SCURT ISTORIC

Energia electrică este una dintre primele forme de energie cunoscute de om.
în anul 43 era noastră SCRIBONIUS LARGIUS aplica peşti electrici pe zonele dureroase, în scopul ameliorării
durerilor de cap sau a acceselor de gută.
La vechii greci, la început, zeul artei medicale era Apollo. Mai târziu zeul medicilor a devenit Esculap.

Începând din secolul al VI-lea a.Ch. - sub influența școlilor filozofice materialiste ca cea a lui Empedocle (natura
este formată din patru elemente: foc, apă, pământ și aer) - medicina capătă trăsături științifice, în special prin
persoana lui Hippocrate din Cos, considerat părintele medicinii moderne.
În epoca elenistică (secolul al III-lea a.Ch.) centrul cultural devine orașul Alexandria, unde Herophilos practică
primele disecții a unor cadavre omenești
Galenus din Pergamon - grec de origine - dezvoltă teoria umorilor și descrie cele patru manifestări cardinale ale
inflamației: roșeață, căldură, umflătură și durere (rubor, calor, tumor, dolor), valabile și în zilele noastre.
Trei intervenţii chirurgicale:
- hemoroizi,
- polipi nazali,
- cataractă.

- Al-Razi (secolul al X-lea p.Ch.)a descris variola și pojarul iar vestitul Avicenna (arab.: Ibn Sina) scrie în secolul
următor Canon medicinae, operă ce avea să rămână până în vremurile moderne manualul de bază al
facultăților de medicină.
- Preocupările se îndreaptă în special în direcția anatomiei și în 1543 apare opera monumentală a lui Andreas
Vesalius De Humani Corporis Fabrica (Cu privire la construcția corpului omenesc), moment crucial în istoria
medicinei.
- În 1628 apare lucrarea anatomistului englez William Harvey Essay on the Motion of the Hearth and the
Blood, în care arată că inima funcționează ca o pompă care asigură circulația neîntreruptă a sângelui.
- Stomatologia ca stiintă modernă s-a dezvoltat între 1650 şi 1800. Părintele stomatologiei moderne, aşa cum o
ştim noi astazi este considerat a fi Pierre Fauchard, autorul primului tratat de stomatologie, „Chirurgul
dentist-tratat asupra dinţilor.”(1723). Printre descoperirile sale se numară folosirea protezelor dentare, însă
titlul de părinte al stomatologiei moderne şi-l trage mai mult datorită faptului ca a fost primul care a descris
într-un mod inteligibil un sistem medical complex ce cuprindea aspecte de bază ale anatomiei si fiziologiei
orale, tehnici operative si reconstructive.
- John Greenwood care,împreună cu unul din dentiştii lui George Washington, a construit in 1790 primul
motor dentar, folosind drept model roata de tors.
- In 1772 chimistul Joseph Priestley a obtinut protoxidul de azot, ale carui efecte anestezice au fost sesizate la
scurt timp, însă acesta nu a fost folosit pană în 1844. Acesta a fost începutul tratamentului dentar fară durere.
- Tot în 1790 a fost inventat si primul scaun stomatologic, dintr-un scaun Windsor din lemn caruia i s-a
adăugat o tetieră.
- Unsprezece ani mai târziu, George F. Green a inventat primul motor dentar electric.
- In 1903, Charles Land a construit o coroană dentaraă din porţelan iar 2 ani mai târziu, chimistul german
Alfred Einhord a descoperit Novocaina.
- După 3 decenii, în 1938, a aparut pe piaţă prima periuţă de dinţi cu perii din nailon sintetic, pentru ca la miez
de secol, sa înceapă să fie comercializate primele paste de dinţi cu fluor.
- In 1957, John Borden a inventat freza electrica de mare viteză.
- In anii ’60 apar laserele dentare si primele periute de dinti electrice, iar in anii 90 ia avant cosmetica dentara
cu tot ce presupune ea: implanturi dentare, tratamente de albire a dintilor, aplicarea de bijuterii dentare si
tatuajele dentare.
ELECTROCUTAREA
• Transformarea energiei electrice în energie termică, energie ce se eliberează pe parcursul trecerii
curetului electric se numeşte electrocutare.
• Decesul instantantaneu datorat electrocutării constă prin manifestarea stopului cardio-respirator.

Factorii determinanţi ai gravităţii electrocutării :

- Energia eliberată (căldura) exprimată astfel, Q
- Rezistenţa la flux de curent
o în ordine descrescîndă:
▪ osul
▪ grăsimea
▪ tendoanele
▪ pielea
▪ muşchii
▪ vasele sangvine
▪ ţesutul nervos

Tipul curentului.
Curentul alternativ este mai periculos decît curentul continuu. Contracţia muscilară tetanică, poate împiedica
eliberarea victimei de sub acţiunea curentului, iar lovitura puternică a curentului continuu poate arunca victima
la distanţă. Afectarea organelor cu localizare profundă,(SNC, CORD), este mai probabilă în cazul curentului
alternativ.
Calea curentului – incidenţa stopului cardio-respirator este mai mare în cazul unei electrocutări ce intersectează
toracele şi aria precordială.

ELECTROCUTAREA PROPIU-ZISĂ

MANIFESTĂRI CLINICE
- Tahicardie – inclusiv tahicardie şi fibrilaţie ventriculară
- Asistolie – incidenţa este mai mare în cazul electrocutărilor cu un curent de intensitate mai mare de 10A.
- Afectare miocardică – leziunea termică se poate manifesta prin spasm coronarian, aritmii, spasm
miocardic.
- Stop respirator- este consecinţa contracţiei tetanice a diafragmului, a disfuncţiei bulbare, şi cerebrală.

La prevalenta mai mare a celor din mediu urban(p<0,001) au contribuit o serie de FR: • stresul, consumul de
toxice: cafea, alcool, ţigări, şi al stilului de viaţă mai dezordonat cu un număr mai mare de tentaţii .
MĂRIMI ELECTRICE UTILIZATE ÎN ELECTRONICĂ.UNITĂŢI DE MĂSURĂ

Producerea curentului (energiei electrice) se efectuează cu ajutorul generatoarelor electrice. Agentul primar
pentru acţionarea generatoarelor electrice este apa în cazul hidrocentralelor şi aburul în cazul termocentralelor.
Curentul electric obţinut prin astfel de procedee este un curent alternative sinusoidal.
Tipuri de curenţi
- curentul continuu
- curentul alternativ

Mărimi caracteristice :
- Amplitudinea (tensiunea electrică) - unitatea de măsură. [V]
Tensiunea electrică reprezintă diferenţa de potenţial între două puncte: VA-VB
Se consideră în general potenţialul [0] potenţialul pămîntului: U= VA - VB VB = 0

