212 ,

,
3-65\%…4,

DESPRE UNELE METODE MÎRŞAVE

DE ACTZWTATE DE RECRUTARE

A, mmumwn DIE HNIFORMATIE S'MAINE

3% ?. % né”
zz 7.77
f/é' MM
1___„

C, WUH“…

[IPO (IESIRI KOBAPHI HPHIÎIOMPI

BEPBYBAABHOÎ POBDTH

IHO3EMHHK KOHTPPOBBIAOK

EDITURA Dil STAT A MOLDOVE!

TKRASPOL 1937

aapmwmsnugmo MOAHABIÎ
THPACHOAh 1937
5. URANOV

DESPRE UNELE METODE

MÎRŞAVE DE ACTIVITATE
DE RECRUTARE A BIROURILOR
DE INFORMATIE STRAINE

EDITURA DE STAT A MOLDOVEI

TIRASPOL 193:
 Spionaj, dăunare, diversie—iată care sint mij-
loacele încercate in arsenalul statelor burgheze.
Aceste mijloace sînt folosite nu numai pentru lup—
ta impotriva vrăjmaşilor posibili, cişiîmpotriva aşa
numitelor state prietene.
Trimiţindu—si spionii la noi şi,r1ăzuir1d a-şista-
bili pe oamenii lor la sectoarele din cele mai în-
semnate, dusmanii noştri nu se mărginesc la acea—
sta. Ei depun toate silinţele pentru a atrage în
reţelele lor de spionaj elementele nestatornice, nu
destul de preţioase dintre cetăţenii Uniunii Sovie-
tice; ci năzuesc 551,1 încurce in mreaia lor despiox
naj, îi împing pe calea trădării de patrie operînd
prin şantaj, corupere, înşelăciune, îi nevoesc prin
ameninţări să slujească cauzei duşmanilor Uniunii
Sovietice. Trebue ţinut seamă, că spionul, diver-
santul, dăunătorul & primejdios prin faptul că,
ascunzîndu-se sub masca omului „devotat“, pă-
trunde în rîndurile noastre, foloseşte nepăsarea şi
încrederea noastră, pentru a îndeplini ordinul stă—
pînilor săi, a ne lovi 'în spate, a nimici mase de
oameni sovietici, a stîrni nenorociri şi dezastre şi
&
uşura izbinda dusmanului.
5 ,
tot cursul războiului „DN——27“ a fost în cores-
pondenţă cu biroul de informatie englez. Chiar îna
anul 1918, cînd biroul de informaţie german
reuşit să pună mina pe listele agenţilor străini,
acest ofiţer, care pe atunci comanda deacum un
El s'a
regiment german, na fost demascat (le ei.
demascat singur la Spa, unde a fost trimis în ca—
litate de delegat german în chestia tratativelor de—
la de-
spre armistiţiu şi unde s'a alăturat pe faţă
legaţia engleză.
Toate birourile de informatie străine practică
trimiterea spionilor în alte ţări pentru a pătrunde
adînc în organizmul statului cuvenit. Spionii des—
făşoară totodată activitatea in ce priveşte studie-
rea cetăţenilor din ţara vecină cu telul de a afla
altul, prin-
pe toti aceia care, sub un pretext lasau
tr'o metodă sau alta, pot fi atraşi activitatea de
spionaj. Se ştie că aproape toate persoanele, care sînt
capătă viza pentru a pleca din Germania,
obligate să se prezinte la sectia politicii externe
a
partidului national—socialist, unde cea mai mare
parte din ele capătă însărcinări pentru informaţie,
deasemenea şi îndrumări în ce priveşte studierea
oamenilor cu care se vor întîlni in străinătate.
La fel se face în Japonia. Studierea cetăţeni-
lor străini de către biroul de iniormaţie nu de se
face decît dintr'un singur punct de vedere:
a-i atrage cît mai repede în activitatea de bi—
in—
de război,
iormaţie şi spionaj, Ca şi înainte
roul de informaţie german a făcut 0 cartoiecă spe-
cială, arătîndu-se în ce oraşe locuesc, cu ce se
ale oamenilor,
ocupă şi chiar semnele individuale
7
 care sînt insemnati să fie atraşi în reţeaua de spio-
naj * .
Aceste liste de „candidati“ în spioni, adesea
jertfe fără voe ale şantajului de spionaj, se tocmesc
după diferite semne, mai întîi de toate, bine înte-
les se iau în seamă elementele sovăitoare nesta-
tornice din punct de vedere politic,
pe urmă oa—
menii cu tot felul de slăbiciuni si defecte,
la betie, denaturări, dispuşi
amestecati in purtarea necinstită
fată de mijloacele de stat, delapidatori a.
Dispunind de o asa listă de oameni ş.
tati într'o măsură sau alta, birourile de compromi-
străine folosesc plecarea acestoroameni in informaţie
străină—
tate pentru ai atrage la activitatea de
Pentru a recruta oamenii care locuesc in spionaj.
sint trimişi agenti speciali de recrutare. tara lor,
Spionii,
care sînt trimişi în Uniunea Sovietică, fac
oşcoală
specială de pregătire, Ei sint perfectionaţi la stu-
dierea limbii, ei sînt siliti să citească locală
sovietică în atîrnare de locul incotro sîntpresa
trimişi
spionii, ei învaţă radiotehnica, ei sînt nevoiţi să
asculte zilnic, in procesul pregătirii, transmiterile
sovietice prin radio. In biroul de informatie
polo-
nez, de pildă, pentru toti spionii care se pregă-
tesc pentru activitatea în URSS, sînt „liste
speciale
recomandate“ a minimului de literatură,
bue numaidecit să fie citită de care tre—
spion, care să o
“*) Inainte de
război biroul de
cartoteqă pentru 47 mii de cetăţeni ai informaţie german aveau
Aceşti oameni au fost rezerve pentru Rusiei, Angliei şi Frantei.
spionaj. aplicau diferite mijloace şi atragerea
Se in activitatea de
metode de şantaj, corupe-
re, amenintare, provocaţie pentru a recruta
nare decalităţile lor personale. aceşti oameni, în atît-
8
poată tîlcui în spiritul criticii sovietice. In aceste
liste intră următoarele cărţi, ca „Telina ridicată“,
„Ceapaev“, „Bruschi“, „Cum sta călit oţelul“. In
timpul din urmă spionii poloneji sint nevoiţi să
studieze deasemenea si Constituţia Sovietică, isto-
ria partidului, materialele despre mişcarea statia-
novistă. lnformatorilor li se cere ştiinţe de a se
folosi de terminologia sovietică.
Spionii pregătiţi astfel sînt trimişi, sub masca
de turişti străini, de pasageri de tranzit la URSS.
sau sînt trecuţi ilegal in Uniunea Sovietică, avînd
sarcina de a recruta oameni pentru activitatea lor
de spionaj.
Orice spion trimis la noi din ţările capitaliste,
năzueşte să se aclimatizeze cît mai repede în con-
diţiile sovietice, să se prefacă în omul sovietic,
să intre la lucru. Aceasta se inlesneşte mai ales
prin lipsa deplină la noi a şomajului. Spionulcau-
tă să pătrundă la uzină, să se stabilească la lucru
întrtun aşezămînt sovietic, să facă acolo cunoştinţă,
să vadă pe cine si cum el poate să atragă în re—
ţeaua sa. In acest scop, spionul se asigură cu un
paşaport fals sau furat, uneori chiar cu bilet de par-
tid, cu tot felul de adeverinte şi scrisori de reco—
mandare. Spionul nu se opreşte in faţa oricărui
mijloc pentru a se legaliza. El începe, de pildă, să
caute temeiîncrezătoare sau tetefstahanoviste cu-
noscute la uzină, care se trag din familii munci-
