ortopedie C6 FRACTURILE MEMBRULUI INFERIOR

-FRACTURILE FEMURULUI

-FRACTURILE ROTULEI

-FRACTURILE OASELOR GAMBEI

-FRACTURLOE GLEZNEI

-FRACTURILE OASELOR PICIORULUI

FRACTURILE FEMURULUI

-FRACTURILE REGIUNII PROXIMALE

-FRACTURILE CAPULUI FEMURAL

-FRACTURILE COLULUI FEMURAL

-FRACTURILE TROHANTERIENE

-FRACTURILE SUBTROHANTERIENE

-FRACTURILE DIAFIZEI FEMURALE

-FRACTURILE EXTREMITATII INFERIOARE A FEMURULUI

FRACTURILE CAPULUI FEMURAL SUNT RARE SI SE INTALNESC INTR-O LUXATIE COXOFEMURALA

CLINIC: ca intr-o contuzie de sold dar cu o impotenta functionala mai mare. Nu exista atitudine
vicioasa.
Radiografia / CT pune diagnosticul

FRACTURILE COLULUI FEMURAL

-DELIMITARE - fracturile intracapsulare situate intre baza colului femural si baza capului

-FRECVENTA- reprezinta 2,3 % din totalul fracturilor- afecteaza persoanele varsnice, mai frecvent
femeile

-MECANISM DE PRODUCERE-indirect: cadere pe sold

ANATOMIE PATOLOGICA

-colul femural cedeaza mai intai la nivelul corticalei superioare (lama compacta supracervicala ) si
corticala superioara a colului se impacteaza in spongia capului rezultand fractura in coxa valga
(angrenata)

-daca rotatia continua, se fractureaza si corticala posterioara ( de obicei cominutiv), fractura se

dezangreneaza si fragmentele fracturare se deplaseaza, rezultand fractura in coxa vara (neangrenata)

CLASIFICARE AO- 1,2 3

Clasificare BOHLER -dupa mecanism de producere=fracturi prin abductie si - fracturi prin adductie
CLASIFICARE PAUWELS- DUPA GRADUL DE OBLICITATE AL TRAECTULUI DE FRACTURA

Gradul I (UNGHI DE 30 %) GRADUL II (UNGHI 58%) GRADUL III (UNGHI DE 70 )

CLASIFICARE PAUWELS -DUPA GRADUL DE OBLICITATE AL TRAECTULUI DE FRACTURA

Valgus tip I si II si Varus tip III si IV

-TIP.I : fractura incompleta ( corespunde fracturii prin abductie)

-TIP. II : fractura completa fara deplasare

-TIP.III : fractura completa cu deplasare partiala

-TIP.IV : fractura completa cu deplasare totala

EXAMEN CLINIC

-bolnava, in varsta de peste 70 ani, a suferit un traumatism minor ;

-rotatia externa a membrului inferior

- scurtarea membrului inferior

- atitudinea de adductie a coapsei

- imposibilitatea ridicarii talonului

- semne de ascensiune a marelui trohanter

DIAGNOSTIC

-Impotenta functionala

-Adductie, rotatie externa si scurtare

-Radiografie de fata cu membrul pelvin in rotatie interna

COMPLICATII= REGULA DE TREI:

- O TREIME CONSOLIDEAZA -O TREIME FAC PSEUDARTROZE -O TREIME FAC NECROZA DE CAP

Tratament functional:

-este indicat la pacienti tarati ce nu pot suporta o interventie chirurgicala

-se foloseste metoda tratamentului functional tip Lucas-Championniere ce consta in mobilizare

precoce (abandonand focarul de fractura)

Tratament chirurgical

-reprezinta tratamentul de electie

-va fi efectuat rapid dar nu precipitat (24-48 de ore)

-in fracturile tip I si II = osteosinteza cu 3 suruburi paralele

-in fracturile de tip III (partial deplasate) se va incerca reducerea ortopedica urmata de fixare cu
suruburi paralele

