CAPITOLUL ¥ EXAMENUL TEHNIC AMANUNTIT AL ARMEI Examonului preliminar al armei efectuat la locul infracfiunii fi urmeari ‘examenul tehnic am&nunfit, efectuat in laborator, de c&tre criminalist in colaborare cu specialigtii armurieri ai Ministerului de Interne sau M.F.A. Examen tehnic aminunfit se referd la mai multe probleme ce trebuio rezolvate. 4, STABILIREA MODELULUI $1 TIPULUT ARMET La stabilirea modelului gi tipului armei so ivese deobicei greutapi atunei cind pontrn expertiza a fost prezentatii o arma de foc al cairui model este putin cunoscut, Necesitatea de a stabili tipul gi modelul armei de foc pe baza unui glont sav unui tub ars apare atunci cind Ia locul infracfiunii se gisese gloanfo sau tuburi de cartuge trase. Coneluziilereferitoare la tipul simodelul armei de foe sint un indiciu prefios pentru reducerea ceroului de banuiti. In cazul cind pentru expertiza a fost inaintata o arma al odrui model este putin cunoseut, este necesar sii se cercateze mareajul de pe piesele armei gi anume: inseripfiile de pe arma, marca fabricii, semnele firmei care a confec- fionat arma gi alte semne, De pilda, pistoalele de fabricagie string mai au in afara de cifrele ce compun seria armei, diterite inseripfii care indict, de obicci, firma gi calibrul canalului fevii, precum gi denumirea pistolului (vezi capitolul 11). {In lipsi de asemenea indicafii directo, se procedeazd la stabilirea datelor tehnice gi particularitatilor de construetio ale armei cercetate, iar apoi ou ajutorul tebelelor din manuale sau instrucfiuni, se stabileste modelul armei, BALISTI Datele —lun — sreBALISTICA JUDICIARA Datele tehnice ale unei arme de foe sint: —lungimea totalé a armei; —greutatea armei fara cartug —groutatea armei en cartuge; —calibrul; fungimea canalului fevii; —grosimea peretelui gi calibrului tevii arm —numérul gi directia ghinturilor; —ligimea ghinturilor; Partieularitapile de constructie ale unei arme sint —constructia fevii; —sistemul de funcfionare (de darea focului) ; —schoma de montare a fevii armei; —schema de montare a inchizatorului; - felul piedicii de siguranta ; directia de aruncare a tuburilor arse ete. ate datele tehnice gi particularit ropred ile de construct elemente pentru identificarea generali, eleme: prin oxaminarea atonta a atmelor, prin comparare cu alte a: sau ou datele cuprinse in tabele (vezi cap.II), prin consultarea unor specialigti militari. Stabilirea mod se poate face gi dupa gloanfele sau tuburile arse, desc tiunii studiind felul percutiei pe caps, latimea ghin cire, directia de aruncare a tuburilor arse, plasamen a dintelui opritor ote. Tintnd seama de caracterist ruotie ale cartugelor de la diferite tipuri de arme d Tiere, pugti militare) nu exist nici o greutate in a de de gloantolo intrebuintate la armele de foo s sute de modele de pistoale care difera nurndral gi légimea ghinturilor, gradul de rasucire al gh tabelele din cap. IT). Aga de exemplu, la pistolul mod. 1933, datel provenienjei glonfului tras cn acoasti arma sint 7,62 mm., suprafefele dintre ghintari sint In numar @ lor oste cuprins& intre 1,91 — 1,98, unghiul de 6° 14, glonful cintireste 5,5 g. In atard do urmolo lisate do eava armei pe g imprima urmele diferitelor piese ale armei. Aceste sole de ofel ale armei, care actioneazii cu mult p108 VASILE MACELARU BALISTI lasi pe tubul cartugului urme earacteristice specifice. Caracteristicile specifice ale tubului de cartus (de exemplu, prezenfa sau absen{a marginii iegito din afard de pe fundul tubului saw ganful din jurul fundului tubului, prezenfa sau absenfa urmelor lisate pe tub de diferite piese ale armei cum sint ghiara extractoare, dintele opritor, capul inehiz&torului sau furea inchiziitorului, constituie o hazii suficienta pentru stabilirea tipului de arma. Piesole pistolului care last urme po tubul cartugului, in timpul tragerit ‘unui foe, sint: — incarestorul ; — planul inclinat de alunecare in camera de explozie; — marginea de la intrare in camera de explozie; —ghiara extractoare; —dintele opritor; — vieful perentorului ; —capul inehizaitoruluis Constructia diferitelor piese ale armei, enumerate aici, dimensiunile lor de agezare, constituie o caracteristicd, care determina, in majoritatea cazurilor en precizie, modelul armei respective. Sint cazuri cind examinarca stirii tehnice a armei se realizeazi asupra armelor ce au fost gisite gi scoase din fintini, rluri, W.C.-uri unde au stat un timp mai mult sau mai putin indelungat. Dac& arma nu poate fi demon- tat se va proceda Ia fotografierea ei cu rane gamma, ceea ce permite si se stabileascd particularitatile de constructie ale armei respective. Metoda se bazeantt pe proprictatea gazelor gamma de a patrunde in mod inegal prin diferite obstacole de aceeagi grosime si prin material omogen de Fe. 129 ig, 110 — Vodero a forestrvicit de arun. Fig. 177 — Inchiritoral 51 cartugul ine take a tuburilor arse pe unde se observa trodus 4/2 in camera de explozie. Introducerea cartuslai "In camera de explozie,BALISTICA JUDICIARA oxplozie, Fig. ~ Locul unde corpul inchizsitorului poate lisa © urmé de ciup turd pe mina trigitoratui (Intre degetsl Police gi index) in momentul inarmarit sau in momeatal recululut tnehizitoraluiVASILE MACELARU ‘Fig. 123-124 — Gammogratia unor arme executate on izotopi redioactivi Co 60. grosime diferita. Fotografia eu raze gamma, trebuie ceruti Ja Institutul de Fisio& Atomica sau Ja I.G.M. —Institutul de criminalistica, deoarece celelalte organe de milifie nu dispun de asemenea instalafi Izotopii radioactivi, cei mai des folosifi astiizi pentru scopurile gamma- graliei, sint: izotopii radioactivi ai cobaltului (Co 60) gi izotopii radioactivi ai inidiutui 192. 2, VERIFICAREA STARIL DE FUNCPIONARE A ARMEI. Stabilirea stiri de funofionare a unei arme este una din sarcinile obis- auite ale criminalistului, mai ales atunei eind se invood impugedttura din Jipstt de provedere, motivindu-se ci arma ar fi fost defect. Este adevitrat ed asemenea eazuri sint rare, dar constituie gi cele mai difieile expertize sau constatari tehnico-stiinfifice. Operatiunile de examinare se fac intr-o qnumita ordine, Pentru cerce- tarea armelor, se recomanda folosirea instructiunilor acelei arme de foc. De aceea, una din sarcinile de bazi ale expertului balistic este tocmai completarea unei colectii hogate do asemonea instructiuni, precum gi a unor tabelo comparative, eventual eu fotografi. ‘Verificarea armei, se face in primul rind, in stare montata si apoi in in stare demontata. a) Verifiearea armei montata. Verificarea armei montata se face cu scopul de a stabili starea de pi trare a pieselor si modul lor de funcfionare. Se recomandé ca, inainte dog sedemonta arma, sa se fact rentgenogratia sau gammagrafia acesteia pentru evitarea unor accidente In cazul cind este BALISTICA J! Blocaté san inci modul in care s Ge efort ce se jechizitorului.. Jegte on dinam cal putin zece | stabileste cu aj Gradul dee feebuie 54 nu f constructor. Pentru stab Se stare monta —pe supra salslui au rd —splintul —areul dit montat; = ———.BALISTICA JUDICIARA 409 blocata sau neireats, Fotografia obfinuti indie& in mod evident stares gi modu] in care se imbini piesele armel. Este necesar si se stabileasett gradul de efort ce se cere a fi aplicat pe trigaci, pentru a determina declansarea inchizitorului, Efortul necesar pentru efectuarea unei impugediiuri se stabi- este cu dinamometrul cu are. Pentra objinerea rezultatelor precise se fae cel pufin zece misuratori, In lipsa unui dinamometru, gradul de efort se stabileste cu ajutorul unei greutiiti atimate de tragaciul armei. Gradul de efort cel mai mie obfinut de Ia o arma in stare de functionare trebuie si nu fie sub valoarea minimalii araitatii in tabele san indicat de constructor. Pentru stabilirea starii de functionare armele se veritic’, in primul rind, In stare montatai, pentru a se observa dae —pe suprafaja pistolulni exist rugina, zgirieturi si dacit piesele pis- tolului au erapaturis —splintul extractorului gi capul pereutorului sint deplasate. —arcul dispozitivului de oprire al inchizatorului se mentine pe pozitia montat; 126 — Masurarea gradului de efort pentru declangarea inchizstorululBALISTICA JUDICIARA b). Verificarea armei demontate ‘La pistolu) demontat se va examina fiecare piesa In part stabili daca piosele pistolului poart& serie identica (pe inchizat pe partea stinga a cadrului, pe cutia mecanismului de trager inciredtorului), Defectele canalului fevii vor fi constatate dupii ce se va § cilfi san otrpo uscate. {Printre defectele canalului se pot enum rele: — pete miei — formarea de oxizi feriei pe can aspectul unor puncte mici situate ici-colo pe tot canalul —urme de oxizi feriei — pete de culoare inchisi, sup dupa seoaterea ruginii; — agtrieturi care au aspectnl unor liniufe avind citeoda’ pe margini; — stirbituri, pori, ciocanituri mai mari sau mai miei — rotunjirea colfurilor cimpurilor ghinturilor, in chiile acestora; —dilatare transversal do culoare Inchisii, observat = inel continu san ett intreruperi. La yerificarea inchiztorului se va constata dac rului gi ale capulni percutorului sint sau nu migcate d zitivului de blocare a inchiztorului; ugurinta cu care pen in canalul tnchizitorului; uzura virtului percutoruh din canalul de ghidaj (virful pereutorului va esi din « daca virful percutorului este Impins de eitre are spr peretelo anterior al inchizitorului, dact capatul ante este Impins de catre are spre centry La verificaren blocului armei gi a mecanisrmuh ta existen{a unor posibile cripituri, ruperea arcur ejectorului nu este uzati, uzarea orificiilor pentru a pintenul opritor, precum gi uzura splintului de sp de arma La verificarea cocogului se va constata ev rotunjirea crestaturilor piedicii de siguran{a, uzur cocosului. La verificarea dintelui opritor se va cons aintelai opritor, daci arcul se montine strins in golul d uzura mugehilor proeminentei dintelai opriter. pentru a se F, pe yeav’, apulBALISTICA JUDICIARA ). Verificarea armei demontati La pistolul demontat 60 va examina fiecare piesd in parte pentru a se stabili dacd piesele pistolului poarté serie identic& (pe inchizator, pe feav’, pe partea stingd a cadrului, po entia ‘mecanismului de tragere gi pe capul Snetineatorului). Dofestele canalului fevii vor fi constatate dupii ce so va s1eFge feava ct eilyi san cirpe uscate. [Printre defectele canalului se pot enumera urmatoa- rele: pete miei —formarea de oxiai feriei pe canalul {evii, pete eare au aapootul anor puncte mici situate ici-colo pe Jot eanalul {evii serine de oxiti ferici — pete de culoare inchisd, superfi ale, rimase, dupa scoaterea ruginit; se giriotari care au aspectul unor Jiniufe avind citeodatii metalul atacat pe mary ses puitbituri, pori, ciocdnituri mai mari sau mai mici, coroziunea metalului ~otanjirea coljurilor cimpurilor ghinturilor, ip spec jal vizibile pe mu- chiile acestoras ne rare transversal de culoare inchisé, observatl sub forma unui inel continun san cu intreruperi. ‘Le verifiearea inchizitoralui se va constata, daci gplinturile inchizito- rolui gale capului percutorului sint san nt migeato din loc; waura dispo- itivalui de blocare « inchizatorului; uguringa cu eat pereutorul se misc ta canalul inchiaatorulai; uzura visfului pereutorului proominen{a lui din eanalul de ghidaj (vieTul pereutorutni va jog din canal cu 4,8 — 4,7 mm) daca virful percutorului oste tmpins de editre are spre TAP si intr’ dup peretele anterior al inchizatorulti, daek eapitul anterior al oxtractorahui este impins de editre are spre contra. via veriticarea blocului armei i a mecanismului de pereubie $6 °8 consta- ta onintenja unor posibile crspaturi, ruperea arcurilor, dack procminenta ejootorului nn este wzati, uzaren orifieiilon pein axul cocogului gi pentru pintonul opritor, precumm gi wzura splintului de sprijin al arcului pragulos de amare. Ta vorifioarea cocogului se va constata eventuala turtire & metalului §i rotunjirea crestiturilor piedicii de sigurants, ware orificiului pentru axul oooh Ta verificarea dintelni opritor se va constata uzura virfului gi arculai intelui opritor, dact areul so mentine strins in golul dintelai opriter, ‘ugura mugehilor proeminen{ei dintelui opritor.12 VASILE MACELARU 0 problema care trebuie si stoa in atenfia eriminalistnlui este gi aceea roferitoare la studierea diferitelor dispozitive speciale anexate armelor de foc. Un asemonea dispozitiv este cel pentru schimbarea calibrului armei. Exist mai multe procedee de schimbarea calibrulai armei, cum ar fi Lirgirea canalului fovii sau a detuniitornlui, pentru a le putea adapta la o munifie do alt calibru sau dispositivele de schimbarea calibrului printr-un reduetor do calibra fabricat special de fabriea constructoare sau improvizat. Ase- menea reductoare so gitsose, do exemplu, la pistoalele ,Parabellum® gi, T.T. model 1923". Roferitor la uncle dispozitive suplimentare eare, de altfel, se aplici de cele mai multe ori la pistoale, trebuie amintit i dispozitivul care serveste pentru amortizarea zgomotului Impuseiturii. Acosta consti dintr-o feavii scurti, care so monteazi la feava armei, avind in interior nigte discuri mobile indoite elicoidal. Glonful iese prin deschizitura discurilor in timp ce gazele sint refinute. Prosiunea gazelor determina rotirea discurilor. In coste condifii gazole amortizoazt zgomotul. Asemenea amortizoare se pot executa si manual, din Jemn saw carton. 3. CERCRTARA POSIBILITAIE DE TRAGERE CU 0 ARMA DEPECTA. Impugoaturile fara apisare pe trigaci, eind cocogul este in pozifia ,armat* so produc rar Ia 0 armi noua sau mai pufin intrebuinfata, Prineipala eauzi impusediturii consta in existenfa unui soe prea mare {ntre suprafaja Inchi- zitorului gi Licagul stu, Impugcaturile fir apasare pe trigaci se intimpli coobicoi In armele uzate. Fenomenul se datoreste uzurii unor piese: —umura gonorala a suprafefei exterioare a Inchizditorului si uzura con- comitenti a suprafetei interioare a localului inchizitorului; —waura areului sustinittor al trfigaciului ; —cnrbarea arcului trigaeiului; —slibirea arcului trégaciului; —uzura piesclor care menfin percutoral in pozitia ,armat; —slibirea arcului pereutorului; —o oarecare lirgire a Micagului inchizitorului fay de detundtor, stint fiind ci dimensiunile cutiei tevii trebuie si fie accleagi pe toat intinderea ei. Poreutorul so menfine in pozifia ,armat* datorit& bloc&rii capului an- terior al mecanismului de inarmare a dintelui opritor. Constructia meca- nismului de declangare a focului esto astfel roalizat, incit in eazul cind BALISTICA JL toate parfile lui dintele opritor § In asemenea trigaciului pent percutorului di enghiul ascutit catorului so uze J alunecarea p libra nestabil 1 Posibilitatea soralui gi a Lica ex croeazit posi si se ridice pu Slabirea are goreazi forfa de aceasta usuread Un defeet di Gecerea impuse produce numai Selosire a arme Impugcatur a percutorului, ter, se poate i Din cauza pea cocogului s enei lovituri « tepului iese m mica trebuie si In cazul de zitorul eu coce es 1,6 — 2mm fm patul sat In cazul Ic seari din de inde, de asem se opune arcul ert elor desch ralui d& pest se produce imBALISTICA, JUDICIARA 13 toate piirfile Iuisint in buna stare, este exclusi o autodesprindere dintre dintele opritor gi percutor. In asemenea condifii este nevoie de a aplica un efort apreciabil asupra trigaciului pentra impingerea tuturor forjelor de impotriv area percutorului din pozitia ,armat*, In procesul de folosire a armei, unghiul ascufit al suprafefei dintelui opritor gi al pragulv mare al per- cutorului se uzeazi continun gi Ineope si se rotunjeascs, eee duce 1a alunecarea percutorului de pe dintele opritor sau la aparitia unmi echi- libru nestabil intre cle. Posibilitatea degradarii se mireste odatit eu uzura supra torului gia licagului sau, uzuri care duce la marirea j ce ereeand posibilitatea Inchizitorului, sub presiunes p si 60 ridico pufin in sus. Slabirea arcului de armare al percutorului cum si exist soreazii forfa de frocare intre pragul de armare si pint sta ugureari declansarea pereutorului Un defect din cele aritate mai sus, de obicei, nu es duvorea impugeitturii. In majoritatea eazurilor, o astfe produce numai cind exist’ mai multe defecte, aparut folosire a armei, mai alos in cazul folosirii neglijente a ace Impusoiitura produsa, frd a aptisa pe triga por a percutorului, cind arma este in bunistare si cartusul se 28s tor, se poate intimpla numai in eazul lovirii percutor Din cauza unei reuniri rigide a cocosului cu per pra cocogulni se transmite nemijlocit asupra virlv unei lovituri asupra cocosului se produce o impus tugului iose mai malt in afar mic trebuie si fie forja de lovire ca s& se produc In canul detects nitorul cu cocogul lsat in jos are posibilitatea de a s cu 1,6 —2mm, impugeatura este posibila in urma in pabul sau minorul armei. ii armei, fapt ce se poate cons In cazal lovirilor cu patul armei, carts sear din detunitor spre virful percutoruly tinde, de asemenea, si se deplaseze prin actiunea se opune arcul de inarmare, Arcul de Inarmare strins for{ clor deschise, deplaseaza percutorul in poz rului di poste capsi gi dact forja de lovire a p se produce impugeatura.VASILE MACELARU BALISTICA La produceroa impusciturii {8rd apasare pe trigaci, poate six duct o montare gregit a inchizitorului armei (cocogul nu este suficient Ingurubat pé percutor), Examenul tehnie se face nu numai asupra armelor descoperite a locul unde s-a comis 0 infractiune ou arme de foc, ci gi la armolo ridicate de la persoanele care le dein ‘legal. In acest caz, se cere specialistului crimi- nalist si stabileasci dac&’ arma respectiva se afl{ sau nu in stare de funefionare. 