Seria Stiinjele Educariet este coordonata de Mugata Bocos: Alt Gi. ly Musata Bocos Dana Jucan Editura Paralela 45 este recunoscutd de Consitiul National al Cercetari Stiintfice din Invagimantul Superior (CNCSIS). Editor: Calin Vlasie Corectur:autoarea Tehnotcdatnne Neri Badea Fundamentele pedagogiei Prepress Viow! Miter ss Teoria si metodologia curriculum-ului ears Repere si instrumenté didactice pentru formarea profesorilor Descrierea CIP a Bibliotecti Nationale a Roméniei BOCOS, MUSATA \ )_ Fundamentele pedagogic: teoria si metodologia curriculum: spere § amente didactice pent formarea profesorilor / Musata Bocos, Dana Jucan. - Pit Paralela 45, 2008 J ISBN 978-973-47-0331-9 1. Jucan, Dana 3713 Cement es Panacea 45 | tea”18 unqgosd ‘axoqy “tnyoyo “tampon faxe|nouS qe fone|NoLLIM] noun pans umjnoqs 2p wnd :nyr-uunyMopuNa 2pU=WOC So ayenyemase 16 210881 — smote ap mtnunn smo, INTU-WNTNINLIND VINO TOGOLAW IS VRIOIL Wi Waluvd orheonpa soyaiuyns aS e10poe, 218 1S NIABI=j-INed "BNE S-BUEWY ‘wou somidog 19 GE cae ‘suum wipeuosiod RoAzap 101004 Tau eure, FBID0OVGRd TTALNSNVONNA =| VEL _Loiinenneatnnnnnnnmnnnnnnnnnnnnnnnnnnmnnnns Bea ‘SNIWdND‘Tema nr. 4 Proiectarea curriculum-ului ‘Tema or. 5 Produsele curriculare... Tema nr. 6 Reforma curricularé din Roménia.... Structura algoritmicd a operationalizcirll temelor |. Suport teoretic Esenfializarea si explicitarea confinutului prin intermediul unor organizatori Sugestii pentru luarea notigelor ai Recomandiri bibliografice pentru studiul individual - Bibliografie selectiva ~ Bibliografie recomandata pentru aprofundati PREFATA Conceputi ca’ instrument operafional tn activitafile de instruire gi autoin- struire, lucrarea Fundamentele pedagogiei. Teoria si metodologia curriculum-ului Repere si instrumente didactice pentru formarea profesorilor propune suporturi practic-actionale, metodologice si, deopotriva, elemente de fundamentare teoretic’ pentru demersurile de (auto)instruire la disciplinele pedagogice si, totodata, pentru demersurile didactice intreprinse de practicieni, Adresindu-se tuturor celor care urmeazé programe didactice de formare i si continua, precum si celor care dorese si se perfectioneze gi st se autoper- rarea isi propune si genereze si sh susfint refleetia gi atitudinea activa a se asigura caracterul operational al acestui auxiliar curricular, tic a temelor pedagogice selectate s-a optat pentru o structurd identicd, structura care include: Obiective/competente vizate prin studiul temei Termeni Lectivas iografie recomandat’ pentru aprofundati. a de prilejuri de refle unele reprezentiri componente ale sectiunii ,Suport teoretic”, devenind astfel puncte de plecare in reali- zarea de reflect individuale sau colective, problematizari, nuantii, aprofundiri etc.‘armyoazep *yorzy xmijonzap " oyBoBepad jmuusyfeas 18 muisiondaos ‘qnusyumdo sofSo8epad mleonidxo utd azatlualeysp HS - 4 wuafaquoo 40] sounsloe 16 suemin ‘Wleuqeuosied yumjoazap re yore) oH Joppo wounufoesanut szauondxs ES -°O mmnprarpur tenouosiad vaseajoxzop 16 wareuug UE so;¥oNpuOD sor>ej vo forleonpS Infor azoquoUNLE ES - ‘ypour-orenpase 20) 1 ajmzeo) ejoassqo areod o nes (1ueH}OAZP uvun wigufouosiod v axeyOXzap 9p [S90 ote #9 18 2189 pau op soquctae} vaumtioy aoe fe TeupmEoy jrasadse Pumstsuod 22 ‘6ai9C thy ei}deou0o uy yiurzaxdas eayeynUTUOS ‘is rupauu azo anvod 1999 “Tor 1yonuyuy “ouoyeyour suas Uy 1999p NIPauu uN sIMIASUOS UI “nes |mMpOW wp gluoueMod uy ‘asa ‘owed 2oxy muoynsuisu wmdy O foud no yunasd yazap waft Wl (JooeIsqo TES HUES €9) UIs “quEZLOANY “:qeIIZap “AnIZod wapeo uy syluuisax runs nupaut 9are constuie sursaobiectiva din care se extrage substanja dezvoli, educaia ii ° aleaga argumentat gi s& configureze cu precizie perspectiva dintre factorul genetic tial, dar sub influenta feritoare la dezvoltarea perso {in teoretizarea modului de dezvoltare a perso curente/teorii i: © conforma a fei; teori conform elreia in formarea si dezvoltarea trisaturilor de t) determinari susjine ci dezvoltarea: e516) ea dintre ereditate $i mediu $i c&.educafia-mu “4 actioneaza izolat, ei prin interact Agadar, tea este un fenomen specific uman care desemneazi posibi- de a fi receptiv la influentele'modelatoare si Ia acfiunile fenomen specific uman si se coreleazit cu o pozifie optimisti ‘in ceea ce priveste modelarea si dezv personalitifit umane, formarea ‘omului si puterea educafiei. Din punct de vedere genet lui uman in favo: vedere filosofie, prin educabititate individuala de a se forma si autoforma sub-influenta pr parcurse, Din punct dé vedere pedagogic, fiecirui i individ, de a genera structuri de pe idamente majore ale educa inteligenti asupra celei 3) baza socio-cultural jn ontogeneza ( ismul pedagogic reprezint uumane de a de-a lung fe de problematica educabi punctul ¢),qsieer eanoadsredvenzod (CD wsiundo exppedsedjeyizod (29 E ZY wondeas enpadsrodjehizod (12 eunqeonpe ewejqosd uw eo:GoBeped aansadsied)iiizod (9 3 INWALXa NIGAW ad RIOLVa INWALLNI MGA 4G RIOLOV SN ee ‘maaaw nupeus ep 40}N103985 ePWoUOXeL (q = \ 7 ‘VaLVLrIVNOSuad idgujeuosied eezeyonzep uj nipoul -syeypose-ofjeonpe sefejes eorensny! nAUed ApesnBy oyes6 jepow (e 7a SWOYSS/AAIUBOS LOvezZINeBIO FOUN Inpawzeyut upd injnynuyfuos easeyoydxe 16 eeuezyeHuesa YE7-Sarcini de teflectic si exercitil aplicative: lizind cat mai multe argumente, contr iediu, educatie la dezvoltarea personal &, la nastere, sufletl ‘si nu fi trecut inainte 10 contraargumentafi aceastl po: @) GF imaginai-vi c& suntei adept (adept) al (2) teorilorereditarste, Susinei si angumentaj acest tori, @ ? Reflectafi la situatia ipotetica in care toate caracteristicile si tristturile de tate ale finjei umane s-ar transmiteereditar. Cum eredeti car atta astfel 5) GF Imaginati-va ca sunteti adept adepts) al (2) argumentatiaceste tori Esenfalzai roll prfeso tear lor ambientaliste, Susinei si ontextul acceptirii acestor seu argumentativ prin care s& ferat factorul cu rol decisiv in formarea persons de ce mediul nu poate Itarea personalititii umane, Cum credefi cl ar arta 0 astfl de lume, care ar fi prioitatile oamenilor? ipologie a interactiunilorereditate-mediv, reflectind la este suportiv, neutru sau frenator pentru valorificarea individului argumentafi rolul conducitor al educatiei in formarea si dezvoltarea personal ane. 10) Exp cateva studi de caz si argumentafirolul sinelui in dezvoltarea personalititil. Analizati an LF, ?P Comentati umaitoarea afimaje: ,Niciodtt dot indviat mu vor primi 1 acecagi educa, aceleag instructiumi, pent ‘or putea gisi in aceleasicircumstanfe ipotead este imps vetius). fn care dintre tcorile educabiltjii considera d se poate incadraaceasthasetiune? 18 iu de viata (A. Adler), educabilitt, ereditate, mediu, educate. i 15) CF tmaginasivi ot suntefi adept (adept) al (a) teotiel tripled deferminart, Sustini i argumentai aceast tore. . we tinea pedagogic’ exprimata prin Nowa zecimi din oamenii pe care i eunodstem sunt ceva ce sti, bin sau tdi, folositori sau daundtori, prin efectul educatici. Educatia este aceea care ddetermint diferenta dintre oameni”’ (J: Locke). 07 ?, Ly Reftectat si apoi comentagi urmatéral 2 si mediul nw Constituie doua entitat, doud realititi separate, diferte. Comentaji aceasti conceptie, avid in vedere o alt& afirmatie a lui, Dewey, pottivit céreia lucrurile care «determing ele sunt implicate in. desfigurarea activiiilor uel fine, respetiv le promovesz4 sau imped, le stimuleaz4 sau le ‘inhib ‘utoeducayia “au mediat; au armonizat acfiunea factorul ‘mediului in cazul dezvoltiii propriei personalitti, 19Apuquied “H0A-maN “asnoyaioopy “Wy !AoUNOKT “5 * ‘sossenoud onaudojauag ‘r21Uo) UL su0sied ouidoyoaog zauiquioo stusuuosaus pue sodous “wooden -fAI9 ouuppidos uy 2x00 soppfoung vases “suonworqng a3e, “9 oumjo, ‘saysag momdojaaocy pun seousiagfig jompraypuy uy“, 2amuMNY pu DIMEN, oz -ySe] womqog exmpa “gooey “T ‘1n0WisoD “y "P3009 ‘panjort a}SoyoYEse [MUTKOA Uy “,anuaioereo 1$ jruauresodusay, s0[fA9I9 varenyfoU0sIeE* (6661) ‘T 16 porSojowastde mosoquowopun.y ifamong ‘FoquW., ETP wunypg ‘wpnpouosied veuwyoazap j$ panionus (1861) “OD “vodiiy sluppunjosde nqued gyepuewores eyes6onqia saig eampa ‘auuvadsiod “11-9 “dd "wooden “puoi yanpe nuus]qoud us ayoydopn 201808npad | yo080 ‘ilpnouosied pponzap tu0%o0f Yojeinou eareny ngued wsebng * i ozeez") cojuoreRy yunyfoeaiyy wareye> [9 ‘TYE mes so}E] uN yZeoluoNyUT ye WEEE BS pp ane na yzwosormty 20 wa80 iy" uo HeaWoD KE eCUY & (Gz)EDUCATIA — FACTOR AL DEZVOLTARH PERSONALITATIL UMANE O obiective/competente vizate prin studiut temei: 0, ~ si defineasci in mod operational conceptele: educafia, edueatia jucafia nonformala, educatia informal O; - si surprinds ésenja fenomenului educational intr-o defi Oy - si explice in manieri operational’ functiile edu {ntre cele dou categorii propuse in suportul teoretic 0, - si explice relatia de