- Intensitatea curentului electric: reprezintă deplasarea ordonată de-a lungul unui conductor a sarcinii
electrice(cantitatea de sarcină q) în unitatea de timp: I=q∙t [A].
Unitatea de măsură este amperul, [A]
Mărimi caracteristice:
- amplitudinea [V]
- intensitatea [A]
- fregvenţa [Hz]
- perioada [T]

- Perioada - T → constituie timpul necesar pentru efectuarea unei oscilaţii complete, se măsoară în
secunde (s).
- Amplitudinea - A → reprezintă deplasarea maximă faţă de poziţia de echilibru unităţi metrice.
- lungimea de undă - λ → reprezintă distanţa parcursă de undă pe durata unei perioade, se măsoară în
unităţi metrice.
o undele radio (λ=30km÷30cm)
o microunde (λ=30cm÷1mm)
o radiaţii infraroşii (λ=1mm÷7,8×10-7)
o radiaţii vizibile (λ=7,8×10-7÷3,8×10-7)
o radiaţia ultravioletă (λ=3,8×10-7÷6×10-10m)
o radiaţii x(Rontgene) (λ=10-7÷5×10-12m)
o radiaţii γ (λ=5×10-12m-10-13m)

- frecvenţa-F-constituie numărul de oscilaţii complete în unitatea detimp,(s). Unitatea de măsură a fregvenţei se

numeşte Hertz(Hz): 1Hz=1 oscilaţie /1s
Fregvenţa este invers proporţională cu lungimea de undă → F=C/λ
- viteza de deplasare-c → reprezintă distanţa parcursă în unitatea de timp,se măsoară în metri pe secundă
(m/s).
o viteza luminii în vid: c =3:108 m/s
o viteza sunetului: cs =340 m/s×
 - acceleraţia maximă suportată de corpul uman este =3×g,unde g=9,81 m/s

Componente electronice utilizate în electronica medicală

Simboluri:
Componentele electronice după funcţia şi regimul pe care îl îndeplinesc se împart în două mari categorii:
- componente pasive (rezistenţe,bobine,condensatori,ş.a)
- componente active (tranzistori,microprocesoare,CI,şa)

Componente pasive:
1.Rezistorul → Proprietatea fizică a materialelor de a se opune într-o măsură mai mare sau mai mică trecerii
curentului electric poartă numele de rezistenţă electrică.
- rezistorul este componenta electronică de circuit cu două borne, care are proprietatea potrivit căreia
între tensiunea la bornele lui şi curentul parcurs există relaţia: U=R*I R=U⁄ I [Ω]

Capacitoare Condensatorul → Capacitatea electrică este o caracteristică a sistemului format din două corpuri
conductoare,de a acumula o anumită cantitate de electricitate atunci cînd li se aplică o diferenţă de potenţial.
C=Q⁄ U
C - capacitatea electrică [F]
Q - sarcina electrică [C]
U - diferenţa de potenţial [V]
Unitatea de masură a condensatorului este Faradul cu submultiplii lui.
Simbolul condensatorului : 0—║—0
Din punct de vedere electric condensatoarele pot fi :
o polarizate „ +” „-”
o nepolarizate
Caracteristica principală a condensatorului este aceea de a înmagazina energia cîmpului electric între armături.
W=CU2 ⁄ 2 [J]

Bobine → un conductor electric izolat şi înfăşurat pe o carcasă(suport) cu o secţiune de formă geometrică

oarecare formează o bobină.Din punct de vedere electric este un element de circuit cu două terminale.

Bobinele sunt componente electronice pasive avînd rolul de a creea cîmpuri magnetice de diferite intensităţi.
Principala caracteristică a bobinei este aceea de a înmagazina energie sub formă de cîmp magnetic.
W =LI 2 ⁄ 2
L-este inductanţa bobinei
I-este curentul care parcurge bobina

Principalele caracteristici electrice ale bobinelor

- Inductanţa L - este raportul dintre fluxul magnetic Ф şi curentul I care parcurge bobina; L=Ф⁄I [H] se
măsoară în henry
- Factorul de calitate al bobinei Q - reprezintă raportul dintre puterea reactivă şi puterea activă disipată
sub formă de căldură. Q=ώL⁄R

Factori fizici utilizţi în cabinetele de medicină dentară

• CURENTUL ELECTRIC
• APA
• AER COMPRIMAT
SISTEME DE PRODUCERE A AERULUI COMPRIMAT. COMPRESORUL

Un compresor este o maşină termică folosită pentru mărirea presiunii unui gaz închis într-un recipient, prin
micşorarea volumului său.
Raportul dintre presiunea finală şi presiunea iniţială a gazului comprimat se numeşte raport de comprimare.

pref → presiunea de refulare,

pasp → presiunea de aspiraţie

ÎN FUNCŢIE DE VALORILE RAPORTULUI DE COMPRESIE

• ventilatoare: πc =1.01. ..1.015
• suflante: πc = 1.20. ..3.50;
• compresoare: πc =3. 5. ..100
• hipercompresoare: πc =100. ..500.

După principiul de funcţionare

• compresoare volumice
• compresoare dinamice.

In cazul compresoarelor volumice creşterea presiunii gazului se realizează prin închiderea gazului într-un
anumit volum, micşorarea volumului ocupat de gaz până la valoarea corespunzatoare a presiunii şi evacuarea
gazului la aceasta presiune.

Compresoarele volumice sunt:

• cu piston
o cu simplu efect
o cu dublu efect
o diferenţial
o compound
• cu diafragmă
• rotative
o cu rotoare profilate
o cu lamele
o spirale
o cu inel de lichid

Compresoare dinamice
• centrifugale
• axiale

In cazul compresoarelor dinamice procesul are loc în doua etape:

- cresterea energiei cinetice a particulelor de gaz, prin intermediul unui rotor paletat;
- transformarea energiei ciner=tice in energie potentiala de presiune.
În funcţie de regimul de lucru
- Cu regim discontinuu (compresoare cu piston)
- Cu regim continuu (compresoare rotative, centrifugale, axiale)
Ciclurile compresoarelor cu piston
- Se considera un compresor constituit dintr-un cilindru in interiorul caruia se deplaseaza un piston, avand
o miscare alternativa datorita unui mecanism biela-manivela;
- Principiul de functionare:
o La deschiderea treptată a supapei de aspiraţie se crează o depresiune în cilindru faţă de mediul
exterior. Gazul pătrunde în cilindru prin supapa de aspiraţie (S.A.). Odată cu umplerea cilindrului,
presiunea exercitată de gaz asupra pistonului permite deplasarea acestuia spre punctul mort inferior
(P.M.I.). Mecanismul bielă-manivelă (B.-M.) are rolul de a transforma mişcarea de rotaţie a arborelui
cotit al compresorului în mişcare de translaţie alternativă. La cursa inversă are loc închiderea S.A.,
comprimarea gazului, deschiderea supapei de refulare (S.R.) şi evacuarea gazului din cilindru.
Procesele simplificate sunt raportate la o masă constantă de gaz în regim permanent, deşi în realitate
masa de gaz este variabilă la aspiraţie şi la refulare.

