Săptămâna Patimilor, în Dobrogea

Prof. Înv. primar Gavrilă Irina Valentina, Școala Gimnazială Mihail Sadoveanu, Medgidia

Săptămâna Patimilor începe cu duminica Floriilor, care reprezintă intrarea Mântuitorului

în Ierusalim, unde a fost întâmpinat cu ramuri de finic și cu flori. În aceste zile, fetele își
pregătesc îmbrăcămintea pe care o vor purta de Paște, iar bărbaților le revine misiunea de a
pregăti ogorul, via și grădina. O tradiție care se păstrează și acum este cea potrivit căreia, în
perioada Postului Mare nu se oficiază nunți sau botezuri și nu se organizează hore. Paștele se
întâmpină, în primul rând prin curățenia spațiului de locuit, a trupului prin post și a sufletului
prin rugăciune. Pe vermuri, în Săptămâna Mare, gospodinele începeau să scoată din lada de
zestre cele mai bune țesături ale familiei și ștergarele pe care le expuneau în camera bună, unde
se așeza și masa pentru prima zi de Paște.
Începând cu prima zi din săptămână până sâmbătă, ultima zi de post, oamenii repară,
văruiesc casele, se face curat la animale pentru că totul trebuie să strălucească de curăţenie.
Fetele de măritat trebuie, potrivit tradiţiei, să se grăbească pentru a termina treburile. În caz
contrar, Joimăriţa, o femeie fioroasă pedepseşte lenea tinerelor prin pârlirea părului şi arderea
mâinilor. Fuioarele de cânepă netoarse sunt şi ele incendiate. Nici flăcăii şi bărbaţii nu stau, ei
ajută în gospodărie, la treburile specifice.
Luni
Ziua de luni din Săptămâna Mare este destinată curățeniei. Mamele și bunicile noastre
încep săptămâna mare prin a curăța temeinic locuințele.
Marți și miercuri
Marțea, în schimb, conform credințelor și datinilor păstrate, nu se muncește, pentru a nu
seca grânele și laptele vacilor. Pe vremuri, se spunea că dacă se muncește în această zi, vacile nu
vor avea cantitatea necesară de lapte pentru a asigura hrana familiei respective, iar grânele nu vor
avea o recoltă bogată. În plus, în lumea satului se știa că cine nu ține marțea seacă, va fi chinuit
de boli și de dureri de cap tot timpul anului. Așadar, marți și miercuri sunt zile de odihnă.
Joia Mare sau Joia Neagră
În Dobrogea, se obișnuia până în urmă cu câțiva ani, ca în Joia Mare să fie practicat
obiceiul numit ”Strigătul peste sat”. Era, de fapt, o formă de judecată satirică a comunității, prin
care se denunțau public abaterile de la norme. De pe un deal din sat se striga numele celor care n-
au avut o conduită conformă cu regulile comunității respective, pentru a fi făcuți de râs. Tot joia
se aprindeau focuri în gospodării și în curtea bisericii și este ziua în care se vopsesc ouăle. În
Dobrogea, se mai păstrează și acum obiceiul vopsitului ouălor în coji de ceapă. Musai în coji de
ceapă. Gospodinele ies în curte, la aer curat și fierb ouăle într-un vas special destinat acestui
lucru. Din lipsă de timp sau din comoditate sau poate, dintr-o lipsă de manualitate, mulți sunt cei
care le cumpără gata vopsite, din magazin. Obiceiul vopsitului ouălor datează de dinainte de
jertfa Mântuitorului, dar aceasta le-a dat, pentru totdeauna, semnificația sacrificiului Său. Oul
înseamnă viață, regenerare, fecunditate, simbol al echilibrului și reînnoirii. Înseamnă punct și de
la capăt. Mântuitorul a murit vineri dar după trei zile a înviat – este evenimentul cel mai
important al lumii creștine – mărturisirea Învierii Domnului se face și prin gestul ciocnirii ouălor
– este Începutul, Viața, Noul.
Vinerea Mare
Vinerea Mare sau Vinerea Seacă este o zi în care se ține post negru, ca o formă de jertfă
trupească și de recunoștință a oamenilor pentru sacrificiul Mântuitorului. În această zi nu se
consumă oțet sau untdelemn și nu se lucrează, deoarece se spune că totul se va strica dacă se
muncește în Vinerea Mare. Specialiștii în folclor spun că în Vinerea Mare nu trebuie să facem
nimic altceva în afară de să coacem cozonacul și pasca. În alte zone ale țării ouăle se vopsesc în
Vinerea Mare, pentru că vopsitul (și numai în roșu) al ouălor simbolizează jertfa de pe cruce a
Mântuitorului, iar Acesta a murit în Vinerea Mare.
Vinerea are loc și Prohodul, acea slujbă impresionantă la care participă credincioșii.
Există obiceiul ca oamenii să treacă, pentru sănătate, pe sub ”Sfântul Aer”, o țesătură în care este
recreată în biserică, scena punerii lui Isus în mormânt.
Sâmbăta Mare
Sâmbăta de dinaintea Paștelui este rezervată celorlalte activități care nu au fost
îndeplinite până în acea zi. Cei care nu au reușit să vopsească ouăle în Joia Mare, le pot colora
sâmbătă. Tot în ajunul zilei de Paște se prepară hrana, deoarece vineri nu se poate aprinde focul
decât pentru a coace pasca. În Dobrogea, în Vinerea seacă nu se face mâncare.
Duminica Paștelui
În noaptea de Înviere, toți românii merg la biserică pentru a lua lumina Sfântă. După
slujba de Înviere de la miezul nopții are loc prima masă de Paște în familie, atunci când
gospodinele așează pe masă bunătățile pregătite.
De Paște, atât oamenii din mediul rural cât și cei de la oraș se îmbracă cu ceea ce au ei
mai frumos, în general cu haine noi. În trecut, ținutele erau special realizate pentru sărbătoarea de
Paște. Erau hainele tradiționale, care se purtau cu mândrie în Dobrogea. În Dobrogea, în satele de
pe limesul dunărean, Oltina, Ostrov, Satu Nou, Seimeni, Capidava, Topalu, Negureni sau Viile,
tradițiile românești s-au păstrat nealterate, chiar dacă Dobrogea s-a aflat pentru o perioadă
îndelungată sub stăpânire otomană. Cerasela Dobrinescu afirmă că în aceste sate avem mărturii
ale costumului tradițional dobrogean.
Prima zi de Paște este dedicată familiei. Fiind o sărbătoare a reunirii, chiar și cei plecați
departe de casă se întorc la familiile lor în această perioadă. În dimineața zilei de Paște, există
obiceiul ca membrii familiei să se spele în apa în care a fost ținut un ou roșu și un ban, câteodată
și o frunză de busuioc. Se consideră că apa în care a stat acel ou capătă puteri miraculoase și îi
asigură sănătate pe tot parcursul anului, celui care se spală cu ea, Următoarele zile ale sărbătorii
de Paște sunt rezervate vizitelor la nași și la prieteni.
Consider că Sărbătoarea Învierii Domnului este singura cu o încărcătură emoțională
puternică. Trebuie sa fim conștienți de câte sacrificii a făcut Mântuitorul pentru ca noi să fim
bine.
Bibliografie

 Auriș Luca, Discover Dobrogea, aprilie 2019

 Acasă la Români, Sărbătorile Pascale în Dobrogea, mai 2017
 Ana Fulaș Ionescu, Tradiţii şi obiceiuri de Paşti, în Dobrogea, aprilie 2015.