4. SPABIEIREA PRODUCHRI UNEL IMPUSCATURL DIN INTIMPLARE, CUO ARMA IN STARE, DE’ FUNCTIONARE. Impugeiiturile din intimplare, cu o arma in stare bund de funcfionare, se produc, in general, ca urmare a folosirii imprudente sau neglijente a acesteia, ori datorita’ unui complex de tmprojuriri nefavorabile. Expertiza balisticd trebuie sii arate acele particularitiyi de constructie ale armei care permit posibilitatea unei impugedturi din intimplare. De ex- ‘emplu, atunci cind automatul inedreat nu are siguranta pust gi este Jovit eu patul de pimint, inchizatornl aluneoa inapoi, in virtutes greutafii sale, pind la peretele din spate al locagului sau gi introduce cartugul in detunstor, revine gi distrage capsa, producind impuseatura. O Impugektura incidental’ se poate produce fark a apiisa cu degetul miinii pe trigaci, prin agi{area trigaciului de proominenta unui obiect oarecare, de exemplu, la vinatoare, prin agétarea tréigaciului de o crengutit din. padure. Unele pistoale, dacit mu an siguranta pusti gi cartugul se gilsegte in detu- nator, se pot declanga prin Jovirea eocogului. La alte pistoale, printr-o lovi- turd puternicd poate siri siguranta, din care cauzi so elibereari porcu- torul, iar dack pistolul este mesreat, se produce tmpusetitura, Un alt caz in care impugeditura poate fi incidentalii este sitnafia in care apasarea asupra trigaciului se face in mod intentionat, dar exist eonvin- gerea ci impusoitura nu 60 va produce intruclt trigitorul oste convins ett arma nu este inefreatil, fapt care impune controll armamentului dupa fiecare tragore, Rolul oxpertului tn asemenca cazuri se reduce Ia stabilirea imprejurarilor in cave a fost introdus cartugul in detundtor gi dact acest Iu ~eru se putea produce in condifiile relatate de persoana care a ofectuat im- pugedtura, Stabilirea posibilitayii unei impuge&turi din intimplare, eu o arma in stare bunti de funcyionare se fave pe baza expertizei balistice judiciare, prin efectuarea de trageri experimentale. Atunei ¢ edreia {i lips frarea inseri patea stabil identificaree {a de datele pieselor de c maria metal delor chimic se imprima infractionis Actinnea slectrochimi fest imprim: Fialului. Metoda « Suprafat geeseazi cu Eeaprejur se easal forma Introduce In refete. Dupa tu imscripfii, s ginii textul Procesul siza aparitis # hirtie de © metod enni dispozBALISTICA JUDICIARA 5. CYIREA SERULOR PILITE SAU DETERIORATE Atunei cind la examinare este prozentatii o arma yeche, + ckreia ti lipsesc anumite piese, (de exemplu pliselele m fraroa inseriptiilor este foarte importants. La o ast putea stabili o parte din datole tehnice, ceea ce constiuie o d la identificarea modelului armei. Greutator armei r ti de datele din tabelo. In asemenea cazuri, textul pieselor de ofel ale armei, chiar daci nu poate fi citit mariamotalului, va putea fi reconstituit si citit cu ajut dolor chimice. Alteori, seriile armelor se distrug in m so imprimi numero noi, bineinf oles, toate modifica du-se cu scopuri infracfioniste. Acfitnea de restabilire a textului cu ajutorul x electrochimice este posibild datorita faptului ci parfile n fost imprimate oifrole gi literole an densitatea m rialului Motoda este urmatoares Suprafa}a cercetati a metalului se lustruieste bix greseazii cu tampon de vata imbibat in alcool ot s imprejur se indiguieste cu un strat de parafina di : cagul format se toarnd un reactiv in a cirui cox acid aotic pad. sceseeerseereeees 2 —acid acotic glacial . cool etilic 96% year Mai poate fi folosita gi o alt solufie in urmatoar P —apa distilata eae —acid clorhidrie concentratie 38% p.a. z —aloool etilic 96% : —cloruré de cupra p.a. sau sulfat de eupra p Introducorea reactivilor in solufie se va fa in rejete, Dupa turnarea solufioi reactiv peste locul u insoripfii, se pregiteste aparatul de fotogratiat p ginii toxtului, intrncit aceasta este insta Procesul de formare al imaginii va fi urmarit tm siza aparifia acosteia, Dup& circa 60 minute, reactival este scos si hirtie de filtru sau sugativa gi inlocuit cu altal p © motoda oloctrochimioa, eficace, sigu unui dispozitiv denumit, , ElectronoserpilVASILE MACELARU 16 Fig. 128—129—Aspeotu! locului nel seri falsiticate inainto 91 dupt tratare eu reactivs ‘Aparatul funcfioneazi Ia tensinnea de refea de 120 sau 220 v, preoum gi Jao tensiunea de 6 ¥ (baterie san acumulator). Esto previzut cu un palpator in cavitatea ciruia este un tampon cu vata Imbibatii cu wmitoarea solujie electrolitie’: acid clorhidric 40 mi. — api distilata 30 ml. —alcoole etilic 25 ml. —clorura de cupru 5g Suprafaja metalies examinata se glefuieste bine si se dogreseazt ou alcool. Prin inchiderea cireuitului are loc fonomenul eletrolizei prin depunerea cu- prului pe urmele seriilor bitute in metal. Seria, odatit relevatit, rimine sta ilk putind fi fotografiata. Timpul de evidentiore este, in general, scurt (citeva minute). Metoda presintt doud avantaje in eeea ce priveste rapiditatea operatin- nilor de relovare gi stabilitatea in timp a seriei sau seriilor evidenfiate. Pig. 130 — Dis tna relevarea serillor f cate pe oblecte metalice.cAPITOLUL VI EXAMENUL TEHNIC DE LABORATOR AL MUNITIEL FOLOSITA LA COMITEREA INFRACTIUNIL Paralel on examenul de laborator al armei folosite la fractiuni oste necesar si se efectueze si examenul de I folosita de infractor, g&sita gi ridicats de la locul infrac} nniti. Tuburile arse gi gloanfelo trase fae partedin pertizoi sau constatarilor tehnico-stiinfifiee bal tarea lor constituie o parte deosebit& in rindul Tu scop, prin volamul de munea solicitat ett si a probleme Examinarea tuburilor arse gi a gloanfelor tr Jufionarea unui mare numir de probleme impo urmitrire penala. De acooa, trebuie cercetate si exp Mmurite, urmétoarele: —starea cartugelor prozentate gi dacit pot fiw —modelul cartugului prezentat; — modelul cartugului caruia i aparfine gl —mode'ul cartugului ofruia ti apartine tub —dact cartugele prezentate fac parte din a — dacit bueata de metal prezentata este un gl din el, dack metalul prezentat este un ¢! modelul glon{ulai; —care oste cauza deformirii glontului p —felul si modelul glontului; —daoii anumite cartuge sau alice se a prezentate pentru comparabie; —dack munifiile folosite pentra incdrc se aseaménd cu munifiile (tuburi, cap tate pentra compara18 VASILE MACELARU —dack pentru fixarca capsei intrun anumit tub a fost rolosit vreun aparat special; —daci buciifile de plumb prozentate sint confectionate manual — tack alicele de fabricatie proprie prezentate au fost fabricate ou un anumit instrument; — daca anumite alice, modelul de fabricatie gi compozifia chimic& a alicelor prozentate pentru comparagie sint aseméndtoares — efoctuarea expertizei burelor extrase dintr-o plegii in timpul operati ~chirurgicale sau Iq, autopsia medico-legala a cadavrului precum si bu- +a gdsita la locul sivirgirii infracfiunii, eare constituie corpuri delicte doo importanfa extrem de mare, gi pot deveni probe hot&ritoare ‘in demascarea infractorului; —rondelele (discurile din carton) destinate si fin alicole in cartuge pin& la producerea impugciiturii; {de rogula, in timpul impngciturii sint farimifate de alice gi raroori constituie obiectul unei expertize) ; _ mecanismul formarii urmelor pieselor armoi pe tuburile arse precum gi earactoristicile unor urme si semnificapia lors —tartugul prozontat pentru se stabili felul si modelul armoi din care a fost tras; —tabul ars pentru a se stabili dacii cartusul de la caro provine a fost tras din arma prezentata pentru cercotare; —mecanismul formérii pe glon} a urmelor canalului fevii; —glontul gisit la locul faptei, pentru a se stabili felul si modelul armei din caro a fost tras sau cu care s-ar fi putut trage; _-do asomenea, se mai pot prezonta pentru expertizat un glonh tras gi tun tub ars pentru a se stabili daci au format acelagi cartug; necesita tea acostui gen de expertizt se ivoste indeosebi atunci ctnd glontul giisit n-are pe el urmele canalului fevii pentru @ se putea identifica arma on care s-a tras se mai prezinta pentru coreotare gi expertizare mai multe tuburi arse sau gloanfe trase pentru a se stabili care dintre acestea a fost tras primul; — prozontarea pentru corcetare gi expertizare a gloantelor trase gi a tu- purilor arse pontra a se stabili dack sint sau nu standardizate sau inlocuitoare pentru arma respectiva. ‘Una din sarcinile expertizei balistico-; diciare este gi aceea dea rezolva, impreunéi cu expertiza chimico-judiciard gi problemele referitoare la pulbere, produsole de ardore ale tmpugeaturi gi produsele de descompunere exploziva Fog. 131-132 sare a gloant (e Pattie Sas 3 fo ale compozit wmmitoarele —chrai — dacs d fi_ nec —felal § respec din a depuse pierea —dacd | excesi trage zolvar cantit greuta ca pul eatre — cit tin tive. eriter chimiBALISTICA JUDICIARA Fig, 131-192 — Ditrle modur dest Fie, 1300 alr i tale rent rtye"ae tl SUES AS RR ale compozitiei de percuyie din capsi. Aste), trebu urmitoarele probleme: cairui fel de pulbere ti aparjine cea prezen = dacit din beava armoi respective s-a tras vrews fi necosard cercetarea canalului {evii) ; _-felul gi compozifia pulberii cu care s-a efe respectiva; acest lucru se poate stabili dupa re din canalul {evii, dupa resturile de ardere ale P dopuse pe canalul fevii, pe gloante, pe bure si of _-dacd inotireiitura de pulbere din cartusele cy stalks dace acertn slut incre TEU trage on ele, fra teama oli feava armel va fi golvarea acestei probleme este necesar & se s cantitatea ce o confine fiecare cartus, de greutatea pulberii gi a alicelor, iar da err pulber Tar for, a0 va stabi st £5 eatre bur; —cit timp a trecut dela efectuarea impus tive lng fn pronant, acest gen XE criterii stiinfifice. Cea ‘mai uzuald metod chimice a funinginei, stabilindu-se cantitate de ap& cbtinut dup& spilarea canalului fey Cavotoristiile reridourilorsBALISTICA JUDICIARA 124 Reziduul de pe filtru se spala pind la indepartarea completa a azotatului de potasiu (proba ealitativa cu o solutie de difenilamina in acid sulfuric) apele despalare adaugindu-se la filtrat, care pe urma se evapora pind la uscare peo baie de apa. Reziduul uscat se introduce apoi in etuva la 130°— 140° ¢ a greute- tea constanté, iar dupa ricire se cintéreste. Continutul in azotat de potasin in % (B) se caleuleaza dupii relagia in care a = greutatea potasinlui cu KNO, in grame. greutatea potasiului in grame. greutatea probei de pulbere in grame. Se fac 2 determinari in paralel gi se afli media se poate rotunji in zecimi de procente. Diferenja inte rezultatul determinsirilor paralele mu trebuie m mare de 0,5%, Odservayit. Se admite determinarea KNO, prin diferen er rea sulfului gi a etybunelui, ¢). Determinarea conjinutului de ciirbune Se poate obtine continutul de cdrbune prin diferen{ dups determindrile continutului de sulf gi azotat de potasiu. Cantitatea de earbune se poate determina cuncseind 5 i ointarind reziduul obtinut dupa extragerea KNO,; in finuta Ia determinarea KNO, se filtreazi printroun filte rit i us pind la greutatea constant, Se fac dona determinari in paralel si se obt ine zecimi do proconte. Diferenta dintre rezultatele deter trebuie si fie mai mare de 0,5%. a) Determin area umiditagii 0 proba de cca. 40 g. pulbere cintarita cu o pre 2 fiola (A = 50 —65 ml.) se introduce int . temperatura de 70° £2” C (nu se permite aevita volatilizarea sulfului) dup care = cintiireste, Umiditatea D in procente % vafi: p= abhi »m2 VASILE MACELARU unde a = groutatea fiolei.-+ proba de pulbere in g. b = grentatea fiolei -+ greutatea pulberii uscate in g. p= groutatea pulberii in grame. Se fac douti determinari in paralel, se deduce media gi rezultatul se rotun- {jogte in zecimi de procente. Diforonta intro cele 2 rezultate nu trebuie si fie mai mare de 0,1 %. ©) Determinarea higroscopicitafit Pulberea uscati pentru determinarea umiditatii se introduce intr-o fioli in exieatorul Scheibler (d = 250 ml), cu o solufie saturata de azotat de potasiu (solugia se prepara saturind apa distilata eu KNO, la 52,6? C) gi se mentine in aceasta timp de 24 ore la o temperaturit de 20 + 2°C gi apoi se etntareste. Higroscopicitates in % (E) se caleuloazt dupa rolatia: yg = @=b)o0 > in care ‘4 = groutatea fiolei cu pulberea eare a absorbit H,O in grame. b = groutatea fiolei eu pulbere uscata in grame. P = greutatea probei de pulbere in grame. “Se fac doudi dotermindri paralelesi se obtine media, rezultatul se rotunjeste la zocimi de procente. Diferenfa intre cole daud determinari nu poate do- pigi 0.1%. 1). Determinarea numarului de gréiunje cave tree limitele dimensiunilor stabilite se face cu aparatul de cernere. g) Determinarea densitatit gravimetrice se realizeaza ou aparate speciale (gravimetre). In functie de marca pulberii se folosese aparate de diferite dimensiuni. h)!Determinarea densitafii reale 60 realizoaxd ou aparatul eu merour Malle- Bianchi, In functie de mareile de pulbere se folosese aparate de diferite dimensiuni, 2. ANALIZA PULBERILOR COLOIDALE. Se fae urmiitoarele determingri: A) Stabilitatea chimied a pulberilor So determinis: 4) proba de turnesol Ia t = 106,5° C gi 115°C. b) proba vaporilor bruni la 132° C. a). Proba de turnesol ta 106,5° + 0,5° C gi la 115° C + 0,5°C. BALISTICA Este o m palberilor £8 stantei anali tie de turnes destinata de eolodiului, b berilor eu b b). Probe Metoda § continud la azot (vapor B. Anal Metode « Se intrel ‘tzologie: 2) masw ageazi lipi panda exa salai opus b) mis eviziunea ©) mix @) mis ©) mis Metode a) Lan, 2) Lagi — pestEste o metodi de apreciore a stabilitayii chim pulberilor fara fom bazata pe determinarea timp stanfei analizate intr-o fiol& inchisd emetic, in prezenta v tie de turnesol special, pina in momentul inrosirii ei. A destinata determinarii stabilitaqii chimice @ piroxil colodiului, bumbseului eoloidie, pulberilor cu bazi berilor ew baza de dizolvanti greu volatili b). Proba vaporilor brani ta 132° +: 0,4° C. Metoda se bazeazit pe descompunerea termicd continua Ia 432°C. Durata tnedlzirii pulberii pind la aparit ayot. (vapori bruni) exprimati in minute, cara B. Analiza fis ico-chimiedt a pulberilor fara fum Metode de determinare a dimensiunilor ele Se intrebuinteazt urmitoarele instrumente trologie; a) masurari cu rigla gradata (precizia de 1m/m) elemen ageazi lipit de rigla astfel ca unele din capetele elemen punda exact cu indicatival zero al riglei, citirea se ‘tului opus al clementului cu o precizie de Am/m) b) masnratori ou ajutorul micrometrului. Inainte diviziunea zero a sealei vernierului sa corespunds ©) masuritori cu ajutorn! comparatorului 4) masuratori eu ajutorel gublerului ©) masurtori cu ajutorul aparatului de proiectie Metode de determinare a dimensiunilor ta a) Lungimea —eu rigla, precizia 1 m/m. b) Latfimea pini la 5 mm, en 0 precizie de 0,01 m — peste 5 mm cu o precizio de 0,1 m/m ca ©) Grosimea — eu ajutorul mi se face media. ometrului in 3 La pulberile lamelare Lungimea gi lapimea se detrmina vecizie de 0,01 mm. Cind Iungimea este mai man mare de 2 mm, se masoara en gubleru! cu Grosimea se misoard cu micromet BALISTICA JUDICIARA4 VASILE MACELARU La pulberi tubulare miei Lungimea, grosimea, diametrul exterior gi diametrul canalului la pulbe: rile tubulare ou un singur eanal gi cu gréungi mici se masoara cu compar torul, Lungimea 1a pulberile tubulare cu graungii meri poate fi masurat cu micrometrul san gublerul, La pulberi inelare si speciale Diametrul exterior gi interior 1a pulberile inelare, lungimea gi lifimea la cele speciale se misoard cu rigla —precizia 0,5 mm/m. Grosimea Ia ambele se misoard cu o precizie de 0,1 m/m ew ajutorul micrometrului, La pulberi tubutare Lungimea se misoard cu rigla cu o precizie de 1m/m. Grosimoa ou micro- metrul, comparatorul sau microscopul cu o precizie de 0,01 mm. Doterminarea naturii pulberii Se marunjeste 0 cantitate de 25—30 g. pulbere cu foarfeca ow pirghie, astfel ea si se ob}ind bucdifele clt mai mici. Pulberile lamolare mirunto se pot {ua Ja analiza fara a le miirunfi. Pulberea mirunjita se pune intr-o fiold, so pune apoi eter etilic ping ce nivelul depageste