Teste

pentru totalizarea Nr. 2 “Infecţiile intestinale”

1. Indicați patologia cauzată de E. coli enteroinvazivă:
A. Infecţii holeriforme
B. Infecţii dizenteriforme
C. Enterocolite hemoragice
D. Infecţii similare salmonelozelor
E. Toxiinfecţii alimentare
2. Indicați patologia cauzată de E. coli enterotoxigenă:
A. Infecţii holeriforme
B. Infecţii dizenteriforme
C. Enterocolite hemoragice
D. Infecţii similare salmonelozelor
E. Toxiinfecţii alimentare
3. Indicați patologia cauzată de E. coli enteroagregativă:
A. Infecţii holeriforme
B. Infecţii dizenteriforme
C. Enterocolite hemoragice
D. Infecţii similare salmonelozelor
E. Diaree persistentă la copii și adulți cu imunosupresie
4. Indicați patologia cauzată de E. coli enteropatogenă:
A. Infecţii holeriforme
B. Infecţii dizenteriforme
C. Enterocolite la copii
D. Infecţii similare salmonelozelor
E. Gastroduodenite
5. Indicați patologia cauzată de E. coli enterohemoragică:
A. Infecţii holeriforme
B. Infecţii dizenteriforme
C. Enterocolite hemoragice
D. Infecţii similare salmonelozelor
E. Gastrite
6. Selectați coloniile formate de E. coli pe suprafaţa mediului Levin:
A. Tipul S, incolore, semitransparente
B. Tipul S, opace, de culoare albastru-violet
C. Negre cu luciu metalic
D. Roşii cu luciu metalic
E. Roze, de tipul R
7. Selectați coloniile formate de E. coli pe suprafaţa mediului Endo:
A. Tipul S, incolore, transparente
B. Tipul S, de culoare albastră
C. Negre cu luciu metalic
D. Roşii cu luciu metalic
E. Roze de tipul R
8. Selectați modificările produse de E. coli pe mediul Kligler:
A. Glucoza, lactoza– AG; H2S -
B. Glucoza – A; lactoza–; H2S -
C. Glucoza, lactoza– AG; H2S +
D. Glucoza – AG; lactoza -; H2S +
E. Glucoza, lactoza – A; H2S -
9. Indicați factorul de patogenitate al E. coli, agent al sindromului holeriform:
 2

A. Capsula
B. Enterotoxina termolabilă şi termostabilă
C. Endotoxina
D. Plasmocoagulaza
E. Lecitinaza
10. Selectați serul imun utilizat pentru seroidentificarea culturilor de escherichii patogene:
A. ABCDE
B. O 1
C. OKA
D. O 4,5
E. O 9
11. Selectați caracterul specific pentru E. coli:
A. Posedă oxidază
B. Formează spori
C. Nu fermentează glucoza
D. Nu posedă oxidază
E. Formează colonii incolore pe mediul Endo
12. Selectați caracterul specific pentru E. coli:
A. Acido- alcoolorezistenţă
B. Formează spori în condiţii nefavorabile
C. Este un microorganism grampozitiv
D. Manifestă activitate antagonistă față de alte bacterii
E. Este exigentă la cultivare
13. Selectați preparatul biologic utilizat în tratamentul colienteritelor cauzate de E. coli:
A. Lactalbumina
B. Imunoglobuline umane
C. Peniciline
D. Vaccinuri inactivate curative
E. Eubiotice
14. Selectați specia ce aparține genului Shigella:
A. S. boydii
B. S. bovis
C. S. enteritidis
D. S. newport
E. S. salamae
15. Selectați specia de Shigella cu cele mai multe serovariante:
A. S. dysenteriae
B. S. newcastle
C. S. boydii
D. S. flexneri
E. S. sonnei
16. Selectați specia de Shigella care nu posedă serovariante:
A. S. dysenteriae
B. S. newcastle
C. S. boydii
D. S. sonnei
E. S. flexneri
17. Selectați specia de Shigella care elaborează exotoxină cu acţiune neurotropă:
A. S. boydii
B. S. flexneri
C. S. sonnei
 3

D. S. dysenteriae
E. S. newcastle
18. Selectați specia de Shigella manitol-negativă:
A. S. flexneri
B. S. sonnei
C. S. newcastle
D. S. boydii
E. S. dysenteriae
19. Indicați testul biochimic primar pozitiv pentru genul Shigella:
A. Utilizarea citratul de sodiu
B. Utilizarea malonatul de sodiu
C. Mobilitatea
D. Proba cu roşu de metil (MR)
E. Producerea hidrogenului sulfurat
20. Selectați coloniile formate de Shigellape mediul Ploskirev:
A. Mici, netede, transparente, incolore
B. Tipul S, 2-3 mm, opace, incolore
C. Negre cu luciu metalic
D. Mari, cu suprafaţa rugoasă, colorate în roşu
E. Mari, mucoide, incolore
21. Selectați coloniile formate de Shigella pe mediul Levin:
A. Tipul S, colorate în roşu
B. De dimensiuni medii, incolore, semitransparente
C. Negre cu luciu metalic
D. Mari, cu suprafața rugoasă
E. Mici, mucoide, incolore
22. Indicați modificările cauzate de Shigella pe mediul Kligler:
A. Glucoza – AG; lactoza - ; H2S +
B. Glucoza – A; lactoza– A; H2 S –
C. Glucoza – A; lactoza - ; H2S –
D. Glucoza, lactoza– AG; H2S +.
E. Glucoza, lactoza -; H2S –
23. Indicați mediul de îmbogăţire a shigelelor din materii fecale:
A. Bulion biliat cu glucoză
B. Mediul Sauton
C. Mediul cu cazeină şi cărbune
D. Mediul cu selenit acid de sodiu
E. Apă peptonată alcalină
24. Invazia celulelor epitelialede către shigele este asigurată de:
A. Pili CFA
B. Lecitinază
C. Proteine Ipa
D. Pili Lpf
E. Neuraminidază
25. Precizați forma clinică de dizenterie în care este indicată vaccinoterapia:
A. Forma acută
B. Forma asimptomatică
C. Forma cronică
D. Forma latentă
E. Forma acută gravă
26. Indicați preparatul biologic utilizat în terapia dizenteriei cronice:
 4