-in fracturile de tip IV si fracturile tip III care nu se reduc: artroplastie

SCHEMATIC IN FUNCTIE DE VARSTA

-PACIENT TANAR SUB 40 DE ANI: REDUCERE SI OSTEOSINTEZA CU SURUBURI

-PACIENT SUB 60 ANI LA CARE FRACTURA SE REDUCE: OSTEOSINTEZA CU SURUBURI

-PACIENT PESTE 40 DE ANI LA CARE FRACTURA NU SE REDUCE IAR COTILUL NU ARE SEMNE DE
ARTROZA: ARTROPLASTIE CU PROTEZA BIPOLARA

-PACIENT PESTE 60 DE ANI: ARTOPLASTIE CU PROTEZA BIPOLARA SAU TOTALA

-PACIENT PESTE 80 DE ANI: ARTROPLASTIE CU PROTEZA PARTIALA DE TIP Austin-Moore

FRACTURILE REGIUNII TROHANTERIENE

DELIMITARE- baza colului femural si un plan ce trece la 5cm sub micul trohanter

FRECVENTA -4,5% din totalul fracturilor

-tipice pentru persoanele de sex feminin in jurul varstei de 70 de ani

MECANISM DE PRODUCERE- indirect, cadere pe sold

Clasificarea Evans

Stabile:

- fracturile in care pintenul postero-intern ramane integru si in contact prin insasi geometria fracturii
(ex: fracturile nedeplasate)

- fracturile la care anatomia pintenului poate fi refacuta dupa reducerea fracturilor

Instabile:

- fracturile in care anatomia pintenului nu poate fi refacuta dupa reducere

- osul este fracturat cominutiv la nivelul pintenului postero-intern

- fracturile cu oblicitate inversa

CLASIFICARE ENDER -OPT GRUPE IN FUNCTIE DE TRAIECT,DEPLASARE,COMINUTIE

Type I Seinsheimer fracturi nedeplasate sau cu deplasare mai mica de 2 cm

Type II Seinsheimer -fracturi cu 2 fragmente, cu subtipurile:

- A: traiect transversal
- B: traiect spiroid cu micul trohanter solidar cu fragmentul proximal
- C: traiect spiroid cu micul trohanter solidar cu fragmentul distal
Type III :Seinsheimer-fracturi cu 3 fragmente, cu subtipurile:
- A: traiect spiroid, cu micul trohanter solidar cu al treilea fragment
- B: traiect spiroid cu al treilea fragment „in aripa de fluture”

Clasificare Seinsheimer a fracturilor subtrohanteriene

- tip IV: fracturi cominutive cu 4 sau mai multe fragmente

-tip V: fracturi subtrohanteriene intertrohanteriene

EXAMEN CLINIC

-batran in jur de 70 de ani care descrie o cadere cu sprijin pe sold

-impotenta functionala totala

-rotatia externa a membrului inferior

-scurtarea membrului inferior de 7-8 cm

-atitudinea de abductie a coapsei

-imposibilitatea ridicarii talonului

deformatie „in crosa” la nivelul coapsei

-semne de ascensiune a marelui trohanter

-durere in regiunea soldului

TRATAMENT

-ortopedic = exceptional ( aparat gipsat pelvi pedios sau tractiune continua)

-tratamentul chirurgical:

-reducere ortopedica prin tripla miscare: extensie, usoara abductie, rotatie interna si fixare
cu:

- surubul-placa DHS

- placa condiliana cu unghi de 95 grade

- placa Medoff cu dubla alunecare

- tije elastice Ender pentru fixarea fracturilor stabile

- sistem Gamma

FRACTURILE DIAFIZEI FEMURALE

-DELIMITARE intre un plan ce trece la 5 cm sub micul trohanter si un al doilea plan situat la 15 cm
deasupra interliniului articular al genunchiului

-FRECVENTA 1,6 % din fracturile scheletului

-MECANISM DE PRODUCERE

- indirect: - flexie a diafizei femurale, cu exagerarea curburii sale anterioare in accidentele de

circulatie (lovirea genunchiului de bordul masinii)

- torsiune in cazul accidentelor sportive (ski)

