osHo

Arta atenliei deptine

in lumea moderni
Cum si facem din meditalie
o parte a vielii de zi cu zi

da-
 Mindfulness in the Modem World
How Do I Make Meditation Part of Everyday Life?
Editor/Compiler: Osho International Foundation
Copyright @ 2014 OSHO International Foundation, Elvelia,
www. osho.com/copyrights
2016 Grup Media Litera
Toate drepturile rezervate
Materialul de fall consti in rispunsurile date de Osho unei audienle largi, selectate
din diverse conferinle ale lui Osho. Toate confeiinlele lui Osho au fost publicate sub
Cuprins
formi de cirti $i sunt de asemenea disponibile sub formi de inregistriri audio originale.
inregistrarile audio 9i arhiva completi i conferintelor sale pot fi gisite in cadrul bibliotecii
e OSHQ pe www.osho.com/library
Introducere g
OSHO' 1. Multe boli, un singur medicament 25
OSHO este marci inregistrati a OSHO International Foundation,
www.osho. com/trademarks. Ce este meditatia? 25

De ce alerg mereu a$a de repede? Existi ceva ce nu

*,* vreau sa ved? 53
Editura Litera
O.P. 53; C.P.212, sector 4, Bucuregti, RomAnia Vrei si spui mai muite despre relaxare? Sunt
tel.:021 319 63 90;031 425 ],6t9 0752548372 con$tient de o tensiune aflat5 adAnc in interiorul
e-mail: comenzi@litera.ro
meu $i blnuiesc ce nu am fost niciodatl relaxat
Ne puteli vizita pe total. CAnd te-am auzit spunand ce relaxarea este
ffi unul din cele mai complexe fenomene posibile, am
intrezlrit o [eseture bogatl in care firele relaxdrii gi
Arta atenFei depline in lumea modernd.
Cum parte a vielii
de zi cu zi
ale destinderii sunt adinc intretresute cu increderea,
sd. facem din meditagie o
Editor/Compiler: Osho International Foundation apoi au aperut acolo iubirea gi acceptarea, curgerea
Copyright @ 2016 Grup Media Litera fireascS, uniunea, extazul. 63
pentru versiunea in limba romini
Devin din ce in ce mai con$tient de barierele pe care
Toate &epturile r ezerv ate
Traducere din limba englezd: Vlad T. Popescu Ie-am ridicat in mine, de-a lungul anilor, in fata vese-