A. Vaccin inactivat
B. Vaccin viu atenuat
C. Imunoglobulină umană
D. Dizenterina
E. Ser antitoxic antidizenteric
27. Indicați preparatul biologic utilizat în profilaxia specifică a dizenteriei:
A. Anatoxină dizenterică
B. Vaccin inactivat
C. Vaccinul TABTe
D. Vaccinul DTP
E. Dizenterină
28. Alegeți prelevatul examinat în prima săptămână de boală la bolnavii suspecți de febră tifoidă:
A. Urina
B. Materii fecale
C. Sânge
D. Bilă
E. Secreție rinofaringiană
29. Indicaţi structura antigenică a S.Typhi:
A. O 9; Hd; Vi
B. O 2; Ha
C. O 9; H g,m
D. O 4,5; Hb, H 1,2
E. O 4, 5; Hi, H 1,2
30. Indicaţi structura antigenică a S. Paratyphi B:
A. O2; Ha
B. O9; Hd; Vi
C. O9; H g,m
D. O4, 5; Hb, H 1,2
E. O4, 5; Hi, H 1,2
31. Indicaţi structura antigenică a S. Paratyphi A.
A. O9; Hd; Vi
B. O 2; Ha
C. O9; H g,m
D. O 4,5; Hb, H 1,2
E. O 6,7; H c
32. Indicați metoda de diagnostic al febrei tifoide recomandată în prima săptămână de boală:
A. Coprocultura
B. Urocultura
C. Hemocultura
D. Bilicultura
E. Reacţia Widal cu antigen OH
33. Indicați metoda de diagnostic al febrei tifoide recomandată în săptămâna a doua de boală:
A. Reacţia Widal cu antigen O şi H
B. Reacţia de hemaglutinare indirectă cu diagnostic Vi - eritrocitar
C. Mielocultura
D. Urocultura
E. Bilicultura
34. Indicați metoda de diagnostic al febrei tifoide recomandată în săptămâna a treia de boală:
A. Hemocultura
B. Bilicultura
C. Rozeolocultura
 5

D. Coprocultura
E. Mielocultura
35. Indicați titrul diagnostic al reacţiei Widal:
A. 1 : 50
B. 1 : 200
C. 1 : 800
D. 1 : 3200
E. 1 : 12 800
36. Indicați titrul diagnostic al reacţiei de Vi - aglutinare la purtătorii cronici de S. Typhi:
A. 1 : 10
B. 1 : 40
C. 1 : 160
D. 1 : 640
E. 1 : 1280
37. Selectați tipul de colonii formate de salmonele pe mediul Levin:
A. Mari, rugoase, colorate în albastru
B. Mari, plate, de culoare roză
C. Pitice, mucoide, incolore
D. Transparente, bombate, cu margini regulate, cu nuanță albastră
E. De dimensiuni medii, incolore, semitransparente
38. Selectați tipul de colonii formate de salmonele pe mediul cu sulfit de bismut:
A. Mari, rugoase, incolore, cu margini dantelate
B. Medii, bombate, cu margini regulate, de culoare verde
C. Medii, bombate, lucioase, de culoare neagră
D. Pitice, mucoide, incolore
E. De dimensiuni medii, incolore, semitransparente
39. Indicați modificările mediului Kligler provocate de cultura de S. Typhi:
A. Glucoza – A; lactoza - ; H2S -
B. Glucoza – AG; lactoza – AG; H2S -
C. Glucoza – A; lactoza - ; H2S +
D. Glucoza – A; lactoza – A; H2S +
E. Glucoza – AG; lactoza - ; H2S –
40. Indicați modificările mediului Kligler provocate de cultura de S.Paratyphi B:
A. Glucoza – A; lactoza -; H2S –
B. Glucoza – AG; lactoza - ; H2S +
C. Glucoza – AG; lactoza – AG; H2S –
D. Glucoza – AG ; lactoza – A ; H2S +
E. Glucoza – AG; lactoza – AG; H2S +
41. Indicați prteparatul biologic utilizat în profilaxia specifică a febrelor tifo-paratifoide:
A. Vaccin ribosomal
B. Vaccin DTP
C. Anatoxină purificată
D. Vaccin TABTe
E. Imunoglobulină umană antisalmonelozică
42. Precizați caracterul specific vibrionului holeric:
A. Fermentează manoza, zaharoza şi nu fermentează arabinoza
B. Fermentează cu acid şi gaz glucoza
C. Rezistenţă în mediul acid
D. Se cultivă pe mediul hiperclorurat cu lapte şi ou
E. Mobilitatea este asigurată de flageli peritrichi
43. Precizați caracterul specific vibrionului holeric:
 6

