Teste

BOLILE OCUPAŢIONALE- INTRODUCERE
1. C.M Care e actualitatea bolilor profesionale?

[*] În ultimele două secole dezvoltatea tehnico-științifică a cunoscut o mare
ascensiune
[*] muncitorii se află sub influența directă a mediului de muncă modificat prin factori
fizici, chimici, biologici, ergonomici
[*] au repercusiuni grave asupra stării de sănătate a individului și întregii
colectivității.
[] nu au nici un efect negativ asupra sănătății muncitorilor
[] nu sunt recunoscute bolile profesionale
2. C.M Istoricul bolilor ocupaționale?
[*] Acţiunea nocivă a unor factori de mediu şi de muncă a fost cunoscută încă din
preistoria omenirii
[*] Prima carte de medicina muncii îi aparţine lui Bernardino Romazzini
[*] în 1946 se formulează conceptul de medicină ocupaţională cu obiectivele ei.
[*] În Grecia antică, Hipocrate (460-377 î.e.n.) menţionează condițiile grele ale
minerilor, acţiunea nocivă a plumbului
[] nu sunt recunoscute și declarate așa patologii
3. C.M Datele la nivel mondial privind boala profesională:
[*] Organizația Internațională a Muncii estimează că anual aproximativ 2.3 milioane
de lucrători mor din cauza accidentelor de muncă şi bolilor ocupaționale
[*] Anual peste 313 milioane de lucrători sunt implicați în accidente de muncă
[*] Zilnic se produc 6400 decese ca urmare a accidentelor de muncă și BP
[] practic nu se declară astfel de patologii
[] în fiecare zi se raportează un număr mic de boli profesionale
4. C.M SITUAŢIA ÎN REPUBLICA MOLDOVA privind bolile ocupaționale?
[*] Anual în Republica Moldova sunt traumatizați în urma accidentelor de muncă
între 450- 500 salariați
[] Anual în Republica Moldova sunt traumatizați în urma accidentelor de muncă
între 1000- 1200 salariați
[*] În anii 2013-2019 au fost înregistrate 16 cazuri de boală profesională
[] În anii 2013-2019 au fost înregistrate 147 cazuri de boală profesională
[*] indicele morbidităţii profesionale în medie 0,43 la 100 mii angajaţi
5. C.S SITUAŢIA ÎN REPUBLICA MOLDOVA privind bolile ocupaționale?
[*] În anii 2013-2019 au fost înregistrate 16 cazuri de boală profesională
6. C.S SITUAŢIA ÎN REPUBLICA MOLDOVA privind bolile ocupaționale?
[*] Indicii bolilor ocupaționale sunt mici din cauza deficiențelor de evaluare a
factorilor de risc și de monitorizare a sănătății lucrătorilor.
[] Indicii bolilor ocupaționale sunt mici nu din cauză că avem condiții bune de
muncă.
[] Indicii bolilor ocupaționale sunt mari.
[] Indicii bolilor ocupaționale sunt relativi mari din cauză că avem condiții bune de
muncă
[] evaluarea factorilor de risc la nivel înalt.
7. C.S MEDICINA MUNCII cu ce se ocupă?
[*] Medicina muncii – este disciplina, care se ocupă de bunăstarea fizică, mintală şi
socială a omului în relaţia sa cu munca şi mediul de muncă, cu adaptarea omului
la muncă şi a muncii la om (definiţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii şi a
Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii).
[] Nu are nici un scop bine definit
[] Neasigurarea condițiilor de muncă
[] Neadaptabilitatea organismului la condiţiile de mediu şi de muncă.
[] Sarcina medicinii ocupaţionale este de a neasigura sănătatea omului
8. C.M Care sunt obiectivele medicinii muncii?
[*] Identificarea și evaluarea riscului pentru sănătate la locul de muncă;
[*] Supravegherea factorilor mediului de muncă care pot afecta sănătatea;
[*] Supravegherea stării de sănătate în relație cu munca;
[*] Expertiza medicală și reabilitarea profesională;
[] Neevaluarea riscului pentru sănătate la locul de muncă
9. C.M Care sunt obiectivele medicinii muncii?
[*] Respectarea cerințelor de securitate și igiena muncii, ergonomiei, protecției
colective și individuale;
[*] Educația pentru sănătate;
[*] Analiza accidentelor de muncă, bolilor ocupaționale și elaborarea măsurilor de
prevenție.
[] Nerespectarea cerințelor de securitate și igiena muncii
[] Nesupravegherea factorilor mediului de muncă
10. C.S Ce reprezintă procesul de muncă?
[*] Reprezintă succesiunea în timp și în spațiu a activităților executantului și
mijloacelor de producție în sistemul de muncă.
[] Reprezintă nesuccesiunea în timp și în spațiu a activităților executantului.
[] Reprezintă nesuccesiunea în timp a mijloacelor de producție în sistemul de
muncă.
[] Nerealizarea nici unui scop.
11. C.S Ce reprezintă sistemul de muncă?
[*] reprezintă totalitatea acţiunilor prin intermediul mijloacelor de producţie, pentru
realizarea scopului sistemului de muncă.
[] Reprezintă nesuccesiunea în timp a mijloacelor de producție în sistemul de muncă
[] Reprezintă succesiunea în timp și în spațiu a activităților executantului și
mijloacelor de producție în sistemul de muncă.
[] Reprezintă nesuccesiunea în timp și în spațiu a activităților executantului
12. C.S Ce reprezintă executantul?
[*] este lucrătorul implicat nemijlocit în realizarea sarcinii de muncă.
[] este lucrătorul care nu are nici un rezultat.
[] Persoană care duce la neîndeplinirea unui plan.
[] este lucrătorul care nu execută nimic
[] nesuccesiunea în timp și în spațiu a activităților executantului
13. C.S Ce reprezintă mijloacele de producţie?
[*] reprezintă totalitatea obiectelor muncii (materiile prime) pe care lucrătorii le
folosesc în procesul de producţie
[] reprezintă totalitatea obiectelor muncii (materiile prime) pe care lucrătorii nu le
folosesc în procesul de producţie
[] reprezintă totalitatea obiectelor muncii pe care lucrătorii le folosesc nu în procesul
de producţie.
[] ansamblul mijloacelor materiale cu ajutorul cărora oamenii nu acţionează asupra
obiectelor muncii.
[] ansamblul mijloacelor nemateriale.
14. C.S Ce reprezintă mediul de muncă?
[*] reprezintă totalitatea condiţiilor fizice, chimice, biologice şi psihologice în care
executantul îşi desfăşoară activitatea.
[] reprezintă totalitatea condiţiilor fizice, chimice, biologice şi psihologice în care
executantul nu îşi desfăşoară activitatea.
[] se referă la toate condițiile și toți factorii care nu influențează munca.
[] toate răspunsurile sunt corecte
[] nici un răspuns nu este corect.
15. C.M După natura lor factorii de risc profesional se divid în:
[*] factori fizici
[*] factori chimici
[*] factori biologici
[*] factori psihosociali
[] comportamentul
16. C.M După natura lor factorii de risc profesional se divid în:
[*] factorii biologici
[*] factorii psihosociali
[*] factorii ergonomici.
[] comportamentul
[] factorul financiar
17. C.M Care e caracteristica factoriilor de risc profesional?
[*] factori fizici – pulberi minerale şi organice, radiaţii, variaţii ale temperaturii
mediului de muncă, variaţii ale umidităţii aerului, etc
[*] factori chimici – elementele sau substanţele chimice nocive care poluează
atmosfera locului de muncă sub formă dispersată, solidă, lichidă sau gazoasă;
[*] factori biologici – cu efect contaminant, infectant sau parazitant asupra
organismului;
[*] factori psihosociali – cu efect preponderent neuropsihic şi stresant asupra
organismului,
[*] factori ergonomici – insuficiența adaptare a maşinilor la procesul de muncă şi a
uneltelor la posibilităţile omului.
18. C.M Ce reprezintă boala profesională?
[*] Boala profesională este o afecțiune cronică
[*] se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau a unei profesiuni
[*] este cauzată de factori fizici, chimici sau biologici caracteristici locului de muncă
[*] suprasolicitarea diferitor organe sau sisteme ale organismului în procesul de
muncă.
[] nesuprasolicitarea diferitor organe sau sisteme ale organismului în procesul de
muncă.
19. C.M Clasificarea bolilor profesionale?
[*] Intoxicaţii, provocate de inhalare, ingerare sau contactul epidermei cu substanţe
toxice
[*] Pneumoconioze, provocate de inhalarea pulberilor netoxice
[*] Boli prin expunere la energie radiantă;
[*] Boli prin expunere la temperaturi înalte sau scăzute
[] Hemoragie gastro-intestinală.
20. C.M Clasificarea bolilor profesionale?
[*] Boli prin expunere la zgomot şi vibraţii
[*] Boli prin expunere la presiune atmosferică ridicată sau scăzută
[*] Alergii profesionale
[] Pancreatită acută
[*] Cancerul profesional.
21. C.M Boli ocupaționale în dependență de afectarea sistemului țintă:
[*] Boli respiratorii (silicoza, antraco-silicoza, azbestoza)
[*] Boli ale pielii (Dermatozele alergice )
[*] Afecțiuni musculo-scheletale
[*] Tulburări mentale și de comportament (Boala de stres post-traumatic)
[] sistemul reproductiv
22. C.M Care sunt mecanismele de participare în patologia bolilor profesionale?
[*] Reacţii iritative
[*] Mecanisme inflamatorii specifice
[*] Mecanisme imunologice
[*] Mecanisme enzimatice
[] Reacţii neiritative
23. C.M Care sunt etapele de diagnosticare a unei boli profesionale?
[*] Ruta profesională;
[*] Istoricul bolii;
[*] Examenul obiectiv;
[*] Investigații de laborator;
[] Anamneza neprofesională.
24. C.M Care sunt etapele de diagnosticare a unei boli profesionale?
[*] Ruta profesională;
[*] Istoricul bolii;
[*] Examenul obiectiv;
[*] Investigații de laborator;
[*] Diagnostic pozitiv și diferențial
25. C.M Care sunt metodele de investigații în medicina ocupațională?
[*] Metoda avizării igienice
[*] Metode clinice, epidemiologice și de statistică sanitară
[*] Metode electrofiziologice, biochimice, morfologice, hematologice, toxicologice
[*] Metode ergonomice – poate evalua poziția corpului în procesul muncii.
[*] Metode electrofiziologice, biochimice, morfologice, hematologice, toxicologice –
pentru evaluarea capacității de muncă.
26. C.M Care e tratamentul bolilor profesionale?
[*] Etiologic
[*] Patogenetic
[*] Simptomatic
[] Parazitar
[] Inhibitorii pompei de protoni
27. C.M Declararea și evidența bolilor profesionale, care sunt etapele?
[*] Suspectarea cazurilor de boli profesionale și intoxicații profesionale;
[*] Semnalare suspiciunii cazurilor de boli profesionale și intoxicații profesionale;
[*] Cercetarea cazurilor de boli profesionale și întocmirea procesului verbal de
cercetare;
[*] Confirmarea diagnosticului de bolă profesională
[*] Declararea bolilor profesionale.
28. C.M Cum se petrece suspectarea și semnalarea bolilor profesionale?
[*] Fişa de semnalare a cazului de suspiciune a bolii profesionale se completează, de
către președintele comisiei medicale din instituția medico-sanitară publică /privată
[*] Fişa de semnalare se expediază, pe suport de hîrtie și în formă electronică
[*] în termen de 24 de ore din momentul stabilirii suspiciunii de boală (intoxicație)
profesională.
[*] Fişa de semnalare a cazului de suspiciune a bolii (intoxicației) poate fi completată
și de medical de familie
[*] Fişa de semnalare se expediază la CSP responsabil al ANSP şi angajatorului.
29. C.M Cum are loc cercetarea bolii profesionale?
[*] în cazul unei boli sau intoxicații acute se efectuează timp de 24 ore din momentul
intoxicației;
[*] în cazul unei patologii profesionale cronice timp de 15 zile din momentul
suspecției
[*] în cazul necesității unei informații suplimentare de la fostul loc de muncă
termenul cercetării poate fi prelungit pînă la 30 zile.
[] în cazul unei patologii profesionale cronice timp de 21 zile din momentul
suspecției
[] în cazul unei boli sau intoxicații acute se efectuează timp de 48 ore
30. C.M Rezultatele cercetării bolii profesionale (se înregistrează în procesul
verbal)?
[*] Pentru angajator
[*] Instituția medicală
[] Bolnav
[] Centrul de Sănătate Publică
[] IMSP AMU
31. C.M Președintele comisiei medicale din instituţia medico-sanitară
publică/privată, care a stabilit suspiciunea de boală (intoxicaţie) profesională
este obligat în termen de:
[*] 14 zile calendaristice în cazul bolilor (intoxicaţiilor) profesionale acute
[*] 45 de zile calendaristice în cazul bolilor (intoxicaţiilor) profesionale cronice
[*] să trimită persoana afectată la Centrul republican de boli profesionale pentru
stabilirea diagnosticului de boală (intoxicaţie) profesională
[] 18 zile calendaristice în cazul bolilor (intoxicaţiilor) profesionale acute;
[] 42 de zile calendaristice în cazul bolilor (intoxicaţiilor) profesionale cronice
32. C.M Pentru confirmarea bolilor profesionale ce documente sunt necesare:
[*] fişa medicală a bolnavului de ambulatoriu (f.025/e) sau fişa medicală a bolnavului
din staţionarul de profil (f.003/e);
[*] dosarul medical;
[*] procesul-verbal/nota informativă privind existenţa/lipsa legăturii condiţiilor de
muncă cu boala (intoxicaţia) profesională;
[*] documentul care confirmă traseul profesional al angajatului;
[*] trimitere - extras (f.027/e).
33. C.M Declararea Bolilor profesionale cum decurge?
[*] După stabilirea diagnosticului de boală (intoxicaţie) profesională, Centrul
republican de boli profesionale întocmeşte Fişa de declarare a cazului de boală
(intoxicaţie) profesională.
[*] Fişa de declarare se expediază, în termen de 3 zile calendaristice
[*] Fişa de declarare se expediază Centrului de Sănătate Publică şi angajatorului.
[*] Diagnosticului de boală (intoxicaţie) profesională e stabilită de Centrul republican
de boli profesionale.
[] Diagnosticului de boală (intoxicaţie) profesională e stabilită de Centrul de
Sănătate Publică teritorial.
34. C.M Care e legislația în medicina muncii?
[*] Declaraţia drepturilor omului adoptată de ONU la 10 decembrie 1948 art.23 p.1,
[*] ONU. Declaraţia privind Principiile şi Drepturile Fundamentale la Muncă.
[*] Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale, adoptată la Roma 1950.
[*] Cartea Socială Europeană - revizuită în anul 1996, art.3 Dreptul la securitate şi la
igiena muncii.
[] nici un răspuns nu e corect.
35. C.M CADRUL LEGISLATIV DE PROTECŢIE A MUNCII ÎN
REPUBLICA MOLDOVA ESTE REPREZENTAT DE:
[*] Legea ocrotirii sănătăţii, nr.411-XIII din 28.03.1995;
[*] Legea securităţii şi sănătăţii în muncă, nr. 186-XVI din 10.07.2008;
[*] Legea asigurării pentru accidente de muncă și boli profesionale, nr 756 din
24.12.1999
[*] HG nr. 1025 din 07.09.2016 pentru aprobarea Regulamentului sanitar privind
supravegherea sănătăţii persoanelor expuse factorilor de risc profesionali;
[*] HG nr. 1282 din 29.11.2016 pentru aprobarea Regulamentului sanitar privind
modul de cercetare și stabilire a diagnosticului de boală profesională.
36. C.M Care sunt măsurile de prevenire a impactului negativ al condițiilor de
muncă asupra organismului?
[*] Măsuri legislative;
[*] Măsuri organizatorice și de planificare,
[*] Măsuri tehnologice;
[*] Măsuri tehnico-sanitare;
[] Măsuri de control.
37. C.M Care sunt măsurile de prevenire a impactului negativ al condițiilor de
muncă asupra organismului?
[*] Măsuri tehnologice;
[*] Măsuri tehnico-sanitare;
[*] Măsuri administrative;
[*] Măsuri medicale;
[] Măsuri de control.
38. C.M În ce constă măsurile tehnico- organizatorice a bolilor profesionale?
[*] Eliminarea noxei profesionale din procesul tehnologic prin înlocuirea substanţelor
nocive sau a tehnologiilor nocive cu altele mai puţin nocive sau inofensive;
[*] Izolarea apărăturii generatoare de noxe (automatizare, cabine speciale,
termoizolare);
[*] Împiedicarea pătrunderii noxei în aerul locurilor de muncă (ermetizare, procedee
umede pentru pulberi, ventilaţie locală);
[*] Diminuarea concentraţiilor noxelor existente la locul de muncă;
[] Mărirea concentraţiilor noxelor existente la locul de muncă;
39. C.M În ce constă măsurile tehnico- organizatorice a bolilor profesionale?
[*] Împiedicarea acţiunii noxei asupra lucrătorilor sau diminuarea acestei acţiuni
[*] Asigurarea echipamentului de protecţie
[*] Efectuarea corectă a instructajului pentru securitatea şi sănătatea în muncă.
[] Nu au nici un rol aceste măsuri.
[] Nu sunt eficiente.
40. C.M În ce constau măsurile medicale a bolilor profesionale?
[*] Recunoaşterea riscului profesional la locurile de muncă prin studiul atent al
procesului tehnologic şi al condiţiilor de muncă
[*] Efectuarea de determinări de noxe, studii epidemiologice;
[*] Efectuarea corespunzătoare a examenului medical la angajare şi a celui periodic
[*] Educaţia sanitară.
[] Manipulări medicale.
41. C.M ÎMBUNĂTĂŢIREA ECHIPAMENTULUI INDIVIDUAL DE
PROTECŢIE a bolilor profesionale în ce constă:
[*] Standardizarea echipamentului de protecție respiratorie din zonele de productie.
[*] Eliminarea echipamentului de protectie respiratorie din zonele unde rezultatele
monitorizărilor arată că expunerea este mai mică decât Limita de Expunere
Ocupatională
[*] Pentru procesul de selectie a furnizorilor de mănuși de protecție s-a inclus un
parametru nou și anume permeabilitatea manușilor la substanțele chimice
[*] Schimbarea modelului echipamentului de lucru pentru a diminua zonele
tegumentare expuse la substante chimice.
[] Neschimbarea modelului echipamentului de lucru pentru a diminua zonele
tegumentare expuse la substante chimice.
42. C.M Ce ar presupune dezvoltarea unei politici de prevenire coerente,
eficiente în bolile profesionale?
[*] Eliminarea riscurilor
[*] Adaptarea muncii fiecarei persoane în parte
[*] Adaptarea la progresul tehnic
[*] Automatizarea procesului de muncă și eliminarea pe cât posibil a manipulărilor
manuale.
[] Toate răspunsurile sunt greșite.
43. C.M Ce ar presupune dezvoltarea unei politici de prevenire coerente,
eficiente în bolile profesionale?
[*] Pregătirea, Informarea și Consultarea angajaților vizând SSM (Siguranța și
Securitatea Muncii).
[*] Supravegherea medicală.
[*] Monitorizarea riscurilor.
[*] Educație pentru sănătate.
[] Toate răspunsurile sunt greșite.
44. CS. Bolile profesionale se caracterizează prin:
[] Afecțiuni acute specifice muncitorilor din industria chimică;
[] Afecțiuni dobândite doar în urma practicării muncii fizice;
[*] Afecțiuni dobândite în urma participării la realizarea unui proces de muncă;
[] Afecțiuni la care nu poate fi stabilită etiologia specifică;
[] Afecțiuni stabilite în urma efectuării examenilor medicale de adaptare.
45. CS. La concentrații moderate și expunere pe termen lung la un factor ocupațional
de risc:
[] Nu se determină schimbări a stării de sănătate la angajați;
[] Apar schibări specifice, doza și durata nu joacă un rol determinatoriu;
[*] Apar schimbări nespecifice a stării de sănătate la muncitori;
[] Expunerea pe termen lung la un factor ocupațional de risc va masca etiologia
bolii;
[] Factorii ocupaționali de risc acționează doar în termen scurt și la concentrații
mari.
46. CS. Numiți factorii nocivi din mediul ocupațional:
[] Factorii care influențează negativ asupra capacității de muncă sau provoacă boli
profesionale și alte consecințe nefavorabile;
[] Factorii periculoși sunt stabiliți în urma examenelor medicale periodice;
[] Factorii care în anumite condiții pot provoca dereglări cronice ale sănătății
muncitorilor;
[*] Factorii care în anumite condiții pot provoca dereglări acute ale sănătății și
moartea organismului;
[] Factorii periculoși nu pot fi controlați și vor afecta în mod obligator sănătatea
muncitorilor.
47. CS. Numiți factorii cu o influență negativă asupra capacității de muncă sau
provoacă boli profesionale și alte consecințe nefavorabile:
[] Factorii periculoși;
[*] Factorii nocivi;
[] Factorii genetici;
[] Factorii alimentari;
[] Factorii comportamentali.
48. C.M. Numiți clasificarea agenţilor nocivi profesionali:
[*] factorii fizici
[*] factorii chimici
[*] factorii biologici
[*] factorii ergonomici
[] factorii mediului
49. C.M. Stabiliți depozitarea preponderentă a noxelor profesionale în organism:
[*] sistemul adipos - cutanat
[] sistemul muscular
[*] sistemul renal
[*] sistemul gastro-intestinal
[*] ficatul
50. C.M. Factorii fizici din mediul ocupațional sunt:
[*] Zgomotul, vibrația, iluminatul;
[*] Radiațiile electromagnetice;
[*] Pulberi;
[] Gaze, aerosoli;
[] Organizarea muncii.
51. C.M. Medicina ocupațională are următoarele obiective:
[*] Identificarea și evaluarea riscului pentru sănătate la locul de muncă;
[*] Supravegherea stării de sănătate în relație cu munca;
[*] Educația pentru sănătate;
[] Expertiza sanitară a locului de muncă;
[*] Expertiza medicală și reabilitarea profesională
52. C.M. Probleme actuale cu care luptă Medicina Muncii în Republica
Moldova:
[*] Folosirea forței de muncă în condiții de eludare a legalității;
[*] Imperfecțiunea din organizarea rețelei de medicina muncii;
[] Creșterea numărului clinicilor private de medicina muncii și lipsa controlului
statului;
[*] Absența din curriculum a noținilor de medicina muncii în rândul furnizorilor de
îngrijiri primare de sănătate;
[*] Dotarea tehnică necorespunzătoare a cabinetelor unde au loc examenele medicale
de angajare, de adaptare și periodice.
53. C.M. Care sunt categoriile locurilor de muncă cu risc de îmbolnăvire cu
agenți bilogici:
[*] Locuri de muncă cu risc de contractare a antropozoonozelor;
[*] Locuri de muncă unde se lucrează cu culturi de agenți patogeni;
[*] Locuri de muncă cu risc de contractare a antroponozelor;
[*] Locuri de muncă cu contact cu medii favorabile pentru existența și dezvoltarea
unor agenți patogeni;
[] Locuri de muncă în focare de zoonoze.
54. C.M Cancerul profesional poate fi cauzat de munca în contact cu:
[*] Azbest;
[*] Eter etilic;
[] Clorură de etanol;
[] Compuși ai aluminiului;
[*] Benzidină și sărurile sale.
55. CM. Anamneza profesională se colectează în baza principiilor:
[*] Să prezinte cronologic toate activitățile profesionale prestate, durata și condițiile
de muncă;
[*] Să conțină date cu privire la factorii comportamentali a pacientului;
[] Este axată doar pe ultimul loc de muncă;
[*] Medicul ce colectează anamneza profesională trebuie să dețină cunoștințe privnd
procesul tehnologic și factorii ocupaționali asociați;
[] Anamneza profesională este doar în baza activităților oficiale de muncă a
pacientului.
56. C.M. Selectați din variantele de răspuns bolile legate de profesie:
[] Silicoza;
[*] Hipertensiunea arterială;
[] Boala de vibrație;
[*] Bronșita cronică;
[] Surditatea profesională.
57. C.M. Selectați diagnosticurile complete în cazul intoxicațiilor acute
profesionale:
[] Intoxicație cu plumb, encefalopatie toxică;
[] Intoxicație acută severă cu plumb tetraetilic, encefalopatie toxică cu accese
maniacale și delirante;
[*] Intoxicație acută cu clorură de metil, formă medie, hepatită toxică acută;
[] Intoxicație cu pesticide fosfororganice, hepatită acută;
[] Intoxicație acută cu clorură de venil.
58. C.M. Măsurile medicale de profilaxie a bolilor profesionale sunt:
[*] Recunoașterea și cuantificarea riscului profesional;
[*] Efectuarea examenelor medicale la angajare, adaptare și periodic;
[*] Educația sanitară a angajaților și angajatorilor;
[] Supravegerea respectării măsurilor de protecție față de factorii de risc
ocupaționali;
[] Cercetarea circumstanțelor intoxicațiilor la locul de muncă.
HIDROCARBURI AROMATICE: DEFINIȚIE, CLASIFICARE, ETIOLOGIE, DIAGNOSTICUL,
TRATAMENTUL ŞI PROFILAXIA
1. C.M Ce reprezintă arenele?

