PROFILAXIA

Screening 1
 Tipuri de profilaxie

• Primordială
• Primară
• Secundară
• Terțiară

Screening 2
 Profilaxia primordială
• scop: de preîntâmpinare a apariției și consolidării în
populație a unor componente sociale, economice și culturale
ale modului de viață despre care se știe că pot antrena
creșterea riscului de îmbolnăvire
• În țările subdezvoltate: domină problema bolilor infecțioase
și malnutriția; profilaxia: ameliorarea condițiilor de viață, mai
ales în mediul rural (apă, igienă, locuință, transport)
• În țările dezvoltate: bolile netransmisibile – probleme
prioritare de sănătate; profilaxia: adoptarea de politici
sanitare naționale , programe adecvate antifumat, program de
alimentație sănătoasă, prevenirea HTA, promovarea
activității fizice regulate

Screening 3
 Profilaxia primară

• Urmărește prevenirea apariției bolii, deci reducerea

incidenței bolii prin controlul factorilor cauzali și de risc

• Ex.: activitate fizică adecvată, imunizări, mediu

înconjurător sănătos

Screening 4
 Profilaxia secundară

• Cuprinde măsurile care pot fi aplicate populației și indivizilor

pentru depistarea precoce și intervenția eficientă necesare
corectării abaterilor de la starea de sănătate constatate
• Se realizează în perioada dintre debut și momentul obișnuit
al diagnosticului (între debutul real și cel aparent al bolii)
• Presupune depistarea precoce a bolii, în stadiul
asimptomatic, în care aplicarea tratamentului curativ precoce
poate opri progresiunea bolii
• Cerințe principale pt. un program util de profilaxie secundară:
 să existe o metodă sigură și precisă de depistare precoce a
bolii
 să existe metode accesibile de intervenție profilactică
eficientă prin tratament curativ
Screening 5
 Profilaxia terțiară

• Se referă la activități clinice necesare pentru a

preveni evolutivitatea sau a reduce complicațiile după
ce boala este deja manifestă
• Cuprinde măsurile menite să reducă leziunile și
infirmitățile, să reducă la minim suferința produsă de
boală și să contribuie la adaptarea bolnavului la
situația de incurabil.

Screening 6
SCREENING-UL

Screening 7
 SCREENING: DEFINITIE

• Screening-ul este o examinare de masă

care constă în aplicarea unui ansamblu
de procedee şi tehnici de investigaţie
asupra unui grup populaţional în scopul
identificării de prezumţie a unei boli,
anomalii sau factori de risc.

Screening 8
 IPOTEZELE care stau la baza practicarii
examenului de screening:
• Intr-o populatie exista boli si bolnavi necunoscuti

• Identificarea bolii in perioada ei de latenta face ca

eficacitatea si eficienta interventiilor sa fie mai mare.

•Tratamentele efectuate in stadiile precoce ale bolii

sunt mai ieftine si mai eficace (boala nu se
agraveaza, se previn decesele premature).

Screening 9
 SCREENING: SCOPURI
 Menţinerea sănătăţii şi prevenirea apariţiei bolii în
ipoteza în care scopul screeningului este depistarea
factorilor de risc. Prin acest scop screeningul poate fi
încadrat în măsurile de profilaxie primară.
 Depistarea precoce a bolilor. (se încadrează în
măsurile de profilaxie secundară).
 Determinarea prevalenţei unei boli sau factori de
risc. Prin acest scop screeningul este un instrument
pentru planificarea şi programarea sanitară.
 Diagnosticul stării de sănătate a unei colectivităţi.
 Evaluarea unor programe de sănătate publică
aplicate în populație.
 Determinarea prezenţei unei asociaţii.
 Prevenirea și controlul unor boli contagioase (examen
radiologic pentru tuberculoză, examen serologic pentru
boli venerice, triajul serologic al donatorilor de sânge)Screening 10
 MODALITATI DE REALIZARE A UNUI
SCREENING
• Anchetele prin interviu sau chestionar
completat de catre persoana investigata. Indicate,
in special, pentru screeningul care vizeaza
comportamentele si anchetele facute in
gospodarii.

