Nr.

3 (1615), anul XXXIII

22 ianuarie 2021
16 pagini
4 lei
www.viata-medicala.ro

Pământul este
o singură ţară,
iar oamenii
sunt cetăţenii ei.
Baha’u’llah

Idei care
inspiră
OPINII
M-am „cipat”
Eșecul campaniei de
vaccinare anti-COVID
va transforma infecţia
cu SARS-CoV-2 într-un
locatar periculos al ţării
noastre, avertizează
prof. dr. Florin
Mihălţan. Epidemiile
de COVID vor deveni
un lucru sezonier, iar
mutaţiile vor fi din ce
în ce mai periculoase.
PAGINA 5

Medic în
România

Trebuie să găsești TED a devenit aproape sinonim cu ideea de

PAGINILE 8-9

soluţii pentru orice conferinţe accesibile online, în care oameni

situaţie, astfel încât pregătiţi și entuziaști împărtășesc povești prin care
să rămâi pe piaţă. informează, inspiră și determină schimbarea în bine.
Dr. Raluca Drăghici, medic dentist.
PAGINA 15 Inclusiv în sănătate.
OFERTA SPECIALĂ DIRECȚIONEAZĂ 3,5% DIN IMPOZITUL PE VENIT
PENTRU SĂNĂTATE ŞI EDUCAȚIE PÂNĂ PE 25 MAI.
Direcționează 3,5%
din impozit
www.fundatiareginamaria.ro
ÎN FAȚA SORȚII SUNTEM TOȚI VULNERABILI
TRIMITE PRIN SMS LA 8844 CUVÂNTUL SOARTA (2 € pe lună)
Și ajută un bolnav lăsat în afara sistemului să meargă la doctor www.fundatiareginamaria.ro
Nr. 26 (1586), anul XXXII
DIRECȚIONEAZĂ 3,5% DIN IMPOZITUL PE VENIT
PENTRU SĂNĂTATE ŞI EDUCAȚIE PÂNĂ PE 30 IUNIE.
Direcționează 3,5%
din impozit
www.fundatiareginamaria.ro

Nr. 24 (1584), anul XXXII

ACTUALITATE
pentru abonamente s-a prelungit
Nr. 14 (1574), anul XXXII
10 aprilie 2020 3 iulie 2020 19 iunie 2020
16 pagini 16 pagini 16 pagini
4 lei 4 lei 4 lei
www.viata-medicala.ro www.viata-medicala.ro www.viata-medicala.ro

Pe înţelesul tuturor
Pământul este Pământul este Pământul este
o singură ţară, o singură ţară, o singură ţară,
iar oamenii iar oamenii iar oamenii
sunt cetăţenii ei. sunt cetăţenii ei. sunt cetăţenii ei.
Baha’u’llah Baha’u’llah Baha’u’llah

Caravanele
De
Internaţionale MEDICINA
Medic în ALTFEL
OPINII
România Coliziunea Paradoxurile COVID-19
#DinRecunostinta
medicale, Gripă –
Prevenirea Caracteristicile nemaiîntâlnite ale SARS-CoV-2

ce

?
supraîncălzirii au determinat apariţia unor informaţii

imaginea sănătăţii
organismului contradictorii în lumea medicală, mai ales în ceea
COVID-19

rural
Supraîncălzirea organis-
ce privește tratarea infecţiei cu noul coronavirus.
mului ca urmare a purtării Între subiectele intens dezbătute se numără

din mediul
Asocierea dintre gripă și
COVID-19 ar putea avea
consecinţe letale. De aceea,
Urgenţele stomatologice rata de vaccinare anti-gripală
în starea de urgenţă trebuie să crească.
ne
prelungite de echipamente de utilizarea hidroxiclorochinei și a ibuprofenului
protecţie poate fi prevenită. în schemele terapeutice administrate
Vă prezentăm câteva dintre pacienţilor, dar și rolul „protector” al nicotinei
acestea, propuse de o echipă
în faţa COVID-19. PAGINA 5
de cercetători din Olanda.

sperie
PAGINA 2 PAGINA 16
Serviciile medicale stomatologice ACTUALITATE

”
sunt supuse unor constrângeri
severe în contextul actual. O Implantul Bolile hematologice
dramă pentru pacienţi este că
nu mai sunt deschise cabinetele
dentar este și pandemia
dentare private, iar acele cabinete echivalentul Prof. dr. Daniel Coriu, șeful Secţiei de
Hematologie Clinică și Transplant
stomatologice din incinta unor
unităţi medicale au fost și ele fundaţiei unei Medular de la Institutul Clinic Fundeni,
închise temporar. PAGINA 4
case. Nu o vede

până la 31 ianuarie 2021 PAGINA 11

arată că în managementul bolilor

nimeni, dar nu hematologice evitarea neutropeniei

ACTUALITATE
Alergiile sezoniere
în pandemie
Populaţia se arată confuză
din cauza instalării precoce
a sezonului alergiilor.
În contextul actual, este
esenţială diferenţierea între
simptomatologia asociată
acestora și tabloul clinic generat
de COVID-19. Dacă pacienţii
este un aspect esenţial. La unii pacienţi
se poate construi cu boli cronice grave este bine să se
în lipsa ei. amâne administrarea anumitor anticorpi
monoclonali. Chimioterapia la dozele
Dr. Avram Manea, asistent standard trebuie continuată. PAGINA 3
universitar la Facultatea
de medicină dentară din
Cluj-Napoca. PAGINA 15
Enzimoterapia
la domiciliu
OPINII Pacienţii cu boli lizozomale, precum bolile
Mai vreau Gaucher, Fabry sau Pompe, care au în
stomatologie după mod obișnuit o interacţiune constantă cu

Preţuiește
experimentează dispnee și
mialgii asemănătoare gripei,
ar trebui să ia în considerare
o afecţiune severă, inclusiv
mediul spitalicesc, au adresat un memoriu
pandemie? Ministerului Sănătăţii și Casei Naţionale de
Medicina dentară este Asigurări de Sănătate prin care solicită un
în schimbare. Iar cei mai
Prin ce se cadru legal pentru administrarea tratamentului

ceea ce ai
COVID-19. PAGINA 2 flexibili la adaptare sunt
perfuzabil la domiciliu. În lume există ţări

Ziua mondială a bolii

tinerii. În condiţiile în care
toţi absolvenţii acestui an, deosebește 5G care au rezolvat favorabil această problemă,

Parkinson o generaţie SARS-CoV-2, au

fost afectaţi de lipsa practicii
de 3 sau 4G considerând benefică măsura.
PAGINA 10
Persoanele cu boala Parkinson nu

Vaccinul împotriva COVID-19 poate fi

sunt considerate momentan ca
fiind la risc extrem în cazul unei
infectări cu noul coronavirus. Spe-
cialiștii recomandă însă, continua-
rea medicaţiei antiparkinsoniene și
respectarea măsurilor generale de
clinice în studenţie, sunt ne-
cesare modificări legislative
Medicina m-a
care să ajute atât la obţinerea
de competenţe, cât și la reali-
ajutat enorm.
zarea unei educaţii sanitare
pentru populaţie PAGINA 6

F
izolare și igienă. PAGINA 6 Rucsandra Hurezeanu a devenit în

cât mai e
ultimii ani unul dintre cei mai
Avertismentele ondatorul REUNIUNI MEDICALE PAGINA 11 importanţi antreprenori în domeniul
COVID-19 proiectului dermatocosmeticii românești.
„Dacă nu înveţi cât ești tânăr, „Caravana Aderenţă și inerţie PAGINA 15

clinică la graniţa dintre

îţi vei petrece restul zilelor
plângându-te de eșecuri”, spune cu Medici”, dr.
Spre deosebire de generaţiile anterioare

D
un vechi proverb chinezesc.
Mihai Ranete, vorbește
acă ai un ceas medicul roman pe vreme în ce privește măsurile de Recuperarea Actuala pandemie are
coloratură politică, economică despre importanţa caravanelor medicale,
specialităţi de antene, care sunt pasive, antenele 5G
elveţian, indicat de „război”. Lupta lor cu autoprotecţie pe care toţi medicală este
ar fi să-l folosești dușmanul nevăzut se poartă le-au învăţat în facultate, și
și culturală și ar trebui să
fie o lecţie pentru indivizi și mai ales că în ţara noastră există din Complianţa și aderenţa sunt sisteme active, care permit formarea
pentru reglarea în spitale mai mult sau mai pe care, ajungând în spitale, foarte ofertantă în luna mai cadrul legal necesar pentru
pacienţilor la terapiile
undelor electromagnetice și direcţionarea

Important! Din cauza restricţiilor impuse de

celorlalte ceasuri, spune
doctorul Cristian Sever
Oană în povestirea sa despre
puţin organizate, cu circuite
mai bine sau mai prost
implementate, cu finanţare
nu le-au mai găsit puse în
aplicare cu stricteţe. „Este
o lecţie fundamentală care
comunităţi. PAGINA 7 prescrise sunt influenţate
toate bolile cronice. de o multitudine de factori.
Dr. Elena Luminiţa Sidenco
desfășurarea serviciilor medicale de Prin diferite strategii, lor spre telefoane. Iar asta ne sperie…
acest fel. Acesta a mers în multe sate și medicul își poate determina PAGINILE 8-9

Galenus. Majoritatea cadrelor
medicale confruntate cu
epidemia de COVID-19 nu au
și instruire variabile.
Numărul cadrelor medicale
infectate în România trage
Suntem sau nu
susţine importanţa creării
trebuie însușită de întregul unui sistem de contacte pacienţii să urmeze terapiile
personal medical”, subliniază între specialiști, în comune ca medic voluntar și subliniază pe termen lung. În plus,
profesorul Sorin Rugină. că prăpastia dintre rural și urban este perioada pe care o traversăm evaluarea acestora fiind

în pericol?
beneficiul pacienţilor.
luxul alegerii pe care a făcut-o un semnal de alarmă și PAGINILE 7-10 PAGINA 15 a pus la încercare și mai efectuată preponderent la
foarte adâncă. PAGINILE 8-9 mult complianţa pacienţilor, distanţă.

efectuat atât la femeile însărcinate, cât

#DinInimapentruVoluntari
VOLUNTARII NU AU NEAPĂRAT MULT TIMP LIBER,
EI AU DOAR INIMĂ. (Elizabeth Andrew)
Pagina
15
pandemia de COVID-19, persoanele care doresc să se
aboneze la ziar, la sediul redacţiei, sunt rugate să
sune în prealabil la 0743.166.066 pentru o
programare. Abonamente se pot contracta și prin
interme­diul www.medichub.ro sau cu plata prin
mandat poștal.
și la persoanele cu boli hematologice
maligne, au atras atenţia medicii
români într-o dezbatere. La persoanele
cu boala Gaucher, vaccinul nu trebuie
făcut în aceeași zi cu terapia de
substituţie. PAGINA 3
www.viata-medicala.ro
2 VIA�A MEDICALĂ
22 ianuarie 2021 l Nr. 3
Livrare record de Favipiravir în România
Peste 1.100.000 de tablete de Favipiravir au intrat săptămâna aceasta în România, po-
trivit unui comunicat al companiei Terapia din Cluj-Napoca. Această nouă tranșă de me-
dicamente este cea mai mare livrată până în prezent în ţara noastră. Până acum, compa-
nia clujeană a adus pe teritoriul românesc peste 770.000 de tablete de Favipiravir care au
fost distribuite spitalelor, pentru tratarea formelor ușoare și medii de COVID-19. Dozele
au fost utilizate pentru tratarea a 10.000 de persoane cu forme medii și ușoare ale infecţi-
ei cu SARS-CoV-2. În prezent, se poartă discuţii cu autorităţile pentru extinderea accesu-
lui la acest medicament pentru tratarea pacienţilor în centrele ambulatorii, precum și în
cabinetele medicilor de familie, a anunţat dr. Dragoș Damian, CEO Terapia.
Cristina Ghioca
Actualitate
VACCINAREA ANTIGRIPALĂ, ESENŢIALĂ ODATĂ
CU RELUAREA CURSURILOR
Părinţii ar trebui să ia în considerare administrarea vaccinului gripal la copii, mai ales în
contextul redeschiderii școlilor, atrage atenţia Societatea Naţională de Medicina Familiei
(SNMF), într-un comunicat de presă. „Imunizarea antigripală rămâne chiar și în această
perioadă extrem de importantă pentru a reduce riscul unei duble infectări – cu virus gri-
pal și SARS-CoV-2 și pentru a evita posibile complicaţii determinate de virusul gripal în
rândul copiilor și al comunităţii”, spune dr. Dina Mergeani, președinte SNMF. În opinia sa,
acest lucru este cu atât mai important cu cât vaccinurile anti-COVID aprobate până la acest
moment nu se adresează copiilor sub vârsta de 16 ani.
Cristina Ghioca

Terapii
VIAŢA MEDICALĂ
publicaţie săptămânală
Fondator
dr. MIHAIL MIHAILIDE

noi pentru
Director editorial
dr. LAURA DAVIDESCU
Redactor șef
DAN DUMITRU MIHALACHE

pacienţii
Redactori
dr. DIANA ANDRONACHE,
dr. ROXANA DUMITRIU,
FLORENTINA IONESCU,
CRISTINA GHIOCA,

cu boli
DORINA NOVAC, dr. ALINA SIMACHE
Colaboratori permanenţi
dr. MĂDĂLINA EUGENIA BADEA,
dr. RALUCA BULEA,
prof. dr. RADU-SEPTIMIU CÂMPIAN,

incurabile
dr. MONICA-EMILIA CHIRILĂ,
prof. dr. ALEXANDRU VLAD CIUREA,
dr. RICHARD CONSTANTINESCU,
dr. CAMELIA CRISTINA DIACONU,
dr. GABRIEL DIACONU,
prof. dr. DAN L. DUMITRAȘCU,
dr. RADU GOLOGAN, Parteneriatele între companii pot
dr. ALEXANDRA GUŢĂ,
dr. NICOLAE-IORDACHE IORDACHE,
determina accelerarea pătrunderii pe
dr. ALEXANDRA MIHAI, dr. GABRIELA piaţă a medicamentelor noi, datorită
MIHĂILESCU, prof. dr. FLORIN
MIHĂLŢAN, dr. CORNELIA PARASCHIV,
cercetărilor efectuate în comun.

R
dr. VIOREL PĂTRAȘCU,
acad. CONSTANTIN POPA,
PAULA ROMANESCU, CANDID STOICA, ecent, U.S. Food and Drug Adminis-
dr. VLAD STROESCU, tration (FDA) şi-a dat acordul pentru
DEMOSTENE ȘOFRON, demararea primului studiu din SUA
dr. FLORINA VÎRNĂ
Grafică pagina 1
care va investiga pacienţi cu boală
ANDREI POPESCU Parkinson la care s-au administrat injectabil
Tehnoredactare celule stem pluripotente, acestea urmând să
GINA MANCIU
se transforme în neuroni dopaminergici. Este
Corectură
VIOLETA MOCANU vorba despre un studiu de fază I realizat pe pa-
EDITOR cienţi cu boală Parkinson avansată, aprobat în intermediul terapiilor mo- de la IONIS Pharmaceuticals,
cadrul programului Investigational New Drug. leculare, cum este cea cu celule au intrat recent în studii de fază II,
„Terapia celulară cu celule stem pluripotente stem, și al terapiilor genice, pacienţii și medi- la pacienţi cu boală renală în stadiu terminal.
ar putea schimba fundamental tratamentul cii pot înlocui tratamentele simptomatice cu Calea de inhibiţie FXI poate oferi protecţie
bolii Parkinson, în care nu există deocamda- soluţii curative. împotriva evenimentelor tromboembolice, fără
tă tratamente modificatoare de boală”, a spus a exista un risc crescut de sângerare. Aceasta
Emile Nuwaysir, CEO BlueRock Therapeutics, Studii în patologia cardiovasculară poate fi o soluţie terapeutică pentru pacienţii la
cu ocazia evenimentului Pharma Media Day, Compania Bayer a demarat și un program care deocamdată nu există terapii optime.
Director general
desfășurat recent în mediul online. BlueRock privind o clasă nouă de anticoagulante, care Un alt medicament în cercetare este
dr. SIMONA MELNIC
Director vânzări este una dintre companiile care au fost achi- ţintesc Factorul XI. Astfel, o moleculă mică Vericiguat, dezvoltat de Bayer în parteneriat cu
MIRCEA TOMESCU ziţionate recent de Bayer și care operează de inhibitor FXIa a intrat într-un program MSD, studiile vizând tratamentul pacienţilor
Marketing și Publicitate  independent. de fază IIb (PACIFIC), cu peste 4.000 de cu insuficienţă cardiacă cu fracţie de ejecţie
NADINE DUMITRESCU,
dr. MARIANA MINEA
Alt subiect prezentat a fost cel al terapiilor pacienţi planificaţi pentru a fi înrolaţi. În plus, redusă. Din iulie 2020, medicamentul este
Financiar-contabilitate genice, care corectează o genă defectă cu aju- un anticorp anti-FXIa şi un oligonucleotid evaluat cu prioritate în vederea aprobării de
CORINA PUPEZESCU, MARIA STEMATE torul unor adenovirusuri ce transportă gena antisens conjugat de ligandul FXI (FXI-LICA), către FDA.
Secretariat sănătoasă la locul care necesită reparaţie. Prin pe care Bayer îl dezvoltă sub licenţă exclusivă Dr. Ana Mihai
DANIELA RADU