[*] arenele sunt substanțe compuse din carbon și hidrogen în structura cărora apar
unul sau mai multe nuclee benzenice.
[*] se mai numesc şi hidrocarburi aromatice, conţinînd în molecula lor unul sau mai
multe cicluri de 6 atomi de carbon.
[*] atunci cînd molecula arenelor este formată dintr-un singur ciclu se numesc arene
mononucleare, iar atunci cînd molecula cuprinde două sau mai multe cicluri se
numesc arene polinucleare.
[] arenele sunt substanțe compuse din azot și hidrogen.
[] în structura lor nu apare nici un nucleu benzenic.
2. C.M Care e structura benzenului după Friedrich August Kekule?
[*] cei 6 atomi de C din molecula sunt uniți într-un ciclu prin 3 legături duble care
alternează cu 3 legături simple.
[*] Ca aditiv al benzinei, benzenul îi măreşte cifra octanică şi reduce detonatia.
[*] În consecinţă, aceasta conţinea adesea benzen în cantităţi importante înainte de
anii 1950, când s-a introdus tetraetilul de plumb ca antidetonator.
[*] În ultimii ani, ca urmare a scăderii producţiei de benzină cu plumb, s-a reintrodus
benzenul ca aditiv.
[] În SUA, din cauza efectului negativ asupra sănătăţii şi pentru diminuarea riscului
poluării pânzei freatice cu această substanţă, s-a impus o emisie maxim admisibilă
de aproximativ 5% de benzen.
3. C.M Care e structura benzenului după Friedrich August Kekule?
[] cei 5 atomi de C din molecula sunt uniți într-un ciclu prin 3 legături duble care
alternează cu 3 legături simple.
[*] Ca aditiv al benzinei, benzenul îi măreşte cifra octanică şi reduce detonatia.
[*] În consecinţă, aceasta conţinea adesea benzen în cantităţi importante înainte de
[*] În ultimii ani, ca urmare a scăderii producţiei de benzină cu plumb, s-a reintrodus
benzenul ca aditiv.
[*] În SUA, din cauza efectului negativ asupra sănătăţii şi pentru diminuarea riscului
poluării pânzei freatice cu această substanţă, s-a impus o emisie maxim admisibilă
de aproximativ 1% de benzen.
4. C.M Compuşii chimici obţinuţi prin înlocuirea unuia sau mai mulţi atomi de
hidrogen ai benzenului cu alte grupe funcţionale și anume compuşii obţinuţi
prin substituirea cu o grupă alchil care sunt:
[*] toluen C6H5-CH3
[*] etilbenzen C6H5-CH2CH3
[*] xilen C6H4(-CH3)2
[*] mezitilen C6H3(-CH3)3
[] acid salicilic C6H4(-OH)(-COOH)
5. C.M Compuşi obţinuţi (înlocuirea unuia sau mai mulţi atomi de hidrogen ai
benzenului) prin substituirea cu alte grupe:
[*] fenol C6H5-OH
[*] anilină C6H5-NH2
[*] clorobenzen C6H5-Cl
[*] nitrobenzen C6H5-NO2
[*] acid picric C6H2(-OH)(-NO2)3
[*] trinitrotoluen C6H2(-CH3)(-NO2)3
[*] acid benzoic C6H5-COOH
[*] acid salicilic C6H4(-OH)(-COOH)
[*] acid acetilsalicilic C6H4(-O-C(=O)-CH3)(-COOH)
[] xilen C6H4(-CH3)2
[*] acid acetilsalicilic C6H4(-O-C(=O)-CH3)(-COOH)
[*] paracetamol C6H4(-NH-C(=O)-CH3)-1-(-OH)-4
[*] fenacetină C6H4(-NH-C(=O)-CH3)(-O-CH2-CH3)
[] fenol C6H5-OH
[] anilină C6H5-NH2
8. C.M Compuşi cu două sau mai multe inele benzenice:
[*] naftalină
[*] antracen
[*] indol
[*] benzofuran
[] anilină
9. C.S Compuşi cu două sau mai multe inele benzenice:
[*] benzofuran
[] trinitrotoluen C6H2(-CH3)(-NO2)3
[] acid benzoic C6H5-COOH
[] acid salicilic C6H4(-OH)(-COOH)
[] acid acetilsalicilic C6H4(-O-C(=O)-CH3)(-COOH)
10. C.S Benzenul ce reprezintă?
[] Combinația cea mai simplă a hidrocarburilor aromatice este de 6.7 ori mai grea
decât aerul.
[] Lichid color
[] Punctul de fiebere 50 C
[*] Ușor solubil în apă
[] Foarte insolubil în grăsimi
11. C.M Benzenul ce reprezintă?
[*] Combinația cea mai simplă a hidrocarburilor aromatice este de 2.7 ori mai grea
decât aerul.
[*] Lichid incolor
[*] Punctul de fiebere 80 C
[] Ușor insolubil în apă
[*] Foarte solubil în grăsimi
12. C.M Care sunt profesiunile cu risc de expunere înalt în intoxicația cu
benzen?
[*] Distilarea uscată a cărbunelui
[*] Rafinării de petrol
[*] Industria chimică de sinteză
[*] Industria farmaceutică
[] Patiserie
benzen?
[*] Industria de coloranți
[*] Industria explozibililor
[*] Industria cauciucului (solvent)
[*] Solvent al vopselelor, lacurilor
[] Cofetărie
benzen?
[*] Industria masei plastice (solvent)
[] Alimentație
[] Construcție
[*] Extracția de grăsimi
[*] Degresare în metalurgie, pielării, industria textilă, industria de încălțăminte .
benzen?
[*] Tipografii
[*] Industria lemnului
[*] Fabricarea și folosirea soluțiilor de lipit
[*] Prelucrarea pieilor (solvent pentru vopsele, lipit).
[] Alimentația publică
16. C.M Care sunt căile de pătrundere în organism a intoxicației cu benzen?
[*] Respiratorie
[*] Digestivă
[*] Prin piele.
[] Sangvină
[] De contact
17. C.M Benzenul este obținut din care compuși?
[*] Benzenul este obținut din compușii bogați în carbon care suferă o ardere
incompletă.
[*] Se obține în mod natural din vulcani și din incendiile forestiere, fiind prezent și în
multe alte produse de ardere inclusiv în fumul de țigară.
[*] Până la Al doilea război mondial, cantități însemnate de benzen rezultau ca produs
secundar în procesul producerii cocsului utilizat în industria fierului.
[*] În anii 1950, cererea de benzen a înregistrat o creștere substanțială, în special în
industria maselor plastice, necesitând astfel extragerea mult mai productivă al
acestuia din petrol.
[] Benzenul este obținut din compușii bogați în carbon care suferă o ardere
completă.
18. C.S Benzenul este obținut din care compuși?
[*] În prezent, benzenul se obține mai ales în industria petrochimică, producerea
compusului din cărbune fiind foarte puțin utilizată.
[] Benzenul este obținut din compușii bogați în carbon care suferă o ardere
completă.
[] Se obține în mod artificial din vulcani și din incendiile forestiere, fiind prezent și
în multe alte produse de ardere inclusiv în fumul de țigară.
[] Până la Al doilea război mondial, cantități însemnate de benzen rezultau ca produs
principal în procesul producerii cocsului utilizat în industria fierului.
[] În anii 1950, cererea de benzen a înregistrat o creștere nesemnificativă, în special
în industria maselor plastice.
19. C.M Care sunt cele patru procese chimice în producția industrială de benzen?
[*] reformare catalitică
[*] hidrodezalchilare a toluenului
[*] disproporționare a toluenului
[*] cracare cu abur.
[] proporționare a toluenului
20. C.M Care sunt statele de unde provenea benzenul?
[*] În 1996, aceasta era de 33 de milioane de tone, dintre care 7 milioane proveneau
din Statele Unite
[*] 6,5 milioane din Uniunea Europeană
[*] 4,2 din Japonia
[*] 1,4 milioane din Coreea de Sud
[] două milioane din China.
21. C.S Care sunt statele de unde provenea benzenul?
[] 7,5 milioane din Uniunea Europeană
[] 10,2 din Japonia
[] 5,4 milioane din Coreea de Sud
[] Trei milioane din China.
[*] România este o țară producătoare, consumatoare și exportatoare de benzen, cele
mai importante rafinării în care se fabrică benzen sunt Rafo Onești, Oltchim S.A
și Rompetrol.
22. C.M Înainte de anii 1920 în ce scop era utilizat benzenul?
[*] benzenul era utilizat frecvent ca solvent industrial, mai ales pentru degresarea
metalelor însă din cauza toxicității sale ridicate a fost înlocuit cu alți solvenți.
[*] Principala sa întrebuințare este cea de reactiv intermediar pentru sinteza altor
compuși chimici.
[*] Derivații benzenului care se produc în cantități importante sunt stirenul, utilizat în
fabricarea polimerilor și a materialelor plastice, fenol, din care se prepară rășini și
adezivi, ciclohexanul, folosit pentru prepararea nylonului.
[*] Cantități mai mici de benzen sunt utilizate la fabricarea pneurilor, lubrifianților,
coloranților, detergenților, medicamentelor, explozibililor sau pesticidelor.
[] Cantități mai mari de benzen sunt utilizate la fabricarea pneurilor, lubrifianților,
coloranților, detergenților, medicamentelor, explozibililor sau pesticidelor.
23. C.M În anii 1980, principalii compuși obținuți din benzen care erau,
enumerați?
[] cumenul 16%
[*] ciclohexan 15%
[*] nitrobenzen 7%.
[*] Ca aditiv al benzinei, benzenul îi mărește cifra octanică și reduce detonația.
[*] În consecință, aceasta conținea adesea benzen în cantități importante înainte de
24. C.M În anii 1980, principalii compuși obținuți din benzen care erau,
enumerați:
[*] etilbenzenul, în proces folosindu-se 48% benzen
[*] în ultimii ani, ca urmare a scăderii producției de benzină cu plumb, s-a reintrodus
benzenul ca aditiv.
[*] În Statele Unite, din cauza efectului negativ asupra sănătății și pentru diminuarea
riscului poluării pânzei freatice cu această substanță, s-a impus o emisie maxim
admisibilă de aproximativ 1% de benzen.
[*] Aceeași cifră se întâlnește și în standardele Uniunii Europene.
[] etilbenzenul, în proces folosindu-se 49% benzen.
25. C.M Rolul în organismul uman a benzenului?
[*] în sînge este transportat de lipoproteine și se acumulează în țesuturi bogate în
grăsimi, în special în măduva hematoformatoare și SNC, suprarenale.
[*] În organism suferă transformări metabolice și se transformă în fenoli,
pirocatechini, hidrochinon (Nomyama) și se degradează chiar pîna la bioxid de
carbon. Prin deschiderea nucleului benzenic se produce și acid muconic, se poate
condensa cu cisteina, prin acetilarea radicalului NH2 al acesteia și se formează
acid l-fenil-mercapturic.
[*] Fenolii se conjugă cu acidul glucuronic și cu sulfați, apar în urina ca sulfați eteri și
glicuroconjugați.
[] Fenolii nu se conjugă cu acidul glucuronic și cu sulfați, apar în urina ca sulfați
eteri și glicuroconjugați.
[] în sînge este transportat de lipoproteine și nu se acumulează în țesuturi bogate în
grăsimi, în special în măduva hematoformatoare și SNC, suprarenale.
26. C.M Cum are loc eliminarea benzenului din organismul uman?
[*] Prin calea respiratorie (30-75%) în medie 50% din cea inhalată, prin urină sub
formă de fenoli și difenoli; pirocatechin, hidrochinon și prin acid fenilmercapturic.
[*] Lim. fiz. sup. pentru fenoli total: 130mg/l
[] Lim. fiz. sup. pentru fenoli total: 120mg/l
[] Lim. fiz. sup. pentru fenoli total: 170mg/l
[] Prin calea respiratorie (30-95%) în medie 40% din cea inhalată, prin urină sub
formă de fenoli și difenoli; pirocatechin, hidrochinon și prin acid fenilmercapturic.
27. C.M Explicați mecanismul de acțiune a benzenului?
[*] Toxic al mitozei; acțiune inhibitoare asupra celulelor medulare, tulburări
enzimatice a mitozei, asupra formelor tinere- asupra seriei granulocitare,
eritrocitare, trombocitare.
[*] Provoacă tulburări în sinteza corticosteroizilor, hipovitaminoza B2, C, B6, PP,
atingerea toxică a endoteliului, tulburări enzimatice: catalaza, peroxidaza,
fosfataza; scade reacția fagocitară. Este hepatotoxic. Are efect narcotic.
[] Toxic al mitozei; acțiune neinhibitoare asupra celulelor medulare, tulburări
enzimatice a mitozei, asupra formelor tinere- asupra seriei granulocitare,
eritrocitare, trombocitare.
[] Provoacă tulburări nesemnificative în sinteza corticosteroizilor, hipovitaminoza
B12, B1, C, B6.
[*] Tulburări enzimatice: catalaza, peroxidaza, fosfataza
28. C.M Simptomatologia intoxicației acute cu benzen:
[*] debutează cu amețeli
[*] mers nesigur
[*] stare de euforie
[*] somnolență
[] hemoragie digestivă superioară
[*] cefalee
[*] vome
[*] narcoză
[*] areflexie
[*] paralizie vasomotorie
[*] stop cardiac
[*] convulsii
[*] moartea
[] hemoragii gingivale
[] tremor.
31. C.M Care sunt complicațiile în intoxicațiile acute cu benzen?
[*] în prima fază, complicațiile grave sunt hemoragiile cerebrale și în organele
parenchimatoase, urmate de tulburări neuropshice, hepatită toxică, leziuni renale
și modificări hematologice.
[] Prognostic – favorabil.
[*] Boala debutează lent, insidios, în prima fază, în benzenismul latent, de obicei, fără
simptome caracteristice, evidente.
[*] În prima fază a bolii se instalează macrocitoza, hipercromie, (Manu P.) o
leucocitoză trecătoare, (Timar M.) o hiperplazie netă a sistemului reticulo-
histiocitar (Hilt, Manu) și anomalii cromozomiale (Manu, Popescu).
[*] În această fază se observă o creștere trecătoare a reacției fagocitare și o
hiperactivitate tranzitorie catalazică (Dienes).
32. C.M Ce este caracteristic pentru intoxicația cronică cu benzen?
[*] Acțiunea leucopenizantă a benzenului, alterarea seriei albe, eritrocitare și
trombocitare, apar treptat, succesiv, simultan sau izolat.
[*] În această fază se observă simptome asteno-vegetative și devine tot mai evidentă
anemia.
[*] Apar hemoragii, se asociază o hepatosplenomegalie, semne de hepatită toxică.
[*] În cazuri netratate apar infecții intercurente, ulcerații suprainfectate. Leucemii
acute sau cronice au fost descrise la intoxicații cronice cu benzen.
[*] Encefalopatii toxice au apărut numai în cazurile foarte grave.
33. C.M Care e prognosticul intoxicației cu benzen?
[*] în toate cazurile este rezervat
[*] grav
[*] toxicul mergînd în cazuri grave pînă la distrugerea completă a măduvei osoase.
[] favorabil
[*] nefavorabil
34. C.M Diagnosticul intoxicației cu benzen?
[*] Se bazează pe expunere, simptome caracteristice clinice și de laborator
(leucopenie, mielocite, promielocite) și fenolurile (peste 130mg/l);
[*] scăderea raportului în urină= sulf anorganic/sulf total sub 0.8;
[*] modificări hematologice
[*] proba Roetter 1(întîrzierea decolorării pielii peste 10-15 min după injectarea
intradermică de solutie diclorfenol-indofenol 2mg în 4.9 cm apa, 0.1ml)
proba Rumpel-Leede
[] scăderea raportului în urină= sulf anorganic/sulf total sub 0.6;
35. C.M Diagnostic diferențial al intoxicației cu benzen?
[*] solvenți organici cu acțiune narcotică
[*] boli ale sistemului hematopoetic.
[] boli ale sistemului locomotor
[] boli imune
[] boli parazitare
36. C.S În tratamentul intoxicației acute cu benzen ce este contraindicat de
administrat?
[*] adrenalina
[] analeptice
[] perfuzii cu glucoză
[] procainamid (în caz de extrasistolă)
[] calciu gluconic.
37. C.M Ce include tratamentul intoxicației acute cu benzen:
[*] corticosteroizi
[*] antibiotice
[*] oxigenoterapie
[*] combaterea hemoragiilor.
[] adrenalina
38. C.M Intoxicația cronică cu benzen, tratament:
[*] vitamina C
[*] vitaminele grupului B
[*] hiposulfit de sodiu
[*] transfuzii
[] plasmă
39. C.M Intoxicația cronică cu benzen, tratament:
[*] corticosteriozi
[*] antibiotice
[*] grefă de maduvă osoasă
[*] tratament simptomatic
[*] perfuzii cu glucoză
40. C.M Profilaxia intoxicației cu benzen în ce constă?
[*] o importanță deosebită îl are diagnosticul precoce al bolii, în faza de benzenism
latent.
[*] tehnic
[*] Individual- în haine de protecție, măști, duș, instructaj tehnic.
[*] medical- examen de urină (pentru hematurie), test reactiv cu soluție de diclorfenol,
proba cu alcool, fosfataza alcalină leucocitară (F.A.L), numărul hematiilor, hemoglobina,
numărarea leucocitelor, formula leucocitară, reticulocite, trombocite, înainte și după excitație
medulară, timpul de sîngerare, timpul de coagulare, teste de disproteinemie, testul Rumpel-Leede,
Sulfat- index, fenolii în urină, mielograma (în prezența unor modificări cvazispecifice în sîngele
periferic), retractibilitatea cheagului.
[] secundară.
41. C.M Contraindicațiile intoxicației cu benzen?
[*] Afecțiuni hematologice congenitale sau dobîndite, interesînd seria roșie,
leucocitară, trombocitară, sindroame hemoragipare, boli hepatice interesînd
parenchimul, sîngerări mici și repetate (hemoroidale, menometroragii, etc.)
[*] stomac operat (rezecat)
[*] expunere semnificativă la alte toxine medulotrope sau radiații ionizante în
antecedente (în ultimii 5 ani).
[*] C.M.A. 50mg/m3.
[] C.M.A. 30 mg/m3.
42. C.M Care sunt derivații benzenului?
[*] Toluen (metilbenzen C6H5CH3)
[*] Xilenul (dimetilbenzen) C6H4(CH3)2
[*] Stiren (vinilbenzen) C6H5CH=CH2
[*] Etilbenzen C6H5C2H5
[] Benzidină
43. C.M Care sunt derivații benzenului?
[*] Cumen (izopropilbenzen) C6H5CH(CH3)2
[*] Naftalena C10H8
[] Anilina (fenilamin, aminobenzen)
[] Benzidină
[] Dicloretan (clorură de etilen)
44. C.S Nitroderivații benzenului sunt:
[*] Nitrobenzen C6H5NO
[] Toluen (metilbenzen C6H5CH3)
[] Xilenul (dimetilbenzen) C6H4(CH3)2
[] Stiren (vinilbenzen) C6H5CH=CH2
[] Etilbenzen C6H5C2H5
45. C.M Aminoderivați ai benzenului?
[*] Anilina (fenilamin, aminobenzen)
[*] Benzidină
[] Etilbenzen C6H5C2H5
[] Cumen (izopropilbenzen) C6H5CH(CH3)2
[] Naftalena C10H8
46. C.M Hidrocarburile halogenate alifatice...?
[*] Dicloretan (clorură de etilen)
[*] Tricloretilenul (CHCl=CCl2)
[] Toluen (metilbenzen C6H5CH3)
[] Xilenul (dimetilbenzen) C6H4(CH3)2
[] Stiren (vinilbenzen) C6H5CH=CH2
47. C.M Caracteristicile Toluenului (metilbenzen C6H5CH3):
[*] Volatilitatea mai mare decît a benzenului
[*] Profesiuni: benzen+carburant de aviație.
[*] Mecanism de acțiune: nu produce modificări hematologice.
[*] Rol în organism: în organism se transformă în acid benzoic care este conjugat cu
glicocol și se elimină ca acid hipuric.
[] Eliminare: limita fiziologică superioară a acidului hipuric : 0.6g/urina de 24; prin
aer expirat 15-16%.
48. C.M Caracteristicile Toluenului (metilbenzen C6H5CH3):
[*] Eliminare: limita fiziologică superioară a acidului hipuric : 0.7g/urina de 24; prin
aer expirat 18-20%
[*] Intoxicația acută: debutează cu euforie, urmată de somnolență și narcoză.
[*] Intoxicația cronică: se caracterizează prin simptome asteno- vegetative și iritația
căilor respiratorii și conjunctivelor, hepatită toxică, leziuni renale minore-moderate.
[] Volatilitatea mai mică decît a benzenului
[] Profesiuni: patiserie.
49. C.M Diagnosticul intoxicației cu toluen (metilbenzen C6H5CH3):
[*] simptome
[*] expunere
[*] acid hipuric 1 g/l de urină
[] cefalee
[] anemie
50. C.M Xilenul (dimetilbenzen) C6H4(CH3)2 ce e caracteristic?
[*] Rol în organism: se transformă în acid toluic.
[*] Mecanism de acțiune: inhibă funcția măduvei hematoformatoare, efect asupra
seriei eritrocitare, trombocitare și leucocitare.
[*] Intoxicația acută: euforie, somnolență, narcoză.
[*] Intoxicația cronică: dermatite, exeme, conjunctivite, iritația căilor respiratorii,
anemie, leucopenie, trombocitopenie, dispepsii, disfuncții neuro-vegetative.
[] Melenă
51. C.M Diagnosticul Xilenul (dimetilbenzen) C6H4(CH3)2 pe ce se bazează:
[*] simptome
[*] expunere
[] anemie
[] vomă
[] greață
52. C.M Stiren (vinilbenzen) C6H5CH=CH2 :
[*] Profesiuni: industria chimică de sinteză, monomer pentru polistiren, solvent
pentru poliesteri, sinteza cauciucului sintetic, fabricarea substantelor emulsifiante.
[*] Calea de pătrundere: respiratorie, gastro-intestinală, prin tegumente.
[*] Acumulare: în ficat, rinichi, suprarenale, intestin subțire și sînge.
[*] Rol în organism: se transformă în acid mandelic și acid benzoic.
[] C.M.A.: 600 mg/m3.
53. C.M Stiren (vinilbenzen) C6H5CH=CH2 :
[*] Rol în organism: se transformă în acid mandelic și acid benzoic.
[] Eliminare: doar prin aerul expirat.
[*] Intoxicația acută: cu simptome variate: iritația conjunctivelor, căilor respiratorii,
tremor, tulburări de echilibru, amețeli, somnolență, narcoză.
[*] Intoxicația cronică: cu conjunctivită, dermatită, stări depresive, pseudo-neuroză cu
modificări EEG, semne asteno-vegetative, dismenoree.
[*] C.M.A.: 350 mg/m3.
54. C.M Etilbenzen C6H5C2H5, ce îl reprezintă?
[*] Profesiuni cu risc de expunere: producția de stiren, solvent de vopsele și lacuri,
combustibil de motoare în aviație.
[] Rol în organism: se transformă în acid hipuric (80%)
[*] Eliminare: prin aerul expirat și urină.
[*] Intoxicația acută: debutează cu somnolență, narcoză, în cazuri grave provoacă
edem pulmonar, hemoragii pulmonare. Provoacă iritația conjunctivelor, lăcrimare.
[*] Intoxicația cronică: conjunctivite, dermatite.
55. C.M Etilbenzen C6H5C2H5, ce îl reprezintă?
[*] Rol în organism: se transformă în acid hipuric (70%), acid mandelic și acid
fenaceturic.
[*] Intoxicația acută: debutează cu somnolență, narcoză, în cazuri grave provoacă
edem pulmonar, hemoragii pulmonare. Provoacă iritația conjunctivelor, lăcrimare.
[*] Intoxicația cronică: conjunctivite, dermatite.
[*] C.M.A.: 1400 mg/m3.
56. C.M Cumen (izopropilbenzen) C6H5CH(CH3)2 ?
[*] Profesiuni: solvent pentru nitroceluloză, carburant de motor, industria chimică de
sinteză.
[*] Rol în organism: se transformă în fenilpropanol și acid fenilpropionic.
[] Eliminare: doar sub formă de fenoli prin urină.
[*] Mecanism de acțiune: are efect narcotic mai mare decît toluenul și benzenul.
[*] Acumulare: în ficat, SNC, glandele endocrine.
57. C.M Cumen (izopropilbenzen) C6H5CH(CH3)2 ?
[*] Intoxicația acută: în concentrații mari provoacă intoxicația acută cu narcoză care
se instalează lent și are o durată lungă. Leziunile de ficat sunt posibile după
intoxicațiile acute.
[*] Intoxicația cronică: poate provoca dermatite, hepatite, leziuni renale.
[*] Din anul 2014 este introdus în lista cancerogenelor.
[] Eliminare: doar prin aerul expirat nemodificat.
[] Mecanism de acțiune: are efect narcotic mai mic decît toluenul și benzenul.
58. C.M Naftalena C10H8, caracterizați?
[] Cristale solubile în apă, colore cu miros caracteristic.
[*] Profesiuni: se folosește în industria chimică, la prezervarea lemnului și ca
insecticid contra moliilor.
[*] Naftalina este utilizată în special la sinteza unor diluanţi, coloranţi sau adezivi în
industria de mase plastice ca PVC, la elaborarea insecticidelor din grupa
carbamaţilor, ca şi la fabricarea săpunurilor.
[*] Are efect iritant asupra mucoaselor și tegumentelor. Inhalarea vaporilor sau
consumarea accidentală a cristalelor provoacă grețuri, vome, tenesme, diaree,
frisoane, febră, tahicardie și hipotensiune arterială, hematurie. În cazuri grave,
stare comatoasă și moartea. Leziunile renale sunt posibile provocând chiar stare
de uremie.
[*] Diagnostic diferențial: față de intoxicațiile cu nitro- sau aminoderivați ai
benzenului.
59. C.M Naftalena C10H8:
[*] Tratament: spălături gastrice cu ulei de parafină, transfuzii, în cazul leziunilor
renale- rinichi artificial.
[*] Contraindicate: alimentele care conțin grăsimi, laptele și uleiul de ricin în primul
ajutor.
[*] C.M.A.: 40 mg/m3.
[*] Cristale insolubile în apă, incolore cu miros caracteristic.
[] C.M.A.: 70 mg/m3.
60. C.M Din grupa Nitroderivați ai benzenului- Nitrobenzen C6H5NO2,
enumerați caracteristicile?
[] Este un lichid cleios, alb cu miros de migdale.
[*] Profesiuni cu risc de expunere: intermediar în sinteza anilinei și benzidinei,
industria cosmetică, constituient al cremei de ghete, industria chimică de sinteză. Într-o
măsură mai mică este folosit ca diluant, la obținerea unguenților, carburanților, filmelor
fotografice sau explosivilor. În trecut era folosit ca aromatizant la obținerea săpunurilor,
azi fiind interzisă folosirea lui la fabricarea produselor cosmetice
[*] Căi de pătrundere: respirator, prin tegumente.
[*] Rol în organism: se transformă în fenoli.
[*] Eliminare: prin fenoli în urină. Mecanism de acțiune: methemoglobinizant,
provoacă tulburări de oxido-reducere, este toxic asupra SN, hepatotoxic și
nefropatic.
61. C.M Din grupa Nitroderivați ai benzenului- Nitrobenzen C6H5NO2,
enumerați caracteristicile?
[*] Intoxicația acută: cianoză și dispnee. După o expunere cu doze mari apare o
insuficiență circulatorie, colaps.
[*] Intoxicația cronică: semnele caracteristice sunt cianoza, anemia
(methemoglobinemie) și hepatita toxică cu splenomegalie, leziuni renale. Se asociază și
simptome gastrointestinale: greață, vome, rar provoacă pneumonie toxică. Dermatitele
apar frecvent.
[*] Diagnostic: expunere, simptome, se confirmă cu methemoglobinemia prezentă și
fenoli în urină.
[*] C.M.A.: 6 mg/m3.
[*] Este un lichid uleios, gălbui cu miros de migdale.
62. C.M Ce este caracteristic pentru grupul aminoderivați ai benzenului: Anilina
(fenilamin, aminobenzen)?
[*] Lichid uleios folosit pe scară largă în industria chimică de sinteză, industria
farmaceutică, industria de vopsele, lacuri. În aer se oxidează și devine închisă.
[*] Cale de pătrundere: tegumentară, gastro-intestinală și respiratorie.
[*] Mecanism de acțiune: este methemoglobinizant puternic.
[*] Intoxicații acute: timp de latență 2-3 ore, apare o cianoză, fatigabilitate, dispnee,
deci fenomene cauzate de methemoglobină.
[] Prognostic: grav.
63. C.M Benzidină, enumerați caracteristicile:
[*] Folosit în: sinteza organică; fabricarea de vopsele, în special roșu de Congo,
detectarea petelor de sânge (reacția Gregersen), colorant în microscopie, reactiv analitic
pentru Pb, Ce, Pt, W , agent de întărire în prepararea cauciucului, folosit în laboratoarele
chimice și medicale, pătrunde în organism, în primul rînd, prin tegumente.
[*] După o expunere îndelungată poate provoca cancer al vezicii urinare și al uterului.
[*] Un efect cancerigen asemănător au și Naftilamina- folosit în fabricarea
coloranților, Aminofenolul- utilizat la fabricarea cauciucului
[*] Auramina- fabricată din dimetil- anilina și formaldehida, folosită la colorarea
hîrtiei și ca antiseptic.
[] Lichid uleios folosit pe scară largă în industria chimică de sinteză, industria
farmaceutică, industria de vopsele, lacuri. În aer se oxidează și devine închisă.
64. C.M Hidrocarburi halogenate alifatice - Dicloretan (clorură de etilen):
[*] Lichid incolor, asemănător cloroformului.
[*] Profesiuni: solvent pentru grăsimi, răsini, parafine, celuloză, cauciuc,
dezinfectant, insecticid.
[] Cale de pătrundere: digestivă.
[*] Rol în organism: se transformă în glicol și acid oxalic.
65. C.M Hidrocarburi halogenate alifatice - dicloretan (clorură de etilen):
[*] Lichid incolor, asemănător cloroformului.
[*] Cale de patrundere: respiratorie și prin piele.
[*] Rol în organism: se transformă în glicol și acid oxalic.
[*] Mecanism de acțiune: efect iritant asupra căilor respiratorii și nefrotoxic din cauza
metaboliților acidului oxalic.
66. C.M Intoxicația acută decurge în trei faze, dicloretan (clorură de etilen):
[*] I- prenarcoză, greață, vome, dureri abdominale, narcoză
[*] II- timp de latență- oligosimptomatic cu durata de cîteva ore
[*] III- semne de hepatită toxică, semne de nefroză toxică cu proteinurie, oligurie și
rar edem pulmonar.
[] I- timp de latență- oligosimptomatic cu durata de cîteva ore
[] II- semne de hepatită toxică, semne de nefroză toxică cu proteinurie, oligurie și rar
edem pulmonar.
67. C.M Intoxicația cronică, Dicloretan (clorură de etilen):
[*] Tulburări digestive, polinevrite, simptome asteno-vegetative, în cazuri grave-
encefalopatie toxică.
[*] Complicații: anurie, uremie.
[*] Diagnostic: 1)expunere și 2) simptome.
[*] Tratamentul: D.M.P., simptomatic, în caz de leziuni renale- rinichi artificial.
[*] C.M.A. 150mg/m3.
68. C.M Tricloretilenul (CHCl=CCl2)?
[*] Lichid incolor, cu miros aromatic, insolubil în apă.
[*] Se evaporează la temperatura camerei și se descompune sub acțiunea luminii
intense, producînd acid clorhidric și fosfogen.
[] Este inflamabil.
[*] Este folosit în nenumărate ramuri industriale, dintre care putem aminti: industria
cauciucului, în industria încălțămintei, la procedeul de vulcanizare, curățirea
îmbrăcămintei, industria chimică
[] Lichid color, fără miros.
69. C.M Care e rolul în organism a tricloretilenului (CHCl=CCl2)?
[*] Patrunde în organism sub formă de vapori, prin cale respiratorie, accidental prin
cale digestivă.
[*] Prin contactul cu tegumentul are efect iritativ, este posibilă și absorbția
transcutanată.
[*] ¾ din cantitatea inhalată este reținută în organism, restul se elimină pe cale
respiratorie.
[*] În organism se transformă în cloralhidrat, urmat de acid tricloracetic și
tricloretanol.
[*] Ambii metaboliți se elimină lent prin urină.
[] Ambii metaboliți se elimină rapid prin urină.
70. C.M Mecanismul de acțiune în ce constă a tricloretilenului (CHCl=CCl2)?
[*] Local acționează ca iritant asupra tegumentului și al mucoaselor căilor respiratorii.
[*] Prin uscarea tegumentului duce la microtraumatisme și infecție secundară.
[*] Are efect narcotic și euforizant; la muncitorii expuși timp îndelungat au fost
descrise modificări neurologice și psihice (Grandjean),
[*] este hepatotoxic
[*] nefrotoxic.
71. C.M Ce este caracteristic intoxicației acute a tricloretilenului (CHCl=CCl2)?
[*] Debutează cu fenomene de narcoză, repectiv prenacoză, rar cu euforie, mai
frecvent cu grețuri, vome, amețeli și simptome de iritație a căilor respiratorii
superioare.
[*] În cazul dozelor ridicate poate duce la pierderea cunostinței
[*] Moartea poate surveni în urma paraliziei centrului respirator bulbar sau în urma
insuficienței cardiace (fibrilație ventriculară).
[] Nu se observă nici un semn clinic
[] Hemoragii gastrointestinale.
72. C.M Explicați prin ce de caracterizează intoxicația cronică a tricloretilenului
(CHCl=CCl2) ?
[*] Se instalează după o expunere mai îndelungată cu tulburări neurovegetative:
tulburări de somn, cefalee, astenie, irascibilitate, parestezii, intoleranță la alcool,
scăderea potenței sexuale;
[*] leziuni ale sistemului nervos: concretizate prin tulburări de mers, alterarea
reflexelor, caracteristice NEVRITEI TRIGEMENULUI, mai rar nevrita optică, cu
semne de encefalopatie toxică.
[*] Expunerea îndelungată poate duce la o stare de dependență; narcomania ducînd la
o serie de modificări morfofuncționale grave.
[*] Se presupune că fibrilația ventriculară apare din cauza acțiunii
hipersimpaticotonizante a toxicului. Stările de euforie la narcomani pot duce la
accidente grave.
[] Se instalează după o expunere mică cu tulburări neurovegetative: tulburări de
somn, cefalee, astenie, irascibilitate, parestezii, intoleranță la alcool, scăderea
potenței sexuale;
73. C.M Pe ce se bazează diagnosticul intoxicației cu tricloretilen?
[*] Se bazează pe expunere profesională sau accidentală,
[*] pe semne clinice caracteristice
[*] se confirmă prin prezența metaboliților toxicului în urină, acid tricloracetic peste o
limită de 200mg/l în urină.
[] acid tricloracetic peste o limită de 300 mg/l în urină
[*] expunere profesională
74. C.M Prognosticul intoxicației cu tricloretilen:
[*] În general, este favorabil în intoxicațiile acute dacă se asigură un prim ajutor de
calitate în timp.
[*] Complicațiile sunt legate de lezarea nervului trigemen.
[*] În intoxicațiile cronice prognosticul este bun, deasemenea, în cazul tratamentului
adecvat
[] Complicațiile sunt legate de lezarea nervului facial.
[] Complicațiile sunt legate de lezarea nervului vag.
75. C.M Tactica tratamentului intoxicației cu tricloretilen:
[*] În intoxicațiile acute: cu oxigen, respirație artificială, în caz de necesitate,
corticosteroizii, perfuzii cu vitamine.
[*] Sunt contraindicate adrenalina, noradrenalina, efedrina.
[*] În intoxicațiile cronice- tratament cu corticosteroizi, vitamine (B1,B6, perfuzii) și
tratament simptomatic.
[*] Regim alimentar adecvat în caz de leziuni de ficat sau rinichi.
[] Nu se administrează nici un preparat până la diagnosticare.
76. C.M Profilaxia intoxicației cu tricloretilen:
[*] Se recomandă ermetizarea proceselor tehnologice unde se evaporă tricloretilenul
[*] Asigurarea unei ventilații locale de aspirare.
[*] Muncitorii vor fi urmăriți în cadrul controlului periodic cu privire la dependența
de toxic.
[] Nu se evaluează starea de sănătate a muncitorilor mai des de 3 ani.
[] Nu se recomandă ermetizarea proceselor tehnologice.
77. C.M Contraindicațiile intoxicației cu tricloretilen:
[*] Obezitate, alcoolism, afecțiuni pulmonare, hipertensiune arterială,
[*] Ulcer gastric și duodenal
[*] Afecțiuni ale ficatului, tegumentului, rinichilor, nervilor periferici
[*] Persoanele care au sensibilitate față de toxic.
[*] C.M.A. 300 mg/m3
78. C.S Care solvent organic face parte din hidrocarburi aromatice?
[] tetralină
[] terebentină
[] pentan
[] cloroform
[*] benzen
79. C.S Care solvent organic face parte din hidrocarburi aromatice?
[] decalină
[] tetralină
[] pentan
[] ciclohexan
[*] toluen
80. C.S Ce efect de grup sau individual are solventul: etilbenzen?
[] efect anestezic
[] deprimă hematopoieza
[*] acțiune narcotică și iritantă ( în deosebi oculară)
[] poate determina edem pulmonar acut toxic
[] determină leziuni miocardice
81. C.M. Numiţi manifestările periferice sangvine ce apar în cazurile
intoxicaţiilor cronice cu benzen:
[*] Leucopenia
[*] Anemia
[*] Trombocitopenia
[*] Pancitopenia
[] Eozinofilia
82. C.M. Stabiliți sistemele afectate de intoxicaţia cronică cu benzol:
[*] Sistemul hemopoetic
[] Sistemul renal
[*] Sistenul nervos
[*] Sistemul cardiovascular
[] Sistemul muscular
83. C.S. Formarea methemoglobinei are loc ca urmarea intoxicației cu:
[] fluor
[] compușii mercurului
[*] amino- şi nitro- compuşii benzenului
[] plumb
[] compuşii arsenului
84. CS. Numiți perioada de expunere acută la Benzen determinată de:
[] 15 – 365 zile;
[] Peste 365zile;
[*] Până la 14 zile;
[] 15 – 30 zile;
[] 30 – 50 zile.
85. CS. Benzenul joacă un rol important în apariția hemopatiilor non-maligne,
semnul cel mai precoce în expunerea cronică este:
[] Anemia aplastică;
[] Limfocitoză;
[] Trombocitoză;
[*] Trombocitopenia;
[] Creșterea VSH.
86. CS. Examenul medical periodic la muncitorii care activează cu Benzenul prevede
examinarea indicatorilor de expunere:
[] Timpul de sângerare;
[*] Fenolii urinari liberi și totali;
[] Timpul de coagulare;
[] Hemoleucograma completă;
[] Ionograma.
87. CS. Numiți manifestările clinice în intoxicațiile acute și cronice cu Toluen cu
afectarea unui prim organ-țintă:
[] Sistemul digestiv;
[] Sistemul renal;
[*] Sistemul nervos central;
[] Sistemul circulator;
[] Sistemul endocrin.
88. CS. Calea principală de pătrundere a Xilenului în organism este:
[] Digestivă 15-25%;
[*] Respiratorie 60-65%;
[] Cutanată 18-25%;
[] Respiratorie 40-55%;
[] Digestivă 40-55%.
89. CS. Numiți valoarea-limită stabilită de expunere profesională la Xilen, în
scopul protejării lucrătorilor:
[] 300mg/m3 pentru o expunere < 15 min;
[*] 221 mg/m3 pentru 8 ore de muncă;
[] 500mg/m3 pentru o expunere < 15 min;
[] 150 mg/m3 pentru 8 ore de muncă;
[] 300 mg/m3 pentru 8 ore de muncă.
90. CS. Particularitățile toxicologice ale hidrocarburelor aromatice halogene
diferă substanțial de cele ale benzenului prin:
[] Prezența efectelor hematotoxice și leucemogene;
[*] Absența efectelor hematotoxice și leucemogene;
[] Prezența doar a efectelor hematotoxice;
[] Prezența doar a efectelor leucemogene;
[] Absența efectelor limfocitare.
91. C.M. Precizați în care intoxicații reticulocitoza și eritrocitele cu granule
bazofile au valoare diagnostică majoră:
[] Cu fluor
[*] Cu amino- și nitro- compușii benzenului
[*] Cu plumb
[] Cu mercur
[] Cu arsen
92. C.M. Numiți sistemele afectate de intoxicația cronică cu benzol:
[*] Hemopoetic
[] Renal
[*] Nervos
[*] Cardiovascular
[] Muscular
93. C.M. Stabiliți sistemele afectate de intoxicaţia cronică cu benzol:
[*] Sistemul hemopoetic
[] Sistemul renal
[*] Sistenul nervos
[*] Sistemul cardiovascular
[] Sistemul muscular
94. C.M. Numiţi manifestările periferice sanguine ce apar în cazurile
intoxicaţiilor cronice cu benzen:
[*] Leucopenia
[*] Anemia
[*] Trombocitopenia
[*] Pancitopenia
[] Eozinofilia
95. CM. Expunerea acută la vapori de Benzen care depășesc pragul iritativ pot
determina următoarele manifestări respiratorii:
[*] Tuse seacă sau cu expectorații;
[*] Hemoptizie;
[] Dificultate de vorbire;
[*] Dispnee de efort;
[*] Disfonie.
96. CM. Numiți manifestările hematologice specifice caracteristice intoxicației
cronice a Benzenului:
[*] Trombocitopenie;
[] Limfocitoză;
[*] Poliglobulinemie;
[*] Leucopenie sau leucocitoză;
[] Trombocitoză.
97. CM. Cea mai fiabilă metodă de evaluare a expunerii la Benzen este:
[*] Fenolii totali măsurați la sfârșitul schimbului de lucru;
[] Fenolii totali măsurați la începutul schimbului de lucru;
[*] Fenolii totali sub 50mg/1g creatinină;
[] Fenolii totali între 60 - 75mg/1g creatinină;
[] Acidul-S-fenilmercapturic.
98. CM. Tratamentul intoxicației cu Benzen include:
[*] Se administrează cărbune activat;
[] Se administrează antibiotice;
[] Se administrează ser imun;
[*] Se administrează sulfat de magneziu;
[*] Se administrează sorbitol.
99. CM. Intoxicația cronică cu Toluen denotă următoarele manifestări:
[] Paralizia mușchilor oculari;
[*] Somnolență, tulburări de vorbire, nistagmus;
[*] Creșterea valorilor transaminazelor serice;
[*] Acidoză tubulară distal renală;
[] Modificări în structura sistemului hematopoetic.
100. CM. Examenul medical periodic la muncitorii care activează cu Xilenul
prevede:
[*] Examenul clinic general;
[] Indicator de expunere: fenolii totali;
[*] Indicator de expunere: dozarea acidului metilhipuric urinar;
[*] Explorarea funcției renale la necesitate;
[] Acidul-S-fenilmercapturic.
101. CM. Numiți organele țintă în intoxicațiile cu hidrocarburi aromatice
halogene:
[*] Tegumentele;
[] Sistemul endocrin;
[*] Căile respiratorii superioare;
[] Aparatul digestiv;
[*] Ochii.
102. CM. Numiți acțiunile toxice ale nitrobenzenului:
[] Acțiune toxică renală;
[] Acțiune toxică endocrină;
[*] Acțiune neurotoxică;
[*] Acțiune cardiotoxică;
[*] Acțiune hepatotoxică.
INTOXICAŢIA PRIN PLUMB (SATURNISM) CLASIFICARE, ETIOLOGIE,
DIAGNOSTICUL POZITIV, TRATAMENTUL ŞI PROFILAXIA.
1. C.S. Definiția plumbului:

a. *Este metal toxic pentru organismul uman, intoxicația numindu-se saturnism
b. Este metal ușor nu toxic, de culoare argintie cu densitate mica
c. Acest metal nu este toxic pentru organism
d. La temperatura obișnuită plumbul este foarte instabil
e. Densitatea plumbului este foarte mică
2. C.S. Care sunt locurile de răspândire a plumbului:
a. Numai în minereuri metalifere
b. *Apa, sol, aer, plante, scoarța terestră
c. În industria textilă
d. Alimente și plante
e. Nici un răspuns nu este correct.
3. C.S. Care sunt ramurile comerciale şi industriale unde se găsește plumbul:
a. Industria sudurii
b. Baterii
c. Materiale plastice şi ceramice
d. Benzină
e. *Toate sus numite
4. C.S. Enumerați locurile de muncă cu risc de expunere la plumb:
a. În industria mobilierului
b. *Industria acumulatoarelor, grafică, chimică
c. Producția și prelucrarea produselor din cristal
d. Industria metalurgică
e. În mine
5. C.S. Cel mai important minereu de plumb este :
a. Tetraetil de plumb
b. Azbest
c. Seleniul
d. *Galena
e. Diboranul
6. C.S. Care sunt factorii etiologici predispozanţi (secundari) ce aparţin
organismului:
a. Obezitate
b. Diabet zaharat
c. *Viroze
d. Raluri bronşice
e. Cardialgie
7. C.S. Care este temperatura de emitere a vaporilor de Plumb :
a. 350°C
b. 400°C
c. *450°C
d. 500°C
e. 550°C
8. C.S. Care sunt factorii etiologici predispozanţi(secundari) ce aparţin locului de
muncă:
a. Microclimatul
b. Regimul de lucru nefavorabil
c. *Ventilaţie deficitară
d. Temperatura înaltă
e. Nici un răspuns nu este correct.
9. C.S. De cât timp este necesar pentru a se dezvolta intoxicația cronică cu plumb:
a. 3-4 ani
b. *2-3ani
c. 1-2 săptămâni
d. 2-3 ore
e. 3-4 săptămâni
10. C.S. Care sunt căile de pătrundere a plumbului în organismul uman:

a. Calea placentară
b. Calea subcutanată
c. Calea paranterală
d. *Calea cutanată
e. Calea intradermică
11. C.S. Ce este specific pentru calea respiratorie a intoxicației cu plumb:
a. Este calea minoră de pătrundere,
b. Rata depunerii oscilează între 20-35%
c. Jumătate din rata expusă se regăsește în alveole
d. *Este calea majoră de pătrundere
e. Rata depunerii oscilează între 20-25%
12. C.S. În ce organe și structuri tisulare este depozitarea plumbului:
a. Ficat.
b. Rinichi.
c. Mușchi.
d. *Oase.
e. Depozitează uniform în toate organele enumerate
13. C.S. Ce organe și structuri tisulare sunt afectate de intoxicația cu plumb:
a. Sistem de hematopoieză.
b. Sistemul nervos central și periferic.
c. Organe parenchimatoase.
d. Piele, mucoase, oase.
e. *Toate cele de mai sus
14. C.S. Precizaţi patogeneza anemiei în intoxicaţia cronică cu plumb:
a. Anemia feriprivă
b. Anemia aplastică
c. Anemia posthemoragică
d. Anemia B12 deficitară
e. *Blocarea formării hemului
15. C.S. Ce modificări morfologice la puncția sternală se atestă în intoxicațiile cu
plumb:
a. Micșorarea numărului de megaloblaști
b. Crește fragilitatea mecanică a eritrocitelor cu majorarea duratei vitale a acestora
c. *Creșterea numărului de megaloblaști
d. Modificări morfologice la puncția sternală nu se depistează
e. Modificări morfologice la puncția sternală se depistează
16. C.S. Care acid este eliminat prin intermediul urinei în caz de intoxicație cu Plumb:
a. Acidul arahidonic
b. * Acidul aminolevulinic
c. Acidul etacrinic
d. Acidul folic
e. Acidul uric
17. C.S. Care sunt simptomele tipice ale colicii saturnine :
a. *Dureri de intensitate difuză în întreg abdomenul sau paraombilical, cu iradiere
lombară
b. Micșorarea durerilor abdominale la palpare
c. Abdomenul nu este încordat
d. Constipații
e. Diaree.
18. C.S. Ce sindroame de diagnostic sunt tipice pentru intoxicația cronică cu plumb:
a. Asteno-neurotic
b. Dispeptic
c. Afectarea SNC și periferic
d. Simptomul cardinal – coloritul de Pb
e. *Toate sunt corecte
19. C.S. Care este de primă linie tratamentul în intoxicatiei cu Plumb:
a. Succimerul
b. Unitiolul
c. *Edtamina
d. Fenolul
e. Diproximul
20. C.S. În ce perioadă de timp se efectuează controlul medical general al pacienților
supuși acțiunii nocive a plumbului:
a. 1 dată în lună
b. *1 dată la 3 luni
c. 1 dată în 6 luni
d. 1 dată în 12 luni
e. 1 dată în 18 luni
21. C.S. Examenul medical de angajare se efectuează conform:
a. *HG 1025 din 07-09-2016
b. HG 1282 din 29-11-2016
c. HG 355 din 11-04-2007
d. HG 775 din 02-10-2017
e. HG 256 din 27-03-2018
22. C.M Care procese de producție pot provoca formarea intoxicației cu plumb:
a. *Industria acumulatoarelor, grafică, chimică
b. *Căptușirea și repararea rezervoarelor de acizi cu plăci de Pb
c. *Industria ușoară și alimentară
d. *Prepararea și utilizarea vopselelor cu Pb
e. Nici unul nu este corect
23. C.M. Care sunt căile principale de pătrundere în organism a Pb:

a. *Respiratorie
b. *Digestivă
c. *Cutanată
d. *Mucoase
e. Hematogenă
24. CM. Numiți organele țintă a intoxicației cu plumb:
a. *Creier
b. *Oase
c. *Ficat
d. Plămâni
e. Rinichi
25. CM. Numiți sistemele organismului ce preponderent afectează plumbul:

a. *Nervos
b. *Pulmonar
c. *Hemapoietic
d. Fermentativ
e. *Cardio-vascular
26. C.M. Ce modificări patologice sunt tipice pentru intoxicația cu plumb?
a. *Inhibă sinteza hemului din eritroblastul măduvei osoase
b. Formarea methemoglobinei în eritrocite
c. *Blochează activitatea unora din enzimele lanțului de biosinteză a hemului
d. *Creșterea nivelului de protoporfirină IX în hematii
e. Toate răspunsuri sunt corecte
27. C.M. Anumiți modificările morfologice la puncția sternală:
a. *Creșterea numărului de megaloblaști
b. *Crește fragilitatea mecanică a eritrocitelor cu scăderea duratei vitalea acestora
(hemoliză)
c. *Inhibiția glucozo-6-fosfatdehidrogenazei membranare
d. Numărul de megaloblaști micșorează
e. *Apariția eritroblaștilor polipoidici și eritroblaștilor cu granulații bazofile
28. C.M. Principalele forme de manifestare a intoxicației acute cu plumb sunt:
a. Hepatită acută toxică;
b. *Colica saturnină;
c. * Encefalopatia acută saturnină;
d. Sindromul pseudoreumatic;
e. Sindromul anemic.
29. C.M. Care simptome sunt tipice pentru „colica saturnină” :
a. *Manifestări asteno-neurotice sau dispeptice (grețuri, vomă, anorexie)
b. *Dureri de intensitate difuză în întreg abdomenul sau paraombilical, cu iradiere
lombară
c. *Abdomenul este normal sau ușor excavat și nu prezintă contractură musculară
d. *Durerea cedează la presiunea profundă a abdomenului
e. La palparea abdomenului durerea este mai pronunțată
30. C.M. Pentru encefalopatia acută saturnină este caracteristică:
a. *Pareza nerviilor cranieni
b. *Tremor
c. *Pb urinar nu se depistează
d. Pb sangvin nu se modifică în comporații cu altul.
e. *Dezorientare
31. C.M. Tabloul clinic al intoxicației cronice cu plumb este caracterizat de următoarele
sindroame:
a. *Sindromul asteno-vegetativ
b. *Sindromul digestiv
c. Sindromul colestatic
d. *Sindromul anemic
e. *Sindromul afecţiunii sistemului nervos central
32. C.M.Indicați simptomele intoxicației cronice cu plumb:
a. *Crize de dureri abdominale
b. *Încordarea peretelui abdominal
c. Micșorarea durerilor abdominale la palpare
d. Constipații
e. Diaree
33. C.M. Ce criterii de diagnostic NU sunt tipice pentru intoxicație cronică cu plumb:
a. *Colica saturnină
b. *Reticulocitoză
c. Anemia hipercromă
d. Hemosiderină în urină crescută
e. *Fier seric crescut
34. C.M. Criterii de diagnostic pentru intoxicația cronică cu plumb:
a. *Ruta profesională
b. *Sindromul asteno-vegetativ
c. Sindromul colestatic
d. *Coloritul de Pb
e. *Lizereul Burton
35. CM. Ce modificări pot fi depistate în analiza generală a sângelui în intoxicația cu
plumb:
a. *Anemie
b. *Leucocitoză
c. Leucopenie
d. Eritrocitoză
e. *Eritropenie
36. CM. Cu care patologii se face diagnosticul diferenţiat al colicei saturnine:
a. *Colica renală
b. *Colica hepatică
c. *Ocluzia intestinală
d. Colica biliară
e. *Apendicita acută
37. C.M. Anemia din intoxicaţiile cu plumb trebuie diferenţiată de:
a. Anemia feriprivă
b. *Hepatită virală
c. Anemia aplastică
d. *Anemie hemolitică de altă natură cu icter
e. Anemia B12 deficitară
38. CM. Examinul de laborator pune în evidență nivelul plumbului în sânge și urină,
care sunt valorile admisibile:
a. Plumbemia sub 50mg/100ml
b. *Plumbemia sub 70mg/100ml
c. *Plumburia sub 150mg/l
d. Plumburia sub 40mg/g
e. Plumbemia sub 60mg/100ml.
39. C.M. Prezenţa cărui component biochimic este util pentru diagnosticul intoxicatiei
cu plumb:
a. Acidului arahidonic
b. *Acidului aminolevulinic
c. Acidului etacrinic
d. *Acidui delta-aminolevulinic
e. Acidului dezoxifolic
40. C.M. Tratamentul intoxicației cu plumb prevede pe durata :
a. *Administrarea a penicilaminei;
b. *Administrarea a EDTA;
c. *Administrarea a DMSA;
d. Administrarea zilnică a BAL;
e. *Administrarea zilnică a vitaminei C.
41. CM. Care sunt măsurile igienice personale care trebuie respectate cu stricteţe
persoanelor supuse expunerii cu Plumb:
a. *Baie sau duş cu apă caldă şi săpun
b. *Se spală dinţii cu periuţa şi pasta de dinţi
c. *Masa se va lua în afara zonelor poluate
d. *Alimentaţie bogată în proteine şi vitamine
e. *Evitarea abuzului de alcool
42. C.M. În ce perioadă de timp se efectuează controlul medical general al pacienților
supuși acțiunii nocive a Pb:
a. 1 dată în 6 luni
b. *1dată în 3 luni
c. *Examen medical de angajare
d. 1 dată în 2 luni
e. *Semestrial
43. C.M. În ce constă măsurile tehnico-organizatorice:
a. Eliminarea plumbului din procesul tehnologic
b. Automatizarea unor procese tehnologice
c. Obligarea folosirii echipamentului de protective
d. Respectarea disciplinei tehnologice
e. Reducerea zilei de muncă,în anumite cazuri (6 ore/schimb)
44. C.M. În ce constă măsurile profilactice medicale la angajare conform H.G. 1025 din
7/09/2016:
a. neurolog
b. hemogramă
c. creatinină sangvină
d. uroporfirine urinare
e. ECG
45. C.M. În ce constă măsurile profilactice medicale anual conform H.G. 1025 din
7/09/2016:
a. examen clinic general, neurolog
b. hemogramă
c. creatinină sangvină
d. EMG, la indicaţia medicului în patologii profesionale
e. TC
46. C.M. Ce măsuri profilactice se întreprind la sfîrșitul schimbului de lucru a
muncitorului conform H.G. 1025 din 7/09/2016:
a. acid deltaaminolevulinic în urină
b. protoporfirină liberă eritrocitară în sînge
c. plumbemie
d. hemogramă
e. uroporfirine urinare
47. C.M Care sunt contraindicațiile la angajare cu expunere profesională a intoxicației

cu plumb conform H.G. 1025 din 7/09/2016:
a. boli cronice ale aparatului cardiovascular (HTA, boală cardiacă ischemică)
b. boli cronice ale sistemului nervos
c. anemie
d. Ulcer gastric
e. Astm bronșic
48. C.M Care sunt contraindicațiile la angajare cu expunere profesională a intoxicației
cu plumb conform H.G. 1025 din 7/09/2016:
a. Nefropatii cronice
b. Femei în perioada de fertilitate
c. Minori sub 18 ani
d. Pensionari
e. Tonzilită cronică
INTOXICAŢII ACUTE ŞI CRONICE CU PESTICIDE (COMPUȘI FOSFORORGANICI,

