Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
51
EPISCOPIA LOR
DE
B L A J,
www.dacoromanica.ro
TIPOGRAFIA SEMINARULUI TEOLOGIC GR.-CATOLIC
Prefata
Amintim aci, ca lucrarea de MO e partea a
doua dintr'un studiu mai intins despre Inceputurile
-catolicismului in Moldova, care e impartit in epoca
teutona si epoca cumana.. Epoca teutona, sau ca-
tolicismul In Moldova, sub ocrotirea cavalerilor teu-
toni din Tara Barsei, a aparut numai In Cultura
Cregina"), In anul 1920; epoca cumana e lucrarea
de fata, data In vileag mai Intaiu In aceeas revista, In
anii 1922-1925, si acum in aceasta editie separate.
Au mai urmat doua articole, cari, cum vad, lipsesc In
cartea aceasta, anume: Iar6s franciscanii la Milcov"2)
si Romanii In eparhia Cumanilor"3). Intrerupandu-se,
apoi, aparitia revistei din Blaj, s'a Intrerupt si conti-
nuarea studiului despre Cumanii vi Episcopia lor. A-
, -asta e explicatia sfarsitului brusc al cartii de MO,
care nu e terminate. Nu ne-a mai fost cu putinta nici
indreptarea greselilor de tipar la cuvintele grecesti
si aiurea.
Tinem sä multumim, $i pe aceasta cale, acelor
preoti din Ardeal cari, in frunte cu parintele Dr. Victor
Macaveiu, atLaratat atata interes pentru scrisul nostru
si ne-au silit la continuarea articolelor, cand voiam sa
Intrerupem publicarea for In revista.
Butea-Miclauseni, I Sept. 1931.
Dr. loan Ferent
paroh.
1) Anul IX (1920) pag. 136 -164; 193 - 211; 238-246; 302 309. Acest
studiu e supus in lucrarea de fall.
1) Cultura crestini, XIV (Blaj 1926) 173 175.
www.dacoromanica.ro
0) Tot acolo, pag. 211-213.
I. Cre§terea §i desvoltarea puterii
cumane (105d 1206).
I. Pacinafil ji Uzii.
Pacinatii, -Uzii si Cumanii erau Intl de acelas singe si
graiu, deosebindu-se numai politiceste, cum se deosebiau pe
vremuri Moldovenii de Munteni sau Alemanii de Baiuvari.
Cumanii, fiind astfel o ramura iesita din trunchiu, trebuie,
pentru o mai buns orientare, si-i asezim langi fratii lot; In
cadrele timpului.
Inceputurile istorice ale Pacinatilor stau in stransi le-
gituri cu soartea vechilor Unguri. Acestia locuiau tntre flu-
viile Ural si Volga, inchisi la nord de 'turtle Cama si Bielaia,
iar la sud de apele Samarei. Leaginul acesta primitiv al Ma-
ghiarilar se numia Ungaria Mare sau Baskiria '); Bizaatinii tl
cunosteau sub numele de Lebedia, dela cel dintAiu voevod
ungur, Lebeiias9, predecesorul lui Arpad; Arabii ti ziceau Mag-
garde, cum se poate vedea to lbn-Das1a9, pe cand in croui-
cele ungideqti se mai chiatni si Dentia4).
Inmuftindu-se, peste Inasura tarij lor, si apisati de po-
poarele Imprejmuitoare, intre sari aunt amintiti mai ales Pa-
cinatii, o mare parte din lecuitorii Ungariei Mari parasese
stepele strabune si, cautandu-.si norocul In apus, ocupa tiriu-
turile cuprinse intre Nipru qi Carpati, regiune ce poarti nu-
mele de Ate! Uzu.9 Emigrarea aceasta a Ungurilor si asezarea
for !rare Nipru si Carpati, Nestor o pune la anul 888.9
9 Dr. Nikolaus Pfeiffer, Die ungartsche Dominikaneordens-
provinz (Zurich 1913) 10022. Robert Roesler, RomAnische kdien
(Leipzig 1871) 157, dapa raportul misionarilor Iullan (1237),
Ioan de Plano Carpini (1246) si Vilhelm de Ruysbroek (1254J.
2) Constantinus Porphyrogenitus, De administrando imperio,
cap. 38, ed. Migne, Patrologia Graeca, sq. II, tom,113 (Paris
1864) col. 317: ..dep'soia, d;rd raj rreuirov iti'mpribov cezirrZY.
Reprodus In traducere germana de Roesler, op. cit
Anhang, pag. 862.