A. Fermentează manoza, zaharoza şi arabinoza

B. Fermentează cu acid şi gaz glucoza
C. Rezistenţă în mediul acid
D. Se cultivă pe medii alcaline
E. Mobilitatea este asigurată de flageli peritrichi
44. Precizați caracterul specific vibrionului holeric:
A. Fermentează manoza, zaharoza şi arabinoza
B. Fermentează cu acid şi gaz glucoza
C. Rezistenţă în mediul acid
D. Se cultivă pe mediul hiperclorurat cu lapte şi ou
E. Mobilitatea este asigurată de un flagel dispus polar
45. Selectați genul care reuneşte specii oxidazopozitive:
A. Salmonella
B. Escherichia
C. Yersinia
D. Vibrio
E. Shigella
46. Indicați specia de bacterii care apaţine grupului fermentativ Heiberg I:
A. E. coli
B. S. enterica
C. V. parahaemolyticus
D. S. dysenteriae
E. V. cholerae
47. Indicați modificările mediul de acumulare cu lactoză și zaharoză cauzate de cultura de V.
cholerae:
A. Lactoza – A; zaharoza – A
B. Lactoza - ; zaharoza – A
C. Lactoza – A; zaharoza –
D. Lactoza AG; zaharoza –
E. Lactoza -; zaharoza AG
48. Alegeți mediul diferenţial pentru izolarea V. cholerae:
A. TCBS
B. Tinsdal
C. Willson- Blair
D. Klauberg
E. Ploskirev
49. Selectați coloniile formate de V. cholerae pe geloză alcalină:
A. Mari, rugoase, plate, opace
B. Mici, mucoide, de culoare neagră
C. Rotunde, plate, transparente, cu nuanță albăstruie
D. Colonii cu margine festonată, cu striații radiale
E. Colonii netede, cu margini regulate, de culoare galbenă
50. Selectați coloniile formate de V. cholerae mediul TCBS:
A. Mari, rugoase, plate, opace
B. Mici, mucoide, de culoare neagră
C. Rotunde, transparente, cu nuanță albăstruie
D. Colonii cu margine festonată, cu striații radiale
E. Colonii S, opace, de culoare galbenă
51. V. choleraeEl Tor aglutinează eritrocitele de:
A. Berbec
B. Maimuţă
 7

C. Cobai
D. Găină
E. Iepure
52. V. cholerae El Torhemolizează eritrocitele de :
A. Berbec
B. Maimuţă
C. Cobai
D. Găină
E. Iepure
53. Diferenţierea biovariantelor V. cholerae se realizează după sensibilitatea la :
A. Penicilină
B. Ristomicină
C. Eritromicină
D. Polimixină
E. Clandomicină
54. V. cholerae cholerae (clasic) este sensibil la:
A. Bacteriofagul El Tor
B. Bacteriofagul A
C. Bacteriofagul B
D. Bacteriofagul C
E. Bacteriofagul D
55. Doza infectantă pentru om a V. choleraeO1este de ordinul:
A. 10 2 vibrioni
B. 10 4 vibrioni
C. 105 - 6 vibrioni
D. 10 7-8 vibrioni
E. 10 9 vibrioni
56. Agent etiologic al toxiinfecţiilor alimentare poate fi:
A. V. cholerae El Tor
B. Vibrionii NAG
C. V. cholerae
D. V. parahaemolyticus
E. V. cholerae 139 Bengal
57. Indicați titrul diagnostic al anticorpilor aglutinanţi anti-V.cholerae:
A. 1 : 20
B. 1 : 80
C. 1 . 320
D. 1 : 640
E. 1 : 1280
58. Selectați titrul diagnostic al anticorpilor vibriocizi anti-V.cholerae:
A. 10 –1
B. 10 – 3
C. 10 – 4
D. 10 – 7
E. 10 – 9
59. Indicați antigenul comun pentru toate tulpinile deVibrio cholerae:
A. Ag O
B. Ag Vi
C. Ag M
D. Ag H
E. Ag K
 8

60. Alegeți vaccinul utilizat în profilaxia specifică a holerei:

A. Vaccin recombinant
B. Vaccin chimic polizaharidic
C. Vaccin ribosomal
D. Vaccin semisintetic
E. Vaccin inactivat
61. Precizați durata imunităţii postvaccinale după administrarea anatoxinei holerice:
A. 3 – 6 luni
B. 12 luni
C. 2 – 3 ani
D. 4 – 5 ani
E. Mai mult de 5 ani
62. Indicati mediul de imbogatire pentru vibrionii holerici:
A. Rappoport
B. Apă peptonată hiperclorurată
C. Apă peptonată alcalină
D. Mediul Muller
E. Mediul cu selenit de Na
63. EnterotoxinaTL a V.choleraela nivelul enterocitelor activează:
A. Adenozintrifosfatul
B. Adenozindifosfatul
C. Oxidoreductazele celulare
D. Adenilatciclaza
E. Hidrolazele
64. Precizați etapa inițială în evoluţia clinică a holerei:
A. Gastroenterita holerică
B. Enterita holerică
C. Coma holerică
D. Holera algidă
E. Enterocolita holerică

