Schema Riscurilor Teritoriale A Jud. Brasov PDF

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
DEPARTAMENTUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Ţara Bârsei” al judeţului Braşov
romania2019.eu
NESECRET
Exemplar unic
Nr. 55073/OP
Braşov, 21.03.2019
APROB,
Preşedintele Comitetului Judeţean
pentru Situaţii de Urgenţă
Prefectul Judeţului Braşov
SCHEMA CU RISCURILE
TERITORIALE
DIN JUDEŢUL BRAŞOV
-EDIŢIA 2019-
NESECRET
Braşov, str. Mihai Viteazul, nr. 11, cod 500174, telefon: 0268/42.88.88; fax: 0268/54.35.37
1/53
1. PREAMBUL
1.1. Scopul şi obiectivele schemei cu riscurile teritoriale (SRT)
Faţă de importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice
subscrise acestora, este esenţial de a avea o viziune globală asupra riscurilor existente şi a
metodelor/mijloacelor de prevenire şi de intervenţie avute la dispoziţie.
Schema cu riscurile teritoriale se elaborează în scopul identificării şi evaluării
tipurilor de risc specifice judeţului Braşov, pentru stabilirea măsurilor în domeniul
prevenirii şi intervenţiei, precum şi pentru aplicarea şi cuprinderea acestora, de către
autorităţile administraţiei publice locale, în „Planul de analiză şi acoperire a riscurilor în
unităţile administrativ teritoriale”.
Schema cu riscurile teritoriale are ca obiectiv fundamental cunoaşterea
caracteristicilor, formelor de manifestare, realizarea în timp scurt, în mod organizat şi într-
o concepţie unitară a măsurilor necesare, credibile, realiste şi adecvate de protecţie a
populaţiei în cazul producerii unor dezastre naturale şi tehnologice, în scopul eliminării sau
limitării pierderilor de vieţi omeneşti, valorilor de patrimoniu, pagubelor materiale şi
factorilor de mediu.
În vederea îndeplinirii acestui deziderat fundamental schema cu riscurile teritoriale
definește următoarele obiective:
- identificarea, monitorizarea şi gestionarea tipurilor de risc generatoare de
dezastre naturale şi tehnologice existente pe teritoriul judeţului sau pe teritoriul
judeţelor vecine care ar putea afecta şi teritoriul judeţului Braşov;
- informarea şi educare populaţiei cu privire la pericolele la care este expusă,
precum şi a modului de comportare în cazul producerii unor situaţii de urgenţă;
- organizarea şi asigurarea stării de operativitate şi a capacităţii de intervenţie
optime a serviciilor pentru situaţii de urgenţă şi a celorlalte organisme specializate
cu atribuţii în domeniu;
- înștiinţarea oportună a autorităţilor administraţiei publice locale despre evoluţia
spre dezastru a factorilor de risc natural sau tehnologic;
- protecţia populaţiei, bunurilor materiale, valorilor culturale şi arhivistice precum
şi a mediului împotriva efectelor dezastrelor;
- realizarea preventivă a măsurilor de protecţie civilă prin evacuare, adăpostire,
asanare pirotehnică, asistenţă sanitară şi decontaminare;
- planificarea, organizarea, pregătirea şi conducerea acţiunilor de intervenţie pentru
înlăturarea urmărilor dezastrelor;
- organizarea şi executarea intervenţiei operative pentru reducerea pierderilor de
vieţi omeneşti, limitarea şi înlăturarea efectelor situaţiilor de urgenţă civilă şi
pentru reabilitarea utilităţilor publice afectate;
- limitarea şi înlăturarea efectelor dezastrelor.
Schema cu riscurile teritoriale creează cadrul necesar asigurării prevenirii riscurilor
generatoare de situaţii de urgenţă, prin evitarea manifestării acestora, reducerea frecvenţei
de producere ori limitarea consecinţelor lor, în baza concluziilor rezultate în urma
identificării şi evaluării tipurilor de risc.
NESECRET
2/53
1.2. Acte normative de referinţă
Baza legală pentru întocmirea Schemei cu riscurile teritoriale este reprezentată de
următoarele acte normative:
- Ordonanţa de Urgenţă nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al
Situaţiilor de Urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare;
- Legea 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, art. 1, alin (2), lit. i);
- Hotărârea Guvernului României nr. 1492/2004 privind principiile de organizare,
funcţionare şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste, art. 14, alin (1);
- Hotărârea Guvernului României nr. 642 din 29.06.2005 pentru aprobarea
criteriilor de clasificare a unităţilor administrative teritoriale, instituţiilor publice
şi operatorilor economici din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de
tipurile de riscuri specifice art.7, lit. c) din anexa 1;
- Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 210 din 21.05.2007, art. 53 –
54 din Metodologia privind identificarea, evaluarea, şi controlul riscurilor de
incendii;
- Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 1474 din 12.10.2006, art. 5,
lit. b) din Regulamentul de planificare, organizare, pregătire si desfăşurare a
activităţii de prevenire a situaţiilor de urgenţă;
- Ordinului Inspectorului General al Inspectoratului General pentru Situaţii de
Urgenţă nr. 615 I.G./14.08.2006.
2. DESCRIEREA ZONEI DE COMPETENŢĂ

2.1. Aspecte administrative
Din punct de vedere administrativ, judeţul Braşov are în componenţa sa 58 de
localităţi, din care 4 municipii, 6 oraşe şi 48 de comune cu 149 sate aferente. Acestea sunt
prezentate în anexa 1 la prezenta schemă.
2.2 Așezare geografică şi relief

Judeţul Braşov se situează în centrul ţării, în zona de sud-est a Transilvaniei, pe
cursul mijlociu al râului Olt, în interiorul arcului carpatic. Suprafaţa judeţului Braşov este
de 5363 km2, reprezentând 2,2% din suprafaţa totală a ţării, cu o densitate a populaţiei de
110,7 loc/km2, peste media pe ţară de 90,3 loc/km2, ocupând astfel poziţia a şaptea pe ţară
la acest indicator.
Poziţia sa în partea centrală a României, la îmbinarea a două mari lanţuri muntoase:
Carpaţii Orientali şi Carpaţii Meridionali, face ca judeţul Braşov să se învecineze cu alte 8
judeţe: Argeş (la sud-est pe o distanţă de 72 km), Dâmboviţa (la sud pe 15 km), Prahova
(la sud-est, pe 73 km), Buzău (în extremitatea sud-estică, pe 2 km), Covasna (la est, pe 144
km), Harghita (la nord, pe 35 km), Mureş (la nord-vest, pe 26 km) şi Sibiu (la vest, pe 88
km).
Limita sudică a judeţului, spre judeţele Argeş, Dâmboviţa, Prahova şi Buzău,
însumând o lungime de 160 km, se suprapune pe culmi muntoase (munţii Făgăraş, Piatra
Craiului, Leaota, Bucegi, Baiului, Ciucaşului, Tătarului) întrerupte de trecători montane
(Bran, Predeal, Predeluş, Bratocea, Tabla Buţii) care facilitează comunicaţiile cu judeţele
limitrofe din Muntenia.
NESECRET
3/53
Relieful judeţului este accidentat şi creşte în altitudine de la nord la sud. La nord se
află depresiunea Făgăraşului şi Depresiunea Braşov, despărţite de către culmile muntoase
scunde ale Munţilor Perşani, iar la nord-vest se întinde o parte a Podişului Târnavelor. Spre
sud se înalţă versantul nordic al Făgăraşului, care depăşeşte în unele locuri 2000 m
altitudine, Munţii Bucegi, Piatra Craiului, Postăvaru, Piatra Mare, Munţii Ciucaş şi o parte
din Munţii Întorsura Buzăului.
2.3 Caracteristici climatice

Judeţul Braşov se încadrează – zonal – în climatul temperat, iar regional se situează
la tranziţia dintre climatul continental vest-european, de nuanţă oceanică, şi cel excesiv
continental, din est. Apreciat la scara proceselor macrosinoptice dominante, climatul
acestui sector carpatic este de tip continental moderat, dominat de circulaţia atmosferică
din nord-vest. În sens latitudinal, climatul acestei regiuni este influenţat şi de advecţiile
maselor de aer reci, polare, precum şi de cele calde, de componentă sudică.
Trăsăturile generale ale climei zonale, regionale şi de sector sunt puternic modificate
de condiţiile fizico-geografice locale. Sub influenţa reliefului muntos, în cuprinsul judeţului
se realizează o compartimentare a climatului general şi o etajare evidentă a fenomenelor
climatice. Astfel începând cu cele mai joase trepte ale reliefului depresionar şi până pe
crestele cele mai înalte ale munţilor înconjurători, în cuprinsul judeţului Braşov se întâlnesc
numeroase etaje şi compartimente climatice: etajul climatic depresionar, premontan,
montan şi alpin.
Regimul precipitaţiilor atmosferice prezintă o mare variabilitate. Astfel, sectorul cel
mai de jos al depresiunii Bârsei, din zona Feldioara - Bod, primeşte cele mai mici cantităţi
anuale de precipitaţii (500-600 mm). În depresiunea Făgăraşului, în sectorul Braşovean al
colinelor Târnavelor şi în întreaga zonă piemontană din sudul şi sud-estul judeţului,
cantitatea anuală de precipitaţii variază între 600-750 mm. Pe versanţii munţilor, cantităţile
anuale de precipitaţii cunosc o evidentă variaţie altitudinală. În etajul premontan, cantităţile
de precipitaţii cresc de la 750 la 950 mm, în etajele climatice montane ajung până la 1200
mm, iar de la 1800 m altitudine în sus, în etajele alpine, precipitaţiile anuale depăşesc 1400
mm.
Cantităţile anuale de precipitaţii prezintă şi o accentuată variabilitate în timp, de la
un an la altul. Astfel, în anii cu o activitate ciclonică intensă, la toate staţiile climatologice
din judeţul Braşov s-au înregistrat cantităţi anuale de precipitaţii mai mari de 1000 mm
(Bod 1060 mm, Făgăraş 1166 mm, Vârful Omu 2401 mm). În anii deficitari, când persistă
sistemele barice anticiclonice, cantităţile anuale de precipitaţii nu au depăşit 400-500 mm
în şesul depresionar al Bârsei şi 900 mm pe vârfurile alpine.
Cantităţile lunare de precipitaţii medii multianuale

Braşov - precipitaţii (l/mp)
Luna
Anul Total
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
2007 38,3 30,3 44,3 25,4 23,2 38,6 44,2 152,1 89,8 60,5 45,1 54,0 645,8
2008 21,9 8,3 32,4 62,3 59,4 72,8 149,4 26,0 48,6 88,8 35,0 24,9 629,8
2009 25,5 29,3 40,4 21,0 84,4 99,8 125,2 82,8 25,2 74,5 28,8 32,8 669,7
2010 56,8 32,4 44,3 61,8 89,6 125,0 182,0 96,2 50,2 22,4 14,7 66,2 841,6
NESECRET
4/53
Luna
Anul Total
2011 25,0 25,2 17,5 61,0 60,0 110,6 53,8 35,2 20,6 48,6 2,2 30,7 490,4
2012 38,0 25,4 21,0 88,2 145,2 45,4 27,2 38,8 33,8 35,2 11,4 46,4 556,0
2013 24,6 24,5 32,8 36,0 107,6 98,8 31,0 76,2 72,8 77,4 26,8 8,4 616,9
2014 27,4 3,4 34,9 118,5 94,4 76,0 115,4 60,6 34,4 59,8 60,8 41,3 726,9
2015 40,7 31,7 58,0 28,0 44,8 175,6 42,4 22,6 111,0 31,8 35,3 11,6 633,5
2016 33,5 11,0 26,0 98,4 101,0 121,4 28,8 85,8 38,0 96,4 38,4 23,0 701,7
2017 20,1 23,9 35,6 45,6 84,2 74,2 111,6 67,6 68,4 57,0 45,8 47,6 681,6
Braşov - precipitaţii maxime în 24 ore (l/mp)

Luna
Anul Total
2007 21,0 7,3 20,3 9,2 8,2 9,2 22,0 49,6 28,8 27,9 12,8 8,5 49,6
2008 8,9 4,4 6,2 27,4 17,8 31,6 42,4 16,8 14,4 60,0 22,4 9,7 60,0
2009 6,8 18,8 8,6 10,2 34,4 18,6 52,4 19,0 20,8 25,0 8,3 11,2 52,4
2010 15,6 7,1 17,2 16,2 16,0 18,2 39,8 38,2 10,0 4,4 7,0 22,0 39,8
2011 8,5 10,2 6,4 16,4 17,4 23,8 13,8 27,0 15,0 32,2 2,0 11,0 32,2
2012 7,6 5,2 6,4 21,2 23,4 14,4 15,8 15,6 29,8 9,4 7,0 11,4 29,8
2013 11,1 8,3 10,2 10,6 49,6 21,4 19,4 14,4 28,4 41,0 13,0 5,6 49,6
2014 8,6 2,6 10,0 24,1 19,4 15,8 27,4 23,0 15,8 20,8 28,4 11,2 28,4
2015 9,8 17,6 18,8 6,4 15,6 52,6 18,0 13,8 31,2 15,4 6,8 5,4 52,6
2016 16,2 4,4 7,5 33,0 30,2 27,0 11,4 33,4 16,4 28,2 18,0 8,0 33,4
2017 9,6 11,9 10,0 20,6 17,2 15,4 31,6 34,8 27,8 18,8 18,6 15,9 34,8
Temperaturi medii multianuale

Braşov - temperatura medie a aerului (°C)
Luna Medie
Anul
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII anuală
2007 1,6 1,2 5,1 8,8 16,4 19,2 21,0 18,9 12,4 8,1 0,5 -4,8 9,0
2008 -5,0 -1,3 4,6 9,7 13,9 18,0 18,6 19,5 12,7 9,3 2,7 -0,4 8,5
2009 -4,4 -1,8 2,6 10,2 14,1 17,6 19,2 18,3 14,2 9,2 5,4 -0,3 8,7
2010 -4,4 -0,2 3,7 9,1 14,4 18,1 19,3 19,9 13,5 6,0 7,0 -3,5 8,6
2011 -3,9 -3,8 3,3 8,1 13,4 17,3 19,5 18,9 16,0 6,6 -1,2 -0,7 7,8
2012 -4,4 -6,0 2,6 10,4 14,5 19,8 22,8 20,3 16,5 10,2 4,0 -4,1 8,9
2013 -3,8 1,0 2,6 10,6 15,8 17,8 19,3 20,2 12,4 8,5 6,4 -2,8 9,0
2014 -0,7 1,0 6,5 9,1 13,4 16,3 19,3 18,7 14,3 9,5 4,2 0,1 9,3
2015 -2,6 -0,9 3,9 7,9 15,1 17,3 20,7 19,9 16,7 8,1 5,2 0,6 9,3
2016 -3,9 4,6 4,8 11,3 12,4 19,0 19,7 18,4 15,0 6,9 2,1 -4,4 8,8
2017 -8,4 -0,8 6,6 8,7 14,3 19,1 19,3 20,0 14,8 8,8 4,4 0,2 8,9
Făgăraş - temperatura medie a aerului (°C)

Luna Medie
Anul
2007 1,6 1,2 6,1 9,3 16,4 19,6 21,0 19,1 12,6 8,5 1,5 -3,2 9,5
2008 -4,0 -0,2 4,7 9,7 14,2 18,8 19,4 20,0 13,0 9,1 2,7 0,0 9,0
2009 -3,9 -1,8 3,4 11,3 14,7 18,2 20,0 19,0 14,7 9,1 5,6 -0,6 9,1
2010 -3,8 0,9 3,6 9,3 14,6 18,4 20,1 19,9 13,9 6,3 6,3 -3,2 8,9
2011 -3,4 -3,1 4,1 9,3 - 17,9 19,7 19,2 16,0 6,3 -1,5 -0,5 *7,6
NESECRET
5/53
Luna Medie
Anul
2012 -3,2 -5,7 3,4 10,8 15,2 20,2 - 20,3 16,4 9,8 3,9 -3,3 *7,2
2013 -3,3 1,5 3,1 10,9 16,2 18,2 19,5 20,7 12,8 8,7 5,9 -2,3 9,3
2014 -0,5 1,4 6,9 10,1 13,8 17,1 19,5 18,9 14,9 9,7 3,7 0,9 9,7
2015 -2,0 -0,7 4,5 8,2 15,3 17,8 21,1 20,2 16,5 8,5 5,3 1,1 9,7
2016 -3,8 4,2 5,3 11,9 - 19,6 20,1 18,6 - 7,3 1,9 -4,6 **8,1
2017 - 0,0 6,7 9,0 14,9 19,6 19,8 20,2 14,5 8,3 3,9 0,1 *10,6
Temperaturi maxime multianuale
Braşov - temperatura maximă a aerului (°C)
Luna Maxima
Anul
2007 11,8 13,1 19,2 21,7 29,7 33,9 37,2 35,5 26,5 22,4 11,6 9,8 37,2
2008 10,3 16,6 18,3 24,3 28,8 30,7 33,0 33,4 33,3 24,3 20,7 16,1 33,4
2009 13,3 14,7 23,7 22,2 27,8 30,1 32,4 31,9 29,5 25,4 21,9 14,3 32,4
2010 16,9 16,8 21,8 21,8 27,8 33,0 32,2 33,1 26,3 17,2 21,6 12,8 33,1
2011 9,6 9,6 19,9 20,5 26,6 30,4 32,1 32,3 29,1 24,6 16,2 12,9 32,3
2012 6,1 9,8 19,2 28,5 30,4 32,6 35,4 37,0 30,8 30,6 20,2 10,4 37,0
2013 12,5 13,1 20,9 30,0 29,8 32,2 33,5 34,3 24,1 24,0 21,1 14,1 34,3
2014 13,4 16,4 21,6 21,5 26,6 28,7 30,2 32,8 28,2 25,3 19,5 13,1 32,8
2015 13,4 15,3 21,4 24,2 28,9 30,7 33,0 34,2 34,9 22,1 17,8 12,9 34,9
2016 11,5 19,3 20,4 26,8 27,7 34,2 32,3 31,6 29,7 24,4 18,5 10,2 34,2
2017 6,4 16,9 24,0 25,7 26,0 31,6 34,6 36,9 31,1 23,7 17,9 13,3 36,9
Făgăraş - temperatura maximă a aerului (°C)

Luna Maxima
Anul
2007 13,6 13,1 20,0 23,5 30,6 34,2 37,5 34,6 28,0 22,3 12,7 12,2 37,5
2008 12,0 18,3 17,0 23,7 29,5 31,5 34,0 35,2 34,0 24,4 21,9 18,0 35,2
2009 13,5 15,5 23,7 23,0 29,4 31,4 33,1 32,5 29,6 26,4 20,7 12,3 33,1
2010 18,8 17,1 22,7 24,2 28,3 34,1 32,2 33,8 26,0 18,4 21,8 15,9 34,1
2011 9,9 9,9 20,4 21,2 27,5 31,5 34,1 33,8 31,1 25,5 18,0 13,0 34,1
2012 5,5 6,0 21,0 28,7 30,2 33,4 36,7 38,0 32,2 31,2 18,3 9,1 38,0
2013 9,1 13,7 18,9 29,9 29,9 32,9 34,5 35,7 26,4 25,7 24,1 11,4 35,7
2014 11,6 17,8 22,0 22,4 26,4 29,8 30,8 35,5 28,4 25,9 21,2 13,5 35,5
2015 13,7 15,1 22,9 24,5 28,0 31,9 33,5 34,5 34,5 22,2 17,9 14,4 34,5
2016 8,6 19,6 20,4 26,6 28,2 33,2 33,9 32,6 30,3 24,6 19,2 9,1 33,9
2017 5,1 20,1 24,9 26,9 26,8 33,7 33,2 36,2 31,1 27,2 14,6 13,2 36,2
Temperaturi minime multianuale