interdependenfa dintre formele educatiei, plecdnd de la caracteristicile fiectrei forme Os - si descrie modul in care informatiile oferite de educatia nonformala pot fi infuzate in cadrul educatiei de tip formal O,- si descrie modul in care informatie oferite de educatia informala pot fi valorificate in cadrul educatiei de tip formal tr Termeni gi sintagme-cheie: educatia, funcfiile educafiei, formele edueatei, educatia formal educatia nonformala, educafia informal (2 suport teoretic: 1. Educatia - conceptualizare Etimologia cu lucafie” provine din latineseul educo, educare (a alimenta, a creste, a ingiji) si din latinescul educe, educere (a duce, a conduce, a seoate). Educatia reprezint’ o componenti a existenjei socioumane, o intlnire intre p, Sau dat diferite definiii ale iar prin esenta. Explicatia 0 ie complexitatea fenomenului educational si existenja unor perspective 2 le mai rispindite perspective sunt perspectiva spectiv perspectiva sociocentrica si cea antropocentricd. itatea in societate, de aceea educatia trebuie si fie racordata la social, jar societatea trebuie si valorizeze educafia. Conceptia sociocentrici defineste educatia prin prisma pregitiri! omului Pentru exercitarea diferitelor roluri sociale. De la natura umand, accentul se deplaseazi la ,natura” social; firete c& trebuie 8% se respecte esenja edu respectiv sk se asigure dezvoltarea diferengi tumane, in conformitate cu particular Plecand dela cele dou& perspective, prezentim cAteva dintre definifile formulate pentru educate fn literatura de specialitate: este, in esenfa sa, 0 acfiune umand gi sociala de transformare lumane, actiune ce. se desfigoard in directia facilitarit si impulsionarii evoluyiei individului spre stadiul de personalitate formats, autonoma, responsabila, conforma cu valorile promovate la un anumit moment th societate™ (C. Stan, 20 flonar de pedagogi Asadar, educatia reprezint -un proces complex prin care agentii specializafi actioneazit asupra individul societate, actiune care are autonomi, creativi, ap: tuturor va al pedagogic individului in personalit societate. Educatia omului i sau a téndrului) reprezint& obiectul de studi 2. Funefi fenomen complex si cw i indeplineste anumite func} educatiel cruciale in lumea contemporant, in raport cu societatea gi in raport cu individu 2BTupeo Ul syBinsysop ‘soreLSISIS ‘Et arezquefio sojsnsioe ryquesue yaurzexdas penusofvou/prouaofou mdeomp -omigauy 8 sojeiuaredwod 18 30} isis vaniysoqui 2ojuoan 2yediout SUE UL sTeINsysop ‘soneWIsts ‘reuorluaIU yuresue uizaidas pyomuof viivonpy aout ereanp 16 rewoyuouerounioyeu exleonpa ‘yeuoy eHeanpa :ounoj fan ut ‘TediouUd UL ‘g2souoyfor eileonps ‘2xezquedio ayeyeuotuoya ap inynpesd (nua wing foieonpe ejouuod “¢ cd youn |pRUOIexa aresodou afuaadwos ‘Hguovdes “Hyutge “Lopunidep ‘uadooud ap auiaisis szajepoui if azouuos 1h WS 2. 9p WAISS un ROsEApUBQOD 45 oinqan prapur azeooy yo mds | Hajar a8 auwzeUo|sajoad 9p exiouNA “"MMMprArpur goyauag pretoos wams: snuourmuoduioo oun vunos ans 21908 ox un age Byeoog ‘erleonpa are yf a1R9 -atezyypuossajoxd 2p ‘founy ‘ouezyyeos ap wifouny “mnprarpur ye aiyisdorq riynyetujod e aseyjonzap 2p ‘xfoury uns tmpraypuy n> yuodes wy aeonpo op aypundapuy aqisung -7°z ‘eudoad uy pzvaqfusise 20 va20 yourrxeur ao1stoTea ys “(tuojeAopnasd 2p) ‘9p puuesosip aj BS 1S azoutUNE ays908 op oreuimpoos iupmnde 16 alusyeduoo no Hensszuy “Heoysqeo !ziaIpur op vaseuuoy ud yeuorieonpe mnusosis “UOLBA ap WarsIs UN 2: 5 mes200U 189 jonzop 18 tdoqu swod 1 0 sqremyno wiiouny “gyer90s-oorwouons wiouny uns wayEyeyos no jsodes uy ay}eonpa op oyundapuy opyouny “1'ZDine precizate 5i delimitate, astfel cd sunt generatoare de form: /educative vehiculate sunt previzute in documente funcfie de finalitatea formulata gi de particularitafile jonale se caracterizea2A prin varietate, flexibilitate, caracter opfional sau facultativ. In aceasta categorie ‘educationale efective oferi un ceea ce favorizeazi existent u je ale educatiei neformale se pot aminti superficia- lor in activitatea educationala si in asimilarea/ male explicite; ea este te si profeseazi poate reveni in se pot exercita influenfe modelatoare neprogramate, nesistematice, intimplitoare, el realizind jonformale si informale tureaza sistermul cognitiv, competentele, b) Formele educatiet FORMELE EDUCATIEL EDUCATIA EDUCATIA. NEFORMALA, INFORMALA E27 sarcini-de reflectie $i exe () ? Conutrebui s ipseasct dint-o definite «educate? @) CF Caracterizasi perspectiva antropocentricd asupra educatiei si analiza limitele sale @) & Reatizati 0 caracterizare « perspective sociocentice asupra educate, acest sociocentrate tie si analizai-o.“soqroyo (vazouny 1 vasewoju) Heaney £7 (2) anworgzundsaioo ajeuosieonpa 9p x0}98) un “dua wun 47 60 oy 16 vasewuoyt) wha £7 OD ‘wileonpo ut uojoud 9p mndns eluanar 1 jnjor si ‘szesod} gop wlomis ap ojdwaxe ve ggreuuosur 16 grew Heppoe us “greLaprsuos y syeod wIpoul-sseut Bo [ ‘exfeonpo uy forpoursseur wluonyut 16 qnyox Hfeoy “Heuuojou mleonpo ap yuajo apeuuoyuy roynoyes tod as uma arent 2p sundae 2p ems oun pen woud > (EO -areuosvonpo npuFoHO|eA “3]eULO;oU ap rounds EF (a) ldsouos oqyudoid 16 yreuosisd yoxBodeped eounz foileonpa v1 ofeuuios fotfeonps e areztumpow op "uorsaoe wassbydop nuquad ttinjos Youndosd. S wauojou dap reonpo apn # aefamearzap wow Heamy 5 “> (12) “Teumojou di op exfeonpa nunuod pleaajos mut p Hespsuoe 2 aro of opus apraonpe annoao Henog Ey (0) nnuad yzeq ap sjussix axaIUOD UL arENseysap 20} “2p2uoe modns uy aewuazoud ovousuotoeino ezoq ad “Teunoyou dp ap raionpo w adrayap 0 ssoguia 47 (gt) “waoysooe vauisedap ninued winjos sloundosd ¥8 eunoy dp 9p sarteonpe ajaluames 18 ojofeueaezap aware Heztpeuy vow -pnai0=) muodns wy seyuszaud EsURINENS eg od ‘youn on v add aap 0 HeIOG > (01) ‘oNDUPEp aupe9 2001 cupeo 8 wo nquuoo #aeaito upd sxsouoo jeuoieonpe Hinze Houndosg 47 sD a yorlzonpo v oxfouny wiseooe yosvoupwiod ppeoos ul Anejo ezeaztyeal 9$ uno HezIOatg yorleonpo v axeziteuorsoyoud op rolouny wlueaoqar 1S viueuodust w moagoy (pI) tino yea # roslonpo © azezees op aouy euruodur Bemoundy > (0) ‘nue sns four rarfoury vaxezyyeax | BaIS30R InqtmUuoD Yod wns Hezyoaud 3 yjeoo$ uy azaiprys 26 ys aueo audios aiduoxa ea 47 (11) waeziqvas B| mqusu0s 1d "2181008 raluotiadxa ParoMSHEN ey] ANdaJD amquINO mu eeMBUY AD (01) euos}eonpo mjnuawious) efuass | areowuayou sonsupIp aupeo azworna wo BnSeOA viuido predsuEN arena Yibeep ws wou, SE “oxeonpo © axidosd aghuyop © seInaOS > (1) -yussoduso1uoo eaeioj208 ‘uy euoysayoud 16 pysos asopon 9p round Ip exfonut 96 © yzeouLin a1 soqeouD anny 2p ssooxd vo rxfonpo eusuodu 1 eewisooou iiamoumiay > (0) soumyoe aise msonpa a> jaoyRuu | op puyDe|d naso um Hea Sa” (=)7 CH kxemplificati o situatie educational’ in care informatile parvenite prin ‘educajia de tip informal pot fi valorificate in context formal, 28) Pro care se pot valori 09) 2 cum poste scoala 12 si, eventual, anihila eventualele influente nefavorabile, nefaste ale educate! informale asupraelevilor? 1 Sugestii pentru iuarea notitetor: - Pareurgand suportilteoret vefi identifica si aprofinda posif dar 31 bibliografia selective ~ Analiziind.caracteristcile funcfilor prezentate $i rezolvand sarcinile forente; vet arofinde complexe problema, a real education aemuale, veji reugi sd. sesizapi principalele ‘contemporan, propundnd. solu’ fezabile pent acesiora: <"Vélorizand dlmensiinea ‘practi ‘neformale’ si informal, cdimpul. educa Bibliografie selectiva: Tonescu, M.; Chis, V. (Coord.) (2001), Pedagogie. Suport formarea profesor, Baitra Presa Univeritart Ciujcant, CieNapa Stan, C. (2001), Teoria educafiel. Act Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, pp. 79-90. si perspective; 30 grafie recomandata pentru aprofundari: ort, G. (1981), Structura si dezvoltarea personalit edagogic’, Bucuresti 1, (2007), Pedagogie. Tratat, editia a VI-a revazuth si adaugita, » Bucuresti ditura Tehnic8, Bucuresti. Calin, M. (1996), Teoria educatiei. Fundamentarea epistemologici si ‘metodologica a actiunii educative, Editura ALL, Bucuresti Chis, V. (2001), Aetivitarea ‘profesoruliui intre curriculum $i évaluare, Editura Presa Us ‘Clujeand; Cluj-Napoca. Cucos, C. Pedagogie, editia a T-a revizuth si adaugits, Editura Polirom, Iasi Dafinoiu, I, (1999), ,Personalitatea elevilor. Temperamentul si caracterul”, in Psihologie scolara, coord. A. Cosmovici, L. Iacob, Editura Polirom, Iasi. cob, L. (1999), ,Repere psihogenetice, Caracterizarea varstelor scolare”, in Psihologie scolara, coord. A. Cosmovici, L. Jacob, Editura Polirom, Iasi. Tonescu, M: (2007), srt eect, eifia U-a revizutd, Vasile Goldig” Universi Mon son, Educape 1 formare, Bivura Polirom, (2003), Tratat de pedagogie scolar, Editura Ar jucuresti. Vise Ge (1988), Educatia la frontiera dintre milenii, Editura Politica, Bucuresti. *** Dictionar de pedagogie (1979), Editura