65. Indicați reacția serologică utilizată în diagnosticul rapid al holerei:

A. Reacţia de neutralizare.
B. Reacţia de inhibare a hemaglutinării
C. Reacţia de fixare a complementului
D. Analiza radioimună
E. Reacţia de imobilizare
66. Indicați reacția serologică utilizată în diagnosticul rapid al holerei:
A. Reacţia de neutralizare
B. Reacţia opsono-fagocitară
C. Reacţia de microaglutinare
D. Reacţia de fixare a complementului
E. Reacţia de hemadsorbţie
67. Selectați fracţiile antigenice caracteristice pentru V. cholerae O1 serovar Ogawa:
A. AB
B. AC
C. ABC
D. ACD
E. ADE
68. Selectați fracţiile antigenice caracteristice pentru V. cholerae O1 serovar Inaba:
 9

A. AB
B. AC
C. ABC
D. ACD
E. ADE
69. Selectați fracţiile antigenice caracteristice pentru V. cholerae O1 serovar Hykojima:
A. AB
B. AC
C. ABC
D. ACD
E. ACE
70. În frotiuri preparate din materii fecale ale pacientului cu holeră vibrionii holerici sunt
aranjaţi:
A. În lanţuri
B. Grupați în „ciorchine”
C. Diplobacterii
D. Grupați în „bancuri de peşti”
E. Bacterii solitare
71. Indicați mecanismul de transmitere al agentului holerei:
A. Picături Flugge
B. Prin aerosol
C. Prin sange
D. Prin vectori
E. Fecal-oral
72. Mobilitatea V. cholerae se determină:
A. În preparate native
B. În RIF directă
C. În geloză înclinată
D. În frotiuri colorate
E. În RA cu ser antiholeric O1
73. Precizați aspectul culturii de V. cholerae în mediu lichid:
A. Sediment granular la fundul eprubetei
B. Sediment pe pereții eprubetei
C. Turbiditate omogenă
D. Peliculă fină cu nuanţă albăstruie
E. Peliculă groasă zbârcită
74. Rata izolării V. cholerae creşte dacă se utilizează medii de cultură cu pH-ul:
A. 3, 0
B. 5, 5
C. 6, 0
D. 8, 6
E. > 10, 0
75. Selectați mediul de cultură înalt selectiv utilizat pentru izolarea enterobacteriaceelor:
A. Kauffman
B. Endo
C. Levin
D. Ploskirev
E. Wilson-Blair
76. E. coli manifestă o creştere eficientă pe următoarele medii, CU EXCEPŢIA:
A. Endo
B. Levin
C. Ploskirev
D. Kligller
 10

E. Geloză peptonată
77. Numiți testul utilizat pentru determinarea acetoinei:
A. MR
B. Voges-Proskauer
C. Metoda Preus (hidroliza ureei)
D. Testul Dick
E. Dezaminarea fenilalaninei
78. Indicați metoda utilizată pentru studierea mobilității enterobacteriaceelor:
A. În geloză în coloană
B. În bulion peptonat
C. În geloză semilichidă
D. Pe geloză înclinată
E. În bulion cu selenit de Na
79. Precizați caracterul morfotinctorial al T. pallidum :
A. B
acterie fină, helicoidală, cu8-14 spire regulate și capete ascuțite
B. P
osedă 10-30 spirestrânse și regulate, cu capetele îndoite în cârlig
C. E
ste o bacterie grampozitivă
D. P
osedă 4-8 spire neregulate
E. P
rin metoda Giemsa se colorează în albastru-violet
80. Precizați caracterul morfotinctorial al B. recurrentis:
A. B
acterie fină, helicoidală, cu 8-14 spire regulate și capete ascuțite
B. P
osedă 10-30 spire strânse și regulate, cu capetele îndoite în cârlig
C. E
ste o bacterie grampozitivă
D. P
osedă 4-8 spire neregulate
E. P
rin metoda Giemsa se colorează în roz
81. Precizați caracterul morfotinctorial al L. interrogans:
A. B
acterie fină, helicoidală, cu 8-14 spire regulate și capete ascuțite
B. P
osedă 10-30 de spire strânse și regulate, cu capetele îndoite în cârlig
C. E
ste o bacterie grampozitivă
D. P
osedă 4-8 spire neregulate
E. P
rin metoda Giemsa se colorează în albastru-violet
82. Indicați specia de spirochete care posedă multiple serovariante:
A. T. pallidum
B. B. burgdorferi
C. B. recurrentis
D. L. interrogans
E. L. biflexa
83. Indicați specia de spirochete care are în calitate de vectori căpușele:
A. T. pallidum
B. B. burgdorferi
C. B. recurrentis
D. L. interrogans
 11

E. L. biflexa
84. Indicați specia de spirochete care are în calitate de vector păduchele:
A. T. pallidum
B. B. burgdorferi
C. B. recurrentis
D. L. interrogans
E. L. biflexa
85. Indicați specia de spirochete care se cultivă la 28-30 C:
A. T. pallidum
B. B. burgdorferi
C. B. recurrentis
D. L. interrogans
E. L. biflexa
86. Indicați specia de spirochete care nu poate fi cultivată pe medii de cultură in vitro:
A. T. pallidum
B. B. burgdorferi
C. B. recurrentis
D. L. interrogans
E. L. biflexa
87. Selectați maladia care poate fi transmisă pe cale alimentară:
A. Boala Lyme
B. Febra recurenta epidemica
C. Sifilisul
D. Leptospiroza
E. Febra recurenta endemica
88. Precizați prelevatul în care poate fi depistată microscopic B. recurrentis:
A. Sânge în perioada febrilă
B. Sânge în perioada afebrilă
C. Punctat din ganglionii limfatici
D. Exsudat articular
E. Exsudat din elementele eruptive cutanate
89. Selectați reacția serologică ce permite identificarea serovariantelor de leptospire:
A. Wassermann
B. RAL
C. VDRL
D. RPR
E. MRS
90. Selectați reacția utilizată pentru seroidentificarea leptospirelor:
A. RAL
B. ELISA
C. VDRL
D. RHAI
E. MRS

