RESURSELE TURISTICE

NATURALE
Societatile umane
–activitate productiva
-aprovizionarea cu resurse naturale
-obtinerea de bunuri cu diferite utilitati
-eliminarea in natura a deseurilor
Relatia om-componentele mediului natural

Exploatarea resurselor
Omul vinator, culegator de fructe,
Practicarea agriculturii, topirea si prelucrarea metalelor, tehnologii moderne
 Existenta -Perceptiilor diferite asupra relatiilor
dintre necesitati si utilizarea resurselor naturale

In functie de:
-apartenenta la o civilizatie sau alta
-traditii
-gradul de instruire
-de cultura
- de genul de activitate pe care o desfasoara
-de localizarea spatiala intr-o regiune
Stabilirea normelor pentru gestionarea
resurselor din mediul natural
Evaluarea cantitativa si calitativa a utilizarii
resurselor in functie de cerinta sociala
Cu stabilirea unor norme de:
-evaluare
-gestiune
-conservare

Resurselor, bogatii naturale

 Resurse naturale-vs. bogatii naturale

Resurse-ansamblul mijloacelor naturale de care dispune o

comunitate- independente de om-care conditioneaza in mod
natural echilibrul natural la nivel local, regional, planetar
Bogatii –bunuri care pot fi obiecte de proprietate si au o valoare
 Adevaratele resurse sunt rezultatul
interactiunii dintre mai multe medii naturale
Biosfera-este in relatie cu solul, apele continentale , atmosfera si radiatia solara
Energia solara- producerea energiei electrice
Atmosfera-resursa care protejeaza si intretine viata
Solul-resursa pentru obtinerea recoltelor-hrana
Resursele solului-materii prime si energetice
Oceanele si marile-resurse minerale, alimentare, pentru energie, transporturi, turism
Clasificare resurselor si bogatiilor naturale
 Locul turismului in sistemul resurselor naturale
Toate componentele resurselor
naturale sunt associate cu
motivatiile turistice
Resurse si bogatii naturale
cu rol in turism:
-biomasa animala-rezervatii
zoologice, gradini botanice,
turismul cinegetic, -safari,
pescuit;
Biomasa vegetala:rezervatii
de flora sau forestiere,
parcuri dendrologice;
-elemente associate
fenomenelor de eroziune
asupra formelor de relief
sau a solurilor:
Clasificarea resurselor naturale cu potential turistic in
functie de gradul de cunoastere al elementelor
naturale
potenţial turistic natural (elemente naturale care sunt
introduse în cadrul activităţilor turistice),
potenţial turistic latent (elementele există, dar sunt
puţin cunoscute),
potenţial turistic cunoscut (ansamblul de elemente de
pe un teritoriu care sunt ştiute, popularizate şi conduc
la organizarea de activităţi turistice).
 Resurse si bogatii –generate in timp limitat
sau regenerabile
Sistemele de formare a resurselor naturale –caracterizate prin stocuri si prin
existenta fluxurilor- evolueaza spontan sun efectul actiunilor umane in diverse
intervale de timp

Scala a timpului istoric-se poate schematize printr-o progresie geometrica

-la 100 de ani-zi-an-secol-durata unei tranzitii demografice sau a schimbarii
unui sistem ethnic
-10.000 de anischimbari climatice, disparitii de specii
-1 million de ani- formarea unor acumulari de substante minerale utile –metale
sau minerale nemetalifere
-100 milioane de ani –modificari ale partii solide a Pamintului-Litosfera
-1 milliard de ani modificari ale cosmosului
Scara timpului
geologic
Resursele naturale-cu rol de resurse turistice –
-specificitate-modul in care resursa raspunde cerintelor turistilor
-originalitatea
-unicitatea-cu arie de influenta la nivel planetar
 Resurse turistice specific mediului natural de formare a
resurselor

