Bullying-ul si mobbing-ul

Relațiile tensionate dintre colegi sunt cele care produc cele mai multe probleme la
locul de muncă. Dintr-o statistică realizată de Association for Psychological Type
International, citată de Business News Daily, rezultă că aproximativ 80% din
situațiile dificile cu care se confruntă organizațiile sunt legate de stările conflictuale
dintre salariați. 
Aceste stări conflictuale pot provoca anxietate, depresie, epuizare fizică și psihică, toate având
ca rezultat o scădere a concentrării și, implicit, a productivității și eficienței angajaților. În
general, aceste bătăi de cap pornesc de la salariați care, prin comportamentul lor, devin toxici
pentru ceilalți. 

Cum știm că un salariat este toxic? Va trebui să ne dăm seama dacă:

 țipă la toată lumea, este mereu nemulțumit de ceilalți iar umilirea lor pare să-i dea
satisfacție;
 își asumă întregul merit pentru realizarea unei sarcini sau pentru o nouă idee, exagerează
cantitatea de efort depusă “doar de el” în obținerea rezultatelor;
 diminuează munca, efortul și talentul celorlalți, îi critică constant și nejustificat, în special
în public, astfel încât să le zdruncine încrederea în sine;
 se crede indispensabil în organizație și așteaptă laude și recompense inclusiv pentru
sarcinile din fișa postului;
 manipulează discuțiile pentru a le orienta spre propriul beneficiu;
 se plânge mereu, oftează mereu când primește sarcini noi și își etalează propria și totala
nefericire;
 nu respectă nevoia de spațiu personal al celorlalți.
Dacă la cel puțin unul din aceste puncte am răspuns cu “DA”, atunci înseamnă că avem în
echipă un coleg toxic. Iar modul lui de manifestare este una dintre fațetele bullying-ului sau,
după caz, a mobbing-ului.

Bullying-ul este definit ca un comportament de intimidare și persecutare prin hărțuire verbală,

amenințări, șantaj, dominare agresivă fie printr-un discurs pe ton acut, fie chiar prin agresiune
fizică, în scopul inducerii unei superiorități a agresorului față de ceilalți.
Mobbing-ul este o forma de hărțuire psihologică a salariatului care durează de cel puțin 6 luni
și care se realizează prin împrăștierea de zvonuri, prin intimidare, umilire, remarci defăimătoare,
izolare, violență verbală sau fizică. 
Cu alte cuvinte, diferența dintre cele două forme de hărțuire este dată de durata acestora.

Prevederile art. 5 alin 2 din Codul muncii sunt foarte clare și interzic orice formă de
discriminare:
„Orice discriminare directă sau indirectă faţă de un salariat, bazată pe criterii de sex, orientare
sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnie, religie,
opţiune politică, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă ori
activitate sindicală, este interzisă. „
De altfel, în Parlamentul României a fost depusă în luna septembrie 2016 o propunere
legislativă privind prevenirea și combaterea bullying-ului/mobbing-ului care își dorește să
oblige angajatorii să ia măsuri împotriva unor astfel de comportamente, și anume:

1
 desemnarea unei persoane căreia să i se poată aduce la cunoștință faptele de bullying
sau mobbing;
 de abateri disciplinare a faptelor de bullying;
 instituirea procedurii răspunderii disciplinare pentru aceste fapte.
Ce putem face?   Până la sancționarea legală a unor astfel de practici, modificarea și
completarea regulamentelor interne  prin includerea acestui tip de hărțuire și impunerea unor
sancțiuni în cazul apariției acestui fenomen sunt primul pas și cel mai la îndemână pentru toate
societățile. Trebuie definite clar acțiunile considerate agresiuni prin exemplificări reale ale
faptelor ce corespund agresiunii.
Este bine să se elaboreze o procedură pentru sesizarea unor astfel de fapte, inclusiv o detaliere
a procesului de  cercetare disciplinară a faptelor sesizate. 

Până la urmă, educarea propriilor angajați în întreținerea unei atmosfere de prietenie și respect
este calea cea mai sigură pentru rezolvarea disensiunilor ce pot apărea. Iar angajații  au familii și
astfel, încet, vom putea educa și noua generație într-un comportament tolerant și civilizat.