale din care rezultă că
România este un stat unitar - cu excepţia art.1 alin.(1):



 MODELE DE TESTE

1. Formele statului simplu sunt:

a. statul unitar; 
b. confederaţia; 
c. statul federal; 
d. statul regional. 

2.Descentralizarea ca metodă de exercitare a puterii pe plan local este

proprie:

a. statului unitar; 
b. statului regional; 
c. statului federal. 

3. Primarii sunt:

a. autorităţi publice deconcentrate; 

b. autorităţi publice descentralizate. 

4. România este un stat:

a. unitar; 
b. regional; 
c. federal. 

5. O unică ordine juridică există în:

a. statele federale; 
b. statele regionale; 
c. uniunile reale; 
d. statele unitare. 

6. Bifaţi afirmaţia corectă:

a. monarhia constituţională este forma de guvernământ în care

alături de monarh sunt şi alte organe care exercită puterea: prim- 
ministru, Parlament;
b. monarhia dualistă este forma de guvernământ în care puterile
monarhului sunt limitate prin atribuţiile conferite Parlamentului. 

7. Prin oligarhie înţelegem:

a. acea formă de guvernământ ce se caracterizează prin exercitarea

puterii de către un număr restrâns de persoane; 
b. acea formă de guvernământ ce se caracterizează prin exercitarea
puterii de către o singură persoană; 
c. acea formă de guvernământ în care prerogativele puterii aparţin
poporului şi acesta le exercită suveran. 

8. Bifaţi trăsăturile statului federal:

a. există o singură ordine juridică dominată de norma cea mai înaltă

a dreptului pozitiv: Constituţia; 
b. există o legislaţie comună statelor federate, emanând de la
organele cu competenţă normativă constituite la nivelul federaţiei; 
c. unitatea pe plan internaţional; 
d. statul federat este subiect de drept constituţional. 

9. Menţionaţi care sunt formele statului compus:

10. Belgia este un stat:

a. unitar; 
b. regional; 
c. federal. 

11. Menţionaţi ce atribuţii esenţiale exercită statul:

 TEMĂ DE REFLECŢIE

„Când monarhia sau guvernământul unuia singur are drept obiect interesul
general se numeşte vulgar, regalitate. Cu aceeaşi condiţie guvernământul minorităţii,
dacă nu este redusă la o singură persoană, este aristocraţie, numită astfel, fie pentru că
puterea este în mâna celor mai buni, fie pentru că scopul ei este cel mai mare bine al
statului şi al asociaţilor. În sfârşit, când majoritatea guvernează în sensul interesului
general, guvernul primeşte ca nume special numele generic al tuturor guvernămintelor
şi se numeşte republică (poliţie).
Aceste deosebiri de nume sunt foarte juste. O virtute superioară se poate găsi la
un individ sau la o minoritate, însă la o majoritate mai greu, afară numai de virtutea
războinică, ce se manifestă mai ales în mase, şi de aceea, în acest fel de stat, clasa cea
mai puternică este clasa războinică, iar toţi cei cu arme sunt cetăţeni.
Deviaţiile acestor constituţii clasice sunt tirania, a regalităţii, oligarhia, a
aristocraţiei, demagogia a republicii. Tirania este o monarhie în folosul monarhului,
oligarhia în interesul celor bogaţi, iar demagogia, în interesul săracilor. Nici una dintre
aceste forme de guvernământ nu are în vedere binele obştesc.
Trebuie să ne oprim câteva momente spre a nota bine deosebirea fiecăruia
dintre aceste trei guvernăminte, căci chestiunea prezintă dificultăţi. Când se observă
lucrul în mod filozofic şi când nu se mărgineşte cineva numai la faptul practic, trebuie
să nu se omită nici un amănunt şi nici să fie nesocotit vreunul, şi să se arate toate în
lumina lor adevărată orice metodă ar întrebuinţa.
Tirania, cum am mai spus este guvernământul unuia singur ce domneşte ca un
stăpân peste asociaţia politică; oligarhia este dominarea politică a bogaţilor;
demagogia, din contră, dominarea săracilor cu înlăturarea bogaţilor. Prima dificultate
se iveşte când luăm în considerare aceste limitări: dacă majoritatea stăpână a statului
este alcătuită din bogaţi, atunci guvernământul majorităţii se numeşte democraţie? Şi
reciproc, dacă, din întâmplare, săracii, în minoritate faţă de bogaţi, sunt cu toate
acestea, graţie superiorităţii forţei lor, stăpâni ai statului, atunci guvernământul
minorităţii trebuie să se numească oligarhie? În aceste cazuri, definiţiile pe care le-am
dat devin inexacte”*.
 * Aristotel, Politica, Ed. Antet, Bucureşti, 1996, Cartea a II-a, Cap. V, p. 86-
87.