cu 3—4m/m pulberea. Soames. teci cu o bagheta de sticlt, so acoperd eu o sticla gi se las 24 de ore. Dupa ‘accea se filtreazi pe o hirtie do filtru in alta fiola curata co se pune po o lita electrica la o temporatura de 35 — 40° C. pentru evaporarea etorului. Uscarea extractului se faco pina ce dispare mirosul de eter, Din acest moment pot fi dou situat @) restul din fiola prezinti o masi tare, partial sau complet eristalizat: {n acost caz pulberea analizati este pe bazi de nitrocolulozd. Uneori in mass tare apar particule izolate ou aspect de pasta; ou aceasta se imbiba figii do hirtio de filteu de 4 x 8 em. dupa care se aprind. In cazul ardorii linigtite eu © flackra rogietiod eu mult fum, accasta dovedeste ct in pulbere nu exist compononfi lichiai explozivi (caracteristic pulberii eu baait de nitrocelulozd) ; ») restul din fiolé, dupa evaporarea eterului, prezinti un lichid gilbui. uleios, transparent; tn acest caz pulberea poate fi cu baza de nitroglicerin’ sau cu nitrodiglicol. In continuare se procedeazi astfel: In fiola se introducoo hirtie de filtru de 4 x8 om. gise imbibs cu lichidul uleios apoi se di foo hirtiei si se observal modul de ardero. La pulberea ou baz de nitroglicerina hirtia ardo onergio cu flaoira luminoasi eu un figtit lar, bine auzit. Flactra esto de obicei neregulat, dirijata in diforite piri, BALISTICA iar arderea Birtia arde c Lichidul pestal de lict ford, dupa adaugi eter 4—5 ori mai Prin agits Be stratul de mitroglicerin Dupa ce | Intro fiold cr exte intr-un Capacitat: ssbtinat, insé Dupi val atres. Greatatea Greatatea ads. NOTA: @eseparare it mur dinitrodi manta (snus Palberea p ‘Se mérany gaiberilor mi sap distilata | Mncdleeste pir iets de stil tame cantitfi Acest sedin pete din x Is lichidal seadangi tn ti wmémmental os mee perporivBALISTICA JUDICIARA jar anderea se face prin ribufniri. Dac pulberea este F hirtia arde ou flackré Iuminoast rogulatd, linigtit far Lichidul uleios se mai verified si prin greutatea restul de lichid din fiolt se evapord la 0 temperat 1 ori, dup care se toarnd intr-o pilnie de sep até (volumu adaugi eter de petrol san benzing e 45 ori mai mare ca volumu! inipial) Prin agitarea lichidului tn pilnia de separare se exts au benzin& tree toti In stratul de eter de petrol nitroglicerinei gi dinitrodietilglicolului, Acestea Dupa ce lichidul s-a separat gi a dovonit cla intro fiol curata gi se determin greutatea lui spe cute inten pienometru de stiold la 45°C. Capacitatea picnometrului se alege tn raport cu y objinut, Inst este mai comod s& se foloseasca pi Dupi valoarea greutifii specifies obfinute © = extras. Groutatea specificd 1,5 —1,6 indica prezonta Greutatea specific’ do 4,97 —4,39 indies pres lului. NOTA In timpul nerului sii nu se uite eX du de separare in stratul inferior, separat sint produsel sau dinitrodictilglicolul, lucra care necesiti maxim ranfé (sii nn se produc smucituri, lovituri, gocuri, « Pulberea pe basi de nitroguanidini se determind o So marunfoste 0 cantitate de pulbere de 5 pulberilor mérunte lamelare. Aoeasta se introduce i Aap& distilata pind la un nivel cova mai inalt desit tnealzeste pinii la fierbere gi se fierbe 3— 5 m ghotd de stiola, Se last si se riconselk pind Is temy nei cantibépi de sediment, alb cristalizat indi “Acost sediment se verified suplimentar si cur o parte din masa sedimentatit se introduce piodturd ea pickturi 0 solufie de Nal In ep dizolvarea sodimentului. In lichidul astfel objinut se so adaugi in timp ce seagité 1—2ml. solu Sedimentul este nitroguaniding atunoi lichidul osu. purpurit. introduce un vBALISTICA JUDICIARA Ww hh) Determinarea conginutului de centralita si feniluretan se bazoari pe proprietatea acestora de a se combina eu bromul in solufi i) Determinarea conjinutului de vaseline (nitrogli cerina) Metoda se bazeazi pe separarea vaseline’ din extract dupa extragerea pulberii, in conditiile dizolvarii celorlalji componenti intr-o solutie de acoton’ de 90%. j) Determinarea con} inutului de vaseling de ulei de transform se hazeana pe separarea uleiului de vaselini sau transformator, din extract, la dizolvarea celorlalfi eomponenti in acid acetic 70%, k) Determinarea dinitrotoluenului gi a dibutitftalatului, se face orin rent pinit Ia 100%, Rezolvarea tuturor acestor problome are importan}a deosebita pentru clucidarea canzoi penale raspective, de aceea se acordii o mare atenfieexecu- tirii unoi oxportize do calitate, capabili sii gusoasck explicatiile necesare fieoarei probleme. Odat rozolvata problema stndierii gi examinarii tuturor obiectelor supuse cercetarii (arma sau armele ridicate de la locul infractiunii sau de la banuit, tuburile arse, gloantele, cartugole pulborpa ete.), este necesar si se treacit mai departe la identificarea genorald gi individuala a armei cu care s-a tras. In procesul identifictirii sint necesare modele tip de comparatie la tuburi gi la gloanje ctt gi la rezolvarea, pe cale experimental a diferitelor probleme cerute (posibilitafile de tragore ou o arma defect, percutarea capsei gi declangarea armei {tira a se apiisa pe irigaci etc.).cAPITOLUL VII OBTINEREA MODELELOR TIP DE COMPARATIE, 4. GENERALATAYI DESPRE OBTINEREA MODELELOR TIP ‘DE COMPARATIE. Modelele tip de comparapie sint obiectele pe care se crecazk urme co sint destinate examenulni comparativ. Pentru ca modelele tip si fie bune pentru comparafie trebuie si inde- plineasca doud condifii principale: wuran{a ci ele provin de la ohiectul care se identities ; — aptitudinea lor de a fi comparate cu celelalte obiecte cu care se Obfinerea modelelor tip de comparatic prin trageri experimentale face parte din procesul de desfisurare a expertizei balistico-judiciare, incadrin- du-se in capitolul experionta, care este considerati ca o varietate a celei de a dont faze a corcetarii mijloacelor materiale de proba, adiet este © Sanit activa, dinamicd a cercetarii, Scopul experientei este de a provoca in mod artificial sau de a schimba un anumit fenomen in scopul de a-l observa in condifii speciale gi in mod separal. Criminalistul specialist in balistice-judiciara poate ajunge la o concluzie just numai dup@ un gir intreg de observafii a diferitelor fenomene gi stiri de fapte, confirmate printr-un numér suficient de experiente. Ayind posibilitatea de a repeta do nenumarate ori fenomenul examinat , experienfa permite expertului sk adinceasc cbservarea, si verifice pe cale experimental’ presupunerile sale, si le lérgeased cu noi clemente, noi In- corcdri, si introduck posibilitati noi de exeminare care, toate adunate le un Joo, si dueii Ja stabilirea adevarului. BALISTIBALISTICA JUDICIARA Experionfa la efectuarea unei expertize balistico © metoda de verificare a unor presupuneri sau constatiri permite expertului si tragé anumite concluzi spel gi pe baza lui sa stabileasca un anumit rajio Senomenul cereotat. De aici, decurge in mod inevi do a intocmi gi fixa in mod just gi concret nu numai rez ci gi intregul proces de organizare gi desftisurare Experienfa este unul din izvoarele ce permit diciar s% ajungt 1a 0 convingere certa cu privire la fap el, Prin urmare, experienja este un mijloc de exeminar n enji mare asupra viitoarelor concluzii ale expert Obtinerea modelelor tip de comparafie se imp judiciar, atunei cind i se core si constate dac’ t Jq locul faptei si glonjul extras cu ocazia autopsiel, din ral vietin au fost sau nu trase cu arma corp delict (de ex 7,92 mm, deseoperité ou ocazia perchezifiei biinuit). Pentru aceasta, in primul rind, expertul balist clementelor generale de identificare oferite de tuburile trase, va stabili tipul gi modelal armei cu care s infrachiunea. Dupé co a stabilit tipul i modelul armei, vastudia ex aten pe tuburile arse provocate de mecanismul armei, sau provocate de plinurile eanalului fevii armei. In cazul cls minitoare pe mai multe tuburi sau gloanje examin coneluzia of toate acestea au fost trase de o singu Fiind in posesia acestor constatari, in fafa exp problema gi anume: daca tuburile sau gloantele corp arma descoperiti la binuit, Pentru ca si stab necesar si se convingti dactt arma Z.B., in cauzé individuale pe care le-a stabilit pe tuburile Rexolyarea concreta gi pozitiva a acestei pr prin trageri experimentale in scopul de @ aves sp gloanje model tip de comparatie. In yederea acestor acfiuni, expertul trebu su generalizeze cazul in rougiti a exporienfolor ce consti in pregittirea nerii celor mai optime rezultate, precum si executd tragerea experimentali.MASILE MACELARU SALIST 130 9, PREGATIREA MATERIALULUL = Prin progiitirea materialului se infelege activitates coxpertului balistic- meek pe judiciar de a asigura cartugele necesare tragerilor experimentale, in raport ns cu tipul gi modelul armei corp delict, cit gi celelalte materiale necesare. oe In aoost scop, este necosar ca expertul si procure, si aleagi cartuge de — ‘ acolayi calibra, do aceeagi fabricate, care au acolagi marcaj pe roasts ‘acclaji fel de caps, iar tuburile gi gloantole s& tie confectionate din acelasi seeiasal din care aint ficute tuburile arse gi gloangele trase care urmeari ‘a fi cercetate, comparate. ‘Acpasti reguld este extrem de important gi de ea depindoin mare mAsuré reugita oxperienfelor, deoarece diferente care exist adesea intre proprie- tifile alistice intorioare, dimensiunile, diametrele yi ‘materialele din care sint confectionate tuburile si in special gloanjele (ckmaga protectoare gi staal) pot duce la uncle rezultato mai pubin convingaitoare care pot influ- fenfa nogativ examinarea comparative & avestora. Deci, pontru camaterialul —adic’ carLusele eu care se vor efectua tragerile experimantaie —sK corespundi din tonte punctele de vedere ceringelor jmpuse de siluafia oreatd gi si asigure efectuarea unor experiente care si ie nomijlocit la rerolvarca concrota a problemelor puse expertulul pontra Stabilirea adevarulai, acesta va proceda in felul urmétor: ava aloge eartugele necetare din colecfia munitiel pe care trebule 0 aibi 1a disporifio; — in camul cind in colectie nu exi ti asemenea munific se va folosi de cartugele ridicate de Ja invinuit ou ooagia perchezitiei domici- Tiare, care trebuie ofectuati in toate caaurile; _ tneemuri extreme, olnd in oolectie mu sint cartuse do acelagi calibra gi nici la binuit nu s-au gasit ele vor fi solicitate unitatilor Minis- terului de Interne sau M.P.A. __ ind Ta comiteren infracfiuni a fost tntrebuinfatit munifio strains si po caro nu o poate procura, 8° Vor folosi cartuge aseminiitoare sau Tiatre cele mai apropiate de cele folosite de infractor. In situatia in cave din coreatairi rezult& oX infractorul s-a folosit de cartuse doun calibra mai mio, eare nu au fost destinate pentru sistemul sau tipul do armi respectiva, criminalistul va execute tragerile experimentale ca fartuge do acest calibra. Dact infractérul, tn lipst de munifio edecvels cavjlosit Ia arma po cave 0 avea, cartuge do calibru mai mare, expert] vas Brhotua tragerea oxperimentald cu cartuge de calibrul armot in eauak gi faosasta pentra a se evita uncle acoidente ce s-ar putea provaca printr-e qventualé explozie a fovii sau a mecanismului armei corp delict.BALISTICA JUDICIARA 134 Cartugele selectionate pentru objinerea modelelor tip de comparatie pe olt posibil, nu trebuie sé fi fost folosite, tuburile git, peumar, pe rozetit, lovituri sau zgivieturi, urme ale dintelui opritor, poretelui frontal al inchizat peretii cameroi de explozio, deoarece aceste exportul, 84 nu aiba pe corp, pe ale ghiarei ext semne sau un iar exomonul comparativ nu poate da Pontru ca expertul sa poata stabili ou mai mult rea elomentelor cole mai caracteristice, produse de weul + si cin al intoriorului fovii armei corp delict, pe gloantele incr de tragere, po partog ogivalit a gloanjelor gi cart tip de comparatic va face un somn sau zgiviotur! (cu in lungime de cijva milimetri. El va ageza cartus seman in sus sau jos dupa un repor ales arbitzar pe util cu ocazia oxamenului comparativ, clnd expertul somn si giseascd porfiunea eomuna do cercetare 1 Pentru buna rengitd a examenului comparativ, expert 1a dispozitio un numir relativ mare do model acest soop, ol va procura pentru fiecare arma examina vor fi folosite la tragerile experimentale. Necesitatea de a se dispuno se impune din dou& puncte de vedere extrom d 5) stabilirea precisii a urmelor produse de me axmei comp delict, necesit gloange trase; b) repetarea tragerii ou acceagi arma, cu un nu Poate duce la diminuarea sau alterarea pre urmele caracteristice existente pe tuburile » fiicind posibil& erearca unor alte urme expertul, in acest numir de m P mmpar: 4 un numir mai 3. PREGATIRES ARMEr Dup& co an fost efectuate oxaminarile prelim tualole defectiuni ale armei incriminate, daca se p se descarc& accidental etc., dupa ce s-au cole zelor chimice in scopul de a stabili daca s-a minalistul vq proceda Ia pregiitirea armei in y tale.132. VASILE MACELARU In acest scop, expertul va executa urmitoarele: —foava armel va fi curiitata de rugina gi reziduurile depuse ou ocazia ultimei impugodturi, va indeparta unsoarea gi toate impuritafile existente pe feavas — va curifa mecanismul de darea focului, astfel ca arma sa fie tn condi- tiuni optime de tragere. Unii eriminaligti recomanda ci pentru a avea aceleagi condigii de tragere, in caro arma a fost folosita de infractor, oa nu trobuie curdifata inaintea tragorii experimentale, Acest lucra ar putea duce insi la accidente si la unele neajunsuri de tohniog balistics. Totusi, problema se rezolva de expert, care apreciazi acest Incrn, de la eax la caz, Intructt prin impugekturd, sub presiunea gazelor pulberii, peretii fevii pot fi supusi unor deformagii de dilatare (inelare). ind inotiredtura este mai mare decit cea obignuitt sau pulberea este altoratd, presiunea so va mini bruse, se va depagi rezistenta tevii, acoasta putindu-se deforma gi dilata. In majoritatea cazurilor dilatarea se produce din cauzi ci in feavit pot fi diferite corpuri strtine de dimensiuni mici (unsoare, nisip, pimint, chiar pic&turi de apa) pentru care motiv se impune ca foava si fie foarte bine curafata Dupi co expertul a asigarat materialelo nocesare objinerii modelelor tip de comparagie, a pregitit arma tn condigiuni optime de tragere, va proceda la efectuarea tragerilor experimentale. 4, ADEGEREA LOCULUI TRAGER EXPERIMENTALE. In toate cazurile, in mod obligatoriu, atunei cind organul de milifie nu: are o camera de experienja eu poligon redus autorizat, tragerea experimen- tala se va efectua la poligonul garnizoanei. Accasta pentru a se evita unele accidente ce s-ar putea produce prin ricogarea san devierea gloantelor. De aszmenea, expertul va solicita prezenta la tragerca experimental a unui armurier, care fl va putea ajuta la prevenirea unor accidente de tra- gere ce s-ar putea ivi in cursul tragerilor exporimentale, precum gi la in- Vaturarea acestore 5. CAPTARTA GLOANTELOR. Obfinerea tuburilor arse, drept modele tip de comperatio nu pune in fata expertului probleme greu de rezolvat, deoarere acestea pot fi eaptate intr-un siculof agozat in droptul orificiului de evacuare a tubvurilor la armele ssituatiei | pertul va peopice fi Ca tote tele mode! comparati Gloant eonditii d _T rior —si —si! — toaBALISTICA JUDICIARA automate sau semiantomate, sau pot fi extrase cu grija nitorului in cazul diferitelor pusti, pentru ea tuburile s turi ce pot crea urme suplimentare atunci cind tubul ar mintul. Totugi, pentru a fi cit mai aproape de realitate situatiei in care a fost infractorul in momentul comiter pertul va evacua un numar redus de tuburi (3—4 propice fiecdrui tip de model de arm. Cu totul altfel se prezinta situagia atunci elnd jole model tip de comparatio eu ajutorul cdrora t comparatiy. Gloanjele model tip de comparafie trebuie s condifii deosebit do importante, astfel: —si poarte pe cimaga protectoare numai rioru! fevii armei din care au fost tras —sii nu fie ditorme (lovite sau turtite) — sii fie ferite de formarea unor striafii suplim —toate gloantele trase si intre in posesia ex Toate aceste condifii pun in fafa expertului prok deoarece, datoriti. condifiilor tehnice si balis' lor, gloanjele, datorita presiunii gazelor, pra $i fort mare. Se pune deci problema cum si se capteze un g tala de 700800 m/sec. gi care s& indeplineasca & de um examen comparativ. Pentru rozolvarea acestor probleme complexe mai multe metode gi mijloace. In perioada de Inceput a balisticiii judicial recomandau pentru captarea gloantelor de com ‘un dispozitiy faeut-dintr-un tub de fier de o lungim a do 20 om., tubul, fiind umplut eu pimint moale. A: de faptul eX pamintul diformeazi urmele micros {evii, produce striafii suplimentare. De a ca tot pamintul sa fie edutat, frimintat, lucra gisirea glontului. Odata cu dezvoltarea balist telor se realiza prin tragori experiment bao sau cirpe, Unii oxperfi criminaligti folosea bucifi mari de ceard in form cubied, in