Cum vor fi plătite cadrele medicale

Difuzare
BERTA ALEXE
Adresa: Green Gate,
bd. Tudor Vladimirescu nr. 22,
etaj 11, sector 5, București

din centrele de vaccinare anti-COVID

Telefon: 021.315.61.09;
Fax: 021.315.69.80;
Publicitate: 0729.729.737
E-mail: redactia@viata-medicala.ro
Website: www.viata-medicala.ro
ISSN 1220-5354
Tiparul executat de Deasign Print Autorităţile au stabilit beneficiază de un tarif pe serviciu despre un bonus, ci despre plată
ABONAMENTE tariful orar diferenţiat de calculat astfel: pentru primele 50% pentru muncă și responsabilitate
În perioada 1–20 a fiecărei luni, la toate
care va beneficia personalul din totalul persoanelor înscrise pe suplimentară. Ne bazăm pe ei să îi
oficiile poștale din ţară, se pot încheia
abo­na­mente la „Viaţa Medicală” până la medical implicat în procesul lista proprie, eligibile la vaccina- informeze, să îi programeze și să îi
sfârșitul anului 2021. În Catalogul de presă re: 30 lei/serviciu; peste pragul de monitorizeze pe pacienţi, mai ales
de vaccinare împotriva
al Poștei Române, „Viaţa Medicală” 50,001% din total: 50 lei/serviciu; pe cei care întâmpină dificultăţi în
figurează la Nr. 23078. COVID-19. peste pragul de 60,001% din total: acest proces”, a declarat Vlad Voi-

Abonamentele se pot încheia și direct
în redacţie, pe toată durata lunii, pentru o
perioadă de 1, 3, 6 sau 12 luni.
Titularii abonamentelor pe 12 luni
sunt creditaţi astfel:
– membrii Colegiului Medicilor
Stomatologi din România – 5 ore de EMC;
– membrii Colegiului Farmaciștilor din
România – 10 ore de EFC;
– membrii OBBCSSR – 7 credite FPC;
– membrii OAMGMAMR – 5 ore de EMC.
Detalii la tel.: 021.315.60.60, de luni
până joi, orele 10-15, sau prin e-mail:
abonamente@viata-medicala.ro.
Conducerea săptămânalului
„Viaţa Medicală” respectă opiniile
titularilor de rubrică (persoane fizice sau
juridice), ale colaboratorilor ocazionali
și ale redactorilor săi, chiar dacă nu
întotdeauna și le însușește, câtă vreme
acestea sunt argumentate și exprimate într-
un limbaj decent.
P
entru activitatea prestată în
cadrul centrelor de vaccinare,
personalul medico-sanitar și regis-
trator beneficiază de plată pentru
timpul efectiv lucrat la un tarif
orar diferenţiat: 90 lei/oră pentru
medici; 45 lei/oră pentru asis-
tenţi medicali; 20 lei/oră pentru
registratorii medicali, potrivit
unei Ordonanţe de Urgenţă acordate
aprobată săptămâna trecută.
Totodată, medicii de familie
care informează, programează
la vaccinare, monitorizează și
raportează reacţiile adverse pen-
tru persoanele de pe listele proprii
60 lei/serviciu. Toate sumele de
mai sus sunt brute. „Nu vorbim
Tarifele
prevăzute
pentru medicii de
familie sunt aplicabile
exclusiv pentru serviciile
persoanelor înscrise
pe platforma de programare
și validate ca servicii de
vaccinare în Registrul
electronic naţional de
vaccinare.
culescu, ministrul Sănătăţii.
Pentru serviciile pe care le
acordă persoanelor care nu au
un medic de familie sau pentru
cele cărora medicul de familie
nu le asigură aceste servicii în 20
de zile de la demararea fiecărei
etape de vaccinare, medicii
de familie beneficiază și de
următoarele tarife: 15 lei /serviciu
pentru activitatea prestată în
vederea informării, programării
la vaccinare, monitorizării și
raportării reacţiilor adverse; 30 anterior, realizează și vaccinarea
de lei/serviciu în cazul în care, propriu-zisă în cabinetul său.
pe lângă activităţile descrise Florentina Ionescu
Actualitate VIA�A MEDICALĂ
22 ianuarie 2021 l Nr. 3
3

Editorial
N e petrecem cea mai mare
parte din vieţile noastre în
Liminalitatea locuri bine delimitate, în spaţii și
perioade previzibile, consolidate
de pereţi și rutine, spaţii în care fi-
ecare lucru își are locul său firesc,
în care noi înșine avem un loc, un
nume, o funcţie. Aceste locuri sunt
rândurile scrise ale realităţii. Dar,
oricât ne-am dori, oricât de mare
ar fi nevoia noastră de homeosta-
zie, din când în când ne pierdem
rutina, previzibilitatea, ba chiar și
identitatea.
Din când în când, cădem prin-
tre rânduri. Ajungem în acele spaţii
Dr. Vlad Stroescu în care nimic nu e sigur sau stabil,
unde trăiești o emoţie aparte, ce îţi
transmite că ceva este pe cale să se
întâmple. Este ca și când ai trece
dintr-o încăpere în alta, dar pragul
dintre ele nu e doar o linie, ci un
întreg purgatoriu.
Etnologii sunt cei care s-au gân-
dit prima dată la praguri, la început
de secol XX, întrebându-se ce se în-
tâmplă cu un om atunci când este
pe cale de a urma un rit al trecerii, și
nu e considerat nici copil, nici adult.
Dar apoi ne-am dat seama că ambi-
guitatea aceasta e des întâlnită, și
poate fi a unui timp, loc, obiect, con-
cept sau chiar persoană.
Mediile medicale, spitalul, ca-
binetul, sala de operaţii, interiorul
ambulanţei sunt astfel „spaţii li-
minale”. Liminalitatea lor derivă,
natural, din cea a suferinţei și bolii.
Suferinţa e o limită de nesuportat
și, deși nu avem acces direct decât
la propria noastră suferinţă și doar
atunci când ea se întâmplă, îi putem
observa caracterul destabilizator
asupra realităţii din contra-efortul
uriaș al medicinei de a ordona lu-
crurile, de a le clasifica, de a deduce
modele acolo unde pare să fie doar
haos. Din rutinele de nezdruncinat
ale spitalului. Chiar și din limbajul
înalt specializat și rece al medicinei,
care nu e, în fond, decât un alt scut,
o altă mască rituală cu care putem
parcurge, în relativă și uneori iluzo-
rie siguranţă, iadul.
Ultimul an a fost și continuă
să fie un an-limită pentru noi toţi.
Și limita din el nu e doar una de tip
medical. Vedem asta din felul în care
medicii nu mai fac faţă în a controla
și clasifica realitatea. Omenirea nu e
un spital, e un organism infinit mai
haotic. Și în trecerea asta a noastră
– către ce, nu știm încă – suntem
nevoiţi să abdicăm, temporar, de la
funcţiile și identităţile noastre, in-
clusiv cele de medic. Suntem altceva
acum, ceva nou, un nou tip de medic,
încă neclar.
Iar nesiguranţa e înspăimântă-
toare, căci nu știm dacă vom ieși din
anul-limită mai buni sau mai răi. Am
putea ieși lipsiţi de orice credit, pan-
demia secându-ne, în mod absurd și
ciudat, de toată încrederea pe care
oamenii o aveau în noi, și asta nici
măcar din cauza vreunei greșeli
evidente a noastră, ci doar ca un ac-
cident antropologic, care va trebui
atent analizat. Sau am putea să ie-
șim mai buni, să găsim o cale înapoi
către pacienţii noștri, un mod de a
vorbi mai puţin mijlocit, mai sin-
cer, mai omenesc. Poate că anul ăsta
vom afla încotro o luăm.

Președinte
nou la
ANMDMR
Roxana Stroe a preluat ofi-
cial, începând de marţi, 19 ia-
nuarie, funcţia de președinte al

Vaccinarea anti-COVID
pe înţelesul tuturor
Personalităţi de marcă din
12 specialităţi medicale au adus
lămuriri privind indicaţiile şi
contraindicaţiile vaccinării împotriva
COVID-19 într-o dezbatere dedicată
publicului larg.
Bolile endocrine nu reprezintă
o contraindicaţie
Prof. dr. Cătălina Poiană a evidenţiat că nu
există nicio boală endocrinologică care să con-
traindice vaccinarea anti-COVID-19: „Cea mai
bună recomandare pe care o putem face pacien-
ţilor este să-și menţină o boală echilibrată din
vaccinului – istoricul de șoc anafilactic sever
la medicamente, mai ales la cele administrate
injectabil, la vaccinuri. De asemenea, la per-
soanele care au primit prima doză şi au avut o
astfel de reacţie alergică există contraindicaţia
pentru rapel.

P
acienţii cu boli hematologice ma­
ligne se pot vaccina, însă numai
după consultarea medicului curant,
a explicat prof. dr. Daniel Coriu, în
cadrul unei dezbateri organizată de Colegiul
Medicilor din România în parteneriat cu Tele-
viziunea Română: „Un răspuns bun la vaccina-
re presupune un sistem imun foarte bun, (...)
din nefericire pentru pacienţii hematologici
lucrurile nu stau chiar aşa: există o imuno-
deficienţă legată de boală”. Potrivit acestuia,
imunochimioterapia afectează suplimentar
sistemul imun, destabilizându-l, motiv pen-
tru care decizia de vaccinare și mai ales mo-
mentul trebuie alese împreună cu medicul
hematolog curant.
Și persoanele cu boala Gaucher pot fi
vaccinate, însă este recomandat ca vaccinul să
nu fie făcut în aceeași zi cu administrarea tera-
piei de substituţie, pacienţii să informeze medi-
cul care îi vaccinează asupra condiţiei lor şi să
rămână sub supraveghere 30 de minute după
vaccinare.
Încă de la începutul pandemiei s-a obser-
vat că persoanele cu obezitate au un risc cres-
cut de a dezvolta forme severe de COVID-19.
De aceea, obezitatea se află pe lista boli-
lor cronice la care se indică vaccinarea
anti-COVID în a doua etapă a campani-
ei, a explicat conf. dr. Bogdan Timar. De
punct de vedere al funcţiei tiroidiene. Pacienţii
trebuie să îşi ia câteva măsuri de siguranţă, atât
în cazul bolilor autoimune tiroidiene, cât şi în
cazul celor adrenale autoimune, precum insufi-
cienţa corticosuprarenală.
Dacă după vaccinare apar reacţii adverse
(febră, durere musculară etc.), pacienţilor li
se recomandă să-şi crească doza substitutivă
glucocorticoidă ca la orice infecţie respiratorie
ușoară”.
Frecvenţa reacţiilor alergice apărute în
urma administrării vaccinului anti-COVID-19
este foarte redusă, a explicat prof. dr. Diana
Deleanu. Date din SUA arată că dintr-un mi-
lion de indivizi vaccinaţi, peste 999.000 de
persoane nu au avut nicio reacţie adversă.
Riscul de reacţii adverse la acest vaccin nu-l
depășește pe cel obișnuit, prezent în cazul
administrării oricărui medicament. Există
totuși o contraindicaţie pentru efectuarea
l ARNm nu modifică genomul,
nu intră în nucleu. Fiind o mică
fracţiune extrem de labilă, după ce şi-a
înmânat informaţia ribozomilor şi a
determinat sinteza proteinelor, acesta
dispare.
Sarcina și vaccinul
anti-COVID-19
Și femeile însărcinate se pot vaccina, acest
lucru fiind chiar indicat, a subliniat prof. dr.
Radu Vlădăreanu. Studiile arată că riscul unei
femei gravide care se infectează cu SARS-
CoV-2 de a face o formă severă a bolii sau de a
deceda este superior femeilor care nu sunt gra-
vide şi suferă de COVID-19: „Există zeci de mii
de femei gravide din SUA care s-au vaccinat
deja şi câteva zeci de mii care urmează. Avem
studiile efectuate pe şoareci pentru vaccinul
Moderna, care au fost publicate la începutul
lunii decembrie, şi care arată că nu există toxi-
citate pe embrion”. Lipsa studiilor randomizate
şi sistematizate la femeile gravide ar fi singurul
argument contra vaccinării, a adăugat specia-
listul. Imunizarea este recomandată și femeilor
care alăptează. titular în Comitetul de evaluare
Dr. Roxana Dumitriu
l Vaccinurile ARNm sunt mai
sigure faţă de cele clasice.
l La pacienţii cu boli autoimune nu
trebuie efectuat vaccinul într-un
puseu de activitate al bolii.
Agenţiei Naţionale a Medi-
camentului și a Dispozitive-
lor Medicale din România
(ANMDMR). Printre obiectivele
sale se regăsesc: mărirea echipei
de experţi, creșterea gradului de
transparenţă, creșterea accesu-
lui pacienţilor la medicamente.
Dr. Roxana Stroe este medic pri-
mar Farmacologie clinică și lu-
crează în cadrul ANMDMR de 11
ani. A condus Direcţia Farmaco-
vigilenţă și Managementul Ris-
cului, iar din 2014 este membru
a riscului în materie de farmaco-
vigilenţă al Agenţiei Europene
pentru Medicamente (EMA).
„Pandemia de COVID-19 este
o perioadă dificilă pentru noi
toţi, dar împreună cu Ministe-
rul Sănătăţii, echipa de profesi-
oniști a ANMDMR va continua
să răspundă prompt provocări-

l Prezenţa patologiei cardiace

preexistente nu reprezintă o
l Persoanele cu afecţiuni
pulmonare cronice au indicaţie
de vaccinare, dacă nu se află într-un
lor (...) și să ofere soluţii rapide
și eficiente, în beneficiul paci-
entului român”, a declarat noul
asemenea, este important ca pacienţii cu președinte al ANMDMR.
diabet zaharat să se vaccineze.
contraindicaţie pentru vaccinare. puseu acut al bolii. Dorina Novac
4 VIA�A MEDICALĂ
22 ianuarie 2021 l Nr. 3 Internaţionale

Vaccinarea anti-COVID la copii, Grupaj realizat de

fezabilă în curând?
dr. Alina Simache

Deși se dorește obţinerea

aprobării vaccinurilor anti-
COVID pentru copii până în
toamnă, datele actuale privind
eficacitatea și siguranţa la
anumite grupe de vârstă sunt
încă incerte. Studiile clinice
au început deja recrutarea
copiilor începând cu vârsta
de 12 ani, însă, pentru cei mai
mici, se estimează că datele vor
fi disponibile, cel mai probabil,
anul viitor.

Vestele de
răcire, utile

P
entru vaccinul produs de
Moderna, studiile clini-
ce au început deja înro-
larea adolescenţilor cu
vârsta cuprinsă între 12 și 17 ani în
urmă cu patru săptămâni, însă dr.
Moncef Slaoui a declarat recent că
recrutarea a fost problematică, ne-
fiind înregistraţi suficient de mulţi
participanţi. Prin urmare, aproba-
rea FDA ar putea fi amânată. „Este
foarte important (...) să conștienti-
zăm că nu putem obţine indicaţia
dacă adolescenţii cu vârsta între
12 și 18 ani decid să nu participe”, a
declarat doctorul Slaoui, în calita-
te de coordonator al programului
american pentru scurtarea timpu-
lui de punere pe piaţă a unui vaccin
anti-COVID (Operation Warp Spe-
ed Program).
Deoarece copiii necesită
adaptarea dozelor de vaccin, noi
studii clinice trebuie iniţiate pen-
tru cei cu vârsta sub 12 ani, a sus-
ţinut Stephane Bancel, CEO-ul
Moderna, în cadrul unei conferin-
ţe online. „[Studiile clinice] vor fi
mai lungi, deoarece va trebui să re-
stabilim ordinea dozelor în funcţie
de vârstă, începând cu o doză mai
scăzută. Prin urmare, nu ar trebui
să anticipăm date clinice în 2021,
ci mai degrabă în 2022”, a precizat
Bancel, potrivit Business Insider.
Studiile clinice, esenţiale
Vaccinul Pfizer-BioNTech a
fost aprobat deja de FDA pentru
administrare la adolescenţii cu
vârsta peste 16 ani. De asemenea,
încă din luna noiembrie, compa-
nia a început testarea vaccinului și
la copiii începând cu vârsta de 12
ani. Academia Americană de Pe-
diatrie (AAP) le-a solicitat compa-
niilor producătoare de vaccinuri
anti-COVID să includă copiii în
studiile clinice, încă din luna no-
iembrie, în vederea evaluării efica-
cităţii și a profilului de siguranţă la
această categorie de vârstă.
„Dacă nu includem copiii în
studiile clinice foarte curând, va
exista o întârziere semnificativă
a momentului în care aceștia vor
putea să acceseze vaccinurile po-
tenţial salvatoare de vieţi. Acest
lucru este inadmisibil (...). Peste
un milion de copii au fost infec-
taţi cu acest virus de la începutul
pandemiei, iar aceștia au suferit în
numeroase alte feluri”, a declarat
dr. Sara H. Goza, președinta AAP,
într-un comunicat de presă.
Autorităţile oficiale din Israel
au anunţat, recent, posibilitatea
de includere a copiilor începând cu
vârsta de 12 ani în grupurile ce vor
beneficia de vaccinarea împotriva
COVID-19 în următoarele două
lucrătorilor
luni, în funcţie de primele rezulta-
te ale cercetărilor cu privire la pro- din prima
linie
filul de siguranţă. „Faptul că vac-
cinul nu poate fi încă administrat
copiilor cu vârsta sub 16 ani este
cu siguranţă îngrijorător, în speci-
al în privinţa abilităţii de a obţine
imunitatea de turmă”, a precizat
Nachman Ash, coordonatorul
P urtarea vestelor de răcire pe
sub echipamentul de pro-
tecţie personală (PPE) ar putea
campaniei naţionale anti-COVID, ameliora stresul termic asociat
pentru un post de radio local. utilizării acestora, arată rezulta-
tele unui studiu recent publicat
Bibliografie
1.https://www.webmd.com/vaccines/covid19vaccine/ în Temperature. „Asistentele
news/20210114/moderna_needs_more_kids_for_covid_
vaccine_trials care au purtat veste de răcire
2. https://connect.trialscope.com/studies/a6dd51e8-c0a0-
4ad5-b80b-9b4cda3c0e36/
3. https://www.pfizer.com/science/find-a-trial/nct04368728-0
4. https://www.businessinsider.com/moderna-data-covid-
vaccine-children-not-ready-until-2022-ceo-2021-1
5. https://eu.usatoday.com/story/news/health/2021/01/13/
moderna-covid-19-vaccine-trial-adolescent-volunteers-
coronavirus/6646795002/
6. https://www.aappublications.org/news/2020/11/17/
covidvaccinetrials111720
7.https://www.reuters.com/article/health-coronavirus-israel/
israel-expects-to-start-vaccinating-children-by-march-virus-
chief-says-idUSL1N2JN0O3