I.Microrelief format sub influenta factorilor de distrugere a

scoartei terestre- Rezervatia Ripa Rosie

Un perete imens, aproape vertical, cu aspectul unei orgi uriașe,

lasă impresia unui monument ancestral ruinat. Ciudatele coloane
și piramide etajate, separate de ravene, formează un microrelief
pe care geografii îl numesc „badlands” (pământuri rele).
Formațiunea s-a format prin eroziunea produsă de un torent în
depozitele sedimentare de vârstă miocen inferioară (după unii
geologi, oligocenă) constituite cu precădere din alternanțe de
argile roșii cu gresii cenușii și roșii, ce se dezagregă ușor în
nisipuri. Apar, de asemenea, intercalații de microconglomerate,
care în urma spălării liantului argilos se transformă în pietrișuri și
argile, ce se acumulează la baza versantului.
Apele de șiroire au săpat cute adânci, dând naștere unor
superbe coloane numite ,„piramide coafate”. La baza versantului,
torenții au clădit conuri de dejecție, care își modifică aspectul și
dimensiunile în urma ploilor mai abundente.
II. Minereurile-sursele de minerale din colectiile
muzeale –sau colectii private-Flori de mina
FLORI DE MINA

O floare de mină este un eșantion format din unul sau mai

multe minerale, recoltat din subteran, caracterizat
prin culori, forme și dimensiuni cu valoare estetică.
Mineralele pot fi, de
exemplu, stibnit (stibină), galenă, baritină, cuarț etc.
În România recoltarea și comercializarea florilor de mină
este supusă reglementărilor. Florile de mină au același
statut juridic cu fosilele.[2]
 Definitie -mineral

• Naturale
• Solide
• Inorganice
• Definite chimic printr-o compozitie
• Structura cristalina daterminata de
aranjamentul atomilor constituenti
• Sunt componente ale scoarţei
terestre şi ale rocilor
• Mineralele sunt utilizate în
industrie,la obţinerea metalelor sau
la fabricarea bijuteriilor
• Se extrag din cariere şi pot fi
industriale,semipreţioase sau
preţioase
Clasificarea mineralelor
STIBINA –BAIA MARE
NESOSILICATI
SOROSILICATI
CICLOSILICATI
INOSILICATI
GRUPA SILICEI
CUART
 CRISTALE GIGANTICE

Cuart 50cm inaltime

MINERALE EXPONATE DE MUZEU
TOPAZ
OLIVINA
• -aurul se gaseste in scoarta terestra sub forma de
filoane sau combinatii cu diferite elemente, in
minereuri complexe. Zacamintele mari sunt
concentrate in Republica Africa de Sud, Federatia
Rusa, S.U.A., Canada si Australia.
• Republica Africa de Sud asigura mai mult de 50% din
productia mondiala de aur provenit dintr-un
zacamant unic in lume prin continutul de metal,
respectiv 7-15 grame/tone minereu, exploatat, in
proportie de 70%, in adancimi de 1.500-3.800 metrii.
• Din productia mondiala de aur (peste 1400 t/ani), cea
mai mare parte este destinata, in proportie de 2/3,
productiei de bijuterii si a obiectelor de mare
valoare, apoi 20% pentru industrie, stomatologie si
13% pentru acoperirea emisiunilor monetare.
III. ROCILE
• Sunt componente ale scoarţei terestre
• Se clasifică în trei grupe:
• ROCI MAGMATICE-s-au format în urma întăririi lavei rezultată în
timpul erupţiilor vulcanice;sunt roci dure,de culoare închisă,utilizate
în construcţii şi la drumuri
Tipuri diferite de roci-eșantioane
Tipuri diferite de roci-Aflorimente

ROCI SEDIMENTARE
ROCA METAMORFICA-calcar cristalin
Relief pe roci
sedimentare
Tipuri diferite de roci-Pietre ornamentale
Resursele nemetalifere sunt cele mai abundente dintre resursele naturale din litosfera si au o larga
utilizare in stare naturala sau ca materie prima in industrie Roci utile