numé sii se agezo una de alta la cifiva centimetri dista ‘Au mai fost intrebuinfate unele dispozitive tionate din cutii de lemn, umplute cu nisiM4 VASILE MACELARU dure, Folosirea acestor dispozitive din urmé este inadmisibili, deoarece Bloanfele extrase din asemonea oostacole, in toate cazurile,poart& o mulfime do striafii suplimentare gi alte semne gi urme provocate de acesto materiale, ne mai vorbind de faptul ce aproape intotdeata gloanfele se deformeazit, Fapii do aeoste dispozitive mai pufin practice care nu an dat rozultate, se recomanda urmitorul dispozitiv: un tub de ofel sau de heton de 2m avind diametrul de 20 em gi fixat in pozitie verticalt. In tub se toa’ api cc. 3/4 din volumul acestuia. In interioru] tubului, pe fund, se afla o plasi de ofel inoxidabil, ee sorvoste la scoaterea gloanfelor din tub, care $6 poate idieg eu ajutoral unui eordon, fara a visa apa (fig. 134). Tubul este atagat printr-un colier de un perete in pozifie verti- cala, astfel incit so poate detasa cu ugurin}i. Deasupra tubului se gitsegte un dispozitiy de Jemn ce are o doschiziturd verticald care indici axul central al tubului gi servegte drept ghid pentru tragerea in api. Rezistenta apei este suficienta pentru a atenua forta glon{ului si poate opri un glong tras cu cea mai puternick incércdtura. Dispozitivul, desi oferi captarea gloantelor in conditiuni suficient debune, fara striafii suplimentare, nu a fost rispindit datorité feptului ci este incomod. = In ultimul timp s-au pus in praeties, in unele piri, dispozitivo do captat gloante con- feofionate din tuburi de fonta, de 60 em. Jungime, umplute cu anumite lichide speciale } ce frineazat zhorul glonfului. Dispozitivul de captat, care este col mai des folosit si cu renultate bune (gloange curate si complete), oste cel intrebuinfat de for- mafiunile criminalistice din miligie si de Institutul de cercetiiri gtiintifice medico-logal Dr. Mina Minoviei din Bucuresti, Acesta este confecfionat din lemn ugor sau placaj, sub forma paralelipipedict cu un capit deschis i (unde se poate ageza un panou de hirtie) si Win. colilalt inehis, RE uae pea fide Ay ae la : 3m., iar indlfimea gi-lifimea de 30—40 cm. infer ar pigs SSP cca (fig. 135),. BALISTICABALISTICA JUDICIARA NESSES or Pig. 185 — Lada de eaptare umpluté cu cm, sint agezate ni! {In interiorul Lizii, la distant ogale, 20— de lemn, prinse de perefi cu ajutorul unor jgheabur compartimonte. Pe aceste rame so prinde cite un ex de a marca dacé glonful a trecut dintr-un compa Spafiile intre aceste compartimente sint ump au rolul do a frina viteza glonfului gi, totodata, di ri pentr ‘ din lad. In primele compartimente, de regula se ay cu pina pentra a seade din forja de patrund Dispozitivul pregitit pentru tragerea experimental. se poligonul ales gi se agoazit ou partea de tragorii, la 0 distanf de expertul care trage, de £2 si de 50-60 em, la pistoale. Focul se trage pe direcfis al dispozitivalui, ochind cu multi bagare evitind iogiroa lateral a glonjului, pierderes Ini sam porsoane,136 VASILE MACELARU ALISTICA | Prin tragero, glonful strabate straturile de eauciue, vatit sau ellfi in Jungul Iii, strapunge un anumit numar (2-3) de rame gi poate fi ugor isi in faq primei ramo care nu a fost giiurita de glon}. Oprirea glonfului se da- toreste faptului c& prin migcarea de rotafie in jurul axei sale longitudinale (cauzatii de ghinturile fovii armoi), acosta colectoazit o parte din vata sau cilfii existenfi in Jada, formind un conglomerat din co in ce mai mare care 1i infrineazi viteza gi forfa de patrundere, in cole din ura oprindu.l. Pentru a evita lovirea, deformarea gi crearea de stria}ii suplimentare prin lovirea san presarea gloanjelor intre ele, so recomanda ca dupa fiecare ‘tragere (foc), glonful si fie cttutat gi scos din dispozitiv, orificiile de intrare {in cartoane si fie Insemnate, iar dupa formarea a 20/30 orifieii do intrare si fie inlocuite, Gloantele astfel colectate se impachotean, separat, intr-o ducati de hirtie san vata gi pe ambalaj se va serie tipul gi modelul armei din care s-a tras, data tragerii gi numele ofiferului care a efectuat tragerea exporimentala. ‘Tuburilo model tip do comparafio so aduni do ottre expert, iar in intori- orul fiectirui tub se introduce o bucati de hirtie allvi, pe care se mentioneaza tipul gi modolul armoi cu caro s-a tras, data tragerii, precum gi numele ofijerului care a efectuat tragerea experimentali. Pentrit a 8@ deosebi ct mai multi ugurinfa gi pontru a inliitura orice fel de confuzie care ar putea da loc la erori judiciare cu ocazia examenului comparativ, in interiorul tubului corp dolict se introduce o bucata de hirtie de alta culoare, de exemplu rogie, pe care expertul face menfiunile necesare {numarul dosarului, cazul ce se corcetearst, denumirea organului de militie care solicit& expertiza). Ait gloantele, cit gi tuburile corp delict sau modelul tip de comparatic se vor conserva in conditiuni optime (se vor unge cu ulei de oase ete.), iar dupa efectuarea gi intoomirea raportului de constatare Lehnico-stiinjities balistico-judiciara vor fi atagate acestuia, trimifindu-se organului de mili- fie care a solicitat efectuarea examonului comparativ de laborator. 6. TRAGERI EXPERIMENTALE SPECIALE Exist situafii cind expertului fi sint date spre cercetare unole probleme a ciror just rezolvare impuno ofectuarea unor tragori experimentale spe- ciale, care diferé fundamental de cele analizate pink acum. Astfel de probleme pot fiz — dacit se poate trage ou arma corp deliet care este defect, improvizata sau de constructie proprie; —care este puterea de patrundere a glontului; —dela ce impaged Taree ©: me mmproviz serie produces Be est 50 Se oe ponte face —— Geeieeitare ox om poste aplic ae —e Pentre a stBALISTICA JUDICIARA —de Ia ce distanfi s-a tras pentru stabilirea urmelor suplimentare impugoxXturii gia impragtiorii alicelor (In eazul armelor de vindtoare) Tragerea experimentalé cu unele arme defecte, de constru opr sau improvizate, trebuie efctuati eu multa precaujiune, pentru evita producerea oriedrui accident. In acest scop, oxpertul so va deplasa la poligon gi va instala arm eauni in ganqul de tragere, fixind-o de un stilp sau trepied, iar perc se poate faco do lq distanja cu ajutorul unei sfori legat de tréga In unele situatii expertul va putea indopirta din cart inoirettura executind tragerea numai sub actiunea capsei. Acest pro se poate aplica si atunci ctnd in scopul examindrii minufioase a urmelor provocate de mecanismul armei, se urmireste climinarea fonomenului ex ploziei incireaturii, Pentru a stabili puterea de patrundere a glonjului, expertul va executa tragerca tot la poligon, instalind in direcjia tragerii obiecte diferite a ciiror naturii gi dimensiuni si fie cit mai apropiate sau chiar similaro cu acelea ale obieotului corcetat. In acest seop, se pot executa trageri in buedfi de lemn, tabla, fier etc., Inind ins& toate mésurile de precautiune fpontru a se evita acoidentele ce s-ar putea produce in urma ricosirii glonfului Distangole de la care s-a tras se vor nota pe o etichetd ce se va ataza pe obiectul in care s-a executat tragerea, separat, pentru fieeare foc, Pentru aprecierea distanfei de la care s-a tras, in eazurile de impugedturd apropiata, cu armo cu glonf in scopul stabilirii urmelor suplimentare ale impusedturii, adicd umole actiunii flaearii, a gazelor, a funinginei gi a particulelor do pulbero, expertul executind tragerea experimental la po- ligon, va instala in direcfia tragerii obiecte similare cu cele corcetate sau Ducati de carton alb prinse in rame gi de dimensiuni corespunziitoare. Distanfele de la care se pot efectua tragerile gi care se noteara pe obiect separat pentru fiecare foc in parte pot fi de Ja feava lipiti si pina la 100 em. distanfa pind la care pot zbura particulele de pulbere in functie de felul armei gi a pulberii. In ceca ce priveste stabilirea imprigtiorii alicolor la ermele de vinat tragerea se executd in panouri in care s-au prins bucati de « pinzi alba de dimensiuni 50 x 50 cm. pind la t x 1m. deoarece alicele armei de vindtoare se raspindese intr-un uniform, in raport cu distanta de la care s-a tras, ‘Trebuie gtiut ei, on elt ealibrul armei de vin atit mai mare esto Imprigtierea alicelor. Jevile © impragtiere mai mare, iar cele ce se ingusteaz: o imprast aiCAPHTOLUL Va IDENTIFICAREA GENERALA §I INDIVIDUALA A ARMEI DE FOC 1. IDENTIFICAREA GENERALA A ARMEI DE POC CU EAVA GHINTUITA. Necesitatea de a stabili tipul gi sistemul unei arme de foc pe baza unui glonj tras, a unui tub ars sau a altor urme balistice se impune in eazul co- miterii unei infractiuni la care infraztorul a folosit o arma de foc. Aceasta este cu atit mai important cu eft anumite coneluzii referitoare 1a tipul si Ja sistomnl armei pot constitui un indiciu deosebit de valoros pentru for- marea cercului de banuifi. Printr-o orientare justa Ia fata locului, se poate stabili, pe baza urmelor balistice, daci infractorul a folosit 0 arma cu teava ghintuita sau 0 arma on feava list, Daca infractiunea a fost comisi cu o arma cu teava ghintuita. elementele de identificare generale se bazeazi in principal pe studierea ma- croseopict a glonjului gi a tuburilor arse. Descoperind, dupa cereetiiri minufioase la fafa locului, un glonf infipt Intrun pom, in tocul ugii sau in saltequa unui pat, studierea acestuia indic& tipul gi sistemul armei din eare @ fost tras, finind cont de: — forma, dimansiunea gi greutatea glonfului care pot indica folul armei: used, pistol sau revolver. Forma alungita, ascufita la capat.a glontului in groutate de cca. 30 g- si lungime de 28 mm. indic& o armi cu feava lunga (pugc% Z.B.). Cel de revolver este cilindric gi cu virful bont, iar glontul de pistol are virful ro~ tunjit (a se vedea tabelele din cap. II). Spre orientare, greutatea unor gloan{e folosite la diferite sisteme de pis- toale este: —T.T. mod. 1933. — Parabellum ... —Beretta.....BALISTICA JUDICIARA eee Diametral (calibrul) glonfului misurat eu micrometrul in mai groast indict, in general, calibrul armei. Glon{ul destine anumita arm& nu poate fi ins& introdus nici inainte nici dupa armi prin gura fevii, deoarece, in primul caz, calibr glonjului oste cu 0,2—0,5 mm mai mare dectt ealibrul fev pirtisind feava, revine la dimensiunile inifiale sau capsts longitudinale. Urmele ghinturilor 51 ale plinurilor pe glonful tr constructia interioart a fevii armei cu care a fost tras prin feava este supus actiunii acesteia gi reprezints n interioare a evii, Suprafetele proeminente dintre gh e&maga glonfului sub forma de sanquri, iar ghinturile minente. La armele de foc numérul ghinturilor este de 4 (Ia p T.T.) sau de 6. Cole mai multe pistoalo an 4 sau 6 eh sisteme sint 5,7 gi chiar 8 ghinturi. Sensul ghinturilor gir (spre dreapta, in sensul acelor de ceasornic) Z.B., TT. = unele arme au ghinturi sinistrogire (spre stinga x Walther. — Latjimea urmelor cimpurilor de pe glony este eg rilor din feava armei cn care s-a tras, Liitimea obicei, intre marginile de jos ale acestuia —Lungimea pasului care este unghiul de ris raport cu axa longitudinal, indict tipul arme La pusea militard Z.B., de exemplu, lungimea particularitate care diforé de la un tip de arma Cind nu se gisese pe glonf striafiunile oblice p: ghinturi, toata cdmaga fiind acoperita eu striafii lo trebuie si se gindeasci la urmitoarele dowd pos a). glonful a fost tras dintr-o arma a cétrei feava a de oxiai, datorita c&rui fapt aceasta nu i-a putut impr coidala, earacteristicd armelor ou feava ghintuits fra a mai fi tngurubat intre ghinturi b). 1a comiterea infractiunii autorul fost destinate pentru sistemul sau chiar tipu! a infelege mai bine acest Iueru este redat Intr-o noapte, a fost impugeat intr comunit din noriut Moldovei. La din cadagrl vietimei un glont d mu aia rengit sd identifice infractorVASILE: MACELARU Fig. 187-— Microfotogretia stration de Fig, 138 — Glonful, obtinat, 10 urs sont. So. bsered ia0a Bh ‘inbi trageri cu 0 arma avind un cal iti iclinafia striatiilor care due bre mat mare. In'stabilirea unghiului de risucire al ghinturllor. desfigurate de orgauele judiciare @ fost rejinut infractorul SO Tnvinnit de comiterea omoruiui. La perches igia domiciliard ce ‘ea ofectuat s-a gisit tngropatd. in pdmint o puget retezai i, sistem 4» Steyer* cal. 8 mm. Tn urma expertise’ efectuate sa stabilit cd tindrul E.L. « fost tmpugeat ee aceasta pused Ia care s-a folosit ins un carta de 6,5 mm. Deei se poate trage concluzia e&, in primul car, este vorba do o arms vveche, inutd in condifiuni tehnice necorespunzitoare, ingropatl eventwal in pamint; iar, in al doilea caz, infraotorn!, din lipst de muniie adecvats. ga folosit de cooa co a putut procura. Un alt clement care poate ajuta Ia idéntificarea gonerali a armei @= foo este semnul fabricii din care se poate deduce provonienfa munitie. iAoost somn se afl pe partea posterioard (fundul) a glon{ului, unde cdmase protectoare este Indoiti spre interior, sub forma de gulerag inelar, liste si se vada plumbul care poarti aceasta inseripfic.BALISTICA JUDICIARA 141 In unele situafii, la locul comiterii infractiunii se gloante deformate, chiar sfarimate sau extrase de medicul legist cu ocazia autopsiei din cadavral victimei Co denota aceste deformari sau sféirimiri a gloantelor? Unii infractori in scopul ascunderii armei gi pentru a-gi ugura portul acesteia sub haing sourteazi feava acesteia prin t&iere. Datoriti conditiunilor balistice necorespunzitoare, create, glonful se poate deforma sati chiar sfarima in momentul iosirii din feava, atingind in aceasta forma finta. Deci, in cazu gisirii unor asemenea gloanje Ia locul infracfiunii trebuie sa se pund ipoteza unei armo cu feava retezata. De mentionat ins ci nu in toate cazurile un glony deformat sax chiar sfirimat provine dintr-o arma eu feava rotezatsi. Uneori, un glong tras cu © arma fri defecte, avind feava normala (Iung& sau scurté) poate si se Jovoased de un obstacol, poate ricoga sau ajungind in corpul victimei se deformeazi atunci cind strabate un fesut dur (de exemplu ficaiul) sau se lovoste de oasele schelotului, In exemplul de mai jos se poate observe acest Iucru, Intr-o comuna a fost mpugeat mortal pucniewl unei ferme de stat. La autopsie, medicul legist a extras din corpul victimei un glong de cal. 7,92 mm. care era turtit, iar pe edmasa glonfului s-au putuidistinge striafiile provocate de ghinturile fevii armei cw care sa tras. In wrma cercetiritor s-a tnléturat ipoteza ot glonpul ar fi ri- cosat, asa cum s-a creaut la inceput, tn mod grezit conclusia stabi- lindwse c& unul din infractori fiind surprins de pasnic a tras cu 0 pused ZB." de la 4 m., iar glonful s-a turtit in eoloana ver- tebralés a victimei. Bfectuindw-se constatarea tehinco-stiinpified balistico-judiciard prin suprapunerea si coincidenta striasiunilor glonelui corp delict gia celor model tip de comparajie, s-a stabilit ett paznieul ferme @ fost impuseat cu una din armels ZB. ridicate de la invinuit Tubul cartusului tras, descoperit la locul infractiunii, in anumite situajii poate avea o important mai mare la identificarea armei cu ¢ s-a tras decit glonjul. Aceasta importanfa creste atunci cind glonjul nu a putut fi gisit nici la locul infracfiunii, nicivin cadavrul victimei Tubul ars, gisit la coreetarea locului infractiunii va f urmitoarele puncte de vedere: 0). Marimea, forma gi greutatea Ini, care indic& tipul armei tras: puse’, pistol sau revolver, Forma tubului sip;142 VASILE MACELARU S—______________ VASILE MACELARU Jui, Timiteazi mult posibilitatile de a se folosi un cartug de un anumit cali- bru la diferite alte sisteme de arme, care au acelagi calibru gi aceasta dato- rita construcfiei eamerei de explozio a armelor. b). Modul de sertizare: glonjul este fixat in partea de aus, ingustatd a tubului, numita gitul tubului (vezi cap. II). Fixarea glonjului in gttul tubului se face de obicei printr-o presare meca- nici puternict, iar clteodata prin imprimarea suplimentart a unor chernere care apar sub forma do troi adincituri semisferice pe gitul tubului gi pe partea inferioard a glonfului. In afard do faptul c& modul de sertizare poate indica locu! de fabricafie a munitiei, el poate fi un indiciu profios in vedorca identific&rii infractorului, dacii Ia perchezitia domiciliara efectuata la invi- nuit se descopert cartuge sertizate la fel gi de acelagi calibru, Tubul, gitul tubului gi, in special, diametrul interior al acestuia indica intotdeauna calibrul armoi, Trebuie finut cont, insi, de faptul e& in mo- montul tragerii, in urma presiunii gazelor atit gitul elt gi intregul iub <6 dilata puyin, fapt ce determina mirimea diametrului, Cu cit dilatarea este mai pronunfaté sau gitul tubului este mai mult saw mai pufin erdpat, se poate deduco of Ia 9 arma de un calibra anumit s- folosit un cartug de un calibru mai mic. Astfel, tn cazul