Un nou vaccin anti-COVID Măștile textile, inferioare celor

medicale
disponibil în Europa Măștile textile nu sunt la fel de eficiente precum cele medicale

P
rimele doze ale vac-
cinului împotriva
COVID-19 produs de
Johnson & Johnson ar
putea fi livrate în Eu-
ropa în luna aprilie,
potrivit declaraţiilor
unui oficial al Uniunii
Europene (UE) citat de
Reuters. Datele clinice
ale vaccinului sunt în
curs de evaluare de către
EMA (European Medici-
nes Agency), dorindu-se
obţinerea unei aprobări
cât mai rapid. Com-
pania ar putea aplica
pentru obţinerea apro-
bării UE pentru vaccin
în luna februarie, după
cum a anunţat Stella
Kyriakides, comisarul
european pentru Sănă-
tate, în timpul unei întâl-
niri recente cu reprezen-
tantul UE, Peter Liese.
Bibliografie
https://www.reuters.com/article/us-heal-
th-coronavirus-vaccine-eu-johnson/jj-co-
vid-19-vaccine-could-be-available-in-euro-
pe-in-april-source-idUSKBN29I1EM
în prevenţia transmiterii SARS-CoV-2 în context clinic, con-
form rezultatelor unui studiu de tip review publicat în Annals pe durata unei ture în contextul
of Family Medicine. Totuși, autorii studiului precizează că și COVID-19 au experimentat o
măștile textile oferă un anumit grad reducere substanţială a stresu-
de protecţie, putând fi utilizate în lui termic pe parcursul desfă-
cazul deficitului de PPE, în special șurării activităţii. (...) Aceasta
în asociere cu alte măsuri suplimen- este o descoperire importantă,
tare, precum purtarea vizierelor. deoarece se cunoaște faptul că
„Recomandăm schimbarea frecven- PPE induce stres termic, care
tă a măștilor textile pentru a redu- crește fatigabilitatea și poate
ce riscul de retenţie a umidităţii și afecta luarea deciziilor. (...) Prin
spălarea în conformitate cu standar- urmare, utilizarea vestelor de
dele spitalelor pentru a reduce ris- răcire ar putea extinde toleranţa
cul de curăţare ineficientă”, susţine profesională și ar putea îmbu-
Ariel Kiyomi Daoud, cercetător în nătăţi recuperarea asistentelor
cadrul Universităţii din Colorado, implicate în îngrijirile asociate
Denver, Aurora, în calitate de autor COVID-19”, a precizat prof. dr.
al studiului. Thijs Eijsvogels, în calitate de
Bibliografie
autor al studiului.
1. Cloth Masks Provide Inferior Protection vs Medical Masks,
Suggests Evidence Review -Medscape-Jan12, 2021
Bibliografie
1. Reuters
2. Daoud, A., Hall, J., Petrick, H., Strong, A., & Piggott, C.
(2021, January 01). The Potential for Cloth Masks to Protect
2. Johannus Q. de Korte, Coen C.W.G. Bongers, Milène
Catoire, Boris R.M. Kingma & Thijs M.H. Eijsvogels
Health Care Clinicians From SARS-CoV-2: A Rapid Review.
(2020) Cooling vests alleviate perceptual heat strain
Retrieved January 18, 2021, from https://www.annfammed.org/
content/19/1/55
perceived by COVID-19 nurses, Temperature, DOI:
10.1080/23328940.2020.1868386
Opinii VIA�A MEDICALĂ
22 ianuarie 2021 l Nr. 3
5

România încearcă să obţină cât mai multe doze vaccinale

(cea mai recentă discuţie fiind pentru doar 600.000
de doze, comparativ cu alte ţări din UE, care sunt mai
răsfăţate), iar în același timp să organizeze cu costuri deloc
mici centre de vaccinare și o strategie acoperitoare pentru
întreaga ţară. Unele ţări, ca Israelul, au luat un demaraj
serios și au toate șansele să ajungă rapid la acea rată de
vaccinare per populaţie, asiguratoare pentru a stăpâni
pandemia. Altele, și aici intrăm și noi, au mutat polul de
interes de la tragedia bolii în sine și a consecinţelor sale, la
discuţiile eterne despre o vaccinare utilă sau riscantă.

M-am „cipat”! Aștept provincia…

Odată cu debutul în România al campaniei de vaccinare împotriva COVID-19, discuţiile despre existenţa sau
inexistenţa bolii au fost înlocuite cu cele privind efectele adverse ale vaccinului, iar pe alocuri, despre „ciparea”
populaţiei. Grupaj realizat de prof. dr. Florin Mihălţan

V
ă rog, nu căutaţi cuvântul
„cipare” nici în dicţionar și
nici în Wikipedia. Nu îl veţi
găsi oricât aţi încerca, dar vi-l
pot explica cu ușurinţă. M-am vaccinat
anti-COVID și, așa cum susţin unii dintre
cei care sunt împotriva vaccinării, mi-am
plasat de fapt un „cip” în organism. Sigur
că nu știu dacă este 4G sau 5G și, deși a
plouat zilele acestea și a fost umed și frig,
nu am păţit nimic și nici nu am avut un
„semnal” mai puternic.
Absurditatea acestui argument a adus
o lume non știinţifică faţă în faţă cu o
nouă dezbatere polemică generată de o
asociere care frizează ridicolul. Am văzut
și dezbateri pro și contra unde au fost che-
maţi specialiști în electronică și oameni
care probabil că nu au văzut în viaţa lor
un cip, dar care și-au dat cu părerea. De la
discuţia despre existenţa sau inexistenţa
COVID-19 s-a ajuns încet, încet, la marea
controversă pe tema efectelor vaccinului
anti-COVID.
Dreptul de a alege
Toate discuţiile se cantonează pe
respectarea dreptului de a opta. Și aici,
conform tradiţiei românești, vorbim pri-
mordial despre neajunsuri: ce se bagă în
acest vaccin dăunează, este toxic, ne mo-
difică genetic, ne predispune la cine știe
ce boală ascunsă sau ajută autorităţile să
ne supravegheze de la distanţă. Nimeni
nu pomenește câteva lucruri care ar tre-
bui să fie argumente supreme. Rezolvarea
definitivă a unor epidemii s-a făcut prin
imunizare activă în masă cu condiţia ca
ea să fi fost acoperitoare pentru întrea-
ga populaţie. Aici procentele acoperirii
vaccinale diferă de la 70-75% până la 95%
din populaţie. Închipuiţi-vă să fi avut
acum valurile de holeră, febră tifoidă,
poliomielită, care au stresat omenirea
anterior fie separat, fie toate împreună.
Apariţia acestor virusuri noi sau a unor
mutaţii recente este generată de modul în
care omenirea a intervenit activ, deran-
jant asupra habitatului unor vieţuitoare,
restrângându-l sau deturnând misiunea
acestora (exemplul cel mai elocvent îl
reprezintă liliecii).
Respectul faţă de ceilalţi
Discuţia despre dreptul de a nu se
vaccina sau de a nu fi obligat să o faci este
întreţinută artificial, la fel ca și cea
despre inexistenţa virusului.
Din mass-media românească nu a lip-
sit prezentarea cazurilor de oameni care
s-au erijat în purtători de cuvânt ai gru-
pului de negaţioniști și care apoi au făcut
boala, în forme uneori grave sau chiar
mortale. Ba mai mult, după ce au făcut in-
fecţia, au dat vina pe condiţiile din spital,
uitând că expunerea lor, baia de mulţime
făcută fără mască, a dus la virusare. Drep-
tul de a nu fi vaccinat poate că ar trebui
legat și de obligaţia de a nu-i îmbolnăvi pe
alţii.
Oare de ce aceia care nu se vacci-
nează sau refuză să o facă ar trebui să-și
obţină indirect dreptul de a fi protejaţi
de cei care se imunizează? Experimen-
tul suedez contând pe efectul de turmă
a eșuat, iar experţii din această ţară s-au
întors la recomandările testate multina-
ţional de OMS. Oare de ce se încurajea-
ză eșuarea unei operaţiuni de vaccina-
re în masă, cu contribuţie și din partea
„talk-show-urilor” în „prime time”, care
anulează mesaje clare și exemple de vac-
cinare pe propria piele, de la experţi care
se bazează pe argumente știinţifice?

Un exerciţiu de imaginaţie
Dacă imunizarea populaţiei prin
vaccinare va eșua, epidemia de
COVID-19 ar putea deveni una
sezonieră, mutaţiile virusului
ar putea fi din ce în ce mai
periculoase, iar spitalele vor
fi nevoite să funcţioneze la
capacitate redusă.
de plecare în călătorie sau la graniţă, dar
oare de câte ori nu au reacţionat public
aceiași români pentru că se trezeau în
faţa unor lungi cozi de așteptare pentru
obţinerea testului sau chiar încurajând
micul trafic transfrontalier de testare de
contrabandă, cu rezultate mai mult sau
mai puţin reale?
În contextul în care contești cu obs-
tinaţie vaccinul, care este calea cea mai
simplă să te imunizezi, este mai bine să
faci repetitiv un test destul de incomod,
ca să te reverifici ori de câte ori devii an-
xios? Și apoi, cine trebuie să suporte con-
secinţele economice că ai dat boala altui
coleg, unui membru apropiat din familie
sau grupului cu care socializezi? O boală
care presupune adesea zile de spitaliza-
re, de carantinare, absenţă fizică și trau-
mă psihică, precum și costuri enorme
pentru societate, sume care se adaugă
celor induse de obligaţiile derivate din
45% dintre profesori doresc să o facă,
până la o treime dintre cadrele medicale
au rezerve, la fel ca și românul fără pre-
gătire medicală, iar populaţia de la ţară o
ţine morţiș că nu există virusul și nu are
sens. Încep să fiu convins că dacă eșuăm,
va trebui să ne obișnuim cu epidemii se-
zoniere de COVID-19, cu coșmarul unor
noi mutaţii din ce mai frecvente și mai
rezistente la vaccinurile tradiţionale.
În aceste condiţii nu vom putea închide
niciodată spitalele alocate pacienţilor
COVID și va trebui să păstrăm secţii doar
pentru această boală.
Părinţii nu vor mai putea aduce cu
încredere copiii la școală. În loc să se
întrebe de ce nu se deschid școlile, ei ar
trebui să facă „lobby” pentru vaccinare.
Altfel, virusul SARS-CoV-2 care a intrat
pe micile portiţe naţionale iniţiale, lăr-
gind breșele din sistemele fiecărei ţări,
va deveni un locatar comun, un obișnuit
SCHIMBARE DOAR PRIN
VACCINARE
Doar prin vaccinare s-a reușit schimbarea
în bine a destinului omenirii. De la prima vac-
cinare executată vreodată împotriva variolei,
în 1796, de medicul englez Edward Jenner,
au trecut 225 de ani, timp în care numai prin
vaccinare s-au eradicat: holera, febra tifoidă,
poliomielita, varicela, rubeola etc. Și dacă tot
vorbim despre rubeolă, oare nu avem un alt
exemplu tipic românesc? Acolo unde nu s-a
făcut această vaccinare riguros, tributul plă-
tit inclusiv în ultimii ani a fost important prin
cazurile, uneori mortale, apărute la copiii ne-
vaccinaţi prin opunerea părinţilor. A apărut
și efectul de turmă, prin imunizare indusă de
vaccin sau așteptată după o infecţie propagată

R ecent, românii au depășit ca număr

de vizitatori în Maldive alte ţări care
făceau aceste vacanţe acolo, iar Grecia se
stările de urgenţă sau de alertă.