CLORORGANICI ȘI MERCURORGANICI).
ETIOLOGIE, PATOGENIE, CLASIFICARE, DIAGNOSTICUL POZITIV ŞI
DIFERENŢIAL, TRATAMENTUL, PROFILAXIA
1. Care este varianta corectă a definiţiei pesticidelor?
a. [*] Pesticidele reprezintă o serie de substanțe chimice cu o acțiune biologică deosebit
de ridicată, destinate și utilizate în agricultură, silvicultură cu scopul prevenirii acțiunii
și/sau combaterii unor forme de viață vegetală sau animală, care aduc pagube directe
și indirecte culturilor agricole și animalelor.
b. [ ] Pesticidele reprezintă o serie de substanțe chimice fără o acțiune biologică de
ridicată, destinate și utilizate în agricultură, silvicultură cu scopul prevenirii acțiunii
și/sau combaterii unor forme de viață vegetală sau animală, care aduc pagube directe
și indirecte culturilor agricole și animalelor.
c. [ ] Pesticidele reprezintă o serie de substanțe care nu aduc pagube directe și indirecte
culturilor agricole și animalelor.
d. [ ] Pesticidele reprezintă o serie de substanțe chimice utilizate doar în industria
chimică de sinteză.
e. [ ] Pesticidele reprezintă o serie de substanțe chimice cu o acțiune biologică deosebit
de ridicată, destinate și utilizate doar în silvicultură cu scopul prevenirii daunelor din
partea animală, și care aduc pagube directe animalelor sălbatice.
2. Din ce limbă a fost preluat și ce înseamnă componentele cuvântului “ pesticid ”?
a. [*] Termenul “ pesticide ” a fost preluat din limba engleză, unde “pest” înseamnă
insectă dăunătoare, iar terminația “icide” înseamnă “a distruge, a nimici”.
b. [ ] Termenul “ pesticide ” a fost preluat din limba greacă, unde “pest” înseamnă
insectă dăunătoare, iar terminația “icide” înseamnă “a distruge, a nimici”.
c. [ ] Termenul “ pesticide ” a fost preluat din limba engleză, unde “pest” înseamnă “a
distruge, a nimici”, iar terminația “icide” înseamnă insectă dăunătoare.
d. [ ] Termenul “ pesticide ” a fost preluat din limba franceză, unde “pest” înseamnă
insectă dăunătoare,iar terminația “icide” înseamnă substanță chimică”.
e. [ ] Termenul “ pesticide ” a fost preluat din limba engleză, unde “pest” depistare, iar
terminația “icide” înseamnă “a opri”.
3. În câte grupe se clasișică pesticidele și care sunt acestea?
a. [*] I. În funcție de destinație.
b. [*] II. În funcţie de origine.
c. [*] III. În dependenţă de structura chimică.
d. [ ] IV. În funţie de producător.
e. [*] IV. În funcţie de gradul de toxicitate.
4. În funcție de destinația pesticidelor în care grupe se împart?
a. [*] Insecticide (combaterea insectelor dăunătoare).
b. [*] Zoocide (pentru combaterea daunatorilor animali).
c. [*] Rodenticide/Raticide (combaterea rozatoarelor).
d. [*] Moluscocide (combaterea molustelor).
e. [ ] Moluscocide (combaterea insectelor dăunătoare).
a. [*] Nematocide (combaterea nematozilor).
b. [*] Larvicide (combaterea larvelor).
c. [ ] Acaricide (combaterea nematozilor).
d. [*] Ovicide (distrugerea oualor de insecte si acarieni).
e. [*] Acaricide (combaterea acarienilor).
a. [*] Algicide (distrugerea algelor).
b. [*] Erbicide (distrugerea buruienilor din culturi).
c. [*] Fungicide (combaterea ciupercilor ce provoacă boli plantelor).
d. [ ] Acaricide (combaterea nematozilor).
e. [ ] Moluscocide (combaterea insectelor dăunătoare).
7. Regulatorii de creștere (mijloace care inhibă sau stimulează procese de creștere a
plantelor) includ:
a. [*]defoliante: mijloace de defoliere a plantelor.
b. [*]desicante: mijloace de uscare a plantelor inainte de recoltare.
c. [*]deflorante: mijloace de inlaturare a cantitatii excesive de flori.
d. [*]atractante: mijloace de ademenit.
e. [ ]repelente: mijloace pentru ademenit.
8. În funcţie de origine, pesticidele în care grupe se împart?
a. [*] Origine minerală: (săruri de As, Ba, Cu, Hg, Pb) etc.
b. [*] Origine vegetală: (nicotina, veratrum, stricnină).
c. [*] Origine sintetică: (esteri organofosforici, derivaţi organohalogenaţi, nitroderivaţi
aromatici, derivaţi carbamici, compuşi fenolici şi compuşi organometalici).
d. [ ] Origine minerală: (nicotina, veratrum, stricnină) etc.
e. [ ] Origine minerală: (esteri organofosforici, derivaţi organohalogenaţi, nitroderivaţi
aromatici, derivaţi carbamici, compuşi fenolici şi compuşi organometalici).
9. În dependenţă de structura chimică, pesticidele în care grupe se împart?
a. [*] Pesticide fosfororganice
b. [*] Pesticide clororganice
c. [*] Pesticide mercurorganice
d. [*] Pesticide carbamice, respectiv tiocarbamice
e. [ ] Pesticide selenorganice
10. În dependenţă de structura chimică, pesticidele în care grupe se împart?
a. [*] Pesticide nitrofenolice
b. [*] Preparate de Sulf
c. [*] Preparate de Cupru
d. [*] Preparate de Arsen
e. [ ] Alcool.
11. În funcţie de gradul de toxicitate, pesticidele în care grupe se împart?
a. [*] Grupa I: substanţe extrem de toxice, induc intoxicaţii mortale (fulger), DL50< 50
mg/kg,fiind marcate cu etichete roșii.
b. [*] Grupa II: substanţe cu efect toxic puternic, DL50: 50-200 mg/kg, fiind marcate cu
etichete verzi.
c. [ ] Grupa III: substanţe cu efect toxic moderat, DL50: 200-1000 mg/kg, fiind marcate cu
etichete verzi.
d. [*] Grupa IV: substanţe cu efect toxic redus, DL50 >1000 mg/kg, fiind marcate cu
etichete negre.
e. [*] Grupa III: substanţe cu efect toxic moderat, DL50: 200-1000 mg/kg, fiind marcate cu
etichete albastre.
12. Care sunt căile de patrundere a toxicului în organism?
a. [*] Calea respiratorie.
b. [*] Calea cutanată.
c. [*] Calea digestivă.
d. [ ] Calea parenterală.
e. [*] Calea mixtă.
13. Conform cantităţii de toxic pătruns în organsim, ce tipuri de intoxicație se deosebesc?
a. [*] Intoxicaţii acute (forma ușoară, medie, gravă).
b. [*] Intoxicaţii subacute.
c. [*] Intoxicaţii cronice (stadiul I, II, III ).
d. [ ] Intoxicaţii acute (stadiul I, II, III ).
e. [ ] Intoxicaţii subacute (stadiul I, II, III ).
14. Prin ce se caracterizează intoxicaţiile acute cu pesticide?
a. [*] Perioada precoce, care cuprinde perioada de timp de la pătrunderea toxicului în
organism, pînă la apariţia primelor semne ale intoxicaţiei.
b. [*] Perioada preclinică, pentru care sunt caracteristice simptome nespecifice ca : vomă,
greaţă, cefalee, slăbiciune generală, care pot fi întîlnite și în alte patologii.
c. [*] Perioada intoxicaţiei propriu-zise, are un șir de semne clinice specifice care apar în
rezultatul acţiunii toxicului asupa organismului.
d. [ ] Perioada precoce, pentru care sunt caracteristice simptome nespecifice ca : vomă,
greaţă, cefalee, slăbiciune generală, care pot fi întîlnite și în alte patologii.
e. [ ] Perioada intoxicaţiei propriu-zise, pentru care sunt caracteristice simptome nespecifice
ca : vomă, greaţă, cefalee, slăbiciune generală, care pot fi întîlnite și în alte patologii.
15. Prin ce se caracterizează intoxicaţiile subacute cu pesticide?
a. [*] Depinde de cantitatea și toxicitatea toxicului care a pătruns în organismul uman.
b. [*] Se caracterizează printr-o reacţie nesemnificativă la acțiunea toxicului asupra
organismului.
c. [*] Comparativ cu reacția din intoxicațiile acute, procesul patologic are o evoluţie mai
ștersă și mai îndelungată.
d. [*] Comparativ cu reacția din intoxicațiile acute, procesul patologic are o evoluţie mai
accentuată și mai îndelungată.
e. [ ] Se caracterizează printr-o reacţie semnificativă la acțiunea toxicului asupra
organismului.
16. Prin ce se caracterizează intoxicaţiile cronice cu pesticide?
a. [*] Apar ca rezultat al însumării în timp a efectelor unor doze mici și repetate de toxic
asupra organismului uman.
b. [ ] Apar ca rezultat al însumării în timp a efectelor unor doze mari și repetate de toxic
c. [ ] Apar ca rezultat al însumării în timp a efectelor unor doze mici și unice de toxic
d. [ ] Apar spontan la acțiunea unor doze mici și repetate de toxic asupra organismului
uman.
e. [ ] Apar ca rezultat al unui accident fără repetări în timp.
17. Compușii fosfororganici după structura chimică din ce grupă fac parte?
a. [*] După structura chimică compuşii fosfororganici sunt eterii acizilor fosforici,
tiofosforici, ditiofosforici și fosfonici.
b. [ ] După structura chimică compuşii fosfororganici sunt acooli.
c. [ ] După structura chimică compuşii fosfororganici sunt baze tari.
d. [ ] După structura chimică compuşii fosfororganici sunt derivați clorurici.
e. [ ] După structura chimică compuşii fosfororganici sunt derivați benzenici.
18. Ce reprezentanți din compușii fosfororganici cunoașteți?
a. [*] Reprezentanții acestei grupe sunt: Carbofos, Fazolon, Metilnitrofos, Metafos.
b. [ ] Reprezentanții acestei grupe sunt: Clorbofos, Meticlorofos, Metamercurofos.
c. [ ] Reprezentanții acestei grupe sunt: Arsenitat, Mercuran.
d. [ ] Reprezentanții acestei grupe sunt: Triclorfosfogem.
e. [ ] Reprezentanții acestei grupe sunt: Fosfamidclorat, Metafosarsenat.
19. Cu ce scop și unde se utilizează compușii fosfororganici?
a. [*] Se utilizează cu scop de insecticide sau acaricide în agricultură, pomicultură,
viticultură şi silvicultură, având efecte intense chiar și la doze mici.
b. [ ] Se utilizează cu scop de animalcid în agricultură, pomicultură, viticultură şi
silvicultură, având efecte intense chiar și la doze mici.
c. [ ] Se utilizează cu scop de algicid în agricultură, pomicultură, viticultură şi silvicultură,
având efecte intense chiar și la doze mici.
d. [ ] Se utilizează cu scop de micelicid în agricultură, pomicultură, viticultură şi
e. [ ] Se utilizează cu scop de fumigație în agricultură, pomicultură, viticultură şi
20. Care enzimă prioritar o inhibă compușii organofosforici când nimeresc în organism?
a. [*] Este cunoscut faptul că mulţi compuşi organofosforici pot inhiba atât colinesteraza,
cât şi alte enzime.
b. [ ] Este cunoscut faptul că mulţi compuşi organofosforici pot inhiba atât
alcooldehidrogenaza, cât şi alte enzime.
c. [ ] Este cunoscut faptul că mulţi compuşi organofosforici pot inhiba atât sintazele, cât şi
alte enzime.
d. [ ] Este cunoscut faptul că mulţi compuşi organofosforici pot inhiba atât ATP-azele, cât şi
alte enzime.
e. [ ] Este cunoscut faptul că mulţi compuşi organofosforici nu pot inhiba atât colinesteraza,
cât şi alte enzime.
21. Ce se întâmplă după inactivarea acetilcolinesterazei?
a. [*] În rezultatul inactivării acetilcolinesterazei se acumulează mediatorul Sistemului
Nervos (sinapsei) – acetilcolina.
b. [*] Intoxicaţia endogenă acetilcolinică duce la dereglarea transmiterii impulsului nervos
prin celule nervoase şi sinapsele ganglionare.
c. [ ] Intoxicaţia endogenă acetilcolinică nu duce la dereglarea transmiterii impulsului
nervos prin celule nervoase şi sinapsele ganglionare.
d. [ ] În rezultatul inactivării acetilcolinesterazei se acumulează mediatorul Sistemului
Nervos (sinapsei) – dopamina.
e. [ ] În rezultatul inactivării acetilcolinesterazei nu se acumulează mediatorul Sistemului
Nervos (sinapsei) – acetilcolina.
22. Simptomele de bază ale intoxicaţiei cu pesticide fosforoorganice se determină prin
prezenţa a căror efecte?
a. [*] Efectului muscarinic.
b. [*] Efectului nicotinic.
c. [*] Acţiunii centrale a acetilcolinei.
d. [ ] Efectului neurologic.
e. [ ] Acţiunii periferice a acetilcolinei.
23. Ce presupune efectul muscarinic (acţiune parasimpatomimetică) în intoxicațiile cu
pesticidele organofosforice?
a. [*] Efecte oculare: mioză, scăderea acuităţii vizuale şi tulburări de acomodare.
b. [*] Efecte cardiovasculare: scăderea de scurtă durată a tensiunii arteriale.
c. [*] Efecte asupra musculaturei netede.
d. [*] Efecte asupra secreţiei exocrine, stimulează secreţia (creşte secreţia glandelor
sudoripare, lacrimale, salivare , bronșice, gastrice, pancreatice şi intestinale).
e. [ ] Efecte oculare: midriază și creșterea acuităţii vizuale.
24. Ce determină efectul nicotinic în intoxicațiile cu pesticidele organofosforice?
a. [*] Hipertensiune arterială (prin vasoconstricţie generalizată).
b. [*] Tahicardie (prin acţiune asupra ganglionilor simpatici şi eliberare de catecolamine din
medulosuprarenală).
c. [*] Apnee (prin mecanism reflex cu punct de plecare din vasele mari pulmonare), urmată
de polipnee (prin excitarea receptorilor sinocarotidieni).
d. [ ] Hiporglicemie (prin eliberare de catecolamine).
e. [*] Fasciculaţii musculare (prin acţiune asupra receptorilor nicotinici şi la nivelul
joncţiunii neuromusculare): contracturile pleoapelor, contracturile limbii, contracturile
gâtului.
25. Ce determină acțiunea centrală în intoxicațiile cu pesticidele organofosforice?
a. [*] Cefalee.
b. [*] Anxietate.
c. [*] Vertije.
d. [ ] Somnolență.
e. [*] Tulburări de echilibru.
26. Ce determină acțiunea centrală în intoxicațiile cu pesticidele organofosforice?
a. [ ] Inhibiție.
b. [*] Dereglarea psihicului.
c. [*] Dereglarea cunoştinţei.
d. [*] Convulsii, coma.
e. [*] Paralizia centrilor de importanţă vitală din bulbul rahidian.
27. Descrieți tabloul clinic al intoxicaţiilor acute cu pesticide fosfororganice, forma ușoară.
a. [*] Decurge cu următoarele acuze: cefalee, vertije, slăbiciuni în membre.
b. [*] Decurge cu următoarele acuze: scăderea văzului, nelinişte, greaţă, hipersalivaţie,
colici abdominale, diaree.
c. [*] Suferinzii sunt îngrijoraţi, pupilele îngustate, reacţia la lumină slabă, se dezvoltă
spasmul acomodaţiei, care duce la scăderea acuității vizuale.
d. [ ] Decurge fără dereglarea adaptării nocturne şi în încăperile slab luminate.
e. [*] Apare nistagmul, edemaţierea feţii, hipertranspiraţie.
28. Descrieți tabloul clinic al intoxicaţiilor acute cu pesticide fosfororganice, forma ușoară.
a. [*] La acţiunea îndelungată este îngreunată respiraţia (predominant în actul inspirator),
jena toracică însoţită de insuficienţă respiratorie, tuse sub formă de accese.
b. [*] Pe întreaga arie pulmonară se auscultă respiraţie aspră, raluri uscate.
c. [*] Sistemul cardiovascular: tahicardie, mărirea TA.
d. [*] Este evidentă scăderea activităţii colinesterazelor eritrocitare în serul sangvin.
e. [ ] Sistemul cardiovascular: bradicardie, scăderea TA.
29. Descrieți tabloul clinic al intoxicaţiilor acute cu pesticide fosfororganice, forma medie.
a. [*] Sunt tipice excitaţia, anxietatea, reacţii neadecvate la excitanţi externi, cefalee
pronunţată, slăbiciuni musculare.
b. [*] Dereglarea respiraţiei devine mai pronunţată atât în actul inspirator cît și în actul
expirator, respiraţia devine şuierătoare, clocotantă, în pulmoni se ascultă raluri umede pe
întreaga arie pulmonară.
c. [*] Apar semne ale insuficienţei respiratorii (cianoza).
d. [*] În acest stadiu tahicardia poate trece în bradicardie, TA rămâne ridicată, hipertemie
însoţită de frison.
e. [ ] Dispar semne ale insuficienţei respiratorii (cianoza).
30. Descrieți tabloul clinic al intoxicaţiilor acute cu pesticide fosfororganice, forma gravă.
a. [*] Stare ce aminteşte edemul pulmonar: respiraţie clocotantă, numeroase raluri umede pe
întreaga arie pulmonară, tuse umedă spumoasă în legătură cu hipersecreţia gladelor
bronşice.
b. [*] Starea se agravează prin apariţia paraliziei musculaturii intercostale, respiraţia se
realizează pe baza mișcării diafragmului şi are un caracter de sughiţ.
c. [ ] Tahicardia de scurtă durată trece în bradicardie, TA rămâne scăzută.
d. [*] Pe acest fon poate să apară starea colaptoidă: cunoştinţa tulburată, pupilele îngustate,
la lumină nu reacţionează.
e. [*] Periodic apar convulsii generalizate. Se dezvoltă stare comatoasă.
31. Descrieți tabloul clinic al intoxicaţiilor subacute cu pesticide fosfororganice.
a. [*] Intoxicațiile subacute cu compuși fosfororganici după simptomatologie sunt practic
identice cu intoxicaţiile acute.
b. [*] Intoxicaţiile subacute sunt mai puţin răspindite comparativ cu cele acute, un rol
decisiv îl joacă capacitatea individuală de adaptare și reacționare a organismului, dar și de
cantitatea și toxicitatea toxicului care a pătruns în organismul uman.
c. [*] Ca și în cazul intoxicațiilor acute, toxicul pătrunde în organism într-o singură repriză,
dar debutul este mai lent.
d. [ ] Intoxicațiile subacute cu compuși fosfororganici după simptomatologie sunt practic
identice cu intoxicaţiile cronice.
e. [ ] Ca și în cazul intoxicațiilor cronice, toxicul pătrunde în organism într-o singură
repriză, dar debutul este mai lent.
32. Descrieți tabloul clinic al intoxicaţiilor cronice cu pesticide fosfororganice, stadiul I.
a. [*] Se observă cefalee pronunţată, cu predominare în regiunea temporală.
b. [*] Vertije, scăderea memoriei, dereglări de somn.
c. [*] Anorexie, greaţă, slăbiciune generală.
d. [ ] Uneori se determină midriază.
e. [*] Dereglarea inervaţiei vegeto-vasculare cu predominarea sistemului parasimpatic.
33. Descrieți tabloul clinic al intoxicaţiilor cronice cu pesticide fosfororganice, stadiul II.
a. [*] Se observă scăderea intelectului treptat.
b. [*] Pot fi prezente lipotemii de scurtă durată.
c. [ ] Uneori se determină midriază.
d. [ ] Se determină leucocitoză neutrofilă, granulaţie toxică leucocitară.
e. [ ] Se atestă mai ales la persoanele ce lucrează cu tiofos.
34. Descrieți tabloul clinic al intoxicaţiilor cronice cu pesticide fosfororganice, stadiul III.
a. [*] Se atestă mai ales la persoanele ce lucrează cu tiofos.
b. [*] se întâlneşte afectarea toxică a ficatului,
c. [*] în analiza generală a sângelui se determină leucocitoză neutrofilă, granulaţie toxică
leucocitară.
d. [ ] Se observă scăderea intelectului treptat.
e. [ ] Pot fi prezente lipotemii de scurtă durată.
35. Cu ce scop sunt utilizați compușii clororganici în diferite ramuri a agriculturii?
a. [*] Ca insecticide, acaricide, la prelucrarea seminţelor, culturilor.
b. [ ] Ca supotr nutritiv a culturilor.
c. [ ] Nu sunt utilizați din 1970.
d. [ ] Au fost utilizați doar ca arme chimice.
e. [ ] Nici un răspuns nu este correct.
36. Numiți reprezentanți din grupul compușilor organoclorurați.
a. [*] Clorbenzenul.
b. [*] Metoxiclorul.
c. [*] Heptaclorul.
d. [*] Clordanul.
e. [ ] Poliflordanul.
37. Care este specificul compușilor clororganici?
a. [*] Rezistenţă în mediul ambiant.
b. [*] Solubilitate mare în grăsimi şi lipide.
c. [*] Capacitate de cumulare în ţesuturile organismului (ţesuturi bogate în grăsimi: ţes.
adipos, creier, ficat, pancreas, splină, suprarenale, tiroidă).
a. [ ] Lipsa de rezistenţă în mediul ambiant.
d. [ ] Solubilitate mică în grăsimi şi lipide.
38. Acțiunea toxică a complexelor clororganice prin ce este caracterizată?
a. [*] Modificarea sistemelor fermentative.
b. [*] Afectarea transportul transmembranar de Na, K, Ca, Cl.
c. [*] Dereglarea respiraţiei tisulare.
d. [ ] Nu afectează sistemele fermentative.
e. [ ] Nu afectează respiraţia tisulară.
39. Cum descrie Curceatov compușii clororganici?
a. [*] Nişte neelectroliţi liposolubili, care sunt în stare să penetreze toate barierele
protectoare a organismului.
b. [ ] Nişte electroliţi liposolubili, care sunt în stare să penetreze toate barierele protectoare a
organismului.
c. [ ] Nişte neelectroliţi liposolubili, care nu sunt în stare să penetreze toate barierele
d. [ ] Nişte electroliţi liposolubili, care nu sunt în stare să penetreze toate barierele
e. [ ] Nişte electroliţi hidrosolubili, care sunt în stare să penetreze toate barierele protectoare
a organismului.
40. Asupra căror sisteme și organe acționează compușii clororganici?
a. [*] Sistemul Nervos Central.
b. [*] Sistemul Reproductiv,
c. [*] Organele parenchimatoase cu degenerescenţa necrotică şi grăsoasă.
d. [ ] Sistemul Vascular.
e. [ ] Sistemul Muscular.
41. Descrieți tabloul clinic al intoxicaţiilor acute cu pesticide clororganice.
a. [*] La pătrunderea pe cale respiratorie în primul rând apar semne de excitare a căilor
respiratorii superioare şi afectarea căilor respiratorii inferioare ( bronşiilor) sub formă de
(traheobronşită acută).
b. [*] În cazul pătrunderii prin tractul gastro-intestinal - apar fenomene dispeptice (greţuri,
vome, dureri abdominale, tranzit accelerat), cu dezvoltarea gastroenterocolite acute.
c. [*] În cazul pătrunderii toxicului prin piele este însoţită de inflamaţie acută, hemoragii
pînă la apariţia necrozei tisulare.
d. [ ] În cazul pătrunderii prin tractul gastro-intestinal - apar semne de excitare a căilor
respiratorii superioare şi afectarea căilor respiratorii inferioare ( bronşiilor) sub formă de
(traheobronşită acută).
e. [ ] În cazul pătrunderii toxicului prin piele apar fenomene dispeptice (greţuri, vome,
dureri abdominale, tranzit accelerat), cu dezvoltarea gastroenterocolite acute.
42. Descrieți tabloul clinic al intoxicaţiilor acute cu pesticide clororganice, forma ușoară.
a. [*] Cefalee, vertij.
b. [*] Tulburări de comportament.
c. [*] Pareze, parestezii ale extremităţilor.
d. [*] Tremor ale pleoapelor şi extremităţilor superioare.
e. [ ] Tulburări vestibulare.
43. Descrieți tabloul clinic al intoxicaţiilor acute cu pesticide clororganice, forma medie.
a. [*] Din partea SNC pot aparea accese de convulsii, uneori epileptiforme, stări colaptoide
şi comatoase.
b. [*] Manifestări cardio-vasculare: cardialgii, palpitaţii, dispnee şi senzaţia de presiune
toracică.
c. [*] La pătrunderea în organism a cantităţilor mari de toxic este posibilă apariţia
miocarditei toxico-alergice, hepatitei toxice, nefritei toxice.
d. [*] Sistemul hematopoetic: uneori, la pătrunderea repetată a toxicului, pot apărea
modificări în hemoleucogramă sub formă de anemie hipo- şi aplastică.
e. [ ] Din partea SNC nu apar schimbări.
44. Descrieți tabloul clinic al intoxicaţiilor acute cu pesticide clororganice, forma gravă.
a. [*] Se dezvoltă forma gravă mai ales în intoxicaţiile cu hexacloran sau alţi compuşi
analogi.
b. [*] Pot apărea semne de afectare a sistemului nervos periferic cu dezvoltarea polineuritei
vegeto-sensoriale.
c. [*] Procesul patologic în aşa cazuri, afectează difuz Sistemul Nervos de tipul
encefalopolineuritei, care are o evoluţie destul de nefavorbilă.
d. [ ] Nu se dezvoltă forma gravă în intoxicaţiile cu hexacloran.
e. [ ] Procesul patologic în aşa cazuri, nu afectează difuz Sistemul Nervos.
45. Descrieți tabloul clinic al intoxicaţiilor subacute cu pesticide clororganice.
a. [*] Intoxicațiile subacute cu compuși clororganici după simptomatologie sunt practic
decisiv îl joacă capacitatea individuală de adaptare și reacționare a organismului, dar și de
d. [ ] Ca și în cazul intoxicațiilor cronice, toxicul pătrunde în organism într-o singură
e. [ ] Intoxicațiile subacute cu compuși clororganici după simptomatologie sunt practic
46. Descrieți tabloul clinic al intoxicaţiilor cronice cu pesticide clororganice, stadiul I.
a. [*] Se caracterizează prin dezvoltarea sindromului asteno-vegetativ sau asteno-organic
(simptome microorganice, care indică localizarea procesului patologic în trunchiul
cerebral).
b. [*] De asemenea apar semne ale sindromului asteno-vegetativ cu paroxisme cerebrale
angio-distonice.
c. [*] Pe neaşteptate survine cefaleea, însoţită de greaţă, slăbiciune generală,
hipertranspiraţie, vertije, paliditate accesiformă, bradicardie.
d. [ ] De asemenea apar semne ale sindromului astenic cu paroxisme cerebrale angioase.
e. [ ] Pe neaşteptate survine mioza.
47. Descrieți tabloul clinic al intoxicaţiilor cronice cu pesticide clororganice, stadiul II.
a. [*] La tabloul clinic în acest stadiu în procesul patologic este implicat sistemul nervos
periferic cu polineurită vegeto-sensorială sau formă mixtă.
b. [*] În formele grave este posibilă afectarea difuză a SN (encefalopolineurită) cu
simptoame organice.
c. [*] Multiple focare sclerozate.
d. [*] Dereglări de statică cu implicare în procesul toxic a regiunilor extrapiramidale şi
hipotalamică, a nervilor auditivi, nodulilor cervicali vegetativi.
e. [ ] Multiple focare de necroză.
48. Descrieți tabloul clinic al intoxicaţiilor cronice cu pesticide clororganice, stadiul III.
a. [*] Dereglarea sistemului nervos este însoţită de dereglări endocrine (dereglarea secreţiei
corticosuprarenalelor, sistemului insulinic pancreatic, hiperfuncţia tiroidei).
b. [*] Un loc aparte îl ocupă dereglările sistemului cardiovascular: distonie vegetativo-
vasculară, hipo- sau hipertonie, distrofia miocardului, miocardita toxico-alergică.
c. [ ] La tabloul clinic în acest stadiu în procesul patologic nu este implicat sistemul nervos
periferic.
d. [ ] În formele grave nu este posibilă afectarea difuză a SN (encefalopolineurită) cu
simptoame organice.
e. [ ] Multiple focare de necroză.
49. Pesticidele mercurorganice prin ce se caracterizează?
a. [*] Pesticidele din acest grup se clasează în grupul substanţelor chimice cu efect toxic
înalt.
b. [*] Posedând rezistenţă şi capacitatea de cumulare.
c. [*] Datorită evaporării, majoritatea dintre acestea (Granozan, Mercuzanul,
Mercurhexanul) prezintă pericol pentru persoanele ce sunt în contact cu ele.
d. [ ] Pesticidele din acest grup nu se clasează în grupul substanţelor chimice cu efect toxic
înalt.
e. [ ] Nu posedă rezistenţă şi capacitatea de cumulare.
50. De ce apar modificări în organism cu predominarea afectării Sistemului Nervos
Central în intoxicațiile cu compușii mercurorganici?
a. [*] La pătrunderea complexelor mercuroorganice în organism, acestea se leagă cu grupele
–SH (sulfhidrice) ale proteinelor celulare, în rezultatul cărora se dereglează activitatea
sistemelor fermentative de bază, pentru funcţionarea cărora sunt necesare grupele – SH
(sulfhidrice) libere.
b. [ ] La pătrunderea complexelor mercuroorganice în organism, acestea nu se leagă cu
grupele –SH (sulfhidrice) ale proteinelor celulare, în rezultatul cărora se dereglează
activitatea sistemelor fermentative de bază, pentru funcţionarea cărora sunt necesare
grupele – SH (sulfhidrice) libere.
c. [ ] La pătrunderea complexelor mercuroorganice în organism, acestea se leagă cu grupele
–SH (sulfhidrice) ale proteinelor celulare, în rezultatul cărora nu se dereglează activitatea
(sulfhidrice) libere.
d. [ ] La pătrunderea complexelor mercuroorganice în organism, acestea se leagă cu grupele
–SH (sulfhidrice) ale proteinelor celulare, în rezultatul cărora nu se dereglează activitatea
(sulfhidrice) legate.
e. [ ] La pătrunderea complexelor mercuroorganice în organism, acestea nu se leagă cu
grupele –SH (sulfhidrice) ale proteinelor celulare, în rezultatul cărora nu se dereglează
activitatea sistemelor fermentative de bază, pentru funcţionarea cărora sunt necesare
grupele – SH (sulfhidrice) legate.
51. Capilarotoxicitatea și reacțiile alergice sunt specific intoxicațiilor cu compușii
mercurorganici?
a. [*] Da.
b. [ ] Poate.
c. [ ] Da, dar foarte rar.
d. [ ] Nu tot timpul.
e. [ ] Nici un răspuns nu este corect.
52. Descrieți tabloul clinic al intoxicaţiilor acute cu pesticide mercurorganice, forma
ușoară.
a. [*] Gustului metalic.
b. [*] Gingivitei.
c. [*] Gastroenterocolitei.
d. [*] Sindrom asteno-vegetativ.
e. [ ] Edem cerebral.
medie.
a. [*] Predomină dereglări neurologice: ca encefalita toxică acută cu afectarea cerebelului,
porţiunii trunculare a creierului, caracterizîndu-se prin nistagm, tremor intenţionat, poza
Romberg pozitivă.
b. [*] Deseori se dezvoltă mialgii, artralgii, neurită retrobulbară şi trohleară, dereglări
neuro-psihice.
c. [*] În aceast stadiu procesul patologic este reversibil, iar în unele cazuri are un caracter
recidivant, cu înrăutăţirea stării generale ca urmare a folosirii alcoolului, în urma
infecţiilor suportate, precum şi altor factori ce influenţează organsimul.
d. [ ] Deseori nu se dezvoltă mialgii, artralgii, neurită retrobulbară şi trohleară, dereglări
neuro-psihice.
e. [ ] În aceast stadiu procesul patologic este ireversibil.
gravă.
a. [*] Se atestă schimbări difuze în SNC, dezvoltându-se encefalopolineurita toxică.
b. [*] Cu predominare în tabloul clinic a semnelor afectării diencefalului: poliurie,
adinamie, anorexie, pierdere ponderală progresivă.
c. [*] În procesul patologic se includ şi nervii cranieni: ocolomotor, trigemen facial, vag,
vestibulo-cohlear.
d. [*] Este posibilă apariţia parezei membrelor, datorită afectării nervilor periferici, căilor
piramidale şi cerebelului.
e. [ ] Nu se atestă schimbări difuze în SNC.
gravă.
a. [*] La afectarea cerebelului apare tremor intenţionat, dizartrie, ataxie.
b. [*] La unii pacienţi pot fi semne meningiene pozitive, hiperchinezia membrelor, accese
epileptiforme.
c. [*] Deseori suferă starea psihică: apar halucinaţii auditive şi vizuale, stări de delir,
sindrom schizofreniform.
d. [ ] Nu se atestă schimbări difuze în SNC.
e. [ ] Nu se atestă schimbări psihice.
gravă.
a. [*] Poate fi afectat și sistemului cardiovascular pentru care e tipică apariţia
capilarotoxicozei, miocardiei toxice sau toxico-alergice.
b. [*] Este posibilă apariţia fenomenelor afectării toxice a ficatului, rinichiilor.
c. [*] În hemoleucogramă: leucocitoză, VSH accelerat.
d. [ ] Nu se atestă schimbări difuze în SNC.
e. [ ] Nu se atestă schimbări psihice.
57. Descrieți tabloul clinic al intoxicaţiilor subacute cu pesticide mercurorganice.
a. [*] Intoxicațiile subacute cu compuși mercurorganici după simptomatologie sunt practic
decisiv îl joacă capacitatea individuală de adaptare și reacționare a organismulu, dar și de
d. [ ] Ca și în cazul intoxicațiilor cronice, toxicul pătrunde în organism într-o singură
e. [ ] Intoxicațiile subacute cu compuși mercurorganici după simptomatologie sunt practic
58. Descrieți tabloul clinic al intoxicaţiilor cronice cu pesticide mercurorganice, stadiul I.
a. [*] Este caracteristică apariţia sindromului asteno-vegetativ şi a polineuropatiilor.
b. [*] La acţiunea îndelungată a acestor pesticide semnele distoniei neuro-vegetative cresc.
c. [*] Se intensifică tremorul mîinilor.
d. [ ] La acţiunea îndelungată a acestor pesticide semnele distoniei neuro-vegetative scad.
e. [ ] Nu se intensifică tremorul mîinilor.
59. Descrieți tabloul clinic al intoxicaţiilor cronice cu pesticide mercurorganice, stadiul II.
a. [*] caşexie.
b. [*] crize vegeto-vasculare.
c. [ ] La acţiunea îndelungată a acestor pesticide semnele distoniei neuro-vegetative scad.
d. [ ] Nu se intensifică tremorul mîinilor.
e. [ ] Nu este caracteristică apariţia sindromului asteno-vegetativ şi a polineuropatiilor.
60. Descrieți tabloul clinic al intoxicaţiilor cronice cu pesticide mercurorganice, stadiul III.
a. [*] Pe prim plan sunt prezente semnele afectării organice de focar sau difuze ale SNC:
encefalopatia toxică, rar encefalopolineurită.
b. [*] La includerea în procesul patologic a măduvei spinării suferă căile de conducere, ceea
ce duce la apariţia paraparezei spastice, fără dereglarea sensibilităţii.
c. [*] Dereglările sistemului nervos periferic apar după cele ale SNC.
d. [*] Modificările sensibilităţii după tipul polineuritic sunt însoţite de diminuarea reflexelor
carpo-radiale şi ahiliene.
e. [ ] Dereglările SNC apar după cele ale sistemului nervos periferic.
a. [*] Debutul polineuritei este lent sau progresant.
b. [*] Procesul patologic în acest stadiu capătă un caracter rezistent.
c. [*] În LCR (lichidul cefalorahidian) este scăzută cantitatea de proteine și clorizi, iar
nivelul de glucoză este mărit.
d. [*] Pe lîngă patologia SNC se asociază şi distrofia miocardului, uneori afectarea ficatului,
ce se deosebeşte prin debut progresant cu apariţia icterului toxic.
e. [ ] În LCR (lichidul cefalorahidian) este crescută cantitatea de proteine și clorizi, iar
nivelul de glucoză este scăzut.
a. [*] Deseori apare anemia hipocromă, la început leucocitoză moderată, apoi apare
leucopenia, în protoplasma leucocitelor se determină granulaţie toxică.
b. [*] Cantitatea de trombocite scade, se dereglează coagulabilitatea sangvină, se
accelerează VSH.
c. [ ] Dereglările SNC apar după cele ale sistemului nervos periferic.
d. [ ] În LCR (lichidul cefalorahidian) este crescută cantitatea de proteine și clorizi, iar
e. [ ] Cantitatea de trombocite crește, se accelerează VSH.
a. [*] Acţiunea locală a substanţelor mercuroorganice este slab exprimată, dar la contactul
îndelungat cu ele este posibilă apariţia iritării mucoaselor, dezvoltarea
blefaroconjunctivitei, dermatitei alergice.
b. [*] Semnul de bază în intoxicaţiile cu substanţele mercuroorganice este prezența
mercurului în mediile biologice: sânge, urină, iar în intoxicaţiile grave şi în LCR.
c. [ ] Dereglările SNC apar după cele ale sistemului nervos periferic.
d. [ ] În LCR (lichidul cefalorahidian) este crescută cantitatea de proteine și clorizi, iar
e. [ ] Cantitatea de trombocite crește, se accelerează VSH.
64. Care este scopul înlăturării contactului cu toxicul în caz de expunere acută?
a. [*] La expunerea acută a organismului uman cu toxicul primul pas este orientat spre
stoparea rapidă a contactului cu toxicul propriu-zis, avînd drept scop restabilirea funcției
normale a organismului contaminat.
b. [ ] La expunerea cronică a organismului uman cu toxicul primul pas este orientat spre
stoparea lentă a contactului cu toxicul propriu-zis, avînd drept scop restabilirea funcției
normale a organismului contaminat.
c. [ ] La expunerea acută a organismului uman cu toxicul primul pas este orientat spre
stoparea lentă a contactului cu toxicul propriu-zis, avînd drept scop restabilirea treptată a
funcției normale a organismului contaminat.
d. [ ] La expunerea acută a organismului uman cu toxicul primul pas este orientat spre
păstrarea contactului cu toxicul propriu-zis.
e. [ ] La expunerea subacută a organismului uman cu toxicul primul pas este orientat spre
stoparea lentă a contactului cu toxicul propriu-zis, avînd drept scop restabilirea treptată a
funcției normale a organismului contaminat.
65. Ce trebuie de întreprins în caz că toxicul a pătruns prin aerul inspirat?
a. [*] La pătrunderea toxicului odată cu aerul inspirat este necesar transferul bolnavului din
încăperea poluată, scoaterea hainelor şi nimicirea lor, ceea ce ar ameliora actul respirator.
b. [ ] La pătrunderea toxicului odată cu aerul inspirat nu este necesar transferul bolnavului
din încăperea poluată.
c. [ ] La pătrunderea toxicului odată cu aerul inspirat este necesar transferul bolnavului din
încăperea poluată, scoaterea hainelor şi nimicirea lor, dar aceasta nu va ameliora actul
respirator.
d. [ ] La pătrunderea toxicului odată cu aerul inspirat este necesar transferul bolnavului din
încăperea poluată, fără scoaterea hainelor şi nimicirea lor.
e. [ ] La pătrunderea toxicului odată cu aerul inspirat nu este necesar transferul bolnavului
din încăperea poluată, nu se scot hainelor şi nu se nimicesc.
66. Ce trebuie de întreprins în caz că toxicul a pătruns prin piele?
a. [*] La pătrunderea prin piele, toxicul se înlătură cu ajutorul tamponului de vată.
b. [*] Pielea sa se spală cu apă caldă şi săpun sau soluţie de hidrocarbonat de natriu de 2%.
c. [*] Se şterge pielea cu soluţie spirtoasă de 5-10% sau 2,5% soluţie de cloramină.
d. [ ] La pătrunderea prin piele, toxicul nu se înlătură cu ajutorul tamponului de vată.
e. [ ] Pielea sa se spală cu apă caldă şi săpun sau soluţie de hidrocarbonat de natriu de 20%.
67. Ce trebuie de întreprins în caz că toxicul a pătruns pe calea digestivă?
a. [*] Înlăturarea toxicului din stomac este efectuat prin lavaj gastric cu apă caldă şi
absorbanţi (cărbune activat).
b. [*] Pentru extragerea toxicului din intestin se aplică clisme sifon purgative (MgSO4).
c. [ ] Înlăturarea toxicului din stomac este efectuat prin lavaj gastric cu apă caldă şi
absorbanţi (soluţie spirtoasă).
d. [*] Pentru extragerea toxicului din intestin se aplică clisme sifon purgative (2,5% soluţie
de cloramină).
e. [*] Pentru extragerea toxicului din intestin se aplică clisme sifon purgative (hidrocarbonat
de natriu de 20%).
68. Numiți principiile care stau la baza tratamentului în intoxicațiile cu pesticide.
a. [*] Administrarea antidoţilor.
b. [*] Tratatment patogenetic.
c. [ ] Tratament monomedicamentos.
d. [*] Tratament simptomatic.
e. [ ] Fără admistrare de antidoți.
69. Ce proprietăți trebuie să posede antidoții folosiți în tratamentul intoxicațiilor cu
pesticide?
a. [*] De a inactiva toxicul din sânge.
b. [*] De a înlătura efectul toxic al metaboliţilor lui.
c. [*] De a grăbi excreţia lui din organism.
d. [ ] De nu inactiva toxicul din sânge.
e. [ ] de nu grăbi excreţia lui din organism.
70. Ce proprietăți posedă antidoții Unitiol și Succimetrul folosiți în tratamentul
intoxicațiilor cu pesticide?
a. [*] La baza acţiunii detoxicante a acestor antidoţi stă capacitatea de a interveni în reacţii
chimice cu toxicul sau cu metaboliţii lui în rezultatul căreia se inactivează toxicul.
b. [*] Eliminîndu-se toxicul din organism prin urină şi masele fecale.
c. [ ] Eliminîndu-se toxicul din organism prin aerul expirat.
d. [ ] Eliminîndu-se toxicul din organism doar prin urină.
e. [ ] La baza acţiunii detoxicante a acestor antidoţi stă capacitatea de a interveni în reacţii
chimice cu toxicul sau cu metaboliţii lui în rezultatul căreia se dizolvă toxicul.
71. Ce antidoții fiziologici cunoașteți și cum sunt folosiți în tratamentul intoxicațiilor cu
pesticide?
a. [*] Antidoţii fiziologici se folosesc cu scopul înlăturării efectului toxic pe calea
antagonismului asupra unor şi aceleaşi sisteme ale organismului, modificarea
metabolismului complexelor toxice.
b. [*] În grupul acestor antidoţi intră: Metilen bleu, Colinolitice şi Reactivatorii
colinesterazei, Antioxidanţii.
c. [*] Antidoţii se pot administra în formă de combinaţii din câteva preparate, reciproc
mărind efectul tratamentului.
d. [ ] Antidoţii fiziologici nu se folosesc cu scopul înlăturării efectului toxic.
e. [ ] Antidoţii nu se pot administra în formă de combinaţii din câteva preparate, reciproc
scad efectul tratamentului.
72. Cu ce scop se utilizează Unitiolul în tratamentul intoxicațiilor cu pesticide?
a. [*] Unitiolul se utilizează ca antidot în intoxicațiile cu compușii clororganici și
mercurorganici.
b. [ ] Unitiolul se utilizează ca antidot în intoxicațiile cu compușii fosfororgnici.
c. [ ] Unitiolul se utilizează ca antidot în intoxicațiile cu compușii flororganici.
d. [ ] Unitiolul se utilizează ca antidot în intoxicațiile cu compușii arsenici.
e. [ ] Unitiolul nu se utilizează ca antidot în intoxicațiile cu compușii clororganici și
mercurorganici.
73. Cum se utilizează Unitiolul în tratamentul intoxicațiilor acute cu pesticide?
a. [ ] În caz de intoxicație acută, se efectuează un curs de terapie antidot cu unitiol - în
proporție de 1 ml de soluție 10% la 5 kg din greutatea victimei.
b. [*] În caz de intoxicație acută, se efectuează un curs de terapie antidot cu unitiol - în
proporție de 1 ml de soluție 5% la 10 kg din greutatea victimei.
c. [*] În prima zi - de 3-4 ori pe zi, intramuscular (i/m).
d. [*] A doua zi - de 2-3 ori pe zi, i/m.
e. [*] Din a 3-a până în a 7-a zi - de 1-2 ori pe zi, i/m.
74. Cum se utilizează Unitiolul în tratamentul intoxicațiilor cronice cu pesticide?
a. [*] În caz de intoxicație cronică, se efectuează un curs terapie antidot cu unitiol - 1 ml
soluție 5% o dată pe zi timp de 7-10 zile.
b. [ ] În caz de intoxicație cronică, se efectuează un curs terapie antidot cu unitiol - 1 ml
c. [ ] În caz de intoxicație cronică, se efectuează un curs terapie antidot cu unitiol - 1 ml
soluție 2,5% o dată pe zi timp de 7-10 zile.
d. [ ] În caz de intoxicație cronică, se efectuează un curs terapie antidot cu unitiol - 1 ml
e. [ ] În caz de intoxicație cronică, se efectuează un curs terapie antidot cu unitiol - 1 ml
75. Ce antioxidanții se utilizează în tratamentul intoxicațiilor cu pesticide?
a. [*] În calitate de antioxidanţi, care impiedică oxidarea toxinului şi formarea derivaţilor
toxici, transformarea lui, servesc vitaminele şi aminoacizii.
b. [ ] În calitate de antioxidanţi, care impiedică oxidarea toxinului şi formarea derivaţilor
toxici, transformarea lui, servesc manitolul și unitiolul.
c. [ ] În calitate de antioxidanţi, care impiedică oxidarea toxinului şi formarea derivaţilor
toxici, transformarea lui, servesc doar vitaminele.
d. [ ] În calitate de antioxidanţi, care impiedică oxidarea toxinului şi formarea derivaţilor
toxici, transformarea lui, servesc doar aminoacizii.
e. [ ] În calitate de antioxidanţi, care impiedică oxidarea toxinului şi formarea derivaţilor
toxici, transformarea lui, cu excepția vitaminelor şi aminoacizilor.
76. Cu ce scop se utilizează Atropina în tratamentul intoxicațiilor cu pesticide?
a. [*] Atropina este antidotul folosit în intoxicațiile cu compușii fosfororganici.
b. [ ] Atropina este antidotul folosit în intoxicațiile cu compușii mercurorganici.
c. [ ] Atropina este antidotul folosit în intoxicațiile cu compușii clororganici.
d. [ ] Atropina este antidotul folosit în intoxicațiile cu compușii fluororganici.
e. [ ] Atropina este antidotul folosit în intoxicațiile cu toți compușii cu excepția celor
fosfororganici.
77. La ce doze de Atropină se ajunge în tratamentul intoxicațiilor cu pesticide
fosfororganice?
a. [*] Atropina este baza tratamentului, se ajunge la administrarea de doze uriașe (peste 100
mg pe zi, însemnând 100 de fiole).
b. [ ] Atropina este baza tratamentului, se ajunge la administrarea de doze uriașe (peste 1000
c. [ ] Atropina este baza tratamentului, se ajunge la administrarea de doze uriașe (peste 10
d. [ ] Atropina este baza tratamentului, se ajunge la administrarea de doze uriașe (peste 100
e. [ ] Atropina este baza tratamentului, se ajunge la administrarea de doze uriașe (peste 1 mg
pe zi, însemnând 100 de fiole).
78. Cum se utilizează Atropina în tratamentul intoxicațiilor cu pesticide fosfororganice?
a. [*] În intoxicații acute, forma ușoară, se administrează subcutanat sau intramuscular 1-2
ml soluție 0,1% de sulfat de atropină.
b. [*] În intoxicații acute forma moderată sau severă se administrează 3-5 ml - 0,1% sulfat
de atropină intramuscular sau intravenos.
c. [ ] În intoxicații acute, forma ușoară, se administrează subcutanat sau intramuscular 12 ml
soluție 0,1% de sulfat de atropină.
d. [ ] În intoxicații acute forma moderată sau severă se administrează 35 ml - 0,1% sulfat de
atropină intramuscular sau intravenos.
e. [ ] În intoxicații acute forma moderată sau severă se administrează 0,05 ml - 1% sulfat de
atropină intramuscular sau intravenos.
79. Până când administrăm Atropina în tratamentul intoxicațiilor cu pesticide
fosfororganice?
a. [*] Până când are loc dispariția simptomelor de intoxicație și apariția semnelor de
supradozaj cu atropină (gură uscată, vedere încețoșată).
b. [ ] Până când are loc apariția simptomelor de otrăvire.
c. [ ] Până când are loc dispariția simptomelor de otrăvire.
d. [ ] Până când are loc dispariția simptomelor de supradozaj cu atropină (gură uscată,
vedere încețoșată).
e. [ ] Până când are loc apariția simptomelor de otrăvire și dispariția semnelor de supradozaj
cu atropină (gură uscată, vedere încețoșată).
80. Ce este Pralidoxina, din ce grupă face parte acest medicament și ce contribuție are în
tratamentul intoxicațiilor cu pesticide?
a. [*] Este substanța capabilă să refacă colinesteraza.
b. [*] Face parte din grupul oxime.
c. [*] Pralidoxima (2-PAM) regenerează colinesteraza prin reversarea fosforilării.
d. [ ] Este substanța capabilă să refacă grupele SH.
e. [ ] Face parte din grupul antioxidanți.
81. Care este doza de încărcare cu Pralidoxina în tratamentul intoxicațiilor cu pesticide?
a. [*] Doza de încarcare pentru Pralidoxină este de 30 mg/kg, apoi 8 mg/kg/h continuu.
b. [ ] Doza de încarcare pentru Pralidoxină este de 30 mg/kg, apoi 80 mg/kg/h continuu.
c. [ ] Doza de încarcare pentru Pralidoxină este de 3 mg/kg, apoi 8 mg/kg/h continuu.
d. [ ] Doza de încarcare pentru Pralidoxină este de 30 mg/kg, apoi 3 mg/kg/h continuu.
e. [ ] Doza de încarcare pentru Pralidoxină este de 80 mg/kg, apoi 8 mg/kg/h continuu.
82. Cu ce scop se utilizează Pralidoxina în tratamentul intoxicațiilor cu pesticide?
a. [*] Administrarea de oxime este rezervată pacienților cu intoxicații severe manifestate
prin insuficiența respiratorie acută, convulsii, comă.
b. [ ] Administrarea de oxime nu este rezervată pacienților cu intoxicații severe manifestate
prin insuficiența respiratorie acută, convulsii, comă.
c. [ ] Administrarea de oxime este interzisă.
d. [ ] Administrarea de oxime este obligatory tuturor pacienților.
e. [ ] Administrarea de oxime este rezervată pacienților fără semen a intoxicației severe
manifestate prin insuficiența respiratorie acută, convulsii, comă.
83. Cu ce preparate medicamentoase se asociază în utilizare Pralidoxina în tratamentul
intoxicațiilor cu pesticide?
a. [*] Pralidoxima se folosește în combinație cu atropina, deoarece atropina nu poate
regenera colinesteraza.
b. [ ] Pralidoxima se folosește în combinație cu unitiolul, deoarece unitiolul nu poate
c. [ ] Pralidoxima se folosește în combinație cu atropina, deoarece pralidoxina nu poate
d. [ ] Pralidoxima nu se folosește în combinație cu atropina, deoarece atropina poate
e. [ ] Pralidoxima se folosește în combinație cu atropina, deoarece atropina poate regenera
colinesteraza.
84. De ce se va duce cont în cazul expertizei capacității de muncă în intoxicațiile cu
pesticide?
a. [*] Se va ţine cont de condiţiile de muncă.
b. [*] Anamneza generală şi ruta profesională.
c. [*] Caracterul manifestărilor clinice ale intoxicaţiei.
d. [*] Dinamica dezvoltării procesului patologic.
e. [ ] Mai puțin se va ţine cont de condiţiile de muncă.
85. Cazurile ușoare și de gravitate medie în cazul expertizei capacității de muncă, în
intoxicațiile cu pesticide, ce prevăd?
a. [*] În cazuri uşoare şi de gravitate medie ale intoxicaţiei procesul patologic de regulă este
reversibil, intoxicaţia se sfârşeşte cu însănătoşire deplină, capacitatea de muncă este
limitată pe o perioadă de timp.
b. [*] La apariţia sensibilităţii înalte la pesticide (compuşii Hg, Cl), reluarea muncii cu
aceeași compuşi nu se recomandă.
c. [ ] În cazuri uşoare şi de gravitate medie ale intoxicaţiei procesul patologic de regulă este
ireversibil, intoxicaţia se sfârşeşte cu însănătoşire incompletă, capacitatea de muncă este
limitată pe o perioadă lungă de timp.
d. [ ] La apariţia sensibilităţii înalte la pesticide (compuşii Hg, Cl), reluarea muncii cu
aceeași compuşi se recomandă.
e. [ ] În cazuri uşoare şi de gravitate medie a intoxicaţiei, procesul patologic de regulă este
reversibil, intoxicaţia se sfârşeşte cu însănătoşire deplină, dar capacitatea de muncă este
pierdută.
86. Cazurile de gravitate medie în cazul expertizei capacității de muncă, în intoxicațiile cu
pesticide, ce prevăd?
a. [*] Evoluţia îndelungată sau recidive ale encefalopatiei toxice, afectarea sistemului
nervos periferic, sindroamele psiho-vegetative pronunţate, acești pacienţii nu trebuie să
reia munca cu pesticidele, fiind contraindicate şi alte munci legate de influenţa altor
factori nocivi asupra organismului.
b. [*] Astfel de pacienţi necesită regim de muncă raţional, în cazul scăderii calificaţiei se
îndreaptă la comisia medicală de stabilire a expertizei muncii.
c. [*] Se determină gradul de pierdere a capacităţii de muncă sau gradul III de invaliditate în
legătură cu maladia profesională.
e. [ ] În cazuri de gravitate medie a intoxicaţiei, procesul patologic de regulă este reversibil,
intoxicaţia se sfârşeşte cu însănătoşire deplină, dar capacitatea de muncă este pierdută.
87. Cazurile de grave în cazul expertizei capacității de muncă, în intoxicațiile cu pesticide,