4) Geza Kimn, Codex Cumanicus (Budapesta 1880) LX j.
6) ConsCsPorphyrog', op cit., loc. cit.: '147-E2.-Obtov, mai bine
deck rElzogov, Roesler, op. cit. pag. 154 -5.
9 Nestor, Cronicawww.dacoromanica.ro
rusea-scA, cap. f9, trad. Louis Leger,
Chronique dite de Nestor (1884) 18-9.
- 2
') Anna- tomnena, Alexias SIT, ed. Migne, col. 521. co:a-
tionat cu ed. Bonn (1839), vol. I, pag. 323: livoc rt ..ntvc9-excht
;raga rv-tv Zaveottterunr,..zocO'.f,zetarov 0:111).81JoMEPOI, a-rteetivre; -r(Th
cazot, zarld.19ov zer;.; rtiv ,zlovoutitv. 'LTC; c) :reps avd; km; qv'
avroic perci TWV ;card yOu Javov,6tv otzoinirow a-relaccaaal
robrov avv&i...tcyrog 7reetItO, FL; Optatav likaov pErcC TOW gl.,:eirtuP
TOU T& TaT0 :WC X.a6/ ovoptc.Copv-61, ;eat ZEol`p.ci,icru ,ac rob"-
.27(1[:it, roro ,a.v ri v zletarercv aarizovroz, rail, cv To, Btr-Vvav
-, _
xca 41Z1.2.a. ..lretcrapevot yoiv psr, avrov, aotwg rob kotmoil 3ta-
-reeo3vreg rov zlavoviltv, Tin) 71"CteairElpe'Vnli %ir cczr, tx4
acti noXixvIci (Luce za.racrzfiv. Breed 2-c;r 2aveopartov e tradus
bine In ed. Migne prin genitivul originii; a ual acest genitiv cu
azaev6pevot- si a traduce, cu editia, din Bonn, ,a Sauromatis
quotide vexata (gens)4, e o greseala; xaalzaanie se intelege
ku4ocur, Henr. Stephanus, Thesaurus linguae Graecae, ad voe.
szaarog.
2) N, Iorga. Istoria Romanilera (Bucuresti 1919) 47 are ur-
matoarere: 'Inca de atunci, din veacul al XI ea, putin dupa
anal 1000 (?), pe vremea Pecenegilor, cu Ingaduinte- acestora si
sub tnriurirea Bizantinilor din vecinatate, cari aveau Marea si
Dunarea, capetenii ronainefli au Intemeiat cele dintdi State ale
noastre, intre Sihstra si Vicina Dobrogii: un Tatul, un Seslav,
un Saccea, un Chalise.www.dacoromanica.ro
Ai.cr am ayes deci intemeierea celor dintai
state romangti. Numai cat, documentul nu spune aceasta.
- 18 -
Peste dansii vine un alt popor ,,scitic, de origine sauro-
matA, jefuitor, nomad", care Incheie alianta cu Patinatii dela,
Dunare. E cunoscut ca Scit, Sauromat" la Anna Comnena e
un nume generic, intrebuintat pentru ()rice popor care vine
din rasarit inspre hotarul de nord al imperiului bizantin; sunt
cuvinte cari bat In reminiscence arhaice, fail. a se c'obort la o
specificare. Contextul istoric insa arata, ca poporul acesta nu
poate fi altul, decat cel al Cumanilor. Ei fac deci alianta la
Dunare cu Pecenegii,- pentru a putea irece nestingheriti in
impAratia Bizantului. De fapt, la 1078, constatim ci ei traiau
impreund, amestecaj'i, la olaltd, in aliantd (grcepi cu Pecenegii
dela Istru, cAci to acest an, intaiul de (Minnie al impiratului
bizantin Nichifor III, Botaniates (1078.-1080, Pacinatii ame-
stecati cu Cumanii" navalesc in sudul Dunarii, Inaintand cu
jaf si parjol pine in Adrianopol, unde-dAnd foc orasului, se
Intorc inapoi la istru, bucurosi ca au putut pedepsi pe Bizan-
tini pentru uciderea unor Pacinato-Cumant.9 In acelas an e
vorba despre o pace a Pacinato-Cumanilor cu Bizantinii.2)
Astfel, venirea Cumanilor la Dunare sr akianta for cu
Pecenegii e un 4apt dovedit.
1) Nestor, op. cit., cap. 70, ad an. 6586 (=-- 1078), Leger 168.
2) Karamsin, op. cit., pag. 105-7.
93 Nestor, op. cit., cap. 71, ad an. 6587 (=1079), Leger 172.
4) Idem, op. cit,, cap. cit., ad an, 6590 (.1082), Leger 172.