gândește să relanseze turismul pe bază
de adeverinţă de vaccinare. Sigur că poa-
te rămâne alternativa de testare înainte
Frânturi de viitor
Dacă mă uit la statisticile despre op-
ţiunile de vaccinare ale românilor, nu pot
să nu mă îngrijorez observând că doar
al fiecărei familii de la noi.
Sigur că mai este ceva ce nu avem voie
să uităm. Ceea ce spunea Samuel Smiles:
„Orice om capătă două feluri de educaţie:
una pe care i-o dau alţii, alta, mult mai
însemnată, pe care și-o dă el însuși”.
în masă. Sigur că vorbim despre imunizarea de
turmă cu referire la animale, dar să nu uităm
că atunci când privim o turmă mergând după
cel ce o conduce, observăm că nu întotdeauna
acesta va alege calea cea mai sănătoasă ori
drumul cel mai scurt.
6 VIA�A MEDICALĂ
22 ianuarie 2021 l Nr. 3
Bătrâneţe, haine bune
Viaţa trăită într-un anumit mediu
m-a molipsit de un comportament
aparte, însă o carte scrisă de Karim
Rashid mi-a schimbat radical
gândirea.
C
ând au spart cei de la
ISU Galaţi ușa îndără-
tul căreia Lili agoniza,
imaginea pe care am
văzut-o, îndată ce am pătruns în
hol, mi-a rămas puternic anco-
rată în minte. Las deoparte as-
pectele medicale și psihologice
și îmi duc gândul înspre hainele
ce-i acopereau puţinul trup,
chircit de durere și de frică. O Dr. Richard
pereche de pantaloni de-ai mei Constantinescu spunea: „Dă-l încoa’... să-l pun în
peticită, un pulover de-al surorii
ei, dispărută demult, cu inserţii din elemen- o să fii student la Iași!”. Nu spun ce polemici
te vestimentare de altădată, în fine, un trist se stârneau și cum, de dragul liniștii, cedam
colaj realizat parcă într-o mercerie de mâna și îi încredinţam ei și lăuntrului hardughiei
a treia.
Persoana despre care fotografiile din
tinereţe dau altă mărturie decât realul coti-
dian se pare că a dispărut odată cu trecerea
prin comunism, cu șicanările familiei de
către Securitate, dar mai ales cu înaintarea
în vârstă, cu moartea sorei ei și cu vieţuirea
în singurătate. Îndată ce a ajuns la spital, cei
de la Triaj au vrut să facă un bon cu hainele
sale. I-am rugat să le pună într-un sac din
plastic și să le arunce, asumându-mi prin
semnătură decizia.
Revenind la apartamentul în care mi-
am petrecut o parte din copilărie și ado-
lescenţa, am deschis larg ușile celor două
șifoniere, care nu se mai închideau de mult.
Haine de peste jumătate de secol, haine
noi nepurtate, lenjerie intimă și, mai ales,
îmbrăcăminte modernă de purtat în casă.
Își conservase toate elementele vestimen-
tare adăugând printre ele săculeţe cu naf-
talină. Căror vremuri le era destinată acea
garderobă? Ce paturi urmau să acopere
sacii de cearșafuri, câtă vreme ea dormea,
din 2003, de când a rămas singură, într-un
fotoliu!?
Pe hol și în debara, zeci de încălţări.
Multe erau dinainte de a mă naște eu. Chiar
și hainele mele din școala generală își aveau
locul, păzite de bile albe de insecticid.
Continuam să mă mir, deși nu-mi era deloc
străin peisajul acesta. Și nici caracteristic
mătușii mele.
UN ANUME COMPORTAMENT
În liceu, și încă dinainte, am avut
diverse „meserii” din care am reușit să-
mi cumpăr haine, încălţăminte sau ce-mi
doream la vremea aceea. Nu puteam și nu
voiam să stau cu mâna întinsă
înspre cele două vârstnice pen-
sionare care mă crescuseră. Cu
banii de pe fierul vechi sau cei
strânși din distribuţia de ziare,
mă încălţam sau îmi luam câte
un sacou. Însă, pe dată ce îl zărea
Lili, și mă refer aici la perioada
anilor de liceu, se și ducea înspre
șifonier, de unde scotea o folie
din plastic transparent și, smul-
gându-mi aproape bunul pe care
grabnic speram să-l îmbrac, îmi
șifonier. Ăsta o să-l îmbraci când
lăcuite sacoul, puloverul sau pantalonii de a
căror plăcere nu mai aveam să am parte.
Demi-sorei mele i s-a întâmplat ceva ase-
mănător, nu știu dacă și singular. Era în vre-
mea dinaintea Revoluţiei, când tatăl ei, cel
al cărui nume l-am purtat până la moartea
mamei, până ce l-am luat pe cel al bunicii, a
adus acasă o mapă. Demi-sora mea, un copil
care a avut parte mai mult de lacrimi decât
de bucurii, a crezut că poate să folosească
mapa la școală. Și acum, la aproape patru
decenii de atunci, ea încă trăiește durerea
pe care a simţit-o când i s-a interzis nu să fo-
losească, ci chiar să atingă mapa, care urma
să fie un accesoriu doar în anii de final de
liceu!
Stând în mediul despre care tocmai
v-am povestit, m-am molipsit și eu de un
anume comportament. Eram de acum
doctor, activam la Spitalul din Tecuci și,
împreună cu Beatrice, partenera mea de
atunci, vizitam magazinele de haine, noi
sau second-hand. Veneam cu sacii plini, pe
care îi urcam în taxi și de acolo îi izbeam în
dulapurile și așa doldora de haine.
CARTEA CARE MI-A SCHIMBAT
VIAŢA
Până în 2010 am avut această meteahnă.
Achiziţionam haine pe care de multe ori
eram aproape convins că nu le voi pur-
ta, dar totuși le luam, că, „cine știe!?”.
Însă, intrând în vara acelui an în Librăria
„Junimea” din Iași, am zărit o carte deo-
sebită de tot ce însemna concept de carte
primprejur: „Design YourSelf. Regândește
modul în care trăiești, iubești, muncești și
te joci” (Editura Publica), de Karim Rashid
(foto). După primele 25 de pagini scosesem
din dulapuri o parte dintre haine, la jumăta-
tea cărţii se căsca un hău între ușile șifonie-
relor, iar la finalul lecturii am realizat că nu
aș mai avea ce să îmbrac dacă nu pornesc pe
grabă la târguială. Însă, înainte de a purcede
la noi achiziţii, am sunat o amică și i-am în-
cărcat mașina cu toate hainele pe care le-am
scos din viaţa mea, iar ea le-a dăruit unor
persoane sărace.
Citindu-l pe Rashid și urmărindu-l
constant de atunci, mi-am schimbat radi-
cal gândirea în ceea ce privește modul de a
mă îmbrăca, de a-mi decora casa și de a-mi
concepe cărţile. Și, dacă vedeţi ceva mai
nu-știu-cum la mine, gândiţi-vă la Karim:
cartea lui și viziunea lui despre viaţă m-au
schimbat!
Opinii
În Șoc
„Nu suntem pregătiţi să vedem
pacienţi, suntem pregătiţi să vedem
patologie.” - Rana Awdish
C ălătoria mea de la moarte la recupe-
rare și puterea izbăvitoare a speran-
ţei*. Acesta este titlul cărţii scrise de Rana
Awdish, medic rezident american ATI,
despre semnificaţia experienţei persona-
le atât ca pacient, cât şi ca medic în urma
unei traume majore.
Îns ărcinată
în luna a șaptea,
observă niște
simptome care se
agravează rapid.
Se internează
în spitalul unde
lucra și trăiește
o nesperată ex-
perienţă de paci-
ent aflat în stare
critică pentru
Dr. Nicolae-
foarte multe zile.
Pierde sarcina și
Iordache Iordache
ulterior este dia-
gnosticată cu sindrom HELLP. În cele din
urmă se va dovedi a fi fost un diagnostic
greșit și suferă o serie de intervenţii chi-
rurgicale cu probabilitate mare de deces.
Are (ne)șansa de a observa organi-
zarea spitalului prin ochii pacientului
aflat în stare critică. Este martora unor
gesturi adeseori nepotrivite, dureroase și
regretabile în cel mai rău caz din partea
colegilor ei. Este profund atinsă de sem-
nificaţia gesturilor simple, pornite din
compasiune și umanitate. Își revine și are
marea șansă, de data aceasta, de a fi înţe-
les semnificaţii subtile ale relaţiilor dintre
personalul medical și pacient, cât și din
interiorul corpului medical. Înarmată cu
sentimente și semnificaţii noi, autoarea
ne prezintă cum a reușit să le integreze
în propria practică și în modul de lucru
al echipei din care face parte. „Cartea lui
Awdish este acea carte pe care mi-aș fi
dorit-o ca instrument obligatoriu în anul
întâi de medicină, alături de halatele albe
și stetoscoape... dramatică, captivantă și
instructivă” (The New York Times Book
Review). Lucru pe care l-am simţit și eu
cu fiecare pagină întoarsă. Vă invit la o
lectură plină de semnificaţie acum, la
început de an. O carte potrivită tuturor
celor care interacţionează cu pacienţi,
indiferent de profesie și rang.
* https://amzn.to/39NESXR
Opinii
CMMB
PANDEMIA DE FAKE-NEWS,
atac din interior în lumea medicală
A ndrew Wakefield, un gastro-
enterolog britanic, a fost ex-
clus din Colegiul Regal al Medicilor,
în 2010. Wakefield este cel care a
relansat campania anti-vaccinare,
în 1998, alimentând teoriile con-
spiraţioniste cu un „studiu” care
lega vaccinul MMR de autism. La
câteva luni de la publicare, revista
The Lancet a retractat articolul,
dovedit o fraudă știinţifică, în care
datele au fost aranjate din pix ca
să demonstreze teoria autorului.
Dar răul era făcut: rata vaccinării a
scăzut sub 80% în Anglia, ducând la
reaprinderea focarelor de rujeolă,
boală în care rata deceselor este în-
tre 1 și 3 la mia de cazuri.
CMSR
A trecut, dar mai avem
Să mă vaccinez sau să nu mă
vaccinez? Aceasta a devenit
dilema zilei. Atunci când
a început să se vorbească
despre un vaccin, speranţa
de a ne întoarce la viaţa
de dinainte de pandemie a
încolţit în sufletele noastre.
Dar, când vaccinul a ieșit pe
piaţă, au apărut temerile.
D
upă ce am așteptat o
salvare din partea me-
dicinei moderne, acum
nu mai avem încredere
în ea, nu o mai vrem. Oare așa să
fie? Despre mult speratul și acum
binevenitul vaccin, am așteptat
informaţii cât mai ample și cât
mai convingătoare. Au venit infor-
maţiile, dar pentru cetăţenii mai
puţin familiarizaţi cu medicina și
imunologia nu au fost destule. În
consimţământul informat al pa-
cientului, obligatoriu prin lege de
a fi obţinut înaintea oricărui act
medical, este impusă prezentarea
și explicarea actului medical la ni-
velul de înţelegere al pacientului.
Din acest punct de vedere, am
rămas datori. Nu au venit suficien-
te explicaţii pe măsura nevoii po-
pulaţiei de informare și lămurire
și la nivelul de înţelegere al tutu-
ror oamenilor. Dar noi, ca popor,
nu ne dezminţim. Facem haz din
orice. Insinuările și dezinformări-
le care sugerează că în compoziţia
Wakefield nu pare a fi avut
remușcări la gândul că a declan-
șat un război informaţional care
face mii de victime, în fiecare an.
Dimpotrivă, „refugiat” în Statele
Unite, a găsit sponsori financiari și
ideologici ai campaniei sale împo-
triva vaccinării, profitând mai ales
de nevoia disperată a părinţilor de
a găsi un vinovat, altul decât ge-
netica, pentru sindromul de care
suferă copiii lor.
Asocierea dintre virusul
dezinformării, pus în circulaţie de
Wakefield, și explozia social me-
dia nu e întâmplătoare. Oricine își
vede acum difuzate părerile, iar la
adăpostul unor „profile” mai mult
Prof. dr.
Radu
Septimiu
Câmpian,
vicepreședinte
CMSR
vaccinului ar fi cipuri incluse și
premisa că tehnologia vaccinului
este de tip ARN mesager au adus
în mediile de socializarea glume,
bancuri și filmuleţe, unele chiar
cu mult umor.
Personal medical divizat
Acum, după încheierea primei
etape a campaniei de vaccinare,
putem să vedem ce s-a întâmplat
de fapt. Personalul care lucrează
în cadrul serviciilor de sănăta-
te, grup socio-profesional inclus
în această primă etapă, s-a divi-
zat. Vedem acum mai clar decât
înainte care sunt opţiunile și
care este încrederea în vaccin în
rândurile personalului medical.
Complianţa generală a fost bună!
Numărul de persoane vaccinate ar
putea fi cel mai sigur criteriu. Dar
problemele care au fost semnalate
la programare în rândurile furni-
zorilor mici de servicii medicale,
cum sunt cabinetele dentare, scad
gradul de încredere în aprecieri-
le iniţiale prin care numărul de
sau mai puţin false poate manipu-
la, contesta, înjura, poate răspândi
ura sau neîncrederea. Raţiunea și
argumentul nu se pot face auzite în
grupurile create pentru a ţipa, nu
pentru a asculta. Acestea sunt ris-
curile progresului tehnologic, ne
bucurăm că putem folosi reţelele
de socializare și poșta electronică,
acceptăm și dezavantajele lumii
în care coexistă tot atâtea ziare și
televiziuni câte conturi sunt pe Fa-
cebook.
De ce ar avea medicii mai mult
de pierdut, decât de câștigat? Poa-
te fiindcă munca lor se bazează mai
mult decât a altor grupuri profesi-
onale pe comunicare. Poate fiindcă
este nevoie de încredere în relaţia
atât de delicată medic-pacient, iar
principala victimă a campaniilor
online este tocmai încrederea.
Nu cumva relaţia cu pacientul
e mai dificilă fiindcă acesta vă pri-
vește cu suspiciune? Fiindcă așa
a citit el pe Facebook? De câte ori
v-aţi confruntat cu cazuri dificile
fiindcă pacientul a mers, mai întâi,
la „doctor Google”? Oare câte pro-
cese de malpraxis au început după
ce Wakefield a deschis calea reven-
dicărilor în instanţă pentru despă-
gubirea familiilor victime ale vac-
cinurilor? Evident că procesele tip
Wakefield nu au avut succes, dar
uite că avocaţii au învăţat drumul
vaccinaţi îi reprezintă pe toţi cei
care doresc să fie vaccinaţi. Sunt
și vor mai fi înregistraţi medici
stomatologi care nu au reușit nici
până acum să se vaccineze din
diverse motive, precum și o bună
parte din categoria celor încă ne-
deciși, care ulterior se vor hotărî
să se vaccineze.
Estimări dificile
Este foarte dificil să obţinem
pe termen scurt o situaţie exactă
a vaccinărilor, pentru că reparti-
zarea la centre de vaccinare a me-
dicilor stomatologi s-a făcut atât
prin programul naţional, cât și
prin centrele teritoriale. În unele
cazuri au fost necesare reprogra-
mări, dar în final toate situaţiile
au fost rezolvate favorabil. Datele
preliminare arată o complianţă
relativ redusă în rândurile me-
dicilor stomatologi, respectiv de
aproximativ 35-40%. Putem consi-
dera aprecierea de mai sus ca fiind
o complianţă redusă strict subiec-
tiv, dacă ne raportăm la numărul
total de personal care lucrează
în cabinetele dentare și la numă-
rul medicilor din Registrul unic
al medicilor stomatologi. Pentru
a avea rezultate mai exacte mai
avem un pic de așteptat. Culege-
rea datelor din teren este foarte
dificilă.
Până acum, campania de vac-
cinare a decurs foarte bine, având
în vedere capacitatea, disponibi-
litatea și limitele sistemului de
și acum îi hărţuiesc pe medici.
Revista Nature, care a recen-
zat zilele acestea o biografie a lui
Wakefield scrisă înainte de pan-
demie, considera cartea drept un
avertisment venit la timp pentru
marele public. Cazul Wakefield
arată cât de toxic poate fi egois-
mul pentru ceilalţi. Eforturile uri-
așe ale cercetătorilor din timpul
COVID-19 sunt puse în umbră de
câţiva indivizi care își depășesc
cu mult aria de expertiză și susţin
teorii bizare, scrie Nature.
Teoriile conspiraţiei nu con-
testă doar autoritatea știinţei, ci
autoritatea fiecăruia dintre noi,
autoritate pe care o avem tocmai
pentru că aplicăm în practică, la
patul bolnavului, rezultatele cerce-
tărilor știinţifice.
Când un medic folosește tele-
viziunea sau internetul pentru a
obţine „like”-uri, pentru a dobân-
di popularitate personală ieftină
denigrându-și colegii, fie pe cei de
la cabinet, fie pe cei care cercetea-
ză și descoperă noi medicamente,
scade încrederea în toţi medicii,
inclusiv în el însuși.
În comunitatea știinţifică se
discută, pe baza dovezilor, argu-
mentelor, nu a sentimentelor, ca
în platoul emisiunilor mondene.
Cei care își fac campanie la tele-
vizor sau pe Facebook vor să pro-
îngrijiri de sănătate din România.
Din partea medicilor stomatologi
am auzit doar aprecieri laudative
la adresa personalului din centre-
le de vaccinare. Probleme au fost
semnalate la programările online
condiţionate de semnătura elec-
tronică, iar la centrele de progra-
mare telefonică liniile erau supra-
solicitate. Colegiile teritoriale ale
medicilor stomatologi au acordat
tot sprijinul în măsura în care pro-
cedura de vaccinare și autorităţile
abilitate au avut nevoie de ajutorul
nostru.
Exemple mobilizatoare
pentru oameni
Dorinţa unui cetăţean de a se
vaccina cât mai repede este de
apreciat, cu atât mai mult dacă
nu este medic sau alt personal
medical. Acești semeni de-ai noș-
tri sunt exemple mobilizatoa-
re pentru populaţie, chiar mai
VIA�A MEDICALĂ
22 ianuarie 2021 l Nr. 3
7
fite și de popularitatea adusă de
tabloid, și de autoritatea conferită
de știinţă, de breasla medicală. Ei
știu că dacă ar face afirmaţii nea-
vând dovezi, ar risca să ajungă la
fel ca Wakefield. Să-și piardă sta-
tutul, nu fiindcă au contestat, ci
fiindcă au minţit. Așa că folosesc
formula „pun și eu o întrebare”.
Întrebările, desigur, sunt legi-
time: cât de sigur este un medica-
ment sau un dispozitiv medical?;
care sunt dovezile știinţifice care
îl validează?; cum se folosește?;
ce reacţii adverse are? Dar dacă
scopul este informarea, și nu au-
to-promovarea, aceste întrebări
se pun specialiștilor, în forurile
știinţifice: societăţi profesionale,
conferinţe, webinarii. Participa-
rea la aceste sesiuni este, de altfel,
obligatorie.
Titlul de doctor-medic nu este
primit pe viaţă, ca un titlu nobiliar,
ci se validează la fiecare cinci ani,
dacă faci dovada că ai continuat
pregătirea profesională, că ai pus
întrebări colegilor, în conferinţele
știinţifice la care ai participat. Nu
știm dacă oamenilor le-ar plăcea
să trăiască într-o lume în care Fa-
cebook și Google dau autorizaţii
de practică medicală, sigur însă nu
le-ar plăcea să se îmbolnăvească
acolo.
Biroul Executiv al CMMB
convingătoare decât mesajele din
mass-media. Până la urmă, pro-
blema cea mai mare rămâne asigu-
rarea în viitor a dozelor de vaccin
solicitate de populaţie și organiza-
rea unui număr suficient de mare
de centre de vaccinare.
Nu am dori ca accesibilitatea
la vaccinare să fie precum accesul
la serviciile de medicină dentară
prin sistemul de asigurări socia-
le de sănătate – adică declarată,
dar în realitate și prin finanţare,
extrem de redusă. Platforma na-
ţională și call center-ul au nevoie
de upgrade ca să le asigure o acce-
sibilitate mai mare solicitanţilor,
mai ales că în următoarele două
etape de vaccinare așteptăm să se
înscrie foarte multe persoane. Am
trecut de prima etapă de vaccinări
și am intrat în cea de-a doua, dar
totodată și în etapa de rapel. Am
trecut, dar mai avem de depășit
provocări.
8 VIA�A MEDICALĂ
Special

IDEILE CARE INS

22 ianuarie 2021 l Nr. 3

Discursurile TED sunt o resursă online de

idei știinţifice prezentate cu un entuziasm
molipsitor de speakeri, care inspiră și
încurajează implicarea activă în domeniul
sănătăţii.

T
EDMED este divizia pen­
tru medicină și sănătate a
fenomenului de renume
mondial TEDx. Richard
Saul Wurman a plecat în 1984 de la
ideea că tehnologia, divertismen­
tul și designul au multe în comun.
Și astfel a fondat TEDx, dedicat
„ideilor care merită răspândite”.
În 1998 a luat fiinţă TEDMED, cu
evenimente de mare amploare ce
au ca scop principal promovarea in­
formaţiilor inovative din domeniul
medical. Având în vedere succesul
extraordinar al acestor întâlniri,
din ianuarie 2010, pe platforma
TED.com au fost incluse și video­
clipurile cu discuţiile TEDMED.
În cadrul acestor conferinţe
organizate anual, ușor accesibile
în mediul online, se creează un di­
alog global între oameni din toate
domeniile, pentru a adopta o abor­
dare incluzivă, multidisciplinară a
sistemului medical. Ideile știinţifi­
ce sunt în continuă schimbare, iar
evoluţia intelectuală este semnul
distinctiv al știinţei. Sunt încura­
jate astfel abordările revoluţionare
menite să îmbunătăţească progre­
sul știinţific din domeniul medical.
Cele mai recente informa­
ţii despre sănătate și tehnologie
sunt adesea îmbinate armonios
cu povești de viaţă incredibile, ce
reprezintă o sursă de inspiraţie pen­
tru public. Fiecare individ este pu­
ternic, însă impactul său în societa­
te este limitat în raport cu ceea ce se
poate realiza prin colaborare cu oa­
meni cu aceleași valori, însă cu ex­
perienţe diferite. Discuţiile TED au
o abordare generală impresionantă
și le permit membrilor societăţii
să înţeleagă factorii sociali care le
influenţează starea de sănătate.
Proces riguros de selecţie
Programul anual al TEDMED
este dedicat deschiderii, transpa­
renţei și responsabilităţii. Temele și
subiectele abordate, precum și pro­
cesul riguros de selecţie a vorbito­
rilor valorifică principiile și cunoș­
tinţele unui board editorial. Acesta cercetare. Strategia esenţială prin
este format din medici, oameni care se realizează acest lucru se
de știinţă, cercetători și experţi în bazează pe capacitatea spea­
sănătate publică, academicieni, kerilor de a împărtăși povești
jurnaliști, ingineri, care selectează prin care să informeze, să inspi­ artistică. Astfel este oferită o altă exprimat prin elemente de origina­
subiecte pe baza cercetărilor ino­ re și să determine schimbarea perspectivă asupra sănătăţii. litate. Informaţiile cuprinse în fie­
vatoare, a problemelor contempo­ în bine, necesară în comunita­ Prezentările susţinute în cadrul care discurs denotă o documentare
rane și a noilor descoperiri. Toate, te. Pentru a fi însă nominalizaţi, conferinţelor organizate de TED temeinică a literaturii de specialita­
într-o abordare multidisciplinară speakerii trebuie să îndeplinească impun o rigoare știinţifică la cele te, iar îmbinarea armonioasă cu po­
ce reflectă preocupările acestei anumite criterii, iar subiectele pro­ mai înalte standarde, iar concepe­ veștile emoţionante din viaţa per­
comunităţi globale. puse de ei trebuie să îndeplinească rea conţinului trebuie să fie precisă sonală impresionează și surprind
Discuţiile TEDMED, la fel cele mai înalte standarde știinţifice. și să conducă la o percepţie adec­ publicul în mod plăcut. Astfel, aces­
ca discuţiile TEDx pe teme de În discursurile lor, speakerii ofe­ vată a informaţiei în rândul publi­ te informaţii transmise în mod ine­
sănătate, le sunt accesibile și ră cu mult entuziasm o abordare cului auditor. Demersul știinţific dit au puterea de a rămâne în memo­
pasionaţilor care nu au o carie­ organizată a informaţiei obţi­ trebuie să demonstreze cunoaște­ ria publicului mai mult timp și de a
ră în domeniul medical sau în nută prin cercetare știinţifică și rea știinţifică a domeniului vizat și stimula spiritul de iniţiativă.