Editor: Vidragcu gi fiii

Iiei, iubirii de sine, deschiderii. Simt cum zidul din
Redactor: Carmen $tefania Neacgu mine devine tot mai puternic pe masure ce devin con-
Coperti: Flori Zahiu gtient de el, gi nu{ pot strepunge. Am nevoie de mai
Tehnoredactare.gi prepress: Ofelia Cogman mult curaj? Po{i si mI aju(i cu intelegerea ta? 68
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomAniei
OSHO 2. Fii pregitit sa fii surprins 74
Arta atengiei depline in lumea moderni. Cum si facem
din meditatie o parte a vietii de zi cu zil Osho International Cum sd vedem ceea ce este? z4
Foundation; trad.: Vlad T. Popescu. - Bucuregti: Litera, 2016
Trebuie se uit de mine ca se scap de ego? T9
ISBN 978-606-33-0703-4
I. Popescu, T. Mad (trad.)
Vrei sd vorbe$ti putin, te rog, despre starea de martor
294.5 +'.. .. gi despre inimi? Pot fi cunoscute simultan? 8T
 Ne-ai spus ci mintea devine din ce in ce mai linigtitd
dacl meditim in mod regulat. Anul trecut, Iocuind
singur in Europa, gAndurile au devenit aiat de
puternice in timpul meditaliei incAt a ajuns s5-mi
fie groazi sI mai stau in meditalie. Acum, ci mI aflu
din nou aici cu tine $i in comunitatea ta, problema
a dispirut. Dar tot md mir: cum poate cineva care a
fost sannyasin timp de zece ani, a meditat in fiecare
zi sI aibl mintea tot mai zgomotoasS? 88
3. Arta atenliei depline in lumea moderni.
Sunt unii oameni mai progti decat altii? LLz
Care este diferenqa dintre introspeclie gi amintirea
de sine? u9
Pari si indeplinegti doul roluri: unul exterior, in care
provoci gi expui structura societdfii, Ei unul mai
intim, in care itri incurajezi discipolii c5tre lucrurile
fundamentale. Po(i, te rog, sI explici? tz4
CAnd renunlllrn Ia alitrrdinea de a-i judeca negativ
11t, r'eil;rl(i, v0rrr |r,trurr(ir ;i la re<'rrnoa$terea aspec-
trrlrri poziliv ,rl r'r,loll;rlti trr.truie renuntat Ia tot
;lrl;rrrrlrlrrl, rtrr i it;it? l:iq
M,ri rx,rr I, r'rrrrr ll1 rrrr ltrci nimic? 145
4, 0bsorvatorul nu face parte niciodatl din minte
Nr. 1roIi vorlli, te rog, despre
disciplinl gi medita-
1ir''/ t'/o
I)e ce imi este frictr sd md accept aga cum sunt? t82
si cresc vreodatd? LgT
Existtr vreo Eansi ca eu
Felul in care vorbegti zi dupi zi despre aceleagi
Iucruri vechi gi declangezi totu$i, cu fiecare cuvAnt,
noi revelalii reprezintd pentru mine cel mai mare
mister al vielii. Poti comenta, te rog? 2oo
5. Amar la inceput, dulce la sf6rgit 205
Tehnica amintirii de sine mi se pare mai ugoard
decAt observarea. Au ambele acelagi scop? zo5
Degi ceea ce spui pare s5 fie adevirul absoiut, cdnd
le povestesc prietenilor mei din pdturile mai educate
ale societdtii - medici, profesori, ingineri gi oameni
de afaceri din orag -, ei se gAndesc cI am fost hipno-
tizat sau cd mi s-a spllat creierul. Ori de cAte ori le
explic logic, sunt incurcati gi nu mai Etiu ce sd spund.
112 Dar de ce nu te pot accepta din moment ce nu pot
argumenta contrariul? De ce sunt impotriva ta? ng
Ai spus cI firl maestru este aproape imposibil si
ajungi la adevlr. Dar cum ai reugit tu, cum au reugit
Buddha, Iisus gi multi altii fbri ajutorul unui
maestru? 225
Cum aflu dacd energia mea sexualS a fost transfor-
mati sau doar reprimat5? 229
De ce merg atAt de bine Iucrurile? 233
Existi gi o alti caie, fIrI moarte gi nesigurant5? 24L
SI fii deschis gi sI fii observator sunt doui lucruri
diferite. A$a este, sau este doar o dualitate creati de
mintea mea? 248
170 Sunt deja de doi ani gi jumdtate discipolui t5u gi in
tot acest timp mi-am dorit sd fiu in prezenta ta.
Acum te intAinesc pentru prima datd 9i totul s-a
schimbat. Vreau sI fug de tine. Sunt cu totul confuz.
Comenteazi, te rog. 25o
Te-am auzit vorbind despre un mistic din Sri Lanka;
el le cerea discipolilor si se ridice in picioare dacd
doreau sd Ie fie mai scurt drumul citre iluminare.
Vreau sI gtii cI agtept ocazia de a mi ridica in
picioare imediat ce o sI ne-o ceri - gtiind cd picioarele
 mele probabil vor tremura, cd trupul imi va transpira,
iar inima o si-mi bati ca nebuna. 253

Epilog 256
Ne spui permanent ,,sI fim con$tienti", ,,str fim
martori". Dar poate cu adevirat o con$tiinte martora
si cAnte, si danseze, si guste viala? Este martorul
un simplu spectator al vietrii gi niciodattr un
lntroducere
participant? 256
Addenda: Cinci tehniciin sprijinul atenliei depline 261
r. SchimbS-1i mintea 2el.
z. Arunc5 gunoiul 262
3. Fii aici 264
O poveste zen:
a. Mindncl gi bea conEtient 265