• Dintre rocile eruptive cu valoare economica, mai

importante sunt granitul andezitul, bazaltul, riolitul,
dacitul, utilizate pentru construirea drumurilor, cailor
ferate si monumente.
• Marile cariere de roci eruptive sunt repartizate in spatiul
scuturilor continentale vechi si apoi in ariile vulcanice
mai recente.
• Rocile sedimentare se reprezinta prin varietati de calcar,
argile, nisipuri, pietrisuri, folosite in industria liantilor;
nisipul cuartos in industria sticlei; argilele caolinoase
pentru propductia de portelan si faianta; argilele
refractare pentru productia de ceramica.
• Rocile metamorfice cu valoare economica deosebita se
reprezinta prin marmura, utilizata in constructii, la
decoratiuni interioare si exterioare la realizarea unor
monumente si obiecte de arta. Zacaminte de marmura,
recunoscute pentru calitatea si culoarea lor. Se gasesc in
Italia, la Carrara (alba) si in Campania (verde), in
Portugalia (albastra), Norvegia (trandafirie), Romania
(roz, galbena, vinetie).
BAZALT

GRANIT

RIOLIT
Argila
GRESII

CAOLINIT

GIPS- TRANDAFIR DE DESERT

CALCAR
ROCI SEDIMENTARE-sunt cele mai numeroase şi utilizate de
oameni.Întră în această categorie sarea,calcarul
cărbunii,petrolul,nisipul,argila,caolinul.
ROCILE METAMORFICE SAU CRISTALINE-sunt roci dure rezultate din
primele două categorii supuse la temperaturi şi presiuni mari.Cele mai
cunoscute sunt şisturile cristaline şi marmura.
MARMURA
• Alte resurse miniere nemetalifere cu o
anumita valoare economica sunt
azbestul, baritina, moscovitul, diamantul
si diferite pietre pretioase. Rezervele de
diamante, folosite ca pietre pretioase
pentru bijuterii si in industie , sunt
concentrate in cateva tari: Republica
democratica ,Congo,Republica Africa de
sud ,Federatia rusa, Bostsuwoana
Namibia , Venezuela .Unitatea de masura
pentru diamant este caratul , fiind egal
cu 205,3 mg.
 Safir brut

Rubin neprelucrat

Rubin prelucrat
Safir prelucrat
 Zircon in roca
Smaragd
Cea mai
încăpătoare biserică
- înalta de 12.50
metri. Toate
lucrările au fost
realizate cu ciocanul
și cu dalta,
performanță ce
uimește chiar și
după 800 de ani.
Ansamblul megalitic de la
Stonehenge, situat in campia
Salisbury, la circa 130 de kilometri de
Londra, reprezinta unul dintre cele
mai frumoase locuri preistorice din
lume si totodata unul dintre cele mai
misterioase.
Nu se stie cu exactitate cand a fost
construit si de catre cine. Nu este o
singura constructie, ci a fost facut in
mai multe etape.
O teorie destul de cunoscuta a
avansat ipoteza ca ar fi construit de
druizi, o populatie existenta in Anglia
inainte de cucerirea romana. Tehnicile
arheologice moderne au demonstrat
insa ca Stonehenge a fost construit cu
cel putin 1.000 de ani inainte de
druizi, in 2.950 i.Hr., ajungand la
forma pe care o cunoastem azi in anul
1.600 i.Hr.
• Stonehenge devine si mai misterios daca bine-
cunoscutului cerc de pietre mari, verticale, li se
adauga descoperirile mai recente – o fortificatie
circulara si un inel ciudat de gropi umpute.
• La fel de misterios este si modul in care a fost
construit Stonehenge. Pietrele verticale si cele
orizontale, prin care sunt unite, arata ca si cum ar
fi facute din lemn de catre un templar. In mod
cert, pentru oamenii din neolitic, care traiau in
Campia Salisbury, ar fi fost mai normal sa
foloseasca la constructie lemnul, care se gasea
din abundenta, decat piatra, un material rar pe
plan local.
• Si apoi, care este semnificatia tuturor
aliniamentelor astronomice descoperite la
Stonehenge? A fost momumentul, dupa cum au
spus unii cercetatori, chiar un „computer”
sofisticat al epocii pietrei cu care se preziceau
datele eclipselor? Sau astronomia lui Stonehenge
are un sens mai pamantean?
Condiții geologice de formare a rocilor
Placile tectonice
• Plăcile tectonice
sunt mobile. Ele
se deplasează pe
suprafața mantalei
cu 3-4 cm/an.
Magma iese
încontinuu la
suprafață prin rift
iar marginile
acestuia încep să
se depărteze.
Curenții de convecție –cauza mișcării plăcilor tectonice
Zona de Subducție-Consum de placă oceanică