Didacticd si Pedagogicd, Bucurestica ‘aupuin oyjoods wfeonpo ap imdn axeyajeo “onoed “s-npupzue8i0 mes rant we ‘wrwuojsqjoid wleonp> ‘yorzy eijeonpe “ysuordiox'exfoon “wrezour erleonpo “gremoajaiut exfeonpe :1eys-oulBeyUt ausgurrizauy uy eoguuojea if snponuy 1 ameod ,.trleonpo zopjou ymmnutjues azeo und oyLiguTepout aoudxo Bs - 4Q «ftteonpe |$ auezoduiayuoo wumy sfewojqoxd anuip oppiejaios szayoqdxo BS - °O tifeonpe Jojjou soyjoods opediound syeuorfeonpo oyreueuy soynuapr Bs - 5G rotfeonpo: ‘aqpunisuoup axyut 2s911qUs 98 axe ofafuopuodopiout azouandxe Bs - "O rtleonpo ‘osvoy ypeonpa e amy 9p ediound aqitepow soyydwaxa ys sptlvonpo ojzunysuswp Up wraspoory soxproads ortynteuyy ozouoriejousoyuy es 18 azazzeun BS - %O “gorzy eijeonpo ‘yseorSijo1 viteonpo sonpe “pyesour eI} ‘eleonpo:taleonpo aqrunisuounp yreuojeiedo quoyuews uy gosebUcognitive gi de structuri operafionale precum si achizifionarea unei prelucrate, generalizate gi abstract jimensiune formativ’, valente formative), importante de informafi, care sunt procesate, ‘transformandu-se in cunogtinge (are dimen- siune informativa, valente informative). Vorbim, asadar, de doul finalitiji majore ale educatiei intelectuale: ‘andire, despre componentele structurale, oper - dezvoltarea comportamentuh wmmarea si dezvoltarea fatea de a face un rezumat, endenta intelectual a unui individ se bazeazk pe independent, in acest context, presupune a 2 nu depinde de punctele de vedere gi {Anca lor pseu, af oighal ccc cate ccurajos si proactiv eu proprille idei, Educatiaintelectualé urmareste, de asemenea, formarea priceperilor, deprinde- i propriu, individual de a lor epistemice, formarea con: despre lume etc Realizarea anumitor strategi exersares cognitivg, cat si cea de natura metacognitiva; ~ incurajarea elevilor s& formuleze intrebari si probleme $i si incerce si le solufioneze; ~ _utilizarea de diverse strategii de rezolvare a problemelor; - utilizarea si imbinarea diverselor tipuri de rajionamente (induct deductive, analogice, transductive); utilizarea de strategii metacogni 34 2. Educatia morala Educatia morala reprezinta acca dimensiune a educatiei prin care se urmareste formarea si dezvoltarea caracterului ca Iaturé relajional-valoricé. personalititii, respectiv a constiinfei i condui morale este determinat, pe de 0 parte, de part pe de alta parte, de condi iunilor specifice. deoarece generes celor din jur, cot i morale, morale, judecati morale), compo- componente volitive (trasituri de lor morale depinde de sistemul de raportare al elevlor la tumea inconjuritoare; spre ex jeazi benefic si multilateral si_arta, in general, le trei tipuri de componente ale constiinfei morale se stabilesc strnse, in sensul cf prin asimilarea gi interiorizarea cunostinjelor morale se dezvoltk sentimente morale ca triri afective ale cunostinfelor morale, iar acestea (manifestate fad de Ybiectivarea convinge- moral. Conduite lor desfigurate de aceasta, modul stu spe obligatiile profesionale gi sociale, apreciate Morala reprezinth un fenomen real, col atat normele ce reglementeaza relafiile umane $i toate manifestarile (subiective si obiectve) care je omului cu comunitatea, cu semenii sai ‘nsugi (perspectiva intrapersonala). Astfel, 35ue v9 yuvosiod 0 “Jeapt nes [eau [POW UN JOjIAaf= ‘urzaid a8 y ase utad gresow arivonpe op eporsus 2189 fexom jayduioxs ‘auuowtuoe epar v ap 16 nsanod w ap wou! tunica © azezifear 9p iar2u0a [POU az yiuoo wounyeazop orSoupuun 3s aivo utd gyerou atleonps op epowu aise gjesom erleodxg < oe -w$ psuadwooa. ‘osdoapad ‘opney ‘insoudes ‘vonurupSns ‘dlosod ‘wasogoudozap 14 va1ogoudo ‘oof 300 3p pms ‘pyo4oW poaom DosaBojaud ‘Josou andro “yagutin mjndoos ‘uogzuudno 2p quo!oys opes0u arbeonpo a -xjnopied op quoo os-npupuil ‘aysodse Jopoysu vaiezI{NM UA “1A9Io 9p WONSUOD a7894 ‘uy ‘2yeiour rum 1S ames guayo ‘ajuouBuLiad RulOU © qzeq uy axe 1S amonmd njunue epundno yreLoW eTNBER| ‘unox wd woodoot 0818 yoneuoe ‘g[eiouod Fanduosaud areopea axe ‘oueun soyiejar je wowioj9 wo 16 oyesour Jofe}us9 © RUNG} vo “RIBIOW EULION “(29 o1ouioy jor 9p ley qmipadsax ‘njdwox> ap)Utilizarea acestei metode presupune dou momente importante, inter- relationate: formularea cerintelor sarcinii si exersarea propriu-zisi. 8) Formularea cerinjelor sarcinii se realizeaza sub diferite forme: rugiminte, > Povafa este metoda care se bazeaza pe valor a omului, condensaté in proverbe, cugetiri vale a elevilor. ‘opus unor cerinfe categori Spre deosebire de ordin, rugimintea presupune acceptarea autonomé a cerintei, de aceea refuzul indeplinirii nu poate fi pedepsit. > Reprosul reprezinti o metodi prin care cadrele didactice isi exprim’ nemultumirea fay de un act moral realizat, cu scopul de a evita sau de a preveni repetarea lui. 3. Educatia estetica Edducatia estetica reprezints acea dimensiune a educatiei care valorifica in formarea personalitatii umane potenjialul creativ al frumosului estetic, si artistic, social gi idealul estetic: exprima m comunitatea umand; b) simful estetic: exprima capacitatea omului de a percepe, de a reprezenta gi de a trai frumosul; gustul estetie: exprima capacitatea omului de a explica, de a infelege de frumos spre care tinde, in general, Principiul deschiderii edueatici estetie spre toate sursele si resurscle de frumos existente fit artd, socletate, naturd, care vizeazi ps fionarea continut e acti tumane in termeni de pros erdependenfot dntre receptarea estetich, evaluarea creafia esteticd, realizabilé la nivelul artel, societii si jonarea continull a activity re si contextuale a raporturilor existente inutul si forma ,obic de formare gi dezvoltare in sens ativitafii inovatoare si emergent estetice, valorificabil’ in condi a numeroasele influente info iconjuritor: strada, cartierul, familia, ftupul de preteniTocul de munca, mass-media ete 39urfsns ames axmjnoymonsixe 16 aremnoy arwjnoums 9[uypioge no BOLI UL 18 pumzodo umpraprsuo3 “piste. nnuad -opiogns ‘oundnsaid 9} 189 ad asu0at wuyzaidar you nnuod vonUs1I0 * asoyp}suo9 98 aumuoHI0 1S peut Pibuotioaes Peden Hf panos naauario “duno ands are trun ends sotleonpa: sau ‘aymyzojnonauy ‘oyeiyfeniound 2p ‘eauswase ap ‘euor{spuo9 as -aduioo sayord aya atsuayasduoo orBojouyay 1§ eamyyns ‘syex$eound 9p OZ ‘eanoadsou 2} ojea op eaunquisues (uapundop 16 uadsoud) tundnsaud amo sus0y “| 18 aunpSed op sojouuoy. jnjquresue v] RIRjou 3S zyDU glevoysayoid ejeonpa “9 Ter0Ur JoytEnIHO varWLIO - -2punidap ‘sojenoedes ‘soylene> wareuot}y. ‘gnpruusyuDiio wg juansonut ad piezeq guetin oytsads wounrioe piurzaxdas psooySiyey mpivonps “(o00z “Sudo -W ‘Sudo ‘q ‘$o00g “W) HemuHup joun eluazaud 3 mruoes wluoziodxe grease ‘pmuy nes Aso vounjogn ‘9p suo} oqayIp wud wrewsopuEUL I$ aqELI% np mynulo v yleUOsI9 “mmo vazyi9g ase i “esmuaid ‘yrequowepury wareoje, “squSpus9suen fumIsuouNp oun Biuorspa aundnsaud ‘aww “ysvorRtfar eljeonpa aso sus 16 Byemmoojaruy veo no Eunuyo] usupns uy REDE ‘orleonps © HUELOduN ouMIsUOUNP O)in confinut, educafia trebuie s& se adapteze exigentelor gi i nationale si internationale gi s& contribuie la ‘uy aptiru, ca raspunsuri t mai complexé a lumii contemporane, ,noile ‘educatia demograficd; ‘educatia economic si casnici modems; ceducatia pentru viaja de f educatia pentru timpul are, democratie $i drepturile omuluis ‘educaia pentru pace gi cooperare; Educatia civied se referit la activitiile de formare a omului ca $i at ‘ordinii de drept si de Educatia axiologica este o educatie p si pentru valori, 0 educatie realizata in universul tuturor valorilor, Prin definite, educafia este o valoare, s-ar putea spune, valoarea uman& suprema, clici datoriti educatiei omul devine om (. Kano, Educatia pentru medi a calitatii area rationala a resurselor naturale, formarea ‘unui comportament ecologic gi a unei conduite ecologice. erformanfelor individuale pentru a lor medicale prestate. Educatia pentru sinatate urmareste dobindires de cat sistem de cunostinge corecte privind diverse aspecte ale sinit3 2 formarea de atitudini i deprinderi indispensabile unui organism sinatos gi unui unor probleme specifice educatiei fizice, fice, educafiei sexuale etc, demografied urmireste cul in raport cu problemele specifice popt (crestere, scadere, migratie). casnic& moderns igi propune si fi ajute pe elevi sk idian, si evalueze consecingele deciziilor ale patintilor lor, ale autoritiilor locale, ale diferitilor actori ai comunitafii Educatia economic: iafa de familie vizeaz3 pregitirea ad& i, de educafia pentru sinatate, de educatia Educafia pentru timpul liber (loisir) pomeste de la premisa c& educatia nu include doar orele de scoal simass-media urmareste formarea capacititii fumizate prin presi, radio, propune formarea unei il asalteaz pe om in faji de valorile culturale interculturali porneste de la premisa c& scopul major al de a forma personalititi autonome, apte de insertie