toreşti, din cadrele vechi pentru că, odată înrudit
cu ele, să intre deodată în mediul sănătos şi bine
cunoscut la uzină, ca „bărbat al cutăreia', „ginere
sau rudă al cutăruia“. Pentru îndeplinirea sarcini-
9
lor de spionaj toate mijloacele sînt bune: si par-
ticiparea „activă“ la viaţa obştească si „munca
stahanovistă“, si linguşirea, şi servilitatea şi mă-
gulirea, şi, în sfîrşit—numeroasele „însurătoare“ şi
„divorţuri“ cu telul de a-şi găsi opartidămaimult
convenabilă.
Aşa dar, tolosindu—se de slăbirea vegherei sau
de deplina lipsă :; ei, duşmanul pătrunde în rîn-
durile noastre, devine omul „nostru“. Stabilindu—
se într'un aşezămint sau intreprindere, spionul în-
cepe, încetul cu incetul, să—şidestăşoarc activitatea
de recrutare între oamenii ţării noastre, căutînd să-i
prefacă în trădători de patrie şi să-i silească să
lucreze în folosul biroului de informaţie străin.
După cum s*au văzut din procesele din urmă,
troţchiştii, zinovieviştii şi renegaţii de dreapta —
duşmanii norodului, au răspuns repede la chema—
rea stăpînîlor lor din lagărul taşist şi s'au stăruit
să lucreze cinstit şi nu de frică, pentru faşizmul
japono-german. Procesul agenţilor trotchisti ai bi-
roului de informatie japono-german a arătat că
aceşti trădători mîrşavi—troţchiştii, dăunătorii, spid-
nii, diversanţii căutau cu aceias energie stăpîni
între birourile de informatie faşiste, la fel cum
aceste din urmă căutau pe troţchişti în calitate de
agenţi ai lor.
E mai greu a recruta pentru activitatea de
spionaj oameni care n*au nimic comun cu trădă-
torii trotchiştil Astfel de oameni, în trecutcinstiţi,
informatorii faşişti nu-i scapă din vedere şi, apli—
cînd tot felul de metode miseleşti, caută să-i atra-
gă in activitatea lor de spionaj, încurcîndu-i în
10
 privinţa materială şi morală aplicînd santajul şi
întricoşarea.
Dacă spionul nu găseşte oameni pregătiţi între
cei jigniti, între cei nestătornici din punct (le ve—
dere politic, lipsiti de voinţă, palavragii şi între
oameni vitioşi, el isi alege jertfele şi dezvoltă în
ele, cu mare măestrie ceiace îi trebue fjignirea,
nemultumirea, viciile, iar uneori ii compromite
înadins în fata celorlalţi.
De pildă, sînt cunoscute cazurile cind pe adre-
sa omului, ales de biroul de informaţie străin, se
trimite literatură antisovietică, după care urmăresc
cum va reactiona acel de a primit-o. Dacă el n*a
comunicat nimănui primirea foii antisovietice,dacă
nla adus la cunoştinţa organelor de partid şi 50-
vietice, sau dacă a nimicit chiar foaia, atuncipes-
te un timp oarecare se iveste la el spionul, pro—
punînclu-i să lucreze in folosul biroului de intor-
matie străin. Cînd însă cetăţeanul cuprins de
mînie la primirea acestei propuneri, ameninţă că
va comunica autorităţilor, spionul preîntîmpină asta
cu sînge rece arătînd faptul primirii si tăinuiriipro-
clamatiei antisovietice, spunînd că acest fapt poate
fi lesne dovedit cu ajutorul poştalionului care a
adus scrisoarea ş.a. m.d. Fiind refuzatpentru intiia
(lată, spionul nu se dă bătut. Peste un timp oare-
care el se iveste dinnou la acelaş om, dar de data
asta îl ameninţă prin faptul că cetăţeanul numit
nul-a predat de prima dată în inimile autorităţilor.
Spionul nu cere decit cele mai minimale ştiri ca—
re, aproape nici nu sint secrete, de care, cică, are
mare nevoe, propune bani, tăgăduind că după
11
primirea acestor ştiri, mai mult nu va mai bate
capul. Dar mai departe totul merge aşa cum se
cere: „ascultător“ se pomeneşte în mlaştina din
care altfel de cit om pătat n o să mai iasă nicio-
dată şi se preface intro marionetă in mînile spio-
nului iscusit.
Pentru a se imprieteni cît mai intim cu omul
ales pentru a ii recrutat, spionii practică mijloace
diferite. Adesea, cînd vreun administrator pleacă
în delegare sau la curort, el este „recunoscut“1în
vagon de spionul, imbucurat de întîlnirea neaş-
teptată şi care „cică se dovedeşte că are cunoscuţi
comuni“ ş. a. m. d. ln procesul călătoriei indelun-
gate spionul îşi pipăe jertfa din toate punctele de
vedere, îi atlă slăbiciunile şi începe să- şi imple-'
tească mreaja. In acest scop se folosesc adesea
întîlnirile la băi unde ai mult timp liber, unde ai
putinta să te plimbi in voe, unde te împrieteneşti
uşor mai cu seamă cu oameni gata a face servicii,
care dela prima vedere nu stirnesc nici o în—
doială.
Se ştie un şir de cazuri, cînd spionii însărci—
naţi cu recrutarea făceau ca oamenii naivi să se
însoare cu femei trimise de ei. Aceste neveste se
interesau foarte „cu grijă" de activitatea bărbaţi—
lorlor, aflau secrete, legate cu serviciul lor. Avînd
materiale indeajuns pentru a discredita politiceşte
e „bărbat“, o astfel de nevastă işi zmulgea mas-
ca, propunînd pe faţă bărbatului său să treacă la
serviciul direct şi bine plătit al biroului „ei“ de
informaţie. Nu la toti se găseau destulă bărbăţie
a se dezbăra cinstit din această stare. Şi tocmai
12"
de aceasta se şi foloseau spionii, pentru a-si pre-
face jertfa inconştientă şi nepăsătoare întrun tră—
dător al patriei sale.
De fapt însă, orice cetăţean cinstit sovietic are
deplina putinţă a se dezbăra de mîrşavele tentative
ale spionilor, a se elibera de mrejele ce-l încurcă
şia aduce folos patriei sale, deinascînd pe astaspionii
obraznici care se ţin de capul lui. Pentru se
cere numai să se ţină bine seamă că orice gresa-
Iă sau faptă făcută, chiar şi crimă grea, dacă nu
este ascunsă ci recunoscută şi adusă la cunoştin-
ţa organelor puterii sovietice este o vină mai pu-
ţin gravă, decit învoiala Secretă cu duşmanul pat-
riei şi îndeplinirea însărcinărilor de spionaj. Trebue
ţinut seama totdeauna că omul odată pornit pe
Calea întelegerii cu biroul de informaţie străin,
deaici inainte nu mai dispune de sine însuş, el
este silit încetul cu încetul, ,începînd cu însărci-
nări nevinovate, îl silesc mai întîi de toate să se
facă Spion, pe urmă îi se cere îndeplinirea fără
vorbă a diversiilor şi actelor teroriste. Face numai
să dai spionului un dEget şi el înhaţă jertfa în
trecut cinstit
întregime şi face din omul, fost în
un trădător şi ucigaş. „
Aşa, de pildă, s'a intimplat cu tinarul inginer
procesul din urmă al spio-
Stroilov, condamnat la
nilor-troţchişti. Acest om a fost educat
de puterea
sovietică, ea l-a învăţat, l-a făcut specialist.
Că—

