ATERISCLEROZA

Definitie : Numele deriva din termenii grecesti athero= terci si sclerosis= indurare. Deci ateroscleroza este afectiunea
care apare atunci cand arterele sunt ingustate, peretii acestora fiind ingrosati in urma depunerilor de lipide. Pe termen
lung, ateroscleroza ingreuneaza, iar apoi blocheaza fluxul sanguin, cauzand astfel o serie de boli cardiovasculare.
In prima faza, ateroscleroza afecteaza endoteliul.
Cauzele pot fi tensiunea arteriala crescuta, fumatul ori colesterolul marit. Apoi, daunele produse endoteliului
determina aparitia placii arteriale. Colesterolul LDL, adica colesterolul “rau”, poate patrunde prin endoteliul deteriorat,
intrand prin peretii arterelor. In timp, colesterolul si celule albe din sange formeaza placa pe peretii arterelor. Pe masura
ce placa arteriala se ingroasa, exista riscul de aparitie a unui blocaj, deci apare riscul de accident vascular cerebral ori
alte probleme cardiace. Ateroscleroza apare atunci cand grasimile, colesterolul sau calciul se depun pe peretii arterelor.
Orice parte a corpului poate fi afectata de ateroscleroza, incepand de la picioare si pana la inima sau rinichi. Exista mai
multe tipuri de ateroscleroza, in functie de localizarea si cauzele acesteia.
Ateroscleroza poate fi coronariana ,cerebrala ,periferica ,renale. Ateroscleroza este o boala “tacuta”, iar simptomele
sale devin sesizabile atunci cand aceasta se afla deja in stadiu avansat. Simptomele sunt diferite, in functie de
localizarea aterosclerozei:
Simptome ateroscleroza coronaniana: angina pectorala, oboseala, respiratie greoaie
Simptome ateroscleroza cerebrala: amorteala sau slabiciune la nivelul mainilor si picioarelor, probleme de vorbire,
tulburari de vedere, blocarea muschilor la nivel facial.
Simptome ateroscleroza periferica: dureri de picioare la mers, in special in zona gambelor.
Simptome ateroscleroza renala: hipertensiune arteriala, insuficienta renala.
Ateroscleroza este o afectiune progresiva care poate debuta inca din copilarie, insa evolutia sa este extrem de
lenta.
Cu toate ca nu se cunoaste inca cu exactitate cauza care declanseaza ateroscleroza, este cert ca aceasta afectiune
debuteaza in urma daunelor produse peretilor arterelor. De exemplu, diabetul zaharat poate favoriza afectiunile
cardiovasculare, printre care si ateroscleroza. Aceste daune pot fi provocate de:
· Hipertensiune
· Colesterol marit
· Trigliceride mari
· Fumat
· Rezistenta la insulina, obezitate sau diabet
· Inflamatie cauzata de afectiuni precum artrita, anumite tipuri de sindrom autoimun, lupus sau infectii
Odata ce peretele interior al arterelor este afectat, celulele din sange si alte substante se depoziteaza in voie pe
suprafata acestuia.

Factori de risc pe care nu ii putem influenta

Factorii de risc in ceea ce priveste ateroscleroza, pe care nu ii putem controla sunt:
· Inaintarea in varsta – riscul de ateroscleroza creste pe masura ce inaintam in varsta. Barbatii de peste 45 de ani si
femeile de peste 55 de ani prezinta risc crescut de ateroscleroza. Medicii sunt de parere ca hormonii feminini
protejeaza femeile de ateroscleroza, insa dupa menopauza acestea au aceleasi sanse ca si barbatii sa dezvolte
aceasta afectiune.
· Istoric in familie – daca o ruda de gradul 1 a suferit un infarct inainte de a implinii 55 de ani in cazul barbatilor,
respectiv 65 de ani in cazul femeilor, atunci esti predispus sa suferi de arteroscleroza..
Factori de risc aflati sub controlul nostru
Exista si factori de risc pe care ii poti elimina complet daca iti doresti, unii fara legaturi
obligatorii cu aspecte medicale, ci mai debraga cu stilul de viata. Iata care sunt acestia:
· Stilul de viata sedentar – 30 – 60 de minute de activitate fizica de intensitate moderata
pe zi reduc semnificativ riscul de ateroscleroza.