sociala vedere socializarea la toate pl ymovarea respectului fata de sine si a respectul i; dezvoltarea unor atitudini si comportamente care si conducksb premooqonur omuanse op nudoad yrynsruyap ie wn, & (8) (ye 19 ‘oyna ‘ny) "unm pos oyu woy zooueg yy © apouuye vasowguun WewsWO) > (b) “reraoyonut imanoe v oguyop eudoud ‘yuruo yoBofepod sunita oxnuy ieworand 47 (6) “2y9 anup aqrunufoesaqur Yeriuoprao #8 orleonpe ajumysusup HezyeUy 47 * AB (1) seapeoyde [fisiexe 18 elfoeyer ep jujoies 7/7, youaisa ysvororiay vitvonaa ViLvonda YIVNoIsaIOUd vilvonaa, you vilvonaa yivuow vitvonaa, stkyonaa aTION* YIVa1aTa1NI viLvonaa Jojaansaiqo 1S 30} SojumnutiuoD -PonummUp arer2,00s o-nuy oNso8 FROHTdE EHtooAIp ‘uy asiyosop jupmape 16 yuypnapde soun waseuLOs ezvazta 16 ooIBojouyD sojosasdoud 2ilstypuos ul gieso90u oys9 saxZard 1S afBojouga, nayuod eyjeonpg ‘yeuorieuzayur ‘apouorteu “ ‘uud afetoos sojawaygoud e azepsoge 9p 2>1aro rump ‘anno gs 18 azatuuoy ps aundoad 16 azusadooo ¥6 ooud nunuod wtironpa “mmynuso soquradasp zprowosd aogtoads uojea rf wipmane 4 if snjmwo soqpmdaup vazmsi9xa 9p ait] aluaredusoo “injruno ajumdayp ‘aiva| alunsouna ut msoya1 a6 ,leonpo tou" rawsooe ojarmZTy sarjessowip v 16 aatioe totuoigieo woreaowosd isa “eymsaoe aye apewvourepuny ininadsox vareaowosd wzeaziA 0g anna 9p aseuorieyauious ‘40, ajuimdasp audsop oxeusoyut 18 noe “jo0s yuan uealmeo un ruoAsp ¥ nujued smynpiarpul vareziequstiodsai ‘sundoad 1 ynynuro apamydoup 36 se}es20up ‘suedjopied nayuod exleonpg,sducationale (studii de caz) in care se ectuala. Prin ce se caracterizeaz acesta? 2 studiului individual gi identifica criterii de eficienfa a strategiilor de studi i 4 (10) C} Descrieti- din punct de vedere cognitiv si metacognitiv ~ modal in care vet studia individual tema Dimensiunile educate (11 CF Caracterizati foarie pe seurt o persoant morali si elaborati un profil al acesteia, Vi caracterizafi ca fiind o persoand moral8? Argumentaf (12)? Care sunt factor direct educativi din punet de vedere moral gi factori indirect cedueativi din punct de vedere moral?” LP rwtivenyele somite educafia moral a copiilor se asiguré prin acfiuni jin tabelul de mai jos astfel de actiuni: ‘Actiuni implicite ‘Actiuni explicite L (14) 25 Comentati urmatorul citat: Este mai grew si aplict decat sa propui o regula de morald. (Seneca) (15)? Care sunt obstacolele care pot interven fn calearealizrii educate morale in coal ifn afara aceseia? 46 (16) CF Formulay regu generale pentru o educatie moraléeficients. 27) & Forulati regu de comportare pent un colectiv de elevi, pomind de a un tem de valori morale pe care acest colectv I-a asumat: respect reciproc,intrajutorare si cooperare, susfinere reciprocd, altrism, empatie, libertate de exprimare a opiniilon, libertate de argumentare, comportamentfairplay 5. ° este corect st afimim cd educator este gun model mora i cultural pentru elevi si?” Argumentaj-va rspunsu 19) LF Gisiti maxime despre moraltate si comentafi-le 20) Exp en LF Bxemp ea educatiei lor tipuri de acti itura dintre educatia intclectual& si educafia morala. modul in care se pot cazul discipl educationale. metodele si procedeele de cialitate, precum gi in cazul (22) G/” Explicitat finalitatile generale ale educatiei estetice. (23) R/” Analizati modul specific in care disciplina de specialtate contribuie la edducajia esteticd a elevilo, la atingcreafinaltiilor acestein. Analizafi contibutia specific aaltordiseipline de invajimant la educatiaestticd & 24 B Propunei strate, demersur, metod si procedce de realizar a educatieh reigioase in pool (26) BY, LF Anatizati explicitafi interdependenga 27) GA, CP Anaizai Snatitite edueai profesionale prezentate in suportl teoretc si explicit interdependenfadinte ele.o f {988 ‘wopuo7] pur ssazg 2B9{100 siaYpRAL, 0A MON ‘2BuDYD pDUoyDONpE fo Sumuoayy HON BL “16 po}aojoporou 18 aswor8ypo4 rexloonpa jmmuowop ws v01013040:) ‘pgomong ‘youyey, cman esaig eauspg ‘onoadsiod 16 9 *LE-60 “dd “to0deN-frj5 “pu! najuod tunsodng '2y30Bopaq rinD-anaafo pyuouod adsuad. wip aun esaufloud 16 a1Bojour yexlvonpo eowyseoatt ap [nuONpne aBujauos ide umo “seysx9AruNOAd Rion! Sonepip expeo up eunoy nuoMpre yun eles UE BE Hoos go pupunsasg g (OH) pion] uy heoy agowpip rape mun ejjqesuadsipuy afeluayodioo yuns yo laparo are) g (Le) etpoursseun 8 aresrunuoo nuyuod ‘xjeonpe usd aqezia runs amso ezeq ap a[eluaradisoo uns yo HaparD ae) g (96) yuuey op vfota nad atfeonpo op ynun w] 2p eq syemuys cuquod atoonpo ap yeuorionp wasfoud un v| ap widowse we 2 & (St) -potdojoce jotleonpa pour nnuad yrfeonpo mmniuetwop Te s0uy}diosyprswUL[rso}oes8 puyoyuiojea ‘onoeptp axapoa ap round uip ioNEwo;qoxd Jaysaoe eampioge nuod frodaz eaotqo tiozjooud 16 jradaouoo venondhg “gtsqeanp azexjonzap" audsop yazaid 1y, a¥foqion a8 2oj8oqoo0 javonpommpou nnuod jaieonpe maciuos uy 47. (HE) -o(lojone wottonpa ap aqeiuoumpary oye vaawptezioaid > (8) ooo 1 mez ‘Aes w| OAa0e raysads 21s a9 HE sf soup taieonpo v anzzqat 9p aporouyoBoRepad waned wy HeaumUePL 47 (2) ipa ioyou' soyzood tmanujuoo no ayeuoieanpa ‘uprus 9p sopuyéisp sngemnuyiuon wavezyur ~ ‘sqeuodpea prs 2p sures puouenar uy reudosmpssia sazes8 ro aftpOU ap waredaou0] ‘odeanpe ap da yumus un ad ayentoo auydoep fou ap vannonpontt - ‘amon aue.ea up saz—00% ae aeoweonpo ayivatéua 6 oysinesand ‘yofteneop ‘ppfaveae puywuszaid wupwleau ty snposnut 1g aye0d ,leonpa sojou jumuuoa axeo wy ajguepou snuo Hwayeuy > (6) afesour no opouct --tunyoqos uzodun qe ansyeogTsHs moyppout giayns 2m 1999 6 guRZeGOIB axeAowosd op. woumsUYsOIOES “gautodoop‘puly w ppundsys ys ainganweonpo arto ap whe HazHAOF8 MueAHOUN} ojo psa thtonp9 2000" “gHlvonpe soylou" soyroads ajerousd aptnueuy HeoynuePL 47 (62)Fullan, M.G. (1992), Suecessfil School Improvement, Buckingham, Open University Press and Toronto, OISE Press. Fullan, M.G. (1993), Change Forces: Probing the Depths of Educational Reform, London, Falmer Press. 1995), Fundamente ale educatici comparate, Editura I-a revizuta, Vasile Bucuresti. FINALITATILE EDUCATIE! O obiective/competente vizate prin studiul temel: 0; si clasifice finalitayile educatiei tn functie de diferite criterii taxonomice Os - s& analizeze relatiile dintre final derivarii obiectivetor educationale educajici, pe baza schemei ©, - s& exemplifice diferitele categorii taxonomice ale fins educationale atilor Os - si operationalizeze obiective educafionale aplicind modelul tui RF, Mager Og - si expliciteze avantajele gi hi obiectivelor educationale itele demersului de operafionalizare a (0, ~ sé opereze cu concepiele specifice temei in diverse contexte de instruire, didactice gi metodice9p pesd no Hetyouy -opad azoayiap ap supe aaniooigo e] euorleonpo [nyeopr rourae ‘asune youd ‘2[euor}eanps aansaiqo 2p wa ynqan wa awa ad nes sundstp az 2p sod 18 osfeutinuiodo vy eiojas 98 - yoqBoSepad vaunjsuamp —- ‘reupeuosiod ap indn yzeam@yuoo 9p 2[210us8 syoluipuss no pluepsoouos ut a1so tuntioe puudu 9} a1e9 ad apamuano und ws jordxe pronrew “€ imjoonie “eonandas ‘s66i/p8 “su injmupUEAUL eaBOr] UL ‘giwseoeu dum ep epeouiad ep 4p ‘9p axfouny uy ‘9]2y/216U06 op injnpes6 EU @ ONWOUOXE} O LL area inusywo 9p etfouns uy ejeuorseonpe BWP 9p aout UL ofeolianps sofeanooIgo odo FNGcHeN SmouOpIS eo op Wists un purzaua:arevrieonp fojonnaoigo uouoxe, Joo) B| wuayas 95 (guuou “yjnBax ‘oHa] ~ sowou quaurefuere ps0 — spxoy yoeax8 ul) ,plutouoxes* jnuoua], “oiBoqon 8 _axBojoa}at soyoese> axe vyeonpo ‘apse ‘apeya}D0s ap ayeydaoo" UoTEA 9p wiOIsIs UN BY asmuodes ud ‘ouewn ygaeuosied yg 0479p ¥a49p9A uy }EINpe ¥ YoRHTOd ap Pau ey ayeanSyard aysxyuars0 guudxe seuoreonpe apeAEUA ‘afouop}eanpo Hemeuyy gue m9 oresIULI0;HOD niemreuosiod qxjppow mndoss uj sueosiad oan widnse sneuissts My jaaySuos pou! UY 97E}{2I0X9 JUNYo" op wHaySTS UT uurzasdas eqieonpg uouoxey 16 feonpe oysenieuts “t1.2. O taxonomie a obiectivelor educationale in functie de crteriu! gradului de generalitate cea sxoncme, are opereck toto eri gradu de genes, le scolare, pe prin derivarea celor general de operatii mentale. Exemple: formarea capacititii de @ corela 0 cauzi de un efect, formarea je a efectua rationamente logice, formarea capacitiyii de a emite judecafi de valoare of le se obfin prin derivarea celor intermediare si se le educationale desfisurate le micronivel pedagogic — prin specificarea comportamentelor observabile i le, care oferd informafii despre achizitille $i performanfele celor care se concrete icronivel pedagogic (vezi i didactice”, in lucrarea Teoria gi metodologia instruirli, Teoria si metodologia evalu, Repere sspund mai multe iectivelor operat acestea stind la baza itemilor de evaluate elaborati, tice pot consemna obiectivele de referints din programa carora li se subordoneazi obiectivele operationale urmirite in cadrul sa ‘lor educationale th functie de criteriul fectuala sau predomi care vizeaz cunoasterea, achi , $i obiective formative (se r care vizeazit formarea de priceperi mul de cunostinfe si valori dobanc de noi cunostinge, cresterea calitatii fenomene mecanice, electrice, optice si taxonomie a obiectivelor educationale in funcfie de sfera = cognitiva, afectiva sau psihomotorie — distinge urmatoarele trei Clasele de obiective din domeniul cognitiv sunt ordonate de la simplu la complex, pe ase niveluri, dupa cum urmeaza: L. Cunoasterea/achizi supune: transformarea/transpunereal (reformularea unui enunt cu cuvinte propri), interpretarea (rezumarea si comentarea datelor teoretice sau practice) si extrapolarea (precizarea consecintelor si implicatiilor unui enung).. UL. Aplicarea vizeaz utilizarea achizifiilor dobandite in explicarea si/sau rezolvarea unor situafii noi, necunoscute. tot unitar si se coneretizeazi in competente legate de posibilitatea de a clabora 0 lucrare personal (compunere, lucrare de sinte28, eseu), de a imagina un plan 35us 430A ‘ormjoos ajereynzar yexeaape no adionue 400 9I—4 ‘pre's teonpe | wuop oj aro ad panaase axjonzap 18 openjooiaiur yn2e “sfalunsouns “yoxouoD fuaKLZD uns uma ‘onBiquie MULLOY wazeIIAa ypUEULOAI 2s ‘a1 Zodupad a1ap9n ap round sojaluenses 2p ‘ajayoynzas pevoinifoad je1oue8 ap 40] [npes® 9p qusl2sIpUL manusiuos uy go ymdey 2B] Brayar 98 zazhoompa 18 papionassug sopaymyprza4 3% gs amo eu srleurseun PAU! [TULNIdS "9 HOA JOUN wasBAOWOg "BS BOIEINULOF Ut FIEZLOTEA “WO Nes B1EI91908 ‘aiaISEOUNS sudsop vifdoouos up weymzan pordopoa ‘yo1Bo} 0 18 yoiBojorxe suniido o ot areziueuo op innpes8 vauergaxo aundise ads wloury ayumue aioe “squauodwoo soyfe0[99 fateunsiguoa wudnse azofew ajuroasuoo ne 16 torfeonpo 18 rorlonnsut & plustoys ap wlipuoo a aseziyear op aiuso9 pundses ‘upummlaaty ap injnssooud 22 squauodwos ap 0) vor so jouyy ey x8 ynsinared od i rndange S yumue jouy. e| 1S ynsINo: WmAdf> BpUOD UI yreidase arequIyos 9 Indn 18 umoaud ‘saneonpa-snonsisur vere “qworowoytsd 1$ oansaze ‘oansuioo ayes seyinpuoo weidupe a1eoy pou vo rueigauy vareproqe,e=r28/a}uy aundult 20 ¥=e0 “MnprAIpUt muosied jrmupfucojnwarsis UL arequiyos UNE O EzvaANALaId 4 ‘areyyeuosiad 9p eumue dy ynun easeunoy aids geuorsoup “yonouNIsIS “eZHTEBIO areas 0 1g 8 op rovfonnsuy voyeu[eo wip ounsap aneonpa-Aniony ‘armwSUQ “Yeonpe anys 9p “oa a1mpuod “aquausEOdWOD -edeo ‘aluewiojred 2p easaurigo auds [euot ‘yundise auvo ymlunua ap yu0} qns 28 ayenpesousd 9p apui8 ayzay1p ap ajeuorleanpe 20 edoutg “axouuniajap oxe]00$ apeotied toun messeys e] eynutigo ¥y PA 20 wlueuoyied goxpur aueo “| ese} B Hos oytoods arnoaiqo un siszL “aquay1p aqurano soun wmjonns uy aye nes yenpLAIpU yen] M|TIOqNTE 3}O201H] 21001, oseounsar gs singan |MAd|o “Injruepacaqe JepRouOd sfauly + snjdwoxg ereuorieonps PeWwHANDE uy Jo] HYoH|GUN ¥ oxeUIN v9 ‘osaInNSL] as zB J0[99 voreUTCUOSIOd uy sqgenHZop uE>YrpoML wuRUEIEP v 9p ‘aisoadxe nep o1eo unjunus ‘ssauyjdapuy 9] ry axed yaemnBise varejfau #8 auenyeas ‘eazeztyeau ‘vasmootosd voidosepad auio%ai% 0 miurzaida: ayeuoriea Indanwy yzeazqueBio os a> no wodes ut ‘axaydwoo ajusuppiodwos uy 2072120 vaussnjonays yawazuoAsy 2100 ydeyo “uojtuaputado vasjadss radeia (rapes ut ‘sonowid 10jLiopunidap imuoe v) 999 smmpout papa.osgo apundep ware | 1S eomnour sojampuos e ansadsox ‘oyenueur 28 ares ‘(uosdung op ysndoxd amoyiso|o) so10 “op wopen is uyzouSord ‘oanrzod tyzuoyea nes uotoaude 22: are ul pieouiadns edme ‘sumosiad yorudoud nda ‘soytuoyon vasnzympuiaisis “oseoyguuN Yode}9 voxaSored WZVSZHOARY “101M ‘yeztwar ‘Mpnyuaturpsodwoo vasonyo4a 16 vaanz}uay 1g vospuodwoo Hpmyge nes ou uanquos % ap “axed ‘aye10U “sonaqs0 ‘oPEIOOS [OTEA nes aUIOK (ore aezn1pM jnjopous By nes RUN ndoos w| axeadape “eluaION}9) ‘swan 16 (‘19 amo341“gluaJ900) owiowut tuetL9 ap exfouny us euo]qoud yHUNUF O nO ‘umjeB2] uy azeojea ep sigoapnf 1oun voseynutioy sundnsoud wouen|EAT 1 ‘orejaaiso ‘satiadoasap ap timtanae ud “aquouo|9 yqeas 8 9p *(s1ey20120 ap rostoud) aumsioe op jeussH0 sIapIp anuy o1ensqeantrena i concerta eforturl torului si ale educatilor intro directie convergent, educationale, se impune-formularea unor obiect ‘in repere pentru evaluarea rezultatelor instrucfei itatele evaluarii didactice realizate a micronivel influenfeaz invatarea, eglare $i autoreglare a procesului educational este legati 11 componentelor acestui urmare a efectului de unda, de acjiune al procesului de = Si inceapit cu formularea didactice ale activitajilor a uneia sa influenteze negativ exercitarea -celor fuanci, respectiv sh impiedice desRigurarea efcient a intregului proces educational. Obiectivele educ area, desfasurarea, evaluarea 5i reglarea pro sm exercitind ~ ca uurmare a efectului de unda ~ influenje asupra tuturor componentelor acestuia; ivele educationale: constituie jaloane didactice esenfiale pentru de proiectare, realizare, evaluare i reglare a activitafilor-instructiv- 3. Relatia dintre obiectivele educationale gi competentele educationale = relatie de interdependenta functionala Performanfele sunt corelate cu nivelul de realizare a unei, sarcini, de Invaare; indicatorul cel mai concret al performanfei il constituie comportamentul, smanifestarea li care se educé, Spre deosebire de p e competenfe este c& accentueazi caracterul formativ al invayimantului. dezavantaj al lor ar putea fi o oarecare reducere a gradului de ceea ce ar putea genera neclartiti $i area si reglarea it Pe de alti parte, dobindirea, modelarea si rafinarea competenfelor reprezintt un proces continuu si gradat — de la competente specifice se ajunge, prin integrare je cu grad de generalitate tot mé sus, care corespunde fiecare lectie $i a educationale speci si a celor generale (¢ scolare fntr-un an sau ivele cadru) vi ariei curriculare. In mod gradat, se Pr nale se stabileste 0 rel care se urmireste in cadrul procesului educational, determina necesitatea formul: tunor obiective educafionale. Dac acestea sunt corect formulate in manieri opera- i immarite, atinse (in condifile valorificd evaluate, asigur’, la sfarsitul perioadei de inst nale vizate, Pe baza considerafiilor de mai sus putem spune ci intre competentele educationale si obiectivele operafionale se stabileste o legaturd hiunivoct ce poate fi valorificaté ca elemer cd, ire, realizarea competentei educafio- operationale si competen nivel micro, Pentru ca sistemul competenfelor edu devina operant, este nevoie ca proc cunostintelor, competentelor gi atitudi {in rezolvarea creatoare a problemel tual& si practic8. Desigur, modalitatea de articulare in structuri personale operafionale si eficienta acestei articuliri sunt determinate de contextul in care are loc invijarea, de varsta celor care invati, de caracteristicile mediului de Invajare, de resursele materiale utilizate ete. in vederea for ii iente a competentelor se realizeze proiecte didactice diferenfiate (un design curricular diferentiat) pe niveluri de comiplexitate ceducajionale in demersurile didactice intreprinse la ionale generale si specifice si 3919 ‘amwigauy op soooad ap uous uy nu iS “yoRy n Inaa]o azonsuowep Ys omMgan 99 v509 v vorwZiooud und apoodsar ‘qupipaug yo snpoad op joluewoyrod aud 2fe anyon #8 aammnya9 axymtoso apapoyfipoul % ¥32521 95 « “aamansut 2p s{uanoes youn ayauaf ny nos ynsunsund ad ‘goseaponop 0 ys amgan ¥Is908 iyo ad eiusioduioo mes wuoumoyiad “ieysord asad ‘arolgauy ap aaysads the ‘ad Bune as 18 oomguim a5 2I2 ‘ja10U00 yURUILO} 08 B YIDOI09 eomynuios no 18 ajeuorieiado sojeanoatgo [e o}Bodepad jrmeys no wea} Uy 9q324 Jou pruomnfe no ‘eo1oU09 ‘exejnoqEd oanoatqo JoUN wazelmOy ‘usouo8 Imnanoaigo woxeSune pinBise ose9 afeifuase sojoqusumIodwoo vosezioaxd — Ged quoyguum g8anared 2s ys zes900U 2380 fes0Ua8 ‘goargo ynun vasrnqeas eenp ‘wagaijeuotiezodo ape afutsso 5908 19 pLOoe Uy nisiedo ansoigo un-nutd aye yea dya1djawizo101d aoiFodepad jerado Anoaiqo mun wasruyop najuad guesoaU EUDUOduIoD “azenywao ¥ 30a ajaftreuoyiod 269 uy 201 anoadsor ‘opezyas y 40a ofelueuiojiod 2169 feo uy wpasod 9 mt “ woe wlurzeudas areesuo9 aipmogrpow ‘19 plgaus ye unyoBpE mow un-nuy “R[EUUE UNIO O-% 09 sifeiodo grou o-nuy Sdsouoo now un-sut 220A! B Icapias aut 2 IqI0A uroand mi awoyfpou 0 “3 juuied aqeuorieiado 2oanooigo yaYouD9 oyUYDP 2YeUoL}eoMpa ipods aanooiao uy gut ‘unyse 9p s0)q4 varejfer 18 vorenyeas ‘eoreup.