Fişa modulului

Denumirea disciplinei PROIECTAREA ŞI ADMINISTRAREA BAZELOR DE DATE

Anul de studiu 3 Semestrul 5 Tipul de evaluare finală Ex
Regimul formativ al disciplinei: G – generale, F – S Numărul de credite 5
fundamentale, S – de specialitate
Regimul obligativităţii disciplinei: O - obligatorie, A - opţională, A
F-facultativă, L A – liber alese
Total ore din planul de 75 Total ore de studiu 75 Total ore pe semestru 150
învăţământ individual
Titularul disciplinei A. Curlicovschi, magistru în fizică, lector universitar;
V. Ciobu, Lector superior

Facultatea Fizică Numărul total de ore (pe semestru) din

Catedra Fizică teoretică planul de învăţământ
Domeniul general de studiu Inginerie şi activităţi
Total C S L T
inginereşti
Domeniul de formare Tehnologii informaţionale 75 30 0 45 0
profesională (specialitate)
C-curs, S-seminar, L-activităţi de laborator, T- teză de obiect sau teză de an

Obiectivele standard ale disciplinei

Competenţe 1. Cunoaştere şi înţelegere:
specifice  să determine tipurile de baze de date;
disciplinei  să definească conceptele de bază în proiectarea unei baze de date;
 să evidenţieze componentele unei baze de date;
 să identifice sistemul de gestionare a bazelor de date;
 să descrie modelele şi tipurile de date ale bazei de date;
 să identifice componentele aplicaţiei şi rolul ei în sistemele informaţionale;
 să identifice ierarhia modelelor în procesul de structurare şi creare a bazei de
date;
 să stabilească formele de normalizare a unei baze de date.
2. Aplicare:
 să clasifice modelele bazelor de date şi sisteme de gestiune;
 să evidenţieze etapele de proiectare a bazei de date;
 să argumenteze utilizarea fiecărei forme de normalizare;
 să clasifice modelele de baze de date;
 să obţină sisteme informaţionale proiectate;
 să compare rezultatele normalizării bazei de date după fiecare etapă;
 să estimeze problemele de proiectare a bazei de date;
 să extindă modelele utilizate pentru proiectarea bazelor de date şi sistemelor
de gestionare noi.
3. Integrare:
 să stabilească contribuţia creării bazelor de date la sistematizarea informaţiei;
 să accentueze posibilităţile şi domeniile de aplicare ale bazelor de date;
 să estimeze rolul informatizării în prelucrarea datelor şi sistematizarea lor în
baze de date;
 să stabilească rolul softurilor şi sistemelor informaţionale în crearea bazelor
de date;
 să argumenteze utilizarea unui anumit model de proiectare bazei de date;
 să argumenteze acceptarea unei metode sau procedeu în probleme de
cercetare;
  să recomande soluţii practice în probleme concrete de proiectare.

CONŢINUTUL DISCIPLINEI
1. Baza de date. Sistemul de gestiune a bazei de date. Locul bazelor de date în sistemul
informaţional. Principalele arhitecturi ale aplicaţiilor în care sunt implicate bazele de date.
Arhitectura sistemului informaţional. Sisteme informaţionale locale. Metode de elaborare şi execuţie
a aplicaţiilor. Metodologii clasice de dezvoltare a aplicaţiilor. Schema schimbului de date la
elaborarea şi execuţia aplicaţiilor.
2. Modele şi tipuri de baze de date. Clasificarea bazelor de date. Modelul ierarhic – elaborări şi
posibilităţi de utilizare. Modelul de reţea – elaborări şi posibilităţi de utilizare. Modelul relaţional –
elaborări şi posibilităţi de utilizare. Modelul postrelaţional – elaborări şi posibilităţi de utilizare.
Modelul obiect-orientativ – elaborări şi posibilităţi de utilizare. Modelul multidimensional –
elaborări şi posibilităţi de utilizare.
3. Modelul relaţional. Definirea modelului relaţional de baze de date. Indexarea. Relaţia dintre
tabele. Tabele, domenii, atribute, valori nule. Controlul integrităţii legăturilor. Algebra relaţională.
Limbaje teoretice de interogare. Calcule relaţionale. Limbaj de interogare structurat. Restricţii ale
bazei de date. Anomalii de inserare, modificare, ştergere.
4. Normalizarea. Prima formă normală. Etapele normalizării. Descompuneri fără pierderi de
informaţie. Relaţia universală. Definirea primei forme de normalizare. Atribute simple şi atribute
compuse. Grupuri repetitive pe orizontală. Eliminarea grupurilor repetitive. Metode de eliminare.
Problema cheii primare a relaţiei universale. Prima formă normală.
5. A doua formă normală. A treia formă normală. Dependenţe funcţionale. Proprietăţi ale
dependenţelor funcţionale, închidere şi acoperire minimă. Dependenţe funcţionale simetrice şi
redundante. Dependenţe funcţionale totale. Trecerea relaţiilor în a doua formă normală. Dependenţe
funcţionale tranzite. Aducerea relaţiilor în a treia formă normală. Metode de aducere în a treia formă
normală. Forma normală Boyce-Codd. Probleme ale normalizării. Simetrie şi temporalitate.
6. Formele normalizate a patra şi a cincea. Dependenţe multivaloare. A patra formă normală.
Dependenţe de joncţiune. A cincea formă normală. Alte forme normale. Denormalizarea. Probleme
ale denormalizării. Categorii de operaţii legate de denormalizare. Relaţii redundante/simetrice.
Atribute introduse pe baza grupurilor repetitive. Ruperea relaţiilor pentru creşterea vitezei de acces.
Aplicarea bazelor de date. Configurarea şi utilizarea bazelor de date. Securitatea informaţiei.

Studiu individual pretins studentului (completaţi cu zero activităţile care nu sunt cerute)
1. Studiul notiţelor de curs 15 7. Pregătire lucrări de control 5
2. Studiul după manual, suport de curs 10 8. Studiu de caz, aplicaţii practice 0
3. Studiul bibliografiei minimale indicate 0 9. Consultaţii 5
4. Documentare suplimentară în bibliotecă 0 10. Documentare pe INTERNET 0
5. Activitate specifică de pregătire seminar/
20 11. Alte activităţi... 0
laborat.
6. Realizare teme, referate, traduceri etc. 0 12. Examinare finală 5
TOTAL ore de studiu individual (pe semestru) =75

Bibliografie 1. Edward Honour, Paul Dalberth, “Oracle8 Secrete”, Teora, Bucureşti, 2001,
obligatorie p.599
2. David Austin, Vijay Lunawat, “Oracle8”, Editura Image 1999, p.794
3. Marin Fotache, „Proiectarea bazelor de date. Normalizarea şi
postnormalizarea. Implementări în SQL şi Oracle”, Bucureşti, Polirom, 2005.