Ciclul de funcţionare al compresorului este format din următoarele faze:

• 1→2 – comprimarea gazului, atunci când pistonul se deplasează de la p.m.e. la p.m.i.;
• 2→b – deschiderea supapei de refulare (Sr) şi refularea gazului, la presiunea constantă p2; ca urmare,
presiunea din cilindru scade de la p2 la p1, transformare ce are loc la volum constant (b→a);
• a→1 – deplasarea pistonului de la p.m.i. la p.m.e., însoţită de deschiderea supapei de aspira]ie (Sa) şi de
intrarea gazului în cilindru, la presiunea constantă p1.

Lucrul mecanic - consumat de către compresor este suma algebrică a lucrurilor mecanice corespunzătoare
fiecărei faze de funcţionare L=l12+l2b+lba+la1

Pentru faza de comprimare (1-2), procesul poate fi:

• izoterm – procesul 1→2i;
• adiabatic – procesul 1→2a;
• politropic, cu 1<n<k – procesul 1→2’;

COMPRESORUL CU PISTON DE LABORATOR

Compresorul cu piston pentru laboratorul dentar are valoarea raportului de compresie aprox 6 cu regim de
funcţionare dicontinuu.

COMPRESORUL CU PISTON PENTRU CABINETUL DENTAR

Părţile componente
• Ventilatorul cu rotor de diametru mare asigurã alimentarea consistentã cu aer de rãcire
• Carcasa de protecţie a transmisiei cu curea este prevãzutã cu deflector pentru dirijarea aerului direct la
compresor
• Electromotor de calitate cu cuplu de pornire performant, prevãzut cu comutator de protecţie împotriv
suprasarcinii sau a supraîncãlzirii
• Vas de presiune: rezervor vopsit în câmp electrostatic, garantat 10 ani împotriva perforãrii prin coroziune
• Furtun flexibil ranforsat cu protectie termicã, protejat împotriva ruperii datoratã vibraţiilor
• Doi cilindri din aluminiu cu cãmaşã din oţel
• Rãcitor cu lamele cu suprafaţã mare care asigurã rãcirea eficientã a compresorului
• Dispozitiv de reglare a presiunii de filtrare
• Roţile mari cu pneuri şi roţilele cu dispozitive de frânare permit atât fixarea pe poziţie cât şi transportul fãrã
necesitatea ridicãrii utilajului

PARAMETRII CARACTERISTICI A UNUI COMPRESOR DENTAR

• Nr de unituri deservite
• Tensiune alimentare230V/ 50 (60)Hz
• Curent maxim absorbit
• Putere motor antrenare
• Debit aer ? lit/min absorbit
• Presiune de lucru5 – 7 bar
• Capacitate rezervor
• Tipul sistemului de răcire - cu aer sau ulei
• Nivel zgomot ≤ 71 dB - deschis
≤ 53 dB antifonat
• Dispozitiv de uscare a aerului comprimat

Uscarea aerului comprimat

• Tratarea eficientă, de calitate, a aerului comprimat începe cu uscarea.

• Uscătoarele cu refrigerare şi economie de energie, sunt utilizate în general pentru tratarea "normală" a
aerului de lucru şi a aerului de comandă şi asigură un punct de rouă sub presiune de minim +3 °C.
• Cu regenerare rece sau cu regenerare caldă uscătoarele cu adsorbţie (în funcţie de debitul necesar a fi livrat)
asigură un punct de rouă sub presiune de până la -70 °C şi sunt utilizate la tratarea aerului pentru aplicaţiile
care solicită un aer deosebit de uscat.
• Temperatura punctului de rouă sau punctul de rouă reprezintă temperatura la care trebuie răcit amestecul
pentru ca vaporii să devină saturanți și deci să înceapă să se condenseze, presupunînd că pe durata
răcirii presiunea amestecului și cantitatea de vapori sunt constante.
 APLICAŢII ALE LASERULUI DE JOASĂ PUTERE

LASER = Light Amplification by Stimulated Emission of Radiation *Amplificarea Luminii prin Emisie Stimulată de
Radiaţie*

Caracteristici ale radiaţiei laser

• Monocromatism – menţine o singură lungime de undă
• Polarizare – orientarea spaţială a undelor pe o arie definită este absolută
• Coerenţa – maximele şi minimele tuturor undelor sunt identice în timp

Scurt istoric
• Primele postulate teoretice au fost emise de Albert Einstein la începutul secolului
• Prima unitate cu laser a fost realizată în 1960
• A fost mai întâi folosit ca sursă de energie pentru tăiere
• E. Mester a fost primul care a descoperit, la sfârşitul anilor ’60, efectul stimulativ al laserului de joasă
intensitate

• Efecte biologice • Domenii de aplicabilitate

o Efect analgezic o Dermatologie
o Efect biostimulator o Fizioterapie
o Efect hemostatic o Ginecologie
o Efect de miorelaxare o ORL
o Efect antiinflamator o Ortopedie
o Efect antiedematos o Stomatologie
o Efect bactericid şi antiviral o Medicină sportivă
o Acupunctură
o Medicină veterinara

Terapia laser în stomatologie

Aplicaţii: Alveolitis, Analgia, Angulus infectiosus, Aphta, Caries dentis, Cicatrix cheloidum, Cicatrix,recens,
Contusio, Decubitus, Dentitio difficillis, Fractura, Gingivitis, Herpes, Hyperaemia pulpae, Hypersensibilitas
dentinalis, Morbus temporomandibulare, Neuralgia nervi trigemini, Parodontotis, Periodontitis, Postextractio,
Preparatio, Pulpa aperta, Pulpitis, Sanatio postoperativa

Parodontita
• Terapia laser are efect bactericid pe microflora patogenică, reduce inflamaţia şi durerea gingivală,
îmbunătăţind igiena dentară.
• Scade sau chiar opreşte formarea puroiului.
• Scade sau elimină pseudospaţiile periodontale.
• Scade sensibilitatea la mestecat.
• Dacă chirurgia este obligatorie, terapia laser scade durerea şi grăbeşte procesul de vindecare.