-direct (rar) in traumatismele cu energie mare sau prin impuscare

CLASIFICARE comuna fracturilor diafizare

EXAMEN CLINIC

-durere importanta la nivelul coapsei si impotenta functionala totala la mers

-la inspectie deformari caracteristice: crosa, angulatie

-mai tarziu deformarile sunt partial mascate de tumefactie

-rotatia externa a membrului inferior sub sediul fracturii

-scurtare evidenta de partea membrului afectat ( talonul de partea bolnava ascensionat cu 3-6 cm fata
de partea sanatoasa)

-la palpare: durere provocata la compresiunea coapsei in dreptul fracturii

-este deosebit de important sa cercetam starea vascularizatiei ( mai ales in fracturile situate in
treimea inferioara a diafizei) ca si cea a inervatiei

EVOLUTIE, COMPLICATII

-corect tratata, fractura consolideaza la adult in 3-4 luni

-complicatii: - soc traumatic - embolie

- leziuni ale arterei femurale la trecerea prin inelul celui de-al treilea adductor

- redoarea genunchiului

TRATAMENT

-reducerea si imobilizarea cu aparat gipsat: se foloseste foarte rar deoarece fracturile deplasate ale
diafizei femurale se deplaseaza usor sub gips

-extensia continua pe atela Braun-Bohler este folosita rar ca tratament definitiv; este metoda
preferata de imobilizare a fracturilor diafizei femurale in asteptarea tratamentului definitiv

-tractiunea bipolara se utilizeaza in unele situatii speciale ( batrani, contraindicatii chirurgicale); se

poate folosi si tehnica de reducere a fracturilor cominutive diafizare si fixarea reducerii printr-un
sistem de cuie Seinsheimer inserate proximal si distal de fractura si incorporate intr-un cilindru gipsat
al coapsei
-tratamentul chirurgical este tratamentul de electie--reducerea se poate face cu focar deschis sau
inchis

-Fixarea centromedulara – focar inchis

-este metoda preferata de tratament in fracturile diafizare din treimea medie

-stabilitatea se poate ameliora prin: alezajul canalului si blocarea tijei

-Osteosinteza cu placa – focar deschis

-este indicata in fracturile diafizei femurale din portiunile proximala sau distala a diafizei

-Fracturile cominutive se fixeaza cu:

-tija blocata ( ideal)

-tije Ender in „arc secant”

-extensie continua

-extensia continua cu osteosinteza de aliniere

FRACTURILE EXTREMITATII INFERIOARE A FEMURULUI

-DELIMITARE : interliniul articular al genunchiului – plan situat la 15 cm deasupra

-FRECVENTA: 11 – 14 % din fracturile femurului

MECANISM DE PRODUCERE

-indirect: accentuarea curburii anterioare a femurului care cedeaza in zona sa metafizata

-direct: (rar) trecerea unei roti, proiectil

CLASIFICARE

-fracturi extraarticulare (supracondiliene); cand deplasarea exista, ea se face regulat si anume:

fragmentul superior aluneca in jos si inainte

-fracturile intraarticulare:

-- fracturile supra si intercondiliene

- - fracturile unicondiliene; traiectul poate fi situat in plan sagital (fractura Trelat) sau
frontal (fractura Hoffa)

- - fracturile-infundare constau in tasari osteo-cartilaginoase situate la partea superioara a

condililor si sunt mai greu de descoperit

CLASIFICARE = -Supracondiliene -Inter condiliene -Supra si intercondiliene

ASPECTE CLINICE

-bolnav tanar care a suferit un accident de circulatie

-deformatie deasupra genunchiului in varus sau valgus

-ingrosarea genunchiului in sens antero-posterior

-hemartroza importanta ( bombarea fundului de sac, stergerea reliefurilor perirotuliene, soc rotulian
prezent)

-pozitia vicioasa de rotatie externa completa a gambei

COMPLICATII - leziuni ale arterei femurale

TRATAMENT

1.Tratament ortopedic:

-in fracturi nedeplasate sau incomplete,

-fracturi impactate la varstnici

2. Tratamentul chirurgical este de electie

-consta in reducere sangeranda si fixare si se face:

-cu placa condiliana la 95 sau cu un sistem DCS in fracturi supcondiliene

-placi cobra sau trefla, placi speciale, in fracturile supra si intercondiliene

-prin insurubare pentru fracturi unicondiliene

-Cu tije zavorate, retrograde

FRACTURILE ROTULEI

-FRECVENTA: 1,8 % intre fracturile scheletului

-MECANISM DE PRODUCERE

-traumatism direct

-traumatism indirect (tractiunea in axul longitudinal al cvadricepsului)

-CLASIFICARE

-fracturi care respecta integritatea aparatului extensor: fracturile fara deplasare (transversale sau
cominutive), fracturile verticale si cele osteocondrale

-fracturi care intrerup continuitatea aparatului extensor: transversale, cominutive, polar superioare
sau inferioare deplasate

ASPECTE CLINICE

-dureri la nivelul fetei anterioare a genunchiului

-imposibilitate a extensiei active a gambei

-depresiune cutanata transversala pe fata anterioara a genunchiului („semnul creionului”)

-dupa cateva ore depresiunea dispare fiind inlocuita de o bombare (hemartroza)

EXAMEN RADIOGRAFIC

-radiografia de profil este cea care evidentiaza traiectele de fractura si deplasarea acestora; fracturile
verticale pot fi vazute pe incidenta axiala

TRATAMENT

-scopul tratamentului este refacerea continuitatii aparatului extensor

-fracturile fara deplasare =tratament ortopedic: „tub gipsat” 4-6 saptamani cu care bolnavul isi reia
mersul

-fracturile deplasate = tratament chirurgical

-- hobanaj in fracturile transversale

-- patelectomia polara in fracturile cominutive polare superioare si inferioare

-- patelectomie totala in fracturile cominutive

TIPURI DE OSTEOSINTEZA

1osteosinteza prin hobanaj Weber ( doua brose paralele trecute longitudinal prin rotula si cerclaj in 8 )
2.osteosinteza cu suruburi
3.osteosinteza cu cerclaj simplu sau dublu Powels

FRACTURILE OASELOR GAMBEI

-FRACTURILE PLATOURILOR TIBIALE -FRACTURILE DIAFIZARE -FRACTURILE PILONULUI TIBIAL

-FRACTURILE MALEOLARE -FRACTURILE PERONEULUI

- SIMPLE

- ASOCIATE

FRACTURILE PLATOURILOR TIBIALE

FRECVENTA: 1,4 % din fracturile scheletului

DELIMITARE: interliniul genunchiului – plan transversal ce trece sub tuberozitatea anterioara a tibiei
cu conditia ca unul din traiecte sa intereseze cartilajul articular

MECANISM DE PRODUCERE

- indirect: compresiune externa, interna sau axiala in:- accidente de circulatie,caderi de la inaltime

-caderi banale, cu genunchiul in valgus

ANATOMIE PATOLOGICA

-separarea – traiect sagital, oblic sau frontal

-infundarea (tasarea) – traiect orizontal

-fracturi mixte

Clasificarea Duparc si Ficat

Tip I : fracturã separare platou tibial extern;

Tip II : fracturã separare şi înfundare platou tibial extern:

Tip III : fracturã înfundare platou tibial extern:

Tip IV: fracturã platou tibial intern:

Tip V : fracturã bicondilianã platou tibial:

Tip VI: fracturã cominutivã platouri tibiale cu disociaţie metafizo diafizare

CLASIFICAREA SCHATZKER
TIP I: fractura separare TIP II: fractura separare si TIP III: fractura infundare
. platou tibial extern . infundare platou extern . platou tibial extern

TIP IV: fractura platou TIP V: fractura bicondiliana TIP VI: fractura cominutiva
. tibial intern . platou tibial platouri tibiale metafizodiafizare

SEMNE CLINICE

-durere spontana, care se accentueaza la cea mai mica miscare

-la inspectie genunchiul este tumefiat, globulos (hemartroza)

-la palpare prezinta dureri de partea tuberozitatii fracturate

-testarea stabilitatii genunchiului este un gest pentru stabilirea conduitei

INVESTIGATIILE PARACLINICE OBLIGATORII SUNT RX. DE FATA SI PROFIL

EVOLUTIE

consolideaza de regula in 3-4 luni

COMPLICATII:

-calusul vicios (epifizar sau metafizar) si devierea genunchiului in varus sau valgus;

-Laxitate cronica cu instabilitate genunchi

-Gonartroza posttraumatica -consolideaza de regula in 3-4 luni

TRATAMENT

-se trateaza ortopedic fracturile fara deplasare sau cu minima deplasare

-se trateaza chirurgical dar fara deschiderea focarului de fractura deplasarile minime cu o lateralitate
mica (sub 1 cm si 10 grade) dar care radiografic au o tasare de 5-10 mm si o deplasare laterala intre 2-
5 mm

-se trateaza chirurgical cu deschiderea focarului de fractura fracturile cu deplasare importante

Tratament-alegere si rezultate-

 Alegerea depinde de:

-tipul de fractura,

-de experienta chirurgului,

-de anumiti factori proprii pacientului (varsta, patologie asociata,stare generala),

-de imprejurarile accidentului (traumatism simplu,politraumatism,leziune cutanata)

Rezultatul final pe termen scurt si lung trebuie sa fie dominat de:

-calitatea reducerii suprafetelor articulare:

-refacerea axei femuro tibiale:

-mobilizarea precoce a bolnavului.

Tratamentul conservator:

-imobilizarea cu aparat gipsat (cruro-pedios 3-6 saptamani)

-mobilizarea precoce

-extensia continua si mobilizarea precoce

-gipsul articulat
Tratamentul chirurgical

-reducerea si fixarea fragmentelor reduse fara deschiderea focarului; (fixarea fragmentelor cu

suruburi semifiletate)

-reducerea si fixarea fragmentelor dupa deschiderea focarului; fixarea cu ajutorul unei placi de
sustinere si suruburi.

PRINCIPII TERAPEUTICE IN TRATAMENTUL CHIRURGICAL

-precocitatea terapeutica, din cauza imbatranirii rapide a fracturilor articulare, cum au aratat-o Hohl
si Duparc  ;

-perfectia reducerii care sa refaca un profil articular anatomic  ;

-soliditatea si eficacitatea imobilizarii care va asigura o consolidare in pozitie buna  ;

-precocitatea reeducarii si a ansamblului mijloacelor fizio-terapeutice.

O fractura de platou tibial, indiferent de tipul de tratament trebuie sa aiba ca scop obtinerea unei
articulatii=

- stabile, -nedureroasa , -mobilã,

-redusã corect anatomic pentru a minimaliza riscul artrozei posttraumatice.

FRACTURI DE SPINE TIBIALE

Sunt fracturi ale masivului spinos produse prin mecanism indirect, in care ligamentele incrucisate nu
se rup ci smulg insertia osoasa.
Clinic, semne de entorsa grava de genunchi cu hemartroza mare, laxitate,deficit de extensie si sprijin
podal foarte dureros.
Examenul radiografic pune diagnosticul corect.

EXAMENUL RMN CONFIRMA DG.

TRATAMENT
reinsertia masivului cu sarma prin tunele transosoase + ap.ghipsat pt 3-4 sapt

FRACTURILE DIAFIZARE ALE OASELOR GAMBEI

-DELIMITARE: tuberozitatea anterioara a tibiei – 6 cm deasupra interliniului articular al gleznei

-FRECVENTA: 4,8 % din totalul fracturilor

-PARTICULARITATI

in fracturile ambelor oase ale gambei atentia terapeutica se indreapta spre tibie

MECANISMUL DE PRODUCERE = -direct - indirect

fractura „de oboseala” a tibiei se intalneste la balerine

ANATOMIE PATOLOGICA- - leziunile sunt comune fracturilor diafizare

ASPECTE CLINICE -comune fracturilor diafizare

EVOLUTIE, COMPLICATII

-vascularizatia osoasa saraca, motiv pentru care aceste fracturi se vindeca destul de greu, fiind
necesare in medie 5 luni pentru consolidare

-complicatia principala: fractura deschisa

TRATAMENT

-fracturile fara deplasare = tratament ortopedic: aparat gipsat cruro-pedios cu genunchiul in usoara
flexie: dupa 6 saptamani, gipsul va fi inlocuit cu „cizma de mers” sau cu un aparat gipsat tip Sarmiento
pana la 12 saptamani

TRATAMENT -fracturile deplasate stabile

= reducerea fracturii si imobilizare gipsata

- reducerea ortopedica pe tractiune in ax ,pe potcoava si cadrul Bohler, 3 sapt. urmata de aparat
ghipsat cruropedios.