Zînd în mînile spionilor, el s'a prefăcut cu încetul

întrun trădător al patriei, dăunător şi diversant.
La început, lui Stroilov cînd S“a aflat în delegare
în Germania, spionii germani i-au dat să citească
13
cartea scrisă de Trotchi, pe urmă au început să-l
îndoape cu altă literatură contrarevoluţionară, in
sfirsit, au început să—l santajeze, îngrozind că-l
vor preda în mînile autorităţilor sovietice, folosind
deasemenea şi motivul că însăş relaţia lui Stroilov
cu tipuri de teapa spionuluigerman Berg, este in-
deajuns pentru a—l compromite. Stroilov, inloc (le
a demasca cinstit aceste maşinatii ale spionilor
germani şi prin asta să scape de ui'rnăririle lor,
a preferat să—şi ascundă crima şi pentru făgăduinţa
ce i s'a dat de a riu-l preda puterii sovietice, a
dat biroului de informaţie german o recepisă, tă—
găduind să-i dea informatiile de care se intere-
sează, dindu-se astfel, în întregime cu toate mă-
runtaele in ghiarele Ghestapoului. Cînd Stroilov
sa întors în patrie, el nu mai era lăsat în pace şi
l-au silit să se ocupe de dăunări şi diversii. Ast—
fel, Ghestapo a împletit lantul de legătură între
spionul Stroilov şi agenţii troţchisti din Cuzbas.
Intre altele, e un fapt limpede pentru toţi că Stro-
ilov a avut putinta nu numai să înlăture soarta
sa urîtă de trădător—spion si diversant, dar a
putut, prin demascarea la timp a mîrşavelor in-
trigi ale agenţilor Ghestapo, să aducă folos pat-
riei sale şi să rămînă fiul ei credincios.
Dacă pe teritoriul nostru sovietic spionii sînt
nevoiţi să opereze cu cea mai mare băgare de
seamă pentru a nu fi demascati de societatea
noastră sovietică şi de partid, şi de organele Co-
misariatului Noroclului de afaceri lăuntrice, apoi
în patria lor fasistă ei se poartă în mod obraznic
şi îndirjit faţă de cetăţenii sovietici, sositi acolo.
14
Deacum la trecerea pe teritoriul Poloniei sau al
Germaniei, lingă cetăţenii sovietici se orînduesc
în tren niste tovarăşi de drum, special trimişi de
birourile de informatie, care caută prin toate mij-
loacele să afle dispozitiile cetăţenilor sovietici şi
să-i atragă în reţeaua lor.
Un şir de cazuri, luate din viaţă, arată cit de
veghetori trebue să fie inginerii noştri, adminis-
tratorii şi alte persoane care pleacă cu treabă în
străinătate, pentru a nu cădea în laturile, puse
cu atita măestrie, ale spionajului străin.
Un oarecare lucrător sovietic „L“ sosind în
străinătate, a hotărît să înveţe una din limbile
străine. El a dat o publicaţie in gazetă că caută
învăţător. Intre numeroasele scrisori primite era
o scrisoare în care se povestea în mod mişcător
deSpre starea grea materială a autorului, şi anu-
me: o oarecare învăţătoare, fiind susţinătoare a
familiei din trei suflete, roagă să nu primească
propunerile celorlalti învăţători, pînă cînd în con—
vorbire personală el nu se va încredinta că, după
cunoştinţa limbii şi după metoda de predare,
în—