Proteză adezivă
• Parametri:
o Densitatea: 1,5 J/cm²
o Frecvenţă; 9.00 Hz
o Puterea: 28 mW
o Timp: 1.06
• Normalizarea aspectului macroscopic după trei şedinţe la intervale de 24h şi respectiv 48h.
• Menţinerea ulterioară s-a realizat prin excizia chirurgicală şi controlul plăcii la nivelul feţei mucozale a
intermediarului.
Gingivitis
• Terapia laser are efect bactericid pe microfloră, reduce reacţia inflamatorie şi creşte imunitatea locală.
• Iradiaţi fiecare papilă.
• Iradiaţi o dată sau de două ori pe zi înainte de curăţire, pentru a reduce sensibilitatea gingivală; după
curăţire îndepărtaţi substanţele nocive şi iradiaţi din nou.

Terapia laser în ginecologie

Aplicaţii: Abscessus glandulae Bartholini, Algomenorrhoea, Cervicitis, Cicatrix cheloidum, Cicatrix recens,
Colpitis, Conisatio colli uteri, Cystitis, Dystrophia vulvae, Haematoma, Herpes genitalis, Incontinentia urinae,
Parametritis, Pruritus, Sanatio postoperativa, Striae, Urocystis – irritabilis, Vulvitis

Cervicitis acuta, chronica

• Frecvenţa 5 Hz
• Număr maxim de şedinţe 6
• Se face o toaletă riguroasă cu soluţie iodată, se tamponează zona pentru a se usca şi se începe baleiajul pe
toată suprafaţa lezată
• Primele două şedinţe se fac la interval de 24 de ore (la 2 zile ) şi apoi la 3 zile
• Vindecarea vizibilă a colului apare după 3 săptămâni, iar colposcopic după 14 zile

Plagă după epiziotomie asociată cu hematom fuzat perineal

• 2-3 aplicaţii/zi iniţial apoi o aplicaţie /zi 3-4 zile
• se aplică punct cu punct sau baleiaj în zona periferică, din exterior către interior
• 5-7 Hz şi apoi se creşte uşor
• scurtează timpul de vindecare

Terapia laser în fizioterapie

Aplicaţii: Achillodynie, Analgesia, Arthritis, Arthritis rheumatica, Arthritis uratica, Arthrosis, Bursitis, Calcar
calcanei, Contusio, Decubitus, Distorsio, Enthesopathia, Epicondylitis, Haematoma, Chondropathia patelly,
Induratio penis plastica, Ischialgia, Migraena, Morbus Dupuytrene, Myorelaxatio, Neuralgia, Oedema, Paresis
nervi facialis, Sacralgia, Spina dorsalis, Spondylarthritis ancylopoetica, Sy.canali carpi, Sy. Tietz, Sy. Vertebralis,
Tendopathia, Tendovaginitis, Tinitus

Calcar calcanei
Densitatea recomandatǎ (J/cm2) 3.0 (2.0 – 4.0)
Frecvenţa recomandatǎ (Hz) cont. prima parte a terapiei 9.12 a doua parte a terapiei
Timp terapie la putere maximǎ (min.) 0.15 + 0.19
Numǎr de tratamente pe sǎptǎmânǎ 2
Numǎr total de tratamente 6 – 10
Sonda BTL recomandatǎ infraroşu
Putere sonda recomandatǎ 200 mW (min. 50 mW)
• Terapia laser este plinǎ de succes şi în stǎrile torpide.
• Suplimentaţi terapia cu încǎlţǎminte adecvatǎ.
• Prima parte a terapiei şi a doua parte a terapiei trebuie înţelese ca douǎ pǎrţi ale aceleeaşi sesiuni.

Pareză facială
Densitatea recomandatǎ (J/cm2) 2.0
Frecvenţa recomandatǎ (Hz) 4.56 (10.0)
Numǎr de tratamente pe sǎptǎmânǎ 3
Numǎr total de tratamente 10
Sonda BTL recomandatǎ infraroşu
Putere sonda recomandatǎ 200 mW (min. 50 mW)
• Folosiţi punctele trigger clasice.

Neuralgia
• Iradiaţi punctele trigger şi zonele hiperalgice, punctele paravertebrale şi de acupunctura.
• Rezultate excelente se obţin în neuralgia cauzatǎ de cicatrici.
• Indicaţii neurologice adiţionale: cefalee, migrena, polinevrite, ticuri, sindrom Menier, vertij, neurastenie,
hiperhidroza nocturna, enurezis.

Terapia laser în dermatologie

Aplicaţii: Acne, Alopecie, Cicatrix cheloidum, Cicatrix recens, Combustio, Decubitus, Dermatitis, Dermatitis
perioralis, Eczema, Furunculus, Haematoma, Herpes simplex, zoster, Lichen planus, Rosacea, Sanatio
postoperativa, Striae, Ulcus cruris

Acnee
• Iradiaţi suprafaţa afectatǎ.
• Dupǎ 2 - 4 sesiuni de terapie condiţia pielii se îmbunǎtǎţeşte, are loc stimularea fibroblastelor, creşte
producerea colagenului iar colecţiile purulente dispar dupǎ câteva sesiuni de terapie.
• Îmbunǎtǎţirea vizibilǎ apare dupǎ mai multe şedinţe de terapie.
• Efectul iradierii este temporar în cazul dezordinilor hormonale.
• În acnea juvenilǎ terapia laser stimuleazǎ microcirculaţia, are efect antiseptic şi împiedicǎ apariţia
cicatricilor permanente

Ulcus cruris
• Efect clinic excelent.
• În timpul primei pǎrţi a terapiei folosiţi modul continuu cu o putere mare.
• În timpul celei de a doua parte a terapiei folosiţi frecvenţa pulsatorie şi o putere scazutǎ.
• Dacǎ parametrii sunt bine selectaţi, o afecţiune aparent nevindecabilǎ poate fi complet rezolvatǎ.
• Ulcus cruris varicosum: iradiaţi zilnic pentru început şi apoi de douǎ-trei ori pe sǎptǎmânǎ, în jurul
marginilor ulceraţiei.

Laser acupunctură
• Cu ajutorul unei sonde speciale, aparatele laser BTL pot detecta punctele de pe meridianele de
acupunctură care au o rezistenţă electrică mai scăzută.
• Detectarea punctelor este semnalizată sonor şi vizual printr-o intensificare a spotului luminos de pe
ecranul aparatului.
• Raza afectează ţesutul într-un mod care este în întregime comparabil cu efectul unui ac inserat dar este
noninvaziv şi nedureros.
• Indicaţiile acestei metode sunt, ca şi în acupunctura clasică: afecţiunile reumatismele algice, astmul
bronşic infantil, tabagismul şi altele.