CE SPUN
A PRECOC
E STUDIUL
I S T A R E
TRU DEP CREATIC scent care prin ambiţielușii ppaenr--
HALUCINAŢIILE
DESPRE CREIERUL NOSTRU T P E N PROPRIULUI
TE S UI PA N nui tânăr adole
Neurologul Oliver Sacks, cunoscut pentru lucrările
C A NC ERUL este cea a
u
de diagn
osticare
a canceru
viaţa sa,
iar AVC
„Awakenings”, „Musicofilia”, „Omul care își confunda soţia A este inspir
v
aţională
litate pro miţăto
oda
are
om en t dure s din
ro
m
m ăn u nţi-
re a My stroke of insight* este un
O altă po t o nouă m zentat un ocumenta hns
cu o pălărie”, publicate și în România, a susţinut prezentarea
n ţă a d escoperi n ap rop iat a repre m e n iul. După o d iv ersitatea Jo discurs emoţionant în care Jill
What hallucination reveals about our minds. În discursul său, severe u i p ri e te e te ze d o d e la U n it a
r m
ecesul un etermina
t să cerc
torul pro
fesorilo
de încura
jare pri Bolte Taylor prezintă o poveste
pune accentul cu precădere asupra sindromului Charles Bonnet, creatic. D n ţă l-a d cita t a ju răsp u n s tă ţi t p ro-
xperie nct, a soli ingurul îmbună de viaţă incredibilă. Când frate-
observat în rândul pacienţilor cu deficienţe de vedere ce experi- această e u s la p u n ă ta te . S ora to r a , cu
plan bine
p nal de Să s. În lab și ieftin le ei a fost diagnosticat cu schi-
mentează halucinaţii lucide. Cu ajutorul unor detalii încântătoare, el tă, cu un In st it u tul Naţio b ie cti v ului propu iv , se n sibil, rapid
și de la zarea o inva z zofrenie, ea a decis să își dedice
Hopkins l în reali zor minim cipiente.
prezintă anatomia complexă a creierului uman și descrie propria ex-
u n ro l primordia ân d a stfel un sen c tat în fazele in cariera studiului tulburărilor de
perienţă cu pacienţii care suferă de această afecţiune. Aproximativ jucat ic , re aliz fi d e te
e diagno
st c poate sănătate mintală. Își desfășura
cedura d pancreati
10% dintre persoanele cu deficienţe importante de vedere au halu-
l c ăru ia cancerul activitatea într-un laborator din
cinaţii vizuale. Prin examinări imagistice de tip rezonanţă mag- ajutoru
Departamentul de Psihiatrie de
netică neurologul a observat că, în funcţie de tipul de haluci- la Harvard, fiind dedicată acestei
naţie, sunt activate diferite părţi ale cortexului vizual. El cercetări și pasionată de domeniu.
a oferit astfel o perspectivă nouă asupra modului în Într-o dimineaţă, în urma unui
care funcţionează creierul în cazul pacienţilor accident vascular cerebral care
nevăzători. i-a afectat emisfera stângă, a pu-
tut observa cum propriul creier
își pierde progresiv capacitatea
de procesare. Discursul său oferă
publicului o prezentare detaliată a
gândurilor, emoţiilor și acţiunilor
sale, pe măsură ce conștientizează
afectarea neurologică, iar limba-
jul corpului arată cât de profund
i-a schimbat viaţa această experi-
enţă. Recuperarea a fost anevoioa-
să, însă cu răbdare și-a redobândit
funcţiile esenţiale. „Suntem forţa
vitală a Universului, cu dexterita-
te manuală și două minţi cogniti-
ve”, este mesajul prin care îndeam-
nă publicul să conștientizeze cât
de diferit și rafinat sunt procesate
informaţiile la nivelul emisferelor
cerebrale.
*titlul prezentării este un joc de cuvinte: stro-
ke înseamnă și „AVC”, și „străfulgerare”, „lo-
vitură”, iar insight s-ar traduce prin „privire
în interior”, „observaţie”, dar și „perspectivă”.
 Special VIA�A MEDICALĂ 9

SPIRĂ
22 ianuarie 2021 l Nr. 3

CONCEPTE
Grupaj realizat de UȘOR ACCESIBILE
dr. Diana Andronache

D iscuţiile TED prezintă multiple avantaje. Reprezintă o sursă de

informare validă, accesibilă, ce poate fi ușor distribuită prin
social media, pentru a ajunge la membrii societăţii din întreaga
lume. Este încurajată astfel implicarea activă în domeniul sănătăţii.
Platforma online pe care sunt disponibile toate discursurile și

discuţiile oferă posibilitatea de a vizualiza videoclipuri în funcţie

de interesul propriu faţă de o anumită temă și ghidează astfel
publicul către alte videoclipuri ce tratează subiecte similare. De
asemenea, anumite evenimente oferă posibilitatea de a participa
activ la discuţiile TEDx, care sunt adesea găzduite de instituţii de
învăţământ și permit astfel interacţiunea directă cu cei ce susţin
prelegerile.

Îmbinarea dintre știinţă și artă proces artistic și a reușit în cele

din urmă să-și controleze ticurile.
cercetare și ne permite să înţele- în cadrul programului TEDMED Arta, în toate formele sale, îi oferă
gem mai bine lumea în care trăim. din 2018. Răbdarea și atenţia mi- confort și se bucură de o lume care
Arta încurajează gândirea creati- nuţioasă la detalii sunt trăsăturile pare doar a lui.
vă și imaginaţia pentru a înţelege esenţiale pe care le explorează atât Lauren Hess provine din-
mai bine o lume idealizată. Având în practica medicală, cât și în reali- tr-o familie de medici care i-au
aceste principii la bază, comunita- zarea unor portrete care surprind oferit o viziune logică asupra
tea TEDMED îndeamnă oameni monocromatic o descriere minima- lumii. Aceasta a ales însă o
din diferite domenii de activitate listă, dar realistă a celor pe care îi carieră artistică, iar operele ei
să deschidă ușa către un viitor mai pictează cu entuziasm. oferă o înţelegere în evoluţie a
bun, încurajând cercetarea și ex- Tot în artă și-a găsit refugiul bolilor mintale. Consideră că me-
primarea liberă a ideilor măreţe. și Gabriel Gutierrez, care de la dicina și arta se pot completa re-

D in cele mai vechi timpuri, cei

mai mari oameni de știinţă au
fost și artiști. Știinţa se bazează pe
Talentul fantastic al unui me-
dic oftalmolog, Marlene Morales
Tollet (foto), a fost foarte apreciat
o vârstă tânără a fost diagnos-
ticat cu sindromul Gilles de la
Tourette. S-a dedicat acestui
ciproc în procesul de vindecare a
pacientului cu anumite tulburări
psihice.

Provocările aduse categoriilor vulnerabile de pacienţi. Me-

sajul final transmis de medicul speciali-
recomandările specialiștilor,
politicienilor, mai precizează el.
și nu ale

de COVID-19 zat în boli infecţioase este că prin vacci-

Schimbările pe care pandemia le-a produs la nivel global
s-au resimţit și în comunitatea TEDMED. Este imperios ne-
cesară o nouă abordare prin care să se poată promova idei
extraordinare. De asemenea, trebuie reinventat și adap-
tat modul prin care platforma își poate îndeplini misiu-
nea, în funcţie de măsurile restrictive adoptate. Între timp
însă, întâlnirile și adunările au fost anulate, iar activitatea
TEDMED a fost astfel limitată. Discuţiile înregistrate vor
continua să fie disponibile pentru publicul larg în mod gra-
tuit. TEDMED promite că va reveni cu multă ambiţie, cu
idei inovatoare și cu un sentiment reînnoit al scopului de a
îmbunătăţi sistemul medical.
Având în vedere așadar contextul epidemiologic ce a
caracterizat anul 2020, prezentările TEDMED au tratat cu
mare interes și acest subiect. Antropologul Heidi Larson
este de părere că reprezentaţii din domeniul sănătăţii trebu-
ie să aibă curajul moral pentru a lupta în mod eficient cu cei
care își exprimă neîncrederea în ceea ce privește siguranţa
și eficacitatea vaccinării. La nivel mondial, speculaţiile me-
dicale se răspândesc foarte rapid prin social media, acestea
având și o influenţă politică importantă. Însă, prin comuni-
care pot fi transmise informaţii știinţifice pe înţelesul tutu-
ror, iar stările emoţionale de anxietate și nesiguranţă pot fi
astfel controlate din stadii incipiente.
nare ne protejăm pe noi, pe cei dragi, dar
prevenim și răspândirea infecţiilor. Pro-
gresul știinţific trebuie așadar susţinut și
privit cu încredere.
Cât de repede poate fi făcut
un vaccin?
Răspunsul la întrebarea How fast can a vaccine be made?
îl oferă Dan Kwartler, care descrie cele trei faze necesare
dezvoltării unui vaccin. În prima fază oamenii de știinţă
efectuează o evaluare știinţifică riguroasă pentru a iden-
tifica structura de bază ce urmează a fi replicată. Ulteri-
or, sunt efectuate multiple teste de laborator, teste clinice,
pentru a obiectiva beneficiile administrării acestui vaccin,
dar și pentru a evalua posibilele reacţii adverse. Dacă vacci-
nul este aprobat și primește autorizaţia necesară, urmează
etapa de fabricaţie și de distribuţie. În mod normal, acest
proces poate dura și 15 ani, însă în timpul unei pandemii,
cercetătorii adoptă strategii diferite pentru a realiza fiecare
etapă într-un timp cât mai scurt. Tehnologia de vaccinare
pe bază de ARNm le-a permis acestora să pună la dispozi-
ţie un vaccin într-un timp mult mai scurt, după cercetările
anterioare pandemiei.
Cum poţi fi cea mai bună
versiune a ta în perioade
de criză?
How to be your best self în times of crisis? Susan David,
psiholog în cadrul Facultăţii de Medicină de la Harvard, a
studiat agilitatea emoţională, un concept nou în psihologie,
care determină succesul fiecăruia în funcţie de modul în
care sunt controlate gândurile, sentimentele și încrederea
în sine. Cu multă răbdare și modestie, Susan David le-a ofe-
rit suport moral celor din prima linie, astfel încât aceștia să
își poată gestiona emoţiile în mod eficient.
www.ted.com/talks/heidi_larson_why_rumors_about_vaccines_spread_and_how_to_rebuild_trust
www.ted.com/talks/ofer_levy_the_new_science_of_personalized_vaccines
www.ted.com/talks/dan_kwartler_how_fast_can_a_vaccine_be_made
www.ted.com/talks/larry_brilliant_a_global_pandemic_calls_for_global_solutions
www.ted.com/talks/susan_david_how_to_be_your_best_self_in_times_of_crisis
www.tedmed.com

Noua știinţă a vaccinurilor O pandemie necesită soluţii

personalizate
Prin discursul său, The new science of personalized
vaccines, medicul Ofer Levy prezintă o nouă abordare me-
dicală, prin care ilustrează efectele benefice ale imunizării
dobândite prin vaccinare. Utilizând tehnologia de ultimă
generaţie, oameni de știinţă din întreaga lume colaborea-
ză pentru a dezvolta vaccinuri personalizate. Astfel, prin
abordări inovatoare, se urmărește imunizarea eficientă a
globale
Epidemiologul Larry Brilliant sugerează că A global
pandemic calls for global solutions. În urmă cu aproape
40 de ani, el a jucat un rol important în eradicarea unei
boli infecţioase ce avea ca agent patogen virusul variolei.
Detectarea rapidă și intervenţia precoce rămân esenţiale
pentru a preveni apariţia unei pandemii la nivel mondial.
Strategiile adoptate în acest context trebuie să se bazeze pe
10 VIA�A MEDICALĂ
22 ianuarie 2021 l Nr. 3
A
pariţia pe piaţă a vaccinurilor
împotriva COVID-19 a stârnit
la nivelul populaţiei un grad de
neîncredere privind siguranţa şi
eficacitatea acestora. Pentru a sublinia încă
o dată importanţa vaccinării şi siguranţa
acestui vaccin am vorbit cu doi tineri medici
care s-au vaccinat fără a sta pe gânduri ime-
diat ce acest lucru a fost posibil. Sunt conşti-
enţi de faptul că pandemia de COVID-19 este
STRATEGIE DE VACCINARE
ELABORATĂ RAPID
Teodor Cristian Blidaru este medic
rezident radiologie-imagistică
medicală la Spitalul Universitar de
Urgenţă Militar Central „Dr. Carol
Davila”.
Cât de importantă vi se pare apariţia vaccinu-
lui?
Cred că este, fără îndoială, cel mai important
pas pe care comunitatea internaţională l-a făcut
de la începerea pandemiei. Apariţia vaccinului
în timp record nu numai că ne-a arătat cât de
departe poate ajunge știinţa atunci când resur-
sele sunt alocate prioritar către sectorul me-
dical, dar, probabil cel mai important, a gene-
rat speranţă. Dacă până la apariţia vaccinului
puteam doar să ne ferim de virus, să îi ferim
pe cei din jur și să așteptăm, acum putem ve-
dea, e drept, la capătul unui drum încă foarte
lung, finalul pandemiei și o revenire la ceea ce
consideram normalitate.
Dar debutul imunizării?
Este un lucru extraordinar că ne aflăm printre
primele ţări care au acces la vaccin și că avem
o strategie de vaccinare realizată într-un timp
foarte scurt. Am discutat cu prieteni și colegi
din alte ţări, care încă nu au primit doze de vac-
cin și care așteaptă cu nerăbdare acest moment,
și am realizat că trebuie să ne considerăm pri-
vilegiaţi pentru că, prin apartenenţa noastră la
Vaccinarea anti-COVID,
drumul spre o viaţă normală
Conform datelor oficiale, în cadrul
campaniei de vaccinare
anti-COVID au fost administrate,
până la închiderea ediţiei, peste
270.000 de doze de vaccin
Pfizer-BioNTech.
departe de a se fi terminat şi că doar încura-
jarea vaccinării în rândul populaţiei ne poa-
te reda viaţa normală, fără restricţii. Singu-
ra reacţie adversă sesizată de către aceştia a
fost durerea la nivelul locului de injectare a
vaccinului, cu durată şi intensitate reduse.
Andreea-Mădălina Panciu este medic
rezident boli infecţioase în cadrul Institu-
tului Naţional de Boli Infecţioase „Prof. dr.
Matei Balş” şi a fost în prima linie de la înce-
putul pandemiei de COVID-19.
Cum aţi primit vestea începerii campaniei
de vaccinare anti-COVID-19?
Este foarte greu de exprimat în cuvinte
importanţa majoră a faptului că am ajuns
în sfârşit la vaccinarea populaţiei. Acest
roller coaster, cuvânt care descrie foarte
bine pandemia, a mers cu o viteză fenome-
nală, din toate punctele de vedere. Mai ales
pentru noi, cei din prima linie, în special
medicii infecţionişti, care am aşteptat zi de
zi cu sufletul la gură şi îngrijoraţi noile in-
formaţii disponibile, ultimele studii, ultime-
le cifre. Virusul a fost extrem de repede de-
scris din punct de vedere genetic, un număr
foarte mare de medicamente au fost testate,
am schimbat protocoale şi ipoteze cu tre-
cerea timpului, dar am ajuns să înţelegem
o parte importantă a acestei boli, deşi încă
există multe necunoscute.
Cum percepeţi apariţia acestor vaccinuri?
Din fericire, medicina din ziua de astăzi a
Uniunea Europeană, putem acum să vaccinăm
mii de oameni în fiecare zi.
PANDEMIA NU S-A TERMINAT
Aţi avut vreo reacţie adversă după vaccinare?
Am făcut până în acest moment doar prima
doză a vaccinului și singura reacţie adversă a
fost o durere ușoară la nivelul braţului, în ziua
respectivă.
Cum credeţi că va fi viaţa după vaccinare?
Pandemia este departe de a se fi terminat, spi-
talele funcţionează în continuare la capacita-
te maximă, și boala COVID-19 nu va dispărea
din patologia pe care o vom vedea frecvent
în anii următori. Nu știu dacă stilul actual
de viaţă va mai dura luni sau ani, e clar
că încă avem un drum lung înainte, dar
important este că deţinem acum o soluţie
și că putem avea speranţă. Pentru a ajuta
personalul medical și pentru a grăbi reveni-
rea la normal, trebuie să continuăm să res-
’’
pectăm măsurile sanitare de protecţie și
Este un lucru extraordinar
că ne aflăm printre primele ţări
care au acces la vaccin și că
avem o strategie de vaccinare
realizată într-un timp foarte scurt.
Dr. Teodor Cristian Blidaru
Grupaj
realizat de
dr. Roxana
Dumitriu
reuşit să ţină pasul cu această pandemie,
zic eu. Rapiditatea cu care un efort medi-
cal mondial a dus la producerea nu doar a
unuia, ci a mai multor vaccinuri eficiente
este incredibilă. Faptul că am reuşit înainte
de sfârşitul anului 2020 să începem vacci-
narea în ţara noastră este un succes major.
Odată cu asta, a început să ne crească trep-
tat şi încrederea că putem duce această boa-
lă spre finalul ei, că vom supravieţui, că va
înceta chinul pacienţilor şi că vom reuşi să
salvăm bolnavii care altfel nu vor avea nicio
şansă în faţa ei.
SUFERINŢA PRIN OCHII
MEDICILOR
Cum a fost pentru dvs. momentul imu­
nizării?
M-am vaccinat în cea de-a doua zi în care
vaccinul a fost disponibil la noi în ţară, am
trecut Crăciunul cu emoţia zilei în care
urma să mă vaccinez. Deja mă apropii cu
paşi rapizi și cu mare încredere de a doua
doză. Nu am avut decât o durere locală în
seara zilei vaccinării, durere care a doua zi
a şi trecut. Soţul meu, și el medic în prima
linie, nu a avut absolut nimic.
Cum percepeţi neîncrederea unora faţă de
acest vaccin?
Sincer, mă doare sufletul când văd cât de
aprigi sunt unii oameni împotriva vac-
cinării, citesc comentarii de un absurd
să rămânem transparenţi și informaţi cu
privire la vaccinare.
Interviu
’’
Sper ca până la sfârşitul acestui
an pandemia să se liniştească,
şi noi să revenim la ce făceam
înainte, la tratarea copiilor cu alte
boli infecţioase. Şi să salvăm astfel,
împreună, sute de mii de vieţi omeneşti,
părinţi, fraţi, bunici, soţi, dar şi copii.
Dr. Andreea-Mădălina Panciu
incredibil, oameni care cred că înţeleg me-
dicina, deşi nu au nici cea mai vagă noţiu-
ne, şi îi mai fac şi pe alţii să facă greşeli din
păcate, mă refer aici la cei indecişi. Este un
lucru cu care ne luptăm de mult timp noi,
cei care lucrăm pe secţiile de pediatrie din
„Matei Balş”, şi nu numai. Dacă oamenii ar
vedea măcar o foarte mică parte dintre bo-
lile cu care s-au chinuit pacienţii noştri, mă
refer la copiii nevaccinaţi din secţiile noas-
tre de-a lungul timpului, şi în momentul
de faţă, când tratăm 95% pacienţi adulţi cu
COVID-19, poate că ar înţelege. Aş vrea să
simtă şi ei cum este să rămâi în minte cu
ochii celor care voiau să trăiască şi această
boală i-a răpus, să simtă suferinţa rudelor
care nu-i mai au pe cei dragi alături de ei
(unii tineri fără alte boli), dar şi chinul unor
gărzi cu lacrimi și epuizare. Poate aşa şi-ar
da seama de stupiditatea ideii pentru care își
irosesc energia.
Ce speranţe aveţi pentru anul acesta în
ceea ce privește pandemia?
Eu sper că totuşi o mare parte din populaţie
se va vaccina, cei cu alte boli pentru binele
lor, şi cei fără boli atât pentru ei, cât şi pen-
tru cei din jurul lor. Sper ca până la sfârşi-
tul acestui an pandemia să se liniştească,
iar noi să revenim la ce făceam înainte, la
tratarea copiilor cu alte boli infecţioase. Şi
să salvăm astfel, împreună, sute de mii de
vieţi omeneşti, părinţi, fraţi, bunici, soţi,
dar şi copii.
Reacţii
adverse
înregistrate
la nivelul
centrelor de
vaccinare*
(începând din 27
decembrie 2020):
l
871 reacţii
comune și
minore,
l
317 reacţii
de tip local
cu durere la locul
injectării,
l
554 reacţii
generale
(febră, cefalee,
mialgii, artralgii,
astenie, alergii de
tip urticarie),
l 0 reacţie este
în curs de
investigare.
*Date puse la dispoziţia
CNCAV de INSP
(actualizare: 19.01.2021)
 Sănătate publică VIA�A MEDICALĂ
22 ianuarie 2021 l Nr. 3
11