văţătoarea (lată merită preferinţă fată de toti cei-

lalti. „L“ era neînsurat, intre tovarăşi se socotea
drept comunist bun, lucrător activ obştcsc şi om
modest în viaţă, De si sectorul lui de lucru era
tehnic, totuş era foarte răspunzător, fiindcă după
caracterul lucrului îi erau cunoscute multe taine
de stat, de mare însemnătate. „L“ a primit pro—
punerea şi a rugat pe învăţătoarea, „care ducea
lipsă“ să vină la el pentru tratative. In timpul
stabilit s'a ivit o fată tînără, frumoasă, de vre'o
15
26 de ani, spunind că o chiamă Meri şi din
prima chiar convorbire l-a fermecat pe „I.“ prin
înfăţişarea—i modestă şi l-a atins la inimă cu po-
vestirea despre greaua ei stare materială.
Timp de citeva luni, lecţiile care aveau loc
în odaia lui ,L“, treceau normal., In acest timp
„I.“ s'a împrietenit cu învăţătoarea sa, sau ince—
put plimbările împreună afară din oraş şi vizitări-
le cinematografului ş. a. Relaţiile deveneau din
ce in ce mai prieteneşti. In tot timpul lecţiilor,
Meri n“a pus niciodată nici un fel de întrebări
care ar fi putut naşte bănuială. In chestii politice
se pricepea puţin, de şi spunea că pe ascuns, să
nu vadă mama, 0 femee fanatică de religioasă, ea
citea cărţi'despre Uniunea Sovietică şi fără în-
doială dacă ar avea mai multă vreme liberă, ea
ar împărtăşi ideile bolşevicilor. Intr-“o seară, în tim—
pul lectiei obişnuite, Merii i s*a făcut rău. Ea :) ru-
gat să fie chemat medicul „N“—un neam de
departe al ei. Pînă a sosit medicul, lui Meriii s'a
făcut şi mai rău, el a fost nevoit s*o culce
pe
divan. Medicul venit, a constatat surmenarea toar-
te mare şi slăbirea activităţii inimii. Medicul a
dat nişte prafuri, spunînd că ea se va linişti în
curînd şi va adormi, propunînd lui „L“ să n*o
neliniştească pe Meri şi plecă. Au trecut'cîteva
ceasuri şi Meri nu se destepta şi cînd sa făcut
ora trei noaptea, „L“ a hotărît că chiar dacă ea
se va destepta, nu e la îndemînă să o lase să
plece acasă aşa de tîrziu. „L“ ostenit cum era
a adormit şi el încurînd. Deşteptîndu—se dimi-
neaţa, „L“ spre marea sa mirare, rita găsit pe
16
Meri pe divan, ira găsit-o nici în odae. Şi mai
multa fost el mirat, cind n'a găsit cheile nici dela uşa
de intrare, nici dela uşa din dos. Cheile au dis-
părut şi cît lc-a căutat „L“ nu le—a putut găsi.
A fost silit să cheme prin telefon un lăcătuş să
Spargă lăcatul. In loc de a povesti tovarăşilor
despre cele intîmplate, „L“ începe să se teamă că
cineva va crede că treaba n'a fost tocmai aşa cum
va povesti el, că între el şi Meri s'a întîmplat
ceva, că nimeni nu va crede istoria dispariţiei
Cheilor şi depe urma celor întîmplate, vor începe
ZVOnuri despre el, vor schimonosi faptele si va în-
cepe vorba de care aiară decit neplăceri, altceva
n'are ce aştepta. „Am să tac,—a hotărît „“,L …
doar afară de mine nimeni nu stie nimic“. Ches-
tia constă însă tocmai în faptul că „l-“ nici n'a
bănuit că biroul de informatie al cărui agent era
Meri, si-a bazat toate planurile tocmai pe momen-
tul psihologic, că „L“ se va teme a povesti cui-
va despre înoptarea lui Merii în odaia lui, despre
dispariţia cheilor şi uşile sparte.
Cînd a trecut un timp oarecare şi „L“ înce-
s*a ivitîntr'o
PUSe să uite despre cele întîmplate,
Seară un om necunoscut şi, prezentîndu-se ca
agent al biroului local de informaţie, a spus că
este însărcinat (le şeful biroului de informaţie— să
VOrbească cu el despre cele întîmplate între el şi
Meri. După spusele agentului, lVleri a scris o ce-
rere biroului de informaţie cum că elevul ei—
COIaborator al cutării instituţii sovietice în străinăta-
te, care învaţă la ea mai multe luni şi care s'a
din
purtat ca un om cumsecade, în timpul lectiei
' 17
 urmă i-a propus ceai cu prăjituri. In timpul gus—
tării a apucat-o ameteala, „L” a chemat un ine-
dic care i-a dat nişte prafuri. Luînd praturile, i
s'a făcut ceva mai bine şi a adormit. Noaptea ea
sa deşteptat pe neaşteptate de o oarecare greu-
tate si durere mare fizică. Venindu-şi în fire, ea
l-a văzut lingă sine, pe divan. pe „L“ care parcă
încerca să o siluiască, intre altele încercările lui
erau însoţite cu chinuiri de sadist şi a muşcat-0
cel puţin în 15 locuri. După o împotrivire neînf
delungată ea a reuşit să scape din mînile lui şi a
fugit în cealaltă cameră. Dar „L“ 21 ajuns—o şi aco-
lo şi lupta între ei a continuat, Văzîndu—se fără
scăpare, Meri a apucat ceasca cu sare (lepe masă
şi i-a umplut lui „L“ ochii cu. sare. Temîndu—se
că „L“, fiind în stare de nebunie,
o va urmări,
Meri a fugit din cameră şi a încuiat de in—
trare si cea din dos. Meri a alăturat la usa
cererea sa
o legătură cu chei si adeverinţa medicului „N“,
care a fost chemat de „I." şi care afirma că
îl tot ruga să o lase mai bine „L“
pe Meri la el, să
nu o ducă acasă. ln adeverinta sa medicul şi
că Meri & venit la el a doua arăta
zi foarte turburată,
avind pe corpul ei 15 muşcături
cu vinătăi.
Ascultînd pe agent, „L“ era deacum
ne mai fiind în stare să-si adune buimăcit,
gîndurileNu în-
ţelegea decît un singur lucru: că stă la
marginea
prăpastiei şi este în întregime în mînile acestui
necunoscut. El era pătruns de gîndul om
despre stă-
parea sa, fără să înţeleagă că singura cale de scă-