ce prevăd?
a. [*] Formele grave ale intoxicaţiilor cu afectarea difuză a SNC, cu implicarea în proces a
SCV, ficatului, sângelui de obicei duc la pierderea stabilă a capacităţii de muncă.
b. [*] Acestor pacienţi li se stabileşte grupul II sau III de invaliditate în legătură cu
maladiile profesionale.
c. [*] Termenii aflării în grupul de invaliditate se stabilesc individual, ţinând cont de
recidivele intoxicaţiilor.
e. [ ] În cazuri grave a intoxicaţiei, procesul patologic de regulă este reversibil, intoxicaţia
se sfârşeşte cu însănătoşire deplină, dar capacitatea de muncă este pierdută.
88. Care este importanța respectării regulilor sanitare în profilaxia intoxicațiilor cu
pesticide?
a. [*] În mare parte anume lipsa unui comportament sanitar adecvat lucrului cu pesticidele
conduce la dezvoltarea intoxicațiilor la locul de muncă, în procesul muncii, la păstrarea şi
transportarea pesticidelor, utilizarea lor în agricultură.
b. [ ] În mare parte lipsa unui comportament sanitar adecvat lucrului cu pesticidele nu
conduce la dezvoltarea intoxicațiilor la locul de muncă, în procesul muncii, la păstrarea şi
transportarea pesticidelor, utilizarea lor în agricultură.
c. [ ] În mare parte anume lipsa unui comportament sanitar adecvat lucrului cu pesticidele
conduce la protecția privind dezvoltarea intoxicațiilor la locul de muncă, în procesul
muncii, la păstrarea şi transportarea pesticidelor, utilizarea lor în agricultură.
d. [ ] Nici un răspuns nu este correct.
e. [ ] Respectarea regulilor sanitare este o problemă a muncitorului.
89. Este o măsură de profilaxie a intoxicațiilor cu pesticide declararea tuturor factorilor de
risc profesional?
a. [*] Este important de evaluat toți factorii de risc profesional la locul de muncă, efectuarea
detaliată a pașaportizării locurilor de muncă este un element principal în managementul
prevenției intoxicațiilor profesionale cu pesticide.
b. [ ] Nu este important de evaluat toți factorii de risc profesional la locul de muncă,
efectuarea detaliată a pașaportizării locurilor de muncă nu este un element principal în
managementul prevenției intoxicațiilor profesionale cu pesticide.
c. [ ] Este important de evaluat toți factorii de risc profesional la locul de muncă, dar acest
fapt nu ne ajută să prevenim intoxicațiile.
d. [ ] Este important de evaluat toți factorii de risc profesional la locul de muncă, dar acest
fapt nu se realizează fără acordul angajatului.
e. [ ] Este important de evaluat toți factorii de risc profesional la locul de muncă, dar acest
fapt nu se realizează fără acordul medicului.
90. Care este importanța controlului medical în profilaxia intoxicațiilor cu pesticide?
a. [*] În numărul măsurilor organizatorice de bază în legătură cu prevenirea intoxicaţiilor cu
pesticide se referă efectuarea controlului medical a persoanelor ce au intrat la muncă sau
cei ce lucreză (sau sunt în contact) cu pesticide, diagnosticul precoce al intoxicaţiilor,
cure de tratament cu mărirea rezistenţei organismului.
b. [ ] Controlul medical în lucrul cu pesticidele nu este obligator.
c. [ ] Controlul medical în lucrul cu pesticidele nu este mai important ca respectarea
regimului sanitaro-igienic.
d. [ ] Controlul medical în lucrul cu pesticidele nu este mai important ca monitorizarea
factorilor de risc pentru angajatori.
e. [ ] Controlul medical în lucrul cu pesticidele nu este de ajutor.
MALADIA DE VIBRAŢIE: DEFINIȚII, CLASIFICARE, ETIOLOGIE,

DIAGNOSTICUL POZITIV,
TRATAMENTUL CONTEMPORAN ŞI PROFILAXIA.
1. Care este definiţia corectă a vibrației?
a. [*] Vibraţia reprezintă mișcări oscilatorii a unui corp solid, efectuate în jurul unei poziții de
echilibru, cu diferite frecvențe.
b. [ ] Vibraţia reprezintă mișcări unice în jurul unei poziții de echilibru.
c. [ ] Vibraţia reprezintă mișcări oscilatorii a unui corp solid, efectuate fără implicarea poziții
de echilibru.
d. [ ] Vibraţia reprezintă unde sonore cu diferite frecvențe.
e. [ ] Vibraţia reprezintă mișcări de echilibru.
2. Numiți și explicați ce reprezintă caracteristicile fizice ale vibraţiei.
a. [*] Frecvenţa – numărul de oscilații a unui corp solid într-o unitate de timp, ce se exprimă
în Hz. 1Hz corespunde unei oscilații pe secundă.
b. [*] Amplitudinea – depărtarea maximă faţă de poziţia de echilibru, ce se măsoară în
unitati de lungime (m, dm, cm, mm).
c. [*] Viteza – produsul dintre amplitudine şi timp, care se măsoară în - m/s.
d. [*] Acceleraţia – produsul dintre amplitudine şi timpul la pătrat, care se măsoară în - m/s2.
e. [ ] Acceleraţia – produsul dintre frecventă şi timpul la pătrat, care se măsoară în - Hz/s2.
3. În care grupe în baza frecvenței poate fi clasificată vibraţia?
a. [*] Vibraţie de frecvenţă foarte joasă – sub 2 Hz.
b. [*] Vibraţie de frecvenţă joasă – între 2 şi 20 Hz.
c. [*] Vibraţie de frecvenţă medie – între 20 şi 300 Hz.
d. [*] Vibraţie de frecvenţă înaltă – între 300 şi 1000 Hz, uneori chiar până la 5000 Hz și
Zguduituri.
e. [ ] Vibraţie de frecvenţă foarte joasă – sub 2 Hz și Zguduituri.
4. Care este definiţia corectă a maladiei de vibrație?
a. [*] Maladia de vibrație este o boală profesională cauzată de expunerea prelungită
(minimum 3 ani) la vibrații prezente la locul de muncă.
b. [ ] Maladia de vibrație este o boală profesională cauzată de expunerea prelungită
(minimum 30 ani) la vibrații prezente la locul de muncă.
c. [ ] Maladia de vibrație este o boală profesională cauzată de expunerea prelungită
(minimum 3 ani) la vibrații casnice.
d. [ ] Vibraţia reprezintă mișcări oscilatorii a unui corp solid, efectuate în jurul unei poziții de
echilibru, cu diferite frecvențe.
e. [ ] Vibraţia reprezintă mișcări oscilatorii a unui corp solid, efectuate fără implicarea poziții
de echilibru.
5. Care este definiţia corectă a rutei profesionale?
a. [*] Ruta profesională reprezintă o trecere în revistă, o prezentare cronologică a tuturor
activităților profesionale prestate, durata celor care au implicat expuneri semnificative și
referiri asupra condițiilor de muncă.
b. [*] Aceste date sunt obligatorii pentru a confirma sau infirma o boală profesională.
c. [ ] Aceste date nu sunt necesare pentru a confirma sau infirma o boală profesională.
d. [ ] Ruta profesională reprezintă o trecere în revistă, o prezentare cronologică a unor
activități profesionale prestate.
e. [ ] Ruta profesională reprezintă o trecere în revistă, o prezentare cronologică a unor
activități profesionale prestate, dar aceste date nu sunt necesare pentru a confirma sau
infirma o boală profesională.
6. Prin ce se caracterizează etiologia maladiei de vibraţie, care este factorul etiologic
principal și unde trebuie elucidat?
a. [*] Maladia de vibraţie se caracterizează printr-un polimorfism clinic cu evoluţie originală.
b. [*] Factorul etiologic principal este reprezentat de vibraţiile de diferită frecvenţă, care sunt
elucidate în ruta profesională.
c. [ ] Maladia de vibraţie nu se caracterizează printr-un polimorfism clinic.
d. [ ] Factorul etiologic principal este reprezentat de vibraţiile de diferită frecvenţă, care nu
trebuie elucidate în ruta profesională.
e. [ ] Factorul etiologic principal este reprezentat de zgomot de diferită frecvenţă, care este
elucidat în ruta profesională.
7. Care sunt factorii care pot instala mai precoce maladia de vibrație?
a. [*] capacitatea de adaptare-compensare.
b. [*] anumite afecţiuni cardiovasculare.
c. [*] diabetul zaharat.
d. [*] fumatul.
e. [ ] vârsta înaintată.
8. Care sunt factorii care pot instala mai precoce maladia de vibrație?
a. [*] capacitatea de adaptare-compensare.
b. [*] anumite afecţiuni cardiovasculare.
c. [*] insuficiența vascularizării periferice.
d. [*] vârsta tânără.
e. [ ] vârsta înaintată.
9. Care sunt factorii nocivi prezenți în mediul de muncă ce pot instala mai precoce
maladia de vibrație?
a. [*] microclimat nefavorabil.
b. [*] prezenţa concomitentă a zgomotului.
c. [*] răcirea și prezența curenților de aer rece.
d. [*] sarcinile statico-dinamice, poziţia de lucru forţată.
e. [ ] răcirea și prezența curenților de aer rece previn apariția maladiei.
10. Care sunt manifestările specifice a maladiei de vibratie?
a. [*] afectarea sistemului locomotor şi cardio-vascular.
b. [*] dereglări reflectorii ale organelor interne.
c. [ ] cu afectarea minimă a sistemului locomotor şi cardio-vascular.
d. [ ] cu afectarea minimă a organelor interne.
e. [ ] cu afectarea minimă a sistemului locomotor.
11. Care sunt mecanismele care stau la baza declanșării maladiei de vibrație?
a. [*] La baza declanşării stau mecanisme complicate: neurohormonale și reflectorii.
b. [ ] La baza declanşării stau numai mecanisme complicate: neurohormonale.
c. [ ] La baza declanşării stau numai mecanisme complicate: reflectorii.
d. [ ] La baza declanşării stau mecanisme complicate, cu excepția celor neurohormonale și
reflectorii.
e. [ ] La baza declanşării nu stau mecanisme complicate.
12. Acţiunea de lungă durată a vibraţiei asupra receptorilor periferici a sensibilităţii la