Braşov - temperatura minimă a aerului (°C)
Luna Minima
Anul
2007 -12,5 -13,0 -5,2 -3,6 -2,6 8,1 6,5 7,2 0,6 -4,0 -14,3 -19,5 -19,5
2008 -20,0 -21,5 -7,1 -0,8 1,6 4,1 7,1 6,1 1,0 -3,7 -16,3 -22,9 -22,9
2009 -24,2 -19,4 -9,6 -3,5 -0,6 5,9 7,6 7,3 2,0 -3,7 -7,5 -20,4 -24,2
2010 -30,2 -20,0 -12,1 -3,8 4,1 6,1 10,5 7,6 3,0 -6,3 -6,7 -18,3 -30,2
2011 -22,5 -23,0 -12,2 -3,4 0,2 7,9 9,5 5,3 4,3 -7,8 -12,1 -12,1 -23,0
2012 -25,9 -26,5 -16,3 -4,6 5,1 7,2 10,3 6,9 4,3 -3,1 -6,5 -23,1 -26,5
NESECRET
6/53
Luna Minima
Anul
2013 -22,3 -13,4 -10,5 -1,3 2,6 5,9 7,6 7,8 0,0 -5,4 -8,6 -13,8 -22,3
2014 -17,8 -17,9 -5,0 -0,5 0,6 6,8 7,9 4,4 -1,6 -3,0 -8,4 -25,2 -25,2
2015 -33,3 -17,6 -6,8 -5,1 4,1 6,2 8,2 8,4 3,8 -4,4 -7,4 -11,5 -33,3
2016 -29,4 -7,6 -7,3 -3,2 1,1 7,0 6,8 7,6 1,1 -3,3 -8,5 -20,0 -29,4
2017 -29,0 -19,2 -3,7 -3,6 0,8 7,6 7,9 5,1 -2,1 -2,8 -5,9 -11,5 -29,0
Făgăraş - temperatura minimă a aerului (°C)
Luna Minima
Anul
2007 -9.5 -13.2 -3.4 -3.0 -3.5 8.0 6.4 8.0 1.1 -3.5 -11.0 -14.6 -14.6
2008 -17.7 -18.6 -5.5 0.8 2.0 6.3 7.3 5.2 0.5 -2.8 -14.1 -16.5 -18.6
2009 -21.0 -18.5 -7.3 -1.4 -0.5 4.6 8.1 8.0 3.1 -3.5 -6.4 -19.2 -21.0
2010 -27.0 -17.4 -9.1 -1.6 4.7 5.7 10.9 7.9 3.9 -5.9 -6.3 -19.3 -27.0
2011 -20.0 -20.5 -10.1 -1.3 -1.3 8.5 7.8 5.5 3.3 -7.7 -13.0 -14.4 -20.5
2012 -22.5 -24.0 -10.0 -5.2 6.9 8.6 8.4 5.0 1.2 -3.9 -5.4 -22.6 -24.0
2013 -20.2 -11.4 -7.9 -0.8 3.7 5.6 7.5 8.6 0.2 -4.8 -5.0 -11.1 -20.2
2014 -13.4 -16.4 -5.1 -0.8 0.6 7.4 7.7 5.2 -0.3 -2.8 -7.8 -23.8 -23.8
2015 -29.5 -14.3 -5.1 -3.4 4.7 6.9 7.5 8.2 1.1 -4.8 -6.5 -12.0 -29.5
2016 -24.9 -6.6 -6.6 -0.8 3.8 7.9 8.4 7.3 0.7 -3.4 -6.6 -20.3 -24.9
2017 -29.9 -17.0 -4.9 -3.0 0.9 9.6 9.0 5.4 -0.3 -2.8 -5.0 -10.9 -29.9
Cantităţile maxime de precipitaţii înregistrate în ultimii ani, capabile să provoace

apariţia viiturilor pe râuri, au atins următoarele valori:
Nr. Cantitatea
Staţie Hidrometrică / curs apă Data/perioada
crt. (l/m²)
1. SH Podu Olt (râul Olt) 21.05-06.06.2012 114,0
28.05-29.05.2003 91,2
2. SH Feldioara (râul Olt)
16.06-17.06.2015 61,4
09.06-15.06.2011 89,5
3. SH Hoghiz (râul Olt)
21.05-06.06.2012 183,4
23.03.2007 110,5
11.08-12.07.2009 104,3
12.04-15.04.2011 76,3
4. SH Babarunca (pr. Tărlung)
13.04-19.04.2012 98,0
21.05-06.06.2012 127,6
24.05-28.05.2016 97,5
02.06-04.06.1988 117,7
05.08-08.08.2005 105,1
23.07-31.07.2010 181,5
5. SH Teliu (pr. Teliu)
21.05-06.06.2012 121,3
10.04-13.04.2016 99,9
24.05-28.05.2016 73,4
21.05-06.06.2012 116,1
6. SH Râşnov (pr. Ghimbăşel)
24.05-28.05.2016 76,8
05.07-07.07.1994 119,5
18.06-22.06.2001 127,5
7. SH Dâmbu Morii (pr. Timiş)
05.08-08.08.2005 110,6
11.07-12.07.2009 104,4
NESECRET
7/53
Nr. Cantitatea
Staţie Hidrometrică / curs apă Data/perioada
crt. (l/m²)
23.07-31.07.2010 133,3
21.05-06.06.2012 106,3
24.05-28.05.2016 98,0
18.06-22.06.2001 112.3
8. SH Zărneşti (pr. Bârsa) 21.05-06.06.2012 107,5
24.05-28.05.2016 67,6
10.08.2007 89,7
23.08-31.07.2010 149,4
9. SH Moieciu (pr. Turcu)
21.05-06.06.2012 131,0
24.05-28.05.2016 98,9
11.07-13.07.2009 110,5
14.08.2009 95,0
10. SH Tohanu Nou (pr. Turcu)
21.05-06.06.2012 107,1
24.05-28.05.2016 79,0
06.07-07.07.1994 106,0
12.04-15.04.2011 62,5
11. SH Dumbrăviţa (pr. Homorod-Ciucaş)
10.04-13.04.2016 65,0
11.07-12.07.2017 54,0
09.06-15.06.2011 93,9
21.05-06.06.2012 107,8
12. SH Dopca (pr. Valea Mare)
26.07-27.07.2014 48,0
16.06-17.06.2015 124,8
13. SH Rupea Gară (pr. Homorod) 21.05-06.06.2012 102,8
05.08.2005 84,0
14. SH Dacia (pr. Cozd)
21.05-06.06.2012 93,3
19.08.2005 48,0
15. SH Felmer (pr. Felmer)
30.06-01.07.2011 90,1
18.06-22.06.2001 113,8
16. SH Şercaia (pr. Şercaia)
21.05-06.06.2012 129,3
21.05-06.06.2012 111,3
17. SH Făgăraş (pr. Racoviţa) 24.07-25.07.2014 50,2
03.07-04.07.2017 52,3
Stratul de zăpadă se formează, în şesul Bârsei, aproximativ la jumătatea lunii

noiembrie, însă el devine stabil mai târziu, în a doua jumătate a lunii decembrie, sau tocmai
în luna ianuarie. Intervalul de timp cu strat de zăpadă cuprinde, în medie, la Braşov, un
număr de 63 de zile, în Poiana Braşov 93 de zile, iar în etajele montane superioare solul
rămâne neîntrerupt acoperit de zăpadă peste 150 de zile pe an.
Regimul vântului prezintă de asemenea importante particularităţi. Culmile cu
altitudini de peste 2000 m sunt supuse permanent acţiunii vânturilor de nord-vest şi vest a
căror frecvenţă anuală depăşeşte 45%, putând atinge viteze de 25-30 m/s.
2.4 Reţeaua hidrografică – conform Cadastrului Apelor din România

Cursurile de apă care izvorăsc şi/sau traversează judeţul Braşov aparţin în marea
majoritate bazinului hidrografic Olt (94 % din lungimea totală a cursurilor de apă), 3 % din
lungimea cursurilor de apă din judeţ aparţin bazinului hidrografic Buzău, 2 % din lungimea
NESECRET
8/53
cursurilor de apă aparţin bazinului hidrografic Mureş, iar 1 % din lungimea cursurilor de
apă aparţin bazinului hidrografic Ialomiţa.
Debitele medii multianuale şi nivelurile maxime istorice înregistrate la Staţiile
hidrometrice din reţeaua naţională amplasate pe cursurile de apă din judeţul Braşov,
aferente bazinului hidrografic Olt, sunt prezentate în tabelul alăturat:
Nr. Debite medii

Râul – Staţia Hidrometrică Nivel maxim istoric
crt. multianuale
1 Olt - Podu Olt 24,2 H = 505 cm / 10.05.2005 (499,56 mdM)
2 Olt - Feldioara 39,4 H = 592 cm / 04.06.1998 (488,499 mdM)
3 Olt - Hoghiz 50,6 H = 519 cm / 1988
4 Ramura Mică -Babarunca 0,513 H = 203 cm / 1975 (889,222 mdM)
5 Tărlung - Babarunca 1,03 H = 254 cm / 1975 (890,084 mdM)
6 Teliu -Teliu 0,491 H = 195 cm / 27.05.1991(539,696 mdM)
7 Ghimbăşel - Râşnov 1,98 H = 248 cm / 02.07.1975 (632,57 mdM)
8 Timiş - Dâmbu Morii 1,28 H = 292 cm / 18.06.1981 (684,45 mdM)
9 Bârsa - Zărneşti 3,37 H = 185 cm / 12.07.2009 (670,86 mdM)
10 Turcu - Moieciu De Sus 0,325 H = 103 cm / 26.04.2012 (1100,01 mdM)
11 Turcu - Tohanu Nou 2,24 H = 284 cm / 02.07.1975 (689,73 mdM)
12 Homorod Ciucaş - Dumbrăviţa 1,11 H = 374 cm / 07.06.1994 (523,896 mdM)
13 Valea Mare -Dopca 0,136 H = 198 cm / 17.06.2015 (497,779 mdM)
14 Homorod - Rupea Gară 3,59 H = 530 cm / 1975
15 Cozd - Dacia 0,454 H = 410 cm / 16.07.1998 (468,59 mdM)
16 Felmer - Felmer 0,118 H = 310 cm / 19.08.2005 (463,89 mdM)
17 Şercaia - Şercaia 3,43 H = 300 cm / 30.06.2011 (440,852 mdM)
18 Racoviţa - Făgăraş 1,94 H = 232cm / 11.06.2011 (424,477 mdM)
19 Breaza - Breaza 1,65 H = 257 cm / 10.06.1991 (780,355 mdM)
În alcătuirea resurselor de apă ale judeţului intră, pe de o parte, apele subterane

(freatice şi de adâncime), iar pe de altă parte, apele de suprafaţă (reţeaua de râuri, lacuri
naturale şi artificiale).
Apele subterane:
În funcţie de condiţiile geologice, se deosebesc două zone principale:
- o zonă montană cu roci mai consistente (şisturi cristaline, calcare, gresii, etc.) unde
stratul acvifer se află de regulă, la adâncime;
- o zonă joasă (incluzând şesurile depresionare, luncile şi terasele Oltului), în care
materialele sedimentare detritice mai moi (pietrişuri pleistocene, nisipuri holocene) au o
grosime mare, permiţând constituirea unor orizonturi acvifere destul de bogate şi cu calităţi
corespunzătoare pentru diferite utilizări.
În sectorul Ţara Bârsei se remarcă ape de adâncime de bună calitate, apa freatică se
găseşte la o adâncime de la 1 - 2 m până la 10 - 15 m, mai ridicată în zona Sânpetru -
Hărman - Prejmer, cu un debit până la 6 l/s.
În sectorul Rupea - Homorod apele de adâncime nu oferă debite importante de apă
de bună calitate; apa freatică, de mică adâncime şi grosime are debite scăzute, fiind puternic
influenţate de regimul ploilor; apa freatică din lunca Oltului aferentă acestui sector,
înregistrează un debit de 0,2 mc/s.
NESECRET
9/53
În sectorul Făgăraş, unde straturile de pietriş şi nisip cuaternar ating grosimi de 35-
40 m, stratul acvifer se află la o adâncime ce nu depăşeşte 60-70 m, iar debitul exploatabil
din aceste depozite este de 1-5 l/s.
Pe teritoriul judeţului Braşov o cantitate mare de apă apare sub formă de izvoare, în
special în zona de munte. Izvoarele ce apar în zona munţilor Ciucaş şi Bucegi au un debit
de circa 100 l/s şi sunt captate pentru alimentarea cu apă a Braşovului. În zona calcaroasă
a munţilor Piatra Craiului există numeroase izvoare carstice, unele din ele având un debit
maxim de peste 600 l/s. Multe izvoare apar pe linia de front inferior a piemonturilor, ale
căror materiale permeabile facilitează o acumulare abundentă a apelor de infiltraţie.
În ansamblu, resursele de apă subterană ale judeţului sunt considerabile şi pot aduce
o contribuţie substanţială la satisfacerea necesarului de apă a acestei zone.
Apele de suprafaţă:
Teritoriul judeţului Braşov se încadrează (în marea majoritate) în bazinul hidrografic
superior al Oltului, care străbate judeţul pe o distanţă de circa 200 km, de la confluenţa
Râului Negru până la confluenţa Râului Ucea. Între aceste limite Oltul primeşte numeroşi
afluenţi dintre care cei mai importanţi sunt, pe partea dreaptă: Aita, Baraoltul, Vârghişul,
Homorodul Mare cu Homorodul Mic şi Valea Mare, Ticuşul, Felmerul şi Cincu, iar pe
partea stângă: Tărlungul, Timişul cu Ghimbăşelul, Bârsa, Vulcăniţa, Homorod-Ciucaş,
Crizbavul, Bogata, Comana, Veneţia, Şercaia, Mândra, Sebeşul, Berivoiul, Dejanul, Breaza
cu Pojorâta, Sâmbăta, Viştea cu Viştişoara, Ucea.
Dispoziţia reţelei hidrografice este, în general, convergentă, toate râurile care
izvorăsc din munţi curgând spre depresiuni unde sunt colectate de Râul Olt, de-a lungul
acestuia formându-se câteva arii de convergenţă, cum sunt cele de la Lunca Câlnicului,
Feldioara, Augustin, Homorod şi Făgăraş. Densitatea reţelei râurilor este mai mare pe
versantul nordic al munţilor Făgăraş şi în depresiunea adiacentă unde ajunge până la 1,4
km/kmp (una din cele mai mari valori din ţară). Pe măsură ce altitudinea scade şi dependent
de aceasta şi cantitatea de precipitaţii, densitatea scade, înregistrând 0,6 – 0,7 km/kmp în
câmpia depresionară. Debitul anual al Oltului înregistrează 30 mc/s la Feldioara, crescând
la 50 mc/s la Făgăraş. În comparaţie cu Oltul, afluenţii acestuia au debitele mai mici, dar
nu neglijabile: Ghimbăşelul 1,8 mc/s la Râşnov şi 2,8 mc/s la confluenţa cu Oltul, Bârsa
2,9 mc/s la Zărneşti, Homorodul Mare 4,3 mc/s, Viştea 0,5 mc/s, etc.
Tabloul apelor de suprafaţă este completat cu lacurile glaciare din Munţii
Făgăraşului (Urlea, Podragu) – surse de alimentare ale unor râuri făgărăşene – şi lacuri
artificiale utilizate fie pentru alimentarea cu apă potabilă, fie pentru furnizarea de
hidroenergie.
Reţeaua hidrografică, cu o densitate mare şi o alimentare bogată, dă valori mari ale
scurgerii, înscriind jud. Braşov în categoria zonelor afectate frecvent de viituri de mare
amploare. Scurgerea maximă se produce de regulă în perioada aprilie-mai în urma topirii
zăpezilor, combinată cu căderile de precipitaţii.
Scurgerea medie are valori cuprinse între 25 l/s/kmp în zona înalta şi 6 l/s/kmp în
depresiuni şi are următoarea repartiţie anuală (conform datelor statistice):
- 50 % din scurgerea medie se realizează primăvara;
- 20 % din scurgerea medie se realizează vara;
- 15 % din scurgerea medie se realizează toamna;
NESECRET
10/53
- 15 % din scurgerea medie se realizează iarna.
Zona Hoghiz-Făgăraş, mai des afectată de viituri în ultimii ani, se caracterizează
printr-o creştere rapidă a nivelurilor şi debitelor (în 10 – 12 ore se depăşesc pragurile de
apărare la Hoghiz), cauza principală fiind afluenţii de pe partea dreapta a râului Olt. Se
remarcă de asemenea creşterea frecvenţei fenomenelor hidrologice periculoase de scurgere
pe versanţi, mult accentuate în zonele fără perdele forestiere de protecţie (ex. com. Şoarş,
Cincu, Jibert etc.).
Datorită lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor ce s-au executat treptat, după
1975, au fost apărate localităţi, importante suprafeţe de teren, drumuri, căi ferate etc., dar
pe de altă parte, s-au redus timpii de propagare, crescând şi puterea de eroziune şi transport.
Acumulările existente duc la atenuarea şi controlarea doar parţială a undelor de
viitură.
Repartiţia pe bazine hidrografice a lungimii cursurilor de apă, a suprafeţelor apelor
curgătoare, a suprafeţelor acumulărilor şi canalelor de derivaţie este prezentată în tabelul
de mai jos:
Lungimi Suprafeţe Suprafeţe Suprafeţe Total
Denumire Suprafeţe Suprafeţe Suprafeţe
cursuri de ape canale, amenajări suprafeţe
bazin bălţi acumulări alte ape
apă curgătoare derivaţii piscicole lucii apă
hidrografic (ha) (ha) (ha)
(km) (ha) (ha) (ha) (ha)
Total bazin
hidrografic 2011,45 2155,49 4,50 704,76 18,86 21,06 20,67 2925,34
Olt
Total bazin
hidrografic 38,50 72,31 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 72,31
Mureş
Total bazin
hidrografic
25,00 9,95 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 9,95
Ialomiţa
(Prahova)
Total bazin
hidrografic 72,00 99,37 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 99,37
Buzău
TOTAL
JUDEŢ 2146,95 2337,12 4,50 704,76 18,86 21,06 20,67 3106,97
BRAŞOV
Sistemul de Gospodărire a Apelor Braşov (SGA Braşov) administrează cursurile de
apă din Bazinul hidrografic Olt de pe raza judeţului Braşov, prin 19 Staţii Hidrometrice
(Podu Olt - r. Olt, Feldioara - r. Olt, Hoghiz - r. Olt, Babarunca - pr. Tărlung, Babarunca -
pr. Ramura Mică, Teliu - pr. Teliu, Râşnov - pr. Ghimbăşel, Dâmbu Morii - pr. Timiş,
Zărneşti - pr. Bârsa, Moieciu de Sus - pr. Turcu, Tohanu Nou - pr. Turcu, Dumbrăviţa - pr.
Homorod Ciucaş, Dopca - pr. Valea Mare, Rupea Gară - pr. Homorodu Mare, Dacia - pr.
Cozd, Felmer-pr. Felmer, Şercaia - pr. Şercaia, Făgăraş - pr. Racoviţa, Breaza - pr. Breaza).
Lacuri, iazuri, lacuri de acumulare, acumulări piscicole aflate în evidenţa SGA
Braşov, sunt prezentate în anexa nr. 2a.
Amenajări hidrotehnice: la nivelul judeţului Braşov există o gamă largă de lucrări
hidrotehnice – diguri, regularizări albii, consolidări mal, acumulări, prize apă, canale,
derivaţii etc.
NESECRET
11/53
Principalii deţinători ai acestor lucrări sunt Administraţia Naţională „Apele
Române” – Sistemul de Gospodărire a Apelor Braşov, Administraţia Naţională de
Îmbunătăţiri Funciare – Filiala Braşov şi S.C. Hidroelectrica S.A.- Sucursala Hidrocentrale
Sibiu, respectiv:
Lucrare hidrotehnică U.M. S.G.A. Braşov A.N.I.F.Braşov Hidroelectrica
Acumulări permanente
mil. m³ 21,241 - 4,491
(Volum total)
Ac. nepermanente
mil. m³ 0,107 - -
(Volum total)
17,9 dig contur
Diguri km 310,336 -
baraje
Regularizări km 193,035 68,798 -
Consolidări de mal km 66,863 - -
Canale, derivaţii km 43 - -
Conducte aducţiune km 20,079 - -
Canale desecare km / ha - 2559,711 / 76964 -
Prize apă buc 3 - -
M.H.C. buc 4 10
Aceste lucrări se găsesc în principal pe r. Olt, cât şi pe afluenţii principali ai acestuia:

Tărlung, Ghimbăşel, Bârsa, Homorod Ciucaş, Homorod etc.
Lucrările de îndiguire au fost dimensionate în general la o asigurare de calcul de 5
% pentru localităţi şi 10 % pentru terenurile agricole.
Lucrările apără îndeosebi intravilanul unor localităţi, dar şi terenuri agricole sau alte
obiective socio-economice:
- pe r. Olt sector îndiguit: Lunca Câlnicului, Podu Olt, Feldioara, Colonia
Reconstrucţia, Rotbav, Măieruș, Apaţa, Ormeniș, Augustin, Racoș, Mateiaş,
Dopca, Bogata Olteană, Hoghiz, Ungra, Comăna;
- pe r. Olt zona ac. Voila si Viştea (diguri contur): mun. Făgăraş, Beclean, Voila,
Sâmbăta de Jos, Olteţ, Rucăr, Viştea de Jos, Ucea de Jos, Feldioara;
- pe pr. Tărlung aval ac. Săcele (acumulare-atenuare viitură şi dig zona Teliu):
Săcele, Tărlungeni, Cărpiniş, Budila, Prejmer, Stupinii Prejmerului, Teliu, Lunca
Mărcuşului;
- pe pr. Ghimbăşel sector îndiguit: cartier Stupini-Braşov, Bod Colonie, Bod Sat,
extravilan Sânpetru;
- pe pr. Bârsa sector îndiguit: Hălchiu, Bod Colonie, Feldioara, extravilan Braşov;
- pe pr. Homorod Ciucaş sector îndiguit şi ac. Holboşel: Vlădeni, Dumbrăviţa, Satu
Nou, Feldioara;
- pe pr. Pănicel (Sohodol) sector îndiguit: Râşnov;
- pe pr. Valea Seacă: Budila;
- pe pr. Valea Mare (Dopca) aval ac. Dopca (acumulare-atenuare viitură): Dopca;
- pe pr. Homorodu Mare sector îndiguit: Ioneşti, Drăuşeni, Caţa, Homorod, Rupea
Gară, Ungra;
- pe pr. Homorodu Mic sector îndiguit: Jimbor, Mercheaşa, Homorod
- pe pr. Cozd sector îndiguit: Jibert, Lovnic, Rupea, Homorod;
- pe pr. Sebeş sector îndiguit: Hârseni, Sebeş, Ileni;
NESECRET
12/53
- pe pr. Cincu: Cincşor;
- pe pr. Viştea: Viştea de Jos.
2.5 Populaţie
Populaţia totală stabilă a judeţului Braşov în anul 2017 conform datelor primite de
la Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov a fost de 632.941 de locuitori, din care 73,02 %
locuitori ai municipiilor şi oraşelor, iar 26,98 % ai satelor şi comunelor.
48,45 % din populaţia judeţului Braşov sunt persoane de sex masculin, iar 51,55 %
sunt persoane de sex feminin. (Anexa 3a)
Structura populaţiei pe naţionalităţi la recensământul din 2011, potrivit liberei
declaraţii a persoanelor recenzate, a fost următoarea: români – 82,53 %, maghiari – 7,22
%, rromi – 3,37%, germani – 0,53 % şi alte naţionalităţi – 6,33 %. (Anexa 3b)
Densitatea populaţiei a avut o creştere lentă, astfel că dacă în 2001 era de 117,2 loc/
km în anul 2017 a fost de 118,01 loc/km2.
2
În mediul urban, suprafaţa locuibilă însumează 5365850 m2 (din care 3.606.545 m2

în municipiul Braşov), iar suprafaţa locuibilă reprezintă 72% din totalul pe judeţ.
Mişcarea naturală a populaţiei conform datelor primite de la Direcţia Judeţeană de
Statistică Braşov pentru perioada 2012 – 2016 este redată de anexa nr. 3c la prezentul
document.
2.6 Căi de transport

Reţeaua de drumuri publice a judeţului Braşov are o lungime de 1490,608 km.
Braşovul este străbătut de Coridorul 4 European şi drumul european E 60.
Prin judeţ trec următoarele căi rutiere:
- şosele internaţionale:
- principale E 60: Hamburg – Praga – Budapesta – Oradea – Cluj-Napoca –
Târgu Mureş – Braşov – Bucureşti – Constanţa;
- secundare E 574: Craiova – Piteşti – Braşov – Târgu Secuiesc – Oneşti –
Bacău;
- drumuri naţionale: 395,974 km;
- drumuri judeţene: 772,187 km;
- drumuri comunale: 322,445 km;
Cele 8 drumuri naţionale care traversează judeţul sunt clasificate în:
- drumuri europene: DN 1, DN 11, DN 13, DN 73, având o lungime de 269,330
km.
- drumuri principale: DN 1A, DN 10, în lungime de 53,779 km.
- drumuri secundare: DN 73B, DN 73A, în lungime de 72,865 km.
Conform datelor obţinute de la Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov, la nivelul
judeţului până în anul 2016, au fost modernizate drumuri pe o lungime de 800 de km.
Densitatea drumurilor publice la 100 de km2 la nivel de judeţ este de 31.
Harta rutieră a judeţului Braşov, este prezentată în anexa nr. 4.
Judeţul Braşov dispune de o reţea de cale ferată în lungime totală de 353 km, din
care 184 km este electrificată. Densitatea liniilor de cale ferată la 1.000 km2 este de 65,8
km şi situează judeţul pe locul 7 în ţară. Din totalul liniilor de cale ferată cu ecartament
NESECRET
13/53
normal, 222 km reprezintă linii cu o cale, iar 131 km linii cu două căi. Circulaţia feroviară
se realizează în cadrul judeţului pe 4 magistrale şi o linie CF, astfel:
- Magistrala 1 – Bucureşti – Predeal – Braşov în partea de sud, linie dublă,
electrificată;
- Magistrala 2 – Braşov – Sibiu – partea de vest, linie simplă;
- Magistrala 3 – Braşov – Sighişoara – în partea de nord, linie dublă electrificată;
- Magistrala 4 – Braşov – Miercurea Ciuc în partea de nord-est, linie simplă
electrificată.
Braşovul este unul din cele mai importante noduri de cale ferată, Regionala CFR
Braşov deservește 6 judeţe cu peste 104 staţii amenajate.
Harta generală a reţelei feroviare CFR este prezentată în anexa 4a.
La nivelul judeţului Braşov există 9 tuneluri feroviare, astfel: Tunelul Mare Predeal
linia I – dreapta, Tunelul Mare Predeal linia II – stânga, Tunelul Mic Predeal linia I –
dreapta, Tunelul Mic Predeal linia II – stânga, Tunelul Columbelul, Tunelul Morii, Tunelul
Dealul Negru şi Tunelul Beia. Caracteristicile tehnice ale tunelurilor feroviare din judeţul
Braşov sunt prezentate în anexa 5.
Judeţul Braşov nu dispune de aeroporturi comerciale, pe teritoriul acestuia existând
patru aerodromuri sportive, la Sânpetru, Ghimbav, Prejmer şi Zărneşti, precum şi trei
heliporturi – una aparţinând I.A.R. Ghimbav, celelalte două fiind MIR AERO Braşov şi
Cobrex Braşov (Anexa 5a).
Spaţiul aerian al judeţului este tranzitat de 3 culoare aeriene.
Teritoriul judeţului este traversat de la nord la sud de o conductă magistrală pentru
transportul gazelor naturale de la exploataţiile din centrul Transilvaniei în partea de sud a
ţării.
Judeţul Braşov are o reţea de conducte de gaze naturale de înaltă, medie şi joasă
presiune în lungime totală de 1.294 km. Debitul instalat este de 80.125 Nm3/h. Începând cu
anul 1990 au luat fiinţă noi reţele şi s-au întocmit studii de fezabilitate pentru o serie de alte
localităţi.
Conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov la sfârşitul
anului 2016, lungimea simplă a conductelor de distribuţie a gazelor naturale în judeţ a fost
de 1627,9 km. În judeţul Braşov, un număr de 42 de localităţi (dintre care 10 oraşe)
beneficiază de alimentare cu gaze naturale.
2.7 Dezvoltarea economică

În prezent, economia judeţului Braşov este una foarte diversificată, cu accente
puternice în domeniul industriei, comparativ cu anul 2008 când ne prezentam ca un judeţ
preponderent comercial. În judeţul Braşov s-au dezvoltat industria construcţiilor de maşini,
industria prelucrării metalelor, industria farmaceutică, alimentară şi de prelucrare a
lemnului, dar şi domeniul construcţiilor, al transportului şi serviciilor.
Este încă loc de creştere în activităţi precum: agricultură, intermedieri financiare şi
asigurări, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, informatică şi comunicaţii, protecţia
mediului, dar şi industrie, turism, construcţii şi infrastructură (autostradă, aeroport, terminal
intermodal, spital regional).
NESECRET
14/53
Se valorifică superior resursele naturale şi produsele agricole din zonă, ponderea cea
mai mare fiind deţinută de ramurile:
- agricultură, vânătoare şi silvicultură: 344 unităţi de profil;
- industrie extractivă: 23 unităţi;
- pescuit şi piscicultură: 22 unităţi;
Alte ramuri de activitate în judeţ:
- industrie prelucrătoare: 2134 unităţi;
- energie electrică şi termică, gaze şi apă: 32 unităţi;
- construcţii: 1783 unităţi;
- transport, depozitare şi comunicaţii: 1207;
Sectorul zootehnic este compus din următoarele efective de animale:
- bovine: 9120 capete;
- suine: 55406 capete;
- ovine: 12150 capete;
- păsări: 2.094.982 capete;
În anexa 6 este prezentată lista cu exploataţiile zootehnice de pe teritoriul judeţului,
iar în anexa 7 catagrafia speciilor de animale pe localităţi pentru anul 2018 în judeţul
Braşov.
Turismul: judeţul Braşov, situat în partea centrală a ţării, fiind traversat de
importante artere de circulaţie rutieră şi feroviară şi se află în imediata vecinătate a altor
zone turistice: Valea Prahovei, culoarul Rucăr - Bran, zona Sibiu – Valea Oltului, Podişul
Târnavelor etc.
Numeroase monumente ale naturii, între care “Poiana Narciselor” din vecinătatea
municipiului Făgăraş, Mlaştinile Hărman–Dealul Lempeş, cu microclimat şi floră de
excepţie, Tigăile Ciucaşului, Abruptul Bucşoiu sau Căldarea Mălăieştilor din munţii
Bucegi, au o valoare peisagistică unică. Pe teritoriul judeţului Braşov există două parcuri
naţionale – Parcul Naţional Piatra Craiului şi o parte a parcului naţional Bucegi – precum
şi douăzeci şi patru de rezervaţii naturale.
Există o concentrare a facilităţilor turistice în partea de sud a judeţului, mai ales în
jurul municipiului Braşov. De aici se porneşte spre reţeaua staţiunilor şi cabanelor din zona
montană. Un interes aparte îl prezintă staţiunea turistice de interes naţional Poiana Braşov
şi zona Bran-Moieciu, staţiunea Predeal, Culoarul Bran-Rucăr, Valea Oltului. Ca staţiuni
balneo-climaterice pot fi amintite: Băile Homorod, Băile Rotbav, Băile Perşani, staţiunea
Zizin.
Distribuţia turiştilor în funcţie de destinaţie:
Pondere Pondere Pondere
Turişti Turişti Total
Locaţia turişti turişti total
români străini turişti
Municipiul
261.463 48% 87.022 78% 348.485 48%
Braşov
Predeal 161.479 29,5% 5.420 8% 166.899 27%
Bran –
70.532 14,5% 7.211 9% 77.743 18%
Moieciu
Alte destinaţii
81.672 8% 6.115 5% 87.787 6%
din judeţ
NESECRET
15/53
Pondere Pondere Pondere
Turişti Turişti Total
Locaţia turişti turişti total
Total turişti în
575.146 100% 105.768 100% 680.914 100%
judeţ
Capacităţi de primire turistică în principalele structuri/unităţi de turism ale judeţului
Braşov:
Nr.
Structuri/unităţi de turism Capacităţi de cazare Observaţii
crt.
1 Hoteluri 6.128
2 Pensiuni 5.768
3 Vile şi cabane turistice 1.517
Număr total locuri de cazare 13.413
La sfârşitul anului 2017, la nivelul judeţului a fost luat în evidenţă un număr de 955
unităţi de primire a turiştilor, pe diferite categorii: hoteluri – 126, hosteluri – 29, hanuri şi
moteluri – 9, vile turistice – 79, cabane turistice - 34, bungalouri – 5, sate de vacanţă – 2,
campinguri şi popasuri – 1, căsuţe turistice – 3, tabere de elevi şi preşcolari – 1, pensiuni
turistice – 255, pensiuni agroturistice – 411.
Resurse naturale
În subsolurile judeţului se întâlnesc gaze naturale şi cărbune. De asemenea,
zăcămintele de ape minerale, nisip şi pietriş sunt câteva din resursele ce sunt exploatate pe
teritoriul judeţului.
Nr.
Substanţa minerală Număr zăcăminte
crt.
1 Gaze naturale 4
2 Cărbune brun 1
3 Turbă 1
4 Minereuri de metale neferoase 1
5 Săruri haloide 1
Roci utile
- Bazalt 7
- Scorii bazaltice 3
- Granodiorit 1
- Calcar 8
6 - Dolomit 1
- Argilă comună 4
- Argilă refractară 3
- Nisip şi pietriş 8
- Gresie 1
- Tufuri 1
Ape minerale
- Ape balneoclimaterice bicarbonate 1
7
- Ape carbogazoase de consum alimentar 1
- Ape clorurate sulfuroase 1
NESECRET
16/53
2.8 Infrastructuri locale
Învăţământ:
Judeţul Braşov dispune de unităţi de învăţământ pentru toate nivelurile de
şcolarizare, astfel:
- Creşe: 9;
- Grădiniţe de copii: 216 de unităţi;
- Învăţământ primar şi gimnazial: 102 de unităţi;
- Învăţământ liceal: 21 de unităţi;
- Colegii: 20 de unităţi;
- Unităţi pentru învăţământ special: 6 unităţi;
- Unităţi cu activităţi extraşcolare: 11 unităţi.
Sănătate:
Sistemul sanitar din judeţ funcţionează la un nivel corespunzător, reţeaua sanitară
fiind bine reprezentată în teritoriu, asistenţa medicală asigurându-se pentru toate gradele de
urgenţă şi pentru toate specialităţile.
Situaţia reţelei sanitare se prezintă astfel:
- Spitale: 13;
- Policlinici: 22;
- Cabinete medicale de familie: 341;
- Cabinete medicale de medicină generală: 5;
- Cabinete medicale de specialitate: 242;
- Cabinete stomatologice: 373;
- Laboratoare medicale: 46
- Laboratoare de tehnică dentară: 58;
- Dispensare medicale: 3;
- Farmacii: 263;
- Depozite farmaceutice: 12.
Situaţia staţiilor/substaţiilor de ambulanţă din judeţ se prezintă astfel:
Număr de ambulanţe
Nr. Echipaje Nr.
Structura Localitatea Alte
crt. C2 B1/B2 A1/A2 pe tură telefon/fax
AMD
Serviciul de
0268/413333
ambulanţă
1. Braşov 3 15 10/4 4 5/6 0268/416684
judeţean
0268/416411
Braşov
Substaţia
2. Codlea - 2 - - 1/2 0268/250755
Codlea
Substaţia
3. Făgăraş - 1/2 1/1 1 2/3 0268/211666
Făgăraş
Substaţia
4. Predeal - 1 - - 1/1 0268/455903
Predeal
Substaţia Poiana
5. - 1 - - 0/1 0268/262071
Poiana Braşov Braşov
Substaţia
6. Râşnov - 1 - - 0/1 0268/231194
Râşnov
Substaţia
7. Rupea - 2 - - 1/2 0268/260588
Rupea
NESECRET
17/53
Număr de ambulanţe
Nr. Echipaje Nr.
Structura Localitatea Alte
crt. C2 B1/B2 A1/A2 pe tură telefon/fax
AMD
Substaţia
8. Săcele - 1 - - 0/1 -
Săcele
Substaţia
9. Victoria - 2 - - 1/2 0268/241520
Victoria
Substaţia
10. Tărlungeni - 1 - - 0/1 0268/365422
Tărlungeni
Substaţia
11. Zărneşti - 1 - - 0/1 0268/220177
Zărneşti
Substaţia
12. Bran - 1 - - 0/1 -
Bran
Alături de asistenţa medicală de specialitate, se desfăşoară şi o susţinută asistenţă
socială, fiind acordată o atenţie deosebită problemelor întâmpinate de categoriile
defavorizate ale populaţiei (copii, bătrâni şi persoane cu dizabilităţi), în prezent existând în
judeţ mai multe centre de plasament şi ocrotire.
Unităţile de cultură din judeţ sunt categorisite astfel:
- Teatre dramatice: 1;
- Teatre de păpuşi sau marionete: 1;
- Filarmonici sau orchestre simfonice: 1;
- Muzee: 33;
- Cinematografe: 1;
Reţele de utilităţi:
Alimentarea cu apă
Resursele de apă utilizate pentru alimentări cu apă potabilă sunt modice, având în
vedere calitatea necorespunzătoare a unor surse de suprafaţă, precum şi faptul că distribuţia
lor pe teritoriul judeţului nu este uniformă.
Resursele de apă mai importante, în funcţie de sursă (subterană sau de suprafaţă)
sunt:
- resurse subterane – cca. 12 m3/s;
- resurse de suprafaţă:
 Olt – cca. 1.200 milioane m3 la Feldioara;
 Olt – cca. 1.870 milioane m3 la Făgăraş;
 Lacul de acumulare Săcele – cca. 15 milioane m3.
 Lacul de acumulare Dopca – cca. 0,7 milioane m3;
Necesarul de apă pentru judeţul Braşov se ridică la cca. 6,3 m3/s, din care apă
potabilă (pentru populaţie şi industrie) 3,1 m3/s şi apă industrială 3,2 m3/s.
În general, localităţile urbane din judeţul Braşov sunt alimentate prin sisteme
centralizate cu apă de suprafaţă, cu staţii de tratare şi captări, prin puţuri forate la 50-100
m adâncime, prin puţuri săpate de mică adâncime, precum şi prin drenuri sau izvoare. Doar
municipiul Braşov şi oraşul Victoria dispun de surse suficiente pentru acoperirea
necesarului de apă normat. Celelalte localităţi urbane prezintă un deficit important, fapt ce
impune suplimentarea resurselor.
Numai o parte din localităţile rurale au sisteme centralizate de alimentare cu apă,
unele dintre ele fiind în situaţia de a nu avea asigurate sursele pe teritoriul propriu. Studiile
NESECRET
18/53
efectuate după 1990 (studii de soluţii şi studii de fezabilitate) au identificat posibilităţi de
asigurare a unor asemenea surse.
Prelucrarea apelor uzate are un impact major asupra mediului înconjurător. Datorită
lipsei de atenţie acordată acestui aspect înainte de 1990, întregul sistem de prelucrare şi
reciclare a apelor uzate este depăşit, învechit şi într-o stare de funcţionare precară. Pentru
o evaluare exactă a investiţiilor ce se impun este necesară o diagnoză a reţelei, depistarea
apelor parazite şi a branşamentelor defectuoase.
Alimentarea cu gaze naturale
Judeţul Braşov are o reţea de conducte de gaze naturale de înaltă, medie şi joasă
presiune în lungime totală de 1294 km. Debitul instalat este de 80125 Nm3/h. Începând cu
anul 1990 au luat fiinţă noi reţele şi s-au întocmit studii de fezabilitate pentru o serie de alte
localităţi.
Alimentarea cu energie electrică
Consumul maxim de putere al judeţului Braşov este de cca. 340 MW în sezon de
vară şi cca. 370 MW în sezonul de iarnă. Acest consum este acoperit de centralele locale
cu cca. 50 MW în sezonul de vară şi cu cca. 60 MW în sezonul de iarnă, iar restul din
sistemul energetic naţional.
Consumul beneficiarilor sociali de importanţă deosebită din judeţul Braşov pe zone
se prezintă astfel:
Total putere maxim Putere acoperită prin Putere neacoperită prin
Zona cerută (MW) grupuri proprii grupuri proprii
TOTAL JUDEŢ
6520 1325 5195
BRAŞOV
din care:
Municipiul Braşov 4100 900 3200
Zona Săcele –
820 62 758
Predeal
Zona Codlea 420 125 295
Zona Râşnov –
320 70 250
Cristian – Zărneşti
Zona Făgăraş –
670 115 555
Victoria
Zona Rupea 190 53 137
În anexa 8 sunt prezentate reţeaua de înaltă tensiune şi sursele de energie electrică