pare este—să se ducă şi să povestească totul
prietenilor săi apropiati, orice altă hotărîre—în—
18
 seamnă prăpădirea lui imediată. Planul biroului de
informaţie a fost prelucrat în toate amănuntele.
Recrutarea lui „L“ a fost hotărîtă în aşa fel, ca
biroul de informatie săi se prezinte din punct de
vedere psihologic, nu în rolul de înăbuşitor al
lui, care a uneltit toată această afacere, ci in rolul
de salvator, care i-a venit in ajutor in momentul
greu in viaţă şi deaceia unor oameni atît de buni
din biroul de informaţie li se pot face oarecare
servicii „mici“.
Agentul i-a spus că biroul de informaţie nu
este interesat de compromiterea lui şi de scandal,
iiindcă e vorba nu de un om de rînd, ci despre
un colaborator răspunzător al ţării cu care guver-
nul său se află în relaţii diplomatice normale. Dar
întrucît cererea e primită, biroul de informaţie are
datoria să facă ancheta şi să dea chestiunea in
mîna procurorului. In această chestie a fost deacum
chemată Meri, au interogat—o şi clin iniţiativa pro-
curorului i sa propus să nu facă scandal şi să se
împace Timp indelungat Meri nu vroia să primea-
Stă propunerea procurorului, dar sub apăsarea
biroului de informaţie ea sa învoit, dar cu condi-
ţia ca să i se (lea 5 mii de ruble de aur în curs
:,lC 5 zile. „L“ la inceput nu se unea, pe urmă
sa unit, dar să dea o sumă mai mică, dar agentul
a declarat că el nu este însărcinat să ducă astfel
de tratative. In cursul zilelor următoare „I.“ se
întîlnea cu agentul, dindu-i dovezi că el n'are bani
şi nici n*are (le unde să—i iaA treia zi la interve-
derea cu „L“ a venit un străin, spunînd că este
ajutor de şef al biroului de informaţie. lîl il iăcu
19
pe „L“ să înţeleagă că el este gata să—l ajute să
capete bani la bancă, dar nădăjducşte să capete în
schimb dela „L“, o oarecare compensatie. Biroul
de informaţie nu cere mult, el este interesat ca în
ţară să fie pace şi ordine, dar primeşte zilnic nu-
meroase denunturi. E greu de deosebit adevărul
de minciuni, deaceia biroul de informaţie nu-i cere
decît să—şi dea părerea lui asupra persoanelor de
care se interesează biroul.
„L“ se astepta la ceva cu mult mai rău. Aceas-
tă cerere îi păru inocentă. El începu chiar să se
convingă că face un lucru bun—el va scăpa pe
oamenii sovietici de clevetirea cu putinţă—din
partea duşmanilor Uniunii Sovietice. Incă un pas;
si „L“ ar fi stat pe calea prăpăstioasă a trădării dc
patrie.
Dar nu i-a fost dat dusmanului să triumfezc,
Purtarea lui „L“ n'a trecut neobservată pentru to-
varăşii lui. Au aflat de istoria cu uşile sparte, au
observat că „L“ se prăpădeşte undeva serile întregi,'
minte cînd. răspunde la întrebări. A început sa
bată la ochi faptul că „L“ se ocupă intensiv cu
vinzarea unor obiecte ale sale, încearcă să împru—
mute bani. S'au hotărît să vorbească cu el în mod
prietenesc ca buni tovarăşi şi „L“, în momentul
din urmă, a găsit în sine bărbăţia ca să povestea—
scă despre toate cele întîmplate.
Ne-am oprit tnadins mai amănunţit, asupra ace»
stei pilde, pentru a arăta cum lipsa de veg'here,
părea intr“o chestie atit de simplă cum că este
alegerea învăţătorului de limbă străină, curn lipsa
de grije, socotind că duşmanul nu mai este atît de
20
 inirşav cum îl descriu, lipsa de bărbăţie şi a con—
ştiinţei intru indeplinirea datoriei fată de patrie—
au adus pe „L“, fost în trecut cetăţean cinstit,
fără nici o pată, în ghiarele celui mai afurisit duş-
man al patriei noastre, duşman care, ca regulă, în-
cepe totdeauna cu cererea săi se facă servicii
mici, pentru a sili pe urmă să se tacă ucideri,
diversii şi spionaj.
Se ştie deasemenea şi un şir de alte cazuri,
cînd duşmanul, folosindu-se de desfrînarea unor
cetăţeni sovietici plecaţi în delegare în străi—
natate, le trimitea înadins temei, apoi si ne—
voia să răspundă înaintea „bărbatului înşelat“
care sa ivit, şi sub masca de compensare pen-
tru aceia că afacerea a fost muşamalizată şi n*a
ajuns la scandal, atrăgea pe oameni încrezători şi
destrînat'i, silindu-i la spionaj şi la trădare de pat-
rie. Cu un cetăţean sovietic, în trecut parcă fără
cusur, sa întîmplat o astfel de nenorocire, cînd
era în delegare in japonia. El a început să vizite-
zc des restaurantele şi alte locuri de petrecere, în—
tre altele s'a împrietenit acolo cu una din vizita-
toarele acestor localuri, o femee destul de frumoasă,
„aristocrată“ din prima vedere. In timpul uneia
din intervederile cu această femee într'un ungheraş
intunecat al restaurantului elegant, s'a ivit pe nea—
şteptate un japonez în uniformă militară, s'a “reco-
mandat ca „bărbat“ al acestei femei şi se napus-
ti asupra eetăteanului sovietic, cerînd satisfactie
pentru ofensaréa cinstei sale familiare. Treaba star
fi terminat cu scandal, de nu s*ar fi ivit un alt
om japonez, dar în haine civile şi foarte amabil
21
 după înfăţişare. Acesta incepu să-l induplece pc
japonezul militar să nu facă scandal şi să se îm-
pace. Cetăţeanul sovietic, aflîndu-se într'o stare
disperată, sa apucat de „împăciuitor“ ca de ancora
salvării. Afacerea sa terminat cu „pacea“, dar cu
ce preţ? Cetăţeanul sovietic a dat „împăciuitoru'
lui“ o recepisă precum că îi va (la „informatii"