5. Doar asculti 266 Cdlugdrul Zuigan obignuia sd-gi inceapd. fiecare zi

spundndu-Ei cu glas tare: ,,Maestre, eEti acolo?" $ii.Ei
Pentruinformaliisuplimentare 267 rdspundea:,,Da, domnule, sunt aici". Pe urmd spunea:
Despre OSHO zGB ,,Ia vino-[i in fire!" $i rdspundea: ,,Da, domnule, aqa
Despre Staqiunea de Meditatrie z7o o sd fac". Pe urmd spunea: ,,Fii atent, nu-i ldsa sd te
pdcdleascd". $i rdspundea: ,,O, nu, domnule, nu-i las,
nu-ilas".

Meditalia nu poate fi ceva fragmentat, trebuie sH fie un

efort continuu. in fiecare moment trebuie sd fii alert,
atent gi meditativ. Dar mintea iti joacd feste: meditezi
dimineala, apoi lagi asta deoparte, sau te rogi in templu
gi pe urmd uitri. Pe urmd te intorci la lumea asta complet
iegit din starea de meditalie, incongtient, ca gi cum ai
merge in somn, ca un somnambul. Efortul fragmentat
nu va avea cine gtie ce rezultate. Cum poti sd intri timp de
o ord in starea de meditalie, cdnd timp de alte doudzeci
gi trei de ore nu ai fost in starea aceasta? Este imposibil.
24 OSHO