vibraţie, la ce va conduce?
a. [*] Acţiunea de lungă durată a vibraţiei asupra receptorilor periferici a sensibilităţii la
vibraţie crează condiţii pentru creşterea excitabilităţii centrilor corespunzători.
b. [*] Sub acţiunea impulsurilor aferente reflectorii în neuronii spinali, ganglionii simpatici,
în alte formaţiuni vegetative, formaţia reticulară a trunchiului cerebral şi regiunile
corticale, se dezvoltă reacţii de răspuns.
c. [ ] Acţiunea de scurtă durată a vibraţiei asupra receptorilor periferici a sensibilităţii la
d. [ ] Acţiunea de lungă durată a vibraţiei asupra receptorilor periferici a sensibilităţii la
vibraţie foarte slab crează condiţii pentru creşterea excitabilităţii centrilor corespunzători.
e. [ ] Sub acţiunea impulsurilor aferente reflectorii în neuronii spinali, ganglionii simpatici, în
alte formaţiuni vegetative, formaţia reticulară a trunchiului cerebral şi regiunile corticale,
nu se percep reacţii de răspuns.
13. De ce apar manifestări pronunţate de angiospasm în maladia de vibrație?
a. [*] În rezultatul tulburărilor acţiunilor regulatorii ale SNC asupra tonusului vascular şi, în
particular, asupra stării circuitului regional apar manifestări pronunţate de angiospasm.
b. [*] Astfel, cu cât mai adânci sunt tulburările sensibilităţii de vibrație, cu atât mai pronunţat
este spasmul vascular.
c. [ ] În rezultatul tulburărilor acţiunilor regulatorii ale SNC asupra tonusului vascular şi, în
particular, asupra stării circuitului regional apar manifestări slab pronunțate de angiospasm.
d. [ ] Astfel, cu cât mai adânci sunt tulburările sensibilităţii de trepidaţie, cu atât mai slab
pronunţat este spasmul vascular.
e. [ ] Acţiunea de scurtă durată a vibraţiei asupra receptorilor periferici a sensibilităţii la
14. În maladia de vibrație, iritarea mecanică a intimei vasculare la ce va contribui?
a. [*] Iritarea mecanică a intimei vasculare va contribuie la agravarea spasmului sau atoniei.
b. [ ] În rezultatul tulburărilor acţiunilor regulatorii ale SNC asupra tonusului vascular şi, în
particular, asupra stării circuitului regional apar manifestări slab pronunțate de angiospasm.
c. [ ] Astfel, cu cât mai adânci sunt tulburările sensibilităţii de trepidaţie, cu atât mai slab
pronunţat este spasmul vascular.
d. [ ] Acţiunea de scurtă durată a vibraţiei asupra receptorilor periferici a sensibilităţii la
e. [ ] Iritarea mecanică a intimei vasculare practic nu va contribuie la agravarea spasmului.
15. Tulburările trofice în maladia de vibrație, ce se desfăşoară prioritar în aparatul neuro-
muscular şi locomotor, care regiune anatomică o afectează în special?
a. [*] Tulburările trofice se desfăşoară prioritar în aparatul neuro-muscular şi locomotor, în
special, în muşchi, oase şi articulaţiile centurii scapulare.
b. [ ] Tulburările trofice se desfăşoară prioritar în aparatul neuro-muscular şi locomotor, în
special, în muşchi bazinului mic.
c. [ ] Tulburările trofice se desfăşoară prioritar în aparatul neuro-muscular şi locomotor, în
special, în muşchi, oase şi articulaţiile membrului inferior.
d. [ ] Tulburările trofice se desfăşoară prioritar în aparatul neuro-muscular şi locomotor, în
special, în muşchi, oase şi articulaţiile antebrațului.
e. [ ] Tulburările trofice se desfăşoară doar în muşchi.
16. Paralel cu scăderea progresivă a receptivităţii în maladia de vibrație, ce schimbări se
atestă?
a. [*] sensibilitatea algică, tactilă şi termică de aceea excitarea centrilor vibratorii iradiază în
regiunile din vecinătate, în primul rând în centrele vaso-motorii;
b. [*] condiţionează modificări în starea funcţională a vaselor periferice;
c. [*] ulterior după instalarea maladiei, excitarea se transmite în centrele de sensibilitate
algică şi termică.
d. [ ] condiţionează modificări în starea funcţională a vaselor centrale;
e. [ ] ulterior după instalarea maladiei, excitarea nu se transmite în centrele de sensibilitate
algică şi termică.
17. Ce se întâmplă ca urmare a scăderii posibilităţilor de adaptare a organismului la
acțiunea vibrațiilor?
a. [*] Ca urmare a scăderii posibilităţilor de adaptare a organismului şi deteriorării
formaţiunilor vegetative periferice şi centrale, în stadiile avansate ale maladiei se
desfăşoară sindromul hipotalamic.
b. [ ] Ca urmare a scăderii posibilităţilor de adaptare a organismului şi deteriorării
desfăşoară sindromul cerebelos.
c. [ ] Ca urmare a scăderii posibilităţilor de adaptare a organismului şi deteriorării
desfăşoară sindromul bipolar.
d. [ ] Ca urmare a scăderii posibilităţilor de adaptare a organismului şi deteriorării
formaţiunilor vegetative periferice şi centrale, în stadiile avansate ale maladiei nu se mai
desfăşoară sindromul hipotalamic.
e. [ ] Ca urmare a scăderii posibilităţilor de adaptare a organismului şi deteriorării
formaţiunilor vegetative periferice şi centrale, în stadiile avansate ale maladiei nu se mai
desfăşoară sindromul cerebelos.
18. Clasificarea maladiei de vibraţie în funcţie de gradul de expresie a procesului
patologic, selectați variantele corecte.
a. [*] Forma iniţială.
b. [*] Forma medie.
c. [*] Forma gravă.
d. [ ] Forma intermediară.
e. [ ] Forma ușoară.
19. Clasificarea maladiei de vibraţie în funcţie de regiunea de impact, selectați variantele
corecte.
a. [*] Maladia de vibaţie provocată de vibraţii locale.
b. [*] Maladia de vibraţie provocată de vibraţii generale.
c. [*] Maladia de vibraţie provocată de acţiunea vibraţiei generale şi zguduituri.
d. [ ] Maladia de vibaţie provocată de vibraţii locale și zguduituri.
e. [ ] Maladia de vibaţie provocată de vibraţii și zgomot.
20. Clasificarea maladiei de vibraţie în funcţie de gradul de expresie a maladiei cauzate de
vibrația locală, selectați variantele corecte.
a. [*] Manifestări iniţiale, forma compensată.
b. [*] Manifestări moderate, forma subcompensată.
c. [*] Manifestări pronunţate, forma decompensată.
d. [ ] Manifestări moderate, forma compensată.
e. [ ] Manifestări pronunţate, forma subcompensată.
21. Care sunt sindroame clinice mai des întâlnite în maladia de vibrație?
a. [*] Angiospatic.
b. [*] Angiodistonic.
c. [*] Polineurita vegetativă.
d. [*] Neuritic.
e. [ ] Cerebelos.
22. Care sunt sindroame clinice mai des întâlnite în maladia de vibrație?
a. [*] Vegeto-miofasciită;
b. [*] Diencefalic;
c. [*] Vestibular.
d. [*] Neuritic.
e. [ ] Cerebelos.
23. Care sunt particularitățile clinice a maladia de vibraţie cauzată de acţiunea
vibraţiei locale?
a. [ ] Maladia se desfăşoară foarte repede, practic spontan.
b. [*] Locul principal în clinică îi revine sindromului vascular periferic cu angiospasm
pronunţat.
c. [*] Deseori pe parcursul unei perioade de timp maladia decurge latent.
d. [*] Perioada latentă poate să difere de la câteva luni pînă la câţiva ani.
e. [*] Durata depinde de starea funcţională a organismului, starea mecanismelor
compensator-adaptive, caracteristicele fizice a vibraţiei şi combinării ei cu alţi factori
nocivi.
24. Care sunt sindroamele periferice în forma compensată a maladia de vibraţie
cauzată de acţiunea vibraţiei locale?
a. [*] Angiospastic cu angiospasme rare.
b. [*] Angidistonic.
c. [*] Senzorial (vegetativ-senzorial).
d. [*] Polineuropatia mâinilor.
e. [ ] Angiospastic cu angiospasme frecvente.
25. Care sunt acuzele în forma compensată a maladia de vibraţie cauzată de
acţiunea vibraţiei locale?
a. [*] Accese spontane de înălbire a degetelor mâinii, rare, care devin observate la spălatul cu
apă rece şi la suprarăcirea totală;
b. [*] Senzaţii de frig şi restabilirea întârziată a temperaturii cutanate a degetelor după
expunere la frig;
c. [*] Dureri nocturne sau de repaus a mâinii. Peste 10-15 min de la începutul lucrului,
durerile, de regulă, dispar;
d. [*] Dereglarea uşoară a sensibilităţii falangelor terminale, parestezii, o scădere
neaccentuată a sensibilităţii de vibraţie şi modificarea tonusului capilar;
e. [ ] Obligator, tulburări funcţionale grave a SNC.
26. Care sunt sindroamele periferice în forma subcompensată a maladia de vibraţie
a. [*] Angiospastic periferic.
b. [*] Senzorial (vegetativ-senzorial).
c. [ ] Tulburări accentuate vasomotorii.
d. [ ] Tulburări accentuate trofice.
e. [ ] Obligator, tulburări funcţionale grave a SNC.
27. Care sunt acuzele în forma subcompensată a maladia de vibraţie cauzată de
a. [*] Indispoziţie, astenie.
b. [*] Distonie vegetativă cu cefalee nelocalizată, vertije uşoare.
c. [*] Dereglarea somnului şi iritabilitate sporită.
d. [*] Unii pacienţi resimt dureri în regiunea precordială, palpitaţii, transpiraţii.
e. [ ] Unii pacienţi resimt dureri specificeîn regiunea occipitală.
28. Care sunt acuzele în forma subcompensată a maladia de vibraţie cauzată de
a. [*] Fenomene dureroase şi parestezii cu caracter stabil;
b. [*] Modificarea tonusului capilarelor şi al vaselor de calibru mare.
c. [*] Dereglarea somnului şi iritabilitate sporită.
d. [ ] Unii pacienţi resimt dureri specificeîn regiunea occipitală.
e. [*] Distonie vegetativă cu cefalee nelocalizată, vertije uşoare.
29. Care sunt sindroamele periferice în forma decompensată a maladia de vibraţie
a. [*] Decurge sub formă de polineuropatii senzitivo-motorii.
b. [*] În stadiile avansate ale maladiei, dereglările vegetativo-vasculare pot avea un caracter
generalizat.
c. [ ] În stadiile avansate ale maladiei, dereglările vegetativo-vasculare pot avea un caracter
localizat.
d. [*] Tulburări accentuate vasomotorii şi trofice.
e. [ ] Tulburări neînsemnate vasomotorii şi trofice.
30. Care sunt acuzele în forma decompensată a maladia de vibraţie cauzată de
a. [*] Accesele de angiospasm periferic devin mai frecvente, creşte intensitatea paresteziilor
şi senzaţiilor dolore, se agravează tulburările de sensibilitate, sensibilitatea de vibraţie este
brusc abolită;
b. [*] Majoritatea pacienţilor prezintă astenizare şi distonie vegetativă-vasculară;
c. [*] Hipertensiunea arterială, distrofia miocardică, modificări degenerativ-distrofice ale
centurii scapulare, mai rar ale coloanei vertebrale;
d. [*] Această fază se deosebeşte printr-o evoluţie torpidă, reconvalescenţa fiind incompletă,
chiar şi în cazul întreruperii contactului cu vibraţia şi aplicării tratamentului.
e. [ ] Această fază se deosebeşte printr-o evoluţie rapidă, reconvalescenţa fiind completă,
chiar şi în cazul întreruperii tratamentului.
31. În ce grupe pot fi separate modificările induse organismului uman de maladia de
vibraţie cauzată de acţiunea vibrației generale?
a. [*] mecanice.
b. [*] fiziologice.
c. [*] psihologice.
d. [ ] fizico-fiziologice.
e. [ ] mecanico-fizice.
32. Pentru a stabili legăturile dintre starea de sănătate a muncitorului și factorii de risc
profesional la care a fost expus, ce este absolut necesar?
a. [*] Pentru a stabili legăturile dintre starea de sănătate a muncitorului și factorii de risc
profesional la care a fost expus, este absolut necesar de colectat ruta profesională.
b. [ ] Pentru a stabili legăturile dintre starea de sănătate a muncitorului și factorii de risc
profesional la care a fost expus, este absolut necesar de interogat angajatorul.
c. [ ] Pentru a stabili legăturile dintre starea de sănătate a muncitorului și factorii de risc
profesional la care a fost expus, este absolut necesar deimplicat inspecția muncii.
d. [ ] Pentru a stabili legăturile dintre starea de sănătate a muncitorului și factorii de risc
profesional la care a fost expus, este absolut necesar de colectat anamneza clinică.
e. [ ] Pentru a stabili legăturile dintre starea de sănătate a muncitorului și factorii de risc
profesional la care a fost expus, este absolut necesar de efectuat examenul clinic general.
33. Care sunt sindroamele specifice în forma compensată a maladia de vibraţie cauzată de
acţiunea vibraţiei generale?
a. [*] Sindrom angiodistonic (cerebral sau periferic).
b. [*] Sindrom vegetativ-vestibular.
c. [*] Sindrom senzorial.
d. [ ] Sindrom febril.
e. [ ] Sindrom anemic
34. Care este clinica maladiei de vibrație în forma compensată a maladia de vibraţie
cauzată de acţiunea vibraţiei generale?
a. [*] Sindromul angiodistonic periferic se caracterizează prin parestezii și dureri ușoare la
nivelul membrelor inferioare în asociere cu crampe musculare.
b. [*] Concomitent, se atestă acrocianoză, hiperhidroză, hipotermie la nivelu membrelor
inferioare și superioare, o stare spastic-atonică a capilarelor patului unghial.
c. [ ] Sindromul angiodistonic cerebral se manifestă prin prin parestezii și dureri ușoare la
nivelul membrelor inferioare în asociere cu crampe musculare.
d. [*] Sindromul vegetativ-vestibular se prezinta sub formă de ataxie dinamică, la acești
pacienți precizia mișcărilor treptat se pierde.
e. [*] Sindromul senzorial se exprimă prin durere la extremitățile inferioare, amorțeală,
uneori senzație de arsură la nivelul membrelor inferioare.
35. Care sunt sindroamele specifice în forma subcompensată a maladia de vibraţie cauzată
de acţiunea vibraţiei generale?
a. [*] Sindrom angiodistonic.
b. [*] Sindrom senzorial.
c. [*] Polineuropatia extremităților inferioare.
b. [ ] Sindrom febril.
c. [ ] Sindrom anemic
36. Care este clinica maladiei de vibrație în forma subcompensată a maladia de vibraţie
a. [*] Sindrom senzorial (polineuropatia extremităților inferioare) la nivelul extremităților
inferioare și superioare prezintă tulburări senzoriale și vegetativ-trofice.
b. [*]Vibrația generală duce la efecte microtraumatice directe asupra coloanei vertebrale,
degenerarea discului intervertebral odată cu dezvoltarea sindromului neurologic
vertebrogen, are loc în primul rând la nivelul lombosacral.
c. [*]Modificările radiculare continuă cu dezvoltarea radiculopatiei lombosacrale cronice,
caracteristic fiind sindromul de durere severă și miotonie posturală.
d. [*]Cel mai adesea sunt afectate rădăcinile L4 și L5. Are loc dezvoltarea tulburărilor de
mișcare, până la pareză, mai des în zona de inervație a nervului tibial.
e. [ ] Sindromul angiodistonic cerebral se manifestă prin prin parestezii și dureri ușoare la
nivelul picioarelor în asociere cu crampe musculare.
37. Care este clinica maladiei de vibrație în forma subcompensată a maladia de vibraţie
a. [*] Formarea radiculopolineuropatiei se petrece pe fundalul de modificări degenerative-
distrofice la nivelul coloanei vertebrale sub formă osteocondroză, spondiloză deformantă și
osteoporoză lombară.
a. [*] Sindromul angiodistonic în forma subcompensată a maladiei de vibrație forma generală
se caracterizează prin parestezii și dureri accentuate la nivelul membrelor inferioare în
asociere cu crampe musculare.
b. [*] Se atestă acrocianoză marcată, hiperhidroză, hipotermie la nivelu membrelor inferioare
și mâinilor.
c. [*] Sindromul angiodistonic cerebral se manifestă prin acuze de cefalee persistentă difuză.
b. [ ] Sindromul angiodistonic cerebral se manifestă prin prin parestezii și dureri ușoare la
38. Care sunt sindroamele specifice în forma decompensată a maladia de vibraţie
a. [*] Sindromul polineuropatiei senzoriomotorii.
b. [*] Sindromul de encefalopatie discirculatorie în combinație cu polineuropatia periferică
(sindrom de encefalopolineuropatie).
b. [ ] Sindrom febril.
c. [ ] Sindrom anemic.
d. [ ] Sindromul angiodistonic cerebral se manifestă prin prin parestezii și dureri ușoare la
39. Care este clinica maladiei de vibrație în forma decompensată a maladia de vibraţie
a. [*] Sindromul polineuropatiei senzoriomotorii se prezintă clinic prin pareze și parestezii la
nivelul membrelor inferioare, în asociere cu edeme persistente la nivelul membrelor
inferioare.
b. [*] Senzațiile de durere la nivelul picioarelor devin persistente și se atestă accentuarea
sentimentului de slăbiciune cu sensibilitatea locală de la început crescută și astfel creează o
mare dificultate pentru pacienți, ulterior devine scăzută, și poate conduce la traumatizării
locale.
c. [ ] Sindromul de encefalopatie dispirculatorie se manifestă prin prin parestezii și dureri
ușoare la nivelul picioarelor în asociere cu crampe musculare..
a. [*] Polineuropatia periferică, în maladia de vibrație cauzată de acțiunea vibrației generale
în forma decompensată, se manifestă de obicei bilateral, simptomele includ amorțeli,
parestezii, senzaţie de arsură, senzaţia de vibraţie în membrelor inferioare, hiperestezie
severă și durere.
b. [ ] Durerea poate fi situată superficial, este adesea mai intensă ziua.
40. Ce este specific pentru maladia de vibraţie cauzată de acţiunea combinată a
vibraţiei şi zguduiturilor?
a. [*] Unul din sindroamele principale ale acestei patologii este sindromul vegetativ-
vestibular, care se manifestă prin vertije, cefalee, greţuri, rău de transport.
b. [ ] La majoritatea pacienţilor se determină creșterea iritabilităţii vestibulare.
c. [*] Deseori acest tip a maladiei de viberație se asociază cu angiodistonie cerebrală.
d. [*] Disfuncţia glandelor digestive, tulburarea secreţiei gastrice pot fi cauzate de defectele
reglatorii, de ptoza organelor abdominale cu iritarea ulterioară a plexului solar, care se
dezvoltă sub acţiunea continuă a zguduiturilor.
e. [*] Pacienții care se adresează după asistență medicală cu acuzele menționate trebuie
obligator verificați la existența expunerii la vibrații generale și zguduituri la locul de
muncă, deci se va colecta și analiza ruta profesională.
41. Pentru a stabili diagnosticul pozitiv în maladia de vibrație ce este prioritar de stabilit?
a. [*] Pentru stabilirea diagnosticului clinic este obligator de stabilit ruta profesională cu
detalizarea factorilor de risc profesional evaluați pentru fiecare loc de muncă unde a activat
suspectul la boală profesională.
b. [ ] Pentru stabilirea diagnosticului clinic este obligator de stabilit modul de viață a
muncitorului.
c. [ ] Pentru stabilirea diagnosticului clinic este obligator de stabilit maladiile suportate
anterior.
d. [ ] Pentru stabilirea diagnosticului clinic nu este obligator de stabilit ruta profesională.
e. [ ] Pentru stabilirea diagnosticului clinic este obligator de stabilit opinia angajatorului
despre factorii de risc profesional evaluați pentru fiecare loc de muncă unde a activat
suspectul la boală profesională.
42. Ce examinări paraclinice sunt necesate pentru stabilirea diagnosticului de maladie de
vibrație?
a. [*] Evaluarea forţei de strângere a pumnului cu dinamometrul.
a. [*] Estenziometria pentru depistarea dereglărilor neurosenzoriale.
b. [*] Termometria locală de contact.
c. [*] Capilaroscopia pliului unghial.
d. [ ] Radiografia cu substanșă de contrast.
vibrație?
a. [ ] Radiografia cu substanșă de contrast.
b. [*] Testele de sânge.
c. [*] Radiografia comparativă a mâinilor.
d. [*] Radiografia coloanei vertebrale.
e. [*] Măsurarea presiunii sangvine prin metoda fotopletismografiei.
vibrație?
a. [ ] Testul de imersie în apă caldă.
b. [*] Testul de imersie în apă rece.
c. [*] Testul de provocare la rece.
d. [*] Termografia în infraroşu.
e. [*] Electromiografia.
45. Cu care maladii se face diagnosticul diferenţial a maladiei de vibrație?
a. [*] Sindromul Raynaud primar (boala Raynaud).
b. [*] Sindromul Raynaud secundar.
c. [*] Fenomenul Raynaud.
d. [*] Siringomielia.
e. [ ] Tuberculoza osoasă.
46. Cu care maladii se face diagnosticul diferenţial a maladiei de vibrație?
a. [*] Sindromul Raynaud secundar.
b. [ ] Meningită .
c. [*] Fenomenul Raynaud.
d. [*] Polineuropatiile.
e. [*] Periartritele.
47. Care este prognosticul unui pacient diagnosticat cu maladia de vibrație și de ce factori
poate acesta să fie influențat?
a. [*] Prognosticul este în general bun, chiar şi în absenţa unui tratament susţinut.
b. [*] Prognosticul este influenţat negativ de vârsta tânără, obiceiul de a fuma, diabetul
zaharat, coexistenţa altor afecţiuni vasculare şi de durată mare de expunere la vibraţii de
frecvenţe înalte.
c. [ ] Prognosticul este în general rău, chiar şi în absenţa unui tratament susţinut.
d. [ ] Prognosticul este influenţat pozitiv de vârsta tânără, obiceiul de a fuma, diabetul
zaharat, coexistenţa altor afecţiuni vasculare şi de durată mare de expunere la vibraţii de
frecvenţe înalte.
e. [ ] Prognosticul este unul imprevizibil.
48. Ce vizează tactica de tratament în maladia de vibrație?
a. [*] reducerea manifestărilor clinice.
b. [*] reducerea intensității durerii.
c. [*] îmbunătățirea activității nervoase.
d. [*] reducerea vasospasmului.
e. [ ] inducerea vasospasmului.
49. Care sunt vasodilatatoarele periferice utilizate în tratamentul maladiei de vibrație?
a. [*] Pentoxifilină soluție injectabilă de 2% - 5ml, administrare ca perfuzie intravenoasă în
150,0 ml soluție de clorură de sodiu 0,9%, timp de 10 zile.
b. [*] Vincamină soluție injectabilă a câte 7,5 mg/ml 2 ml, administrare intramuscular, 1-2
fiole/zi (15-30 mg), în cure de 10-30 zile, separate prin pauze de 10-15 zile.
c. [*] Mildronat soluție injectabilă 0.5g/5ml și capsule de 500 mg, administrare
intravenoasă a câte 5 ml o data pe zi, timp de 10 zile, ulterior se trece la forma orală de
administrare, capsule a câte 500mg, o capsulă de 2-3 ori pe zi, timp de 20 de zile.
d. [ ] Tenoxicam (artoxan) 20mg în fiole de 2 ml, administrare intramusculară a 20 mg pe zi,
timp de 7 zile.
e. [ ] Meloxicam comprimate 7,5 mg, administrarea a unui comprimat de 2 ori pe zi, timp de
7 zile.
50. Ce medicamente antiinflamatoare nesteroidiene sunt utilizate în tratamentul maladiei
de vibrație?
a. [*] Tenoxicam (artoxan) 20mg în fiole de 2 ml, administrare intramusculară a 20 mg pe zi,
timp de 7 zile.
b. [*] Meloxicam comprimate 7,5 mg, administrarea a unui comprimat de 2 ori pe zi, timp de
7 zile.
c. [*] Lornoxicam (xefocam) comprimate 8 mg, administrarea a unui comprimat de 2 ori pe
zi, timp de 7 zile.
d. [*] Diclofenac sodic (almiral) 75 mg în fiole de 3,0 ml, administrarea intramusculară sau
în soluție perfuzabilă, o dată pe zi, timp de 7 zile.
e. [ ] Mildronat soluție injectabilă 0.5g/5ml și capsule de 500 mg, administrare
51. Ce preparate presupune terapia metabolică utilizată în tratamentul maladiei de
vibrație?
a. [*] Clorură de tiamină (vitamina B1) fiole de 1,0 ml, administrare intramusculară, o
dată pe zi, timp de 7 zile.
b. [*] Clorhidrat de piridoxină (vitamina B6) fiole de 1,0 ml, administrare intramusculară,
o dată pe zi, timp de 7 zile.
c. [*] Acid nicotinic fiole de 1 ml - 1%, administrare intramusculară a câte 1 ml soluție de
1% o dată pe zi, timp de 10 zile.
d. [ ] Mildronat soluție injectabilă 0.5g/5ml și capsule de 500 mg, administrare
e. [ ] Tenoxicam (artoxan) 20mg în fiole de 2 ml, administrare intramusculară a 20 mg pe zi,
timp de 7 zile.
52. Ce antispastic se utilizează în tratamentul maladiei de vibrație?
a. [*] Mebeverină (duspatalin retard) capsule de 200 mg, o capsulă de 2 ori pe zi, timp de 5-
7 zile.
b. [ ] Clorhidrat de piridoxină (vitamina B6) fiole de 1,0 ml, administrare intramusculară,
c. [ ] Acid nicotinic fiole de 1 ml - 1%, administrare intramusculară a câte 1 ml soluție de
timp de 7 zile.
53. Ce condroprotector se utilizează în tratamentul maladiei de vibrație?
a. [*] Glucozamina, administrare internă, un plic pe zi, timp de 30 de zile.
b. [ ] Clorhidrat de piridoxină (vitamina B6) fiole de 1,0 ml, administrare intramusculară,
c. [ ] Acid nicotinic fiole de 1 ml - 1%, administrare intramusculară a câte 1 ml soluție de
timp de 7 zile.
54. Care proceduri fizioterapeutice sunt indicate în caz de maladie de vibrație?
a. [*] Electroforeza cu novocaină de 5%.
b. [*] Diatermia ganglionilor cervicali.
c. [*] Iradiere cu raze ultraviolete a regiunilor ganglionilor cervicali.
d. [*] Băi galvanice.
e. [ ] Băi cu Radon.
55. Care proceduri fizioterapeutice sunt indicate în caz de maladie de vibrație?
a. [*] Ultrasunet cu hidrocortizon şi laseroterapie;
b. [*] Acupunctura;
c. [*] Tratament cu băi de ape minerale, cu oxigen, aplicaţii cu nămol.
d. [*] Iradiere cu raze ultraviolete a regiunilor ganglionilor cervicali.
e. [ ] Băi cu Radon.
56. De ce criterii se va ține cont în caz de expertiză a capacităţii de muncă pe caz de
maladie de vibrație?
a. [*] condiţiile de muncă.
b. [*] anamneza generală.
c. [*] ruta profesională.
d. [*] caracterul manifestărilor clinice și dinamica dezvoltării procesului patologic.
e. [ ] educația pentru sănătate.
57. Ce este specific, în caz de expertiză a capacităţii de muncă pe caz de maladie de
vibrație, forma compensată și subcompensată?
a. [*] în formele compensate și subcompensate ale maladiei de vibrație procesul patologic de
regulă este reversibil.
b. [*] capacitatea de muncă este limitată pe o perioadă de timp, care se restabilește după
aplicarea tratamentului.
c. [*] odată declananșat procesul patologic și continuarea expunerii la vibrații, maladia de
vibrație se va agrava, cu trecerea în forma decompensată.
d. [ ] capacitatea de muncă este limitată pe o perioadă de timp, care nu se restabilește după
aplicarea tratamentului.
e. [ ] odată declananșat procesul patologic și continuarea expunerii la vibrații, maladia de
vibrație nu se va agrava.
58. Ce grad de invaliditate se atribuie, în caz de expertiză a capacităţii de muncă pe caz de
maladie de vibrație, forma compensată și subcompensată?
a. [*] După ce se determină gradul de pierdere a capacităţii de muncă, pentru cazurile de
restabilire incompletă, se atribuie gradul III de invaliditate în legătură cu maladia
profesională.
b. [ ] După ce se determină gradul de pierdere a capacităţii de muncă, pentru cazurile de
restabilire incompletă, se atribuie gradul I de invaliditate în legătură cu maladia
profesională.
c. [ ] După ce se determină gradul de pierdere a capacităţii de muncă, pentru cazurile de
restabilire incompletă, se atribuie gradul II de invaliditate în legătură cu maladia
profesională.
d. [ ] După ce se determină gradul de pierdere a capacităţii de muncă, pentru cazurile de
restabilire incompletă, se atribuie gradul IV de invaliditate în legătură cu maladia
profesională.
e. [ ] După ce se determină gradul de pierdere a capacităţii de muncă, pentru cazurile de
restabilire incompletă, se atribuie gradul V de invaliditate în legătură cu maladia
profesională.
59. Ce este specific, în caz de expertiză a capacităţii de muncă pe caz de maladie de
vibrație, forma decompensată?
a. [*] Formele decompensate ale maladiei de vibrație cu afectarea difuză poliorganică, de
obicei duc la pierderea stabilă a capacităţii de muncă.
b. [ ] Formele decompensate ale maladiei de vibrație cu afectarea difuză poliorganică, de
obicei nu duc la pierderea stabilă a capacităţii de muncă.
c. [ ] Formele decompensate ale maladiei de vibrație fără afectarea difuză poliorganică, de
obicei duc la pierderea stabilă a capacităţii de muncă.
d. [ ] Formele decompensate ale maladiei de vibrație fără afectarea difuză poliorganică, de
obicei nu duc la pierderea stabilă a capacităţii de muncă.
e. [ ] Formele decompensate ale maladiei de vibrație nu sunt supuse expertizei capacității de
muncă.
60. Ce grad de invaliditate se atribuie, în caz de expertiză a capacităţii de muncă pe caz de
maladie de vibrație, forma decompensată?
a. [*] Acestor pacienţi li se stabileşte grupul II sau III de invaliditate în legătură cu maladia
profesională.
b. [ ] Acestor pacienţi li se stabileşte grupul I de invaliditate în legătură cu maladia
profesională.
c. [ ] Acestor pacienţi li se stabileşte grupul IV de invaliditate în legătură cu maladia
profesională.
d. [ ] Acestor pacienţi li se stabileşte grupul A de invaliditate în legătură cu maladia
profesională.
e. [ ] Acestor pacienţi nu li se stabileşte grupul de invaliditate în legătură cu maladia
profesională.
61. Care sunt măsurile de profilaxie a maladiei de vibrație?
a. [*] Măsuri legislative (evaluarea factorilor de risc profesional și pașaportizarea locurilor
de muncă).
b. [*] Măsuri organizatorice.
c. [*] Măsuri tehnologice.
d. [*] Măsuri tehnico-sanitare.
e. [ ] Măsuri materiale.
62. Care sunt măsurile de profilaxie a maladiei de vibrație?
a. [*] Măsuri tehnologice.
b. [*] Măsuri tehnico-sanitare.
c. [ ] Măsuri materiale.
d. [*] Măsuri de protecție individuală;
e. [*] Măsuri medicale: examenele medicale la angajare, de adaptare (după 3 luni de la
angajare), periodice (după un an de la angajare) și la reâncadrarea în muncă.
63. Care sunt măsurile medicale de profilaxie a maladiei de vibrație?
a. [ ] un examen clinic general este suficient.
b. [*] examen medical de adaptare (după 3 luni de la angajare).
c. [*] examen medical periodice (după un an de la angajare).
d. [*] examen medical la reâncadrarea în muncă.
e. [*] examen medical la angajare.
PNEUMOCONIOZELE CLASIFICARE, ETIOLOGIE, DIAGNOSTICUL