Terapia laser în ORL

Aplicaţii: Cicatrix recens, Furunculus, Herpes simplex, Otitis media acuta, Perforatio membranee tympani
traumatici, Pharyngitis, Rhinitis vasomotorica, Sanatio postoperativa, Sanatio posttrepanationis, Sinusitis,
Tinnitus, Tonsillectomia, Tonsillitis, Tonsillopharyngitis

Sinusitis acuta, chronica

• În sinuzita acută aplicaţi o putere de 5 – 6 J/cm2 din care 4 J/cm2 pe gaura infra orbitală iar puterea
rămasă pe o arie corespunzând molarului 2 superior.
• În stări cronice folosiţi cicluri de 10 şedinţe de terapie.
• Efectul este antiinflamator şi analgezic.
Otitis media
• Efectul principal este cel antiinflamator.
• Durerea se va opri din timpul primei şedinţe de terapie dar va reapare câteva ore mai târziu dacă nu se
asociază cu antibiotice.
• Iniţial iradiaţi zilnic sau la două zile. Ulterior puteţi creşte timpul dintre două sesiuni de terapie.
• Este necesar un accesoriu optic special.

Terapia laser în medicina veterinară

• Boli pentru care se prevede o biostimulare regenerativă: plăgile, aftele, herpesul, osteitele, inflamaţiile
acute şi cronice
• Boli pentru care este necesară o stimulare nervoasă (boli care sunt apanajul acupuncturii): algii, distrofii,
spasme musculare

Contraindicaţii
• Iradierea directă a ochilor – pot avea loc deplasări ireversibile ale retinei
• Iradierea directă a zonelor potenţial precanceroase
• Aplicarea pe zona abdomenului în timpul gravidităţii

BTL-10
• Laser terapeutic cu diodă semiconductoare
• Funcţionează în mod continuu şi pulsatil
• Se pot ataşa sonde în spectru roşu şi infraroşu cu putere cuprinsă între 30 şi 300 mW
• Detectează punctele de acupunctură şi se pot stimula cu ajutorului unei sonde speciale, având frecvenţele
Nogier şi EAV prestabilite
• Are peste 200 programe prestabilite
• Permite setarea manuală a parametrilor

BTL-2000
• Ecran alfanumeric cu meniul în limba română
• Autonomie de funcţionare de peste 10 ore
• Laser terapeutic portabil controlat de microprocesor
• Frecvenţa impulsurilor poate fi ajustată în intervalul 0.1 – 1000 Hz
• Posibilitatea de salvare a programelor în baza de date utilizator
• Operare în mod continuu şi pulsatil
 PROTECTIA RADIOLOGICA IN DIAGNOSTICUL RADIOLOGIC

INTRODUCERE
• In radiologia dentara se utilizeaza echipamente radiologice specifice, necesare unor scopuri precise.
Expunerile frecvente, fiecare cu doze mici, pot implica un risc atat pentru practicant cat si pentru pacient
• Cunostinte necesare: principiile generale ale diagnosticului radiologic cu radiatie X

CUPRINS
• Echipament de radiatie X pentru radiologie dentara
• Protectia Radiologica in Radiologia Dentara
• Controlul Calitatii pentru Echipamentul de radiologie dentara

Overview
• Sa poata aplica principiile protectiei radiologice in radiologia dentara, inclusiv planificarea si Controlul
Calitatii.

Optimizarea Protectiei Radiologice in Radiologia Dentara

Topic 1 : Echipamentul de radiatie X

Echipament de radiatie X Intra-Oral

Echipament de radiatie X Intra-Oral (date tehnice)

Timp de expunere de la 60 ms la 2.5 s

Tub
Dimensiunea petei focale
Filtrarea inerenta
Distanta surse-piele
Camp iradiat
Radiatia de fuga
65 kV 7.5mA
~1 mm (IEC 336 1982)
2 mm Al echivalent
20 cm
28 cm2 cu sectiune
circulara, 6 cm diametru
colimat
< 5mR/h @1 metru

Echipament de radiatie X Panoramic Echipament de radiatie X Panoramic (date tehnice)

Curent maxim 6.5A @ 230V - 13A @ 120V

Pata focala 0.5 IEC 336/1993
kV 60 - 80 kV in 2 kV steps
mA 4 - 10 mA steps 4, 5, 6, 8, 10
Timpul de expunere 12 s (proiectii standard)
0.16 - 3.2 s (proiecti
cefalometrice)
Casete panoramice plate 15x30 cm
Echipament de radiatie X cefalometric

• Echipamentul de radiatie X cefalometric este un

dispozitiv cu care se fac teleradiografii ale
craniului pentru masuratori antropomorfice
• De obicei, este combinat cu echipamentul
panoramic si foloseste acelasi generator

Receptori de Imagine in Radiologia Dentara

• Radiologie intraorala:
o Filme mici (2x3 sau 3x4 cm), in pachete etanse (fara ecran);
o Senzori digitali intraorali;
o In comparatie cu filme d ecategori E, doza este redusa cu 60%;
• Radiologie panoramica si cefalometrie:
o Combinatie film – ecran;
o Senzori digitali;
o In comparatie cu clasa de sensibilitate a combinatiei film – ecran de 200, doza de radiatie este
redusa cu 50-70%;

Topic 2 : Protectia Radiologica in Radiologia Dentara

• Realitati:
o Examinari extrem de frecvente (cam 25% din toate examinarile radiologice)
o Doza livratapoate diferi cu un factor de 2 sau 3. (doza la intrare intre 0.5 si 150 mGy)
o Calitatea imaginii, deseori, foarte scazuta
o Organe de risc: paratiroida, tiroida, laringe, glande parotide
• Controlul calitatii procesarii filmelor:
o Pastrati sub control timpul si temperatura procesului de developare.
o Nu folositi chimicale oxidate
o Nu ajustati timpul de developare prin vizualizarea filmului
• Privilegiul de a folosi filme sensibile:
o Sensibilitate clasa D:
▪ Rezolutie spatiala foarte buna
▪ Doza livrata tipica: about 0.5 mGy
▪ Timp de expunere tipic: 0.3 - 0.7 s
o Sensibilitate clasa E:
▪ Rezolutie spatiala foarte buna
▪ Doza livrata tipica: about 0.25 mGy
▪ Timp de expunere tipic: 0.1 - 0.3 s
• Sort si guler de plumb:
o Util cand o parte din fascicolul primar intercepteaza organele protejate;
o Examinatii panoramice:
 ▪ Calitatea imaginii nu este la fel de buna cu cea de la filmele intraorale;
▪ Informatii globale importante;
▪ Doze relative de mici.