· Fumatul – fumatorii prezinta cel mai mare risc de ateroscleroza. Si fumatul pasiv te
expune riscului de ateroscleroza. Renuntarea la fumat scade considerabil riscul de
ateroscleroza.
· Obezitatea – grasimea corporala creste, de asemenea, riscul de ateroscleroza. Grasimea
din jurul taliei este, in mod deosebit, periculoasa si creste riscul in ceea ce priveste
aceasta afectiune a arterelor.
· Hipertensiunea arteriala – persoanele care au tensiunea mai mare de 140/90 mmHg sunt
in pericol sa fie diagnosticati cu ateroscleroza.
· Colesterol mare – persoanele care au colesterolul total de 200 mg/dL sau chiar mai mare
au sanse mari sa faca ateroscleroza. De asemenea, persoanele care sufera de diabet sau
afectiuni cardiace si au colesterolul LDL mai mare de 100 mg/dL prezinta, de asemenea,
risc crescut de ateroscleroza. Si persoanele cu colesterol HDL mai mic de 40 mg/dL sunt in
pericol de ateroscleroza.
 DIAGNOSTIC
Clinic
In prima faza se va face un control fizic si va purta o discutie cu pacientul pentru identificarea semnelor care ar
putea indica ateroscleroza. Anamneza joaca un rol important in stabilirea diagnosticului intrucat in urma acestei
etape medicul decide daca sunt necesare investigatii suplimentare.Se controleaza pulsul ,daca este prezent sau
nu in arterele periferice, se vor ascukta arterelencaritide ,aorta ,iliacele.
Explorare paraclinica:
· Analize de sange pentru verificarea nivelului de colesterol (profilul lipidic este cel care determina colesterolul
HDL, colestrolul LDL, colesterolul total si trigliceridele)
· Ecografie Doppler pentru a identifica un potential blocaj la nivelul arterelor (se realizeaza cu ajutorul
ultrasunetelor si furnizeaza medicului imagini exacte ale arterelor; face masuratori ale fluxului de sange)
· Angiografie prin rezonanta magnetica/ MRA (prin rezonanta magnetica se examineaza vasele de sange si se
obtin atat imagini bidimensionale, cat si imagini tridimensionale. Cu cel putin 4 ore inainte de procedura,
pacientul nu are voie sa consuma alimente sau lichide, iar cu putin timp inainte de procedura, pacientului i se
administreaza un sedativ)
· Angiografie computer tomograf (aceasta procedura este una noninvaziva prin intermediul careria se observa cu
usurinta depozitele de calciu de pe artere si este recomandata pacientilor cu risc cardiovascular)
· Angiografie coronaniana (aceasta procedura se realizeaza cu ajutorul razelor X si a substantei de contrast, astfel
incat sa se poata observa anatomia arterelor coronare, in special a peretilor acestora)
· Electrocardiograma/ EKG (acest test monitorizeza impulsurile electrice ale inimii in vederea depistarii unor
aritmii ori ale unor dereglari)
Evolutia aterosclerozei
Ateroscleroza debuteaza prin atacarea endoteliului, adica a stratului subtire care captuseste arterele.
Apoi, prin depozitele care se formeaza pe peretii interiori ai arterelor, se produce ingrosarea acestora,
precum si pierderea elasticitatii peretilor vaselor de sange. In timp, acest lucru duce la limitarea si
restrictionarea fluxului sanguin catre tesuturi si organe. Mai exista si posibilitate cand din placa de
aterom se rup fragmente si migreaza in organe ,determinand embolii sau infarcte. In ultima faza,
ateroscleroza poate determina chiar blocarea arterei, oprind complet sangele care vascularizeaza zona
respectiva. Astfel, apar complicatiile.
Complicatii cauzate de ateroscleroza
Cele mai comune, dar si cele mai periculoase complicatii ale aterosclerozei sunt infarctul miocardic si
accidentul vascular cerebral, ambele avand potential letal. In cazul infarctului miocardic, ateroscleroza
determina blocarea arterelor care asigura fluxul sanguin la nivelul inimii(coronare), in timp ce in cazul
accidentului cerebral vascular, se blocheaza arterel cerebrale. Exista insa si alte complicatii ale
aterosclerozei precum: boala renala cronica, insuficienta renala, pierderea vederii la un ochi prin
embolia arterei centrale a retunei, disfunctii erectile, ischemie mezenterica, anevrism aortic ori boala
arteriala periferica.