asupra unor afaceri din URSS de care se intere»
sează „împăciuitorul“,care cum s'a dovedit a fost
agent al biroului de informaţie japonez. Dar, dind
recepisa, el s'a pomenit in ghiarele „impăciuitoru-—
lui“. Temîndu-se a fi demaSCat de către „împăci-
uitor“, el se incurca din ce in ce mai mult, inde-
plinind însărcinări de spionaj din ce în ce mai noi.
El s'a prefăcut în spion japonez şi dusman al
patriei sale.
Se stie cazul cînd un oarecare lucrător sovietic
„“,N aflindu-se în delegare in străinătate, a căzut
în mrejele biroului de informatie străin în următoa-
rele împrejurări. Intro zi „N” luindu»şi geanta,
s'a dus la cafenea. Pe cît în geantă nu se găseau
nici un fel de hirtii de afaceri, „N“ bincl cîteva ceşti
de cafea a lăsat geanta pe masă, sa dus să vorbeas-
că prin telefon. Cînd s'a întors la măsuţa sa, el
a găsit geanta la locul ei şi şezînd încă un timp
oarecare se îndreptă spre eşire. La esirea din cafe-
nea el a fost oprit de un tînăr străin, care sa
adresat lui „N“ cu următoarea întrebare. „Dum—
neata esti cutare?“ „N“ îi răspunse, (la. Atunci
străinul l-a poftit pe „N“ să-l urmeze la o parte
şi-i comunică: „Dumneata, domnul „N“ eşti spion
sovietic si calci legile statului nostru. Poliţia nu
22
ştie încă despre asta, dar esti în întregime în mi-
nile mele. Eu pot să vă scap, cu conditia să»mi
faceti un oarecare „serviciu“. Cînd însă „N“, in»
(lignat, începu să tăgăduiască clevetirea, străinul
1-a rugat să nu se intierbinte, fiindcă „N“ n'are
cum să scape, deoarece in geanta lui se află un
act de spionaj, îndreptat împotriva statului dat.
„1 “, ştiind foarte bine că n*are nimic compromi—
ţător in geantă, deschise pe loc geanta si, spre
marea lui groază găsi între feluritele sale hirtii un
act scris în limba străină cu gritul secret, pe senine
băgat în geantă in timpul cînd vorbea prin telefon.
Cînd „N“ începu să se înfurie şi să-l invinuiască pe
străin de şantaj, că nimeni altul decit el i-a băgat
în geantă acest act, necunoscutul ii răspunse: „Li-
nişteşte—te,domnule„N“, nu ştiu cum ai să te des—
curci din starea asta. Eu îaveani de gînd să te scap
din încurcătură, dacă însă te dai inlături, sînt nevoit
să te dau imediat pe mîna politiei“. Cu un cuvînt,
„N“, in loc de a inceta vorba de felul acesta şi ca om
cinstit şi nepătat să se adreseze numaidecit singur
poliţiei, a început să caute compromisuri cu necu—
noscutul şi la urma urmelor, pentru a „scăpa de scan»
dal“ a primit propunerea să ia informatii despre
un oarecare om care trăeşte în Uniunea Sovietică.
Dar spionul, încurcindu-l pe „N“ în mrejele sale,
nu s'a mărginit la asta. El na mai vrut
să—l scape
dela cl
Pe „N“ din mînile sale iără să primească
afirmarea in scris despre aceia că primeste propu-
nerea de a îndeplini însărcinarea dată. Deoarece
„N“ nu vedea o altă scăpare pentru a se dezbă—
era de urmăririle spionului, a făcut o greşală ta-
23
 tală şi i-a dat () recepisă, prin care sta obligat să
îndeplinească însărcinarea cei s'a dat. Această re-
cepisă, a fost pentru „N“ 0 nenorocire pentru toa»
tă viata. Foiosindu—se de această recepisă şi ame-
nintînd cu publicarea ei, agenţii biroului de infor-
maţie faşist îl găseau oriunde se afla el si, trecînd
dela însărcinări la prima vedere cu caracter nevi—
novat, „l-au încărcat“ pe „N“ cu lucrul cu ade-
vărat de spionaj, l-au silit să trădeze patria sa şi
să devină spion afurisit cumpărat, în mînile biro-
ului de informaţie iaşist.
Sînt cunoscute si alte cazuri, cînd spionii prin-
deau în laturile lor pe oamenii, delegaţi în străi-
nătate, iolosindu—se de nestatornicia morală. Astfel,
un oarecare lucrător, delegat în străinătate, a făcut
cunoştinţa, în procesul relatiilor legate cu serviciul
lui, cu un număr de funcţionari ai ambasadelor
străine. Unul din ei, făcînd pe bogatul, invita des
pe cetăţeanul „T“ la diferite spectacole—curse, la
teatre, locurile de petrecere, şantane, cabaret si alte
localuri de petrecere de acest fel. Intre altele străi-
nul căuta totdeauna să plătească pentru toate dis—
tracţiile de care se folosea împreună cu „T“. Asl-
fel ,T“ începu sistematic să-şi petreaca vremea
cu noul cunoscut atît de darnic, vizita diferite lo-
caluri de petrecere, s'a cufundat în viata veselă.
Dar întro bună zi „binefăcătorul“ coniunică lui
„T“ că el s'a ruinat, căi se cere achitarea datorii-
lor, de aceia îl roagă să-i inapoeze o parte din
cheltuelile făcute împreună. Cind „T“ a auzit de
suma cei se cerea, el a înlemnit, fiindcă n*a chel-
tuit niciodată sume atît de mari împreună cu
24
străinul. Dar străinul cerea să-i înapoeze imediat
cheltuelile făcute. Se înţelege că „T" n'a avut de
unde să ia o sumă de bani atit de mare, şi iată
că străinul, tovarăşul la chefuri, propline să găseas-
că o eşire din această“ stare, care o să-i „scape”
pe amîndoi, si anume: se cere numai ca „T“ "să
dea nişte informaţii modeste şi neinsemnate unui
oarecare om solid, care va folosi aceste informaţii
În ţelurile comerciale. Cînd însă „T“ a refuzat,
„prietenul“ lui a început să-l îngrozească că o să
dea de ştire administraţiei lui „T“ despre imorali—
tatea lui „T“, despre toate aventurile lor duse îm-