din judeţ.
Locuri de adunare şi cazare a sinistraţilor: Pentru evacuarea şi cazarea
sinistraţilor pot fi folosite spaţiile existente din sălile de sport, căminele culturale, şcolile şi
alte spaţii existente pe raza localităţilor. În anexa 9 sunt prezentate locurile de cazare şi
hrănire a sinistraţilor, iar în anexa 9a amplasarea taberelor de sinistraţi în judeţul Braşov.
NESECRET
19/53
3. RISCURI GENERATOARE DE SITUAŢII DE URGENŢĂ
3.1 Tipuri de riscuri ce se pot manifesta în zona de competenţă
3.1.1 Furtuni şi viscol
3.1.1.1. Viscol
3.1.1.2. Furtuni – vânt puternic şi/sau precipitaţii masive
3.1.1.3. Căderi de grindină
În perioada 2007 – 2017, la nivelul judeţului Braşov nu au existat situaţii de blocaj
rutier cauzat de viscol, doar de furtuni şi vânt puternic, care au provocat căderea de copaci
pe carosabil, fapt care a blocat tronsoane de drum naţional pe durata maximă de 4 ore.
Conform datelor statistice de la Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM),
Centrul Meteorologic Regional Transilvania Sud Sibiu (CMR Transilvania Sud Sibiu) în
perioda de referinţă (2007 - 2017) la Staţia Meteorologică Braşov şi Făgăraş s-au înregistrat
următoarele măsurători:
BRAŞOV
Transport de Vânt
An/fenomen Grindină Vijelie
zăpadă la sol puternic
3caz/ian
2 caz/ian
2007 1caz/ian 1caz/apr ---
1 caz/feb
2caz/iun
1caz/ian
2008 --- --- 1caz/apr ---
1caz/nov
2009 --- --- 1caz/mar ---
2010 --- --- --- ---
1caz/feb
2011 --- --- 1caz/apr ---
1caz/iul
1 caz/ian
1caz/feb
2012 --- 2 caz/feb 1caz/apr
1caz/apr
2 caz/dec
2013 --- --- 1caz/mar ---
2014 --- --- 1caz/mar ---
2015 --- --- --- ---
2016 --- --- --- ---
2017 --- 2caz/ian 1caz/sep ---
FĂGĂRAŞ
Transport de Vânt
2007 -- 1caz/ian --- ---
1caz/ian
2008 --- 1caz/feb --- 1caz/aug
1caz/nov
2009 --- --- --- ---
1caz/iul
2010 2caz/ian --- ---
1caz/aug
2011 --- --- 1caz/feb 1caz/iul
1caz/ian
2012 --- --- 1caz/apr
2caz/feb
NESECRET
20/53
Transport de Vânt
2caz/dec
2013 --- --- --- ---
2014 --- --- --- ---
2015 1caz/mai --- --- ---
2016 --- 1caz/nov --- ---
2017 --- --- --- ---
3.1.2 Inundaţii
3.1.2.1.Inundaţii ca urmare a revărsărilor naturale ale cursurilor de apă
cauzate de creşterea debitelor provenite din precipitaţii şi/sau din topirea
bruscă a stratului de zăpadă sau a blocajelor cauzate de dimensiunile
insuficiente ale secţiunilor de scurgere a podurilor şi podeţelor, blocajelor
produse de gheţuri sau de plutitori (deşeuri şi material lemnos), alunecări de
teren, aluviuni şi avalanşe de zăpadă, precum şi inundaţii prin scurgeri de pe
versanţi;
3.1.2.2. Inundaţii provocate de incidente, accidente sau avarii la
construcţiile hidrotehnice
3.1.2.3. Inundaţii produse de ridicarea nivelului pânzei de apă freatică
Reţeaua hidrografică destul de densă, cu o alimentare bogată, dă valori mari ale
scurgerii înscriind judeţul Braşov în categoria zonelor frecvent afectate de viituri de mare
amploare.
Scurgerea maximă se produce de regulă în perioada aprilie-mai în urma topirii
zăpezilor, combinată cu producerea precipitaţiilor de primăvară. De asemenea se produc
frecvent viituri în lunile iunie-august în urma ploilor sub formă de averse.
În cursul anului 2005 judeţul Braşov a fost afectat de inundaţii de amploare în urma
precipitaţiilor abundente căzute în lunile mai – iunie şi iulie – august.
Viituri asemănătoare ca amplitudine s-au produs în anii 1975, 1981, 1984, 1999, dar
evoluţia lor a fost diferită datorită lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor ce s-au
executat în această perioadă.
Prin lucrări de îndiguire realizate au fost apărate localităţi, importante suprafeţe de
teren, drumuri, căi ferate.
Intravilanul localităţilor ce poate fi afectat în cazul unor accidente la construcţiile
hidrotehnice sunt:
- pe r. Olt sector îndiguit: Lunca Câlnicului, Podu Olt, Feldioara, Colonia
Reconstrucţia, Rotbav, Măieruş, Apaţa, Ormeniş, Augustin, Racoş, Mateiaş,
Dopca, Bogata Olteană, Hoghiz, Ungra, Comăna;
- pe r. Olt zona ac. Voila si Viştea (diguri contur): mun. Făgăraş, Beclean, Voila,
Sâmbata de Jos, Olteţ, Rucăr, Viştea de Jos, Ucea de Jos, Feldioara;
- pe pr. Tărlung aval ac. Săcele (acumulare-atenuare viitură şi dig zona Teliu):
Săcele, Tărlungeni, Cărpiniş, Budila, Prejmer, Stupinii Prejmerului, Teliu, Lunca
Mărcuşului;
- pe pr. Ghimbăşel sector îndiguit: cartier Stupini-Braşov, Bod Colonie, Bod Sat,
extravilan Sânpetru;
NESECRET
21/53
- pe pr. Bârsa sector îndiguit: Hălchiu, Bod Colonie, Feldioara, extravilan Braşov;
- pe pr. Homorod Ciucaş sector îndiguit şi ac. Holboşel: Vlădeni, Dumbrăviţa, Satu
Nou, Feldioara;
- pe pr. Pănicel (Sohodol) sector îndiguit: Râşnov;
- pe pr. Valea Seacă: Budila;
- pe pr. Valea Mare (Dopca) aval ac. Dopca (acumulare-atenuare viitură): Dopca;
- pe pr. Homorodu Mare sector îndiguit: Ioneşti, Drăuşeni, Caţa, Homorod, Rupea
Gară, Ungra;
- pe pr. Homorodu Mic sector îndiguit: Jimbor, Mercheaşa, Homorod
- pe pr. Cozd sector îndiguit: Jibert, Lovnic, Rupea, Homorod;
- pe pr. Sebeş sector îndiguit: Hârseni, Sebeş, Ileni;
- pe pr. Cincu: Cincşor;
- pe pr. Viştea: Viştea de Jos.
Gestionarea şi managementul acţiunilor sunt asigurate de Sistemul de Gospodărire a
Apelor Braşov.
Istoricul evenimentelor hidrometeorologice deosebite înregistrate în ultimii 10 ani
pe cursurile de apa din judeţ, având ca efecte formarea de viituri cu creşteri importante ale
cotelor şi debitelor este prezentat în anexa 2.
Situaţia localităţilor afectate de inundaţii defalcat pe felul inundaţiilor produse, este
prezentată în anexa 3.
Situaţia cu obiectivele aflate în zone de risc la inundaţii şi accidente la construcţii
hidrotehnice este prezentată în anexa 10.
3.1.2.4. Inundaţii provocate de furtuni marine
Nu este cazul în judeţul Braşov
3.1.3. Căderi masive de zăpadă

3.1.3.1. Ninsori abundente
Din datele statistice primite de la ANM – CMR Transilvania Sud în perioada de
referinţă (2007 – 2017), conform măsurătorilor efectuate la staţiile meteorologice din
judeţul Braşov, fenomenul de ninsori abundente a fost măsurat luând în calcul depunerea
în 24 de ore a stratului de zăpadă, astfel:
Zone joase – Zone de munte –
depuneri peste 15 cm/24 ore depuneri peste 25 cm/24 ore
Staţia Braşov Staţia Făgăraş Staţia Fundata Staţia Predeal Staţia Postăvaru
Grosime Grosime Grosime Grosime Grosim
Data strat Data strat Data strat Data strat Data e strat
(cm) (cm) (cm) (cm) (cm)
28.01. 13.02. 05.12. 05.12. 04.01.
23 20 35 40 46
2018 2009 2010 2010 2007
23.11. 07.04. 09.11. 24.03.
18 35 38 39
2008 2015 2012 2007
26.01. 28.11. 26.01. 19.11.
17 33 35 37
2014 2017 2014 2007
20.01. 04.01. 05.12. 25.11.
15 32 35 37
2010 2007 2007 2008
NESECRET
22/53
Zone joase – Zone de munte –
depuneri peste 15 cm/24 ore depuneri peste 25 cm/24 ore
Staţia Braşov Staţia Făgăraş Staţia Fundata Staţia Predeal Staţia Postăvaru
21.01. 09.10. 23.11. 23.11.
15 30 32 30
2017 2011 2008 2008
05.12. 03.01. 03.01.
30 29 25
2008 2007 2007
26.01. 26.01.
28 28
2014 2012
26.01. 04.02.
27 27
2012 2007
18.01. 14.04.
26 26
2016 2011
14.04. 28.01.
25 25
2011 2008
23.11.
25
2008
03.01.
25
2007
Conform măsurătorilor efectuate la staţiile meteorologice din zonele joase a
judeţului, cea mai semnificativă depunere de zăpadă a fost măsurată în anul 2018, la Staţia
Meteorologică Braşov, şi a fost de 23 de cm zăpadă căzută în 24 de ore. În zona de munte,
stratul cel mai gros de zăpadă depus în 24 de ore a fost în Masivul Postăvaru, în anul 2007.
3.1.3.2. Blocare căi rutiere şi feroviare
Căderile masive de zăpadă nu au produs blocarea căilor de circulaţie la nivelul
drumurilor naţionale din judeţ, circulaţia s-a efectuat în condiţii de iarnă, însă au produs
căderea de copaci pe carosabil, fapt pentru care s-a blocat circulaţia pe o perioadă scurtă,
îndepărtarea acestora efectuându-se în timp relativ scurt (sub 4 ore).
Ca urmare a experienţei anilor trecuţi, s-au constatat sectoare de drumuri naţionale
predispuse înzăpezirii în cazul căderii unor cantităţi semnificative de zăpadă şi a
fenomenului de viscol, care necesită o sporită atenţie din partea administratorilor
drumurilor, astfel că s-au montat parazăpezi pentru prevenirea viscolirii zăpezii de pe zona
agricolă din vecinătatea drumurilor naţionale şi aducerea ei pe partea carosabilă.
Aceste zone sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Lungimea (m)
DN Nr.
Dreapta/ Panourilor
sectorul apărat de rânduri Drumurilor Observaţii
stânga ce se vor
panouri parazăpezi necesare apărate
monta
DN1, km 185+750 –
stânga 1 500 DN1 250 buc
186+250
DN1, km 190+000 –
190+500
DN11, km 6+500 – 6+574 stânga 1 74 DN11 37 buc
DN10, km 120+760 –
dreapta 1 240 DN10 120 buc
121+000
DN13, km 12 + 700 –
13+710
NESECRET
23/53
Lungimea (m)
DN Nr.
Dreapta/ Panourilor
sectorul apărat de rânduri Drumurilor Observaţii
stânga ce se vor
panouri parazăpezi necesare apărate
monta
DN13, km 13 + 900 – 14 +
120
DN73, km 113+900 – 114
+ 494
TOTAL 3138 1569 buc
Analizând riscul de căderi masive de zăpadă, putem preciza faptul că acţiunile de