- sunt tolerabile si unele reduceri neanatomice ( 5 grade varus si rotatie interna, 10 grade valgus si
rotatie externa, scurtari de 1 cm)

- inconvenientul metodei consta in posibila deplasare secunda (corectabila prin gipsotomie, „ferestre”
in aparatul gipsat)

- gipsul cruro-pedios se inlocuieste la 60 zile cu unul „de mers” pana la consolidare (12-14 saptamani)

TRATAMENT -fracturi deplasate instabile

1.tractiune bipolara BOHLER: azi foarte putin folosita

2. tratament chirurgical

- evita redorile articulare, calusul vicios si permite sprijinul precoce

- exista riscul considerabil al infectiei, intarzierilor in consolidare si pseudartrozelor

- osteosinteza se face cu:

- tija centromedulara simpla sau cu alezaj

- tija blocata

- placi insurubate

FRACTURILE PILONULUI TIBIAL

DELIMITARE

-fracturile ce intereseaza ultimii 6 cm ai epifizei distale a tibiei, cu conditia ca unul dintre traiecte sa
ajunga la suprafata articulara a pilonului.

FRECVENTA 1% din totalul fracturilor

 MECANISM DE PRODUCERE

-indirect:

- compresiune (axiala sau laterala)

- torsiune

PARTICULARITATI

-vascularizatia acestei regiuni este una dintre cele mai precare din intregul organism; este important
sa cunoastem existenta unor eventuale boli circulatorii periferice, a diabetului, care se sumeaza
defavorabil conducand la complicatii, mai ales in cazul unei optiuni chirurgicale.

-gradul interesarii tesuturilor moi care inconjura fractura are o deosebita importanta pentru
prevenirea complicatiilor si alegerea metodei de tratament

Clasificarea Mast, Spiegel si Pappas in functie de doi parametrii

-interesarea sau nu a peroneului care este fracturat in 80 % si intact in 20 % din fracturile pilonului

- tipul de fractura al pilonului tibial, avand la randul ei doua posibilitati:

- fractura – explozie, ca rezultat al unui traumatism de mica energie, aplicat asupra

unui os solid, de obicei la tineri:

- fractura impactata, ca rezultat al unui traumatism de mare energie aplicat unui os

osteoporotic, de obicei la persoanele varstnice.

CLASIFICAREA SOFCOT 1991

A. FRACTURI CU DEPLASARE ANTERIOARA
B. FARA DEPLASARE
C. CU DEPLASARE POSTERIOARA

Classification (AO, 1982)

-type A : fracture extra-articulaire (métaphysaire) ;

– type B : fracture articulaire à trait(s) simple(s) réalisant une séparation, sans comminution
épiphysaire (mais comminution métaphysaire possible : soustype B3) ;

– type C : fracture-enfoncement articulaire, avec comminution épiphysaire fréquente.

Chaque type A, B ou C est divisé en trois sous-types 1, 2 et 3. À noter que seuls les types B et C sont
véritablement des fractures du pilon tibial.

ASPECTE CLINICE
sunt necaracteristice si combina aspectele unei fracturi diafizare joase cu ale fracturilor bimaleolare

RADIOLOGIA - Doua incidenta de fata si profil centrate pe articulatia gleznei.

Tratament ortopedic

-indicat in fracturile fara deplasare sau cu o deplasare intraarticulara nesemnificativa

 (sub 2 mm)

-se aplica un gips cruro-pedios pentru 6-12 saptamani, cu inceperea reeducarii inca din timpul
imobilizarii

-in fracturile cu usoara deplasare se poate incerca reducerea „treptelor” intraarticulare prin
ligamentotaxis (tractiune bipolara, fixator extern); daca manevra reuseste, fractura va fi imobilizata
pentru 6 saptamani; dupa alte 6 saptamani de reeducare fara sprijin, se incepe treptat si reluarea
sprijinului.