Dacd po!i sd mI intelegi, intregul efort al tehnicilor de

meditagie este acela de a te dezautomatiza, de a te face din
nou atent, de a te face din nou fiintd uman5, nu maginS.
La inceput vei fi mai putin eficient, dar nu te preocupa
de asta. La inceput totul va deveni o harababurS. Pentru
cd totul a fost sddit in tine ca intr-un robot, Ia inceput
totul va fi o harababuri. Nu vei fi in stare si faci ceva
Multe boli,
eficient. Vei avea dificultdgi pentru ci [i s-a fixat eficienga un singur medicament
incongtientd. Pentru a fi eficient congtient este nevoie de
un lung efort. Dar cu incetul vei fi congtient gi eficient.
Ce este meditasia? Ea inseamnd doar sd laqi mintea
Dacd existl undeva in viitor $ansa aparitiei unei ade-
deoparte. Mintea absentd timp de cdteva momente
vlrate societdti umane, primul lucru de fdcut, Iucrul inseamnd meditaEie. $i, dupd ce o cunosti pentru
fundamental este acesta: nu transforma copiii in roboti. cAkva momente, ai cheia. Ori de cdte ori ai nevoie, poEi
Chiar dacd ia ceva mai mult sd-i faci eficienti, fe-i eficienli sd pd;e;ti acolo. Este precum inspirafia, expiralia:
intr-o stare de congtientl de sine, nu ca roboli. Va lua mai mergi tn lume, expiri, vii induntru, inspiri. MeditaEia
mult, pentru ci sunt doud lucruri de invdtat: eficienla gi este inspirafia. A;a cd uitd de problemele tale, fd. pasul
congtien(a. O adeviratd societate umand ili va oferi cdtre meditafie. Cu cAt vei merge mai addnc, cu atdt
vor dispdrea mai mult lucrurile false.
congtienla, chiar cu o eficienld mai mic5, dar eficienla va
veni in timp. Atunci cAnd egti treaz, egti in stare si fii
eficient si alert.
Meditaqia este, Ia inceput, anularea automatizirii.
Pe urmH, vei incepe sI munceqti cu o noul congtiintl - Ce este meditalia?
eficienta rdmAne in corp, iar congtiin[a rf,mAne treazS. DupH mine, este cea mai importantHintrebare. Meditatria
Nu devii o magind, rHmAi o fiin[5 uman5. Dacd devii este elementul central al intregii mele activititi. Este
o magin5, pierzi tot ce este uman. insugi pAntecul din care se va na$te o noui religiozitate.
Cilugirul anula automatizarea. incd din zori se chema Dar este foarte dificil sH vorbesti despre ea: sd spui ceva
gi spunea: ,,Fii atent!" Spunea: ,,Nu te picdli pe tine insutil" despre meditalie este o contradiclie in termeni.
Spunea:,,Nu te ISsa pdcilit de allii!" Trebuie atinse aceste Este ceva ce poti avea, ceva ce poti fi, dar, prin insdsi
trei straturi ale atengiei depline.' natura ei, nu poti spune ce este. Cu toate acestea, s-au
26 0sH0
fdcut mari eforturi de a o exprimaintr-un fel. Chiar daci
apare astfel numai o partiali, fragmentarH intelegere, tot
este mai mult decdt te-ai putea agtepta. Chiar gi inlele-
Berea parliald a meditagiei poate deveni o sdmdnld. Mult
depinde de cum asculli. Dacd doar auzi, ntci mdcar un
fragment nu ajunge Ia tine. Dar dacd asculgi... incearcd sd
intelegi diferenta dintre cele doud.
Sd auzi este ceva mecanic. Ai urechi, poti sd auzi. DacH
surzegti, un element mecanic te poate ajuta sd auzi. Ure-
chile tale nu sunt decdt un mecanism de receptionare