intervenţie au fost îngreunate de lipsa autospecialelor destinate acestui tip de intervenţie
(dotate cu tracţiune integrală, autofreze de zăpadă, autovehicule dotate cu plug etc.) atât
din dotarea ISU Braşov, cât şi din dotarea autorităţilor locale sau a SVSU. În tabelul de mai
jos este prezentată situaţia cu drumurile judeţene predispuse la înzăpeziri, conform
informaţiilor primite de la Consiliul Judeţean Braşov – Serviciul Lucrări de Întreţinere şi
Investiţii Drumuri Judeţene.
Nr.
Nr. drum traseu Poziţii Km
crt.
1 DJ 102 I Lim. jud. Prahova – DN 1A – Şanţuri 49+910-63+549
2 DJ 103 Braşov – Sânpetru – Bod – lim. jud. Covasna 10+000-15+000
DJ 103 A Braşov – Cărpiniş – Tărlungeni – Zizin –
3 3+500-11+000
Dălghiu
DJ 103 B Săcele – Cărpiniş – Tărlungeni – Budila –
4 0+000-6+000
Teliu – lim. jud. Covasna
5 DJ 103 G Măieruș (DJ 131) – lim. jud. Covasna 1+500-2+300
6 DJ 105 Voila – Cincşor – Cincu – lim. jud. Sibiu 11+000-18+800
DJ 105 A: lim. jud. Sibiu – Cincu – Rotbav – Şoarş –
7 29+400-37+400
Văleni – Lovnic – Jibert – Dacia – Rupea
8 DJ 105 P Ucea de Sus – lim. jud. Sibiu 1+000-3+800
DJ 106 B Vulcan (DJ 112 A) – Holbav – Paltin(DJ
9 2+000-4+000
106A)
DJ 112 A Hărman – Bod – Hălchiu – Codlea – Vulcan –
10 27+000-31+000
DN 73A
11 DJ 112 B: Cristian – Vulcan 0+000-5+000
DJ 112 D Tărlungeni – Cărpiniş – Prejmer – Lunca
12 0+000-7+000
Câlnicului
13 DJ 112 E: Tohanu Vechi – Tohanu Nou 0+000-3+300
14 DJ 112 G Peștera – Măgura - Zărneşti 3+000-8+000
15 DJ 130 B Părău (DJ 104) – Grid – Perşani(DN 1) 4+400-7+900
16 DJ 131 C: Augustin – Racoș – DN 13 0+000-17+000
17 DJ 730 lim. jud. Argeş-Şirnea-DN73 9+600-14-500
Referitor la manifestarea acestui tip de risc la nivelul căilor ferate, putem preciza
faptul că în perioada 2015 – 2017 au fost cazuri de blocare a căilor ferate în judeţul Braşov
generate de căderi masive de zăpadă în urma căderilor de copaci pe linia ferată după cum
urmează:
NESECRET
24/53
Nr.
Data şi ora Locul Cauza Întârzieri
crt.
23.03.2013 Copaci căzuţi pe 9 trenuri de călători cu
Timişul de Sus - Predeal
1 ora 06,10- linia de contact şi + 1548 minute şi un
km. 151+200 şi 148+200
10,37 topirea acestuia. tren anulat.
01.10.2013 Copaci căzuţi pe 36 trenuri de călători
Dârste - Predeal km.
2 ora 11,20- linia de contact şi cu + 6097 minute şi 10
153+200
21,56. topirea acestuia. trenuri anulate.
02.10.2013 Copaci căzuţi pe 10 trenuri de călători
Predeal-Timişul de Sus km .
3 ora 03,40- linia de contact şi cu + 1641 minute si 2
152+700
10,28 topirea acestuia. trenuri anulate.
30.11.2014
1 tren de călători cu +
4 ora 04,21- Brădet-Şercaia km. 40+300 Copac căzut
68 minute.
05,20
30.11.2014
3 trenuri de călători cu
5 ora 07,10- Brădet-Şercaia km. 41+250 Copac căzut
+ 160 minute.
07,38
01.12.2014
6 ora 04,16- Brădet-Şercaia km. 40+500 Copac căzut.
51 minute.
05,09
01.12.2014
Brădet-Vlădeni Ardeal km. 1 tren de călători cu +
7 ora 18,05- Copac căzut.
33+800 74 minute.
19,10
01.12.2014 Copac căzut.
8 ora 20,25- Brădet-Şercaia km. 40+700
30 minute.
21,05
01.12.2014 Copac căzut.
Brădet-Vlădeni Ardeal km. 1 tren de călători cu +
9 ora 22,20-
38+800 27 minute.
22,40
08.10.2015
Predeal-Timişu de Sus km. Copac căzut pe linia 1 tren de călători cu +
10 ora 09,53-
149+650 de contact. 24 minute.
10,45
24.11.2015
Predeal-Timişu de Sus km. Copac căzut pe linia 6 trenuri de călători cu
11 ora 08,17-
148+300 de contact. + 550 minute.
11,10
07.04.2013 Copac căzut pe linia
4 trenuri de călători cu
12 ora 07,40- Dârste-Predeal km. 156+600 de contact şi topirea
+ 177 minute.
11,21 acestuia.
10.02.2016
Timişu de Sus-Predeal km. Copac căzut pe linia 15 trenuri de călători
13 ora 16,25-
145+200 de contact. cu + 529 minute.
20,54
07.03.2016
Predeal-Timişu de Sus km. Creangă căzută în 4 trenuri de călători cu
14 ora 11,20-
151+750 gabaritul LC. + 223 minute.
12,08
24.02.2017
Dârste-Timişu de Sus km. Copac căzut pe linia 3 trenuri de călători cu
15 ora 11,37-
17,02
30.10.2017
Copac căzut pe linia 8 trenuri de călători cu
16 ora 07,10- Predeal-Dârste km. 149+800
de contact. + 778 minute.
09,22
NESECRET
25/53
Nr.
Data şi ora Locul Cauza Întârzieri
crt.
30.11.2017
Dârste-Timişu de Sus km. Copac căzut pe linia 4 trenuri de călători cu
17 ora 17,37-
13,16
În concluzie, cu ocazia manifestării tipului de risc analizat, cel mai mare impact
asupra transportului feroviar şi implicit asupra călătorilor s-a produs pe Valea Prahovei pe
tronsonul Braşov – Predeal, conducând la întârzieri ale 100 de trenuri şi anularea a 12,
acumulând în total peste 10.000 de minute întârziere.
Gestionarea riscului de blocare a căilor feroviare cauzate de căderi masive de zăpadă
se desfăşoară sub autoritatea comitetului ministerial pentru situaţii de urgenţă (CMSU -
MT), al cărui preşedinte este ministrul transporturilor.
În cazul ninsorilor abundente, al căderilor masive de zăpadă, respectiv a blocării
căilor de transport feroviar din alte cauze (furtuni sau viscol care provoacă ruperea şi
căderea copacilor pe căile de transport, depunerea unor suluri de zăpadă, avalanşe, căderi
de pietre, fisuri sau distrugeri semnificative ale infrastructurii feroviare), activitatea se
desfăşoară conform Regulamentului de gestionare a situaţiilor de urgenţă specifice tipului
de risc (căderi masive de zăpadă), aprobat prin OMT nr. 1576 din 27.10.2017.
Ministerul Transporturilor, prin ordin al ministrului, constituie Comandamentul
central de iarnă, care coordonează activitatea comandamentelor operaţionale ale
structurilor din compunere, asigurând intervenţia pentru deblocarea căilor de transport.
Intervenţia Companiei Naţionale de Căi Ferate „CFR” SA în cazul manifestării
riscului de „căderi masive de zăpadă” include:
- înlăturarea copacilor, panourilor publicitare, stâlpilor reţelei electrice prăbuşite
de vânt/viscol pe calea ferată;
- înlăturarea stratului de zăpadă de pe calea ferată până la limita în care este posibilă
circulaţia;
- repunerea în funcţiune a instalaţiilor şi panourilor de comandă, semnalizare şi
avertizare afectate;
- remedierea reţelei electrice feroviare afectate.
3.1.4. Tornade: nu există înregistrări de tornade sau fenomene cu caracter tornadic
pe teritoriul judeţului Braşov, iar dată fiind topografia judeţului, riscul producerii acestora
este redus.
3.1.5. Secetă
3.1.5.1. Hidrologică
3.1.5.2. Pedologică
Seceta este o stare climatică extremă, caracterizată prin faptul că o anumită regiune
suferă din cauza lipsei necesarului de apă, însoţită frecvent de caniculă. Seceta apare atunci
când precipitaţiile medii anuale sunt sub media zonei, iar repartiţia lor nu este sincronizată
cu fazele de vegetaţie ale culturilor.
În general se face distincţie între seceta meteorologică (exprimă lipsa precipitaţiilor),
seceta hidrologică (când există un nivel scăzut al rezervelor de apă în subteran şi suprafaţă),
seceta agricolă (când rezerva de umiditate de la nivelul rădăcinilor nu poate asigura
necesarul de apă al plantei de cultură) precum şi seceta socio – economică (când cererea
NESECRET
26/53
pentru apă, ca un bun economic, depăşeşte oferta ca urmare a scăderii rezervelor de apă
cauzate de condiţiile meteorologice).
Seceta hidrologică se definește în funcţie de debitul şi volumul scurgerii apei în râuri
pentru o perioadă de timp.
Seceta pedologică se instalează, atunci când rezerva de apă din sol are valori scăzute
şi deosebit de scăzute, aceasta ducând la apariţia fenomenului de secetă agricolă.
Anul 2012, fiind unul secetos, au fost localităţi afectate de acest fenomen la nivel
naţional.
Seceta a impus măsuri drastice în mai multe localităţi din judeţul Braşov.
Cea mai gravă situaţie a fost în localitatea Ticuş, unde oamenii au fost nevoiţi să
cumpere apă de băut, iar pentru adăparea animalelor transportau apă cu căruţa din râul Olt.
Alimentarea cu apă potabilă a fost afectată la Racoş, Ungra, Măieruş, Bran, Părău,
Codlea şi Feldioara. Au existat restricţii privind folosirea apei potabile în 7 comune din
judeţul Braşov: Vulcan, Hoghiz, Racoş, Homorod, Rupea, Feldioara şi Cristian.
A fost limitată furnizarea de apă şi la obiective industriale, cum ar fi: Nitroporos
Făgăraş, Roman Braşov, Tong Construct Teliu şi Feldioara, Euroagregate, Sut – Icim.
În anul 2012, au fost compromise peste 30% din culturile agricole şi s-a redus
producţia de lapte la toate speciile, din cauza cantităţii reduse de masă verde de pe
suprafeţele de păşuni.
Conform datelor furnizate de către Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Braşov, în
urma existenţei unei evidenţe pentru perioada 2013 – 2017, pe raza judeţului Braşov au fost
înregistrate pagube produse culturilor agricole de fenomenul de secetă agricolă, în anul
2015.
Situaţia culturilor afectate de secetă în perioada iunie – august 2015 se prezintă
astfel:
Factorul
Nr. Suprafaţa
natural de Localitatea Cultura
crt. afectată
risc
Porumb 450 ha
Cartofi de toamnă 120 ha
1. Hărman
Soia 110 ha
2. Bod Păşuni 471 ha
3. Măieruş Păşuni 789 ha
4. Codlea Soia 114 ha
5. Prejmer Soia 183 ha
6. Râşnov Păşuni 12 ha
7. Homorod Păşuni 181 ha
Păşuni 261 ha
Secetă
Fâneţe 572 ha
Sfeclă de zahăr 21 ha
8. Budila Cartof 48 ha
Porumb 9 ha
9. Crizbav Porumb 3,50 ha
Soia 36 ha
Porumb 87 ha
10.
Feldioara Sfeclă de zahăr 152 ha
Păşune 874 ha
NESECRET
27/53
Factorul
Nr. Suprafaţa
natural de Localitatea Cultura
crt. afectată
risc
TOTAL 4493,5 ha
În vederea gestionării acestui tip de risc, anual se elaborează Planul de măsuri pentru
prevenirea şi atenuarea efectelor caniculei şi a secetei la nivelul judeţului Braşov.
3.1.6. Temperaturi extreme
În ceea ce priveşte temperaturile minime, la nivelul judeţului Braşov, cele mai mici
valori se înregistrează în zona municipiului Braşov. Numărul de nopţi geroase (temperaturi
minime mai mici de -10 °C) este apropiat ca valoare în întreg judeţul, exceptând cele din
zona montană înaltă, unde sunt mai scăzute.
Temperatura (t) minimă lunară din intervalul 2007 – 2017.
Staţia
Staţia Braşov Staţia Făgăraş Staţia Fundata Staţia Predeal
Postăvaru
Luna
Anul/ Anul/ Anul/ Anul/ Anul/
t t t t t
ziua ziua ziua ziua ziua
9,10/201 30/2007
I -33,3 8/2015 -29,9 8/2015 -21,8 -17,8 -23,1 10/2017
7 9/2009
II -26,5 2/2012 -24 2/2012 -20,8 8/2012 -21,2 17/2008 -22,6 8/2012
III -16,3 7/2012 -10,1 8/2011 -15,5 9/2011 -13,2 26/2009 -16,5 9/2011
IV -5,1 23/2015 -5,2 2/2012 -7 21/2017 -6,8 16/2007 -7 2/2012
V -2,6 3/2007 -3,5 3/2007 -3,9 2/2007 -6,3 2/2007 -3,5 3/2007
15/200
VI 4,1 3/2008 4,6 3,4 2/2010 1,7 3/2008 2,6 1/2013
9
13/200 13/2007
VII 6,5 13/2007 6,4 4,7 3/2011 3 13/2007 4,8
7 29/2014
29/201
2
VIII 4,4 29/2014 5 5 13/2016 2 31/2008 4,1 24/2017
25/201
4
30/201 30/2017
IX -2,1 30/2017 -0,3 -1,9 -2 20/2008 -2,4 30/2017
7 18/2011
18/201
X -7,8 18/2011 -7,7 -6,7 31/2017 -7,4 14/2007 -7,3 18/2011
1
24/200
XI -16,3 24/2008 -14,1 -12,6 29/2007 -14,4 29/2007 -14,4 24/2008
8
31/201
XII -25,2 31/2014 -23,8 -18,6 31/2014 -16,4 28/2008 -18,9 31/2014
4
În perioada analizată, temperaturile maxime s-au înregistrat în zona joasă a
judeţului – în zona municipiului Făgăraş, ele fiind însă apropiate ca valoare de cele
înregistrate la staţia meteorologică Ghimbav. La fel, numărul de zile tropicale este mai
mare în zona Făgăraşului.
Temperatura (t) maximă lunară din intervalul 2007 – 2017.
Staţia
Postăvaru
Luna
t t t t t
I 16,9 9/2010 18,8 9/2010 12,4 14/2015 7 14/2009 12,7 14/2009
NESECRET
28/53
Staţia
Postăvaru
Luna
t t t t t
28/201
II 19,3 22/2016 20,1 14,9 16/2016 8,7 25/2008 17,7 16/2016
7
23/201
III 24 23/2017 24,9 16,6 24/2017 11,1 30/2009 19,1 30/2009
7
30/201 12/2008 18/2016
IV 30 30/2013 29,9 22,5 30/2013 12,7 24,9
3 27/2007 1/2012
15/200
V 30,4 1/2012 30,6 23,4 1/2013 19,1 20/2008 25 1/2013
7
26/200
VI 34,2 21/2016 34,2 26,8 12/2010 22,4 26/2007 30,4 21/2016
7
24/200
VII 37,2 24/2007 37,5 29,4 23/2007 26,2 24/2007 31,9 24/2007
7
25/201
VIII 37 25/2012 38 29,7 25/2012 24,4 24/2007 32,8 25/2012
2
18/201
IX 34,9 18/2015 34,5 27,7 18/2015 22,3 8/2008 29,8 2/2015
5
X 30,6 1/2012 31,2 1/2012 22,6 1/2012 15,4 17/2007 25,4 1/2012
XI 21,9 7/2009 24,1 5/2013 18,8 12/2012 16,5 6/2008 20,8 6/2008
XII 16,1 4/2008 18 4/2008 13,4 4/2008 8,6 4/2008 14,6 4/2008
3.1.6.1. Depuneri de gheaţă, chiciură, îngheţuri timpurii sau târzii – Nu s-

a găsit o evidenţă privind manifestarea acestor fenomene şi nici frecvenţa de producere ale
acestora la nivelul judeţului Braşov.
3.1.6.2. Polei
Conform datelor primite de la Administraţia Naţională de Meteorologie – Centrul
Meteorologic Regional Transilvania – Sud, la staţiile meteorologice Braşov şi Făgăraş, în
perioada de referinţă s-au înregistrat câteva cazuri de formare a poleiului, acest fenomen
fiind mai frecvent în sezonul de iarnă şi în luna noiembrie, frecvenţa manifestării
fenomenului este mai mare în zona municipiului Braşov.
Consecinţele manifestării acestui fenomen sunt traumatismele suferite de pietoni şi
producerea de accidente rutiere pe drumurile naţionale, judeţene şi comunale.
Staţia meteorologică Staţia meteorologică
Braşov Făgăraş
An/fenomen Polei An/fenomen Polei
2007 - 2007 -
2008 1caz/ian 2008 -
2009 1caz/dec 2009 -
2010 - 2010 1caz/ian
2011 - 2011 -
2012 3caz/dec 2012 -
2013 - 2013 -
3caz/nov; 3caz/nov;
2014 2caz/dec 2014 2caz/dec
2015 - 2015 -
2016 - 2016 -
NESECRET
29/53
Staţia meteorologică Staţia meteorologică
Braşov Făgăraş
An/fenomen Polei An/fenomen Polei
2017 - 2017 -
3.1.6.3. Poduri şi baraje de gheaţă pe apă (zăpor)

Riscul producerii podurilor de gheaţă este mai mare pe râurile mai mari cum ar fi: r.
Olt, r. Tărlung, r. Teliu, r. Ghimbăşel, r. Timiş, r. Bârsa, r. Homorod, însă in perioada de
referinţă 2007 – 2017, nu au fost astfel de situaţii.
3.1.6.4. Poduri şi baraje de gheaţă pe Dunăre – Nu este cazul în judeţul
Braşov
3.1.6.5.Caniculă – A se vedea date statistice la punctul nr. 3.1.6
Conform datelor statistice, acest fenomen se produce în general în lunile iulie şi
august, zona Făgăraşului fiind cea mai călduroasă.
În vederea gestionării acestui tip de risc, anual se elaborează Planul de măsuri pentru
prevenirea şi atenuarea efectelor caniculei şi a secetei la nivelul judeţului Braşov.
3.1.7. Incendii de vegetaţie

3.1.7.1. Incendii la fondul forestier
Fondul forestier al judeţului Braşov este împărţit în ocoale silvice, după cum
urmează:
- ocoale silvice de stat: Braşov, Făgăraş şi Teliu;
- ocoale silvice private:
- Braşov – RPLP Kronstadt RA;
- Zărneşti - Piatra Craiului RA;
- Codlea – Codrii Cetăţilor RA;
- Săcele – Săcele RA;
- Râşnov – Râşnov RA;
- Cristian – Bucegi Piatra Craiului;
- Tărlungeni – Ciucaş RA;
- Rupea – Stejarul RA;
- Măieruş – Măieruş RA;
- Homorod – Pădurea Bogăţii RA;
- Şercaia – Pădurile Şincii RA;
- Voila – Pădurile Făgăraşului RA;
- Târgovişte – Muntenia.
În anul 2016 suprafaţa fondului forestier era de 205170 ha, din care cea împădurită
era de 202177 ha, din care: răşinoase 70490 ha şi foioase 131687.
În literatura de specialitate incendiile la fondul forestier sunt clasificate în trei grupe:
- incendii care se întind deasupra pământului (de pe sol);
- incendii care se întind pe vârfurile copacilor (coronament);
- incendiile la sol (litieră).
Incendiile de pădure pot fi provocate de cele mai diferite cauze, care se pot grupa în
următoarele grupe principale:
NESECRET
30/53
- manipularea imprudentă de către oameni a focului în pădure (inclusiv
întrebuinţarea armelor de vânătoare în pădure pe timp secetos);
- incendierea premeditată;
- scânteile şi cenuşa de la locomotive sau alte maşini care străbat pădurea
- trăsnetele, autoaprinderea păturii organice de pe sol; scântei produse de pietre
care cad de pe stânci; razele solare care trec prin cioburile de sticlă aruncate;
resturile de plante aprinse aduse de păsări şi animale.
Cea mai mare capacitate de ardere o posedă pădurile de pin, zadă, brad, brad alb şi
alte specii de conifere, capacitatea cea mai mică de ardere prezentând-o pădurile de foioase:
stejar, mesteacăn, plop de munte, fag etc.
Conform datelor oferite de Garda Forestieră Braşov, numărul incendiilor de pădure
produse în perioada 2012 – 2017 sunt prezentate în anexa 11.
Harta cu riscul incendiilor la fondul forestier este prezentată în anexa 12.
3.1.7.2. Incendii la vegetaţie ierboasă şi/sau arbustivă

Această categorie de incendii se manifestă pe toată suprafaţa administrativ-teritorială
a judeţului Braşov. Procentual, cauzele probabile de incendiu se prezintă conform tabelului
de mai jos:
Nr. Nr.
Cauze de incendiu / arderi necontrolate Procent
crt. intervenţii
1. Focul deschis în spaţii deschise 118 80,3 %
2. Fumatul 20 13,6 %
3. Acţiune intenţionată 3 2%
4. Jocul copiilor cu focul 2 1,4 %
5. Scântei mecanice, electrostatice şi frecare 2 1,4 %
6. Mijloace de încălzire improvizată 1 0,7 %
7. Trăsnet şi alte fenomene naturale 1 0,7 %
TOTAL 147 100 %
3.1.7.3. Incendii la culturi de cereale păioase
Pe raza judeţului Braşov nu au fost cazuri de incendii la culturi de cereale. Situaţiile
în care unitatea noastră a intervenit sunt reprezentate de incendii la resturile rezultate în
urma recoltării cerealelor, fiind vorba de situaţii punctuale.
3.1.8. Avalanşe
Având în vedere relieful muntos al judeţului, cu cote ce depăşesc 2000 m în masivele
Făgăraş şi Piatra Craiului, există posibilitatea producerii de avalanşe pe crestele şi văile
despădurite, mai frecvent în masivul Făgăraş, Piatra Craiului şi mai puţin în munţii
Ciucaşului. Riscul ca aceste avalanşe să provoace victime este scăzut, întrucât în zonele
respective nu se găsesc pârtii de schi sau trasee turistice deschise în sezonul rece.
În perioada de referinţă riscul s-a manifestat fără să producă victime omeneşti.
ANM – Centrul Meteorologic Regional Transilvania – Sud ne-a pus la dispoziţie o
situaţie statistică cuprinzând riscul mediu de avalanşă estimat în buletinele
nivometeorologice în perioada 2007 – 2017 pentru masivele montane Bucegi şi Făgăraş,
pe etaje altitudinale (peste şi sub 1800 m), precum şi Scala Europeană a Riscului de
Avalanşă, după care este estimat acest tip de risc.
NESECRET
31/53
Riscul de avalanşă mediu în perioada 2007-2017 în
masivul Bucegi, la altitudini de peste 1800 m
4 - mare 5 - foarte mare
0% 1 - redus
11% 9%
2 - moderat
37%
3 - însemnat
43%
1 - redus 2 - moderat 3 - însemnat 4 - mare 5 - foarte mare

masivul Bucegi, la altitudini mai mici de 1800 m
3% 0%
1 - redus
3 - însemnat 31%
30%
2 - moderat
36%
NESECRET
32/53
masivul Făgăraş, la altitudini de peste 1800 m
5 - foarte mare 1 - redus
4 - mare 1% 7%
18%
2 - moderat
32%
3 - însemnat
42%

masivul Făgăraş, la altitudini de mai mici de 1800 m
3% 0%
1 - redus
3 - însemnat 31%
30%
2 - moderat
36%
NESECRET
33/53
Scala europeană a riscului de avalanşă este prezentată în tabelul următor:
Stabilitatea
RISCUL Simbol stratului de Probabilitatea de declanşare a avalanşelor
zăpadă
Instabilitatea stratului de zăpadă este generalizată.
Instabilitatea
5 - foarte Chiar şi pe pantele puţin abrupte se pot produce
stratului de zăpadă
mare spontan numeroase avalanşe de mari, adesea chiar
este generalizată
foarte mari dimensiuni.
Declanşarea avalanşelor este probabilă chiar şi
Stratul de zăpadă
printr-o slabă supraîncarcare**, pe numeroase
este puţin stabilizat
pante suficient de înclinate. În anumite situaţii
4 - mare pe majoritatea
sunt de aşteptat numeroase declanşări spontane de
pantelor suficient
avalanşe de dimensiuni medii şi adesea chiar
de înclinate*.
mari.
Pe numeroase pante
Declanşarea avalanşelor este posibilă chiar în
suficient de
condiţiile unei slabe supraîncărcări**, mai ales pe
3- înclinate*, stratul
pantele descrise în buletin. În anumite situaţii
însemnat de zăpadă este
sunt posibile unele declanşări spontane de
mediu sau puţin
avalanşe medii şi câteodată chiar mari.
stabilizat.
Pe anumite pante
Declanşările de avalanşe sunt posibile mai ales la
suficient de
supraîncărcări mari** şi pe unele pante suficient
înclinate*, stratul
2 -moderat de înclinate ce sunt descrise în buletin. Nu sunt
de zăpadă este
aşteptate declanşările spontane de avalanşe de
mediu stabilizat; în
mare amploare.
rest este stabil.
Stratul de zăpadă
Declanşarea avalanşelor este posibilă doar izolat
este în general
pe pantele foarte înclinate şi în cazul unei
1 - redus stabilizat pe
supraîncărcări mari**.Spontan se pot produce
majoritatea
doar curgeri sau avalanşe de mici dimensiuni.
pantelor.
* Zonele expuse riscului de avalanşă sunt descrise în buletinul de avalanşă (altitudinea,

orientarea pantei, tipul terenului)
 pante moderat înclinate: cu unghiul de înclinare mai mic de 30°
 pante înclinate: cu unghiul de înclinare mai mare de 30°
 pante foarte înclinate şi periculoase: cu unghiul de înclinare în general mai mare de
40°, în funcţie şi de configuraţia terenului, rugozitatea solului; zonele din apropierea
creştelor.
** supraîncărcăre:
 slabă, uşoară: schior izolat/ snowboarder coborând lin, fără a cădea; turist – fără
schiuri, pe jos; grup care păstrează distanţa minimă de 10 m între turişti
 mare: doi sau mai mulţi schiori / snowboarderi, care nu păstrează distanţa.
Harta cu riscul la avalanşe este prezentată în anexa nr. 13a.
3.1.9. Alunecări de teren

