2.Sdr. detresa respiratorie acuta . Etiologie . Mecanisme. Tabloul clinic.

SDRA-se manifestă prin lezare pulmonară nespecifică, insuficienţă respiratorie

acută hipoxemică, scăderea progresivă a complianţei pulmonare şi difuziunii O2
prin membrana alveolo-capilară, prezenţa infiltratelor pulmonare bilaterale, în
absenţa unei cauze cardiace cu hipertensiune atrială stângă.

Etiologie:

pulmonară:
 aspiraţia diferitor lichide.
 stări cu risc înalt de aspiraţiie ( comă, epilepsie, stază gastrică,
momentul inducţiei anestezice şi detubării sondei traheale )
 inhalarea diferitor substanţe toxice.
 infecţia pulmonară
 pneumonită postradiantă.
 embolia şi tromboza arterei pulmonare.
 expansiunea rapidă a plămânilor în caz de pneumotorax sau hidrotorax.
 intervenţii chirurgicale pe cutia toracică.
extrapulmonară:
 MODS
 Sepsis
 SIRS
 şocul de diversă etiologie (şoc septic, hemoragic, traumatic, alergic,
hipertermic, hipotermic).
 infecţii ( peritonite ş.a.)
 traumatisme (cranio-cerebrale,combustii, etc.)
 CID
 transfuzii masive (sindromul TRALI).
 pancreatite severe
 intervenţii chirurgicale laborioase.

3 categorii

 uşoară, se caracterizează prin complianţă pulmonară uşor scăzută, hipoxemie

(PaO2 70-80mmHg) care răspunde la administrarea de O2, diminuarea
moderată a volumelor respiratorii
 tahipnee
 tahicardie
 raportul PaO2/FiO2 300 – 200
  moderată se caracterizează prin:
 afectarea semnificativă a complianţei pulmonare,
 hipoxemie semnificativă care răspunde la PEEP (PaO2 50-60mmHg),
 persistă hiperventilaţia şi hipocapnia (PaCO2 25-35mmHg),
 edem interstiţial sever,
 atelectazii şi infiltrate evidente radiologic,
 raportul PaO2/FiO2 200 - 100.

 Cea severă:
 afectarea semnificativă a complianţei pulmonare care nu răspunde la
instalarea PEEP, diminuarea marcată a volumelor respiratorii, edem alveolar
sever
 hipoxemie semnificativă care nu răspunde la oxigenare sau PEEP
(PaO2<40mmHg), hipercapnie severă (PaCO2>120mmHg),
 atelectazii şi consolidări extensive evidente radiologic
 raportul PaO2/FiO2 <100.

2.Terapia de perfuzie . Solutiile elecrolitice.

Substituienții de volum plasmatic

Sol.Cristaloide - Soluții electrolitic e,Soluții Glucoză, Soluții mixte
Sol.Coloidale- albumina, gelatin, hidroxietilamidon.

Soluţii cristaloide conţin substanţe micromoleculare ce difuzează

liber prin membrana capilară.
Soluții izotonice : Serul fiziologic
Sol.0,9% NaCl:
• 154 mmo/l Na
• 154 mmo/l Cl
- are un pH acid: pH 5
- administrat în cantitate mare duce la apariția acidozei
metabolice hipercloremice
- 2/3 din doza administrată se distribuie în spaţiul extracelular, iar 1/3
intravascular
Soluții izotonice: Sol Ringer lactat (Sol.Hartman)
Avantaje :
- este o soluție electrolitică balansată (are o compoziție asemănătoare lichidului
extracelular)
- conține clorură de sodiu, calciu și potasiu
- este o soluție tamponată - conține lactat, care este metabolizat hepatic la
bicarbonat
Soluții cristaloide izotonice: Sol.5% Glucoză
• Conține 5 g glucoză dizolvată 100 ml of H2O  
• NU ESTE indicata pentru refacerea volemiei (7,5ml/100 ml); determină
hiperglicemie și expansiune minimă.
• Corectează deshidratarea și pierderile energetice; asigură un aport caloric de
170 kcal /l.

Indicți Contraindicații:

- hipoglicemie - edem cerebral

- hipernatremie - accidente vasculare cereb
- prevenirea și tratamentul deshidratării - șoc hipovolemic
- vehicul pentru diferite medicamente - hiponatremie
- hiperglicemie

Sol.cristaloide hipotonice: 0,45% Clorură de sodiu

Soluții cristaloide hipertonice

• 3% NaCl  (513 mmol Na+ și Cl+/l (1027 mosm/l)
• 5% NaCl (850 mmol Na+ și Cl+/l )-1711 mosm/l
• 5% dextroză în jumătate de soluție salină normală(406
mosm/l)
• 5% dextroză în soluție salină normală (560 mosm/l)
• Dextroză 10% (505mosm/l)
20% (1010 mosm/l)
50% (2520 mosm/l)
3% NaCl: hiponatremie, edem cerebral
5% dextroză în soluție salină normală: Na, Cl +calorii
Dextroză 10% -50% : nutriția parenterală

Soluțiile coloidale conţin substanţe macromoleculare ce nu traversează

membrana capilară.
Soluțiile de Gelatina
• molecule de gelatină (greutatea moleculară – 35.000) produse prin degradarea
colagenului natural.
 Hemacel (molecule de gelatină legate prin punți ureice)
 Gelofusine (gelatină polisuccinilată)
• Are capacitatea de a elibera histamină.
• Avantaj – lipsa de toxicitate şi de interferenţă cu determinările grupei
sanguineșâ; se poate administra în cantitate nelimitată.
• Hidroxietilamidonul se obține prin hidroxietilarea amidonului din porumb
• Refortan sol.6% (greutatea moleculară – 130.000-200.000)
• Refortan plus sol.10% (greutatea moleculară–200.000)
• Voluven sol.6% (greutatea moleculară – 130.000)
• Este degradat în circulaţie de către amilază şi la greutatea moleculară de
50.000 se elimină renal.
• Expansiunea volemică a 500 ml HEAS este de +780 ml, maximă la 3 ore
după perfuzie, menţinându-se la + 240 ml şi după 24 ore.