• Anchetele medicale : efectuarea unui examen

clinic, paraclinic sau combinat (interviu, examen
clinic si paraclinic)

Screening 11
MODELUL GENERAL AL UNUI EXAMEN DE
SCREENING

Screening 12
 PRINCIPALELE TIPURI DE EXAMENE
SCREENING (TRIAJ)

• Triajul simplu sau de masa – aplicarea unui

singur test pentru depistarea unei singure stari
patologice

• Triajul multiplu - folosirea mai multor teste de

screening cu aceeasi ocazie si in acelasi
scop

• Triaj multifazic - folosirea mai multor teste de

screening in mai multe etape pentru acelasi
scop (ELISA si Western Blot pentru infectia
cu HIV)
Screening 13
 PRINCIPALELE TIPURI DE EXAMENE
SCREENING (TRIAJ)
• Triaje selective sau tintite – aplicate unor
grupuri cu expuneri specifice (patologia
profesionala: plumb, azbest)

• Triaj ocazional sau oportunist –forma de triaj

curent limitat la pacientii ce solicita consult
medical pentru diferite alte motive

• Triaj repetat si continuu – aplicat in

programele de supraveghere a sanatatii unei
populatii

Screening 14
 CRITERIILE de alegere a bolilor care să
facă obiectul unui screening
 boala să constituie o problemă de sănătate (prevalenţă mare,
gravitate mare prin consecinţele sale medicale şi sociale: evoluţie
fatală, absenteism, invaliditate);
 boala să fie decelabilă în etapa de latenţă sau în formele sale
de debut asimptomatic;
 exista un test de screening eficace, capabil sa deceleze boala
in faza asimptomatica si acceptabil pentru populatia testata;
 istoria naturală a bolii să fie cunoscută, in special evolutia de
la faza de latenta la faza simptomatica;
 exista mijloace potrivite si disponibile de diagnostic si
tratament pentru bolnavii decelati prin screening;
 tratamentul să fie acceptat de bolnavi;
 strategia de tratament şi supraveghere să fie agreată de
administraţia sanitară;
 costul acţiunii să nu disproportionat in raport cu costul
global al ingrijirilor medicale impuse de boala depistata tardiv;
 este necesara asigurarea continuitatii actiunilor de decelare a
Screening 15
cazurilor prin testul screening
 CALITĂŢILE PROBELOR DE SCREENING
 să nu facă rău (să nu provoace accidente);
 să poată fi aplicate rapid;
 să aibă cost redus;
 să fie simple;
 să fie acceptate de către populaţie, astfel încât numărul non-
răspunsurilor să fie minim;
 să aibă o validitate corespunzătoare;
 să aibă o valoare predictivă bună;
 să aibă o reproductibilitate (fiabilitate) care să ofere o consistenţă
(stabilitate) bună;
 să aibă randament bun (medical şi economic):
 pentru bunul mers al unui screening este necesară selecţionarea
şi instruirea personalului medical superior, a personalului sanitar
mediu şi a personalului nemedical (biologici, chimişti, psihologi,
statisticieni, informaticieni) care participă la efectuarea studiului.

Screening 16
 Validitatea
BOALA
Total
+ -

Rezultatul + RP FP P
probei de
screening - FN RN N

Total B NB n
Reprezintă capacitatea unei probe de a identifica corect ceea ce este
pusă să identifice (frecvenţa cu care rezultatele probei sunt cofirmate prin
procedee diagnostice mai riguroase). Se exprimă şi se măsoară prin
sensibilitate şi specificitate.
Sensibilitatea este capacitatea unei probe de a identifica corect pe cei
care au boala. Exprimă proporţia rezultatelor real pozitive în masa bolnavilor.
Este o probabilitate condiţionată: exprimă probabilitatea de a fi pozitiv cu
condiţia de a fi bolnav. RP
Sensibilit atea  x100
B
Specificitatea este capacitatea unei probe de a identifica corect pe cei
care nu au boala. Exprimă proporţia rezultatelor real negative în masa
nonbolnavilor. Este o probabilitate condiţionată: exprimă probabilitatea de a fi
negativ cu condiţia de a nu fi bolnav.
RN
Specificit atea  x100
NB
 Program de screening pentru cancerul mamar -
screeningul a constat in mamografie. Rezultatele au
fost:

Cancer mamar
Neconfirmat Total
Confirmat

Pozitiv 132 983 1115

Rezultatele
Negativ 45 63650 63695
testului
de screening Total 177 64633 64810

Sensibilitatea= 132/177 = 74.6%

Specificitatea = 63650/64633 = 98.5%
Interpretare: Testul de screening a fost foarte bun pentru
detectarea femeilor sanatoase (specificitatea) dar nu a
depistat 25% din femeile care aveau cancer (sensibilitatea)
Screening 18
- o probă cu sensibilitate mare va determina o proporţie
a fals-negativilor mică, deci se vor pierde puţini bolnavi
care nu vor fi identificaţi de probă;
- - o probă cu specificitate mare va determina o
proporţie a fals-pozitivilor mică, deci va fi pus în evidenţă
un număr mic de persoane nonbolnave ca fiind bolnavi.
- Validitatea unei probe de screening depinde de
pragul de separare ales pentru probă, schimbarea
pragului determinând modificarea sensibilităţii şi
specificităţii.

- Creşterea validităţii se poate face prin aplicarea mai

multor teste în serie sau în paralel (de exemplu pentru
depistarea diabetului zaharat - glicemia şi glicozuria).
 Valoarea predictiva
Valoare predictiva (VPR) a probei de screening este importanta
pentru clinician, interesat sa utilizeze o proba care sa aiba sansa cea
mai inalta de a identifica corect boala.

Valoarea predictiva pozitiva (valoarea predictiva a unui rezultat

pozitiv) exprima proportia real-pozitivilor (RP) in masa persoanelor
cu test pozitiv (P).
RP
VPR(+) = — x 100
P
Este o probabilitate conditionata: Arata probabilitatea ca
persoana testata sa prezinte boala daca testul este pozitiv

Screening 20
Valoarea predictiva negativa (valoarea predictiva a unui
rezultat negativ) exprima proportia real-negativilor (RN)
in masa persoanelor cu test negativ (N).
RN
VPR(-) = ——— x 100
N
Este o probabilitate conditionata: exprima probabilitatea
ca persoana testata sa nu prezinte boala cautata daca
testul este negativ.
Valoarea predictiva a unei probe nu depinde de alegerea
pragului de separare. Ea depinde de prevalenta bolii in
populatie.
Daca prevalenta bolii in populatie este mare, creste VPR(+)
si scade VPR(-).
Daca prevalenta bolii in populatie este mica, scade VPR(+) si
creste VPR(-).
Pentru a creste valoarea predictiva pozitiva, testul de
screening se face la populatia supusa factorului de risc.Screening 21
 Screening pentru cancerul mamar

Cancer mamar
Cancer Cancer Total
confirmat neconfirmat

Pozitiv 132 983 1115

Test Negativ 45 63650 63695
screening Total 177 64633 64810

VP+ = 132/1115 = 11.8%

VP- = 63650/63695 = 99.9%
• Valoarea predictiva va creste cand
cresc sensibilitatea, specificitatea si
prevalenta bolii.

• De exemplu, VP+ va creste daca se

efectueaza screeningul pentru cancer
mamar pe populatia la risc inalt (femei
cu istoric familial de cancer mamar)

Screening 23
Masurarea sensibilitatii, specificitatii si
valorilor predictive ale unui test se utilizeaza
si in activitatea curenta clinica, pentru
aprecierea calitatilor probelor de screening,
prin compararea lor cu probe foarte sigure
(de exemplu, compararea calitatii examenului
radiologic al stomacului pentru diagnosticul
cancerului gastric, cu gastroscopia).

Screening 24
 Reproductibilitatea
Sau consistenţa unei probe este gradul de stabilitate al acesteia,
care poate fi dovedit când o măsurătoare se repetă în condiţii identice
(capacitatea probei de a da rezultate asemănătoare, atunci când este aplicată
în condiţii asemănătoare în aceeaşi populaţie, de către persoane diferite).

Acurateţea reprezintă gradul în care măsurătoarea sau estimarea

bazată pe o anumită măsurătoare, prezintă valoarea reală a caracteristicii
măsurate.
Pentru clinician este foarte importantă acurateţea probei, iar pentru
epidemiolog reproductibilitatea ei.
Reproductibilitatea înaltă a unei probe nu garantează şi o validitate
înaltă. În schimb, o validitate înaltă a unei probe oferă, de regulă, şi o
reproductibilitate înaltă.