Alunecările de teren se produc pe versanţii dealurilor prin deplasarea rocilor de-a
lungul pantei sau lateral ca urmare a unor fenomene naturale (ploi torenţiale, mişcări
NESECRET
Braşov, str. Mihai Viteazul, nr. 11, cod 500174, Telefon: 0268/42.88.88; Fax: 0268/543537
34/53
tectonice, prăbuşiri ale unor grote, eroziuni puternice etc.) sau chiar ca urmare a unor
activităţi umane.
Cu toate că nu produc pierderi şi distrugeri la fel de mari ca celelalte fenomene
naturale distructive, alunecările de teren sunt totuşi periculoase prin posibilitatea distrugerii
unor construcţii, determinată de deplasarea rocilor sau prin acoperire. Pot, de asemenea, bara
cursul unor ape curgătoare creând locuri de acumulare temporare sau permanente, sau pot
produce chiar distrugerea unor baraje.
Pe teritoriul judeţului fenomenul este destul de răspândit, fără însă a provoca victime
umane sau pagube materiale deosebite.
În anexa 14 este prezentat tabelul cu zonele afectate de alunecări de teren din judeţul
Braşov.
Harta cu tipul alunecărilor de teren din judeţul Braşov este prezentată în Anexa 13b.
Harta cu probabilitatea producerii alunecărilor de teren în judeţul Braşov este
prezentată în Anexa 13c.
3.1.10. Cutremure de pământ

Codul P100 – 1/2013 prevede zonarea seismică a teritoriului României în termeni de
valori de vârf ale acceleraţiei terenului pentru proiectare, ag, cu interval mediu de recurenţă
de 225 de ani.
Cutremurele de pământ care se resimt pe teritoriul judeţului Braşov provin din cele
produse în curbura munţilor Carpaţi, în zona Vrancea şi în zona Făgăraş. Aproape în
totalitate sunt de natură tectonică, cele mai puternice putând afecta tot teritoriul judeţului.
Cele mai puternice cutremure care afectează teritoriul judeţului Braşov sunt cele de
tip intermediar (70 < H < 170 km). Acestea sunt produse la adâncimi de 100-150 Km, au
magnitudini medii de M=7 Richter şi conduc la intensităţi seismice de VII-VIII grade pe
scara M.S.K. (Medvedev – Spoheuer- Karnik).
Cutremure puternice intermediate Vrâncene în perioada 1800 - 2012
Timp
Nr. Epicentru Epicentru H Magnitudi
Data (GMT) Io
crt. Lat oN Long oE (km) ne Mw
h:m:s
1 26.10.1802 10:55:00.00 45,70 26.60 150 7.9 X
2 23.01.1833 18:45:00.00 45.70 26 60 150 7.5 IX-X
3 10.11.1940 01:39:07.00 45.80 26.70 135 7.7 IX-X
4 04.03.1977 19:22:54.00 45.77 26.76 94 7.4 IX
5 30.08.1986 21:28:37.00 45.52 26.49 132 7.1 VIII –
IX
6 30.05.1990 10:40:06.04 45,83 26.89 91 6.9 VIII
7 31.05 1990 00:17:48.00 45.85 26.91 87 6.4 VII
8 27.10.2004 20:34:36.00 45.84 25.63 105 6.0 VII
H = adâncimea hipocentrului
Io – intensitatea maximă
Intensităţi macroseismice maxime observate la cutremurele puternice intermediare
vrâncene în localităţile (unităţi administrativ teritoriale) din judeţul Braşov
Nr.
Nume Tip Imax obs
crt.
1. Braşov Municipiu VIII
2. Codlea Municipiu VI
NESECRET
35/53
Nr.
Nume Tip Imax obs
crt.
3. Făgăraş Municipiu VI
4. Săcele Municipiu VII
5. Ghimbav Oraş VI
6. Predeal Oraş VII
7. Râşnov Oraş VI
8. Rupea Oraş VII
9. Zărneşti Oraş VII
10. Apaţa Comună VI
11. Bod Comună VIII
12. Bran Comună VI
13. Budila Comună VI
14. Buneşti Comună V
15. Caţa Comună V
16. Cincu Comună VI
17. Comana Comună VI
18. Feldioara Comună VIII
19. Hălchiu Comună VII
20. Hărman Comună VI
21. Hoghiz Comună VI
22. Homorod Comună VII
23. Jibert Comună VI
24. Lisa Comună V
25. Măieruş Comună VII
26. Mândra Comună V
27. Moieciu Comună VII
28. Prejmer Comună VI
29. Racoş Comună VI
30. Recea Comună V
31. Sânpetru Comună VI
32. Şercaia Comună VI
33. Şinca Comună VII
34. Şoarş Comună VI
35. Tărlungeni Comună VII
36. Ticuşu Comună VI
37. Ucea Comună VI
38. Ungra Comună V
39. Vama Buzăului Comună VI
40. Viştea Comună V
41. Voila Comună VI
Conform standardului românesc, gradele de intensitate seismică se stabilesc pe baza
efectelor acţiunii mişcărilor seismice asupra oamenilor şi mediului înconjurător, asupra
clădirilor şi asupra scoarţei terestre. Efecte notabile asupra construcţiilor le au cutremurele
mai mari în intensitate decât IV.
După cutremurul din 1977, în urma studiilor întreprinse şi ţinând cont de ciclicitatea
cutremurelor în zona Vrancea, s-au întreprins măsuri privind disciplina în construcţii, de la
proiectare până la execuţie, după normative care au luat în considerare microzonarea
seismică şi izoseistele.
NESECRET
36/53
În prezent cca. 20 % din imobilele construite până în 1970 prezintă pericol de
distrugere (avariere gravă) la un seism de peste 7 pe scara Richter.
În anexa 15 este prezentată lista construcţiilor care prezintă risc la cutremur.
Gestionarea şi managementul acţiunilor sunt asigurate de Serviciul Urbanism,
Amenajarea Teritoriului şi Protecţia Mediului din cadrul Consiliului Judeţean Braşov.
Din datele prezentate rezultă că:
- fiecare categorie de clădiri, pe regim de înălţime şi material, perioadă de
construcţie şi norme de proiectare antiseismică aplicate, implică măsuri specifice
de protecţie în raport cu expunerea locuitorilor din acestea la riscuri, ca urmare a
acţiunii seismice;
- categoriile de clădiri care sunt ocupate de un număr mare de locuitori şi/sau
prezintă caracteristici de vulnerabilitate deosebite pentru viaţa acestora, trebuie să
fie analizate prioritar pentru a identifica potenţialele de vulnerabilitate, a evalua
efectele şi măsurile pentru a-i proteja şi educa adecvat pe locatari.
În aceste categorii pot fi incluse:
 clădirile construite înainte de 1940, proiectate numai la încărcări
gravitaţionale şi avariate succesiv de cutremure;
 clădirile înalte pre – 1977, proiectate potrivit unor norme dovedite
insuficient de vaste în 1977, fără cerinţe moderne de ductilitate şi cu
utilizarea unei curbe spectrale inadecvate, structurile cu parter flexibil,
unele categorii de structuri în cadre şi diafragme fără armare
corespunzătoare, structurile glisate cu calitate de şantier
necorespunzătoare;
 categoriile de clădiri care sunt ocupate de un număr mare de locuitori dar
nu prezintă caracteristici de vulnerabilitate excesive, vor fi încadrate în
activităţile curente de protecţie şi educare antiseismică, astfel:
o clădirile cu P+1 niveluri, cu caracteristici arhitectural – constructive
şi conformare antiseismică acceptabilă, stare de întreţinere bună şi
fără avarii evidente;
o clădirile din panouri mari P+4 şi P+8 realizate în municipiul Braşov
în număr mare.
Harta cu zone de intensitate seismică şi perioada medie de revenire a seismelor, este
prezentată în anexa 13d.
3.1.11. Accidente, avarii, explozii şi incendii în industrie, inclusiv prăbuşiri de

teren cauzate de exploatări miniere sau alte activităţi tehnologice
Pe teritoriul judeţului Braşov se află un număr semnificativ de operatori economici
care desfăşoară activităţi care prezintă pericole de accidente sau accidente majore în care
sunt implicate substanţe periculoase.
Operatorii economici din judeţul Braşov, cu risc chimic, care nu se supun prevederilor
Legii 59/2016, cei cu risc de explozie (depozitează substanţe combustibile în rezervoare), de
incendiu, biologici (amplasamente zootehnice, pe lângă cele prezentate în anexa 6) sunt
prezentaţi în anexa 16.
Operatorii economici din judeţul Braşov, care se supun prevederilor Legii 59/2016
privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe
NESECRET
37/53
periculoase, sunt prezentaţi în anexa nr. 17b, iar harta cu dispunerea operatorilor sursă de
risc major este anexa nr. 17a.
3.1.12. Accidente, avarii, explozii şi incendii în activităţi de transport şi

depozitare produse periculoase
3.1.12.1. Accidente majore cu implicaţii pe amplasament
3.1.12.2. Accidente majore cu implicaţii în afara amplasamentului
3.1.12.3. Accidente cu produse periculoase pe timpul activităţii de
transport
Accidentele chimice se pot produce pe timpul fabricării, prelucrării, depozitării sau
transportului substanţelor toxice industriale şi care prin concentraţii mai mari decât cele
admise pun în pericol sănătatea oamenilor.
Sunt considerate substanţele toxice industriale acele produse chimice care au o acţiune
vătămătoare în concentraţii mici şi pe distanţe mari ce depăşeşte limitele operatorului
economic.
Catastrofele mari care se întâlnesc în domeniul transporturilor sunt produse de
accidentele care au loc pe căile de comunicaţii rutiere, feroviare şi aeriene.
În catastrofele auto şi de căi ferate, de regulă, cauzele producerii accidentelor
respective sunt datorate greşelilor de circulaţie, defectelor care pot apare la materialul rulant
respectiv şi uneori actelor de terorism.
Societăţile comerciale autorizate care utilizează frecvent reţeaua rutieră pentru
transportul materialelor periculoase sunt prezentate în tabelul următor:
Nr.
UNITATEA LOCALITATEA ADRESA SEDIU
crt.
Compania Naţională a
1. Uraniului SA Bucureşti - Bucureşti Str. Dionisie Lupu, nr. 68
Sucursala Feldioara
Str. Vârful cu Dor, nr. 2A,
2. SC ACCOBON SRL Braşov
biroul 2, ap. 11
3. SC AVICOLA BRAŞOV SA Braşov Str. Cucului, nr. 5
Str. Republicii, nr. 233A, ap.
4. SC B.M.G. TRANS SRL Rupea
1
5. SC BIROTIC SRL Braşov Str. 9 Mai, nr. 11
6. SC COMPREST SA Braşov Str. Vlad Ţepeș, nr. 13
7. SC ISOPLUS SPECIAL SRL Făgăraş Str. Titu Pertea, nr. 6/c/1
8. SC L.K.G.V. ECOLUK SRL Codlea Str. 9 Mai, nr. 17
9. SC LG PROD SRL Braşov Str. Castelului, nr. 102
10. SC NIABADA COM SRL Făgăraş Str. Magnoliei, nr. 45
11. SC OXIGEN SERV B&B SRL Braşov Str. Calea Bucureşti, nr. 244
12. SC PETROL GRUP LT SRL Braşov B-dul Griviţei, nr. 1A
Str. Mitropolit I. Meţianu, nr.
13. SC RIAN CONSULT SRL Zărneşti
70
SC SILNEF MG.SRL transfer
Şos. Cristianului, nr. 7,
14. la SC REMAT MUELLER - Braşov
clădire 2
GUTTENBRUNN SRL
NESECRET
38/53
Nr.
UNITATEA LOCALITATEA ADRESA SEDIU
crt.
Str. Iasomiei, nr. 4, bl. 22, sc.
15. SC SILNEF SRL Braşov
A, ap. 4
Str. Cernei, nr. 1-3, bl. E7,
16. SC SINTO CHIM SRL Braşov
sc. A, ap. 15
17. SC SIRFA CON SRL Făgăraş Str. Negoiu, nr. 1
18. SC TRANS LEONI SRL Braşov Str. Calea Bucureşti, nr. 78
SC URBAN SA RAMNICU
19. Braşov Str. Alunului, nr. 6
VÂLCEA - Sucursala Braşov
20. SC VECTRA SERVICE.SRL Zărneşti Str. Câmpului, nr. 3
SC WASTE PROFESSIONAL Str. Mircea cel Bătrân, nr.
21. Braşov
SRL 49, bl. 36, sc. A, ap.40
22. SC SPRINTER 2000 SA Braşov Str. Calea Feldioarei, nr. 60
3.1.13. Accidente, avarii, explozii şi incendii în activităţi de transport
Având în vedere amplasarea geografică a judeţului Braşov, existenţa unor mari
producători şi utilizatori de substanţe periculoase şi ţinând cont că municipiul Braşov este
un nod feroviar şi rutier foarte important, care face legătura între Transilvania şi Muntenia,
teritoriul judeţului este tranzitat zilnic de cisterne C.F. sau autospeciale auto care transportă
substanţe toxice industriale de la producătorii din zonă către beneficiari. Şi în aceste situaţii
producerea unor accidente de circulaţie pot avea drept urmare eliberarea în mediu, din
cisternele de transport, a substanţelor periculoase.
În urma analizei factorilor de risc s-au elaborat următoarele ipoteze de producere a
unor accidente de circulaţie ce pot avea drept urmare eliberarea în atmosferă a substanţelor
periculoase:
Transportul rutier:
- DN 1 – Predeal – Braşov – Sibiu;
- DN 11 – Braşov – Bacău;
- DN 13 – Braşov – Târgu Mureş;
- DN 73 – Braşov – Piteşti;
- DN 73A – Braşov – Zărneşti.
Transportul feroviar:
- magistrala 1: Bucureşti – Predeal – Braşov în partea de sud, linie dublă,
electrificată;
- magistrala 2 – Braşov – Sibiu în partea de vest, linie simplă;
- magistrala 3 – Braşov – Sighişoara în partea de nord, linie dublă electrificată;
- magistrala 4 – Braşov – Miercurea Ciuc în partea de nord-est, linie simplă
electrificată.
Transportul aerian:
Judeţul Braşov nu deţine nici un aeroport pentru efectuarea zborurilor comerciale şi
turistice, pe teritoriul acestuia existând patru aerodromuri sportive, la Sânpetru, Ghimbav,
Prejmer şi Zărneşti precum şi trei heliporturi – una aparţinând I.A.R. Ghimbav, celelalte
două fiind MIR AERO Braşov şi Cobrex Braşov
Înălţimea maximă la care evoluează aeronavele aerodromurilor este de 2000 m, zona
cuprinzând un perimetru delimitat de localităţile Predeal, Bran, Codlea, Feldioara,
NESECRET
39/53
Tărlungeni, Predeal, iar aeronavele de la I.A.R. Ghimbav zboară până la 4000 m, de regulă
pe traiectul Braşov, Ciceu, Breţcu, Braşov, pentru zona de înălţime folosind perimetrul
delimitat de Munţii Bucegi, Piatra Craiului şi Ciucaş.
În spaţiul aerian al judeţului Braşov se intersectează trei culoare aeriene: ruta 43, ruta
433 şi ruta 435, înălţimea minimă de zbor pentru aceste culoare fiind de 3000 m. Lăţimea
culoarului de zbor este de 5 km stânga / dreapta faţă de o axă imaginară trasată deasupra
municipiului Braşov de la sud la nord şi de la est la vest. Intensitatea zborurilor pe culoarele
din spaţiul aerian al Braşovului este variabilă de la zi la zi.
Având în vedere mulţimea factorilor aleatorii care pot fi luaţi în calcul (intensitatea
zborului, înălţime, vânt, lăţimea culoarului de zbor, mărimea zonelor de zbor şi traiectului
aeronavelor de la aerocluburi etc.) apreciem că un eventual accident aerian poate avea impact
la sol în orice punct din judeţ cu probabilitatea cea mai mare în împrejurimile imediate ale
municipiului Braşov.
Transportul prin reţele magistrale
Transportul prin reţele magistrale se realizează prin conducte de gaz metan şi linii de
transport energie electrică aeriene.
Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale „Transgaz” S.A. administrează pe
teritoriul judeţului următoarele magistrale:
Presiune
Nr. Diametrul În
Denumire magistrala regim
crt. (mm) exploatarea/operarea
(bar)
Ernei – Corunca – Coroi – Şinca E.T. Braşov
1 700 40
– Bucureşti E.T. Mediaş
2 Coroi – Paltin 600 40 E.T. Mediaş
Ţigmandru – Nadeș – Punct B –
3 500 40 E.T. Mediaş
Şinca - Stâlp 89
Stâlp 89 – Posada - Câmpina –
4 400 40 E.T. Braşov
Nedelea
Colibi – Punct B – Stâlp 89 – E.T. Mediaş
5 500 40
Bucureşti E.T. Braşov
Colibi – Punct B – Ghimbav – E.T. Mediaş
6 350 40
Stâlp 89 E.T. Braşov
7 Stâlp 89 – Sinaia 300 40 E.T. Braşov
8 Punct B – Codlea (tronson casat) 250 25 E.T. Mediaş
8 Codlea – Ghimbav – Zărneşti 250 25 E.T. Braşov
9 Ghimbav – S.R.M. Braşov I 500 25 E.T. Braşov
10 Beia – Hoghiz 300 25 E.T. Mediaş
11 Bunești – Paloş 150 25 E.T. Mediaş
12 Codlea – Sfântu Gheorghe 250 40 E.T. Braşov
13 Codlea – Bod 200 25 E.T. Braşov
14 Codlea – Uzina Feldioara 200 25 E.T. Braşov
15 Paltin – Schitu Golești 600 40 E.T. Braşov
16 Bratei – Marpod – Victoria II 400 25 E.T. Mediaş
17 Punct B – Victoria I 250 25 E.T. Mediaş
18 Bârghiș – Făgăraş 500 40 E.T. Mediaş
19 Punct B – Făgăraş 400 40 E.T. Mediaş
20 Victoria – Făgăraş 400 25 E.T. Mediaş
21 Conducta racord injecţie Făgăraş 250 40 E.T. Mediaş
NESECRET
40/53
Magistrala Coroi - Bucureşti, cu diametrul de 700 mm, în lungime de 65 km, intră
în judeţul Braşov în zona localităţii Bărcut, traversează aerian râul Olt în zona municipiului
Făgăraş, zona critică în care există riscul unor alunecări de teren cu afectarea gravă a
conductei fiind pe traseul Paltin - Râşnov - Pârâul Rece. În paralel cu aceasta se mai află o
altă conductă de 500 mm care urmăreşte același traseu.
Harta cu reţelele magistrale din judeţul Braşov este prezentată în anexa 18.
Transelectrica S.A. gestionează transportul energiei electrice pe teritoriul judeţului
Braşov, unde există 3 staţii de transformare de 400/110 kVA, după cum urmează:
- 2 staţii în Braşov, în cartierul Triaj, care deservesc 4 linii de 400 kVA, ce transportă
energie electrică în direcţiile: Sibiu, Bradu (jud. Argeş), Dârste şi Gutinaș (jud.
Argeş)
- o staţie de 400 / 110 kVA în Braşov, care deservește 2 linii de 400 kVA cu
destinaţia Brazi, jud. Prahova.
Aceste magistrale sunt protejate de-a lungul lor pe o distanţă de 30 m stânga – dreapta,
fiind interzise orice construcţii sau activităţi. De asemenea, sunt dotate cu echipamente de
protecţie care deconectează automat capetele la producerea unor scurtcircuite.
Fiind linii aeriene, pe suport de stâlpi metalici, pot fi afectate de cutremure cu
intensitatea de peste 7 pe scara Richter, inundaţii în zonele în care traversează cursuri de
râu importante sau alunecări de teren.
3.1.13.1. Terestre – manifestarea acestui tip de risc este crescut pe drumurile
naţionale, unde traficul este intens în anumite intervale orare, în week-end-uri, în perioada
vacanţelor de iarnă şi a vacanţelor de vară. În perioadele de vacanţă şcolară afluxul de turişti
creşte în judeţul Braşov, implicit creşte şi riscul producerii unor accidente rutiere pe
drumurile publice;
3.1.13.2. Aeriene – în judeţul Braşov ne existând aeroporturi, manifestarea
acestui tip de risc este redus, însă datorită faptului că, judeţul Braşov este tranzitat de mai
multe culoare aeriene, acest tip de risc se poate manifesta oriunde.
3.1.13.3. Navale – nu este cazul în judeţul Braşov.
3.1.13.4. Tuneluri feroviare
În perioada de referinţă (2007 - 2017), nu s-au produs accidente de accidente, avarii,
explozii şi incendii în activităţi de transport în tuneluri feroviare;
3.1.13.5. Tuneluri rutiere – nu este cazul în judeţul Braşov.
3.1.13.6. La metrou – nu este cazul în judeţul Braşov.
3.1.13.7. Pe cablu
În judeţul Braşov există 4 operatori de instalaţii de transport pe cablu, astfel:
Nr. Operatorul de instalaţie de Zona Nr. telefon
Persoană de contact
crt. transport administrată
1 S.C. FUN BUNLOC S.R.L Telescaun Bunloc Constantinescu Virgil 0730 250359
2 S.C. ANA TELEFERIC S.A. Poiana Braşov Ioan Rufa 0744 528908
S.C. TELEFERIC PRAHOVA
3 Predeal Victor Tamaş 0727 465256
SA
Valea Cărbunării
4 Primăria orașului Râşnov Liviu Cătălin Butnariu 0724032189
Râşnov
În perioada de referinţă (2007 - 2017), singurul incident produs la instalaţiile de