SINGURA MODALITATE DE
VACC I NA R EA
COMBATERE A UNEI PANDEMII
Pandemia de COVID-19 chinuie omenirea
de aproximativ un an, virusul suferind deja
câteva mutaţii până acum, dând naștere
unor variante mult mai contagioase.
Academiile europene de știinţe medicale se
alătură efortului de promovare a vaccinării
populaţiei, ca singură modalitate de
combatere a unei pandemii.
În prezent, nu dispunem de un tratament etiologic
eficient, iar COVID-19 poate evolua sever, inclusiv spre
deces, la orice persoană indiferent de vârstă sau starea
de sănătate anterioară. Singura modalitate prin care
se poate scurta durata pandemiei este vaccinarea a cel
puţin 60-70% din populaţia planetei într-un timp cât
mai scurt, explică, într-un comunicat remis redacţiei
noastre, Consiliul Știinţific al Academiei de Știinţe
Medicale (AȘM).
AȘM susţine campania
de vaccinare
Potrivit AȘM, teoria imunizării naturale a popula-
ţiei prin trecerea prin boală a fost infirmată de evo-
luţia pandemiei și experienţa nefastă a ţărilor care au
aplicat-o. Ea nu poate fi acceptată din cauza preţului
foarte mare tradus în pierderi de vieţi omenești. Mai
multe vaccinuri împotriva COVID-19 au fost deja
aprobate și s-a început administrarea lor: „Vaccinuri-
le sunt eficiente și sigure, așa cum au arătat testele de
laborator, studiile clinice, dar și milioanele de admi-
nistrări efectuate până în prezent în lume, inclusiv în
România”.
AȘM anunţă că susţine campania de vaccinare an-
ti-COVID-19 a populaţiei: „Datele știinţifice existente
în prezent certifică siguranţa și eficacitatea vaccinu-
lui anti-COVID-19, iar experienţa de peste 200 de ani
a utilizării vaccinurilor a demonstrat că vaccinarea
este modalitatea principală sau singura modalitate
de combatere a unei pandemii și revenirea la o viaţă
FEAM cere cu prioritate pentru personalul
din sistemul medical
Federaţia Academiilor de Medicină din Europa
(FEAM) anunţă, printr-un comunicat lansat recent, că
solicită includerea personalului medical ca prioritate
pentru vaccinarea anti-COVID-19: „Cum personalul
medical și cel auxiliar pot transmite boala la pacienţi
și persoane imunocompromise, în timp ce sunt asimp-
tomatici, comitetul FEAM susţine ferm vaccinarea tu-
turor celor care lucrează în sistemul medical, cât mai
repede cu putinţă”.
Într-o scrisoare deschisă către Ministrul Sănătă-
ţii din Belgia, semnată de membrii Academiei Regale
Belgiene de Medicină, aceasta, la rândul ei, membru
al FEAM, a fost conturată ideea necesităţii vaccinării
personalului din sănătate în prima grupă, în grupa pri-
oritară. Personalul medical a fost inclus în campaniile
de vaccinare în multe ţări și acest lucru este în concor-
danţă cu recomandările OMS de a viza personalul me-
dical și grupele vulnerabile în timpul primei etape de
vaccinare anti-COVID-19.
Potrivit sursei citate, vaccinarea personalului me-
dical este singura cale de a asigura continuitatea în-
grijirii pacienţilor cu COVID-19 și a celor cu alte pato-
logii, fără a mai exista un deficit de personal în urma
presiunii crescute pe sistemul de sănătate din cauza
numărului mare de infecţii cu SARS-CoV-2: „Vaccina-
rea protejează împotriva infecţiei și mai departe îm-
potriva transmiterii bolii, iar vaccinarea personalului
din sistemul de sănătate va aduce beneficii indirecte

M
ăsurile aplicate pentru limitarea
efectelor pandemiei nu au influenţat
semnificativ evoluţia acesteia, indife-
rent de intensitatea și durata aplicării
lor. Numărul de cazuri și decese este în continuă
creștere în întreaga lume, societatea fiind profund
bulversată în toate componentele ei, social, econo-
mic, educaţional și, nu în ultimul rând, serviciile de
sănătate.
normală. Prin vaccinare a fost eradicată variola, iar
alte boli infecţioase, precum poliomielita și difteria,
sunt acum în curs de eradicare. Academia de Știinţe
Medicale se alătură efortului colectiv de promovare a
vaccinării anti-COVID-19 și pune la dispoziţia celor
interesaţi, instituţii, cadre medicale, populaţie, exper-
tiza de specialitate a membrilor săi și informaţii des-
pre SARS-CoV-2, COVID-19, pandemie, vaccinare, pe
http://www.adsm.ro/ rubrica «Informaţii privind
pandemia COVID-19»”.
prin protejarea pacienţilor spitalizaţi sau a persoane-
lor care locuiesc pe termen lung în centrele de îngriji-
re pentru bătrâni, ca și prin protejarea celor care nu
pot fi vaccinaţi din cauza patologiilor asociate. Pentru
a asigura un plan de succes, autorităţile naţionale ar
trebui să garanteze un ritm alert al vaccinărilor, așa
cum subliniază și Academia Franceză de Medicină:
«Este imperativ ca vaccinarea să fie implementată
într-un mod sigur și prompt»”.
Dan Dumitru Mihalache

Abonează-te la ziarul Viața Medicală

pe anul 2021, până la 31 ianuarie 2021!
Beneficiezi de oferta specială:
Reducere de 20% la prețul ziarului și
7 volume de
Ziar tipărit* Ziar PDF specialitate
160 lei
103
lei
(față de 200 lei) (față de 129 lei)
gratuite, în format
digital.
*primești ziarul și în format pdf,
săptămânal, gratuit (52 de ediții)

În 2020, abonamentul pe 12 luni la Viața Medicală a oferit:

• membrilor Colegiului Medicilor Stomatologi din România – 5 EMC;
• membrilor Colegiului Farmaciștilor din România – 10 EFC;
• membrilor OAMGMAMR – 5 EMC;
• membrilor OBBCSSR – 7 FPC.
Te poți abona la ziar și în varianta Combo

Combo tipărit* Combo PDF Cum te abonezi:

299lei 189lei
*primești publicațiile și în format pdf,
timp de 12 luni, gratuit
Pachetul Combo poate fi format din ziar Viața
Medicală și, la alegere, una dintre revistele:
• Medic.ro/ Psihiatru.ro/ ORL.ro/ Pediatru.ro/
Ginecologia.ro/ Oncolog-Hematolog.ro: în 2020,
pachetul a oferit 10 EMC membrilor Colegiului
Medicilor din România.
• Farmacist.ro: în 2020, pachetul a oferit 20 EFC.
Creează-ți cont pe medichub.ro, accesează medichub.ro/abonamente, alege-ți tipul de
abonament (ziar single sau combo)
sau
Trimite un e-mail pe adresa abonamente@viata-medicala.ro cu datele tale (nume,
specializare, CUIM*, CNP**, adresă de livrare a ziarului, număr de telefon) și cu dovada plății
contravalorii abonamentului (în contul RO09INGB0000999906229895, deschis la ING Bank.
Titular cont: S.C. VIAȚA MEDICALĂ ROMÂNEASCĂ SRL, CIF RO4197070).
Te vom contacta în cel mai scurt timp.
*dacă dorești să îți trimitem volumele științifice Viața Medicală, în format digital (pe e-mail).
Volumele se adresează exclusiv profesioniștilor în Sănătate.
**necesar pentru emiterea facturii
Oferta este valabilă pentru abonamentele pe 12 luni (ianuarie - decembrie 2021)
contractate până la 31 ianuarie 2021.
Informații suplimentare: tel. 021.315.60.60 (departamentul Abonamente) și www.viata-medicala.ro/abonamente
12 VIA�A MEDICALĂ
22 ianuarie 2021 l Nr. 3 Reuniuni medicale

Terapii moderne pentru hemopatii maligne

Comunicări știinţifice,
provocări aduse de terapii noi
și de pandemia de COVID-19,
experienţe împărtășite
împreună de peste Ocean au
însemnat o nouă ediţie, a patra, a
Congresului Naţional al SRTM.
Grupaj realizat de dr. Radu Gologan
ca aceste terapii să fie introduse cât de
curând și în România.
Sesiunea a fost deschisă de profeso-
rul Ștefan Ciurea, președintele acestui
congres, care s-a concentrat asupra te-
rapiei cu limfocite T cu receptor chi-
merizat (CAR-T), care este în prezent
singura terapie celulară aprobată pen-
tru utilizare în SUA și UE. Este apli-
pentru a ţinti un antigen de pe suprafaţa
celulei tumorale. După prelevare și pre-
lucrare, limfocitele sunt multiplicate și
apoi reintroduse pacientului printr-o
singură infuzie, după o prealabilă deple-
tizare prin chimioterapie de limfocitele
proprii, neprelucrate. Editarea genică a
limfocitelor T pentru terapie cu CAR-T
constă în producerea artificială pe su- ADAPTAREA LA

