UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

“GRIGORE T. POPA” – IAŞI

FACULTATEA DE MEDICINĂ GENERALĂ
DISCIPLINA DE FARMACOLOGIE

MECANISME FARMACODINAMICE ALE

MEDICAMENTELOR CU EFECT ANTIINFLAMATOR

Coordonator ştiinţific: Prof. Dr, Radu Iliescu

Student: BUTURĂ ALEXANDRU

IAŞI IULIE 2020

1
1. Introducere

Inflamaţia reprezintă răspunsul normal, de protecţie, al organismului, la injuriile din

exterior (factori fizici şi chimici, agenţi biologici) producând inactivarea sau distrugerea
microorganismelor, repararea tisulară sau îndepartarea substanţelor iritante.
Substanţele active cu rol antiinflamator sunt corticosteroizii şi antiinflamatoarele
nesteroidiene.
Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) au o istorie ce datează de mii de
ani, Hipocrate și alți medici ai antichităţii prescriind scoarța de salcie pentru o gamă largă
de afecţiuni. Descoperirea salicinei ca ingredient activ al salciei a deschis drumul spre epoca
AINS şi doua secole mai tarziu, firma Bayer prezintă acidul acetilsalicilic.

2. Clasificare

Corticosteroizii sunt hormoni steroizi clasificați ca glucocorticoizi cu rol antiinflamator şi

mineralocorticoizi cu rol în reglarea echilibrului de sare și apă din organism. Corticosteroizii sunt
folosiți pentru a trata afecțiuni inflamatorii: artrita, colita, astmul, bronșita, reacțiile alergice și
erupțiile cutanate.
AINS reprezintă un grup de agenți terapeutici cu mod de acţiune asemanator dar cu
structură şi profil farmacodinamic diferit. În funcţie de diferențele structurale AINS sunt grupate
astfel: salicilați (aspirină), acizi alcanoici arilici (diclofenac, indometacină, nabumetonă,
sulindac), acizi 2-arilpropionici (ibuprofen, flurbiprofen, ketoprofen și naproxen), acizi n-
arilantranici sau acizi fenamici (acizi mefenamici, acid meclofenamic, derivați de pirazolidină,
de exemplu, fenilbutazonă), oxicamuri (piroxicam, meloxicam) și sulfonamide (nimesulide).

3. Mecanism de acţiune

Corticosteroizii acţionează la nivelul receptorilor specifici din citoplasma celulară, intră

în nucleul unde controlează sinteza de protein cu rol mediator. Reglarea răspunsului inflamator
se realizează prin inhibarea fosfolipază A2, necesară în formarea de acid arahidonic, inhibă
prostaglandinele, prostaciclinele, tromboxanii, mediatori esențiali ai inflamaţiei.
AINS realizează efectul terapeutic prin inhibarea ciclooxigenazei (COX), enzima care
formează prostaglandinele (PGs), diminuând durerea, febra și inflamaţia. Enzima
ciclooxigenaza cunoscută și sub denumirea de prostaglandină endoperoxidul H sintaza (PGHS)
există în două izoforme cu diferenţe structural şi doar 60% omologie: PGHS-1 sau COX-1 și
PGHS-2 sau COX-2. Ambele izoforme sunt glicoproteine legate de membrană şi catalizează
formarea prostanoidului din acidul arahidonic.
COX-1 este exprimat constitutiv în majoritatea celulelor, trombocite, celulele
endoteliale, vezicule seminale. Prostaglandinele produse prin activitatea COX-1 au rol în
protecţia gastro-renală, diferențierea macrofagelor, agregarea trombocitară, producția de mucus
şi rol limitat în procesul inflamator. Cu toate acestea, COX-1 rămâne relevant din punct de
vedere experimental și clinic, datorită efectelor adverse declanșate de inhibarea neselectivă
de enzime ciclooxigenaza de către unii AINS.
COX-2 este o enzimă sintetizată ca răspuns la stimulii inflamatori de la nivelul celulelor
endoteliale, sinoviale, mediind răspunsul inflamator cu rol în simptomatologie - febră, durere,

2
eritem. Creșterea nivelului de COX-2 declanșează o sinteză crescută a prostaglandinelor pro-
inflamatorii.
COX-3, un al treilea izotip, a fost identificat. Funcția sa, distribuția și rolul în
mecanismele AINS sunt încă incerte.

4. Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene

a) Salicilaţii şi aspirina.
Aspirina (acid acetilsalicilic) este un acid organic unic ce inactivează ciclooxigenaza
(COX1,COX2, COX3) prin acetilare ireversiblă, celelalte AINS fiind inhibitori reversibli.
Efectele principale: antiinflamator, analgezic, antipiretic, sunt datorate salicilatului produs în
urma deacetilării aspirinei, acesta blochează sinteza de PG în centrii termoreglării din
hipotalamus şi în situsurile periferice ţintă. Aspirina inhibă migrarea neutrofilelor şi
macrofagelor în focarul inflamator, sinteza factorului reumatoid şi a kininelor, inhibă centrii
corticali ai durerii şi sinteza de IL-1de catre hipotalamus. Un alt efect important este cel
antiagregant prin inhibarea producţiei de tromboxan în plachete. Salicilaţii sunt medicamente de
elecţie în tratamentul poliartritei reumatoide, dar un efect advers important este apariţia
ulceraţiilor gastrointestinale produse prin creşterea secreţiei de acid gastric şi scăderea secreţiei
de mucus în urma inhibării prostaciclinei.
b) Derivaţii acidului propionic
AINS sunt folosite frecvent in tratamentul patologiilor articulare, datorită efectelor
gastrointestinal mai reduse.
c) Acizii indolacetici
Indometacinul prezintă un efect antiinflamator mai potent decât aspirina.
d) Derivaţii oxicami
Prezintă efecte antiinflamatorii şi analgezice puternice; piroxicam inhibă predominant
COX1 dar meloxicam este selectiv pe COX2.
e) Derivaţii pirazolonici
Fenilbutazona prezintă efecte farmacodinamice foarte puternice şi se recomandă în atacul
acut de gută. Determinând un effect antiinflamator puternic; se concentrează puternic în
sinovială.
f) Derivaţii de acid fenilacetic
Diclofenacul inhibă similar COX 1 şi COX2
g) Alte AINS (Nimesulid, Celecoxib, Etoricoxib)
Inhibitori selectivi ai COX2, coxibii inhibă natriureza la nivel renal, determinând retenţia
de apă şi NaCl.

5. Medicamente antiinflamatoare steroidiene

Glucocorticoizi de sinteză
a) cu durată scurtă de acţiune (Hridocortizon, Predinson, Metilprednisolon)
b) cu durata medie de acţiune (Triamcinolon)
c) cu durata lunga de acţiune (Dexametazonă)
Prezintă efecte antiinflamatorii și imunosupresoare importante prin inhibarea fosfolipazei
A2, scăderea eozinofilelor și limfocitelor circulante fiind folosiţi în boli inflamatorii cronice,
colagenoze, reacţii alergice, patologii hematologice, şoc toxic.

3
6. Concluzii

Prin acţiunea specifică la nivelul diverselor ţesuturi, prin rolul lor important de la tratarea
durerilor până la beneficii în tratamentul cancerului, antiinflamatoarele şi-au consacrat un
important statut în lumea medicală din timpuri străvechi şi până astăzi.

7. Bibliografie:

1, Lupușoru C.E., Chiciuc C.M., Farmacologia în comprimate, Iasi, Editura Alfa, 2009, 166-
175.
2, Mycek M.J., Harvey R.A., Champe P.C., Farmacologie, București, Editura Medicală Calisto,
2000, 401-419.
3. Rao P, Knaus EE. Evolution of nonsteroidal anti-inflammatory drugs (NSAIDs):
Cyclooxygenase (COX) inhibition and beyond. Journal of Pharmacy & Pharmaceutical Sciences.
2008;11(2):81-110
4. Vane JR. The fight against rheumatism: From willow bark to COX-1 sparing drugs. Journal of
Physiology and Pharmacology. 2000;51:573-586
5. Vonkeman HE, van de Laar MA. Nonsteroidal anti-inflammatory drugs: Adverse effects and
their prevention. Seminars in Arthritis and Rheumatism. 2010;39:294-312
6. Jones DA, Carlton DP, McIntyre TM, Zimmerman GA, Prescott SM. Molecular cloning of
human prostaglandin endoperoxide synthase type II and demonstration of expression in
response to cytokines. The Journal of Biological Chemistry. 1993;268:9049-9054
7. Liu J. Non-steroidal anti-inflammatory drugs and cancer, with an especial focus on
esophageal cancer. Asian Pacific Journal of Cancer Prevention. 2011;12:3159-3168
8. Coleman RA, Smith WL, Narimiya S. Classification of prostanoid receptors: Properties,
distribution and structure of the receptors and their subtypes. Pharmacological Reviews.
1994;46:205-229
9. Bozimowski G. A review of nonsteroidal anti-inflammatory drugs. AANA Journal.
2015;83(6):425-433
10. Atkinson TJ, Fudin J, Jahn HL, Kubotera N, Rennick AL, Rhorer M. What’s new in NSAID
pharmacotherapy: Oral agents to injectables. Pain Medicine. 2013;14(1):11-17
11. Emery P. Considerations for nonsteroidal anti-inflammatory drug therapy: benefits. Scand J
Rheumatol Suppl 1996;105:5-9.
12. Vane J, Botting R, Anti-inflammatorz drugs and their mechanism of action. Inflammres. 47,
78-87 (1998)
13. Haeggström JZ, Rinaldo-Matthis A, Wheelock CE, Wetterholm A. Advances in eicosanoid
research, novel therapeutic implications. Biochemical and Biophysical Research
Communications. 2010;396(1):135-139

4
12. Kis B, Snipes JA, Busija DW. Acetaminophen and the cyclooxygenase-3 puzzle: Sorting out
facts, fictions, and uncertainties. Journal of Pharmacology and Experimental Therapeutics .
2005;315:1-7