omorului comis tmpotrioa tinérului E.L. din comuna B., la cercetarea locului infractiunii, tn apropierea cada- oralni s-a gasit un tub ars cal, 6,5 mm. Corpul tubului pe o lun- gime de 30 mum. era dilatat iar gitul avea o ertpéturd de 13 mm. Cu ocazia tragerilor experimentale efectuate eu pusea corp delict, sistem y Steyer® de cal. 8 si cw eartuse de 6,5 mm pentru obfineres modelelor tip de comparatie, s-a constatat ct, corpul tuburilor se dilatit pe o lungime de 30 mm, iar pe gital tuburilor se formeacit © erdpaiurd de 12—44 mm. Inscripfiile de pe fundul tubutui (de exomplu: R.S.R. 58,22) indica provenienta gi locul fabricatici mun © caracteristicd a diferitelor sisteme do arme de for este i modul de aruncare a tuburilor arse. Dac Ia coreetarea locului tnfractiunii pe baa directiei tragorii s-a stabilit locul unde s-a tras:gi daca in acel loc s-au desco- perit tuburi arse, se poate deduee sistemul armei. Pontru demonstrarea acestui Iucru sint redate mai jos partioularitatil de aruncare ale tuburilor arse la diferite sisteme de arme de foe (pistoale) — TL. (cal. 1,62 mm. i Browning cal. 7,65 mm) arunot tubut la dreapta;BALISTICA JUDICIARA a le sf arabe lum (model 1908 cat. 9 mm) Beretta (model 1944 cal’ 0 mm) aruncd tubul in spate pe diteoee — Walther (mogel 1938 eat. 9 mn) aruacs s Acoust caracteristict a difertelor sistome de pi are 1a luatia ctnd tn urma actiunilor operat arme la infraotorii inelugi in corcul de hanuigi. de arma cu care s-a comis infracfiunes, tn cazul 1 de omor, sau omor cu aspect do sinucidere, looul fave posibilé stabitirea locului de unde wg tras, f msec ytzii juste in ceva co privoste caliticare Sint situasii etnd 1a local infractiunii ne se ‘uoru poate indica urmetoarele dout aspecte — nfractiunea a fost comisis ew 0 armé arse (puset Z.B. sau revolver) sa 7 imfractorul, foarte precaut, dupa oon nat eorpurile delicte, eunoseind import, earea armelor de foo, Aimbele aspecte pot constitui indioii Pretioase militio, care au sarcina s& coreoteze local infractiun 2 ADENTIFICAREA GENERALA A ARMELOR DE FOC CU EAVA xsi [bea tras dintr-o arma eu feqva lisa, do y nat fevli ca.o masi compacta cu rondelt gi burs Rondela este confoctionata din carton 41 este ageral Pontrufixarea alicplor. Bura este facut din Pislé, din ciice mbibata cu grésime sau ceruitit si v0 pune fn alice, Bure, datorita resistonfei aerulal ends a iar rondola, do cele mai multe ori oste distrusa descoperite la locul faptei, Elemontele Benerale de lor sint urmitoarele; 8). diametral burelor indict cu aproxim: Ssupra calibrului armei so poate trage de o ‘at on un specialist in acoastit materies b). material) din care sint confectionat fost proourat din comer} sau infraction cs ra tnokreat singur. La cartugele inodreate144 VASILE MACELARU des rondele gi bure confectionate grosolan din cocoloage de hirtie, pinzi, cilfi saw link. ‘Dacti un glonf contribuie 1a identificarea armei cu feavé ghintuita din care acesta a fost tras, alicele care au fost trase cu o armi cu feaya lisi, ‘au o valoare de identificare mult mai redusi. Prima concluzie just, care se poate trage asupra folosirii unei arme cu teava list, indici alicele care pot fi descoperite infipte in diferite obiecte sax corpul victimei. Numarul si groutates alicelor permit stabilirea calibrului armei numai in cazul cind acestea au fost gasite grupate; acest lucra ins& se intimpla rar, deoarece incdredtura armei cu yoaval list se rispindeste Intr-un con ce se maregte uniform, in raport cu distanfa la caro s-a tras. Un numér redus de alice nu pot indica calibrul armei, intructt dimensiunile gi greutates acestora sint In raport cu destinajia munifiei (pentru pasiri, iepuri, animale mari de prada.) La o arma cu calibra anumit pot fi folosite alice de diferite dimensiuni, Modul de confectionare gi felul materialului indic& dact alicele provin din cartuge cumparate din comert sau sint de construcfie proprie. In pra- cctica muncii de milific s-au intilnit alice cute din sirm&, euie, buciti neregulate de plumb si chior pietricele. (0 particularitate a armelor cu feava list, spre deosebire de armele cu feava ghintuitd, esto faptul ci acestea nu arunc& tuburile arse, ci dupa fieeare tragere tuburile se extrag manual din comera de ardere. Din accast’ canzik la locul comiterii infractiunii extrom de rar se glisese tuburi arse. ‘Cunoscind importanja ce 0 prezint& un tub ars tn identificaroa armei cu care s-a tras gi, implicit, a infractorului, acesta va fi eftutat cu multe perseverenfa cu ocazia cercetirii, Intructt se poate presupune eli infrac- toru] 1 pierdut sau aruncat. Tubul ars, folosit 1a 0 armi cu foavit list, prezintit urmétcarele elemente de identificare general: —dimensiunea care indict calibrul armoi, este stabilité convenfional gi se exprima prin cifre (12, 16, 20, 24). Spre orientare se precizeazt cil la armele cu alice, calibrul 12 spre exemplu, este mai mare decit, calibrul 20 sau 24 (vezi eapitolul I), — inseriptiile imprimate po corpul tubului care este confecjionat din carton presat gi pe rozeta Ini indict proveniénfa gi locul de fabricatio; — gradul de uzvr’ indio’ dae cartugul este nou sau a mai fost folosi ‘gi rotnodircat. Acest lucra pormite si se tragd anumite concluzii privind chiar coroul de binuiti in care trebuie edutat infractorul, deoarece in gene-BALISTICA JUDICIARA ral porsoanele care dein tn mod clandestin armele de v' in toate camirile tuburile arse. Din.cele tratate pind acum remult& clar c& ident armelor de foe se face cu ajutorul gloantelor, alicelor @ burelor gi este realizata atunci cind s-a stabilit: —tipul sau felul nimoi intrebuintate; — sistemu) armei; — calibrul 5i,eventual lungimea fevii; —numérul, sensul ghinturilor si 1ijimea lor. 3, IDENTIFICARDA INDIVIDUALK A ARMELOR DE FOCCUTEAVA. GHENTCRA Mdentificarea pe baza gloantelor, Ganalul fevii armei de foo, cu feavat ghintaita, p sneltei cu care a fost Iucratis, urme ce apar sub form seopice, caractoristice pentru fiecare lot de fabricatie fidelitate po cimasa glontului tras. Aceste strialii aitoare la lotul de arme fabricate intr-un anumit timp folosita mai mult, fiind supusa gi agenfilor atmosferici + F, canalul fevii se individualizeart, fapt co determin plinurile dintre ghinturi a unor atriafii caracteristice ami. Idontificarea individual’ a armei dupa glont se fa striafii create de canalul fovii gi reproduse perfect pe Operatiunea de identificare se realizcazi de cdtre crimina ise pune la dispozitio glonjul corp delict, arma persoanele binuite de comiterea infracfiunii, pentru © executa tragerile experimentale in scopu! obtinerii ¢ de comparatie. Prin compararea striafiunilor de po glon{ul corp @ sloanfe model tip de comparafie, expertul poate demons care s-a tras prin suprapuneroa gi coincidenta str linurile dintre ghinturi, iar uneori chiar de ghintur Examinarea striafiilor de pe glon}, so face folosind frase experimental. Dupi& decoperirea unor particu! experimentale, se tnlocuieste unul din gloantele e jul corp delict gi se face comparatia detaliilor pe perite po glontul tras experimental. Striafiile care trimis pontra expertizt oft gi pe’ cel tras experin ajutorul unei microfotocamere san cu ajutorul w montati pe microscopul comparator.VASILE MACELARU i181 Schone lapel peril Fig, 10 = Fologratin vont tolosit 1a fotograticrea gloanfelor si tuburiior arse. gloat pocare #0 oheaink ane, aoe * fille isate°de foava are Fig. 141—142 — Aspootul gi schema microscopului de compararo folosit in cercetite = 4 ‘ de laborator.FICA JUDICIARA arajia gi fotografiorea so efectucazti in mod treptat, urmirind toate slinurilor si ghinturilor. ea examinarea microscopicti comparativi a urmelor de pe gloante te microscopul comparator care este alciituit din doug microscoape a fel inctt sistemul prismolor unoste imaginile a doud obiecte intr-un singur clmp de vedere al ocularului scopul comparator are dow misufe pontru obiectele de examinat afarli de acestea, mai are o serie de accesorii care permit intre ea Ini in condifii ett mai bune. Printre aceste accesorii se numira sitor do preparate, instalafie care permite in mod lent si fara intreru- searea gloantelor comparate pe suprafafa misufei pentru obiecte diroofii reciproce, perpendiculare. Acest Iucru permite expertul duct in clmpul de vedere al microscopului diferite parti mparate. Pe purtitoarelo de preparate se fixeazi sustindtoarele de . unde fiecare glony se fixeazii intre doud gaibe. Prin rotirca unui special gaibele in care este fixat glontul se rotesc sincron gi astfel se 4 rotirea glonjului examinat, in jurul axei sale. 11 comparafii se pot folosi cu mult succes gi camerele ext sofotografiat cu caseta pentru negativ din sticla sau e X 9om, Examinarea gloanfolor gi tuburilor se poate f p, atunci cind nu existi alt utilaj mai perfectionat volum mai mare de munca, examiniri vizuale, microfote eninarea striafiilor de pe glont se realizeazii prin instalaia m sau lumina zilei, roseo- ietificarea pe bara tuburilor arse bul cartugului prezint&i mai multe variafiuni ale urmelor cauzate slo armei cu care s-a tras, determinate de tipul gi sistemul acesteia. mentele individuale do identificare ce se disting pe tubul ars, sint ed peretele frontal al inchiziitorului; camora de explozie; ghiara oxtractoare; dintele opritor (pragul arunciitor) = Urmele perewtorului momentul declansirii focului, porcutorul loveste capsa tubului, Sind o adincitura mai mult sau mai pufin pronuntetd si caracteristicgBALISTICA JUDICIARA inf p28 Forma si plasamen. ul Peronfilor ta btbye see (2 brofunzime, forma gi Plasament. Astfel Secfiunile transversale ale diferj. telor percutoare pot fi ~rotunde; ~ ovale; — pittrat ~ rombice ; ~ dreptunghiulare; Tar sectiunile longitudinale spre virful percutorulyi Pot fi; —plate; ' ~ ascutite; = bombate; trapozoidale De asemenoa, neregularit agile microscopice de pe visful Pereutorulni Produe. urmo corespunzatoare in Percutic, care se proteant foarte bine Ia Wentificarea acostuin, Alte caracteristioi individuale oxtrem dé Prefioase pantry, identificare, sint formate in capsé de unele moditiciri, deteriorate’ seu chiar Tuptiri ale Percutorului, caurmare a Uzurii acestuia,150 VASILE MACELARU Fig. 153 Pig. 154 = Tubal ov capat inainte do a 1 pereutat. ‘anpa tubal corp delet Am Tani) SY Gioi aupa percutare: ‘UBbulal eapertmental =n ere z = eect =e: fat on « La oe =—s a men = — — a= i = Fig. 155 — Imbinarea celor douk Fig. 166—Urma pragului aruncktor lisatt ‘otogeafii pentru demonstrarea coinci- ype roueta color dowd tub ‘denfo! circulare a pore\VASILE MACELARU ee stele Pig. 154 perentie dup tubal corp detiet: capea tnainte de a tk peroutat. ercbfie tuvulal experimental SBOE aupa pereutare Fig. 155 — Imbinarea celor douk Fig. 166 —Urma pragului aruncttor lisatt {olografii pentru demonstrarea coinci= ype rozeta color doual tubu ‘denfol circulare a pere\BALISTICA JUDICIARA Bb. Urmele peretelui frontal al inchizitorulaé. Peretele frontal al inchizitorului core in mod normal poarti urme de front gi uncle urme produse de wzurd apasi cu forfd tubul, iar cu ocazia reculului ce se produce in momentul exploziei inedrediturii, aceste neregulari- tai se imprim& mai mult pe capsa si pe fundul tubului. ¢. Urmele camerei de explosie Camera do explozie, in cele mai multe cazuri, prezint& pe perete neregu- laritafi sau proeminente care se imprimi longitudinal pe latura tubului cartugului la introducerea acestuia elt gi datorita dilatarii lui in momentul explozici gi a extragerii tubului din camera de explozie (fig. 118). a. Urmele ghiarei extractoare Ghiara extractoare produce o serie de striafii pe gulerul tubului in mo- mentul cind tubul se loveste de pragul aruneitor gi este aruncat afar. Acesto urme sint unice in felul lor gi redau conturul muchiei ghiarei extractoare. Intrucit ele sint produse intotdeauna in acelagi fel, valoarea lor de identifieare este deosebita. €. Urmele pragului aruncditor (dintelui opritor) La oxtragorea tubului ars, in momentul oind inchizétorul ajunge la capiitul camerei de explozie, bara cartugului se loveste de pragul aruncitor care face ca tubul sii fie aruncat in afari. Datorit acestei lovituri pe gulerul tubului se creazi urma pragului, care apare pe partea opusi striafiilor produse de ghiara extractoare. Toate aceste urme create pe tubul ars, due In mod cert la identificarca armei cu care s-a tras, dacd sint examinate gi interpretate In mod just de expert in raport cu urmele gasite pe tubul model tip de comparafie. O im- portanja doosebits o au inad urmele lsate pe percutor, deoareco in uncle cazuri acestea pot duce singure Ia identificarea armei (fig. 155). In oxemplul urmator s-a putut realiza identificarea individualit a armei pe baza elementelor existente pe tubul ars. Tintrul E.L. din comuna B., a fost omortt prin tmpuseare ce cittre un in/ractor riimas necunoseut. La cercetarea locului infractiunii, in apropierea cadavrului s-a gitsit un tub de cal. 6,5 mm pea edrui rozeld s-an descifn toarele inseripfii: 6,5; 17; N.K., afar de celelalte part tapi ale tubului corp delict, percufia pe capsi era plasatd senVASILE MACELARU tral gi usor profanda.: Po latura tubwlui ecistan striagié longitudi nale lisate de peretele eamerei de explozie. Expertal criminalist.a efectuat trageri:experimentale eu arms corp delict ((Steyer eal. 8 ) cu cartuse de cal. 8 si 6,5. mm gi a obfinut gloanje\si tuburi model tip de comparajie, In urma analizei ‘particularitafilor aflate pe tubul corp delict $i acomparaficé acestora cu particularitafile create pe arma gasitd asupra infractorului, pe tu- burile cal. 8 $i 6,5 mm trase experimental, expertul a stabilit oa E. L. asfost tmpuscat cu accasté armé, Cercetdrile au stabilit cd omorul @ fost comis din razbunare. IDENTIFICAREA INDIVIDUALA A ARMELOR DE FCC CU JEAVA 118A. Datorita principiilor balistice in beza crore este construit’ o armé eu jeavit lis gi @ munitiei folosite, identificarea individual eu ajutorul al color se poate face numai in mod indirect gi numai in eazul eind alicelo ax fost confectionate de infractor cu mijloace proprii. Din practiod rezulta ot, de obicei, cei ce igi confectioneazs singuri alicele sint definatori clandostini de arme de vinitoare, Descoperind la locul cowiiterii infractiunii alice din @ c&ror forma 5 material rezult& ci nu sint cumparate din comerf, expertul va cituta sé stabileasct en ce instrumente au fost confectionate. Astfel, va putea deduce ack alicole au fost confectionate cu o dalta sau cleste din sirmé, euie sau plumb. Find in posesia acestor date gi prin alte metode speciale el va sta- pili cereul de banuiti, la care se vor céiuta arme, cartuge inciircate similar, precum gi instrumentele de care infractorul s-a folosit la confecfionarea ali- color. Prin analize de laborator, difsacfia gi fluorescenja, in raze X, prin analiza spoctrali so pot stabili unele elemente constituente ale aliajelor materialelor din care s-au confectionat alicole comparativ cu materialele ridicate de le banuiti. ‘Tuburile trase cu 0 arma cu feava list nu prezint& urmele ghiarei extra ctoare, a dintelui opritor gi fiind din carton, nici a cemerei de explozic (ele- mentesigurede identificare individuald in cazul armelor cu feava ghintuita). Singura urma a mecanismului armei cu feava list ce rimine pe tub este ‘con lsat de pereutor pe capst, care permite stabilirea tn mod sigur, pe baza cargoteristicilor armei cu care 5-2 tras. Cu toate ct tubul poate fi folosit de mai multe ori, capsa trebuie schimbata dupa fiecare tragere gi in acest fel, urma percutorului pe caps reprozinta intotdeauna rezultatul ultimeiSeva armel lisata on ocazia trat gerii cu breneke. eri. In asemonea cazuri, elemontele de identificare individ) profunzimea gi plasamentul peroufiei precum gi un sescopice ale virfului percutorului. Te provesul de identificare individual& @ armei de f joaci un rol mai secundar fafa de celelalte elemente di eezont si au valoaro numai atunci cind au fost confectionate de defin’- ea situati u feava lis, tate ping burele ammei din hirtie, pina, cflfi sam ind. In asem perito 1a locul infracfiunii vor fi trimise expertului si yor pu te ca material comparativ In easul cind 1a domiciliul invin eri materiale similare, Burele confectionate de infra a, In special, poate purta diferite foarte atent, intruett ht , pe baza cfirora in cazul cind la perchezitia domici ate similare, se va ofectua o expertiz& grafic, care 2 infractorului (vezi exemplul de 1a pag.CAPITOLUL 1x UNELE PROBLEME PRIVIND'EXPERTIZA a CONSTATAREA TERNICO-§TUNTIFICA BALISTICO-JUDICIARA Din problemele tratate a reiegit importanta valorificirii superioare a urmelor descoperite tn cazul folosirii armelor de foc, metodele gi mijloacele de citutare, descoperire, fixare gi ridicare urmelor balistice, problomé §1 Intrebarile ce so cor a fi rezolvate in asemenea fmprejuriri, posibilitifile de rezolvare a sarcinilor balisticii judiciare. In continuare yor fi analizate unele probleme privind efectuarea consta- tirii tehnico-stiinfitice balistice. La primirea matoriglului, eriminalistul va proceda Ja: —verificarea stiri ambalajelor gi a conginutului; —verificarea stiri gi numérului piesclor; —studiorea intrebarilor ce se pun; — intocmirea planului de cereetiiri gi oxperiente 1, VERIFICAREA STARIT AMBALAJELOR §I A CONTINUTULUI In conformitate cu art. 109 gi 129 din Codul de procedura penal al R.S.R. probele materiale ridicate de la locul comiterii infracfiunii sau de Ja invinuit trebuie impachetate sau inchiso, tichotate gi sigilate, dupa care vor fi trimise pentru cereetare in aceasta stare. Dispozitiunile acestui articol se reford gi la armele de foc, gloante, tuburi, precum gi la toate cele- lalte urme balistice ridicate gi care trebuie trimise la laborator. La primirea coletelor eu probe materiale de aceasta natura, expertul ‘trobuie sik le cerceteze atent gi foarte minutios si si fixeze starea gicalitatea impachetdrii probelor materiale, care in osenti servese drept garantie pentru consorvarea gi inviolabilitatea acestora. Astfel, se va stabili natura ambalajului (hirtie, carton, lad ete.) gi dack ambalajul nu a suferitBALISTICA JUDICIARA 155 deteriorari in timpul transportului. Acost Iucru are o important deosebita, intrucit in cazul cind ambalajul a fost lovit sau distrus partial, eorpurile delicte pot suferi uncle stricieiuni care influenteazi buna dosfigurare a oxpertizei, De asemenea, se va verifies starea sigiliilor aplicate po colete, notind inscripfiile ce se pot descifra, care se vor mentiona in raportul de expertiza sau de constatare tehnico-stiinpifiea Starea coletelor, deci impachetarea in general se va descrie, neapirat, in mod amanuntit in partea introductivat a raportului de expertiak sau do constatare tehnico-stiintific’. 