Tratarea aterosclerozei

Pentru prevenirea complicatiilor ce pot aparea din cauza aterosclerozei exista o serie de variante de tratament. Scopul
tratamentului este de a:
· Reduce riscul formarii cheagurilor de sange care pot bloca arterele · Prevenirea complicatiilor ce pot aparea din cauza
aterosclerozei · Reducerea factorilor de rtisc care favorizeaza depozitele de pe peretii arterelor
· Ameliorarea simptomelor
· Dilatarea arterelor cu vasodilatatoare periferce
· Medicamente hipocolesterolemiante– statinele sunt medicamentele care reduc lipidele din sange, adica scad
colesterolul LDL.
· Medicamente antitrombotice – medicamentele antitrombotice, precum aspirina, reduc riscul de formare a chegurilor de
sange ce pot bloca arterele.
· Medicamente beta-blocante – aceste medicamente sunt adesea folosite in tratarea afectiunior cardiace intrucat reduc
riscul de infarct miocardic. Ele reduc tensiunea arteriala si regleaza ritmul cardiac.
· Inhibitori ACE – inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei ajuta la incetinirea evolutiei aterosclerozei reducand
tensiunea arteriala si protejand arterele. Medicmentele din aceasta clasa reduc riscul de infarct recurent.
· Blocante ale canalelor de calciu – medicamentele din aceasta categorie reduc tensiunea arteriala si sunt folosite adesea
pentru tratarea anginei pectorale.
· Diuretice – diureticele reduc tensiunea arteriala, desre care se stie ca reprezinta unul dintre factorii de risc majori in
ateroscleroza.
.Tratarea hiperglicemiei .
Daca simptomele aterosclerozei sunt severe ori apare obstructia arterial, se recomanda una dintre urmatoarele interventii:
· Angioplastie si implantare de stent – aceasta procedura minim invaziva presupune curatarea depozitelor de pe artera blocata
ori ingustata si implantarea unui stent, adica a unui dispozitiv care ajuta la vindecarea arterei dupa interventia suferita.
· Endarterectomie – aceasta procedura chrurgicala presupune indepartarea depozitelor de grasime de pe peretii arterelor
afectate de ateroscleroza.
· Terapia fibrinolitica – procedura aceasta presupune folosirea unei substante medicamentoase care dizvolva cheagurile de
sange formate pe artere.
· Operatia de bypass coronanian – aceasta procedura presupune folosirea unei artere sanatoase din alta parte a corpului
pentru grefarea ei pe artera bolnava. Astfel, se creeaza un pasaj care ocoleste portiunea bolcata a arterei.
Schimbarea stilului de viata este esentiala in cazul unui bolnav de ateroscleroza. Reducerea factorilor de risc joaca un rol
important in incetinirea evolutiei afectiunii si in aparitia complicatiilor. Iata ce schimbari ar trebui sa faca un pacient d upa ce
primeste diagnosticul de ateroscleroza:
· Sa renunte la fumat – tigarile dauneaza sanatatii arterelor tale
· Practicarea exercitiilor fizice – stilul de viata sedentar trebuie inlocuit cu unul activ, din care sportul sa faca parte. Exercitiile
fizice ajuta muschulatura sa foloseasca oxigenul mai eficient, imbunatatesc circulatia snaguina si totodata stimuleaza
dezvoltarea formarii naturale a unor vase de sange sanatoase, Sportul reduce, de asemenea, si tensiunea arteriala. O jumatate
de ora de sport pe zi este suficienta pentru ca efectele sa se vada.
· Adoptarea unei diete sanatoase – o dieta sanatoasa pentru inima este una bazata pe fructe, legume si cereale integrale, dar
saraca in carbohidrati rafinati, in zaharuri, grasimi saturate si sodiu.
· Atingerea si mentinerea greutatii ideale – kilogramele in plus favorizeaza problemele cardiovasculare asa ca trebuie neaparat
sa scapi de ele, mai ales daca suferi de ateroscleroza.
· Estomparea stresului – stilul de viata agitat si stresul contribuie la evolutia rapida a aterosclerozei. Practicarea exercitiilor de
respiratie si a tehnicilor de relaxare poate fi de ajutor.