‘eormoioud [BS POISED" Bo aaKy sO}aAnoaIgo © yeuoriezado wroynint JO}eAFDaIgo ye yexUCD eur ‘syouorteu axjos$ sjeuresfoud uw ayzzaaid glueuuopied 9p axeinoumns ajaprepuns Bunedemersurile pe care trebuie si le intreprindd elevul pentru a ajunge la un rezultat. © Nu se confunda cu apt si facd elevul de invijare a elevi profesorului ‘© Nu se confunda cu scopurile, care sunt mai generale si nu se pot realiza in practica instr nalizare elaborat de RLF. Mager, model care se bazeazA pe urmitoarele tei condi hod €l ue ape mun do ajar conc de opereionalzare: Witeet, de preczie, de ealitate sau ta 14 trebuie si fie prezentate neapatrat mba locurile in formularea diferitelor ‘este cerinja de a preciza si detalia in obiec fajarii realizate de acesta, performanfele pe care de instruire, Pentru ‘au dé iv (schimbarea calitativa sau cantitativa $a. Altfel spus, rispunsurile performanta si competenja) mu izata $i uniformizati, iar obiectivul nu este ‘operationale presabite, cas modatile de veriicae 91 eveune «presi, pesormangelor 2so 2youotbanpe IBAA 2B osmyonzop 2p wdey2 9p js0s yeuuLoap = dun ‘2p upourajeniau) es miquresze a awonpe ruiass uN puedo 29) aumairoronina pyinog | won oyeqye10U08 2p InjnpesB jnyoyio ep eHoury Ul eseoy!selo — foeonpe oyiemieuts (GF rue. ¢-——_—_____ 1 ‘avNoutvonaa ‘AMALLaIGO IVNOLLVonaa ‘TnatLoatGo z ‘aNowLyonaa ‘ANALLaIGO indoos . -osaurgatos Qranpureay © payiymo eusopr wy Heres ye op ese 5900 myonzap ae astweid yuns ueypaxe wuorpes exfeuNIe ozoqUOWIOD ES - :pysuorieiadoau aanoaigo ap ojdwoxg¢) Piramida obiectivelor educationale Obiective intermedia | + [Obiective operationale 4) Exemple de verbe-actiuni pentru clasele de obiective din taxonomia lui Bloom, elaboraté pentru domeniul cognitiv ‘Clasele de obiective ‘Exemple de ,verbe-acfiuni™ din taxonomia tul B.S. ] recunoasie, a defini, @ identifica, a toda, @ emumera, 2. Coniprehensiuneal ) Modelul generativ al relatiilor care se stabilesc intre obiectivele ‘operationale si competentele educationale ‘Competente educafionale generale ‘Competente educationale specifice MLAS Legenda: oni generac “> realizeazt <-> legatura biunivocd (po: ajudeca, a valida ison inset & explo, a dng, « exci 01,0, ..O, ~ obectve operstionale ra demons, a demu «derma, reveden Tage ii a aca Gael + mpl a eT 7 a tranafera, a extrapots, a clasfica, a restructara, « prosune, i (E7 Sarcini de reflectie gi exercitii aplicative: tprolecmra vaiiea ¢ deride secu tants, Famous | | 1 fuea gfe, areola Tae a Tacinias 5 ET LF Comentati urmitorut actions avindu-se th vedere un soop esta cu actions tn mod intel al unti act 3 Sine deat conpine, Sota a Tombinn, © Godan, anf a avea o bazk de pe care sk se Observe ‘te pul ta potetaadesiva spouse, a propane 3¢-obietee gi proprile nose eapacti incarni & 7 Frat evalua x estima, a decide & mpuntin, © Sandan, indi, deosrece ‘pind tnscamnl foetal activate Integr controlati de infelegerea faptelor si a raporturilor dintre acestea 1972, p. 89). @ CF Argumentaf legitura organick dintre intent la concluzile formulate de John Dewey dezvoltarea, cresterea inseamn& visti. Tr {nseamn (I) cA procesul educativ nu are 616 9fo0s oreo ad mnsnsuy axfeO}99 sosTaTa. 220A 2p “INIMUOIE HOUNIZIA Uy TeIUAZAdaY as 18 ojueaapor reur yuns simyeuosiod youdod oremrenpe ~Buoyfexado op 18 yorSoSepad areatsop ap ajimnssowiop Av jeuoxieonpo imap eon #8 ndoo op wey eousprane ‘e1e2.008 ap areao ‘tuypuoo ap es eluspuadap ‘euosfeanpo inynjeapt ‘Ew 89 (rosanag yeu no aqunyfoesoquy arkimonns ouiq ew 18 aye0q amend apremuniou ap ound o‘yqsod unseat lun-nuy 92azzqear BS pla (@zs2uspuey 9p °p) .:aBaeigo un eumepIOnU Boq eaeina 18 sumupurehgauy wa8a-y uy anoodsoy ‘aneysifoy woLanoop 21s asaugwos jeuodeonps mpeopr po Imaday ase Ingen ze osoupwios euoHeonp: Impeapt g9 tieiopssuoo area ad oyeuounpang tpoyes aye sown exdnse emopoy g (L) “pods foun je jeuorteonpo mnynyeapr v axejnusoy/oxmiqeIs id juns area Hezioo.g Pupiuoundse ‘pfoupwor moos ye yeuoyh snopued ‘yorSoBepad vaimijvas weda: aifeoroud 0 awop gurzoudar nu peuosor 0 & oned voreyAnoe ninuiod Uy “OsoUpWON IUBLURIRAUI 9p017) CF Referindu-se Ja esenja idealului educational, filosoful roman Constantin Raiduleseu-Motra (1942, pp. 6-7) ara eX acesta nu reprezinté pentru om 0 ,zestre de te ,0 busold de orientare”. ,Aspirafia spre un ideal este pentru om icidecum o stare de reverie poetick de care se poate lips. ‘oarecum neispravit.” Comentaji acesteafirmafi fintre clteva obiective cadru si obiectivele de lina de specialitate la clasele V-VII dintre cAteva competenfe generale si competentele de specialitate, la clasele IX-XU. (20) CF Realizati un scurt comentariu al exigentelor psihopedagogice condensate in sintagma: ,continuitate si schimbare pe parcursul ciclurilor invafamantului general gator biectivele educafionale. 21 CF Prezentati avantajele gi limitele txonomiei obiectivelor educationale 22) ?, Ch Refiectati la avantajele demersului de operationalizare a obiectivelor pe care le vor demonstra elevii pe parcursul sila sfarsitul activitiii izafi un exemplu in care si evidentigiinclusiv modul de reaizare a 23) CH tnventariagi si argumentati conditiile care trebuie respectate in procesul de elaborare a obiectivelor operational. Prezentai exemple si contracxemple. 4 & Expl jin lucrarea Teoria si Repere si instrumente ‘pentru formarea profesorilor, editia a U-a, revizut&, M. Bocog; D. Jucan, 2007). (25) LF Formulayi 5 obiective operationale, cu 2 componente, la disciplina de specialita, 26) LF ientificati in obiectivele formulate mai sus cele doud conditi de operationalizare (si componentele corespunzitoare ale obiectivelor) din modelul de operationalizare propus de R-F. Mager. 27) CH Formulayi 5 obiective operationale, cu 3 componente, la disciplina’ de specialitate 0 (28) C} Identificati in obiectivele formulate mai sus cele dowd conditii de ‘operationale, respectind procedura lui RLF. Mager. 30) CF Analizati fanctiile obiectivelor operationale intr-o lecfie la disciplina de de lucru aferente, vefi realiza ‘educafionale macrostructurale le operationale asigurat o-ordine necesard in proiectarea $i realizarea lidactice, de dceea va sugerdim 38 acordapi atentie sporita modului in sete pedagogia conemporand prbind resrucnraresobletivelor educa ale. 1e “OOSANA “wonvonpe, 1 ap stanozoy (6L61) ANT *Od VHA, ‘myraupuaphonus 18 jartoonpo va827 (6161) "MT 0d “VH “0Lz-6y¢ “dd ‘nomang wimsontup mexBodty “nueaose{A “1 “la10> 1 ‘p1009 ‘arBoBwpad ap sano (8861) “T “nUBDOSKIA ‘apoi8oBepad wammsotos “eres, ‘edumeysomg emypy ‘unyoren 1 sxloonpg *(6661) “yS:0u09 jut 38 ‘olumsumnon 2jaun uj ‘ore uowouay mun sidney o1s1031 pen ea “(LI 6 ZooT quresue wt suede 20} un leonpa Jojaustwouss wonewie|qoad 2p oye aR ap niquesue Indanuy no gsmy8o] up vezqn oy ys yndoou v 21PoBepod™ (nuouiay, ANS 2p ngs mmranae;s eaxaseounoas |$ vazoundust wy ‘PiBoBeped je ofGojomoysido mamaess ap whey rorldsarod wamsoyjaur e| exdan ‘snpUos ® coutlumns osseouns foun e omaowioxd op sojimuoso wamayndury, ‘Foutiuin$ asewn!#o] 2p unaiod [Spou mun vasvalD BI susonayar ajednooaid no yeva|a100 2s ase ‘nngnuawop. anoe [pe Uy a[qeoyUOTeA axpURE op aya} “Io[eporotU [njquEsuE opnyout ase Inqwowop ayfamnnsuoo 98 axe ‘aze9 “unuuos o1Sojowaysida awed gperonus 10] wluezio% ipmas nnuad TB d180Jopoiout-conai0=; jnjepour - op yeaMUOD nv-$ Tey "yrewuouradxo et ne “Hlucaajes gunrxeur op ays axeo ‘ganeife> wourusuouip axe uy “oumun 18 Jo/2uauH0 un woawo4dxo By sunxe | poyroads vwidipered w as-np 9 InpoU! ap aqe#5] as19AONUOD asroAIp yeI0UD “suvryyonsdzouod ap 16 ayinoydsa 2p judy 2p 2 piDinsiso ~ paro0}90 a2 ‘osaiSo0uno o4vo ut vanszul) mypras ap pnp72I90 0) aumsiodes 2p ind ~ mudoud mipms ap pmmaoqqo ‘ojerwowuun sojaiuIns we axe] ap ya129 18 eave sojsiums ap s andsou ¥ 1 wad vasednooarg ipeas w ‘oueyndod ta1So8epod ‘asieasasqo OP ut siusuisdxa duro uy nizip) Few vaso ynupde v “yorBojoojo) auntioe ‘SoSupod — rorleonpo widnse yowe 20S foun v nriguye vosns}o420p EIN! 2 monday 18 viuvszpos ‘normyoo wad Sea s908 jraowwz1,EIe9 ‘8 ojesouod oyearajno-oyoos wpyjonzap wysoudxo BH syauraysis go ‘sydoup yung ad “yuLye 95 vo9: jadsoid yzeaziyeas asvo * ‘xoquormeoiz0 ‘aiwonpo 249112 wy a1gesoap no {yn eur easreonpe ous 9 4939 uy uayqUr 9p aso0 ids ajeqin soyax © nes ouesy varesnooud sisoatid myloe afajdtuis z] op zenjone e exjeanpy -whesousspe strategii ja repezintl un corpus de teri, princpl,legl, cunoytinfe feos rmetodolgi refertoure In domenial de sui, Su Stora russe conceptaizean, ee sud, se descr, se trgumentcaz se anipea fenomencle i procescl educa- tea eda, enunuril descriptiv, 2 teoria si practica educatie, , practic, inseparable, presupu- i trebuie pus sub semnul ‘educatiei consti in valorificarea adaptarea, adecvarea gi nuanfarea corpusul fn vedere realul concret, aferente lor si cauzele rispunde nevoilor specifice ale practicii educafionale. 