2. VERIFICAREA STARM §1 NUMARULUI PIESELOR, Dupé ce criminalistul ia cunostinfa de starea in eare au fost Impachetate corpurile delicte, procedeaz la despachetarea lor gi verificarca stiri pro- belor materiale trimise spre examinare, El va constata dacit tuburile si gloantele sint tmpachetate izolat, daci ambalajul nu s-a lipit de corpurile dolicte gi va verifica daca in timpul transportului nu s-au deteriort pache= felele in care au fost trimise anumite materiale, praf de puged ete. In conti- nuare expertul va yerifica dact confinutul din pachet corespunde calitativ si cantitatiy ou datele mengionate in adresa de inaintare. Astfel, se va con- frunta numirul gloantelor gi a tuburilor arse gisite in pachet si mentionate in adresi. Va cintiri greutatea pulberii explozive, va identifica toate cele- lalte urme balistice trimise gi provazute in documente. Toate aceste elemente au o importanfi deosebita in munca practic a expertului gi se reflect in mod direct in concluziile sale, deoarece in cazul cind se constata lipsa unui glony sau tub ars, eare poarta urmele interiorului {evii, armoi, sau a mecanismului de darea focului, expertiza nu va putea fi ofectuata, sau dact praful de pug: s-a varsat nu se va putea constata natura lui prin analiza chimica. 3. STUDIEREA INTREBARILOR CE SE PUN EXPERTULUI. In afar de oxaminarca atonta si multilateral a obiectelor trimise pentru expertizit, expertul trebuie si-si concentreze atentia asupra acelor probleme care ti sint date spre rezolvare gi care vor fi cele mai importante In conclu- ziile lui. Inifiativa ereatoare a expertului se poate manifesta in examinarea acelor probleme care au importanfa pentru cauza penal respectiva, dar care nu au fost tn atenfia organului de urmarire penali si, ca atare, nu an156 VASILE MACELARU fost date de citre acesta spre rezolvare expertului, Trebuie combituts atitudines unor experi, care se limiteaza in mod rigid numai la intrebirile puse gi nu extind sfera cereotarilor gi asupra unor agpecte pe care le sesizeazit cu ocazia examinirii corpurilor delicte gi a studierii materialului trimis. Pentru buna desfigurare a lucriilor, expertul trebuie si cunoasei isto- ricul faptei. In acest seop, organele de urmirire penali si instanta de jude- cata, in toate cazurile, vor comunica tmprejurdrile in care s-a comis infra- ofiune: 4, INTO@MUREA PLANULUL DE CERCETARI §1 EXPERIENTE. In otapa inifialé a examintinii este inclusa gi cercetarea de citre expert ‘a probelor materiale. Calitates cercottirii probelor materiale ofectuate de export, determing foarte mult succesul intregului proces ulterior al corce- tlirii gi justejea concluziilor sale. Este grou sd se prevadd {ntregul proces al cercetarii coxpurilor dolicte {arme, gloante, tuburi arse ote.). Totugi expertul trebuie sii respecte 0 anu- mit ordine in efectuarea cercetirilor. In acest scop, el tsi schijeazi un plan al examinirilor ial oxperien{elor pocare le vaefectua. Acesta este important pentru cd in cursul cereetanii, probele materiale sint supuso unei examingiri imultilaterale, uni analize temeinice in vederea stabilirii caracterelor de identificare. In urma acestei cercetiri, expertul trebuie si-pi formone parerea astipra cantitiii gi calitafii caracteristicilor obiectului de cercetat din punct de vedere al importanjei lor, in procesul identifictrii. La cereetaroa probelor materiale expertul efectueazt o confruntare critica prealabili a caracterelor observate de el, traseazii programul gi succesivitaten analizoi gi sintezei ce o va face obiectelor de examinat. Isi planifict aofiunile sale stabilind cu ce este necesar si inceapa examinarea, se gindeste ce apara- tri speciald ti este necesara, Iupe, stercomicroscop, balanfa analitic’, micrometru, aplicarea fotografie judiciare gi dac& este necesar invitarea unor specialigti, chimisti, fizicieni ete. Cervetarea efectuati de oxpert trcbuio si se faci in mod aminuntit si calificat, déoarece sciptrile, neatenfia gi superficialitatea expertului au repercusiuni déunatoare asupra introgului curs ulterior al eercetarii, putind duce la grave erori judiciare. Este extrem do important ca in cursul cercetérii expertul simu caute caraotore de identificare sub influen{a unorimpresiuni subiective, care apar ude Ja prima vedere" sau aint sugerate de unele materiale sau doournente (achife, procese verbale ote.)}: puse 1a dispozitia lui. Expertul trebuie stBALISTICA JUDICIARA verifice in mod obiectiy toate versiunile posibile, iar justejea uneia dintre cle si fie dovedit& abia in urma unor examindzi adinci si multilatera 5. DESPASURAREA EXPERTIZEI Pentru obfinerea unor rezultate pozitive in expertiza b este necesar ca ea 8X cuprind’ unmitoarele etape — analiza gi sinteza; — experientele; — examenul comparativ; —fixarea rezultatelor studiutni prin aparaturs a) Analisa gi sintez Analiza gi sinteza in desfiigurarea muncii de dalistico-judiciar an o importanja deosebita asupra s sinu pot fi ofectuate doctt in camul cind expertul este bin de vedere al specialitafii sale. Analiza si sinteza sin ard sintezii este desmembrata, viciat& gi poate d unilaterale la 0 mune mecanie’. De asomenea, este imposibili sisinteza fara ana in procesul de gindire gi deducfie al expertului toat si constatarile sale facute prin analiz’ . In procesul de analiza, prin rayionamente expe in pirfile lui componente gi le examineara pe fic de analini, expertul trebnie si se stréduiasci sé de formare a particularitailor de po obiectul cercetat expertul trebuie s% cunoascti metodele de analiz stiingele respective gi prelucrate de criminalisti Pentru analiza traiectoriei parcursit de glont cunogtinge de balisticd. Pentra analiza starii si f de darea focului a armei, expertul trebuie si ¢ In cazul cind nu posed’ 0 metodicit de cerce mijloace tehnice modorno (aparaturt), experty tueze 0 analizt temeinict a particularititilor Astfel, olnd analiza in cazul expertizei ux activitatea desfigurata’ pentru a stabili dac mod accidental (intimplitor), el va domonta nente, in scopul ca fiecare:parte, fiecare pi158 VASILE MACELARU se giiseasei defectul, fisura, tocirea unei parti, adioa si descopere cauza care ar putea oferi explicatia unei impuscituri intimplitoare. Acosta nu este alteeva dectt procesul de analiza in criminalistica. Demontarea armei de oitre expert In diferite pari, pentru rezolvarea problemei pust in faja expertizei constituie deci o analizt si cuprinde in sine un proces de gindire elt gi o demonstrare fizict. Adueind apoi pargile componente ale armei pentru a lo yorifica in starca lor de funcfionare in relajiile dintre ele, acestea constituie procesul de si ‘teri. In procesul de sintezii, expertul confrunta datele obfinute cu ocazia, cercotiirii ofocteato anterior, Analiza gi sinteza aplicate de expert in eursul corcetarii vor fi prozontate {in partoa descriptiva a raportului de expertizi, deoarece aceasta constitiie una din cerinjele legii procesual-penale. b). Eaperientele Expertul balistico-judiciar, ca orice alt expert de altfel, ajunge la © coneluzic just numai dupa un numér suficient de observajii a diferitelor fonomene gi stiri de fapt, confirmate printr-un gir de oxperiente. In cazul identificirii unei arme de foc, dupa tuburile arse, scopul exper tizei consta in stabilirea faptului dacd tuburile descoporite 1a Jocul comi- terii infractiunii qu fost trase cu arma corp delict descoperit cu ocazia per chezifiei domiciliare, efectuata Iq invinuit. Pentru aceasta, expertul va studia cu atenfie urmole de pe tuburile arse. ‘urme ce au fost provocate do percutor, ghiara extractoare gi camera de explo zie. Dupi ce expertul, printr-o motoda stiintitick de examinare comparative & tuburilor gasite 1a locul infractiunii a stabilit od toate acestea au fost trase din unul gi acolagi pistol, la fafa locului se ridick 0 a doua problems gianume, dact tuburile corp delict au fost traso cu pistolul ce a fost ridicat de la binuit, Pentru a stabili acest lucru, este necesar ca expertul si se convingi docit pistolul in cauzé last aceleagi urme individuale pe care lew gisit gi pe tuburile examinate. Expertul va obfine rezolvarea pozitivat a acestei probleme pe calea expe rienfei, prin efectuarea de trageri experimentale cu pistolul corp delict, = scopul obfinerii de tuburi model tip de comparatie, Experienga lérgeste cadrul observatici expertului la corcetare, creast condifii noi, mult mai comode pentru observaret multilateral a obiectules sou fonomonului examinat, De asemenea, experienta permite expertului st adingeascit observarea, si stabiloasod noi olemente de examinare.BALISTICA JUDICIARA 159 Pentru ca organul de urmérire penala sau instanfa de judecata sa poaté aprecia just concluziile expertului, rezultate din examinare, este absolut necesar ca intregul proces al experientei numai rozultatul Ini, Lipsa deserierii condifiilor in care s , {n cazul unei contraexpertize nu va permite si se verifice oxporienfei. Deseriorea exact a intregului proces a condifiile si organizarea efectuarii oi sint garant tanfei probatorii a rezultatelor muneii experimontale si s bune argumente la concluziile raportului. Este absolut necesar ea in partea descriptiva s — scopul in care s-a facut experienta, de exemplu: pen sau tuburi model tip de comparatio sau in scopul de a incriminata se desearedi accidental etc.; —enumerarea amanuntitit gi deserierea tuturor expe carea numarului lor, tehnica organizirii lor, continut timpul gi locul efectuarii lor; = descrierea dotaliata a rezultatolor fivcitrei exper — tehnologia procesului fixirii (felul fotogratiei jud fotogratiilor executate, obiectivul 55 ocularul micros — ofectuarea unor analize fizice (spoctrografia vitici ctimagii glonfului) sau chimice (analiza cu difenil pentru determinarea reridunrilor aflate pe feave sau p ete.). Enumerarea acestor puncte este numai enuntiativ trobuie si fie completati eu descrierea tuturor metode Metodele folosite de criminaligti nu constituie ca atere, trebuie expuse pe larg, intrueit prin ace probatorie a intregului proces de ‘examinare exp raportului fiind mai demonstrative gi convingatoar ¢) Examen ul comparatio Examinarea comparativa este faza de incheiere jelor, tuburilor arse, burelor, alicelor ete. Expertul hotdritoare cind deja a stabilit caractercle esen} comparat, obfinute de el in urma studiului adine cercetarilor, a experientelor, a analizei gi sinters Examinarea comparativi a pieselor litigioase gi a celor exper se poate realiza dupa imagines primard i dup& imagines secunderéEssaminaroa dupit imaginea primar —Examinarea directa la microscop a striafiilor de pe obiectul delict gi cole oreate experimental, so realizeazt printr-un microscop rator! oare permite observarea concomitenta in acelagi cimp a dowd diforite. Imaginile sint transmiso prin sistemul optic al microscopulut tun singur ocular. Camera fotografiea cu care este previzut microscoptl © parator permite fotografierea imaginii fotografice observate In ocular. Odata ou progresul tehnicii, a fost perfectionat gi microscopul de « parare. Dac& primele permiteau numai observarea striafiilor, acum ‘construit, microseoape care au disporitive speciale de fotografiere « ginii observate tn ocular La el do al doilea Simpozion international de criminalistica de ‘Vargovia, specialigtii germani an prezentat un microscop multiseop comparare, numit M.V.M.I. Acest microscop permite examinarea s a doud urme, cdutarea concordantei semnelor de recunoastere de pe obiecto co se compars gi fixarea lor prin fotografiere. La institufiile eriminalistice din fara noastra se folosese mai multe ts do microscoape comparatoare M.S. 51, Leitz, Projectina. Cel mai perfectionat este microscopul »Leitz", aparat complex Ie se pot efeotua examinuri gi microfotografieri, atit simultan cit si Fiind ochipat cu o serie de accesorii care permit montarea sq in mai variante, creeazdi condifii optime pentru ofectuarea unui mare numa operayiuni: — examinarea comparativa a striafiilor; — fotogratierea Ja lumina polarizata a obiectelor cu suprafee pontra inliturorea reflexclor; — diferentierea, tot in lumin& polarizati a obieetelor aseminatoare culoare dar diferito din punct de vedere al compozitiei; —examinarea tn Iumind incidenta, ori in transparen{a a unui ects — miisurarea cu un tub goniometra a unghiurilor formate de urme ow ‘anumit reper (ex. unghiul format de cimpul ghinturilor pe un ‘cu axa longitudinala a acestuia) ; + Prim mieroscop de compavare a fost invontet in anul 1925 de Philipp © yelle th 3.U-A. A urmat apoi Sydney sinith inkegipt, careaflind de inventia si Nconfoofionat si el un microscop cotaparatly. Aga dar, in drumul su spre Eases fnlorgsegpul comparativ, azt atit do utilizat tn laboratoarele do corcetare stick = ‘UHimlaalbticks a facut tn ocol prin Cairo, dosi inainte de Gravelle, Otto Metger == ‘drosat firmel Leitz" 31 3a Informat dacd e posibil a se construi un aparat opts arm dou gloailo sa so vada simultan, Primole microsooape de comparare In Ese Gu fost confeotionate do Churchil in Anglia, Soderman in Suedia, Locard Waar in Stient a Kent In Born (Frgen Phoneald— Syl crmBALISTICA JUDICIARA 161 Folosirea De — ofectuaroa do mitsuriitori a unor detalii foarte fine in crometre speciale si fixarea dimensiunilor pe fot acestui microscop in ceroetarea urmelor prezinté avan pild&, determinarea continuitafii liniare a striatiilo tatonari po microfotografii seofionate, ci d Metoda examiniirii gloanjelor la microscopul c& urmole s0 observa direct gi concomitent gi nu r al a avestora. Inconveniontul este ed microscop' urmele de pe glonful examinat, inconvenient p si-l elimine prin rularea proiectilului sau In timpul examina inetalice ou suprafete Iucioase, pontra elim! englez David Burd recomanda acoperirea glo: ou un strat subfire de funingine do oxid de magnez unei panglici de magneziu. Examinarea se fac oblick, Rezultate foarte bune se obfin indeo examinate si fie gi fotografiate. Este indicat 1 aplico numai dacti cole obignuite nu au dat rezu In unele cazuri se mai foloseste gi motoda desfas sii gloantelor. Dupa ce gloanjele au fost, fotogeafiat miezul de plumb prin topire 1a o flacara obis acestuia pe o porfiune care nu conjine urme, s tun cleste ou buzele late pentru a nu deteriora astfel obfinute de la glonful corp delict gi de examinoazi la microseop sau se fotografi veche (azi so foloseste foarte rar) si prezinta d urmele se pot deforma sat so doterioreaz’ cu plus, glonjul corp delict este supus unci trans: material Metode de ezaminare dupa imaginea secun Examinarea se face nu pe baza urmel gloanjolor. Tdeea rultrii gloangelor po plici de c pararii aparfine Ini Richard Kookel, ca: modicina legalé din Leipzig. Este un a se studia simultan intreaga suprataja a pe care o ocup urmele uncle fata d vanut, procedeul scoaterii inveligului, t162 VASILE MACELARU 4920 prof. sovietio Kubinjki a confectionat mici dispozitive cu ajutorul ciirora gloantele eran rostogolite de-a-lungul unui amestee de ceari neted si dur. Dup& imprimare, urmele