Complement multiplu

91. Selectați genurile care reunesc specii oxidazopozitive:

A. Salmonella
B. Yersinia
C. Escherichia
D. Pseudomonas
E. Vibrio
 12

92. Selectați genurile care reunesc specii oxidazonegative:

A. Vibrio
B. Salmonella
C. Yersinia
D. Pseudomonas
E. Shigella
93. Selectați testele cheie ale familiei Enterobacteriacea:
A. Sunt bacterii gramnegative, asporulate
B. Toţi reprezentanţii sunt mobili
C. Posedă nitratreductază
D. Sunt catalazopozitive
E. Sunt oxidazopozitive
94. În familia Enterobacteriaceae genul se determină prin testele biochimice:
A. Utilizarea citratului de sodiu
B. Producerea ureazei
C. Fermentarea lactozei
D. Formarea indolului
E. Testul cu roşu de metil (MR)
95. În familia Enterobacteriaceae specia se determină prin testele biochimice:
A. Producerea hidrogenului sulfurat
B. Formarea indolului
C. Fermentarea glucidelor
D. Identificarea serologică
E. Producerea acetoinei din glucoză (testul V-P)
96. Selectați mediile de cultură utilizate în procesul de imbogățire, izolare şi identificare a
enterobacteriilor:
A. Geloza sânge
B. Mediul Levin
C. Mediul Kligler
D. Ser coagulat
E. Mediul cu selenit acid de sodiu
97. Indicați infecțiile cauzate de E. coli patogene:
A. Infecţii holeriforme
B. Infecţii dizenteriforme
C. Toxiinfecţii alimentare
D. Colienterite la copii
E. Limfadenite mezenteriale
98. Selectați categoriile patogene de E. coli:
A. EPEC
B. EIEC
C. ETEC
D. EBEC
E. EFEC
99. Selectați categoriile patogene de E. coli:
A. EPEC
B. EHEC
C. EFEC
D. EAEC
E. EBEC
100. Alegeți fenotipurile patogene de E. coli:
A. Diareigene
 13

B. Neurogene
C. Uropatogene
D. Hepatotrope
E. Bacteriemice
101. Indicați cum modificăE. coli mediul Kligler:
A. Glucoza – AG
B. Lactoza - AG
C. Hidrogen sulfurat - –
D. Glucoza, lactoza – A
E. Hidrogen sulfurat - +
102. Selectați factori de patogenitateai escherichiilor enterotoxigene:
A. Hialuronidaza
B. Fibrinolizina
C. Enterotoxina
D. Pilii
E. Plasmocoagulaza
103. Selectați serurile imune utilizate în seroidentificarea culturi pure de escherichii patogene:
A. ABCDE
B. OKA
C. OKB
D. OKC
E. Seruri anti-H polivalente
104 Selectați caracterele biochimice ale E. coli:
A. Produce catalază
B. Posedă oxidază
C. Creşte pe mediul cu citrat de sodiu
D. Fermentează glucoza cu formare de acid și gaz
E. Posedă lizindecarboxilază
Selectați caracterele biochimice ale E. coli:
A. Reacţia Voges-Proskauer pozitivă
B. Reacţia cu roşu de metil negativă
C. Fermentează lactoza până la acid şi gaz
D. Produce sulfură de hidrogen
E. Decarboxilează lizina
105. Despre E. coli se poate afirma:
A. Este component permanent al microflorei normale a intestinului gros
B. Face parte din microflora stabilă a jejunului
C. Este un indicator microbiologic al impurificării fecale a mediului
D. Este antagonist al microflorei patogene
E. Nu există tulpini patogene de E. coli
106. Despre E. coli se poate afirma:
A. Face parte din microflora normală a intestinului
B. Participă la sinteza unor vitamine
C. Poate provoca şoc anafilactic
D. Poate determina o infecţie holeriformă
E. Poate cauza toxiinfecţii alimentare
107. Selectați speciile din genul Shigella:
A. S. boydii
B. S. bovis
C. S. sonnei
D. S. salamae
 14

E. S. flexneri
108. Indicati speciile de shigele care poseda mai multe serovariante:
A. S. dysenteriae
B. S. flexneri
C. S. boydii
D. S. sonnei
E. S. Enteritidis
109. Indicați mediile utilizate pentru cultivarea shigelelor:
A. Endo
B. Levin
C. Bismut sulfit agar
D. Bulion cu selenit acid de sodiu
E. Geloză alcalină
110. Shigelele modifică mediul Kligler după cum urmează:
A. Glucoza – A
B. Lactoza - A
C. Lactoza - –
D. Hidrogen sulfurat - +
E. Hidrogen sulfurat - –
111. Precizați aspectul materiilor fecale la bolnavii de dizenterie:
A. Riziform
B. Mucopurulent
C. Sangvinolent
D. Consistenţă lichidă
E. Cu granule de sulf
112. Selectați shigelele manitolpozitive:
A. S. dysenteriae
B. S.flexneri
C. S. boydii
D. S. sonnei
E. S. bovis
113. Indicați factorii de patogenitate ai shigelelor:
A. Ureaza
B. Exotoxinele SLT
C. Adezine
D. Sisteme de secreție
E. Lecitinaza
114. Selectați preparatele biologice care pot fi utilizate în profilaxia şi tratamentul specific al
dizenteriei:
A. Vaccin ribosomal
B. Vaccin inactivat curativ
C. Bacteriofag dizenteric
D. Dizenterina
E. Vaccinul ADTP
115. Indicați prelevatele care pot fi examinate pentru diagnosticul de laborator al febrelor tifo-
paratifoide:
A. Sânge
B. Lichid cefalorahidian
C. Măduva osoasă
D. Urină
E. Bila
 15