a sunetului. Auzitul este simplu: animalele aud, oricine
are urechi poate sd audd - dar ascultatul este o etap5
superioarS.
Si asculli inseamnd ca, atunci cAnd auzi, doar sd auzi
gi s5 nu faci nimic altceva - si nu fie alte gdnduri in min-
tea ta, sH nu treacd nici un nor pe cerul interior, astfel incAt
ceea ce s-a spus sd fie receptionat aga cum s-a spus. Nu a
interferat cu mintea ta;nu este interpretat de tine, de pre-
judecdlile tale - nu este acoperit de norii care, chiar acum,
trec prin tine, pentru cd toate astea sunt distorsiuni.
De obicei nu este dificil;te descurci doar auzind, de-
oarece lucurile pe care Ie auzi sunt Iucruri comune. DacI
spun ceva despre casd, despre ugd, despre pom, despre
pasSre, nu este nici o problemi. Sunt lucruri comune, nu
este nevoie sd asculgi. Dar este nevoie sd asculli atunci
cAnd vorbim despre ceva precum meditalia, care nu este
deloc un lucru, este o stare subiectivH. Putem doar sd
o arHtdm, tu trebuie s5 fii foarte atent gi alert - doar aga
apare gansa ca in(elesul sd ajungd la tine intr-o rnisurd
mai mare sau mai micd.
Arta atenliei deptine in [umea moderni 27
Chiar dacd numai o intelegere parliali ia nagtere in
tine, este mai mult decdt suficient, pentru cd inlelegerea
are propria ei cale de a se dezvolta. Daci doar un mic frag-
ment de intelegere cade in locul potrivit, in inimi, in!e-
legerea incepe sH creasci dupd regulile sale.
Mai int0i si incercdm sd intelegem cuvAntu).meditagie.
Acesta nu este cuvdntul potrivit pentru starea care il pre-
ocupd pe ciutdtorul autentic. Aga cI vreau sH spun cAteva
cuvinte despre asta. in sanscritd, avem un cuvAnt special
pentru meditalie;cuv0ntul dhyana.in nici o altd limbd nu
existd un termen echivalent. Cuvdntul este intraductibil.
De doud mii de ani s-a recunoscut cI este un cuvAntintra-
ductibil pentru simplul motiv cd in nici o alti limbd oame-
nii nu auincercat,sau nu au trdit starea pe care o denumegte
el;aga cd acele limbi nu posedd cuvdntul. Ai nevoie de un
cuvAnt doar cAnd ai ceva de spus, ceva de indicat.
in englezd sunt trei cuvinte. Primul este concentrare.
Am vizut multe c5rti scrise de oameni bine intenlionali,
dar nu de oameni care au trdit meditalia. Ei continud
sd utilizeze concentrare pentru dhyana- dhyana nu este
concentrare. Concentrare inseamnH pur gi simplu cd min-
tea ta se concentrcaz6, intr-un singur punct;este o stare
a minlii. De obicei, mintea este intr-o continud miEcare,
dar, dacd se migcd incontinuu nu poli folosi mintea asu-
pra unui anumit subiect. De exemplu, ai nevoie de concen-
trare in gtiintd; fdrl concentrare nu poate exista gtiin[a.
Nu este surprinzdtor cd gtiinla nu a evoluat in Orient -
vdd aceste leg5turi interioare profunde -, pentru cd aici
concentrarea nu este apreciatd. Pentru religie ai nevoie
de altceva, nu de concentrare.
 0sH0
28
Concentrarea este mintea orientatd cdtre un singur
punct. Are utilitatea ei, pentru cI aga poti pltrunde tot
mai adAnc in acel obiect. Asta face gtiinla: descoperi tot
mai multe despre lumea obiectivi. Un om cu o minte care
sare de colo-colo nu poate fi un om de gtiingd. intreaga artd