POZITIV, TRATAMENTUL ŞI PROFILAXIA.
1. CS. Silicoza reprezintă o maladie pulmonară cronică, apărută în urma inhalării

îndelungate a:
a. Silicaților
b. *Dioxidului de siliciu (SiO2);
c. Azbestului
d. Siliciului
e. Prafului organic.
2. C.S. La formarea silicozei contribuie praful de:

a. Plumb
b. fosfor
c. arsen
d. bor
e. * oxid de siliciu liber
3. C.S. La formarea silicatozei contribuie praful de:
a. Plumb
b. Fosfor
c. *Azbest
d. Arsen
e. Oxid de siliciu liber
4. C.S. La formarea metaloconiozei contribuie praful de:
a. Fosfor
b. Azbest
c. Arsen
d. *Beriliu
e. Plumb
5. C.S. La formarea carboconiozei contribuie praful de:
a. Beriliu
b. Fier
c. Plumb
d. Azbest
e. *Cenușa
6. C.S. Pneumoconioze , apărută în urma inhalării îndelungate a prafului mixt sunt:
a. *Antracosilicoza
b. Silicatoza
c. Carboconioze
d. Metaloconioze
e. Silicoză
7. C.S. Pătrund în organism, dar sunt oprite în tractul respirator superior sunt
pulbere în pneumoconioze cu dimensiuni:
a. Pulberi inhalabile ≥20 mcm
b. Pulberi inhalabile 2-10 mcm
c. *Pulberi inhalabile 6-25 mcm
d. Pulberi inhalabile 5-30 mcm
e. Pulberi inhalabile ≤5 mcm
8. C.S. Care pulberi în pneumoconioze pătrund prin tractul respirator superior pot fi
reținute în plămâni:
a. Pulberi cu dimensiuni 6-25 mcm
b. Pulberi cu dimensiuni 5-10 mcm
c. Pulberi cu dimensiuni 16mcm
d. *Pulberi cu dimensiuni 1-5mcm
e. Pulberi cu dimensiuni 15 mcm
9. C.S. Pulberi care sunt experiate prin tractul respirator în pneumoconioze:
a. Cu dimensiuni 1-5mcm
b. Cu dimensiuni 5mcm
c. *Cu dimensiuni <1mcm
d. Cu dimensiuni 2 mcm
e. Cu dimensiuni >1mcm
10. CS. Azbestoza este o pneumoconioză colagenă severă, tabloul clinic fiind
caracterizat prin:
a. Febră (39-40°C)
b. *Dispnee progresivă;
c. Angină pectorală;
d. Semne digestive;
e. Creșterea masei corporale.
11. C.S. Simptoamele clinice precoce ale silicozei sunt următoarele, cu excepția:
a. *Hemoptizia
b. Tusea
c. Dispneea
d. Toracalgiile
e. Insuficienţa respiratorie
12. C.S. În intoxicația cronică cu SiO2,cu prezența pneumofibrozei este caracteristic:
a. *Unghii sub formă de „sticlă de ceas”
b. Unghii decolorate
c. Leuconichie
d. Hipocratism digital
e. Îngroșarea falangelor distale a degetelor mîinii şi picioarelor
13. C.S. Numiți cele mai frecvente complicaţii ale silicozei, cu excepția:
a. TBC
b. Bronşita cronică
c. Emfizemul pulmonar
d. Pneumotoracele spontan
e. *Cardiomiopatiile
14. C.S. Numiți activitatea la locul de muncă în care poate fi riscul antracozei:
a. Mineritul în cărbune – silicoza
b. Încărcarea cărbunelui în vagoneţi
c. Fochişti care lopătează cărbune
d. Fabricarea de electrozi de cărbune şi a negrului de fum
e. *Fabricarea de încălţăminte
15. C.S. Investigațile instrumentale informative efectuate pentru diagnosticul
pneumoconiozelor sunt următoarele, cu excepția:
a. *Puncţia pleurală
b. Tomografia
c. Bronhografia
d. Spirografia
e. Radiografia
16. C.S. Precizați patogenia antracozei, cu exceptia:

a. Pulberile de cărbune nu au proprietăţi fibrogene, ele acţionează prin aglomerare
b. Efectul nociv este accentuat de absorbţia de gaze toxice la nivelul particulelor de
cărbune
c. Proliferare reticulinică
d. Proliferare colagenă
e. *Efectul anticolinergic
17. C.S. Numiți acuzele de bază în cazul antracozei, cu excepția:

a. Este deseori asimptomatică
b. Dispnea de efort
c. Tusea seacă sau cu expectoraţie
d. *Cardialgie
e. Examinarea obiectivă relevă: raluri bronşice, stază pulmonară
18. CS. Diagnosticul diferenţial ale silicozei se efectuează, cu excepţia:

a. Alte pneumoconioze
b. TBC miliară
c. Sarcoidoza
d. *Cancerul bronho-pulmonar
e. Abcesul pulmonar
19. CS. Examenul radiologic ale antracozei se caracterizează prin, cu excepţia:

a. Opacităţi mici rotunde sau neregulate (mai puţin dense şi mai puţine decât în
silicoză)
b. Opacitaţi mari (placarde) de tip A, B sau C
c. Simfize pleurale sau îngroşări ale pleurelor interlobare
d. Zone de emfizem
e. *Fără schimbări patologice
20. CS. Locurile de muncă cu risc ale asbestozei sunt următoarele cu excepţia:
a. Exploatarea azbestului, prelucrarea, sortarea, obţinerea de amestecuri, ambalarea,
transportul
b. Fabricile de azbociment: tiglă, plăci ondulate, ţevi, pardosele, asfalt-azbest
c. Construcţia de vapoare - izolant termic, fonic
d. Ferodouri pentru frâne şi ambreiaje (în amestec cu răşini fenolice)
e. *Metalurgie
21. CS. Manifestările clinice ale asbeztotei sunt următoarele cu excepţia:
a. Dificultăţi în inspirul profund
b. Căscat dificil datorat rigidităţii pulmonare
c. Tuse, adesea productivă (uneori cu corpusculi azbestozici )
d. Expectoraţie hemoptoică – asociere cu cancerul bronho-pulmonar
e. *Dureri cardiace difuze
22. CS. Examenul obiectiv al asbeztotei se caracterizează, cu excepţia:
a. Hipocratism digital
b. *Cardialgie
c. Frecătură pleurală
d. Raluri bronşice
e. Raluri crepitante la bazele pulmonare - alveolita azbestozică
23. CS. Diagnosticul pozitiv a silicozei se stabileşte, cu excepţia:
a. Ruta profesională
b. Aspectului clinic
c. Examinărilor paraclinice
d. Examinărilor complementare de laborator
e. *Biopsiei plămânilor
24. CS. Diagnosticul diferenţial al asbeztotei se va efectua, cu excepţia:
a. Fibroza postinfecţioasă localizată bazal
b. Tuberculoza
c. Granuloame pulmonare
d. Sarcoidoza
e. *Miocardita
25. CS. Numiți complicaţiile asbeztotei, cu excepţia:
a. Bronşita cronică
b. Emfizem pulmonar
c. Insuficiența respiratorie
d. Carcinom bronșic
e. *Ulcerul duodenal
26. CS. Numiți gradul de dispersie a pulberilor, în instalarea pneumoconiozei, a

particulelor cu diametrul:
a. 10 - 15μm;
b. 7 - 5μm;
c. 5 - 10μm;
d. *5 – 0,5μm;
e. 0,5 – 0,1μm.
27. C.MNumiți patologiile care se înclud în pneumoconioze:
a. *Metaloconioza
b. *Carboconioza
c. Bronșita de praf
d. *Pneumoconioza condiționată de inhalarea prafului mixt
e. *Pneumoconioza condiționată de inhalarea prafului cu conținut de SiO2
28. C.M. Factori favorizanți în pneumoconioze ce aparțin în organism și obiceiurile
vicioase ale subiectului sunt:
a. *Afecțiunile bronhopulmonare
b. *Tabagismul
c. *Abuzul regulat de alcool
d. *Efortul fizic intens
e. Obezitate
29. C.M . Factori favorizanți în pneumoconioze ce aparțin de locul de muncă sunt:
a. *Microclimat nefavorabil
b. *Curenții de aer
c. *Profesiuni expuse
d. Programul de lucru
e. *Lipsa mijloacelor de protecție
30. C.M. Marcați tipurile pneumoconiozelor (după evoluție):
a. *Rapid progresive
b. *Lent progresive
c. *Tardive
d. *“Regresive”
e. Staționare
31. C.M. Numiți sindroamele care se pot forma în pneumoconioze:
a. Pericardita
b. *Insuficiența respiratorie
c. *Emfizemul pulmonar
d. *Pneumoscleroza
e. *Bronșita
32. C.M Precizați principalele metode de diagnostic ale pneumoconiozelor:
a. Puncția pleurală
b. *Tomografia
c. *Bronhografia
d. *Spirografia
e. *Radiografia
33. C.M. Opacitățile determinate roentgenologic se subdivizează în trei forme:
a. Nodale(miri neregulate)
b. *Interstițiale (mici neregulate)
c. *Nodulare (mari regulate/neregulate)
d. *Nodale (mici regulate)
e. Nodulare(mici regulate/neregulate)
34. C.M. Pneumoconiozele colagene cele mai importante sunt:
a. *Silicoza
b. *Azbestoza
c. *Silico-antractoza
d. Metaloconioze
e. Carboconioza
35. C.M. Pneumoconiozele necolagene cele mai importante sunt:
a. *Antracoza ,,pură”
b. *Baritoza
c. *Stanioza
d. Azbestoza
e. *Sideroza
36. C.M. Pneumoconiozele mixte cele mai importante sunt:
a. Baritoza
b. Stanioza
c. *Silico-antractoza
d. Azbestoza
e. *Silico-sideroza
37. С.M. Tabloul clinic al pneumoconiozelor reprezintă:
a. Evoluție rapidă
b. *Evoluție îndelungată cronică
c. Fără alterarea capacității de muncă
d. *Cu alterarea capacității de muncă
e. *Schimbări sclerotic
38. C.M. Prin ce caracterizeză silicoza:
a. *Cele mai frecvente și grave pneumoconioze
b. *Apare ca consecința a inhalării indelungate a dioxidului de siliciu
c. Apare ca consecința a inhalării indelungate a silicațiilor
d. *Gravitatea și ritmul evoluției pot fi diferite
e. Leziuni arborelui bronșic sub formă de endobronșită.
39. C.M. Grupele profesionale expuse riscului dezvoltarii silicozei:
a. *Lucratorii din minele de extractie a aurului
b. *Industria sticlei
c. *Industria faiantei și portelanului
d. *Construcția de tuneluri
e. Lucrătorii din metalurgie
40. C.M. Particulele de dioxid de siliciu din aer se formeaza in timpul:
a. *Exploziilor
b. *Ramolirii
c. *Gauririi
d. *Maruntirii rocilor
e. *Fragmentarii rocilor
41. C.M Metode de evaluare a actiunii cristalelor de dioxid de siliciu la locul de lucru
sunt:
a. *Selectia probelor din zona de unde nemijlocit se respira
b. *Calculul selectiv al dimensiunii particulelor de praf.
c. Măsurarea umidității
d. Selecția probelor în orice punct încăperii
e. Măsurarea vitezei aerului
42. C.M. Rolul prafului de SiO2 rămas în plămâni asupra organismului se mărește
prin:
a. Micșorarea nivelului de acțiune
b. *Lărgirea nivelului de acțiune
c. *Nivel ridicat al acțiuni prafului în antecedente
d. Nivel scăzut al acțiuni prafului în antecedente
e. *Antecedente patologice ale plămânilor
43. C.M. Mecanismul de acțiune al particulelor de SiO2 sunt:
a. *De 5-15 microni pătrund în căile pulonare sunt eliminate din organism
b. De 5-15 microni pătrund în căile pulonare nu sunt eliminate din organism
c. *De 0,5-5 microni care ating regiunile terinale ale plămânilor și alveole pot să se
fixeze acolo
d. De 0,5-5 microni sunt eliminate din organism
e. De 6-10 microni care ating regiunile terinale ale plămânilor și alveole pot să se
fixeze acolo
44. C.M. Mecanismul de acțiune al particulelor de SiO2 sunt:
a. *Particulele de praf ramase in plamini sunt captate de catre macrofagi
b. *Sunt transportate in parenchimul pulmonar
c. *In tesutul interstitial se initiaza procesul primar de scleroza
d. *Atrofia progresiva a epiteliului pulmonar reduce rapid eliminarea naturala a
prafulu
e. Particulile de SiO2 nu sunt transportate în parenchiul pulmonar
45. C.M. Caracteristica cea mai agresivă a particulilor de SiO2 :
a. *Diametrul de 1-2 microni
b. Diametrul de 2-3 microni
c. *Capabile
d. *Pătrunderea în cele mai indepartate segmente ale arborelui bronsic
e. *Pătrunderea în parenchimul pulmonar si retinindu-se acolo.
46. C.M . Cele mai importante forme cristalice neorganice a dioxidului de siliciu liber
sunt:
a. *Cuarțul
b. *Tridimitul
c. *Cristobalitul
d. Gipsul
e. Grafitul
47. C.M. Caracteristica leziunii histologice în intoxicația de SiO2:
a. *Se observă noduli silicotici
b. *Noduli apar din cauza morții macrofagelor
c. *Enzimele intracelulare provoacă leziuni și fibroză
d. În intoxicația de SiO2 fibroză nu se depistează
e. Noduli silicotici apar în azbestoză
48. C.M.Enumerați 3 forme de silicoza:
a. *Acută
b. Subacută
c. Gravă
d. *Accelerată
e. *Cronică
49. C.M. Ce este caracteristic pentru forma acută în silicoză:
a. *Apare în căteva săptămîni – luni de expunere
b. * Febră
c. Tusa cu expectorație
d. *Scăderea în greutate
e. Dispnee
50. C.M. Ce este caracteristic pentru forma cronică în silicoză:
a. *Apare după 10-20 și mai multe ani
b. *Expunerea la pulbere cu conținut <30% de siliciu
c. *Forma cea mai frecventă
d. Apare în căteva săptămîni – luni de expunere
e. Expunerea la pulbere cu conținut ˃30% de siliciu
51. C.M. Tabloul clinic al silicozei cronice reprezintă:
a. *Dispnee
b. *Tusea cronică
c. *Dureri in regiunea toracica.
d. Febră
e. Scăderea în greutate
52. C.M Prezenta concomitenta a silicozei si bronșitei prin ce se caracterizează:
a. *Tuse cu expectoratii mucoase
b. *Tuse cu expectoratii muco-purulente
c. *Durerea in cutia toracica este neinsemnata
d. *Durerea in cutia toracica depinde de schimbarile pleurei
e. Durerea in cutia toracica este insemnata
53. C.M.În intoxicația cronică cu SiO2 ,cu prezența pneumofibrozei este caracteristic:
a. *Denivelate spaţii supra- şi infraclaviculare
b. *Subţierea treptată a falangelor distale a degetelor mîinii şi picioarelor
c. *Unghiilor sub formă de „sticlă de ceas”.
d. Leuconichie
e. Hipocratism digital
54. C.M. În intoxicația cronică cu SiO2în stadiile iniţiale percutor se observă:
a. *Nuanţă de cutie în special în regiunile latero-inferioare
b. *Zgomotul percutor submat
c. *Date percutorii sunt „în mozaic”
d. Zgomotul percutor mat
e. Nuanţă de cutie în special în regiunilescapulare şi interscapulare
55. C.M. În intoxicația cronică cu SiO2 în stadiile iniţiale auscultativ se observă:
a. *Respiraţie aspră
b. *Deasupra regiunilor emfizematoase respiraţia este diminuată
c. *Raluri uscate difuze
d. *Raluri uscate difuze nu sunt permanente
e. Respirația șuierătoare
56. C.M Datele de laborator în intoxicația cronică cu SiO2 reprezintă:
a. *↑proteinei generale în singe
b. *↑concentraţia haptoglobinei
c. ↓proteinei generale în singe
d. *↑fibrinogenului
e. *↑proteinei C reactive
57. C.M. Radiologic în intoxicația cronică cu SiO2 depistează:
a. *Leziuni nodulare
b. *Opacitatile sunt mici rotunde înregiunea parahilară
c. *Accentuarea şi deformaţia desenului pulmonary
d. *Îngroşarea pleurei interlobare
e. Leziuni micronodulare
58. C.M. Radiologic în intoxicația cronică cu SiO2 depistează:
a. *Creşte deformaţia desenului bronchial
b. *Multiple umbre de forme neregulate
c. *Imagine de plamăn „nins”
d. *Apar semnele de emfizem.
e. Umbre de forme regulate
59. C.M. Se deosebesc 3 forme de silicoză:

a. *Nodulară
b. *Interstiţială
c. *Tumorală
d. Micronodulare
e. Macronodulare
60. C.M. Evoluţia silicozei poate fi diferită în dependenţă de:
a. *Condiţiile de muncă
b. *Forma fibrozei
c. *Comlicaţii
d. *Gradul de severitate a bronşitei
e. Expunerea factorului de risc
61. C.M Factorul decisiv în evoluţia silicozei este:
a. *Agresivitatea prafului
b. *Predispoziţia individuală
c. *Vîrsta bolnavilor
d. *Maladiile suportate
e. Sexul (gen)
62. C.M. După evoluţie silicoza se împarte:
a. *Lent progresivă
b. *Rapid progresivă
c. *Silicoză tardivă
d. Silicoza neprogresivă
e. *Progresivă
63. C.M. Complicaţiile silicozei sunt :
a. *Bronşita cronică obstructive
b. *Dezvoltarea pneumoniei
c. *Pneumotarax spontan
d. *Astm bronşic
e. Cardiopatie ischemică
64. C.M.Complicaţiile silicozei sunt :
a. *Boala bronşiectazică
b. *Cord pulmonar
c. *Silicotuberculoza
d. Insuficiența renală
e. Cancer de laringe
65. C.M. Diagnosticul diferențial în silicoze se stabileşte conform:

a. *Rutei profesionale
b. *Tuberculoza
c. *Cancerul pulmonar
d. *Sarcoidoza
e. *Artrita reumatoidă
66. C.M. Tratamentul silicozei constă din :
a. *Vitamine din grupul C, B şi PP
b. *Oxigenoterapia
c. *Bronhodilatatoare
d. *Alimentaţia raţională
e. Spasmolitice
67. C.M. Măsuri profilactice în silicoze sunt:
a. *Ventilaţiei effective la locul de muncă
b. *Monitoring regulat conţinutul de SiO2 la locul de muncă
c. *Mijloace de protective individuale
d. Regim de lucru corespunzător
e. Instructaj tehnic
68. C.M. În silicoza sunt cotraindicate:
a. *Continuarea activităţii de muncă în condiţii de praf şi substanţe iritante
b. *Activitatea de munca grea
c. *Desfăşurarea lucrului în condiţii meteorologice nefavorabile
d. Monitoring regulat conţinutul de SiO2 la locul de muncă
e. Muncitori de vărsta mai mare de 45 ani
69. C.M.Criterii de apreciere a gradului de invaliditate în silicoza sunt:
a. *Stadiul evolutiv a silicozei
b. *Forma
c. *Gradul de IR
d. *Gradul de insuficienţa a VD
e. Starea de sănătate
70. C.M Caracteristica silicatozei reprezintă:
a. *Sunt pneumoconioze provocate de inhalarea compuşilor acidului silicic cu oxizi ai
metalelor
b. *Mai des se dezvoltă fibroza interstiţială
a. Sunt pneumoconioze provocate de inhalarea compuşilor de SiO2
b. *Silicatele se folosesc pe larg în industrie ca materiale de construcţie
c. Mai rar se dezvoltă fibroză interstițială
71. C.M Caracteristica asbestozei reprezintă:
a. *Pneumoconioza colagena
b. *Provocată de fibrele de asbest
c. Provocată de SiO2
d. *Apariţia primelor semne radiologice poate fi de la 5 până la 10 ani
e. Mai rar se dezvoltă fibroză interstițială
72. C.M. Locurile de muncă cu risc înalt în pneumoconioze (asbestozei) sunt:
a. *Industria fibrelor asbestoase
b. *În construcţii
c. *Fabricarea echipamentelor de protecţie
d. *Industria materialelor plastice
e. *Fabricarea placuţelor de frână şi a materialelor de etanşare
73. CM. Modificările radiologice în azbestoză sunt caracterizate prin:
a. *Fibroză difuză bilaterală;
b. *Hilurile deformate;
c. Pleura nu este afectată;
d. * Umbrele -micro şi- macronodulare
e. Opacități reticulonodulare unilateral оn treimea superioară a pulmonului.
74. C.M. Diagnosticul în asbestoză reprezintă:
a. *Examenul de spută
b. *Examenul lichidului pleural
c. *Biopsia pulmonară
d. CT toracic
e. Analiza săngelui
75. CM. Criteriile majore pentru estimarea diagnosticului pozitiv de azbestoză include :
a. Dispnee progresivă de efort;
b. *Ruta profesională;
c. *Radiografia toracică standard;
d. *Biopsia pulmonară
e. Sindrom restrictiv.
76. C.M. Complicațiile în asbestoză sunt următoarele :

a. *Cord pulmonar cronic
b. *Bronşiectazii
c. *Pleurezii serofibrinoase
d. Hipertensiunea arterială
e. Insuficiența renală
77. C.M. Complicațiile în asbestoză sunt următoarele :
a. *Cancer pulmonar
b. *Cancer de laringe
c. *Mezoteliom malign
d. Silicotuberculoza
e. Pneumotorax spontan
78. C.M. Carecteristica talcozei reprezintă:
a. *O pneumoconioză necolagenă
b. *Apare după expunere prelungită la pulberi de talc (15-20 ani).
c. *Se dezvoltă proces de scleroză difuză
d. Se dezvoltă fibroză
e. Reprezintă pneumoconioză colagenă
79. CM. Sideroza este o pneumoconioză produsă prin inhalarea pulberilor, îi este
characteristic:
a. *Este produsă prin inhalarea de oxid de fier
b. Acțiune alergică progresivă;
c. *Este asimptomatică;
d. *Radiologic opacități mici slab pronunțate;
e. Este specific conjunctivita.
80. CM. Aluminoza este o pneumoconioză produsă prin inhalarea pulberilor ,îi este
characteristic:
a. *Se dezvoltă la inhalarea pulberilor de aluminiu
b. *Se dezvoltă scleroza interstiţială
c. *Dezvoltarea fibrozei secundare
d. Este specific conjunctivita.
e. Este asimptomatică;
81. CM. Antracoza este o pneumoconioză produsă prin inhalarea pulberilor ,îi este
characteristic:
a. *Apare la muncitorii care lucrează în straturile groase de cărbune
b. *Apare după un contact profesional îndelungat peste 10-15 ani
c. *Este o pneumoconioză necolagenă
d. *Se dezvoltă cord pulmonar
e. *Este asimptomatică;
82. C.M. Pneumoconioze provocate prin inhalarea pulberilor organice,îi este characteristic:
a. *Bronşită cu component alergic
b. *Apare prin inhalarea de fibre organice
c. *Dezvoltarea dereglări difuze fibrotice în plămâni
d. Se dezvoltă cord pulmonar
e. Este specific conjunctivita.

Teste

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BOLILE OCUPAŢIONALE- INTRODUCERE

1. C.M Care e actualitatea bolilor profesionale?

1. C.M Ce reprezintă arenele?

1. C.S. Definiția plumbului:

10. C.S. Care sunt căile de pătrundere a plumbului în organismul uman:

23. C.M. Care sunt căile principale de pătrundere în organism a Pb:

25. CM. Numiți sistemele organismului ce preponderent afectează plumbul:

47. C.M Care sunt contraindicațiile la angajare cu expunere profesională a intoxicației

INTOXICAŢII ACUTE ŞI CRONICE CU PESTICIDE (COMPUȘI FOSFORORGANICI,

87. Cazurile de grave în cazul expertizei capacității de muncă, în intoxicațiile cu pesticide,

MALADIA DE VIBRAŢIE: DEFINIȚII, CLASIFICARE, ETIOLOGIE,

12. Acţiunea de lungă durată a vibraţiei asupra receptorilor periferici a sensibilităţii la

PNEUMOCONIOZELE CLASIFICARE, ETIOLOGIE, DIAGNOSTICUL

1. CS. Silicoza reprezintă o maladie pulmonară cronică, apărută în urma inhalării

2. C.S. La formarea silicozei contribuie praful de:

16. C.S. Precizați patogenia antracozei, cu exceptia:

17. C.S. Numiți acuzele de bază în cazul antracozei, cu excepția:

18. CS. Diagnosticul diferenţial ale silicozei se efectuează, cu excepţia:

19. CS. Examenul radiologic ale antracozei se caracterizează prin, cu excepţia:

26. CS. Numiți gradul de dispersie a pulberilor, în instalarea pneumoconiozei, a

59. C.M. Se deosebesc 3 forme de silicoză:

65. C.M. Diagnosticul diferențial în silicoze se stabileşte conform:

76. C.M. Complicațiile în asbestoză sunt următoarele :

S-ar putea să vă placă și