1. Sf. Calinic al Râmnicului (1850-1868)!!!

S-a născut la 7 octombrie 1787, în București din părinți români, buni patrioți și buni
creștini. Mama Floarea Antonescu și tatăl Antonie. Mama s-a călugărit la M- Pasărea,
trecând la cele veșnice pe 8 noiembrie 1833. A fost crescut de mic într-un mediu creștin,
iar mai târziu a învățat într-o școală românească studiind și limba elină. La vârsta de 20
de ani și-a lăsat părinții și a plecat la M- Cernica. Aici, pe 18 martie 1807, Constantin a
fost primit la mănăstire de către starețul Timotei. La 12 noiembrie 1808, s-a călugărit,
dându-i-se numele de Calinic, iar la o luna după călugări a fost hirotonit ierodiacon în
Biserica Sf. Nicolae de la Cernica de către mitropolitul bulgar Sofronie de Vrața. În
1913, a fost silit să primească preoția și ascultarea de mare eclesiarh al M- Cernica.
După ce a fost hirotonit preot a fost ales de către mitropolitul Nectarie duhovnic al
întregii mănăstiri. La 9 aprilie 1820, pentru calitățile sale, mitropolitul Dionisie la ridicat
la treapta de arhimandrit. În anul 1821, părintele Calinic a găzduit și a ocrotit pe cei
fugiți din București de frica turcilor. Cea mai importantă lucrare gospodăresc a sa, a fost
zidirea bisericii cu Hramul ,,Sf. Gheorghe”, între anii 1831-1832. În 1846, starețul
Calinic a început să zidească biserica Schitului Pasărea care s-a tarnosit un an mai târziu.
Timp de 31 de ani cât a starețit, a făcut din M- Cernica un colț de rai , o mică grădină a
Maicii Domnului. Mai amintim că nu avea nici 20 de ani când s-a dat pe sine la toate
nevointele monahale, îndeplinindu-le pe toate cu mare râvnă și până la limita puterilor
sale. Sf. Calinic a cultivat milostenia cu osardie, a ctitorit 7 biserici și 3 paraclise.

În 1850 ajunge episcop de Râmnec la vârsta de 63 de ani, după ce viețuise la Cernica 43

de ani dintre care 32 ca stareț. ● La Râmnec starețul Calinic a redeschis Seminarul,
crescând numărul elevilor la 40, ● a început refacerea catedralei Episcopiei din Râmnec
în 1852, ● a deschis șantiere de preparare a metocurilor Episcopiei, ●a refăcut Schitul
Frasinei,● a înființat Tipografia Kallinik Rămnik, ce a început să lucreze din anul 1861
când au apărut:Aghiazmatarul, Datoriile preoților, Slujba sf. Învieri din duminica
Pastilor, Manualul de pravilă bisericească și Tipicul bisericesc. După un an apar:
Mineile, Carte foarte folositoare de suflet, Evanghelia, Octoihul, Liturghierul,
Acatistierul, etc. Prin tipărirea atâtor cărți, Calinic a reînviat trecutul de glorie culturală
și artistică a înaintașilor săi, episcopii Antim Ivireanul, DamaschinCliment, etc. În anul
1842 a început să imprime lucrarea ,,Randuiala tunderii chipului monahicesc”, iar în
anul 1859, ,,Pravoslovnica mărturisire". Calinic a mai scris: Însemnări cu privire la
revoluția din 1821, O arătare pe scurt pentru Cernica, Despre cum trebuie să petrecem în
casă lui Dumnezeu, Randuiala sfințirii pâinii de obște și Pravila mănăstirească. La data
de 11 aprilie și-a dat duhul pe pieptul călugărului Ghermano. A fost canonizat in anul
1955, fiind pomenit la 11 aprilie.