116. Indicaţi corect structura antigenică a agenţilor cauzali ai febrelor tifo-paratifoide:

A. O 9, Hd, Vi
B. O 9, H g,m
C. O4, 5, H i, H1, 2
D. O2, Ha
E. O4, 5, Hb, H 1,2
117. Selectați reacţiile utilizate în diagnosticul serologic al febrelor tifo-paratifoide:
A. Reacţia Wright
B. Reacţia Huddleson
C. Reacţia Widal
D. Reacţia de inhibare a hemaglutinării
E. Reacţia de hemaglutinareindirectă
118. Indicați serurile imune utilizate pentru identificarea serologică a salmonelelor:
A. Serul polivalent OKA
B. Serul polivalent ABCDE
C. Serurile monovalente O2, O4, O9 ş.a.
D. Serurile monovalente H
E. Serurile polivalente OKC, OCB, OKE
119. Selectați preparatele biologice utile în profilaxia febrelor tifo-paratifoide:
A. Vaccin inactivat
B. Vaccin viu atenuat
C. Anatoxina tifo-paratifoidică
D. Vaccinul TABTe
E. Vaccinsubunitar din Ag Vi
120. Selectați caracterele biochimice specifice pentru S. Typhi:
A. Fermenteazăglucoza cu formare de acid
B. Fermentează glucoza cu formare de acid şi gaz
C. Produce sulfură de hidrogen
D. Decarboxilează lizina
E. Utilizează citratul de Na
121. Selectați caracterele biochimice specifice pentruS. Paratyphi A:
A. Fermentează lactoza cu formare de acid
B. Fermentează glucoza cu formare de acid şi gaz
C. Nu produce acetilmetilcarbinol ( reacţia VP negativă)
D. Reacţia cu roşu de metil pozitivă
E. Decarboxilează lizina
122. Selectați caracterele biochimice specifice pentruS. Paratyphi B:
A. Scindează lactoza
B. Produce hidrogen sulfurat
C. Este oxidazonegativa
D. Scindeaza glucoza până la acid și gaz
E. Nu produce catalază
123. Selectați factorii de patogenitateai salmonelelor:
A. Adezine
B. Sisteme de secreție
C. Citotoxine
D. Endotoxina
E. Proteina A
124. În patogeneza febrelor tifoparatifoide se disting următoarele faze:
A. Bacteriemie
B. Difuzie parenhimatoasă
 16

C. Limfadenita mezenterială
D. Alergica
E. Gastroenterită
125. Fenomenelede sensibilizare de tip IV în febrele tifoparatifoide se pot manifesta prin:
A. Septicemii
B. Ulcerarea plăcilor Peyer cu hemoragii
C. Ulcerarea plăcilor Peyer cu perforaţii intestinale
D. Gastroenterită
E. Meningoencefalite
126. Endotoxemia în febrele tifoparatifoide determină:
A. Paralizii flasce
B. Febră 38- 400 C
C. Hipertensiune
D. Stare de tifos
E. Colaps cardio-vascular
127. Multiplicarea salmonelelor în faza difuziei parenhimatoase are loc în:
A. Intestin
B. Măduva osoasă
C. Splină
D. Ficat
E. Encefal
128. Indicați modificările produse de V. cholerae în mediul cu lactoză și zaharoză:
A. Lactoza – A
B. Lactoza - „ –”
C. Lactoza – AG
D. Zaharoza – A
E. Zaharoza – AG
129. Indicați glucidele care permit clasificarea vibrionilor în grupuri Heiberg:
A. Glucoza
B. Manoza
C. Manitolul
D. Zaharoza
E. Arabinoza
130. Selectați mediile utilizate pentru cultivarea V. cholerae:
A. Tinsdal
B. TCBS
C. Geloză alcalină
D. Ploskirev
E. Apă peptonată alcalină
131. Selectați mediile utilizate pentru izolarea culturii pure de V. cholerae:
A. Tinsdal
B. Ploskirev
C. TCBS
D. Apă peptonată alcalină
E. Geloză alcalină
132. V. cholerae El-Tor aglutinează sau hemolizează eritrocitele de:
A. Berbec
B. Umane O1
C. Găină
D. Cobai
E. Maimuţă
 17