Topic 3 : Controlul calitatii echipamentului radiologic dentar

• Practicienii care lucreaza in policlinici nu au suportul continuu al “fizicii medicale” disponibile intr-un
spital cu sectie de imagistica (diagnostic radiologic)
• Testele recomandate sunt impartite dupa importanta, in :
o Acele teste simple care pot fi facute de tehnicieni
o Teste mai complexe, care pot fi facute doar de fizicienii medicali.
Cuprins
• Sunt revazute tipurile generale si specifice de echipamenteRx (si receptorii de imagine) : (panoramic si
cefalometric), cu datele tehnice privind conditiile de operare
• Desi dozele sunt in general mici, frecventa mare a examinarilor implica protectia radiologicapentru
personalul din radiologia dentara.
• Sunt detaliate cateva teste de Controlul Calitatii echipamentului utilizat in radiologia dentara

De unde obtineti mai multe informatii

Code of practice for protection of persons against ionising radiations arising de la medical and dental use, DHSS,
HMSO, London, 1964
Guidance notes for the protection of persons against ionising radiations arising de la medical and dental use,
DHSS, HMSO, London, 1988
 Ergonomia cabinetului de medicină dentară

Definitia Ergonomiei: Dupa organizarea interna a muncii ergonomia se defineste: cunostiinta unor
stiinte biocelulare si tehnice pt a asigura intre munca si optimismul de adaptare mutuala cu scopul de a
creste randamentul muncii si de a contribui la bunastarea sa.
Ergonomia moderna este o stiinta aplicata interdisciplinara care nu se confunda cu alte stiinte ci
participa la definirea ei si creeaza premisele valorificarii informatiei in scopul optimizarii raportului
dintre om si munca sa.

Obiectivele ergonomiei - descrise in 1988 de Grand Jean:

• Optimizarea relatiei om – munca in scopul sporiri eficientei in conditiile unui consum rational
de energie umana
• Relizarea de tehnologii cu un maxim de eficacitate precizie si securitate
• Adaptarea mediului de lucru la cerintele fiziologice ale oamenilor.

Mijloace de munca
• Sistemul ergonomic trebuie sa stabileasca o relatie intre medic si echipa tehnician-pacient
• Echipa tehnica: reprezentata de unitul dentar, aparat instrumentar dentar.
• Pt o buna funtionalitate sistemul implica si actiunile tehnicianului ,asistentei si personalului
implicat in igienizarea instrumentarului

Ambientul
• Cuprinde factorul fizic reprezentat de iluminarea cromatica ,zgomot , vibratii si microclimat si
de factorii psihici si biologici.
• Calitatea luminii depinde de modul de iluminare naturala-artificiala: incandescent , fluorescent.
• Iluminarea incandescenta, lumina cu filament creaza o atmosfera mai calda de confort,cele
fluorescente cu tuburi fluorescente pot prevedea oboseala si provoaca o atmosfera mai rece si
ostila.
• Alegerea culorii intr-o incapere se face tinandu-se seama de coeficientii de reflexie a culorilor,
reflectia luminii se face bine prin culorii deschise; culori inchise scade procesul de reflexie.

Mentinerea starii de sanatate a personalului

• Prin organizarea timpului si evitarea solicitarii suplimentare
• utilizarea rationala a mijloacelor financiare
• Zona in care se desfasoara activitatea este un spatiu 3D care cuprinde una sau mai multe regiuni,
si spatiu dintre acestea:
o zona pacientilor
o zona administrativa
o sala de tratament
o zona personalului.

1. Zona pentru pacienti:

• intrarea pacientilor
• primirea - sala de asteptare
• garderoba si grup sanitar
• ambianta fizica si psihica au influenta asupra psihicului pacientului elemente ca plante,
acvarii, fantani arteziene, reviste, creeaza o atmosfera naturala si linistitoare (colt cu jucarii).

2. Zona administrativa
• Centru de control a activit birocratice = primul loc de informatie pt pacienti
 • sarcinile personalului de la receptie sunt de a intampina pacientul si de a da informati
optime si concrete
• de a distribui fisele medicale, radiografii si modele de studiu
• coordona programarile
• a tine evidenta contabila si caseria
• tine inventarul materialelor si instrumentarului
• tine contact cu furnizorii
• e nevoie de o persoana instruita, organizata si amabila
• ca si dotare este necesar de un computer in retea cu cele din cabinetele alaturate in cazul in
care sunt
• exista programe performante pt o administrare optima

3. Zona de tratament
• 1 sau mai multe cabinete
• un medic la 2 spatii de tratament identic amenajate
• pot exista cabinete in sistem inchis sau deschis sau in sistem semi deschis
• sunt folos pt igienizare profilaxie sau detatraj consultatii pt tratamente pt interventii
chirurgicale si pt imagistica – radiologie

Obiectivele de a avea aparatura variata si performanta,sisteme computerizate de evidenta si prelucrare

a datelor:
• de asemeni tehnic un randament maxim, efort redus si un alt obiectiv psihologic: o buna
dispozitie a pacientului si a echipei.
• Cerinte: aparatura functionala si estetica care trebuie amplasata in afara campului vizual al
pacientului
• Eliminarea zgomotelor : de compresor , aparatura de curatat cu ultrasunete
• Zona de tratament sa nu aiba legatura cu spatiu public si cu zona de sterilizare.
• Accesul pacientului sa fie printr-un traseu simplu si precis.

Dotarea zonei de tratament cuprinde:

• unitul dentar sau fotoliu dentar, scaunul operatorului si scaunul asistentei alt tip de aparatura -
negatoscop
• aparatura de baza: lampa de fotopolimerizare, aparat de detartraj cu ultrasunete si
electrocauterul
• iar optional - camera intraorala, diferite sisteme de laser si aparat Roetgen.

Unitul dentar
• Unitul dentar este un ansamblu complex de echipament tehnic care cuprinde: fotoliu sist de
iluminare, masuta de instrumente ,
• scaunul dentar reprezinta un element esential pt activitatea noastra, ofera acces la cavitatea
bucala a pacientului, permite medicului sa aibe o postura corecta, ofera un oarecare confort
pacientului
• Spatarul scaunului, tetiera , forma scaunului ,
• Lampa de iluminare a unitului care poate fi manipulata pe verticala sau orizontala
• Caracterele scaunului operatorului : baza trebuie sa aiba o mare sustinere pe 5 picioare pt a
preveni rasturnarea si a permite mobilitatea
• Posibil reglarii inaltimii sezutului si a inclinarii spatarului ,tapiseria adecvata antiderapanta iar
suportul dorsal fix ca sa nu permita sa ne lasam pe spate sau sa curbam coloana.
Notiuni despre ambient
• dimensiunea cabinetului trebuie sa fie intre 16-20 m²
• podelele si peretii lavabili pt a putea fi curatiti si dezinfectati
• podeaua dintr-un material rezistent, parchet, igiena perfecta rasini epoxidice sau linoleum lipit
la cald.
• cromatica sa aiba un efect pozitiv asupra SNC
• iluminatul se foloseste iluminatul natural
• microclimatul depinde de marimea incaperii de umiditatea aerului temperatura din incapere si
ventilatie
• temperatura 21-22 umiditatea 42-52% instalatiile de aer conditionat si filtrarea aerului la
intrare si iesire din cabinet
• Zgomotul creat de turbina , piesei de mana, , aspiratorul de saliva simplu sau chirurgical ,
aparatul de detartraj cu ultrasunete, nivelul sa fie sub limita daunatoare auzului
• organizarea stricta a ariei de tratament
• dotare :aparatura adecvata , perfomanta
• scaunul medicului si al asistentei , dulap si masute , 2 chiuvete, un computer.