C
ongresul naţional al Socie-
tăţii Române de Transplant
Medular (SRTM) cu partici-
pare internaţională, desfă-
șurat în mediul online la 21-22 noiem-
brie, a fost dedicat profesorului Istvan
Benedek, fondator și șef al departamen-
tului de transplant medular din Târgu
Mureș, unul dintre pionierii transplan-
tului medular în România, decedat în
urma infectării cu virusul SARS-CoV-2.
Totodată, în anul 2020, la 8 decembrie,
s-au împlinit 30 de ani de la decernarea
premiului Nobel pentru medicină și fizi-
ologie profesorului E.D. Thomas (foto),
pentru activitatea sa de cercetare de o
viaţă, încununată cu realizarea trans-
plantului medular. Și o primă constata-
re ar fi că activitatea de transplant me-
dular în România a continuat în cursul
anului 2020, cu toate condiţiile speciale
impuse de pandemia de COVID-19.
CAR-T, în curs de aprobare
în România
Introdusă pentru prima dată în pro-
gramul congresului, secţiunea referi-
toare la terapiile celulare se înscrie în
tendinţa actuală pe plan internaţional,
anume ca aceste terapii, care câștigă tot
mai mult teren în terapia hemopatiilor
maligne, să fie efectuate în secţiile de
transplant medular, avându-se în vede-
re cerinţele procedurilor de aplicare și
tratamentul complex al efectelor adver-
se. Mai mult, a fost exprimată intenţia
cată la pacienţii pediatrici și la tinerii prafaţa lor a unui receptor a cărui denu-
<25 de ani cu leucemie acută limfoblasti-
că cu celule tip B, la cei adulţi cu limfom
mire de „chimerizat” se datorează fap-
tului că el este astfel codificat încât să PANDEMIE A TM
non-Hodgkin cu limfocite de tip B, difuz conţină atât regiunea pentru legare de
(Tisagenlecleucel – Kimriah), la paci-
enţii cu limfom non-Hodgkin cu celu-
le mari de tip B mediastinal primar și
celula-ţintă (tumorală), cât și cea pentru
activarea limfocitelor T. M asa rotundă referitoare la activitatea de
transplant medular din România din ultimul
an a fost condusă de prof. dr. Alina Tănase (Institutul
la cei cu limfom folicular transformat Plusuri și minusuri Clinic Fundeni, București), președintele în exerciţiu
(Axicabtagene ciloleucel – Yescarta) Terapia cu limfocite CAR-T s-a dove- al SRTM, și a reunit reprezentanţi ai centrelor din
rezistent sau în recădere după trata- dit extrem de eficace în primă instanţă, București.
mentele uzuale. La aceste medicamente având în vedere că induce remisiuni Prof. dr. Gabriel Ghiaur a prezentat pe scurt si-
s-a adăugat în acest an Brexucabtagene complete la pacienţi multitrataţi și ne- tuaţia activităţii departamentului de transplant me-
autoleucel – Tecartus, pentru pacienţii responsivi, în proporţie de 70% la cei dular de la Universitatea Johns Hopkins, Baltimore,
cu limfom non-Hodgkin al mantalei, iar cu limfom folicular și de cca. 60% la cei Maryland, arătând că aceasta a fost redusă drastic
mai multe trialuri în curs aplică CAR-T cu limfom cu celule mari și cu limfom în luna martie, pentru a reveni progresiv la normal
în mielomul multiplu. al mantalei, unii dintre aceștia având în cursul lunii mai. Au fost oprite o serie de facilităţi
Kimriah este în curs de aprobare supravieţuiri și de ≥5 ani, fiind însă pre- existente, precum vizitele familiei, circulaţia liberă
pentru utilizare și rambursare și în Ro- matur a se vorbi despre vindecare. a pacienţilor, s-au extins tratamentele la domiciliu,
mânia, Institutul Clinic Fundeni fiind Deosebit de important este faptul că s-au creat circuite separate. Un aspect particular al
desemnat pentru a începe formalităţi- această terapie este grevată de o propor- recomandărilor din SUA a fost că testarea pacienţilor
le de acreditare pentru administrarea ţie încă ridicată de recăderi, de efectele și a donatorilor de celule stem s-a făcut la internare
acestui produs celular și pentru îngri- secundare frecvente, adesea redutabile cu teste rapide, numai cei negativi fiind retestaţi prin
jirea post-administrare. Prof. dr. Alina și ameninţătoare de viaţă, precum sin- RT-PCR. Personalul medical cu test pozitiv își poate
Tănase a detaliat primele etape ce tre- dromul de eliberare de citokine și tulbu- continua activitatea la pacienţi dacă este asimpto-
buie parcurse, atât din punct de vedere rările neurologice severe, de necesitatea matic sau dacă starea le permite (!), iar pacienţii po-
administrativ, cât și logistic medical, unui personal special pregătit și a unor zitivi pot fi trataţi pentru boala hematologică fie în
deosebit de complexe și riguroase, pen- condiţii de spitalizare specifice aces- spital, în sectoarele destinate celor cu COVID-19, fie
tru implementarea terapiilor celulare și tui tip de terapie, precum și de costul la domiciliu. De remarcat că la acest centru de tran-
în ţara noastră. De menţionat că acest ridicat. splant medular nu se fac practic decât proceduri ce
tip de terapie nu și-a dovedit eficacita- Congresul SRTM a făcut o trecere folosesc donatori înrudiţi, complet compatibili sau
tea în tumorile solide și nu se aplică în în revistă extrem de utilă a realizări- haploidentici, fiind evitate astfel riscurile și compli-
limfoproliferările cu celule de tip T. lor și provocărilor acestui domeniu în caţiile transportului de celule stem hematopoietice,
Alt aspect subliniat a fost că grupa România, pentru prima dată în istoria amplificate în condiţii de pandemie.
CAR-T reprezintă o nouă clasă de tera- acestor reuniuni ponderea datelor re- În ţara noastră, așa cum a arătat dr. Zsofia
pie antineoplazică bazată pe limfocite ale autohtone depășindu-le pe cele din Varady (Institutul Clinic Fundeni), întreaga activi-
T, cel mai adesea autologe, prelevate trialuri ale invitaţilor străini. Este me- tate de transplant medular în condiţii de pandemie
de la pacient prin afereză. Ele sunt ritul organizatorilor de a nu fi renunţat cu virusul SARS-CoV-2 a fost organizată pe baza
prelucrate prin editare genetică in vi- în acest an, ca urmare a pandemiei, la ghidului Societăţii Europene de Transplant Medu-
tro, fie prin transducţie retrovirală, fie o manifestare știinţifică devenită deja lar și a recomandărilor Institutului Naţional de Să-
prin intermediul unui vector lentiviral, tradiţională. nătate Publică. Așa cum a rezultat din prezentarea
dr. Meilin Omer (Spitalul Colentina, București),
pacienţii transplantaţi atât pentru hemopatii, cât
Prezentarea unui pacient cu mielom multiplu internat pentru și pentru tumori solide, pozitivi și aflaţi în trata-
tratament, inclusiv prin autotransplant medular, negativ pentru ment cronic imunosupresiv au fost internaţi în sec-
infecţia cu SARS-CoV-2 la două testări anterioare internării și ţia de hematologie a spitalului Colentina, singura
devenit pozitiv ulterior, în cursul etapei de aplazie post terape- secţie abilitată de a îngriji pacienţi hematologici
SARS-CoV-2-pozitivi, pacienţii hematologici
utică – prezentare susţinută de conf. dr. Horia Bumbea, Spitalul
non-COVID ai acestei secţii fiind preluaţi de celelal-
Municipal, București – a suscitat un interes aparte, îndeosebi te unităţi de profil. S-au adresat mulţumiri secţiei
prin implicaţiile practice și prin ilustrarea complexităţii și de la spitalul Colentina pentru promptitudinea și
diversităţii situaţiilor din „viaţa reală” în medicină. profesionalismul cu care au fost preluaţi pacienţii
hematologici infectaţi cu SARS-CoV-2.
Ars medici
TRANSPLANTUL
MEDULAR
HAPLOIDENTIC (2)
Aplicarea haplo-TCSGH-PTCy
ușurează accesul pacienţilor la un
donator, respectiv la un tratament
eficient.
Grupaj realizat de prof. dr. Alina Tănase,
dr. Radu Gologan
C
âteva aspecte practice (1) legate de
aplicarea haplo-TCSH-PTCy me-
rită a fi menţionate:
1) Ca urmare a multitudinii de stu-
dii care arată similitudinea dintre rezultatele
obţinute cu TCSH HLA-compatibil înrudit/
neînrudit și cu haplo-TCSH, există numeroa-
se centre de transplant care nu recomandă
începerea căutării unui donator compatibil
decât la cazurile la care există contraindica-
ţii pentru haplo-TCSH sau la care nu poate fi
identificat în familie un donator apt fizic sau
psihologic de a dona celule stem hematopoie-
tice.
2) Deși unele studii au arătat că regimul
de condiţionare mieloablativ și cel cu toxi-
citate redusă nu se asociază cu diferenţe
notabile privind mortalitatea legată de pro-
cedură, rata și durata remisiunilor, supravie-
ţuirea totală, frecvenţa recăderilor, este in-
dicat ca la pacienţii tineri și cu status bun de
performanţă să fie preferată condiţionarea
mieloablativă, iar la cei între 55 și 70 de ani –
condiţionarea de intensitate redusă.
3) Sursa grefei pentru haplo-TCSH-PT-
Cy poate fi atât medulară, cât și periferică,
și deși există unele argumente în favoarea
fiecăreia, măduva osoasă fiind recunoscută,
de exemplu, pentru un risc mai redus al bolii
grefă-contra-gazdă (BGcG) (2), celulele stem
Principalii indicatori de eficienţă în haplo-TCSH-PTCy
I ntervalul de timp până la donarea efectivă
este în medie de 2-4 săptămâni, faţă de~4
luni în cazul TCSH-compatibil neînrudit.
Rata de grefare este considerată excelentă,
fiind de 90-100% în ziua +30 (6-8). Proporţia
cazurilor în care a apărut insuficienţă prima-
ră a grefei a fost de doar 4% (4).
Supravieţuirea totală la 1 an a fost de 73%,
la 3 ani de 54%; rata remisiunilor la 1 an a fost
de 54%, iar la 3 ani de 49%, mai redusă la paci-
enţii >55 ani (18) (Fig. 1).
Proporţia recăderilor la pacienţii cu leu-
cemii acute și limfoame a fost de 35% la 1 an
Fig. 1. Supravieţuirea totală și în remisie post-
haplo-TCSH-PTCy. Reprodus după Symons
H.J., 2020 (19)
Fig. 2. Incidenţa cumulată a mortalităţii post-
haplo-TCSH-PTCy. Reprodus după Symons
H.J. et al, 2020 (19)
hematopoietice periferice constituie sursa de
celule preferată pentru transplantare.
4) În cazul unui al doilea TCSH, este indi-
cată utilizarea unui alt donator cu un haplo-
tip diferit de cel anterior.
5) Regimurile de condiţionare mieloabla-
tive sunt preferabile în cazul pacienţilor cu
vârsta <55 de ani și cu diagnosticul de leuce-
mie acută mieloblastică (LAM), de leucemie
acută limfoblastică (LAL) sau de sindrom
mielodisplazic (SMD) (3).
6) Datele existente recomandă ca atunci
când există mai mulţi donatori potenţiali să
fie preferat cel cu vârsta mai mică (≤35 ani)
și să fie evitaţi pe cât posibil părinţii, care in-
duc un risc mai mare de BGcG și de transfer
de hematopoieză clonală. Pot fi utilizate, in
extremis, și rudele de gradul 2-3, precum
nepoţii/strănepoţii, nepoţii de frate/soră, ve-
rii, cu menţiunea că la primitorii <40 de ani
vârsta donatorului nu are importanţă. De
asemenea, sexul donatorului trebuie avut în
vedere în unele cazuri, precum situaţia dona-
tor feminin și primitor masculin (îndeosebi
și de 43% la 3 ani, mortalitatea determinată
de recădere fiind principala cauză de deces
la pacienţii care au primit haplo-TCSH-PTCy
(Fig. 2) (9).
Mortalitatea nelegată de recădere (MNR)
a fost de 6% la 100 de zile și de 11% la 1 an (19%
la cei cu vârsta ≥55 ani) (8,9), iar mortalitatea
prin infecţii – de 9-12%, aceasta fiind princi-
pala cauză a MNR (3).
Specifice haplo-TCSH sunt incidenţa
mare a reactivării infecţiei cu virusul citome-
galic (VCM) și incidenţa crescută a cistitei
hemoragice (Fig. 3), caracteristică fiind frec-
venţa de două ori mai mare a asocierii cu poli-
omavirusul BK și cu o gravitate crescută faţă
de alte proceduri de transplant (10).
Incidenţa cumulată a complicaţiei BGcG
acută gradul II-IV la 100 de zile a fost de
4-11%, iar a BGcG cronică la 12 luni cu forme
moderate/severe – de 6%, semnificativ mai re-
dusă decât în cazul TCSH HLA-compatibil cu
donator înrudit/neînrudit. Incidenţa cumula-
tă a BGcG acută și cronică nu a fost influenţa-
tă de gradul de nepotrivire a antigenelor HLA
(3/6 sau 4-5/6) (6,8,11).
Incidenţa semnificativ mai redusă a
BGcG, îndeosebi cronică, este o caracteristică
a haplo-TCSH-PTCy, demonstrată de majori-
tatea studiilor efectuate până în prezent (8),
ilustrată și în Fig. 4.
Incidenţa cumulată a recăderilor la 1 an a
fost de 35%, iar la 3 ani – de 43%, rata ridicată
asociindu-se cu vârsta >55 ani și cu nivelul bo-
lii minime reziduale (3).
Haplo-PTCy s-a dovedit o bună alterna-
tivă și pentru pacienţii pediatrici (copii și
adolescenţi), atât cu leucemie acută (LA), cât
și cu anemie aplastică refractară, care nu au
frate/soră compatibil (3,7).
mamă-fiu), care se asociază cu o rată mai mare
a BGcG și supravieţuire mai redusă, deși pon-
derea acestui criteriu este mai mică decât în
cazul TCSH HLA-identic (1,4,5). Preferinţele
în selecţia donatorului înrudit ar fi în urmă-
toarea ordine: fiul sau fiica, fratele mai tânăr,
sora mai mare, tatăl, mama, o rudă de gradul
al doilea (4).
7) Testarea prezenţei anticorpilor an-
ti-HLA la potenţialii donatori este obligatorie.
Prezenţa în sângele primitorului a anticorpi-
lor specifici anti-antigene HLA ale donatoru-
lui, creditaţi cu o prevalenţă de 10-21% (situa-
ţie mai frecventă la multipare), și îndeosebi un
titru ridicat al acestora, constituie un puternic
factor prohibitiv pentru haplo-TCSH și un
element important în selecţia donatorului. El
poate fi depășit în cazul în care diversele teh-
nici de desensibilizare existente dau rezultate;
8) Statusul serologic anti-virus citome-
galic (VCM) primitor/donator trebuie avut în
vedere, fiind preferată situaţia de similitudi-
ne serologică, îndeosebi dacă primitorul este
VCM-negativ.
Incidenţa recăderilor, mortalitatea legată
de transplant, rata remisiunilor și a supra-
vieţuirilor la doi ani au fost semnificativ mai
bune decât în cazul TCSH cu celule stem pro-
venite din cordonul ombilical (4). În absen-
ţa unui donator identic înrudit, aceste date
Fig. 3. Incidenţa cumulată a cistitei
hemoragice în haplo-TCSH-PTCy vs. TCSH-
identic familial (n=122). MRD = „matched
related donor” (donator identic înrudit).
Reprodus după Copelan O.R. et al, 2019 (21)
Fig. 4. Incidenţa cumulată a BGcG cronică la
primitorii de TCSH haploidentic și HLA-iden-
tic familial cu limfom nonHodgkin. Reprodus
după Ghosh N. et al, 2016 (31)
recomandă haplo-TCSH drept o procedură
preferabilă celei cu donator HLA-compatibil
neînrudit (1,17). De menţionat că la Univer-
sitatea Johns Hopkins, haplo-TCSH-PTCy
a devenit procedura standard pentru toate
transplanturile medulare alogene (11).
VIA�A MEDICALĂ
22 ianuarie 2021 l Nr. 3
13
Rezultatele
haplo-TCSH-PTCy
în diverse hemopatii
Haplo-TCSH-PTCy a fost aplicat cu
succes în diverse hemopatii non-maligne și
maligne, ca de exemplu în aplazia medula-
ră forma severă refractară la copii și adulţi
(7,12), în LAM și LAL (13-15), în limfomul
nonHodgkin (LNH) (16,17) și, îndeosebi, în
limfomul Hodgkin (LH)(18,19,20).
Deși LH clasic este considerat o boală
vindecabilă, 15-20% dintre pacienţi se do-
vedesc a fi rezistenţi la chimio-radioterapie
sau recad după aceasta, având o supravie-
ţuire la 5 ani de doar~30%. Pentru cei ce
recad după transplantul medular autolog,
transplantul medular alogen, îndeosebi cel
haplo-TCSH-PTCy, s-a dovedit a fi o modali-
tate terapeutică eficace, deși capacitatea sa
curativă este limitată de numărul încă mare
de recăderi (18,21).
Într-o serie de studii (27-29), un bun
control al bolii a fost înregistrat la 87% din-
tre cazuri, iar procentul supravieţuitorilor
și al celor în remisiune la 3 ani a fost de 53-
63% și, respectiv, de 44-59%. În ansamblu,
proporţia pacienţilor la care s-a înregis-
trat o remisiune de LH cu absenţa BGcG
post-haplo-TCSH-PTCy a fost de 47%, faţă
de numai 17% la cei care au primit TCSH
-HLA-identic (20). De menţionat că regi-
mul de condiţionare a fost predominant
non-mieloablativ. Rezultatele au fost consi-
derate neașteptat de bune și au fost puse pe
seama reducerii procentului recăderilor, da-
torat efectului de grefă-contra-micromediu,
cu apoptoza celulelor Reed-Sternberg, efect
amplificat de nepotrivirea dintre antigene-
le HLA donator/primitor (22). Ele explică în
bună parte creșterea numărului de alo-TC-
SH în LH constatată în ultimii ani, cu toate
progresele datorate imunoterapiei (21).
De menţionat că rezultatele bune s-au
obţinut la pacienţii cu LH la care a existat
un bun control al bolii în momentul trans-
plantului (25-27), deși există raportări re-
cente ale unor reușite ale aplicării haplo-T-
CSH-PTCy la pacienţi cu boala stabilă sau
progresivă după chimioterapia de salvare
(Ciurea, 2020).
În concluzie, haplo-TCSH-PTCy a deve-
nit deja procedura standard pentru pacien-
ţii care nu au un donator înrudit HLA-iden-
tic sau unul înrudit dar compatibil pentru
mai puţin de 8 antigene HLA, ca și pentru
pacienţii cu LH, unde TCSH haploidentic a
indus rezultate superioare transplantului de
la donator compatibil. După ce va fi validat
ca atare prin trialuri randomizate (în curs),
metoda poate deveni și procedura standard
pentru transplantul medular în ansamblu,
înlocuind-o pe cea clasică, ce folosește un
donator HLA compatibil 100%.
Bibliografia este disponibilă pe www.viata-medicala.ro
14 VIA�A MEDICALĂ
22 ianuarie 2021 l Nr. 3 Medic-Medicină-Cultură

FORŢA PRIVIRII
Institutul cultural maghiar întâmpină fiecare an având în Oameni obișnuiţi sau persona-
desfășurare ori vernisând o expoziţie de fotografie, care lităţi culturale, religioase ori poli-
tice, au fost surprinși pe peliculă
este mereu prilej de încântare, meditaţie și reflecţie pentru
într-o manieră unică, personală,
vizitatori. de Joan Colom, Alberto Schom-
mer, Eugeni Forcano şi Rafael Sanz
Lobato, nume bine cunoscute ale
artei fotografice hispanice. Îmbi-
nând calităţile artistice cu o incon-
testabilă valoare documentară,
aceste imagini dezvăluie fragmente
ale vieţii spaniole din cea de-a doua
jumătate a secolului XX, redând
atât momente de timp identificabi-
le, cât și scene care transcend tre-
cerea anilor și ar putea să aparţină
practic oricărei perioade istorice.
Dr. Raluca Bulea

C
ontinuând frumoasa
tradiţie care durează de
peste un deceniu, la 11
ianuarie a fost vernisată
expoziţia „Face to face” a artistului
Bikfalvi Zsolt din Carei, membru
al Asociaţiei Mondiale a Artiștilor
Fotografi Maghiari și al Asociaţiei
Artiștilor Fotografi din România,
dar și artist emerit al FIAP
(Fédération Internationale de l’Art
Photographique). Evenimentul a
marcat, de altfel, și sărbătorirea
Zilei Fotografiei în România.
Aceasta reprezintă data nașterii,
în 1812, a lui Carol Popp de
Szathmáry, artistul ce reprezintă
un punct de comuniune între
cultura maghiară și cea română,
fiind în fapt un autentic cetăţean
european avant la lettre.
Dialogul care
ne frapează
Ce remarcăm încă de la
întâlnirea cu afișul expoziţiei,
și continuă să ne frapeze pe
parcursul vizitei, este modul
în care fotograful a intrat
într-un dialog vizual cu cei pe
care i-a imortalizat, reușind să
„îngheţe” în imagine priviri de
o expresivitate cu totul aparte.
Unele sunt îndreptate direct către
obiectiv și îl fac pe spectator să se
simtă direct vizat, ajungând chiar
să uite că interacţiunea a fost
mediată de camera foto. Altele
sunt pierdute în meandrele uitării
de sine, având forţa de a ne reţine
și de a ne provoca să descoperim,
ori măcar să încercăm a ghici,
care vor fi fost gândurile celui
portretizat.
Meritul special al fotografului
este în acest caz acela de a fi știut
să găsească și să ne dezvăluie
frumosul, folosindu-se doar de
alb-negru, acolo unde cei mai mulţi
ar fi văzut doar atmosfera banală
a satului, cu ritmul său desprins
parcă de timp, cu obiceiurile sale,
cu bătrânii săi, cu oamenii simpli,
dar care au, în fapt, atâtea povești
de spus.
După popasurile de la Carei
și Oradea, dar și din Ungaria și
Ucraina, expoziţia va rămâne
la București cel puţin până
la 5 februarie 2021.
Esenţă prin renunţarea
la culoare
La fel de puternice și frapante,
în aceeași tehnică fotografică ce
sublimează esenţa prin renunţarea
la culoare, sunt și imaginile care
alcătuiesc expoziţia exterioară
organizată de Ambasada Spaniei la
București, în colaborare cu Centrul
de Artă din Alcobendas (Madrid),
pe gardul Casei Filipescu-Cesianu
(parte a Muzeului Municipiului
București).
Intitulată „Spania, prin obiec-
tivul a patru fotografi clasici
spanioli. Câştigători ai Premiu-
lui Naţional de Fotografie”, expo-
ziţia a putut fi admirată până la
16 ianuarie.