a omului de ;tiinld este aceea de a fi capabil sd uite in-
treaga lume gi sd-gi indrepte intreaga congtiinti citre un
singur lucru. Iar cAnd intreaga conqtiinti este indreptatd
citre un singur lucru, ceea ce se intAmplH seamdnd cu mo-
dul in care se concentreazArazele soarelui intr-o lentild:
po[i da foc. Razele insele nu pot aprinde focul, pentru cd
sunt difuze;se rlspAndesc, se migcd tot mai departe una
de alta. Migcarea lor este opusul concentrdrii. Concentra-
rea inseamnd ca razele sd vind impreund gi sd se intAlneas-
ci intr-un punct, iar cdnd atAt de multe raze se intAlnesc
intr-un punct, au suficientH energie pentru a da foc.
Congtiinla are aceeagi calitate: concentreaz-o 9i potri
pdtrunde tot mai addnc misterele obiectelor.
Mi-am amintit de Thomas Edison - uhul din cei mai
mari oameni de gtiin!5 ai Americii. Lucra atAt de concen-
trat Ia ceva, incAt atunci cAnd solia a venit cu micul
dejun, a observat cd el era atdt de absorbit incit nici nu o
auzise venind. Nici nu se uita la ea, nici nu era con9tient
cd se afld acolo, iar ea gtia cd nu este momentul potrivit
si{ deranjeze: ,,Desigur, micul dejun se va rdci, dar ar fi
foarte supdrat dacd l-ag deranja - cu el nu se gtie nicio-
datd". Aga cd pur gi simplu a ldsat micul dejun undeva,
pentru ca atunci cand el avea si se intoarcl din experienta
concentrdrii, si vadH micul dejun 9i si{ mindnce. Dar ce
s-a intAmplat? intre timp a tre'eut pe acolo un prieten - 9i
Arta atenliei depline in [umea moderni 29
el l-a vdzut pe Edison foarte concentrat. A vlzut cum mAn-
carea se r5cegte gi gi-a spus: ,,Mai bine il las sH lucreze.
MInAnc eu ca sI nu se riceascd". $i a terminat de mincat
flri ca Edison sd realizeze cd prietenul lui a fost acolo
9i ia mdncat micul dejun.
CAnd gi-a revenit din concentrare, s-a uitat in jur gi gia
vlzut prietenul gi a vdzut farfuriile goale. I-a spus prie-
tenului: ,,lartd-mi, ai venit mai tArziu gi am luat deja micul
dejun". Evident farfuriile erau goale, cineva mdncase
micul dejun gi cine altcineva ar fi putut s5{ mdndnce?
El trebuie sd fi fost! Sdrmanul prieten nu a gtiut ce sd fac5.
Se g6ndise s5-i facl o surprizi, dar omul ii fdcuse una gi
mai mare, ii spusese: ,,Ai venit pulin carn tArziu..."
Dar sotia privise intreaga intAmplare. A pdgit inainte
gi a spus: ,,Nu el a venit tArziu, tu ai venit tArziul El !i-a
terminat mAncarea. Am vdzut totul, dar se r5cea ori-
cum, mdcar aEa cineva a mAncat-o. $i mai egti gi om de
Itiinte! Nu inleleg cum te descurci cu gtiin[a". $i solia
a continuat:,,Nici m5car nu gtii cine 1i-a mAncat mAncarea
$i-ti ceri scuze!"
Concentrarea este ingustarea congtiinlei. Cu cAt este
aceasta mai ingustd, cu atAt este mai puternic5. Este pre-
cum o sabie care pdtrunde in secretele naturii;trebuie sI
devii indiferent la orice altceva. Dar asta nu este medita-
lie. Multi oameni au inleles gregit - nu numai in Occident,
ci gi in Orient. Ei se gAndesc ci concentrarea este medita-
!ie. Concentrareaili conferl puteri uriage, dar sunt puteri
ale mingii.
De exemplu, regele din Varanasi, India, a suferit o ope-
ratie in r92o - chiar in acest secol - gi, din cauzaoperaf iei,