Tratament chirurgical

-consta in reducere sangeranda si fixarea ferma, atitudine care corespunde in principiu tratamentului
unei fracturi articulare

-timpii operatori „clasici” sunt:

- reconstructia peroneului

- reconstructia suprafetei articulare

- grefarea daca este necesara si exista material osos

- fixarea, de obicei cu o „placa in trefla” insurubata, placa de reconstructie sau chiar suruburi.

-in fracturile deschise, ca si in fracturile insotite de leziuni ligamentare sau osoase importante,
reconstructia suprafetelor articulare ale pilonului tibial va fi usurata de folosirea fixatorului extern.

FRACTURILE MALEOLELOR

-DELIMITARE-fracturi care dezorganizeaza pensa tibioperoniera, respectand pilonul tibial

-FRECVENTA-locul III dupa fracturile extremitatii inferioare a radiusului si fracturile colului femural

-MECANISM DE PRODUCERE

-abductie fortata ( frecvent), adductie fortata

-miscare accesorie, frecvent rotatie externa si rar, rotatie interna

-compresiunea este intotdeauna asociata

ANATOMIE PATOLOGICA
- miscarile principale si accesorii determina rupturi ale ligamentelor si fracturi ale oaselor gleznei care
pot fi combinate in 5 grade de severitate

-Leziuni ligamentare singulare ( entorse )

-Leziuni ligamentare si fractura unei maleole (fracturi unimaleolare)

-Leziuni ligamentare combinate cu fracturi a doua maleole (fracturi bimaleolare)

-Leziuni ligamentare combinate cu fracturile celor trei maleole (fracturi trimaleolare)

 -Leziuni ale ligamentelor laterale combinate cu fracturi si diastazis tibioperonier inferior
(leziuni ale sindesmozei).

EXAMEN CLINIC

-bolnavul relateaza ca in cadere piciorul s-a deplasat cu planta inafara

-dureri si impotenta functionala a gleznei

-la inspectia din fata se constata ca planta priveste inafara iar piciorul este deplasat extern

-deasupra varfului maleolei externe exista o „lovitura de topor” in dreptul focarului de fractura iar
tegumentele de pe fata interna a tibiei sunt intinse

-inspectia din profil arata faptul ca piciorul apare scurtat, cu calcaiul mai evident iar tendonul achilian
concav posterior (subluxatie posterioara)

-la scurt timp dupa accident edemul mascheaza diformitatile, semnele clinice devin sarace si imprecise

-uneori apar si semnele suferintei tegumentare traduse prin flictene

EXAMEN RADIOGRAFIC
-clasic: fata si profil
-piciorul rotat intern cu 15-20 grade = radiografia „de fata al mortezei”

EVOLUTIE, COMPLICATII

-consolidare: in 3-4 luni

-complicatii: persistenta unor deplasari la nivelul maleolei externe ce conduc in timp la aparitia unor
leziuni artrozice

Tratament ortopedic

-indicat in fracturile nedeplasate si in cele stabile (tip A)

-consta in reducerea de urgenta, sub anestezie, a fracturilor

-manevrele de reducere clasice poarta numele de „strangerea pensei” sau „scoaterea cizmei” si
constau in imprimarea unor miscari in sens contrar celor prin care s-a produs fractura

-fracturile bimaleolare se imobilizeaza in aparat gipsat cruro-pedios 60 zile

Tratament chirurgical

-este indicat in fracturile deplasate, instabile

-consta in reducere sangeranda si fixare

-pentru fixare se folosesc:

- placa 1/3 de tub la nivelul maleolei externe

- hobanaj sau insurubare de partea maleolei interne

 - insurubare in cazul fracturii marginale posterioare

- leziunile sindesmotice (diastazisul) se rezolva odata cu fractura maleolei

externe, print-un surub de diastazis, suprasindesmotic, trecut prin placa.

FRACTURILE ASTRAGALULUI

MECANISM DE PRODUCERE

-prin cadere de la inaltime in taloane, prin presarea pilonului tibial pe suprafata articulara.