Pentru ca o probă să fie cât mai reproductibilă este necesar ca:

- proba să fie standardizată (să se lucreze cu acelaşi aparat pentru toată
lumea);
- personalul care lucrează să fie instruit în vederea realizării probei;
- probei să i se asigure controlul.
 Pentru măsurarea reproductibilităţii unei probe este necesar
ca datele obţinute de diferiţi observatori să fie prezentate într-un
tabel de contingenţă ―2x2‖.
Rezultatele I Rezultatele II observator
Total
observator + -
+ a b a+b

- c d c+d

Total a+c b+d n

1. Coeficientul simplu de reproductibilitate observată sau procentul de

concordanţă observată este raportul dintre suma rezultatelor
concordante şi numărul total al persoanelor examinate. ad
P0 
n
2. Coeficientul de corelaţie intraclasă sau
coeficientul de concordanţă kappa (K): P 0  Pc
Pc=proporția așteptată a concordanței K 
1  Pc

Coeficientul kappa poate lua valori între -1 şi 1.

k = -1 semnifică lipsa totală a unei reproductibilităţi (discordanţă
totală a rezultatelor);
k = 1 semnifică reproductibilitate maximă (toate rezultatele sunt
similare).
 Randamentul
Randamentul medical al probei de screening
este raportul dintre numarul de cazuri depistate
si numarul de subiecti investigati. Acest raport
este de dorit sa fie cat mai mare posibil.

Randamentul economic poate fi apreciat prin

costul unui caz depistat. Se calculeaza prin
raportul dintre suma costurilor tuturor probelor
efectuate (costul probei inmultit cu numarul de
determinari) si numarul de cazuri depistate.

Screening 27
 Erori care pot aparea in programele de
screening
1. erori legate de perioada prodromala, dintre
debutul real si cel aparent al bolii
Perioada de supravietuire poate sa para mai lunga in
mod eronat la cazurile detectate prin screening,
numai datorita faptul ca diagnosticul a fost stabilit
mai devreme in cursul evolutiei bolii.
Eroarea poate fi evitata studiind o populatie supusa
screening-ului si o populatie martor, comparand
indicii de mortalitate pe grupe de varsta si mai
putin indicele de supravietuire raportat la
momentul diagnosticului pentru cele doua
populatii.
Screening 28
 Erori care pot aparea in programele de
screening
-2. erori datorate vitezei de evolutie a bolii
Pentru bolile cu evolutie lenta (ex. unele forme de
cancer), apare falsa concluzie ca screening-ul si
tratamentul realizate precoce ar fi mai eficiente

-3. erori generate de complianta (de acceptarea

si respectarea prescriptiei medicale)
Aceste doua tipuri de erori se pot evita pe baza
unor studii controlate randomizate.

Screening 29
Screening 30
Screening 31
Screening 32
PROGRAME NAŢIONALE DE SĂNĂTATE
PUBLICĂ FINANŢATE DE MS

Screening 33
 PROGRAME NAŢIONALE DE SĂNĂTATE
PUBLICĂ FINANŢATE DE MS PENTRU ANII
2017-2018

Screening 34
PROGRAME NAŢIONALE DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
FINANŢATE DE MS PENTRU ANII 2017-2018

Screening 35
Screening 36
Screening 37
Screening 38
Screening 39
Screening 40
Screening 41
 5 PROGRAME NAȚIONALE DE SCREENING,
CU FINANȚARE EUROPEANĂ
NERAMBURSABILĂ

• organizarea de programe de depistare precoce (screening),

diagnostic și tratament precoce al tuberculozei
• programul național de depistare a cancerului de col. Noutatea
programului de screening constă în introducerea testării HPV
în regim pilot pentru femeile cu vârsta cuprinsă între 30 şi 64
ani.
• programul național de depistare al cancerului de sân:
• programele de depistare (screening), stadializare și acces la
tratament al pacienților cu boli hepatice cronice secundare
infecțiilor virale cu virusuri hepatitice B/D și C:
• programe şi servicii de sănătate de prevenție, depistare
precoce, diagnostic și tratament precoce prenatal
Screening 42
 Concluzii
• In cadrul profilaxiei secundare, instituirea
programelor de screening poate aduce beneficii
substantiale prin depistarea precoce a bolilor, avand
drept consecinta reducerea mortalitatii si
morbiditatii.
• Criteriile de care depinde eficacitatea si utilitatea
screening-ului se refera la boala cercetata,
tratamentul acesteia, precum si caracteristicile
testului de screening.
• Testul de screening trebuie sa aiba cost scazut, sa
fie acceptabil si sa aiba o validitate crescuta
• Pentru a mari eficienta testarii se prefera
investigarea grupelor cu risc crescut. Screening 43