transport cablu, a fost în data de 31.12.2014 la Telescaun Bunloc. Evenimentul nu s-a soldat
NESECRET
41/53
cu victime, cauza producerii acestuia fiind deraierea cablului purtător – tractor la pilonul 20
urcare.
3.1.14. Accidente, avarii, explozii, incendii sau alte evenimente în activităţile

nucleare sau radiologice
Pe teritoriul judeţului Braşov pot apărea următoarele urgenţe radiologice sau nucleare:
- prelucrarea radio-farmaceutică:
- pe amplasament – efecte deterministice asupra sănătăţii sunt foarte puţin
probabile;
- în exteriorul amplasamentului – o mică eliberare radioactivă.
- spitale:
- în exteriorul amplasamentului – fără potenţial de depăşire ale dozelor legale;
- pe amplasament - posibile efecte pentru personal.
- laboratoare de încercare:
- în exteriorul amplasamentului - fără potenţial de depăşire ale dozelor legale;
- pe amplasament - posibile efecte pentru personal.
- colete de transport:
- în exteriorul amplasamentului - fără potenţial de depăşire ale dozelor legale,
nu există risc pentru consecinţe radiologice;
- sursă pierdută, furată/necontrolată:
- în exteriorul amplasamentului - posibile doze letale pentru cei care utilizează
o sursă neecranată. Poate fi contaminată o arie foarte importantă;
- pe amplasament - fără aplicabilitate.
- accidente cu arma nucleară:
- în exteriorul amplasamentului - efecte deterministice prin inhalarea în nor
sau depuneri radioactive;
- contaminare din cauza unei eliberări transfrontaliere:
- în exteriorul amplasamentului - efecte deterministice prin inhalarea în nor
sau depuneri radioactive la distanţe mari;
- căderea unui satelit:
- în exteriorul amplasamentului - riscul este foarte scăzut;
În situaţia apariţiei unor urgenţe radiologice sau nucleare pe teritoriul judeţului se
alertează instituţiile implicate în acţiunile de evaluare radiologică (Laboratorul de Igiena
Radiaţiilor din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Braşov, Agenţia pentru Protecţia
Mediului Braşov - reprezentantul CNCAN).
În anexa 19 este prezentată situaţia cu unităţile nucleare din judeţul Braşov.
3.1.15. Poluare de ape

3.1.15.1. Care pun în pericol viaţa oamenilor, mediul acvatic şi obiective
majore de alimentare cu apă;
3.1.15.2. Cu impact major transfrontalier;
3.1.15.3. Poluări accidentale ale cursurilor de apă;
NESECRET
42/53
3.1.15.4. Poluări marine în zona costieră – Nu este cazul.
3.1.15.5. Poluări marine – Nu este cazul.
Poluarea se defineşte ca orice alterare fizică, chimică, biologică sau bacteriologică a
apei peste o limită admisibilă stabilită, inclusiv depăşirea nivelului natural de radioactivitate
produsă direct sau indirect de activităţi umane, care o fac improprie pentru o folosire normală
în scopurile în care această folosire era posibilă înainte de a interveni alterarea.
În anexa 20 este prezentat istoricul evenimentelor legate de poluări accidentale
înregistrate pe cursurile de apă din judeţul Braşov în perioada 2007 – 2017.
În anexa 21 este prezentată lista principalilor utilizatori de apă care pot prezenta surse
potenţiale semnificative de poluări accidentale.
3.1.16. Prăbuşiri de construcţii, instalaţii sau amenajări

La nivelul judeţului Braşov, riscul prăbuşirilor de construcţii, instalaţii sau amenajări
este strâns legat de riscul de cutremur şi alunecări de teren, ceea ce poate duce la afectarea
fundaţiilor construcţiilor şi prăbuşirea acestora.
Evaluarea nivelului de protecţie a construcţiilor existente în vederea reducerii riscului
seismic (cuprinzând inclusiv determinarea valorii gradului de asigurare la acţiuni seismice –
clasa de risc) se face de către un expert tehnic atestat MLPAT (MTCT) şi trebuie să constituie
o preocupare sistematică şi permanentă a tuturor deţinătorilor de clădiri.
Pentru construcţiile cu destinaţia de locuinţă, Consiliile judeţene şi consiliile
municipale, orăşeneşti şi comunale trebuie să acţioneze, în aria de autoritate, pentru
identificarea şi inventarierea acestora şi să monitorizeze acţiunile de intervenţie privind
reducerea riscului seismic al clădirilor, cuprinzând expertizarea tehnică, proiectarea şi
execuţia lucrărilor de intervenţie.
3.1.17. Eșecul utilităţilor publice

3.1.17.1. Reţele importante de radio şi televiziune
3.1.17.2. Reţele importante de comunicaţii şi informatică
3.1.17.3. Reţele importante de energie electrică şi de gaze
3.1.17.4. Reţele importante de energie termică
3.1.17.5. Reţele importante de alimentare cu apă
3.1.17.6. Reţele importante de canalizare şi epurare a apelor uzate şi
pluviale
3.1.17.7. Cedări de baraje sau alte incidente care conduc la evaluarea de
debite, punând în pericol viaţa oamenilor
Eşecul utilităţilor publice la nivelul localităţilor din judeţ este un risc de care trebuie
să se ţină seama, datorită extinderii reţelelor de apă, gaze, canalizare şi electrice. Acesta
poate fi generat de calamităţi naturale sau accidente tehnologice. Probabilitatea manifestării
acestui risc precum şi amploarea lui este mai mare pentru zonele urbane din judeţ. La rândul
lui, acest risc poate antrena după sine şi riscuri biologice.
Pot fi afectate reţelele de distribuţie a apei, energiei electrice, gazelor, energiei termice
(în anotimpul rece). Aceste dereglări pot apărea inopinat, ca urmare a unei defecţiuni sau
programat, ca urmare a unor revizii executate de furnizor/utilizator.
Un alt risc mai poate fi întreruperea comunicaţiilor speciale, a comunicaţiilor
populaţiei – operatori telefonie mobilă şi fixă, internet, mass-media audiovizuală etc. În
NESECRET
43/53
principiu, pot fi afectate zone delimitate a cartierelor din mediul urban şi anumite sate ale
localităţilor rurale.
Defecţiunile pot apărea la reţelele de distribuţie şi ca urmare a unei situaţii de urgenţă
(inundaţii, cutremure, alunecări şi prăbuşiri de teren, fenomene meteo periculoase etc.). În
această situaţie, intervenţia se realizează de echipele specializate ale operatorului economic
ce deserveşte aceste reţele de distribuţie.
Conform informaţiilor primite de la Distrigaz Sud Reţele SRL, Punct de lucru Braşov,
în perioada 2007 – 2017 au fost 6 cazuri de căderi accidentale privind alimentarea cu gaze
naturale în judeţul Braşov, astfel:
Localitatea Anul Nr. clienţi afectaţi
Râuşor 2011 150
Şona 2011 180
Mândra 2012 500
Şercaia 2012 150
Cartier Avantgarden, Braşov 2014 1350
Cartier Bunloc, Săcele 2015 124
3.1.18. Căderi de obiecte din atmosferă şi din cosmos

Sursele de energie nucleară utilizate în spaţiu pot suferi diferite tipuri de accidente.
Căderea accidentală a uneia dintre ele poate apărea ca rezultat al pierderii controlului navei
spaţiale, conducând la intersecţia traiectoriei ei cu atmosfera terestră, astfel încât satelitul
suferă o revenire neplanificată şi prematură şi impactul cu suprafaţa pământului. Accidentul
unui satelit cu propulsare nucleară poate fi prevăzut cu câteva săptămâni sau luni înainte, dar
se poate întâmpla ca anumite astfel de accidente să poată fi prevăzute doar cu câteva ore
înainte. Deşi nu se poate determina exact locul impactului, se poate face o determinare a
zonei unde se aşteaptă să aibă loc impactul. Zona tipică de impact este de 100000 km2. Un
satelit poate conţine materiale radioactive sub formă de reactor nuclear sau de generator
termic. Riscul iradierii dat de aceste materiale poate varia de la foarte mic la foarte mare.
Din resturile de sateliţi au fost înregistrate nivele ale radiaţiilor de până la 5000 mSv/h.
Pe teritoriul judeţului nu au avut loc astfel de fenomene, probabilitatea căderii de
obiecte din atmosferă fiind relativ mare având în vedere rutele aeriene şi densitatea zborurilor
efectuate de aviaţia civilă, militară şi utilitară.
În cazul producerii unei situaţii de urgenţă de această natură, un rol important revine
unităţilor şi subunităţilor de la nivelul judeţului ale Ministerului Afacerilor Interne,
Ministerului Apărării, Serviciului Român de Informaţii etc.
Atribuţiile de intervenţie ale structurilor care participă la astfel de evenimente sunt
prevăzute în Planul Operaţional de intervenţie în caz de accident de aviaţie civilă.
3.1.19. Muniţie neexplodată sau neactivată rămasă din timpul conflictelor

militare
Având în vedere aşezarea judeţului Braşov la confluenţa unor importante căi de
comunicaţii, a Pasului Predeal şi a Pasului Bran, teatrele de operaţiuni din primul şi cel de-
al doilea război mondial au inclus zona în planurile strategice, pe teritoriu existând şi
numeroase obiective industriale cu profil militar. Astfel, misiunile pirotehnice au o pondere
importantă în activitatea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Ţara Bârsei” al judeţului
Braşov.
NESECRET
44/53
Se observă o mai mare frecvenţă a descoperirilor de muniţie rămasă neexplodată în
zonele urbane şi UAT apropiate de acestea, în special de municipiul Braşov.
Trebuie însă menţionat faptul că astfel de muniţie poate fi găsită în orice zonă a
judeţului, existând oricând posibilitatea ca anumite persoane să transporte în mod conştient
sau nu elemente periculoase (ex: transport de deşeuri, transport de mobilier, transport
elemente de construcţii etc.).
În anexa 22 este prezentată situaţia misiunilor pirotehnice din perioada 2006 – 2018.
3.1.20. Epidemii
În cazul unor dezastre de mari proporţii există pericolul apariţiei următoarelor boli:
holera, hepatita acută de tip B, febra tifoidă, leptospiroza, trichineloza, care dacă nu sunt
oprite în faza incipientă pot deveni epidemii.
3.1.21. Epizootii/Zoonoze
Situaţia cu numărul cazurilor de epizootii în perioada 2007 – 2017
Anul
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Boala
Rabie 5 19 20 2 5 8 10 1 1 - -
Anemie
48 27 - - - 31 2 - 15 10 7
infecţioasă
Tuberculoză
- - - - - 1 - - - 1 -
bovină
Leucoză
enzootică 35 15 14 3 - 2 - - - - -
bovină
Bluetongue - - - - - - - 13 - - -
Bolile la animale care s-au manifestat într-un număr mai mare în ultimii 10 ani pe
teritoriul judeţului sunt:
- rabia;
- anemia infecţioasă;
- leucoza enzootică bovină.
De asemenea, evoluţia bolilor a fost stopată la timp fapt pentru care nu s-au
transformat în epizootii, numărul de apariţie a acestora a scăzut semnficativ.
În cazul unor dezastre de mari proporţii şi lungă durată pot apărea şi evolua
următoarele boli (la animale) care se pot transforma în epizootii:
- febra aftoasă;
- blue tongue;
- antraxul.
În zona antiepizootică fenomenele pot fi amplificate şi de efectele transfrontaliere în
mod special pentru virusul H5N1 care a evoluat pe teritoriul judeţului începând cu luna
aprilie a anului 2006 a bolii bluetongue, şi a pestei porcine africane, care a cauzat probleme
semnificative în anul 2018.
Sursele potenţiale de izbucnire a unor epidemii/epizootii sunt, în principal,
exploataţiile de animale, care sunt prezentate în anexa 6.
În anexa 23 este prezentată harta cu obiectivele cu risc la epizootii din judeţ.
NESECRET
45/53
3.1.22. Risc radiologic – tratat conform pct. 3.1.14
3.1.23. Incendii
În cursul anului 2018, din totalul de 389 incendii (fără să considerăm incendiile de
vegetaţie uscată şi deşeuri), un procent de 61,4% (239) au izbucnit în mediul urban şi 38,6%
(150) în mediul rural.
Durata medie a intervenţiilor la incendii în anul 2018 a fost de 94 minute.
Timpul mediu de răspuns la intervenţiile pentru stingerea incendiilor în anul 2018 a
fost de 12 minute.
Principalele cauze de incendiu din anul 2018 sunt:
- folosirea instalaţiilor electrice cu defecţiuni – 27,8 %;
- coşuri, burlane de fum defecte sau necurăţate – 18 %;
- folosirea focului deschis – 16,7 %;
- fumatul – 8,7 %;
- acţiuni intenţionate – 8,7 %;
- mijloace de încălzire nesupravegheate – 4,1 %;
- alte cauze – 16 % (echipamente electrice improvizate, cenuşă, jar, scântei de la
sistemele de încălzit, sisteme de încălzire defecte etc.).
CAUZELE INCENDIILOR
2018
Alte cauze
16% Instalaţii electrice
Mijloace de
defecte
încălzire
28%
nesupravegheate
4%
Acţiune
intenţionată
9%
Fumatul
9% Coş de fum defect
sau necurăţat
18%
Foc deschis
16%
3.1.24. Situaţii determinate de atacul organismelor dăunătoare plantelor – Nu a

fost cazul în judeţul Braşov.
3.2 Clasificarea localităţilor, instituţiilor publice, operatorilor economici şi

obiectivelor din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de riscurile specifice este
redată în Catalogul local (anexa 24).
NESECRET
46/53
3.3 Obiective sursă de risc
Pe teritoriul judeţului Braşov se află un număr semnificativ de operatori economici
care desfăşoară activităţi care prezintă sursă de risc la adresa populaţiei.
Operatorii economici din judeţul Braşov, cu risc chimic, care nu se supun prevederilor
Legii 59/2016, cei cu risc de explozie (depozitează substanţe combustibile în rezervoare), de
incendiu, biologici (amplasamente zootehnice, pe lângă cele prezentate în anexa 6 – Lista cu
exploataţiile zootehnice din judeţul Braşov ) sunt prezentaţi în anexa 16.
Operatorii economici din judeţul Braşov, care se supun prevederilor Legii 59/2016
privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe
periculoase, sunt prezentaţi în anexa 17.
Totodată în anexa 19, sunt prezentate obiectivele sursă de risc radiologic şi nuclear
din judeţul Braşov.
4. ESTIMAREA RESURSELOR UMANE, MATERIALE ŞI