133. Selectați testele utilizate pentru diferenţierea biovariantelor deV. cholerae:

A.Sensibilitatea la bacteriofagi
B.Sensibilitatea la penicilină
C.Producerea acetoinei(testul Voges-Proskauer)
D.Sensibilitatea la polimixină
E.Aglutinarea eritrocitelor de găină
134. Indicați testele caracteristice pentru biovarul V. cholerae cholerae (clasic):
A. Nu aglutinează eritrocitele de găină
B. Hemolizează eritrocitele de berbec
C. Nu produce acetoină
D. Este sensibil la bacteriofagul C
E. Este sensibil la bacteriofagul El Tor
135. Indicați testelecaracteristice pentru biovarul V. cholerae El Tor:
A. Aglutinează eritrocitele de găină
B. Hemolizează eritrocitele de berbec
C. Produce acetoină
D. Este sensibi la bacteriofagul C
E. Este sensibil la bacteriofagul El Tor
136. Indicați preparatele biologice utilizate în profilaxia specifică a holerei:
A. Vaccin recombinant
B. Vaccin subunitar polizaharidic
C. Vaccin inactivat
D. Ser antitoxic
E. Anatoxină
137. Indicați fracțiile Ag O1 specifice pentru serovarulV. cholerae Ogawa:
A. Fracția antigenică A
B. Fracția antigenică B
C. Fracția antigenică C
D. Fracția antigenică D
E. Fracția antigenicăE
138. Indicați fracțiile Ag O1 specifice pentru serovarulV. cholerae Inaba:
A. Fracția antigenicăA
B. Fracția antigenică B
C. Fracția antigenică C
D. Fracția antigenică D
E. Fracția antigenicăE
139. Indicați fracțiile Ag O1 specifice pentru serovarulV. cholerae Hykojima:
A. Fracția antigenică A
B. Fracția antigenică B
C. Fracția antigenică C
D. Fracția antigenică D
E. Fracția antigenicăE
140. Selectați reacțiile serologice utilizate în diagnosticul rapid al holerei:
A. Reacţia de imunofluorescenţă
B. Reacţia de microaglutinare pe lamă cu serul anti-O1
C. Analiza radioimună
D. Reacţia de precipitare inelară
E. Reacţia de imobilizare a vibrionilor cu bacteriofag specific
141. Precizați etapele din evoluţia clinică a holerei:
A. Enterita holerică
B. Enterocolita holerică
 18

C. Gastroenterita holerică
D. Perioada prodromaslă
E. Bacteriemie
142. Indicați mecanismele implicate în patogeneza holerei:
A. Activarea adenilatciclazei cu acumulare de ATP
B. Activarea adenilatciclazei cu producere masivă de cAMP
C. Activarea guanilatciclazei cu acumulare de cGMP
D. Distrugerea prin apoptoză a enterocitelor
E. Dereglarea proceselor de absorbție intestinală
143. Selectați caracterele morfo-tinctoriale ale vibrionilor:
A. Bastonașe gramnegative
B. Nu formează spori
C. Posedă capsulă polizaharidică
D. Mobilitatea este asigurată de flageli peritrichi
E. Posedă un flagel polar
144. Selectați caractere cheie pentru bacteriile din familia Enterobacteriaceae:
A. Fermentează glucoza cu formare de acid sau acid şi gaz
B. Nu fermentează glucoza
C. Produc sulfură de hidrogen
D. Posedă catalază
E. Nu posedă oxidază
145. Selectați caractere cheie pentru bacteriile din familia Enterobacteriaceae:
A. Nu formează spori
B. Sunt cocobacterii gramnegative
C. Posedă nitratreductaza
D. Sunt imobile
E. Sunt anaerobe facultativ
146. Mediul multitest Kligler este utilizat cu scopul de:
A. Izolare a culturii pure
B. Îmbogăţire a bacteriilor patogene
C. Acumularea culturii pure
D. Identificare preliminară
E. Identificare finală
147. Selectați grupurile de medii utilizate în diagnosticul de laborator al enterobacteriozelor:
A. Elective
B. De îmbogăţire
C. Diferenţial diagnostice
D. Multitest
E. De transport
148. Selectați mediile multitest:
A. Simmons
B. Russel
C. Ploskirev
D. Kligller
E. Olkeniţki
149. Selectați mediile slab selective utilizate pentru izolarea enterobacteriaceelor:
A. Bulion cu selenit de Na
B. Endo
C. Levin
D. Ploskirev
E. Willson-Blair
150. Indicați genurile patogene din familia Enterobacteriaceae:
A. Proteus
B. Escherichia
C. Enterobacter
D. Salmonella
E. Shigella
 19

152. Indicați genurile condiţionat-patogene din familia Enterobacteriaceae:

A. Hafnia
B. Proteus
C. Enterobacter
D. Salmonella
E. Shigella
153. Selectați factorii de patogenitate ai ETEC:
A. Pilii CFA
B. Endotoxina
C. Enterotoxina termolabilă
D. Enterotoxina termostabilă
E. Lecitinaza
154. Alegeți particularităţile EHEC:
A. Determină diaree hemoragică
B. Cauzează sindromul uremic hemolitic
C. Elaborează enterotoxină
D. Elaborează toxine shiga-like
E. Penetrează şi se multiplică în enterocite
155. Alegeți particularităţile EAggEC:
A. Afectează colonul
B. Stimulează producerea mucusului cu formarea unui biofilm
C. Elaborează 2 exotoxine
D. Determină diaree persistentă
E. Produce toxiinfecție alimentară
156. Selectați particularitățile antigenului K1 al E. coli:
A. Este identic cu antigenul de grup sangvin P şi M
B. Este identic cu polisialozilglicopeptidele cerebrale la nou-născuţi
C. Predomină în etiologia meningitelor neonatale
D. Predomină în etiologia septicemiilor neonatale
E. Predomină în infecţiile căilor urinare
157. Dizenteria se manifestă prin următoarele simptome clinice:
A. Febră
B. Enterită acută
C. Colită acută
D. Tenesme
E. Scaune frecvente riziforme
158. Sursele infecţiei în dizenterie pot fi:
A. Maimuţele rhesus
B. Câinii
C. Porcinele
D. Omul bolnav
E. Purtătorii sănătoşi
159. Indicați prelevatele care pot fi examinate pentru diagnosticul etiologic al sifilisului secundar:
A. Punctat din ganglioni limfatici
B. Exsudat din elementele eruptive cutanate
C. Urină
D. Serozitate din şancru
E. Ser sangvin
160. Selectați metodele de colorare a frotiurilor pentru examenul microscopic al spirochetelor:
A. G
ram
B. G
iemsa
C. Z
iehl-Neelsen
D. I
mpregnare cu săruri de argint
E. P
reparate „între lamă şi lamelă”
161. Selectați subspeciile de T. pallidum:
 20