Condiții de formare a plăcii oceanice

Revarsarea produselor vulcanice emise in zonele discontinue ale scoartei terestre-Plăcile
tectonice s-au format în urmă cu 4 miliarde de ani.
Relief vulcanic
Creasta Cocoșului
Neck andezitic Săpânța
Mișcări ale plăcilor de coborâre și de ridicare
Scufundare
• Meşteşugul prelucrării pietrei s-a
practicat, în ţara noastră, încă din cele mai
vechi timpuri fiind asociat mai ales cu ETNOPETROGRAFIA
arhitectura tradiţională (elemente
constructive pentru case, fântâni, porţi) şi
cu industria morăritului (pietrele de
moară).
• El se regăseşte într-o arie mult mai largă a
civilizaţiei materiale (obiecte de uz
gospodăresc: râşniţe, pive –piua manuale,
tocile, gresii) şi spirituale (obiecte legate
de cult: mese de altar, lespezi, cruci de
morminte).
• Practicat exclusiv în aşezările submontane
şi de deal, pietrăritul a fost determinat de
continuitatea şi intensitatea lui, de
necesitatea acoperirii unor permanente
cerinţe comunitare, favorizat de prezenţa
materiei prime, piatra, în varietăţile
accesibile tehnicilor şi tehnologiilor
simple: tufuri şi spume vulcanice, calcare,
gresii etc.
piatra de moara veche (are diametrul de
45cm)
Râşniţe
Tocilă
Mori
Pietre de moară
 Natural Resources and Economic Development
The curse of natural resources
Jeffrey D. Sachs, Andrew M. Warner
• -articolul rezumă și extinde
cercetările anterioare, care au
demonstrat prin dovezi ca exista un
"blestem al resurselor naturale
pentru țărilor bogate deoarece
acestea s-au dezvoltat mai lent decât
țările sarace in resurse.
• Dacă resursele naturale într-adevăr ajută la
dezvoltare, de ce nu vedem astăzi o corelație pozitivă
între bogăția natural și alte tipuri de bogăție
economică?
• Țările bogate în resurse au avut
tendința de a avea economii cu
prețuri ridicate și, probabil ca o
consecință, aceste țări au avut
tendința de a pierde pentru ca s-au
bazat doar pe exportul bogatiilor.
Cresterea si abundenta resurselor naturale in procent dupa Produlul intern brut
(PIB)-GDP-Gross domestic product (GDP)
Relația potențial natural-mediu ambiant-
etnoturism
• Complexitatea potenţialului turistic natural şi gradul de atractivitate
sunt în strânsă corelaţie cu particularităţile reliefului şi climei În
turism, o premisă favorabilă a dezvoltării sale este reprezentată de
mediul ambiant.
• Relieful, pădurile, lacurile, apele minerale reprezintă componentele
mediului ambiant.
• Cu cât aceste resurse sunt mai variate, mai nealterate, cu atât atracţia
lor este mai mare și astfel se poate vorbi de etnoturism
Importanța studiului potențialului turistic
• Potentialului turistic dintr-o zona are ca efect valorificarea spaţiilor
agricole, a resurselor naturale, a patrimoniului cultural, a tradiţiilor
săteşti, a produselor agricole.
• Se pot realiza schimburi între veniturile urbane şi cele rurale, se
creează direct şi indirect locuri de muncă, se îmbunătăţeşte
infrastructura.
• Există o serie de motive economice, sociale şi culturale care
recomandă dezvoltarea iniţiativelor turistice în zone rurale ca şi
stimulator al economiei rurale.
• Acestea sunt privite ca principale tendințe de derulare a
etnoturismului, argumentate prin prezenţa resurselor naturale și
antropice într-un spaţiu rural românesc cu multiple tradiţii agricole,
etnofolclorice, gastronomice, mestesugaresti, monumente cultural-
istorice, muzee etc.
• În anul 1987, Consiliul U.E. propune relansarea spatiului rural printr-
un program larg care avea ca obiective:
• - pastrarea identitatii culturale
• - salvarea si punerea în valoare a patrimoniului natural, cultural
european ca factor de ameliorare a vietii si ca sursa de dezvoltare
sociala, economica si culturala.