obfinute erau fotogratiate. ‘Materia ceroasi propusti de Kubintki avea aceeasi eompozifie cu cea folositt pentru inregistrarea primar a sunctului in fabricarea discurilor gramofonice: acid stearie 46,7% coark montana 36,26%, carbonat de plumb 4,3%, aluminiu 0.19%, hidrat de sodiu 3,7%, ap& 9,0%. Procedeu! este urmitorul: materialul se topeste intr-o cutie metalicd lao tempe- ratuni de 140° apoi, dup un anumit timp, determinat experimental, se ruleazii glonful pe masa ceroasi. Inainte de rulare glonjul se poate incélet intr-un euptor la temperatura de 60—80°, Rularea se mai poate face gi pe aliaje metalice. Cel mai cunoscut este aliajul intrebuinjat la protezele dentare. Sovieticul Matveev recomand rularea pe pelicule fotografie pentra raze Réentgon, fixate in prealabil tntr-o baie obignuita, spiilate gi uscate. Inainte de rulare gloanjole se inciilzesc la 150° C. Dup Pulare pelicula se poate introduce direct intr-un aparat do proiectie, imaginea obfinutit marin~ an-se de 56 ori. Rularea gloantelor po plici de celuloid sau plexiglas. Cu ajutorul unwi rulou de cauciue se intinde uniform un strat de tus tipografie sau cereals. Dupa aceasta, glontul corp delict, prins intr-un dispozitiv, se ruleazi pe © placi cu celuloid de la un capit Ja altul, iar mai jos glontul model tip de ‘comparatic, Striafiile so vor imprima pe tug gi dupa ce acesta se va usea, placa de celuloid va putea fi folosita drept negativ dup& care se vor putes oxoouta fotografii la 0 anumita sear, Rularea cu tug se mai poate face gi pe coale albo de hirtie fixate pe © suprafafii noted’, dupa care urmele respective se fotografiazt gi se marese cit e necesar. La ambele metode fotografiile obyinute se seetioneazi perpendi- cular pe striafii gi jumitatea uneia se pune alituri de jumitatea cealali pentrn a se stabili dacit striafiile fotografiate prezint& sau nu continuitate Tiniara. Motoda rulirii prezinti dezavantajul ct striafiile fine caracteristice imprim& neclar sau nu ge imprims deloe; de acooa nu se recomandii a fi fole= sit ca singura posibilitate de identiticare, ci simultan cu alte metod=. Mototta mulajelor. Mulajul se objine prin depunerea unui strat gelatinos sau metalic care desprins de po glont gi indroptat reflocti urmele de pe acesta. Se cunose dows procedee:BALISTICA JUDICIARA 163 a. — mulajele transparente — pelicula se formeazi prin introducerea slonjului in diferite solufii gelatinoase. A fost folosita pontra prima data do Bonne, Acosta recomand’ un amesteo de doua solufii. Prima se prepari prin dizolvare de coloxilind (5%, intr-un amestec egal I etilic gi eter sulfuric de 20 ml. din solufia obfinutt adaugindu-i-se 10 m| nitroceluloza); a doua solujie se prepard din 3 parji triacetat, 5 1 dimotilio gi 2 pari ulei de ricin. La 30 ml. din prima se din a doua. Dupi curifire glonful se introduce in aceasta solutic $i apol se usucd. Operatia se repeti de 3—5 ori cu o p Pentru useare, Ultima uscare dureazit o ori, Pelicu: axa longitudinald gi se pune intre dowd plici de Acest procedeu a fost perfeofionat de Ziuskin, can menfionate indict folosirea unei solupii de celuloid can obfinindu-se astfel o reprezentare mai reali a micro-r }, — muslajele opace — pelicula so obtine prin depunen lie (galvanoplastie), ou ajutorul curentului cont it Ca anod se foloseste 0 plack metalicd do nichel sau d Serveste drept catod gi se leaga la polul negativ. Part urme se izoleazi cu o solutio de coluloid dizolvata prinderea stratului metalic depus prin electroliz, solugio de bicromat de potasiu. Umeazi apoi op: zis. Pentru ca stratul de nichel si fie rezistent se a apoi glonful se spala bine gi stratul de nichel — tudinali, so indreapta gi se fotografiazi Intr-un procedeu analog s0 pot obtine gi cop anod argintul pur. Copiile obpinute prin galvanoplastie reprodu teristicile suprafofei glonjului. Motoda ins este gribeste procesul de coroziune a suprafetei glo Ca gi cele obsinute prin metode de rulare, cop plastic se examineazi in conditiunile fotografiei In ultimal timp, pentru obginerea copiilor prin polimerii care rodau cu multa exactitaté detaliile sup gloanjelor. Mulajul polimeric eroaza posibilitatea examin seotiune, Examinarea comparativa din punct de vedere metodologic poate fi im- parfita, la rindul su, in doud faze:162. VASILE MACELARU 1920 prof. sovietic Kubinfki a confeotionat mici dispozitive ou ajutoral carora gloantele erau rostogolite de-a-lungul unui amestec de coari neted si dur. Dupa imprimare, urmele obfinute erqu fotografiate. Materia ceroasa propusd de Kubintki avea acceasi comporifio ou cea folosité pentru inrogistrarea primar a sunetului in fabricarea discurilor gramofonice: acid stearic 46,7% ceark montant 36,26%, carbonat de plumb 4,3%, aluminiu 0,1%, hidrat de sodiu 3,7%, api 9,0%. Procedeut este urmiitorul: materialul se topeste intr-o cutie metalic& 1a 0 tempe- raturi de 140? apoi, dup& un anumit timp, determinat experimental, se ruleazé glonful pe masa ceroasi. Inainte de rulare glon{ul se poate incélzi intr-un cuptor Ia tomperatura de 60—80°. Rularea se mai poate face gi pe aliaje metalice. Cel mai cunoscut este aligjul intrebuinfat Ja protezele dentare. Sovioticul Matveev recomanda rularea pe pelioule fotografice pentra raze Réentgon, fixate In prealabil intr-o baie obignuitd, spalate gi uscate. Tnainte de rulare gloan{ele se inetilzese Ia 150° C. Dup& ru are pelicula se poate introduce direct intr-un aparat de proiectie, imaginea obinuta marin~ du-se de 5—6 ori. Rularca gloanfelor pe plici de celuloid san plexiglas. Cu ajutorul unwi rulou de cauciue se intinde uniform un strat de tus tipografie sau corneal. Dupa aceasta, glonjul corp delict, prins intr-un dispozitiv, se ruleaxi pee placd cu celuloid de la un capat la altul, iar mai jos glontul model tip de comparatic. Striafiile se vor imprima pe tug si dupa ce acesta se va uses, placa de celuloid va putea fi folosita drept negativ dupa care se vor putes executa fotografii la o anumita scart. Rularea cu tug se mai poate face gi pe coale albe de hirtie fixate pe © suprafatii netedi, dupa care urmele respective se fotografiazi gi se marese oft enccesar. La ambele metode fotografiile objinute se sectioneazii perpendi- cular pe striafii gi jumitatea uneia se pune altituri de jumitatea cealalt® pentru a se stabili dack striafiile fotografiate prezint& sau nu continuitate liniara, Motoda ruliirii prezinté dozavantajul et striafiile fine caracteristice s imprima neclar sat nu se imprima deloc; de accea nu se recomandii a fi fole- sit oa singura posibilitate de identificare, ci simultan cu alte metode. Metotla mutajelor. Mulajul se obfine prin depunerea unui strat gelatinos san metalic care desprins de pe glonf gi indreptat reflect urmele de pe acesta. Se cunosc dow procedBALISTICA JUDICIARA 163 a, — mulajele transparente — pelicula se formeazi prin introducerea glonjului in diferite solutii gelatinoase. A fost folosita pentru prima data de Bonne. Acesta recomanda un amestec de dona solufii. Prima se prepara prin dizolvare de coloxilin& (59%, intr-un amestec egal eu alcool eter sulfuric de 20 ml. din solujia obtinuta adiugindy celuloza); a doua solugie se preparii din 3 parti triacet i §12 parti ulei do ricin. La 30 ml. din prima din a doua. Dupi curdfire glonqul se introduce in aceasta gi apoi se usucd. Oporatia so repotii de 3—5 ori c pentru scare. Ultima uscare dureazit 0 ord. Peli axa longitudinal gi so pune intre doua plici de s Acest procedeu a fost perfeofionat de Ziuskin menfionate indie& folosirea unei solufii de celuloid obfinindu-se astfel o reprezentare mai reali a m b, — mulajele opace — pelicula se obfino prin dep lic (galvanoplastie), cu ajutorul curentului continu Ca anod se foloseste o plac metalica do nichel sa servosto drept catod gi se leagi la polul negativ. Pa urme se izoleazi cu o solutie de celuloid dizolvata prindorea stratului metalic depus prin electroliza., g solupie de bicromat de potasiu. Urmeazi apoi operatia ais. Pentru ca stratul de nichol si fie rezistent se a apoi glonful se spala bine gi stratul de nichel — cupra s tudinaldi, se indreapta gi se fotogratiazti. Intr-un procedeu analog se pot objine gi copii a anod argintul pur. Copiile objinute prin galvanoplastie reproduc teristicile suprafofei glontului. Metoda insit este ¢ gribeste procesul de coroziune a suprafetei glonfulu Ca si cele obtinute prin metode de rulare, copiile obtinute prin galvano plastic se examinoaza in condifiunile fotografie de umbre In ultimul timp, pentru obfinerea copiilor prin contact static se folosese polimerii caro redau cu multa exactitate detalii F cilindrice ale gloantelor. Mulajul polimeric creaza posibilitatea examinarii profilului in seofiune. Examinarea comparativi din punct de vedere metodologie poate fi parfitd, la rindul sau, in doud faze:164 VASILE MACELARU eee ore SSUES MACELARG In prime fazii urmeaza a fi comparate caracterele de gen gi specie, adies caracterele cele mai generale. Prima fazii poate duce Ia 0 coneluzie catogorica numai in cazuri negative, adiett in cazul oxistenfei de caractere de gen si specie diferite a armei, gloanfelor si tuburilor arse care se compari. In cam! coincidenfelor caractorelor dupa gon si specie oxpertul trece la faza dowa — examinarea comparativa ulterioari dupa caracterele individu- ale. Se confrunti fiecare earacter separat prin analizi, iar concluzia asupra identitaii se stabileste de cétre expert pe baza totalitafii caractorolor in urma sintezoi. Examinarea initial’ singulard precum gi cea comparativi se ofectueass de ofiferul criminalist eu ajutorul stereomicroscopului sau al microscopului comparator. Folosirea acestor aparate optice de mare precizie se impune, dooarece acestea dau o imagine mult mérité sub forma unui model cu tre, dimonsiuni, fapt ce permite stabilirea unor caractere individuale, deosebit de importante, existente pe glonf (striafiile lisate pe plinurile dinire ghin- turi) sau pe tubul ars (urma percutorului, a dintelui opritor ete.). Cam fn felul deseris mai jos trebuio ffeut gi descris un examen comparativ: Din examennl comparatiy efectuat la microscopul comparator intre perenfia gi eapsa tubului corp delict gi unul din tuburile traso experiments), Procum gi intre glonful corp delict si gloangele model tip de comparajic. captate ou ocazia tragerii experimentale ofectuati ou arma ,Mauser® seria 2820 cal. 7,02 mm ridicata de la numitul LV, s-au stabilit cele ce urmears: — percuia capsei tubului corp delict oste adined gi cilindricds, iar percutia capsei tubului model tip de comparatic, mai pufin adincd si conicd ; — pe marginea peroutici capsei tubului corp delict se gisogte o tesiturs. iar marginile percujiei tubului experimental sint perfect netede; — pe marginea capsei tubului corp delict au rimas fragmentole @ dou! cereuri, iar pe capsa tubului experimental s-au imprimat striafii paralele orizontale pe intreaga suprafajii; —wrmele ghinturilor pe glonjul corp delict au ligimea de 4 mm, iar urmele ghinturilor pe glonful experimental au laifimea de 2 mm; — pe urmele plinurilor dintre ghinturi de pe glonful corp delict nu s= siseso striafiuni,,iar pe urmele plinurilor de pe glonful experimental s-ox format striagivni*, Din cele de mai sus rezulti oA justa separare a caractorclor individuals ale tuburilor arse, ale gloantelor corp delict si compararea lor analitics cu caracterele individuale ale tuburilor arse gi ale gloanfelor tip de comparatie ‘tie Ta conchuzii concrete gi constituie cea mai important si mai de raspun~ dere sarcind a expertului. 2BALISTICA JUDICIARA 165 d, Fivarea rezultatelor examindirilor microscopice Tuminarea tn timpul fotografierii striafiilor are odeosebita importan}a pentru punerea in evidenfa a acestora cit gi pentru rezultatle la care poate ajunge expertul in timpul examindrii, Intructt prin aceasta fotografiere so urmareste reliefaroa striafiilor ca urme dinamice de adincime, foarte fine, este indicat ea iluminarea si se fact din lateral, sub un unghi de incidenga intre 30—70°, in raport de ma rimea lor. Huminarea sub un unghi mai mic de 30° desi di posibilitatea relevirii unor detalii foarte mici nu e recomandabilé deoarece poate duce Ja denaturarea lor. Pontru ca razele fasciculului de lumina s& cad paralel po suprafata obiectului fotogratiat, se folososte un condensator. Pozitia sursei de lumina trebuie aleasa in functio de direofia de formare a striajiilor, astfel ineft lumina si cadi perpendicular pe ele, cu un unghi de cidere oblic, Acest procedeu este denumit in criminalistios fotografia de umbre E imporios neoosar ca alit striafiile de pe obiectul corp delict cit si cele create experimental si fie fotografiate in aceleagi condifii: = acveagi pozitio; — acecagi distanfa faji de subject — acecagi intensitate de lumin&; acelagi unghi; — acelagi aparat do fotografiat — acelagi: material fotosensibil; — avelagi timp do expunero; = din ‘acdeusi parte. Nerespectarea acestor condifii tmpiedieaefectuarea examenului compa rativ al urmelor gi influenfeazt negativ céhcluziile expertului. In cazul striafiilor réimase pe metale, atunci cind fotografierea acestora in conditii normale éste dificil din cauza reflexelor, se folosegte metoda acoperirii lor ou un strat de fum de oxid de magneziu, Pentru a se realiza mai mult diferenfole de tonuri gi a se evidentia stria~ fiile in condifiuni mai bune, ca material fétosensibil se va folosi un material contrast, Fixarea rezultatelor studierii prin aparate optice este de dona feluri Ae prin microfotogratiere; 2. prin desene, 1. Aplicaren microfotografiei. serveste la expertiza balistico-judiciar’ pentru a demonstra caracteristicile individuale stabilite de expert pe gloan~ fele gi tuburile arse, Ia microsecp.VASILE MACELARU Fig. 158 — Xai ‘a continu stria Jdonta color patra cimpurl dosti de pe glont. 7 POTTER TyBALISTICA JUDICIARA Fig. 162 — Fotogeatia mult mii a unor percutii Fig. 103 — 41 Gemonstrazoa colnoidentst contiauitatll circulare. unvl car Procedeele fotografierii servese nu numai ca mijlo: s-a obfinut prin celelalte metode de comparare, dar de comparare, fotocopiile constituind obiecte de ex metode: — fotogratierea panoramic’: suprafafa glontul seofiuni longitudinale, acesta rotindu-se in jurul axe tografie. Pentru a realiza un tablou mai fidelal supra: ca pe cele 360° ale cilindrului si se faci cit mai multe fou jul consta in greutatea fixirii gloantelor examinate porifie fafa de axa optics a obiectivului; — fotogratiorea eiroularii: supratafa cilindricd a gle intr-o forma plana, continua, i nu pe sectiuni ca la fot Pentru aceasta se folosese aparote de constructie spe cronizarea rotinii glonfului gi migedrii obiectivulu Dr. Kortes Imre a prezentat un aparat de constr principiu de funcjionare este urmatorul: glonful se re Tui sau ax In fafa aparatului de fotografiat. In fata film ingust prin carestratul fotosensibil ,vede* numai o tava glonjului. Un motoras reglat eu deosebita preci filmul inainte, In acest fel se fotografiazi curent p jului una Tinga alta ea gi cum mantaug acestuia ar fi dest Migcarea glonjului gi a filmului trebuie astfel sineroniza a suta parte din milimetra si nu rimin& unul inapoia celvilalt In unele laboratoare de criminalistica se foloseste un ap eu plan film. In acest aparat glonjul nu se roteste numai168 VASILE MACELARW al eee ‘stu ci tnaintoara totodatt de la sLinga la dreapta. Aro o construcfio mai com plicati dar asiguri o mai mare procizio, Un aparat.cu rol aseminator, de constructio germand, este Conversogre: ‘Tul. Folosesto un aparat de fotografiat »Practina® care are in locul obiect= ‘vului montate nigto plicufe de ofel cu intersectii verticale. Lumina ¢ ase guratit de boouri punctiforme fixate la, 45 fat de axa obivctivului opti, ia un motoras sincron pune in migcare glonful gi pelicula in sens inves, Pelicula 0 iimpresionata de luming prin intorsectiilo metalice gi datorae distanjoi eonstante gia rotatioi contrale sincronizate a glonflui i pelic: '8@ objine 0 imagine continu a suprafeyei acostuia. Un alt aparat utilizat Ia fotografierea destisurata a gloantelor este ‘invontat de Dolegeal R. gi P. F. Ceccaldi. Aparatul este prevaizut cu un poritiv care garanteaz& o constanté absoluta in luarea vederilor sstudierea gloanjolor gi tuburilor, identificarea lor reductndu-se pint me ‘urmi la compararea urmelor. De asemenea, permite centralizarea ca ‘difuzarea unor fotografii unico care find standardizate vor putea {i ple ‘sate direct. Este un aparat bifocal, permitind astfel fotografierea deste Surati a gloangelor gi a tuburilor arse. Folososte film panoromatic, Pe lines. celelalte avantaje (standardizaro gi sominutomatizare) reduce. timpul ae “expunore prin utilizarea limpilor de cuary gi iod cova ce aduce o importants economie de timp. Motoda palparit ,suprafefetor cu siriapi® Striatografia. Examinarea gloantelor so poate face prin diverse metode ‘Uncle impun transformarea