FINANCIARE NECESARE PENTRU PREVENIREA ŞI GESTIONAREA
TIPURILOR DE RISC EXISTENTE IN ZONA DE COMPETENŢĂ
Resursele necesare activităţii de protecţie-intervenţie în cazul situaţiilor de urgenţă şi
a efectelor complementare sunt asigurate astfel:
- resursele financiare se asigură potrivit legii din bugetul de stat, din bugetele locale,
din bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii si
din bugetele proprii ale operatorilor economici din judeţul Braşov;
- operatorii economici care pot produce efecte complementare în urma producerii
situaţiilor de urgenţă îşi realizează masurile de dotare, înzestrare, protecţie şi
intervenţie din fondurile proprii;
- tehnica de intervenţie, mijloacele de transport, autospecialele si mijloacele tehnice
speciale sunt asigurate prin redistribuire pe timpul situaţiilor speciale de către
Oficiul Judeţean de Mobilizare Economici si Pregătirea Teritoriului pentru
Apărare.
Forţe şi mijloace necesare de prevenire şi combatere a riscurilor de la nivelul judeţului:
a) Inspecţia de Prevenire - din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă.
b) Servicii pentru Situaţii de Urgenţă
- profesioniste - Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "Ţara Bârsei" al judeţului
Braşov;
- voluntare – constituite la localităţile judeţului Braşov - municipii, oraşe, comune;
- private – constituite la operatori economici şi instituţii publice.
c) Formaţiuni
- de asistenţă medicală de urgenţă - Spitalul Clinic de Urgenţă Judeţean Braşov,
Substaţiile de ambulanţă ale SAJ, unităţile sanitare orăşeneşti, comunale,
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă - SMURD
- descarcerare - Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă.
d) Formaţiuni de protecţie civilă
- echipe de cercetare NBC - constituite la nivelul ISU Braşov;
- echipe pirotehnice - constituite la nivelul ISU Braşov.
NESECRET
47/53
e) Alte formaţiuni de salvare
- Filiala de Cruce Roşie Braşov.
f) Grupe de sprijin
- I.P.J. Braşov;
- I.J.J. Braşov;
- Unităţi militare din cadrul M.Ap.N.;
- Poliţia comunitară - la localităţile unde este constituită;
- Spitalul Clinic de Urgenţă Judeţean Braşov;
- Unităţi şi formaţiuni sanitare şi de inspecţie sanitară veterinară – Direcţia Sanitar-
Veterinară şi pentru Siguranţă Alimentelor Braşov;
În activităţile de intervenţie mai pot fi implicate şi formaţiuni de pază a persoanelor şi
a bunurilor, precum şi detaşamente şi echipe din cadrul serviciilor publice descentralizate şi
al societăţilor comerciale specializate, dotate cu mijloace de intervenţie, formaţiunile de
voluntari ai societăţii civile specializaţi în intervenţia în situaţii de urgenţă şi organizaţi în
organizaţii neguvernamentale cu activităţi specifice.
La locul intervenţiei se mai pot constitui forţele auxiliare, care se stabilesc din rândul
populaţiei şi salariaţilor, al formaţiunilor de voluntari, altele decât cele instruite special
pentru situaţii de urgenţă. Acestea vor acţiona conform sarcinilor stabilite pentru
formaţiunile de protecţie civilă.
Resursele umane, materiale şi financiare necesare desfăşurării activităţii de intervenţie
în situaţii de urgenţă sunt asigurate conform Planurilor de Asigurare cu Resurse Umane,
Materiale şi Financiare elaborate de către Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă
Braşov şi comitetele locale pentru situaţii de urgenţă.
5. ANALIZA SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ PRODUSE ÎN ZONA

DE COMPETENŢĂ A INSPECTORATULUI PENTRU SITUAŢII DE
URGENŢĂ „ŢARA BÂRSEI” AL JUDEŢULUI BRAŞOV ÎN ANUL 2018
În anul 2018 dispeceratul inspectoratului a gestionat un număr de 60.293 de apeluri

de urgenţă, iar serviciile profesioniste, voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă au
totalizat un număr de 11.328 evenimente (în medie 31 pe zi), după cum urmează:
- 8269 cazuri de urgenţă asistate de SMURD:
 7531 cazuri de asistenţă medicală de urgenţă şi prim ajutor;
 735 intervenţii la accidente pe căile de transport:
o 727 accidente rutiere (39 cu descarcerare);
o 8 accidente feroviare (fără descarcerare);
 2 intervenţii de asistenţă a persoanelor, fără asistenţă medicală;
 1 misiune de asigurare a măsurilor de prim-ajutor, la o competiţie
sportivă.
- 1582 intervenţii ale gărzilor de intervenţie şi ale pompierilor civili:
 389 pentru stingerea incendiilor;
 147 pentru stingerea incendiilor de vegetaţie şi deşeuri;
 382 pentru asistenţa persoanelor;
 236 pentru alte situaţii de urgenţă:
NESECRET
48/53
o 188 misiuni pentru limitarea şi înlăturarea efectelor
inundaţiilor;
o 36 misiuni pentru asanarea teritoriului de muniţie
neexplodată;
o 1 misiune pentru distrugerea de muniţie neexplodată;
o 4 misiuni în urma unor fenomene meteo periculoase;
o 3 avarii la magistrale de transport gaze şi energie
electrică;
o 2 explozii;
o 1 misiune la alunecări de teren;
o 1 altă situaţie;
- 428 pentru protecţia comunităţilor:
 134 intervenţii pentru asigurarea măsurilor de P.S.I.;
 87 misiuni de asigurare a măsurilor specifice de P.S.I. pe timpul
 evenimentelor publice de amploare;
 40 acţiuni pentru salvarea de animale;
 3 acţiuni pentru protecţia mediului;
 164 alte acţiuni de intervenţie.
- 1032 acţiuni preventive la instituţii şi operatori economici:
 893 recunoaşteri în teren;
 139 exerciţii cu forţe în teren;
- 445 alertări în urma cărora nu a mai fost necesară intervenţia:
 220 alarme false (96 - SMURD, 124 - gărzi de intervenţie);
 140 cazuri de deplasări fără să mai fie nevoie de intervenţie (53–
SMURD, 87 – gărzi de intervenţie);
 85 cazuri când echipajele au fost întoarse din drum (47– SMURD,
38 – gărzi de intervenţie).
Evoluţia numărului intervenţiilor
9851
în perioada 2007 - 2018 8676 8762
8029
6444
5417 5512
4226 4602
3615
1675
861
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Pe timpul intervenţiilor au fost salvate 184 persoane (167 adulţi şi17 copii), precum şi
88 animale mari, 1054 animale mici şi 49 păsări. În urma producerii situaţiilor de urgenţă
NESECRET
49/53
am înregistrat 101 persoane rănite şi 76 persoane decedate, 60 dintre acestea fiind găsite
decedate la intervenţii pentru asistenţa persoanelor. Au fost protejate bunuri şi instalaţii în
valoare de aproximativ 597 milioane lei, înregistrându-se pagube de aproximativ 8,9
milioane lei.
În această perioadă SMURD Braşov a asistat un număr de 8.601 persoane (7.639
adulţi şi 962 copii). De asemenea, pe timpul intervenţiilor SMURD s-au înregistrat şi 311
persoane decedate, din care 17 la accidente rutiere, 3 la accidente feroviare, 188 găsite în
SCR, fără răspuns la manevrele de resuscitare, 101 persoane găsite decedate, fără încercare
de resuscitare, şi 2 persoane decedată pe timpul unor transporturi inter clinice.
Comparativ cu acţiunile din anul trecut, se poate remarca o creştere cu 12,4 % a
numărului total al intervenţiilor, creşterea fiind de 9,8 % la acţiunile SMURD şi de 28,8 %
la acţiunile gărzilor de intervenţie ale subunităţilor inspectoratului.
INTERVENŢIILE SUBUNITĂŢILOR INSPECTORATULUI
COMUNITĂŢILOR
SIT. DE URGENŢĂ
TOTAL ACŢIUNI
PERSOANELOR
REC. ÎN TEREN
INTERVENŢII
PREVENTIVE
INCENDII DE
PROTECŢIA
VEGETAŢIE
ASISTENŢA
SUBUNITATEA
INCENDII
TOTAL
ALTE
EXFT
DETAŞAMENTUL 1 BRAŞOV 587 130 38 113 99 207 267 38 305
DETAŞAMENTUL 2 BRAŞOV 451 100 46 182 44 79 246 17 263
DETAŞAMENTUL FĂGĂRAŞ 197 53 23 54 24 43 56 12 68
SECŢIA PREDEAL 75 10 0 10 19 36 66 21 87
SECŢIA VICTORIA 41 10 6 10 8 7 110 17 127
SECŢIA ZĂRNEŞTI 185 70 23 13 36 43 101 13 114
PICHETUL BOD* 7 1 3 0 0 3 16 5 21
PICHETUL POIANA BV 9 1 0 0 1 7 31 16 47
TOTAL INTERVENŢII 1.552 375 139 382 231 425 893 139 1032
* - Pichetul de Pompieri Bod nu a funcţionat până în luna septembrie, cadrele fiind detaşate până atunci la subunităţile din Braşov
Echipajele SMURD de la subunităţile inspectoratului au intervenit după cum urmează:

- Detaşamentul 1 de Pompieri Braşov (1 TIM şi 1 EPA): 3.441 acţiuni – 41,6%;
 Punctul de lucru Feldioara (1 EPA): 220 acţiuni – 2,7%;
- Detaşamentul 2 de Pompieri Braşov (2 EPA): 2.011 acţiuni – 24,3%;
- Detaşamentul de Pompieri Făgăraş (1 EPA): 711 acţiuni – 8,6%;
- Secţia de Pompieri Predeal (1 EPA): 480 acţiuni – 5,8%;
- Secţia de Pompieri Victoria (1 EPA): 252 acţiuni – 3%;
- Secţia de Pompieri Zărneşti (1 EPA): 678 acţiuni – 8,2%;
 Punctul de lucru Moieciu (1 EPA): 23 acţiuni – 0,3%;
- Pichetul de Pompieri Poiana Braşov (1 EPA): 453 acţiuni – 5,5%.
În luna decembrie 2018 au fost operaţionalizate încă două ambulanţe tip B, una în
municipiul Braşov, la Detaşamentul 2 de Pompieri Braşov, şi una în comuna Moieciu, la
Punctul de lucru Moieciu al Secţiei de Pompieri Zărneşti.
NESECRET
50/53
8269
Evoluţia numărului intervenţiilor 7079
7604 7534
SMURD în perioada
5621
2009 - 2018 4766
4179
3442 3557
2746
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă au participat în acest an la 186
intervenţii, din care 157 în cooperare cu subunităţile inspectoratului, după cum urmează:
- 121 incendii (108 în cooperare cu ISU);
- 23 incendii de vegetaţie uscată şi deşeuri (15 în cooperare cu ISU);
- 5 acţiuni pentru asistenţa persoanelor (toate în cooperare cu ISU);
- 26 alte situaţii de urgenţă:
 1 intervenţie în urma unei alunecărilor de teren (doar pompierii
civili);
 23 intervenţii pentru limitarea şi înlăturarea efectelor inundaţiilor
(20 în cooperare cu ISU);
 1 intervenţie pentru limitarea şi înlăturarea efectelor fenomenelor
meteo periculoase (doar pompierii civili);
 1 explozie (în cooperare cu ISU);
- 11 acţiuni pentru protecţia comunităţilor:
 3 intervenţii pentru salvarea de animale (2 în cooperare cu ISU);
 1 intervenţie pentru asigurarea măsurilor de P.S.I. (în cooperare cu
ISU);
 7 alte tipuri de intervenţii (5 în cooperare cu ISU).
În anul 2018 am înregistrat şi un incendiu stins de personalul de la locul de muncă,
înaintea sosirii pompierilor.
Pe timpul acţiunilor pentru asistenţa persoanelor au fost asistate un număr de 117 de
persoane, din care 110 de adulţi şi 7 copii. De asemenea, au fost găsite 60 de persoane
decedate şi 42 de persoane rănite.
Intervenţiile pentru asistenţa persoanelor din anul 2018 au avut următoarele cauze:
- 197 cazuri pentru deblocarea persoanelor din locuinţe;
- 4 cazuri de persoane cu intenţia de a se arunca în gol;
- 2 cazuri de degajare de persoane în urma prăbuşirii;
- 1 caz de persoană căzută în locuri publice;
- 178 degajări de persoane din alte cauze.
Acţiunile la alte situaţii de urgenţă (specific de protecţie civilă) din anul 2018 se împart
astfel:
- 188 misiuni pentru limitarea şi înlăturarea efectelor inundaţiilor;
NESECRET
51/53
- 36 misiuni pentru asanarea teritoriului de muniţie neexplodată;
- 1 misiune pentru distrugerea de muniţie neexplodată;
- 4 misiuni în urma unor fenomene meteo periculoase;
- 3 avarii la magistrale de transport gaze şi energie electrică;
- 2 explozii;
- 1 misiune la alunecări de teren;
- 1 altă situaţie;
SITUAŢIA MUNIŢIEI ASANATE ÎN ANUL 2018

Nr. Cantitatea
Tipul muniţiei
crt. asanată
1. Proiectile 7
2. Grenade ofensive 1
3. Grenade defensive 3
4. Bombe de artilerie 2
5. Bombe de aviaţie 4
6. Muniţie de infanterie şi elemente de muniţie 1.011
7. Alte muniţii 23
TOTAL 2.156
Cele 428 intervenţii pentru protecţia comunităţilor sunt defalcate astfel:

- 134 intervenţii pentru asigurarea măsurilor de P.S.I.;
- 87 misiuni de asigurare a măsurilor specifice de P.S.I. pe timpul evenimentelor
publice de amploare;
- 40 acţiuni pentru salvarea de animale;
- 3 acţiuni pentru protecţia mediului;
- 164 alte acţiuni de intervenţie.
6. ANEXE
Anexa 1 Localităţile componente ale judeţului Braşov.
Anexa 2a Istoricul evenimentelor hidrometeorologice extreme 2007-2017.
Anexa 2b Lacuri, iazuri, lacuri de acumulare, acumulări piscicole aflate în evidenţa
SGA.
Anexa 3a Situaţia localităţilor afectate de inundaţii.
Anexa 3b Populaţia judeţului pe grupe de vârstă şi sexe.
Anexa 3c Populaţia judeţului pe naţionalităţi.
Anexa 3d Mişcarea naturală a populaţiei, pe medii, în perioada 2012-2016.
Anexa 4a Harta cu reţeaua de transport rutier.
Anexa 4b Harta cu reţeaua de transport feroviar.
Anexa 5a Caracteristicile tehnice ale tunelurilor feroviare din judeţul Braşov.
Anexa 5b Caracteristicile tehnice ale aerodromurilor şi heliporturilor din judeţul
Braşov.
Anexa 6 Lista cu exploataţiile zootehnice de pe teritoriul judeţului.
Anexa 7 Catagrafia speciilor de animale pe localităţi.
Anexa 8 Reţeaua de înaltă tensiune şi sursele de energie electrică din judeţ.
Anexa 9a Spaţii de cazare şi hrănire a sinistraţilor din judeţul Braşov.
NESECRET
52/53
Anexa 9b Amplasarea taberelor de sinistraţi în judeţul Braşov.
Anexa 10 Situaţia cu obiectivele aflate în zone de risc la inundaţii şi accidente la
construcţii hidrotehnice.
Anexa 11 Situaţia privind numărul incendiilor de păduri produse în perioada 2012 —
2017.
Anexa 12 Harta cu sursele de risc la incendiile de pădure.
Anexa 13a Harta cu riscul la avalanşe.
Anexa 13b Harta cu tipul alunecărilor de teren din judeţul Braşov.
Anexa 13c Harta cu probabilitatea producerii alunecărilor de teren în judeţul Braşov.
Anexa 13d Harta cu zone de intensitate seismică şi perioada medie de revenire.
Anexa 14 Tabelul cu zonele afectate de alunecări de teren din judeţul Braşov.
Anexa 15 Lista imobilelor încadrate în clasa I de risc seismic din mun. Braşov.
Anexa 16 Obiective sursă de risc.
Anexa 17a Harta cu dispunerea obiectivelor sursă de risc major.
Anexa 17b Lista operatorilor economici din judeţ care intră sub incidenţa legii
59/2016.
Anexa 18 Harta reţele magistrale din judeţul Braşov.
Anexa 19 Situaţia cu obiectivele sursă de risc radiologie din judeţul Braşov.
Anexa 20 Istoricul evenimentelor legate de poluări accidentale înregistrate pe
cursurile de apă din judeţul Braşov în perioada 2007-2017.
Anexa 21 Lista principalilor utilizatori de apă care pot prezenta surse potenţiale
semnificative de poluări accidentale.
Anexa 22 Situaţia misiunilor pirotehnice din perioada 2006 - 2018.
Anexa 23 Harta cu riscurile biologice.
Anexa 24 Catalogul local cu clasificarea localităţilor, instituţiilor publice, operatorilor
economici şi obiectivelor din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de riscurile
specifice.
NESECRET
53/53

Schema Riscurilor Teritoriale A Jud. Brasov PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Schema Riscurilor Teritoriale A Jud. Brasov PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

DEPARTAMENTUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

2. DESCRIEREA ZONEI DE COMPETENŢĂ

2.2 Așezare geografică şi relief

2.3 Caracteristici climatice

Cantităţile lunare de precipitaţii medii multianuale

Braşov - precipitaţii maxime în 24 ore (l/mp)

Temperaturi medii multianuale

Făgăraş - temperatura medie a aerului (°C)

Făgăraş - temperatura maximă a aerului (°C)

Temperaturi minime multianuale

Cantităţile maxime de precipitaţii înregistrate în ultimii ani, capabile să provoace

Stratul de zăpadă se formează, în şesul Bârsei, aproximativ la jumătatea lunii

2.4 Reţeaua hidrografică – conform Cadastrului Apelor din România

Nr. Debite medii

În alcătuirea resurselor de apă ale judeţului intră, pe de o parte, apele subterane

Aceste lucrări se găsesc în principal pe r. Olt, cât şi pe afluenţii principali ai acestuia:

În mediul urban, suprafaţa locuibilă însumează 5365850 m2 (din care 3.606.545 m2

2.6 Căi de transport

2.7 Dezvoltarea economică

În anexa 8 sunt prezentate reţeaua de înaltă tensiune şi sursele de energie electrică

3.1.3. Căderi masive de zăpadă

Analizând riscul de căderi masive de zăpadă, putem preciza faptul că acţiunile de

3.1.6.1. Depuneri de gheaţă, chiciură, îngheţuri timpurii sau târzii – Nu s-

3.1.6.3. Poduri şi baraje de gheaţă pe apă (zăpor)

3.1.7. Incendii de vegetaţie

3.1.7.2. Incendii la vegetaţie ierboasă şi/sau arbustivă

1 - redus 2 - moderat 3 - însemnat 4 - mare 5 - foarte mare

Riscul de avalanşă mediu în perioada 2007-2017 în

1 - redus 2 - moderat 3 - însemnat 4 - mare 5 - foarte mare

Riscul de avalanşă mediu în perioada 2007-2017 în

1 - redus 2 - moderat 3 - însemnat 4 - mare 5 - foarte mare

* Zonele expuse riscului de avalanşă sunt descrise în buletinul de avalanşă (altitudinea,

3.1.9. Alunecări de teren

3.1.10. Cutremure de pământ

3.1.11. Accidente, avarii, explozii şi incendii în industrie, inclusiv prăbuşiri de

3.1.12. Accidente, avarii, explozii şi incendii în activităţi de transport şi

În perioada de referinţă (2007 - 2017), singurul incident produs la instalaţiile de

3.1.14. Accidente, avarii, explozii, incendii sau alte evenimente în activităţile

3.1.15. Poluare de ape

3.1.16. Prăbuşiri de construcţii, instalaţii sau amenajări

3.1.17. Eșecul utilităţilor publice

3.1.18. Căderi de obiecte din atmosferă şi din cosmos

3.1.19. Muniţie neexplodată sau neactivată rămasă din timpul conflictelor

3.1.24. Situaţii determinate de atacul organismelor dăunătoare plantelor – Nu a

3.2 Clasificarea localităţilor, instituţiilor publice, operatorilor economici şi

4. ESTIMAREA RESURSELOR UMANE, MATERIALE ŞI

5. ANALIZA SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ PRODUSE ÎN ZONA

În anul 2018 dispeceratul inspectoratului a gestionat un număr de 60.293 de apeluri

INTERVENŢIILE SUBUNITĂŢILOR INSPECTORATULUI

Echipajele SMURD de la subunităţile inspectoratului au intervenit după cum urmează:

SITUAŢIA MUNIŢIEI ASANATE ÎN ANUL 2018

Cele 428 intervenţii pentru protecţia comunităţilor sunt defalcate astfel:

S-ar putea să vă placă și