A. T
. pallidum orale
B. T
. pallidum pallidum
C. T
. pallidum pertenue
D. T
. pallidum paraluiscuniculi
E. T
. pallidum endemicum
162. Indicați maladiile care NU pot fi transmise prin vectori:
A. B
oala Lime
B. T
ifosul recurent epidemic
C. S
ifilisul
D. T
ifosul recurent endemic
E. L
eptospirozele
163. Indicați particularitățile clinice ale sifilisului primar:
A. Se instalează după o perioadă de incubație de 5 zile
A. E
voluează timp de 4-6 săptămâni
F. L
a poarta de intrare se dezvoltă o inflamaţie exsudativă însoţită de edem dureros
G. L
a poarta de intrare se formează o ulceraţie cu bazaindurată, nedureroasă
H. Ş
ancrul dur se vindecă spontan
164. În structura antigenică a T. pallidum se determină:
A. Haptene lipidice, comune cu fosfolipide din ţesuturi ale mamiferelor
B. Antigen proteic, comun cu țesutul din cord bovin
C. Antigen proteic, de grup, comun treponemelor patogene și comensale
D. Antigen polizaharidic, capsular
E. Antigen proteic din membrana externă, specific pentru T.pallidum
165. Selectați afirmațiile corecte despre anticorpii anti-cardiolipinici:
A. Se determină în reacţii serologice cu Ag nespecific/teste non-treponemice
B. Apar ultimii în sifilisul primar seropozitiv
C. Dispar primii după vindecarea sifilisului
D. Dispar ultimii după vindecarea sifilisului
E. Se determină în RHAI
166. Selectați prelevatele examinate pentru diagnosticul microbiologic al sifilisului primar:
A. Punctat din ganglioni limfatici
B. Exsudat din elemente eruptive cutanate
C. Exsudat articular
D. Serozitate din şancru
E. Lichid cefalorahidian
167. Indicați metodele diagnosticului microbiologic al sifilisului:
A. Microscopică
B. Bacteriologică
C. Biologică
D. Serologică
E. Alergică
 21

168. Indicați reacţiile serologicepentrudetectarea anticorpilor nespecifici (teste non-treponemice,cu Ag

cardiolipinice) :
A. VDRL
B. RHAI
C. RIT
D. RPR
E.MRS
169. Indicați reacţiile serologice de confirmare a sifilisului (teste treponemice, cu Ag specifice):
A. VDRL
B. RHAI
C. RIT
D. RPR
E. MRS
170. În boala Lyme preponderent sunt afectate:
A. Aparatul locomotor
B. Tractul respirator
C. Tractul digestiv
D. Sistemul nervos central
E. Sistemul cardiovascular
171. Selectați reacțiile utilizate în serodiagnosticul bolii Lyme:
A. RA
B. ELISA
C. RIF indirectă
D. Western blot
E. Reacţia de imobilizare a borreliilor
172. Selectați surselede infecţie în leptospiroze:
A. Porcii
B. Bovinele
C. Păsările acvatice
D. Rozătoarele
E. Câinii
173. Indicați prelevatele utilizate pentru diagnosticul de laborator al leptospirozelor:
A. Materii fecale
B. Urină
C. Sânge
D. LCR
E. Exsudate din articulaţii
174. Selectați căile de transmiterea leptospirelor la om:
A. Prin înțepătura căpușelor
B. Contact direct cu animalele bolnave
C. Alimentar
D. Aerogen
E. Contact cu apa contaminată
175. Selectați fazele de evoluție a leptospirozelor:
A. Latentă
B. Afebrilă
C. Prodromală
D. Organică
E. Septicemică
176. Selectați metodele utilizate în diagnosticul microbiologic al leptospirozelor:
A. Microscopică
B. Bacteriologică
C. Biologică
D. Serologică
E. Alergică
177. Precizați caracterele de cultură ale leptospirelor:
 22

A. Se cultivă în medii lichide îmbogățite cu ser de iepure

B. Temperatura optimă de cultivare este de 37 C
C. Temperatura optimă de cultivare este de 30 C
D. Cultura de leptospire este vizibilă peste 24 ore
E. Leptospirele se multiplică fără a tulbura mediul
178. Selectați caracterele utile pentru identificarea leptospirelor:
A. Morfologice
B. De cultură
C. Biochimice
D. Structura antigenică
E. Toxigeneza
179. Indicați reacțiile utilizate în serodiagnosticul leptospirozelor:
A. RHAI
B. RAL
C. VDRL
D. RFC
E. ELISA
180. Precizați caracterele morfotinctoriale aleL. interrogans:
F. Bacterie fină, helicoidală, cu 8-14 spire regulate și capete ascuțite
F. P
osedă 10-30 de spire strânse și regulate, cu capetele îndoite în cârlig
G. E
ste o bacterie gramnegativă
H. P
osedă 4-8 spire neregulate
I. P
rin metoda Giemsa se colorează în roz-pal