glontului, altele nu. Din aceasta ultame wcategorie face parte gi striatogratia. Striatograful este un aparat folosit in industrie, construit in anul £250 (dowd virfuri metalice ce pom Pe o consol), iar la cosieiee Parte (cea, 30cm.) o Jama opact lats de 2,5 om. lungime si 0.6 = grosime. Un lang legat de levier asiguré echilibrul acostnia 3i p Tecesard po acul trasator. Migcdrilo aoului. marese de 4 ori reflectia Tampa opact. Este previzut de asomonoa cu un microscop, un e- ‘sator gi un disc rotatiy de 45 om. pe care se pune firtie fotosen co primoste Jumina prin interseotii de 0,5 mm. ligimo gi 12,4 em. lum Gu ajutorul unui motorag se pune in migeare axul suportului glontului gi -discului rotativ. Aparatul are o pozifio vorticala si cu-el se poate liensBALISTICA JUDICIARA fm camera luminogsa. Inrogistrarea, dupa developare, indica unui cere negra cu 0 zona luminoas& deasupra, care repretinté giunea umbrei format de-margineg lamei opace ce intersecteaz lumina tn diferite pozifii, iar contururile indica striafiile de pe glony m a 20 ori. Profilografia. In intrecorea ou criminaligtii de pes halisticii judiciare, care Ia inceputul secoluini XX pul comparator, eriminaligtii europeni, in céutarile si descopere noi gi noi metode pentrn cercetarea st §i tuburile armelor de foc. Ei au rulat gloante pe plastil hon gi foi de zine, pe plici de plumb gi mase de Au modelat intorioral fevilor armolor de foe, au tis i le-au desfticut pentru a putea examina mai bine s Ei, aga cum spune Jurgen Thorwald in ,Secolul au creat chiar aparate care, ca seismografele, pip2 suprafetelo gloanjelor gi au flicut viribile toate in du-le, Acesta at fi inceputul profilografiei in crimin Metoda do cercotare a microsuprafofslor cu ajutor lor, a fost elaborata in procesul de dezvoltare a me oxaminare a suprafefelor gi a eipatat un rol deosebit atit cotare stiinfifica elt gi in producfie. Motoda permite s& tiv gis se inregistreze in mod continuu inegalit (in fara noastra, in cadrul Uzinelor 23 August din Bu un laborator de profilogratie). Microprofilul suprafefelor cercetate este urmarit foarte subjire de diamant, fixat Ie capitul unei tije ale transmise la dispozitivul de inregistrare Dup& modul de inregistrare, aparatele care se bazea se impart in: a) profilografe — optico-mecanice, hazate pe ajutorul unui ac, tnregistrarea microprofilurilor ef profilogramé, cele mai cunoscute la noi sint: pr b) profilometro, care indica direct. valoarea in’ do profilograt, profilometrul prezinta avantajul apre de notezime gi sint portabile. In industrie se folosese si profilografe — pr logratul — profilometrul ,,Talysuri*. Metodele aplicate in prezent 1n cercetarea microp sint totdeauna exacto. In eimpul vizual al mier parator, din cauza clarobscurului m poate fi de de fapt reVASILE MACELARU cimea gi inalfimea valfarilor gi a ganurilor care formeaza urma gi dimensiu- nile lor plane. Pentra aceasta s-au efectuat experimente in vederea folosiria traseologice a motodei de secjionare a microsuprafefelor cu ajutorul profi- lografului. Profilograful determina relativ precis proporfiile gi formele mi fului urmelor mici gi Ie fixeazd in vederoa cercetérilor comparativ La col de-al V-lea Simpozion international de criminalistica de 1a Mos cova, delegajia M.A.I. a R.P. Ungare a prezentat un referat: ,Metoda secfionare a microsuprafefelor in traseologie, in care ariita rezultatele ce cetirilor lor in acest sens De roguli, pentru corcetarile supratetelor plane se foloseste apara tip, Talysurf — 4, iar pentru suprafofele cilindrice (ale gloanfelor) pr lograful ,Talirand — 51". ‘Aparatul construit de maghiari aro urmitorul prineipiu de funcfionss — formafiunile de relief de pe suprafaja se palpeazti cu un ac de diamant ascufit (2,5mu), util pentru determinarea sgirieturilor de 5 mp. In timpu funfionarii, schimbérile din pozifia acului de diamant se transforma ow aj torul circuitelor de pe tranzistori in oseilafii electrics, se intensifici gi c ajutor unui dispozitiv termic cu sctntei pentru inregistrare se fixeazi pe diagrama, Se objine 0 marime de 20 — 100 ori eu posibilitatea schimbarit I here a gradului de mérire orizontala (pe suprafapa) si vertical (in adincime Identificarea unui obiect ascufit prin metoda de sectionare a urmelor (profilogratia) produse de acestea, nu poate fi feuté totdeauna ou rezultate catogorice. Desi dimensiunile santurilor zgirieturilor objinute pe profilo- gram& pot fi stabilite si comparate cu obiectul cereetat, prin diverse pozit ‘se ponte crea 0 asemenea abundenji de urme diverse care nu pot servi ca bani nici pentru concluzii pozitive gi nici pentru cele negotive gi aceasta din cauza erorilor de masurare a aparatului Fa esta, totugi, util pentru identificarea urmelor dinamioe care posedé microrelief. La analiza protilogeafioi, exportul trebuie si tind cont de dire fia gi natura gonerali a diagramei, plasarea siinjulefelor, particularitiil de forma gi dimensionale ale striafiilor. Ramine ca, in vitor, criminaligtii si rezolve aceastit problema prin cer cotiri gi exporimontari pentru stabilirea constanjei gi preeiziei acestui gen de identiticare a striatiilor. 2. Sint inst cazuri, cind uncle particularitifi stabilite do expert pului pe gloantele gi tuburile arse (in pereu pe capsa) sau chiar pe mecanismul de darea focului armei examinate (de exemplu: percutorul) nu pot fi redate prin fotografie datoritt plasamen: elie ou ajutorul stereomicrose:BALISTICA JUDICIARA A Fig, 104 — Desenul urmei de p tului lor; atunci se recurge 1a intocmirea unor d criminalistul demonstreaza coca ce a vizut si stab De exemplu, intr-o expertiza balistico-judiciar microscop ci in fundul peroufiei exist 0 adincitur cul ei pina la marginea exterioarii ce g fost format Proeminenfa co a cauzat aceasta adinciturt se poat si pe capul percutorului (fig. 164). Intructt acoste detalii nu au putut fi redate prin microfot pertul @ intocmit schija aliiturata. Dimensiunile acestor partioularita{i care se t stabili cu ajutorul ocularului gradat milimetric trebuinfat de expert 1a oxaminarea ce 0 face cu 6, DESPRE RAPORTUL DE EXPERTIZA BALISTICO-JUDICIARA Raportul de expertiza sau de constatare tehn documentari a ntregii activitati de cercetare. D forma gi confinutul raportului au o legitura dir a cercetirii halistico-judiciare la rezolvarea ca Orice concluzie grogit a criminalistului atit as oft gi a formultrii nesatisfécitoare a concluziilor pm2 VASILE MACELARS ciaro gi prin aceasta, s& contravin principiului legalitapii socialiste care cere de la organele noastre stabilirea adevarului in cauzele penale Aceastii imprejurare ridictt ceringe speciale fat de raportul de expert balistico-judiciar, ca fajt de un act procesual care trebuie si fie clar Se expunere gi tnfoles do oXtre organul do urmirire penal si instanta ae judecatit si care sX cuprind& 0 terminologie justi gi precisi, sf Gee rispunsuri complete la toate Intrebarile puse expertizei. Numai avind ta vedere aceste cerinte vor fi respectate toate condita de formi si fond ale unui raport de expertiza sau do constatare tehnico-stoa tified. Tata un exemplu de modul cum se deseriu obieotele trimise pentra == portizan Arma corp delict este marca Damasc* calibru 16 mm seria 876, In bunt stare de functionare. Dispozitioul ce darea focului ti constituie dows ofele cx comme precum si dowd percutoare et areul recuperator, Dispocitiva! = Inchidere si deschidere al armei se aflé plasat in partes de me (inaintea garzii trdgaciutui), Surubul susfinitor al cocopatee sting este improvizat, confeetionat fiind din alamé, montat ox © saibd din acelasi material. Alicele sint confecfionate manual din plumb, avind diametrat te 6 mm. Alicele prezinteé uncle coljuri si deformdri. Tubul ore ome de calibru 16 mm pentra armé de vindtoarc. Corpul tabula: com fectionat din carton, este scorojit si crdpat tnzepind de le parm metalic’ si pind aproape de gura tubului. Capsa tubulai precinae pereugie centrali de form’ rotund eu 0 profunzime de cea. I mm ‘In partea desoriptivd a raportulai, expertul va deserie in mod aminenee exporienfele efectuate, analiza acestora gia examinivilor sale, sintetumee rezultatele obfinute de el. 3 Reluind, ca exemplu, expertiza balistico-jndiciari aratata anteree exportul deserie urmitoarele: »Peniru a ne convinge de starea in care se afl arma si oonstata dacit intr-adevir s-ar putea produc: 0 pereufie ineidemsete am procedat la urmatoarete operatiuni: Sau deschis ambele cocoase ale armei tnezpind cx piedics Pe dupa care'am trintit-o de mai multe ori in corpuri mai putin evtate in dusumea, in pimint ete., incepind cu loviri usoare, apoi dim in ce mai puternice, tnsi dupa toate aceste ineereiri arma mu ©BALISTICA JUDICIARA 7 Perentat. Aceeasi operatinne sa efectuat si eu coroagéle trase la Piedica H-a $i dupa mat multe lovituri eu patul armei in pamint, seindurd, cocoagele an rimas neclintite in pozijia lor inifiald. Examinind plicujele pe care sint incrustate cele dowd piedici, avind formatul erestiturilor de Ia signranfa unui eric (aparat de Tidieat) eonstat eit ,wulpile se introduc perfect in aceste erestaturi, fiind sustinute de aren} principal al dispozitivelor. neftind nici 0 posibilitate de sedpare prin eare sé se product o perentie incidentald De asemenea, ambele trdgace nu sint blocate sau lipite de picioarele vulpilor, pentru cai din eauza acestora sdse poatit produc» © pereufie incidental In partea descriptivé a raportului de constatare tehnico-stiinfifies sau do oxpertint se introduc gi fotografiile de ihistrare. Cu oit este mai clar ilus- trat un raport de expertizii balistico-judiciart, cw-atit este mai demonstrativ si mai accesibil pentru organele do urmirire penalii sau instanga de judecati, Fotografiile sint, in eson{ii, o' parte componenta a raportului de expertizt. Rolul fotografiilor consti in demonstraréa acolor matoriale pe baza cirora expertul a ajuns la concluziile sale. Fotografia de ilustrare serveste la repro- Gucerea obiectului cercetat sub 0 formé ett mai apropiaté de aspoctul sub care este perceput cu ochiul liber. Astfel, vor fi fotografiate arma sau armele corp delict, gloantele, tuburile arse, cartugele gi in genoral intregul material trimis expertului in scopul efectuarii expertizei. In aceasta fotografie, mult asominitoare cu aceea a detaliilor, se insist& indeosebi asupra caracteris- ticilor individuale ale armolor, munifiunilor, ca forma gi dimensiune. Fotografia de ilustrare se executa la o scar satisfécitoaro pentru a dis- tinge in bune condifiuni elementelecaracteristice principale.ale obiectului examinat, Fotografia de ilnstrare se executa intotdeauna inaintea aplicirii celor- alte motode fotogratice gi oricirei activitapi de examinare, pentru a refine imaginea obiectului cercetat in forma lui originala(, tn caz of in urma exac minarilor a suferit doformit Fotografiile si desenele de comparare Dupi fotografia de ilustrare, fotografia de comparare este cea mai des folosita tn eadrul fotografiei de examinaro gi care se aplica in mod obligato iu in tonto cazurile de expertizii balistico-judiciard. Aplicarea acestei me. tode fotografie de examinare se face prin trei procedee tehnice diferite ca aplicaro, dar asemanitoare in ce priveste metoda de interpretare a rezul- tatelor.VASILE MACELARU Aceste procedeo tehnice sint urmittoarele: = fotogratiile de comparare aliituratsi; = fotogratiile do continuitate a particularitatilor liniare ale striafiilor; —fotografiile de suprapunere prin transparent. Fotografiile de comparare aldturatit In acost caz, fotografiile obiectelor comparate se ageazii alaturi gi aceleasi particularitafi a urmelor comparate se marcheazi prin stigeti sau cercur: trasate cu tug rogu san alb, pentru a scoate mai mult in evidenta forma si plasamentul acestora. ‘De exemplu, la demonstrarea prin aceastii metoda a caracterelor indiyt duale formate de peretele frontal al inchizktorului pe capsa tubului comp dolict gi cel model de comparatie, cole dow’ fotografii se ageazi alaturi = caracterele individuale stabilite se marcheazi identic pe ambele fotografi. Fotografiile de continuitate a particularitajilor liniare. In cazul identifioarii armolor do foc dupa gloantele trase, se aplicl me toda comparativi, bazati pe procedeul stabilirii continuitaii liniare. Acest procedeu consta in urmitoarele operafii: — so exeoutii cite o fotografie la o anumiti scarii, de pe striafiile formate pe glontul corp delict de plinurile dintre ghinturile armei caro se identifies si de pe striatiile glonfului model tip de comparatie. Cele doug fotografii se sectioneazt perpendicular pe striafii gi jumitatea uncia so pune alaturi de jumitatea coleilalte, pentru a se stabili daci striayiile fotografiate previntt continuitate liniard sau nu Demonstrarea continuititii striatiunilor se poate face gi prin sectiontin: multiple ale fotografiilor. Prin dou’ tieturi, de exemplu, se secfioneazs pen pendicular po striafiile din mijlocul celor dowd fotografi ce se compart. = pucdficd de 10—45:m., iar seofiunile astfol obfinuto se ageazil, cea din fete gratia striafiunilor glonfului corp delict se introduee in fotografia ce repre zinta striafiile glonfului model tip de comparatie gi invers. Pe fotogral le astfel reconstituite, seofiunile se yor marca, aritindu-se provenien{a le Fotografiile de suprapunere in transparenja. Comparayia prin suprapunere In transparentif se exocut& in urma fotogme fierii obiectelor (de exemplu, tuburi arse) la aceeagi seard gi examinares Ser prin suprapunere in transparenti fie prin proiectarea suprapust a dows dispe sitive, stabilindu-se astfel dacit particularitafile individuale descoperite peBALISTICA JUDICIARA 75 tubul corp delict apar sau nu ca formé, dimensiune si plasament pe tubul model tip de comparatio, adicd cele doua imagini sint superpozabile. Desenele de ilustraro a identitafii. Tot In partea descriptiva a raportului caractoristice de identitate stabilite in urma examinirii gi care fotografia. Despre acest procedeu s-a vorbit in punctul precedent , expertul va demonstra punctele nu se pot Coneluziile raportului de expertizi. Coneluzia este ultima parte a raportului in care sint euprinse deductiile exportului, raspunsurile lui le fieare intrebare pusé: Coneluziile trebuie expuse scurt, limpede, sub forma unor constattri astfel ca rispunsurile si fie prezentate precis in sens pozitiy sau negativ, adic& ,da*: glonjul gisit Ja locul infractiunii a fost tras eu Ja numitnl X sau ,nu": glonful gisit nu a fost tras cu Acest Ineru poate fi vazut clar in urmatoarea conch de expertini. a unui raport »Tubul ars gi glonjul corp delict cal, 7 Bonea, jude- zia cercetirii locului infractinnii, savirsitd tm satu ful Suceava, nu au fost trase cu arma Mauser cal 7,92 mm, seria 2820, gisité asapra numitului LV. Dac expertul nu poate ajunge la concluzii cat Ia co cluaii probabile, in cuprinsul raportului trebuie justificarea acestui fapt. Concluziile expertului nu au valoarea juridicg {i ristumate sau respinse motivat de cdtre onganul instanfa de judecata. Nu este suficiont st se comunice pe calea organului do urmérire penal sau instanfei, con ale cervetarii, ci ele trobuie fundamentate asttel tn miisura in care acest date sint justo. Trebuie avut care cercotear% 0 caus si judecdtorul nu posed tate im masura in care le are specialistul Daca expertul ajunge la concluzia ca nn va p 8-4 pus, va expune intregul proces de cercetare ara obignuit, iar la sfirgitul cercetirilor, in partea six cauzele care I-au impiedicat si rezolve problemaBIBLIOGRAFIE Codul de procedurh penal al R.S.R, "-H, SODERMAN 1 0. CONNELL, manual do ancheti criminalit moder, avis, 1958. : 8.D. KUSTANOVICI, Balistiea Jullctand, Moscoya,’ 1956. JEAN GAYET, Manual do polifio stilnties, Par ©. TURAT, Blomente do timinalistiet gf tohntek exlminals, Bucuresti, 1947. N. KAHLFELD, 0 instalafo de tragere tmbunitaits tn ceretrie judoare balistice. Calegere de referate de In Simposionat de eriminalistiet, Varyovia, 1964. ‘ 1. GOLDHAAR, O nowi metodi do relevare a urmelor de tmpuseituri st dotorminarea distanfet do tn care s-a:produs impugedtura. ¢rlininals+ tien sovietick in slujba careetirtl, nx. 12, 1959, 1. GOLDHAAR, Analim prin activare eu neutront, un now mijloe de coree- fare in eriminalistiei, Probleme de medieing legals $1 crlminalstioh ar. 2/196. MANBA VALDRIU, Determinaren distanfl do 1a care su produs tmpuyei- ‘ura prin examentl urmelor deseoperite po fints, Brogurd M.A.T. 4967, ©. SUCIU, Criminattetes edifia 1968, C. SUCTU, Griminalistica, editia 1972, TURGEN THORWALD ,,Secolul eriminaltstielt modeme, COMAN LUPU ,Cereetarea la fafa loeulut, Bucuresti 1974, S.A. GOLUNSKT, Criminalistes, Bucuresti 4960. ILI. MATHEWS; Hentitication of Flre Weapons, New-York, 1962. Tastruefivnt prinepit gi rogult de tragore cu armamentul de Infanterie, Prozentarea_grafick: I, DUT Tiparsl exvoutat le OROH