4. Zona personalului
• zona in care pacientul nu are acces
• acces persoanalului diferit de cel al pacientilor
• exista spatii cu functii distincte
• sterilizarea usor accesibila din zona de tratament dotat cu circuit de apa si materialele
necesare cat si aparatura ; pupinel sau autoclav
• un spatiu pt depozitare a materialelor
• incapere pt echipament tehnic compresor cat si eventual centrala termica
• birou medicului iar daca e clinica laboratorul de tehnica dentara (mai ales pt operatiuni: pt
turnarea modelului, coroane provizorii , eventual gutiere sau rebazarea protezelor)
• un grup sanitar pt personal
• un spatiu pt personal zona de relaxare.
IMPORTANTA UTILIZARII METODELOR ELECTRONICE DE DETERMINARE A LUNGIMII CANALELOR
RADICULARE

Tehnologia este caracterizata de doua principale proprietati, diferentiindu-se astfel de alte tehnologii:
1. semnal de masurare unic, de inalta frecventa
2. semnal de masurare cu amplitudine a curentului constanta

• Ambele proprietati sunt sursele esentiale care confera avantajele acestei tehnologii, dupa cum
explicam in continuare:
o Modelul electric al canalului radicular este descris de cele mai multe ori pe scurt ca fiind o
impedanta compusa dintr-o rezistenta in paralel cu un condensator. Aceasta impedanta
apare intre cei doi electrozi de masurare: electrodul de pe buza (carligul) si cel de pe acul
endodontic (agrafa conectata la acul endodontic).

o Cand un ac endo este introdus in canalul radicular, rezistenta electrica scade si capacitatea
creste, pe masura ce acul se apropie de apex.
o Apex locatoarele moderne se bazeaza pe masurarea valorii capacitatii. Valoarea capacitatii este
mica si se modifica incet de-a lungul canalului, dar in apropiere de constrictia apicala tinde sa
creasca semnificativ.
o Apex locatoarele multi-frecventa se bazeaza exclusiv pe masurarea capacitatii. De aceea, in
cazuri in care comportamentul canalului este de asa natura incat capacitatea este aproape
constanta de-a lungul canalului, doar daca acul atinge vecinatatea constrictiei apicale,
masuratorile incep sa fie instabile si eronate.
o Semnalul de inalta frecventa emis de apex locator, cauzeaza ca impedanta canalului in zona
superioara sa fie dominata de componenta rezistiva si masuratoarea sa fie intotdeauna stabila,
independet de componenta capacitate
o Cand acul se apropie de constrictia apicala, rezistivitatea scade iar capacitatea creste
semnificativ, in consecinta masuratoarea devenind dominata de capacitatea canalului.
o Tehnologia este de asemenea avantajoasa in canale umede sau inundate, deoarece indica
situatia de lichid in exces si atrage atentia utilizatorului asupra acestui lucru.
o Pe masura ce acul endo se apropie de apex, curentul creste aproape cu 10:1. Semnificatia acestui
fenomen este ca proprietatile electrofiziologice ale tesutului masurat se schimba in timpul
masuratorii, si prin urmare si valorile specifice ale impedantei canalului radicular. Evident,
aceasta are ca rezultat erori de masurare imprevizibile.

Propietati Fizice:
- masuratori stabile indiferent de conditia in care canalul radicular se afla
- adecvat pentru masurarea distantei pana la apex in canale radiculare uscate, umezite cu sange,
hipoclorit, etc.
- ecran LCD usor de citit
- semnal sonor cu frecventa crescuta in apropierea apexului
- auto testare
- electrozi autoclavabili
- frecventa de masurare unica
- amplitudine constanta a intensitatii curentului - masuratori stabile indiferent de canal
 STERILIZAREA ŞI DEZINFECŢIA

• Sterilizarea – distrugerea sau îndepartarea tuturor microorganismelor, inclusiv a sporilor.

• Dezinfecţia – distrugerea formelor vegetative ale microorganismelor, dar nu in mod necesar şi a sporilor.

STERILIZAREA DEZINFECTIA / ANTISEPSIA

• Agenti fizici: • Agenti chimici:
o Caldura o Substante chimice elementare
o Uscarea o Compusi anorganici
o Radiatiile o Compusi organici
o Ultrasunetele

STERILIZAREA PRIN CALDURA

• Caldura umeda: • Caldura uscata:
o Autoclavarea o Cuptoare speciale cu aer cald
o Fierberea (pupinele sau etuve)
o Tindalizarea o Aducerea la incandescenta
o Pasteurizarea o Flambarea
o Incinerarea

STERILIZAREA PRIN CALDURĂ UMEDĂ - AUTOCLAVAREA

• Caldura umedă distruge bacteriile mai repede decât caldura uscată la aceeaşi temperatură deoarece este
mai penetrantă.
• Sterilizarea prin caldură umedă utilizează vaporii de apă sub presiune în autoclav.
• 121 °C – 35 min.
• 134 °C – 25 min.
• Bacteriile in forma vegetativă sunt distruse la temperaturi cu 10 – 15 °C mai mari decât temperatura lor
maximă de dezvoltare.
• Majoritatea bacteriilor în formă vegetativă mor în timp de 10 minute la 50 – 60 °C.
• Majoritatea sporilor bacterieni sunt distruşi în 10 minute la 100 °C.
• Sporii de Clostridium botulinum pot rezista 8 ore la 100°C.
• Cel mai rezistent – sporul de Bacillus stearotermophilus, acesta necesită pentru distrugere 15 – 18 minute
la 121°C si 40 minute la 115°C.
• Sporii de B. stearotermophilus – indicator în aprecierea eficienţei sterilizarii prin caldură umedă.
• Ce se poate steriliza prin autoclavare?
o Instrumentar medical
o Material moale (pansamente, campuri operatorii, halate etc.)
o Solutii perfuzabile
o Materiale de laborator (medii de cultura, tampoane pentru recoltari prelevate, materiale infecte).