8 | Din punt de vedere itor, prossu de constr a pedagogic ca cu sensul de stiint& pozitiva, obiectiva i experimental, a fost, in cial prc de cle ne e pee leat Se ser Tein Sve umstonsle cape svolt in constiinja comund a oameni secolele XIV-XV (,pedage despre educatia co; sia unor conceptii pedsaogee dezvoltarea pedagogiei ca fenomen specific ~ educafia. Etapa pedagogiei filosofice caracteristics secolelor-XV-XVI, etapa cel putin Ja ‘complementar. Ele inara, aplicats dome- nivelul a patru etape au caracter procesus‘apmoydo-onovad 18 aspoondeco-opas00t saroviv2 ‘payszodoap ‘240 15 paymuuou-s18ojorx0 payoodsiod o-ssuy yrvouoyitzod “atteonpe w azmonoesd ap esou0o ympous gz Inwowop uy anoaja. ezvozqear 96.90 000 To. PdMoO ® szezqvox 9p ojouoviezodo ajnepou weipras — “arejnunoyaud nay ap axloury wy “xeuortsonpo woqeieo nated 200 FZvOROUTOpUTy “ay WS aan ne FeRaz;TeuR “3 30 ¥229 no dnoo 9$ 9 — gandyosoad-apemrou/ganeunso ta1so 90 no “gnj0 1 msw208 29 weDD Mo BdNgO 38 ‘gTEUOTtEONPS arenas j9pq # anooIgO 31280 1 08 uy yeandysop 1$ yezuue8s0 ‘Jeuorivonps jauswousy ezeIpms Hse2oy ‘TeH}eINpE 2 jumps eo ics Tour yo) suLIgR 05 Bs BoUONS! ypeoLad vaoe up vadaous wiBoBEpad ‘outluns srewuourepuny 16 ox|duo9 ‘omorgzutidno tour Jo) 2o1RoBepod ausSipesed 18 2]opout “wom “Lamproge “suuiou ‘ap! ap wmnsndios fou ap eiliede ung “pouonl 2p ropoouad mndoouy pavayaioiu 2409 luaysisuon sqodeo ws mndaouy ne rrfeonpe ‘eoxodzou09 pulatid ojsgdnoooud “epesy “pueuydiosy ‘oquear uy ‘vosope “oe-npupayjeas ~ golofiepad axmoais0 gyunuap — 18 yonoexd wazezyvau 18 va wevazuzoeie 35 doi sway uszaad wy yued v9 eeaqnucp 98 am nd ayo oop ‘iurpus, ap yreoseur tu ‘oqo soooud — yox}eanpo © plums wo yo/S03upad 1 wyertzed youth vpBoBopad sud 1 smsos und fooprea confinutulul prin intermediut scheme: Ipostazele complementare ale pedagogiei - stiintA specific’ si de | sintez a educatie! Stiinta descriptivs ©) Explicat diferenja dintre cunoasterea stinjficS si cunoasterea comunt in pedagogic. Explicai de ce pedagogia nu este o stint empiric’. 2 © G Bste pedagogia o stings nomotetick? Argumentaji-va raspunsul (GH Brxplicas de oe este important si facem distinfia inte pedagogie— sin a educa! si pracicd pedagogicaleducativd- art 8) CH Explicitafi mesajul pedagogic al urmitorului citat: practicit paideutice $1 mai pufin discursului purtat educajia poate fi 0 arta. Este adevarat c’, uneor ceea ce face (C. Cucos, 2002, aritaji modul in care, de-a lungul timpului, ea s-a modificat. (10) CF Explicatiin ce context se uilizeazA sintagma ,praxiologie pedagosica” si ce desemneazi ea. (1) 28 Analizatiintr-un eseu sintagma utilizata de f. Planchard (1992): ,pedagogia a arta practica" 12) CF Exemplificasi in contexte educifionale concrete cele tei ipostaze ale pedagogici si complementaritatea dintre ele, lementelor de cunoastere proverbe, zicdtori, metafore, mituri referitoare la educatie gi la diverse aspecte legate de aceasta in explicarea, organizarca sau fundamentarea actiunilor educationale? fcavempirics: 83se “9L-eh “dd ‘eo0dey-| rnug emp ‘atroodsiod 16 ap 16 syouossafoad ‘9 u | 0 pafiso pup | 18 pewosop. pu 2 i “auaikoound ap ‘018ojoasou! Hleonpo.n pzotias ap 18 poyfioads nlumys. pal ripras' 2p: 129190 Yaan2 Jo “puowun-o1208 PI | “ -paoouipt9p1 40j2aborpiuan aloud 2 nloayfoa Hauostana.t | S - ojaineu easen] nayued inseBng + i cy .Fdeospuy os aguR} op jnovdog" ~ -aqanoud sjamorguun wy atesuepuos sorSodepad opofesour eoynuopy “yHumes ofoun UE wIEZyTear exjeonps lapee 16 evawouo sojeqisaoud oe w ammndod sojouiseg ayrteogTImES 47 (pz) ‘ueas) .s1BoBepod azarpmus ys a1urano aye no nes rorieonpo wpurgoude pou uy azampms BS aMgaN INoepIP wpED 1u>R9p 9 ysyferoods amo eNO ION HezTUY AD (£2) (9861 ‘nuzopre, 281099) ,oueroduisquo: (961 0qny 9u0¥) oHeonpa © 27050 rad uy aio “ganeonpo eounsioe aa(e8 (5661 ‘Soon uqueysuog) so Sorex nes soja}unsouno vaseroysues wad Yo oun apaypsop 2s azo v20 29 aeonpe yung O eU [maoreU HUE 4 (02) (6961 “to1oxg nyoums) ,zepunoas uoyd un od osurcun nes o1Sedap ‘pase yuns Teutiqeanpo ecnse ‘tnuwaia od ypout vy ‘eandst apo np ‘po sso rout uu 8 oo 9 waa" ayo HRA HENIOD 47 (61) -v oquois uoesope 8 ondord tiuauodxa od Impoouod #1 Youd g (BD) oxo 2o1S0upod miosseouns uproword #6 yarmAsUoD ope pos HS ofemEAe sJsHRISOd Y He aD _L> LI) “apiaiseoe Imupistuty ‘20rBojoyed 16 aorB03opod ajouydiosip namuod Sejoot SasBouy m1 easoygo) sluryar ap anseygo orm Hezqeuoyado #8 Houde 4 (OT) oe —Bibliografie recomandata pentru aprofundari: Allport, G. (1981), Siructura si dezvoltarea personalitafi, Eitura Didactics si Pedagogica, Bucuresti Bi (2000), Psihologia dezvoltari, Editura Tebnicd, Bucuresti, Be (2007), Pedagogie. Tratat, editia a VI-a, revazuti si addugita, Editura BIC ALL, Bucuresti. Cuc0s, C. RA, Bucuresti : Cucos, C. (2002), Pedagogic,editia a U-a, revizut si adiugité, Editura Polirom, Iasi. Dewey, J. (1972), Democratle si educatie. O introducere in filosofia educafiei, Editura Didactic si Pedagogic’, Bucuresti. Garrido, 1L.G. (1995), Fundamente ale educafiei comparate, Editura Didactic si Pedagogicd R.A., Bucuresti. Hubert, R. (1965), Traité de pédagogie générale, Presses Universitaires de si Pedagogica, Bucuresti -M. (1997), Educatie si formare, Editura Polirom, lagi ‘Vaideanu, G. (1988), Educafia la frontiera dintre milenii, Bditura P. Bucuresti G. (coord. gi autor) (1986), Pedagogie. Ghid pentru profesori, Cuza”, Lagi. ** (1979), Dicjionar de pedagogie, Editura Didactica i Pedagogic’, Bucuresti *=* (2002), Ministerul Educafi Curriculum, “Programe scolare pentru dis. aprobaté prin Ordinul Ministrului nr, 4876 din le pedagogice si psthologice, 2002. SISTEMUL STIINTELOR EDUCATIE! O Obiective/competente vizate prin studi Oy - si defineascdl in maniera operationala conceptele: stiinfi integrativa a injele educafici, sistemul stiinfelor educatiei, macropedagogie, micrope- edtucati dagogie O; - s& expliciteze tranzitia de la pedagogie/stiinja educatiei la stiinjele educatiei O, - si explice esenta diversificdrii inteme si a diversifictrii exteme a pedagogiei 04 88 deserie ret ale educatiei si ale deveni dintre pedagogie gi alte stinfe care studiaza aspecte ane Os - st expliciteze in manierd sistemicd interdependenja gi complemen taritatea dintre cele doug mari directii de dezvoltare a pedagogiei contemporane — macropedagogia/pedagogia sistemelor si micropedagogia/pedagogia invatirii si autoinvaparii > Termeni si sintagme-cheie? stinja integrativa a educatici, stinjele injelor educafii, ‘diversificarea. intern +a pedagogiei, diversificarea exten’ a, pedagogiei, macropedagogie/pedagogia. sistemelor, mi ogie/pedagogis invajari si autoinvatarii £21 ‘suport teoretic: 1. Tranzitia de la pedagogielstiinta educatiei la sistemul stiinfelor educatiei Preocupatile privind conceperea, organizarea i realizarea practic& a educa fici au inceput s& capete consistent stinfifica incepand cu secolul al XVII-ea, care 8768 “aremBguoo(oy) 16 axeuuossuen puoteuuid wy yge 2616 aonuEEUNp “eluas9 UL Sums fat -sonpa ajejurné yo yradeg ousp youoead § su001 anup snupuo> if auesao9u a00aKUTIg no ‘ganwonpa wonowid no gunyyBo] ysuRS 18 areuonsayp ‘apps ‘aloayar 2p 129490 un (PL6t ‘pi002) amneg « ymoaigo je azapen ap jruound up MU uIMD ‘RUT FeUE 304 "RIEISUOD 2g “areU eifeonpa ~ r52190 1F «etfeanpa op s0jaidey #8 10 ‘2189 sojourjdiosip njquiesue joey e a1e9 euiBIpesed ap azequi ‘ndaouod tmasaoe vassonponnt wore}20190 UL oyENsIBaIuY ase -aidrosipaaiuy muzaiot ‘paenopg ane op z suopio0s ad EzaziT 2p aq ‘pure’s woRo|oNe ‘yorSofepad pansodsiod adaup wiBoBepad puruyoqy “are08ta one wey Uy NES 2189 9]>UI3I4 ruorvonpa nuts 0) auuiye 93 ¥8 BOLO! proud vooe utp vodaouy e1#08eped Pwuauiopun #8 axojdutoo ‘steorgz dno sour 3) s0ffoBeped auipered 16 ios 2p tnsndioo ow 9p wiiede ung “uoyfeonpe ymjruswiouyy © Fouuysé amproge op rapeotied jrndeody ezeayosealpedagogiei 2. Diversificarea campului discipl ‘metrie, prospectare etc.) 5 Existenta sistemul Diversificarea interna se refer la fenomenul reconsideririi statutul ‘mologie al unor domenii de studiu si la constituirea progresiva a unor dot considerafile de Ia subpun 2.2. Relatile pedagogici cu alte domenit stingifice Relajile pe care pedagogia le angajeazi ou diferte domeni reprezintA un rezultat al inar al pedagogici este determinat de neces procesului de formare si modelare a personal edere ale unor gifinfe cum sunt stiinfele fiziologia, neuristiingele, psihologia, antropologia, axiol. logica, ergonomia, etica, cibemetica 5.2. Investigarea complexi si in ea fenomenelor educationale este asiguratt numai in condi dintre stiinfele care sunt preoe i edagogici cu alte stiinfe sunt puse in slujba valorizarii corpusurilor aje, de specialitate, strategii, metode, tehnici, proceduti etc. infe in vedere ~ realizirii de cereetari pedagogice riguroase, stiintifice, aprofimdate, prin adaptarea rezultatelor proprii stiinjelor respective Ia specificul feno- ‘menului educational. stiintelor educatiei Diversificarea interna si externa a pedagogici si apatifia u de ramuti stiintfice au condus la mul ip, S-a operat cu diverse mod: le stiingelor educatiei, prob 3.1, Un tablow al stiinjelor educatiei oferit de Guston Mialaret (1976): 1. $tiinfe care vizeaz3 conditiile generale si locale ale institufiel scolare: a) istoria educati ied 1 actul educativ ca atare: wediate ale actului educativ , psihosociologia grupurilor Je dedicate reflectiei si evolu fia educate’ 3.2. O propunere de sistematizare a