preună, între altele si despre acele informaţii se-
creiecare, cică, i»a comunicat deacum „T“. „Oare
nu e mai bine să dai această informaţie neînsem-
nată—3 declarat spionul lui „T“—decit să-ţi rişti
renumele, se prea poate şi cu viata, deasemenea
si deplina ruinare a familiei, deoarece nevasta du-
mitale n'o să-ţi erte niciodată aventurile" imorale.
Oare nu e mai bine să fie date uitării toate cele
întimplate, comunicind în schimb prietenului adu—'
meu
unele informatii,care fiind destăinuite, n'o să
că nici () daună nimănui“. Neavînd destulă bărbă—
ţie de a mărturisi tovarăşilor săi despre purtarea
sa de nesuferit, despre unirea sa cu încercuirea
duşmănoasă şi cu aceasta să se ferească de căde-
rea de mai departe, „T“ a dat în scris că se in-
voeşte să deainformaţiile cerute, primind in schimb
dela cunoscutul său o recepisă lipsită de orice preţ,
nici
prin care acela se obligă să nu—i mai—ceară
un fel de bani si să nu-l santajeze. „T“ însă s'a
ales cu aceia că a încercat după cererea noilor săi
32.5
 stăpîni, să fure un document secret şi a fost
prins.
E cunoscut cazul, cînd biroul de informaţie
străin a încercat să aplice împotriva cetăţeanului
sovietic, delegat în străinătate, următorul mijloc
stîngaciu de recrutare. Sosit în străinătate, cetăţea—
nul sovietic căuta o gazdă. El a privit cîteva odăi
şi, in sfîrşit s'a hotărît să închirieze o odae pe care
o închiria o temee în vîrstă. In timpul convorbirii
cu stăpîna casei, acolo era de faţă o fată tînără, care
s'a recomandat ca o cunoscută astăpînei. Vorbind
cu stăpina casei despre condiţiile închirierii, to-
varăşul a spus, că va veni peste două zile să—şi
spună părerea /şi iată, venind în ziua stabilită la
gazda aleasă de el, cetăţeanul sovietic găsi pe
aceias femee, care a declarat că este nevoită să-I
roage să îngădue puţin, fiindcă trebue să se. stă-
tuiască în privinta închirierii cu rudele ei din
vecină. Tova'răşu], fumîndp o ţigară a rămascasa în
antreu să aştepte pe stăpînă. Peste cîteva
minute,
stăpîna s*a ivit cu inspectorul de poliţie şi cu vah-
mistrul de poliţie. Inspectorul a declarat că
a pri-
mit o cerere dela cetăţeanca de fată
care "se plin-
ge că în timpul primei vizite şi privirii odăii, i
s'au furat două inele de aur. lntrucît odaia n'a
fost vizitată nici înainte nici după acest mai
nimeni altcineva, ea il bănueşte pe cetăţeanul tovarăş de,
tic. Inspectorul 1-a poftit să sovie-
meargă pînă la comisariat
pentrua face ancheta. Cu toate protestele indig-
nate ale tovarăşului, el totus a fost
nevoit să
gă la poliţie unde a fost interogat cît mai mear-
lan, încercîndu-se chiar a-i face groso-
percheziţia. Cînd
26
 inspectorul sta încredinţat de hotărîrea serioasă a
învinuitului să se împotrivească la percheziţie, el
luă pe neaşteptate un ton amabil şi spuse: „Se
prea poate că cetăţeanul nu este vinovat de afa-
Cerea asta, dar delictele sînt de faţă şi el este ob-
ligat să-i facă o percheziţie sau să scrie un proces
verbal şi să—l dea pe mîna procurorului, dar pînă
& se dezlega chestia el trebue să fie reţinut. Dar
ţinînd seama de faptul că afacerea asta e atit de
scandaloasă pentru stimatul domn, el este gata
pentru o sumă mică de bani pentru „recompensa-
rea neplăcerii“ să musamalizeze toată afacerea şi
să-i dea drumul „hotului“, unde-i văd ochii“.Spre
nenorocire, tovarăşul căuta să se descurce cît mai
repede din starea grea în care a căzut şi, fără să
se gîndească la rezultate, scoase portmoneul şi
puse pe masă inspectorului 20 mărci. Tocmai în
acest moment se deschise uşa şi intră un tînărim-
brăcat bine dar nu luxos, după cum se vedea un
ofiţer îmbrăcat în haine civile. Cel intrata declarat
că aflîndu—se in odaia vecină, a auzit cum cetăţea-
nul arestat propunea mită inspectorului de poliţie.
Ca şef, el trebue să facă un proces verbal. Intre-
bînd pe inspector despre pricinile arestării cetăţea-
nului sovietic, ofiţerul a declarat că mituirea este
o directă afirmare a vinei celui arestat, şi a cerut
facerea imediată a procesului verbal, în care să se
arate că retinutul a încercat să se elibereze cu aju-
torul mituirii. Ofiţerul porunci ca reţinutul să fie
trimis imediat la închisoare. După ce s'a scris pro-
cesul verbal şi cinci reţinutul a renunţat la semna-
rea 1ui,' ofiţerul îi făcu semn inspectorului să iasă
27
 şi, rămînînd între patru ochi cu cel reţinut & de-
clarat că el este ofiter al biroului de informatiecare
urmăreşte activitatea poliţiei. El înţelege foarte
bine toată starea scandaloasă în care a căzut şi
este gata să ajute cetăţeanului sovietic căzut în
belea. Dar nu poate totuş să facă aşa ceva fără
să-i facă şi el vre-un serviciu. In cazul de fată
propunerea lui se reducea la aceia ca cetăţeanul
sovietic să-i facă şi el un serviciu, şi anume: să
dea informaţiuni despre un oarecare om—cetătean
sovietic, care se găseşte în patria lui. Naivul nos—
tru, fără să bănuiască ceva, îşi însemnă în biocnot
pronumeleşi adresa cei s'a dictat, pe urmă, rugat
fiind de ofiţer, scrise cu mîna proprie în blocno-
tul ofiţerului acelas pronume în limba rusă. Apoi
socotind că a scăpat eftin de tot, datorită protec-
tiei ofiţerului biroului de informaţie, părăsi poliţia
Şi porni acasa. »