STERILIZAREA PRIN CALDURA UMEDĂ - FIERBEREA

• Prin fierbere timp de 30 minute se distrug bacteriile în forma vegetativă, virusurile şi fungii, dar rezistă
unii spori bacterieni.

STERILIZAREA PRIN CALDURA UMEDA - TINDALIZAREA

• Sterilizare fractionata prin mentinerea substantelor la temperaturi de maximum 100 °C timp de 30 – 60
minute succesiv timp de mai multe zile (3 – 8).
• In intervalele dintre încălziri recipientele se menţin la temperatura camerei, timp în care eventualii spori
prezenţi în preparat vor trece în forma vegetativă şi astfel vor fi distruşi la încalzirea ulterioară.
STERILIZAREA PRIN CALDURA UMEDA - PASTEURIZAREA
• Prin incalziri la 62 - 85°C pe perioade de timp variabile este o metodă de conservare a unor produse
alimentare.
• Sunt distruse formele vegetative ale bacteriilor şi fungii, dar rezistă sporii si enterovirusurile.
• In funcţie de temperatură se disting 3 tipuri de pasteurizare:
o Inaltă: 8 – 15 sec. la 85°C
o Mijlocie: 40 – 45 sec. la 71 – 74 °C
o Joasă: 30 min. la 62 - 65°C

STERILIZAREA PRIN CALDURĂ USCATĂ - CUPTOARE CU AER CALD (ETUVE)

• Formele vegetative ale bacteriilor sunt distruse prin caldura uscată în 10 minute la 60 – 80 °C.
• Sporii cei mai rezistenţi de B. stearotermophilus în 20 minute la 180 °C.
• 1 oră – 180 °C

PUPINELUL = Aparatul folosit la sterilizarea cu aer cald. Este o metodă larg utilizată atât în spital cât şi în
unităţi fără paturi.
• Este alcătuit din :
• Carcasă = o cutie de formă paralelipipedică cu pereţi dubli, între care circulă aerul cald. În interiorul cutiei
există rafturi unde se aşează obiectele.
• Sistemul de ventilaţie = un ventilator care uniformizează temperatura aerului favorizând circulaţia
continuă
• Sistemul de măsurare al temperaturii = un termometru cu mercur al cărui rezervor este plasat în interior
iar scala gradată în exterior
• Sursa de căldură = rezistenţă electrică
• Sistem de reglare şi control
• La Pupinel putem steriliza:
o instrumentar chirurgical metalic
o obiecte din sticlă
o obiecte din ceramică

STERILIZAREA PRIN CALDURA USCATA - FLAMBAREA

• Trecerea prin flacara timp de cateva secunde a obiectului de sterilizat (gura eprubetelor, flacoanelor,
partea efilata a pipetelor Pasteur etc.).

RADIATIILE U.V. – LUMINA SOLARA

• Lumina solara, datorita continutului in U.V. are efect bactericid, efect influentat de permeabilitatea
atmosferei.
• Lumina solara constituie factorul principal de reducere a florei microbiene a aerului, de pe suprafata
solului si in apele limpezi, putin adanci.
• Timpul de distrugere este variabil in functie de specia bacteriana: 1h pentru E.coli, 2 – 3 h pentru
Salmonella typhi si 5 – 7 ore pentru Mycobacterium tuberculosis.

RADIATIILE U.V.
• U.V. (240 – 280 nm.) distrug bacteriile pe de o parte direct prin absorbtia lor de catre acizii nucleici si
proteinele bacteriene, absorbtie urmata de rupturi ale legaturilor chimice cu formarea de noi legaturi intre
pirimidine si pe de alta parte indirect prin modificari ale mediului – producerea de ozon in aer si peroxizi
in ape, compusi care nu au actiune antibacteriana.
• In practica U.V. se folosesc pentru decontaminarea suprafetelor si a aerului in incaperi de policlinica si
spital, in Sali de operatie si laboratoare.
• Fotoreactivarea – fenomenul prin care bacteriile au fost “distruse” prin U.V. sunt reactivate prin expunere
la lumina puternica, cu lungimea de unda de 400 nm.
 • In aceste conditii se activeaza o enzima care desface dimerii pirimidinici formati sub actiunea U.V.

RADIATIILE - RADIATIILE IONIZANTE

• Radiatiiile X si gamma au efect bactericid prin ionizare cu formare de radicali de oxigen bactericizi.
• Radiatiile ionizante se folosesc indeosebi pentru sterilizarea produselor termolabile (ex. instrumentar
medical din material plastic de unica folosinta).

ULTRASUNETELE
Efectul bactericid se exercita datorita fenomenului de cavitatie prin activarea gazelor dizolvate in citoplasma,
urmata de ruperea peretelui celular.
In medicina ultrasunetele se folosesc la sterilizarea unor instrumente medicale.

UNITUL DENTAR
• Grijă de echipamente stomatologice poate fi responsabilitatea un asistent dentar
• Verificați recomandările producătorului înainte de a utiliza sau grija pentru echipamente
• Următoarele informații oferă informații de bază privind echipamentele
o Conceput pentru a poziționa pacient confortabil oferind în același timp doctorului și asistentei
acces ușor la cavitatea bucală
o Cele mai multe scaune au tetiere subțiri, înguste
o Permite medicului și asistentei înșiși aproape de pacient
o Poziționați adulţii si copiii în scaun începând cu plasarea corectă a capului
o Capul pacientului trebuie să fie în poziţie relaxată pe tetiera îngustă
o Pacient plasat în poziție culcat pe spate sau culcat în patru stomatologie handed
o Cele mai multe scaune conțin controale de ambele părți și / sau de pe podea, astfel încât acestea
pot fi operate de către medic sau asistent

Sursa de lumină a unitultui dentar

• Cele mai multe lumini sunt montate pe tavan sau a unității dentare
• Utilizată pentru iluminarea cavității bucale sau gură
• Lumina este poziționat la 30 la 50 cm de la cavitatea orală
• Pusă în aplicare după pacient poziționat în scaun stomatologic
• Trebuie să fie poziționată astfel încât lumina să ilumineaze cavitatea bucală nu să strălucească în ochii
pacientului

Dental Lights
• Sistemul de iluminare conțin comutatoare Dimmer pentru a regla intensitatea luminii
• Înainte de o procedură, bariere de protecție sunt plasate pe mânere și comutatoarele de lumină
• Folie de plastic, folie de aluminiu, trebuie să fie eliminate și înlocuite după fiecare pacient

Elemente periferice. Sisteme de Aspiraţie

- Sistem format din pompa principala cu linii de vid la unitatea dentară și este, de obicei, situat într-o zonă
de depozitare sau dulap de utilitate.