stiinfelor educatiel, atét a celor deja consolidate, edt si a celor in eurs de configurare si delimitare, este oferita de Elena Joiza (1999): A. Stiinfe pedagogice obiectuale obiectulni de studiu al pedagogiei - educatia: inge de confinut, de aprofundare a 91£6 fatleonpo exBojoiqgoro[019 wiBoBepad rarleonpa BiBojosi/gorSojon wiSoSepad oplvonpe wrojoneeordojorxe eifosiypad "PonsT}OY ‘ganvesSoqur wiRoepod ‘waere3suo9 eiBoRepad porSodepad soreuoyuyeeuorieuosur wiSofepod RoWodepad eonspers/gonsteys evBofepod wezedwos erBoRepad ‘wreuauadxo oy ponoesdpreon ymsods wyBoBepod one eiBofepad sqezmna sop haance eoRepod ‘looue wiRoepad 9p .otieonpo aye ajumns sojsoe warezioepod ut 2uf8 no vazezoqeloo Ip awinzar ‘seuyd}asipsoqu aoxBosepad afumpg “> eqeunsnpuy e1Roepad ‘anus eiBoBepod ‘ereroos eiBoFeped. our /gyeuoissjoud e/3o8epod sqeuodleonpo ripoxtmusco wiBoBepod ‘2p yiqedvo sojtdoo wiSoRepad atsny ‘eyoepadouayodijo “eSoBepadoyn ‘ap ajesads yoxou no sojrziaiput 8) Bt ier napoleon 630) ‘aayooyde am18o3npad aus ‘p ve areande ap 0p -odwoo myrupmis wampuryoide nnuad ‘2punronays 20;803ppod erfeonpaome + ium exBoRepad = 10 eiBoRepad = ssout viBodepad © aoyundnas eidodeped « Glanpe aroun “100 2p eqs erBoBepad ampootenxe sojtigianse eiSosepod osmot ou yenergsin oepad . :ansaga ad fotfeonpo inypmis nnuod ‘sonaual aoioSopad ojunng :euenopaed “sonsfeue aluins wo ayoworfounf aorBoBopad abunnig Z ‘vonDepIpusuT EHO. & yptleonpo eos pyesuss wiBoBeped = safesouo8 “sonoqus aluins wo appyuaumnpunf aoySo3ypad afurss *)pedagogia medicali/medicina pedagogici pedagogia sociologici/sociologia educatici pedagogia economici/economia educafiei, invayimantului pedagogia ergonomici/ergonomia invatéméntului pedagogia general Pedagoai pretcolark ficare a stiinfelor educafiet in functie de modul lor de raportare la: - obiectul specific de cercetare — dimensiunea functional-structurald a educatiel - metodologia specified de cercetare a dimensiunit functional fei rdisciplinaritaten specifica angajati in domeniul cercetirit junctional-structurale a educaglei, profesorul Sorin Cristea (1998) ropune urmittoarea taxon 1) Dup& modul de raportare la obiectul de cercetare — dimensiunea functional-structurali a educatiel: 1.1. Stlinge pedagogice fundamentale ~ studiazi domeniile de maxims oa = Teoria instruirii/didactica general Pedeeouin socal: Tedagogia familie, pedagogia munci, pedagogia mass-mediei ~ pedagogia sportului = pedagogia militara ~ pedagogia tehnic& 2) Stiinte pedagogice aplicative pe perioade de varsta: = metodica pred - metodica predat 2) Dupa metodologia specifici de cereetare a dimensiunii functional- structurale a edueatis 2.1. istoria pedagogiei 2.2. pedagogia comparati 2.7, managementul educatiei/pedagogic (...) 956 LIN) sxeorunuwop 18 axeauoyuy ap HFOjoUN> LON, 2000 8 isaoe ygomsnuy faxjvonpo jonas 16 ajowstumoey “219 pppuossefoad ays1oauo9 ‘axnuosoafiod(omo) ‘aowosfome) fou 2 two ad pont jp ps aundosd 38 a40 ‘sreyuowoydwos 18 syuapuadapioiuy “are auns “nu aro mjoanp eu gnop uf sqLuMIo}> pzeaziUNBI0 18) yuLIodumu0s ‘wBodepad “euorieonpa weisis ap dy ap 1 wel op Iwarayrpm “jansy 96 “apowoseonpe 4ofapsopuors D 2porpuowt 1$ ouadouna nupzy 2 18 ofe afo0 18 oyun adoang youn a[aanoadsiod “jemoe ont}o% pxoquod ‘vouauiase aq ‘auBsoda}UOD UMN] afEyI0Aoud 9p aziouny ‘ ou ap aznasu69 ‘aj. muowop nad reuwasuy ne EuDD9p aH ‘a1e}$eouns op njuewiop #9 e\GoGeped v exezyjeuoisejoud ep yoa.Ip — e\BoB_pedosoiul 16 -O19eN “y ssseund otleonpo ape sagjods ayadse yey ane “aoyEzuin9 18 ois usp jar asoqiqers 2 rorjvonpe ajaums anuy - 21018908 18 pxojduoo 1S grojdwoo ‘gwluenu vasoxsvouns Bj ainquuoD #8 ar9pan ap emrySun ar1z2yxp wip ausun jhpnfeuosied w azelapour 1S oxeuLO} Op jeonpo ojajuns o1 ‘sreradooo ‘axppunnedanty ajesoooad ‘opeuorleonps 2joustioUay wraps -2cou wgzuoysu0] fe ayuouodwioo 9pout jHmso.09 jnyuouIOp uy Fefedue yoyPads eapeysEUNdpsypsarUT ¥dng (¢specializate pentru comunitate. Macropedagogia/pedagogia sistemelor pomeste de la premi scolare reprezinti sisteme sau, mai exact, subsisteme integrat ccuprinzator al sistemului educativ gi, mai larg, in ansamblul so este dependenta de progresele inregistrate Permanent, valori care urmeazi si fle acceptate la nivel societal, deci gi la nivelul sistemului educativ si, ulterio ial si economice sr fenomenul ia amploare. ropundndu-si si indeparteze punctele slabe, ale unor curente pedagogice care s-au preocupat preponderent de aspecte de detaliu, macropedagogia valorizeaza aspectele de globalitate, abordérile holistice, elementele de prospectiv educayionala. Practic, macropedagogia reprezinti o necesitate pragmaticd obiectivé, lamati de nivelul general al dezvoltiriiculturale, sociale si economice, de apari- rejele educafionale complexe, de constituirea unei refele de invafimant de particular care inglobeazs toate grade laboririi de programe care si orient: pe termen lung, Dive ale invifirii si educa devenit necesar si ‘abordte gi probleme de sistem, de orga funetic ui sistem educafional, pentru o bund fundame tate. Astfel, macropedagogia se ocupa ilor educafionale pe termen lung, generale (subordonate care vor sta la baza planificarii si programartli educa jung $i mediu. Din perspectiva operational, aceste finalitaji vor sta ica si cantitatea de cunostinfe, priceperi, deprinderi, capacititi, competente, 98 respective. ‘Adoptand casi refernfl. perspective, fomeional-pragmatica, 1a ni macropedagogiei se ofera raspunsuri pentru intrebai Beeral, cum arf: Care finalitatea general a educay Tare sunt facioril de iru ca educagia sii conducé la cresterea pe piafa internationala?; Cum vor evolua Valorificind viziunea sistemica, la fel ca si macropedagogia cu care se afl terrelagie doinvagirii vizeazk nivelul premisa ck invijarea, in 8 In prezent o topicd de te in educatie, ci pentru Ea porneste de sdamental, repr de persoane imy {ntreaga s¢ Utilizind conceptia de abordare sistemick in manierele mono- sau isciplinari, invafarea este analizati ca activitate fundamental a omului, ivi in rea tuturor problemelor sociale, Perspectivele de analiza fick a a de inva ‘aceasta perspectiva conduce Ja ideca c& jodalitatea specific umani de achizitie si imbogiire a cunostinjelor, competentelor, aptitudinilor ete.); bari cognitive si comportamentale la nivelul tegrativ, care poate fi abordat, din Perspective variate ~ pedagogica, psihologicd, ihosocialt sensu cel mai larg, invéjarea est yel individuale si presupune fie asi comportamente noi, fie modificarea, restructurarea sau s cA participarea intregului psihic si care nu sunt rezultatul maturizasii organice sau al evolutiei le. Dincolo de aspectul procesual, invifarea are valoare de sursi ine, micropedagogia igi combini si gia, fiziologia, psihologia cognitiva, infor cibernetica etc, reusind sé ofere clarificari si noi perspective de cercetare a proces 99ot ory wonoepta | | “20 ‘lung slung aaneonde aqewouepany ooySoeped alums soySoBepad ajumg Jojajuins jnuisssis* jmdeouca ngued aneoydxe Ageia eueyosnamuBos joyezuebie ioun Imypeutiequ ulid injmnuyjuos eeeyoudxe 16 eaxezyesuess. ean Mlojopoyow 6 sumjnuucy “ey 9p oat vy und so yoleanpe. oeEE Sarcini de refiectie si exercitii tie?” gi la @) GS Anatizati comparativ gi eritc di educate, intalnite in suport toretic ctastiare propre si precizti rite ut itele modalitati de clasificare a stintelor literatura de specialitate. Propunefi o @) CF Cunoseind structura principal « arborelui gtinfelor eduestiei, formulati o definitie proprie pentru termenul ,pedagogie”. diversificarea cimpului disciplinar al pedagogiei? Dar prin progresul acestora. Analizati evolufia stinfficd a anumitorstiinfe ale ) & Precizati si exp cadrul programelor de formar obiectul de studin al stiintelor educafiei studiate in ihopedagogic si didactica la care ai participat. i necesitatea si importanta relafiei dintre pedagogie si "um se poate asigura aceasta in abordirile pedagogice in cele practice, a (10)? Refiectati asupra modului fn care se asigurd relajia dintre pedagogic 51 stingele socio-umane wemologice contemporane. Identificasi exemple de restru in cazul altor domenii de cunoastere. 102 completi, c& nu. se va altera sau ci mu va deveni anacronic& in raport cu ica proceselor paideutice”. (13) ®/ Analizai legitura dintre sintagmele ,societate a cunoasteril” si ,societate formal, cea nonformal si cea informala, influenfa formativa a mass-mediei s.a, LP a) Emumerati céteva servicii educationale cdtre comunitate, specificand ‘rift gi le categorii » FS Reflectati la idea ,, je dezvoltare 2 personal intr-o activitate de grup. lului'determinant al tnvatirii, in raport cu (LK. Babanski, 1979, {ficaji o problematic educational concreti si analizafi modal in cadrul celor dout niveluri de acne si cereetare pedagogica ~ icropedagogia, (18) ? Renectai ta stinjele educate: pe cae le considerasi de maxima relevant