Observatorul nu face parte
niciodati din minte
Creeazd o micd distangd. PriveEte mintea, modul ei de
funcfionare, Ei creeazd distanla. Observarea creazd
automat distanla. De asta insista mereu Buddha:
observd, observd, observd zi qi noapte. incet, incet, vei
vedea cd eEti conqtiinld ;i cd mintea este doar un
instrument la dispozigia ta. Pe urmd o poli folosi atunci
cdnd este nevoie, iar, cdnd nu este, o poli opri.in clipa
asta, nu ;tii cum sd o opreqti, este pornitd permanent.
Ne po[i vorbi, te rog, despre disciplinl gi meditalie?
Este o intrebare tare ciudatd pentru cH in fiecare zi,
dimineata gi seara, vorbesc despre disciplind gi meditagie.
DacE citeEte cineva intrebarea ta, o sd creadd cE vorbesc
pentru prima datH despre disciplind Ei meditalie! Unde
ai fost in tot timpul Ssta?
imi amintegti de doi bHtrAni prieteni care s-au intAlnit
pe strdzile din Leningrad...
Arta atentiei depline in [umea moderni 171
,,Cumtfi mai merge?",intreabd unul din ei.
,,Gr ozav", r dspunde celdlalt.
Primul se uitd ciudat la el qi spune: ,,Ai citit ziarele?"
,,Desigur", rdspunde celdlalt. ,,Cum aE fi ;tiut altfel?!"
Oamenii afld despre via[a lor citind ziarele. Am vorbit
in fiecare zi despre meditaqie ,si despre nimic altceva, iar
tu md intrebi!...
Bine...
O bdtrAnd doamnd, evreicd, stdtea'in avion hngd
un norvegian uriaq. Se tot uita la eI. Pdnd la urmd,
s-aintors cdtre eI qil-aintrebat: ,Scuze, sunteli evreu?"
,,Nu", i-o rdspuns el.
Trec cdtevaminute, ea setotuitdla eI, apoispune:
,,Mie pute[i sd-mi spuneti - suntefi evreu, nu-i aqa?"
El rdspunde: ,,Categoric nu!"
Ea continud. sd-l studieze qi-i spune iar: ,,Eu vd
spun cd suntefi evreu!"
Ca sd nu mai fie deranjat, bdrbatul spune: ,,Bine,
sunt evreu..."
Eatl priveqte qi clatind din cap: ,,Zdu? Nu ardtali
deloc ca un evreu!"
MH intreb de unde sd incep! Meditaqia este singura
contribulie a Orientului la umanitate. Occidentul are
muite contribulii, mii de descoperiri gtiinlifice, enorme
progrese in medicind, descoperiri incredibile in toate
dimensiunile vie[ii. Cu toate acestea, singura contributie
a Orientului este mult mai pre[ioasi decdt toate contri-
butiile Occidentului.
Occidentul s-a imbogHlit; detine tehnologia necesard
pentru a fi bogat. Orientul a devenit s5rac, pentru cd nu
 0sH0
172
a cautat nimic altceva in afara unui lucru, iar acel lucru
este fiinla interioard. Bogdlia ei este ceva ce nu poate fi
vdzut,dar te duce pe cel maiinalte vArfuri ale beatitudinii,
in cele mai profunde adAncimi ale tHcerii. Cunoagte
eternitatea vietii, cunoagte superba inflorire a iubirii,
compasiunii, bucuriei. Tot geniul a fost dedicat unei
singure cdutiri * poli sd-i spui extazul.
Meditalia este doar o tehnic5 pentru a atinge starea
extaticd, starea de be(ie divinH. Este o tehnicd simplS, dar
mintea o face tare complicatd. Mintea trebuie sI o facH
dificil5 gi complexd, pentru cH cele doud nu pot exista
impreund. Meditalia este moartea min[ii. in mod firesc,
mintea se opune meditaliei. $i, daci mergi mai departe
fdrd s5-!i asculgi mintea, este mai bine, cici aceasta este
suficient de vicleand gi de gmecher5 ca sd-ti ofere directrii
false gi sd le numeascd meditalie.
Chiar astdzi am fost informat de prezenla aici a unui
discipol al lui Maharishi Mahesh Yogi. Acum mediteazH
aici, dar continud gi meditalia dupd maestrul lui, Maha-
rishi Mahesh Yogi. Ce numegte Maharishi Mahesh Yogi
meditagie transcendentald nu este nici transcendentali
gi nici meditatrie. Este un truc al mintii. Doar cd-i lipse;te
ceva - v-am povestit despre maimu1a, iar persoana cu
pricina, cea care se afld aici, ar trebui sd-gi aminteascd -,
meditalia transcendentald functioneazd doar dacd nu te
gAndegti la o maimutd. Aga ci de mAine dimineafd ince-
pdnd, ai grijS! Chiar gi o amintire in treaclt a maimulei
va face meditalia transcendentali inutild.
De fapt, dupd ce ai practicat timp de optsprezece ani
meditalia transcendentald cu Mahiatishi Mahesh Yogi,
Arta atentiei depline in [umea moderni 173
de ce ai mai avea nevoie s5 vii aici? Dar mintea este atAt de
vicleandincit se consoleazd spunAndu-gi cd poate maestrul,
Maharishi Mahesh Yogi, l-a trimis aici. Dar de ce l-ar fi
trimis? Nu consider cd el gtie ceva despre meditalie.
Ce predd Maharishi MaheshYogi ca meditatie cunoaqtem
aproape cu tolii de secole in Orient drept un truc psiho-
logic. Nu este ddunHtor. Dimpotrivd,ili poate oferi o micd
odihnH;ili poate da un sentiment pl5cut, ca gi cum ai fi
fdcut un dug. Dar nu-i o meditalie, pentru c5 nu te poate
duce dincolo de minte.
Nici un efort flcut de minte nu te poate duce dincolo
de minte. Este o reguld de bazd de tinut minte. Aga-numita
meditatrie transcendental5 este doar un exemplu. Peste
totin Orient sunt multe de felul ei, dar nu aduciluminarea.
Nu trezesc conEtienla, iar acesta este unicul criteriu care
decide dacd sunt corecte sau nu. un copac este cunoscut
prin fructele lui, o tehnicS prin rezultatele atinse.
Meditaqia transcendentald este reprezentativd pentru
toate medita[iile pe care mintea tri Ie oferd; este o $me-
cherie care sd te facd sd rltdcegti calea. Mintea rdmAne
in siguranld - nu numai in siguranli, chiar devine mai
puternicd. Toate aceste tehnici sunt de concentrare. Con-
centreazi-te pe un cuvdnt, un cuvAnt sfAnt - numele Dom-
nului, o mantre -, gi repetS{ cAt de repede poti, in minte.
Cu cAt mai repede, cu atAt mai bine.
Viteza ajutd la doul lucruri. Mantra, sau numele Dom-
nului - chiar gi numele tiu este bun; nu are nimic de-a
face cu Domnul- orice cuvdnt fdri sens va fi bun, pentru
cd tehnica depinde de altceva. Depinde de repetarea rapid5,
atAt de rapiddincAt nu mai rHmAn spatii goale. Pentru ci