- conformatie particulara:

-este acoperit pe 3/5 din suprafata cu cartilaj

-este lipsit de insertii musculare

-are irigatie sanguina slaba

FRACTURA COLULUI

-cea mai frecventa

-prin mecanism de flexiune dorsala exagerata a piciorului in caderea de la inaltime, in momentul cand
colul percuteaza brutal marginea anterioara a pilonului.

FRACTURA CORPULUI

-prin mecanism de hiperflexie

-prognostic rezervat: 80% fac necroza la cca 1 an de la consolidare

FRACTURA CAPULUI

-parcelara, se produce prin caderea cu piciorul in equin exagerat

FRACTURA APOFIZEI POST. SEPHERD

-prin mecanism direct, smulgere

CLASIFICARE
Fractura colului astragalian
Fractura corpului
Fractura capului
Fractura apofizei post.

EXAMEN RADIOLOGIC de profil si de fata cu piciorul in equin

TOMOGRAFIA COMPUTERIZATA -indicata in special in leziunile vechi care sa-u soldat cu necroza

TRATAMENT

Fracturile fara deplasare: aparat ghipsat gambopodal in equin, pe care nu calca pentru 8 sapt.
Fracturile cu deplasare sau fracturile luxatii:
 tratament chirurgical:

- reducerea singeranda si osteosinteza cu suruburi +

+ aparat gipsat gambopodal in usor equin, pe care nu calca ,2 luni.

+ la 2 luni, mers cu sprijin progresiv cu incaltaminte cu toc 2-3 cm + kinetoterapie

Necrozele de astragal: artroplastie cu proteze totale

FRACTURILE CALCANEULUI

MECANISM DIRECT PRIN CADERE DE LA INALTIME

SIMPTOMATOLOGIE:

- durere la palparea fetelor laterale ale calcaneului si la sprijin direct

- deformare a articulatiei gleznei

- echimoza numulara plantara (semn patognomonic)

- devierea in valg a piciorului

Examenul radiografic

-In 3 incidente: profil, axiala si incidenta Antonsen

( rx de profil la care raza cade sub o incidenta de 10 grade: se observa articulatia sub astragaliana)

CLASIFICARE

CLASIFICAREA BOHLER:

1. unghiul Bohler pozitiv

2. unghiul Bohler zero

3. unghiul Bohler negativ

CLASIFICAREA DUPARC:

clasifica fracturile calcaneului in 6 tipuri dand totodata si indicatia chirurgicala pentru fiecare tip.

Evolutie si complicatii

-Consolideaza repede fiind fractura in tesut haversian

-Indiferent daca este sau nu operata da in timp artroza subastragaliana, care daca este dureroasa
permenent in sprijin si chiar in repaus se opereaza prin artrodeza subastragaliana cu grefon iliac

TRATAMENT

IN FRACTURILE FARA DEPLASARE:

 - aparat gipsat cu camera libera calcaneana si cu scarita care sa permita sprijinul pe membrul pelvin
fara incarcare in calcaneu:

- repaus ,fara sprijin pe membrul pelvin cu fractura de calcaneu 4-6 sapt.

FRACTURILE PICIORULUI

-FRACTURILE OASELOR TARSIENE

-FRACTURILE METATARSIENELOR

-FRACTURILE FALANGELOR

MECANISM DE PRODUCERE

-Direct: prin caderea unui corp dur

-Indirect: prin accidente de masina, munca, sport:

-Osteoporoza

-Fracturi de oboseala: fractura metatarsienului 2 sau 3 la soldati dupa marsuri de zeci de km.

SIMPTOMATOLOGIE

-Durere,

- impotenta functionala,

-Deformare a regiunii cu edem si echimoza plantara

POT FI SIMPLE SAU INSOTITE DE LUXATII ALE TARSIENELOR SAU METATARSIENELOR

RADIOGRAFIA DE FATA SI ¾ PUNE DG.

TIPURI DE FRACTURI

FRACTURI LUXATII DE PICIOR REDUSE SI FIXATE CU SURUBURI

FRACTURI LUXATII TARSO- METATARSIENE REDUSE OPERATOR SI FIXATE CU BROSE SI SURUBURI

FRACTURI LUXATII TARSOMETATARSIENE