ln drum cunoscutul nostru s'a gîndit mult la

cele întîmplate şi tot chibzuia, să povestească oare
sau nu tovarăşilor săi despre asta, dar, temîndu-sc
să nu fie luat in ris, n'a spus nimănui despre pă-
,

tania lui şi s'a stăruit să uite. Dar peste 15 Zile

i s'a sunat prin telefon si i
s'a spus că vrea să-l
vadă ofiterul biroului de informaţii pentru a vorbi
in chestia cunoscută pentru el. Abia
acuma, prOS-
tutul nostru a înţeles încotro o să—l ducă afacerea
asta. El a hotărît să povestească imediat şefului
său despre toate cele intimplate, şi cu aceasta a
scăpatde nenorocirea ce-l aştepta, în caz dea con-
tinua această comedie mîrsavă, urzită de biroul
de informaţie. Cînd agentul a început să insiste Şi
28
să-l ameninte cu demascarea, tovarăşul nostru sta
dezbăerat repede de el, declarindu-i că el singur
a povestit deacum şefului său despre toate cele în-
tîmplate şi biroul de informaţie să ţină socoteala
de protestul impotriva metoadelormirşave de spio-
naj pe care el le aplică faţă de cetăţenii cinstiti
sovietici. Biroul de informatie nu se putea linişti
timp îndelungat, nevrînd să scape din mîni jertfa
aleasă, încercînd să aplice noi metode de îngrozire.
Dar datorită poziţiei sincere şi cinstite a cetăţeanu—
lui sovietic din afacerea asta n'a eşit nimic.
Pildele arătate, ridică numai întrucîtva vălul ace-
lor metode mîrşave şi ticăloase, care sînt aplicate
de birourile de informaţie străine, mai cu seamă de
cele faşiste pentru a atrage în reţeaua lor de spio-
naj pe oameni cinstiti, nepătati cu nimic. Dreptatea,
cinstea faţă de statul Sovietic, îndeplinirea datoriei
faţă de patrie, vegherea, cinstita îndeplinire a lu-
crului de care esti însărcinat, autocontrolul ——toate
acestea trebue să ferească pe orice cetăţean sovietic
de aceste tentative mirşave din partea duşmanilor.
Folosind cele mai mîrsave metoade în activi—
tatea lor de spionaj, birourile de informatie iaşi—
ste înţeleg foarte bine că metoadele aplicate de
ele POÎ fi folosite si de alte birouri de informatie
burgheze Şi pot fi aplicate în aceias măsură impo-
triva lor. Pentru & insutla () anumită împotrivire
Supuşilor lor, faşiştii produc unul după altul filme
cinematografice, care au scopul sa arate ŞI sa
facă cunoscute metoadele de lucru ale birourilor
de informaţie străine. Se reclamează foarte mult
filme ca Mata Hari (vestita spioană germana la
29
 Paris), „Port Artur“, „Nataşa“, „Trădătorul“. In
filmul din urmă se arată activitatea spionilor străv
ini pe teritoriul Germaniei. In acest film se subli-
niază mai cu seamă faptul, cum un pilot german,
căzut în mrejele spionilor, a găsit curaj, cu toate
documentele fabricate care—l demascau, să poves-
tească despre toate cele intimplate şefului său,
pentru care fapt, la urma urmelor, i s'a declarat
multumire prin ordin de zi în fata frontului. Pe
de altă parte, iaşiştii idealizează în tot felul
pc
spionii lor. A fost creată o serie întreagă de li-
teratură minciunoasă despre faptele lor de vitejie.
Toate acestea urmăresc un singur tel: a atrage
tineretul în „romantica“ de spionaj. Cadrele de
bază ale acestor iaşişti, „romantici“, se pregătesc
pentru activitatea împotriva statelor străine. Calcu-
lul lor pentru săvîrşirea activităţii lor mîrşave de
ucideri, diversii şi spionaj, e bazată pe strecurarea
prin crăpăturile rezultate din lipsa de organizare,
nepăsare, şi slăbirea vegherii.
'
Pentru a-şi îndeplini functiile, spionajul dispu-
ne de un aparat puternic care foloseşte toate
tintele legale şi nelegate de pătrundere în organiz- pu-
mul statelor vecine. Practica războiului mondial,
cea de după război şi perioada de acum premer-
gătoare de război, cu tot vălul de taină, cu
care totdeauna este mascată activitatea de
dă un număr mare de fapte care mărturisesc spionaj,
des-
pre desfăşurarea largă şi intensivă a spionajului.
Spionajul îşi întinde ghiarele singeroase
zămintele de stat, spre marile întreprinderispre aşe-
cu în-
semnătate de apărare, spre transport, cu
singurul
530
ţel de a afla taina de stat, de a afla secretele apă-
rării, a scoate la iveală perfecţionările tehnice, de
a orîndui oamenii lor la cele mai de seamă posturi
şi de a organiza dăunare, diversie şi trădare. Spi-
onajul este război tăinuit, neîntrerupt dus de
ar—

maia de spioni şi care nu încetează nici pentru ()

minuiă. Despre aceasta mărturisesc numeroasele
ce au loc în
procese judiciare cu uşile închise, Ceho-
timpul din urmă în America, Anglia, Franţa,
slovacia, Romînia, Spania.