5) Karamsin, op. cit., II 119, dupa *Instructiunea Jul
'Vladimir. www.dacoromanica.ro
- 20
In urma acestei infrangeri, pustiitorii Rusiei au stat mai
mult in Odle noastre, pans 1a 1085, and li se oferi un prilei
minunat pentru o noun invazie in Ungaria. Aici domnia dela
1077 Ladislau cel Slant, care se distinsese ca generil in
lupta maghiaro-cumani de land ,Dobaca. Prin ridicarea -lui
pe tronul sfantului Stefan, ex-regele Solomon e indepartat de-
finitiv dela &male. Atunci Solomon, care-si a-pArase tara atat
de vitejeste cu prilejul celei dintaiu invazii cumane, devine
aventurier ;I, ce e-rnai rau, tradator de tara. El trece, la 1085,,
cu o ceata de Unguri, aventurieri ca si dansul, in Cumania,.
laprintul Cutesc, rugAndu-1 sA-1 ajufe, in schimbul unor faga-
duinte stralucite, a-si recastiga tronul pierdut. In caz de iz-
banda, Transilvania trebuia sA cads la Cumani. Prilejul era.
cu atat_ mai bine venk cu cat hordele cumane nu erau tn-
curcate nici In Rusia, nici in tinparatia Romeilor. Cutesc deci
si Solomon, in fruntea Cumanilor, navalesc, la 1086, in Un-
garia, probabil tot prin Ardeal, si tnainteaza pAnA in provincia
Ungvar. Ladislau insi, iesindult inainte pe neasteptate la
Bokony in comitatul Szabolcs, ti bate asa de cumplit, incAt
mai multe mii de Cumani !Amin pe campul de lupta, iar
Cutesc ;i Solomon scapA numai priii fugA 1). Acesta din urma,
cu ceata le de aventurieri, rAmane deactima Ja Cumani, spre
a navali cu dansii in imperial bizantin, in primAvara anului
urmAtor.
Nereusind expeditia din Ungaria, -Cumanii si Soloi`norp
Cu ai sAi se unesc cu,Pecenegii dela Dunare, pentru a-si
cauta prada in imparatia Jul Alexios Comnenul (1081-1118)..
Rica acestei impArat isi incepe cartea a 7-a a Alexiadei sale
in chipul urmator: Sosind primavara, Tzelgu, comandantull
suprem al ostirii scitice, trece strAmtorile muntilor ce stau
deasupra Dunirii, si, cu o armata amestecatA din diferite
neamuri, in numar de aproape 80.000 de oameni, parte Sau-
romati si Sciti, parte Dad (cAci si din armata dacica o parte
--nu mica urma pe Tzelgu sub conducerea unui oarecare Solo-
mon),Incepu sA pustiasca orasele dimprejurul Chariopolului")..
') Niketas Choniates, op. cit. lib. II, 5 in fine. Murnu 409-411.
2) Idem, op. cit., www.dacoromanica.ro
lib. III 2. Murnu 418.
81 Niketas Clioniatds, op. cit., lib. III, 5. Murnu 425---6.
-0
fngrozitoare. Toata furia salbateca a calaretilor din stepe se
napusteste asupra Chievului, care e luat printeun asalt fulge-
rator; casele, bisericile si manastirile sunt devastate; batrSnii
si neputinciosii, sugrumati; boierii, fetele, femeile, preotii si
calugarii, aruncati in lanturi; trumai negutatarii au fost crutati,
In schimbul marfurilor ofe6te. La urma aprind si orasul.
Gemetele celor ce muriau in flacari *se amestecau cu bocetele
celor ce erau scosr din cras, spre a fi dusi in robia cumana.
Vechea capitals a Rusiei e cl,istrusa cu toata splendoarea ei').
Dupe dezastrul Chievului, Cumanii s'ar fi putut intoarce
la loanitiu, daca principele Galittei nu i-ar fi amenintat cu o
noun lovitura. In viclenia sa, Roman se impaca In curand cu
Ruric si reuseste sa -I traga In curse, induplecandu-I sä piece
impreuna impotriva Cumanilor. Astfel, in iarna ahului 1202,
cei doi aliati pornesc in contra pagantlor, pe cari i1 alunga
pans la Trepol, luandu-le o toultime de prizonieri. Aici insa,
printul Galitiei pune mina pe Rurici it duce in lanturi panA
Ia ruinele Chievului si, dupace I-a orbit, it arunca inteo ma-
nastire, facandu-I calugar cu forte).