Sunteţi medic specialist medicină de familie

şi doriţi să preluaţi un cabinet particular în
Germania?
Noi vă ajutăm să vă îndepliniţi această dorinţă.

Nu este nevoie de capital propriu.

Firma noastră va căuta pentru dumneavoastră un

cabinet profitabil, vă va sprijini în obţinerea finanţării şi Clinică VÂND PRAXIS MEDICINĂ DE FAMILIE, SITUAT ÎN
SECTORUL 1, BUCUREȘTI. DETALII LA TEL. 0723.271.394.
în organizarea preluării cabinetului. Noi ne vom ocupa
de rezolvarea tuturor formalităţilor. medicală
cu sediul în București, C.M.I. Dr. SÂRBU DOINIŢA,
Veţi avea alături un partener cu peste zece ani de Sector 3, cu sediul în București, str. Nicolae Grigorescu nr. 41, sector 3
experienţă în acest domeniu, care vă va ajuta să începeţi aflată în contract cu (fosta Policlinică Titan) angajează medic specialist reumatolog.
cu succes activitatea în propriul cabinet în Germania. CASMB, Relaţii la tel. 0745.056.116
Pentru obţinerea competenţelor lingvistice necesare, angajează cu contract de
puteţi participa la cursurile intensive de limba germană muncă
full-time sau part-time VÂND/ÎNCHIRIEZ FARMACIE ÎMPREUNĂ
organizate de firma noastră în Germania.
medici specialiști pe CU SPAŢIUL EI. RELAŢII LA TEL. 0755.730.237
Aici puteţi găsi impresiile unor medici români care au preluat următoarele specialităţi:
cabinete de medicină de familie în Germania:
Medici de familie
- Medicina
www.youtube.com/watch?v=fhmRoR6YwmA&feature
muncii – 2 posturi;
Dacă sunteţi interesat și doriţi mai multe informaţii, ne puteţi - Cardiologie – 1 post. Angajăm medici specialitatea Medicină de Fa-
contacta pe e-mail la adresa info@medic-job.com Relaţii la tel.: milie pentru centrul nostru medical din Caracal,
judeţul Olt (50 km de Craiova).
sau telefonic:  +49(0)1733 658 643 0745.182.161 sau Avem disponibile 3 (trei) posturi, cu liste proprii,
 +49(0)3641 47 2287 www.medicjob.ro 0733.947.061 și prin în contract cu C.A.S. Olt.
Brandler & Rauschelbach GbR • • Emil-Otto-Straße 4 • e-mail: Contact: tel. 0724.87.87.87
D-07356 Bad Lobenstein contact@mementomed.ro sau pe e-mail clinica@coram.ro.
Medic în România VIA�A MEDICALĂ
22 ianuarie 2021 l Nr. 3
15

Dr. Raluca Drăghici: „Trăim o eră

a schimbărilor accelerate”
Pornind de la profesia
sa, Raluca Drăghici a
construit, alături de
soţ, un business frumos
în domeniul tehnicii și
al medicinei dentare,
cu „epicentrul” la Iași.
Avem o echipă de peste o sută
de angajaţi, cărora li se adau-
gă numeroși colaboratori, și
planuri foarte mari, în limita pe
care ne-o impun pandemia, piaţa
și forţa de muncă.
Cum vă împărţiţi atribuţiile dvs.
și soţul dvs.?
Încercăm să facem lucrurile atât
împreună, cât și separat în aceeași
Care sunt principalele provocări CELE MAI
IMPORTANTE TREI
cu care vă confruntaţi?
LUCRURI DE ȘTIUT
Provocările au existat con-
stant și înainte de pandemie, DESPRE IMPLANTURILE
DENTARE
însă singurul lucru care
ne afectează foarte mult
în această perioadă este,
evident, lipsa călătoriilor
la cursuri de specialitate,
la expoziţii de profil și la

A
facerea familiei Dră-
ghici constă într-un
laborator de tehnică
dentară despre care
spune că „a crescut frumos și ar-
monios de-a lungul celor 13 ani de
existenţă, un loc în care se creează
zâmbete”, dar nu doar atât, și că-
ruia i se adaugă activitatea medi-
cală din clinicile Junior&Family
Dental Center. Lucrează cu o
echipă pe care o apreciază și se
străduiește să le ofere pacienţilor
un pachet complet de servicii de
calitate.
măsură, deoarece ne dorim și avem
nevoie de timpul nostru. Eu mă
ocup de partea clinică din cabinet,
iar soţul meu se ocupă de manage-
mentul laboratorului, al clinicilor și
de extinderea reţelei. Bineînţeles,
toate acestea reușim să le realizăm
alături de echipa noastră, iar aici nu
mă refer doar la tehnicienii dentari
și medicii dentiști, ci și la manageri,
departamentul de resurse umane
sau departamentul financiar-con-
tabil. Cu toţii reușim să facem lu-
crurile să funcţioneze și să creștem
împreună.
workshop-uri. În 2020 am
pus un accent foarte mare pe
tot ce înseamnă controlul chel-
tuielilor curente și fluxul de în-
casări. În martie am fost nevoiţi
să ne oprim activitatea indepen- obișnuiam. Pe de altă parte,
dent de posibilitatea noastră de am iniţiat pe platforma Dental
a face ceva, un scenariu greu de Future întâlniri online, ne-
imaginat pentru orice business. am adaptat pentru a nu pierde
O asemenea experienţă te schim- de tot această componentă de
bă și îţi arată că trebuie să găsești formare profesională și de con-
soluţii pentru orice situaţie, ast- strucţie a unei comunităţi în
fel încât să poţi rămâne pe piaţă. jurul brandului nostru. Piaţa
Ne adaptăm zi de zi, lucrăm cu de evenimente se transformă,
nenumărate variante privind online-ul a devenit principalul

ECHIPĂ DE PESTE O SUTĂ

SFATURI-FULGER PENTRU ÎNGRIJIREA DANTURII
DE ANGAJAŢI

În ce constă businessul Drăghici

Dental?
Împreună cu soţul meu suntem
proprietarii a trei afaceri: la-
boratorul Drăghici Dental, cli-
nicile Junior&Family Dental
Center din Iași, București și Ti- PROIECTE AMÂNATE SAU
mișoara, precum și Safra Dental, REGÂNDITE
o firmă de distribuţie de implan-
turi dentare și soluţii pentru la-
boratoarele de tehnică dentară.
INOVAŢII
RECENTE ÎN
TEHNICA DENTARĂ
Tehnica dentară s-a digitalizat în
ultimii ani: am trecut de la tehnica
cu modelaj și ceară, clasică, la scanare
de modele, amprente, modelaj în soft
și frezare CAD – CAM și imprimare 3D.
Trăim o eră a schimbărilor accelerate,
iar acestea sunt o veste bună în primul
rând pentru pacient. În privinţa
profesioniștilor tehnicii dentare,
aceștia trebuie să se adapteze
rapid unei noi realităţi.
Cum v-aţi restructurat activita-
tea în pandemie?
Aveam planuri mari și pentru
2020, când trebuia să organizăm
o nouă ediţie a Dental Future
– conferinţă anuală dedicată
medicinei și tehnicii dentare,
cu speakeri internaţionali.
Mai mult decât atât, aveam
planuri de extindere a cli-
nicilor Junior&Family și
multe alte proiecte. Une-
le dintre acestea au fost
amânate, iar altele regân-
dite astfel încât să se adap-
teze crizei sanitare pe care o
traversăm și provocărilor finan-
ciare generate de aceasta.
viitorul și trăim, alături de toată
lumea, o perioadă în care multe
lucruri se întâmplă fără a le putea
controla în vreun fel.
AM INIŢIAT O PLATFORMĂ
DE EVENIMENTE ONLINE
Ce acţiuni de educaţie medicală
aţi mai putut oferi în ultimele
luni?
Din păcate, ne lipsesc foarte mult
evenimentele precum cursurile,
trainingurile de tehnică dentară și
târgurile de profil. Nu putem călă-
tori pe alte meleaguri pentru a ne
putea urma activitatea de educa-
ţie continuă pe care un cadru me-
dical trebuie să o facă toată viaţa,
însă nici nu mai putem organiza
cursuri sau workshopuri cu
speakeri internaţionali, așa cum
mediu de transmitere a informa-
ţiei știinţifice și pentru cursuri de
orice fel. Astfel, așa cum am dove-
dit în toţi anii noștri de activitate,
ne adaptăm și vom veni, probabil
curând, cu vești bune.
Care este cea mai importantă
lecţie pe care aţi învăţat-o în
ultima perioadă?
Cred că cel mai important lucru
învăţat și făcut atât în timpul stă-
rii de urgenţă, cât și după aceasta
a fost că am rămas aceiași oameni
muncitori, corecţi și sufletiști. Am
stat alături de colegi, deși au fost
momente grele în care nici nu ști-
am cum o să reușim să trecem cu
bine peste această problemă. Însă,
cu oamenii potriviţi, am reușit să
depășim perioada și să ne reluăm
treptat toate activităţile zilnice.
Dr. Laura Davidescu
Dr. Raluca Drăghici (39 de ani)
este absolventă a Facultăţii
de Medicină Dentară
(Universitatea „Apolonia”
Iași) și a Colegiului de Tehnică
Dentară din cadrul UMF „Gr.
T. Popa” Iași. Este specializată
în implantologie și a absolvit
cursuri de excelenţă în
estetică și reabilitare dentară
complexă.
Administrează un laborator
de tehnică dentară și
este director medical al
Junior&Family Dental Center
(ambele din Iași). Alături
de soţul ei, Dan Drăghici,
deţine mai multe clinici
stomatologice situate în Iași,
Timișoara și București.
În urmă cu trei ani a fondat
conferinţa Dental Future, cu
participare internaţională,
eveniment care numără deja
trei ediţii.

#DinInimapentruVoluntari
Campanie dedicată studenţilor voluntari de la medicină
Suntem mândri de miile de voluntari care, încă de la începutul „Voluntarii nu au neapărat coronavirusului, acces gratuit, la curent cu subiectele prezen-
mult timp liber, ei au doar ini- pentru întreg anul 2021, la revis- tate la evenimente medicale şi
pandemiei, s-au aruncat în lupta cu noul coronavirus alături de mă” este un citat celebru al lui ta de specialitate Medic.ro și la cu noutăţile în cercetare. Gă-
profesioniștii din sănătate! În semn de recunoștinţă pentru devotamentul Elizabeth Andrew, care descrie săptămânalul Viaţa Medicală. siţi aici dosare tematice, ana-
perfect esenţa voluntariatului. Viaţa Medicală este săp- lize pertinente ale sistemelor
și curajul lor, MedicHub și Viaţa Medicală vin în sprijinul studenţilor Dorinţa de a ajuta și a fi sprijin tămânalul profesional, social şi de sănătate, interviuri cu spe-
voluntari de la facultăţile de medicină cu un mic gest care să-i ajute în pentru alţii a determinat mii de cultural al personalului medical cialişti români şi străini, arti-
studenţi la medicină să se în- din România, de peste 30 de ani cole de opinie. De asemenea,
procesul de învăţare și perfecţionare. scrie voluntar pe liste pentru a pe piaţa media. Un spaţiu al di- Viaţa Medicală publică lista
lucra în spitale și la telefonul care alogului între specialităţi şi între completă a posturilor scoase la
consiliază populaţia, în perioada actorii din Sănătate, ziarul vă ţine concurs de Ministerul Sănătăţii.
pandemiei de COVID-19. Un gest
Studenţii voluntari care doresc să aibă acces
făcut din inimă!
la aceste două publicaţii sunt invitaţi să completeze online
Admiraţia noastră pentru im-
formularul:
plicarea acestor tineri nu poate
fi măsurată nici în cuvinte, nici
în fapte. Însă, așa cum ei vin în
sprijinul celor care au nevoie de
ajutor, așa dorim și noi, echipele
MedicHub și Viaţa Medicală, să
punem umărul pentru a-i susţine.
Astfel, MedicHub și
Viaţa Medicală le oferă stu-
denţilor la medicină, voluntari
în prima linie a luptei împotriva
16 VIA�A MEDICALĂ
22 ianuarie 2021 l Nr. 3
Lentilele
de contact
inteligente pot îmbunătăţi vederea
În cadrul Digital Health Conference a fost
prezentat un dispozitiv inovativ cu ajutorul
căruia funcţia vizuală poate fi îmbunătăţită și
care va putea fi utilizat de către persoanele cu
deficienţe de vedere, precum degenerescenţa
maculară sau glaucomul. Utilizând realitatea
augmentată și un senzor de imagine integrat,
lentilele de contact inteligente pot proiecta
la nivelul retinei atât detalii din mediul în­
conjurător, cât și alte informaţii, disponibile
online. O altă funcţionalitate oferită de aces­
te lentile este dată de capacitatea lor de a în­
registra mișcările oculare, oferindu-le astfel
medicilor clinicieni șansa de a diagnostica și
Medicina altfel
Grupaj realizat de
dr. Diana
Andronache
Primul ajutor
în cazul
traumatismelor
cerebrale
A dministraţia pentru Contro­
lul Alimentelor și medica­
mentelor din SUA (FDA) a aprobat
primul test de sânge ce poate fi
efectuat în vederea stabilirii diag­
nosticului și prognosticului paci­
enţilor care au suferit leziuni trau­
matice la nivel cerebral. În decurs
de 15 minute, dispozitivul i-STAT
Alinity TBI poate măsura nivelul
seric al biomarkerilor de fază acu­
tă din leziunile traumatice cere­
brale ușoare, UCH-L1 (ubiquitin
carboxyl-terminal hydrolase L1) și
GFAP (glial fibrillary acidic prote­
in), identificând astfel precoce pa­
cienţii cu risc crescut de a evolua
nefavorabil. Având în vedere pro­
vocările diagnostice, terapeutice
și implicaţiile pe termen lung ale
leziunilor cerebrale, acest dispozi­
tiv poate schimba practica clinică,
fiind de mare ajutor în triajul pa­
cienţilor la camera de gardă.
Astfel, numărul de exami­
nări imagistice tip com­
puter tomograf pot fi
reduse cu până la 40%,
potrivit datelor pu­
blicate de com­
pania Abbott
Laboratories.
monitoriza anumite patologii ale globului ocu­
lar. Acest prototip dezvoltat de Mojo Vision
a câștigat premiul Last Gadget Standing, pri­
mind cele mai multe voturi din partea publi­
cului. Deocamdată sunt necesare cercetări
suplimentare.
www.medscape.com/viewarticle/944124
www.medscape.com/viewarticle/944124
Chiar și consumul
redus de alcool poate
crește riscul de
fibrilaţie atrială
Potrivit rezultatelor publicate recent în European Heart Journal, chiar și
consumul redus de băuturi alcoolice crește riscul de tulburări de ritm cardiac – mai
exact, cu 16%. Deși mecanismul prin care consumul de alcool determină apariţia
fibrilaţiei atriale nu este pe deplin înţeles, perspectiva fiziopatologică oferită de
acest studiu arată că alcoolul are efecte directe asupra aritmogenezei, inducând un
dezechilibru autonom manifestat prin tahicardie sinusală, ceea ce predispune la
aritmie. De asemenea, tulburările electrolitice și modificările echilibrului acido-
bazic pot declanșa efecte proaritmice. Nu în ultimul rând, consumul cronic de
alcool este corelat cu modificările structurii și funcţiei cardiace, inclusiv cu apariţia
cardiomiopatiei.
În acest studiu multicentric au fost incluși 100.092 de adulţi din: Suedia,
Norvegia, Finlanda, Danemarca și Italia. Vârsta medie a fost de 47,8 ani, iar 51,7%
erau femei. La momentul iniţial au fost evaluaţi factorii de risc cardiovasculari
(indicele de masă corporală, nivelul colesterolului, diagnosticul de diabet zaharat
și hipertensiune arterială), precum și nivelul educaţional. Niciuna dintre aceste
persoane nu suferea de fibrilaţie atrială. Consumul mediu de alcool a fost de 3 g/zi.
După o perioadă medie de urmărire de 13,9 ani, s-a observat că riscul de fibrilaţie
atrială a crescut semnificativ, fiind documentate 5.854 de cazuri noi. Astfel, se
consideră că este necesară o strategie de reducere a consumului de alcool, pentru a
preveni un număr substanţial de cazuri de fibrilaţie atrială.
https://www.medscape.com/viewarticle/944055