Intr'aceea, imperiul bizantin ftind in agonie, loanitiu putea
sa-si continue mai lesne opera de conkolidare a imparatiei
sale, dupace aproape toata domnia din apus a Romeilor a
surpat-o si stricat-o, spulberand-o prin rasboaie, pustiind-o
Print navaliri cumane si risipind-o In tot chipul" 2) Primind
diadema dela Pontificele Roman, si unindu-se in credinta cu,
Sfantul Scaun, impreuna cu clerul si poporul sau, el scutura
si ultima Inraurire bizantina si devine un suveran european,
catolic4). Nu Incape indoieala, ca altul ar fi fost viitorul ca-
tolicismului in tarile dunarene, clack dupe rasturnarea putre-
dului imperiu bizantin, Ia 12 Aprilie 1204, Latinii, stapani la
Constantinopol, n'ar fi avut lipsa de tact diplomatic si impru-
denta politica, de a nu recunoaste independenta statului ro-
mano-butgar si de a raspunde nepoliticos si mandru la fe-
www.dacoromanica.ro
') N kefas Choniates, Urbs capta, 13-44. Murnu 443-7.
2) Idem, ibidem, 15. Murnu 450.
bl
1), Totus, unii Camel admiteau unele carti din vechiui te-
stament, afirmand ci in ele nu se gftesc urme de ale Celui Rau..
www.dacoromanica.ro
ZI Unii !ma admiteau ca e femeie adtv5rata, adaugand ca
e zamislita firA concurs barbatesc.
din nou s. ,letele In materie; de aceea casitoria e opera cea
mai satanica; e pacat a consuma ceva ce supune legaturi se-
Amalie; de aceea e oprit a mAnca out, fapte, branza si mai
ales carne. Astfe.,1 toad morals albigenilor se reduce la o su-
medenle de prohibitiuni migiloase si farizaice, la un intreg
Tegistru de noli me tangere".
'Aplicarea acestei morale e intretesuta cu tnvitatura de-
spre sacramente, mai ales despre sacramental mangraierii, care
desparte pe albigeni in data categorii: perfecti (desavarsiti)
sl credentes (credinciosi). Sacramentul mangaierii, numit con-
solamentum, se da unui credincios (credens) dupa o lunga
pregAtire si dupt un post de trei zile, dar un post total, negru;
-el se dA prin impunerea manilor din partea celor desivirsiti
(perfect0; prin taina aceasta sufletul scapa de sub puterea
materiel si a lui Lucifer; dubuls, cel bun (IngeTul pazitor) se
uneste iaras cu dansul i credinciosul devine un desdvarOf
(perfectus), un prieten ai lui Dumnezeu, un om bun; de aceea,
desavarsitii se chiemau oameni bunt. Numai acestia erau da-
tori sa aplice aspra morals expusa mai sus. Repetarea conso-
lamentuiui se numia reconciliatio animae; unii-I repetau de
mai multeori pentru a fi siguri de mantuire; altii se abtineau,
dupa primirea tainei, de once hrana si se ucideau prin foame,
ca sa nu mai pacatueasca si ca sa-si fact un sfirsit bun";
multi luau otravii sau isi deschideau vinele pentru acelas
,sfarsit bun"; ba mai mult, se spune,-ca adesea parintii lasau
pe copiii for sa moan de foinit tot pentru un sfarsit bun*.
Asemenea fapte erau pline de merit §i dovedeau o mare cre-
dinta si o sfintenie eroica. Se intelege dela sine ca numArul
perfectilor era mult mai mic cleat al credinciosilor (credentes).
Aceftia primiau Invatatura albigenilor, dar traiau In lume, in
asitorie, si puteau avea proprietati, puteau duce si rasboiu,
nefiind Inca obligati la praxa severs pe care o impunea con-
solamentul. gi trebuiau inat sa depuni fagaduinta (convenenza,
convenentia, pactum) de a primi consolamentul inainte de a
muri. Sufletul celui mort fart consolament rataceste prin alte
trupuri (continuarea iadului), pant se face partas de mares
taint a consolamentului; aceeas soarta asteapta pe once om
care nu e catar. Pe ltnga taina mAngaierii, albigenii mai aveau
i sacramental ptnii, benedictio panis. La fiecare mast, (tact
era de fait un perfectus, acesta binecuvanta la Inceput o pine,
www.dacoromanica.ro
din care primia fiecare o bucatica, pe care o pastrau acasi
- 94 -
in vase anumite ca un simbol al iubirii si al solidarititii. Cu
toate ca se deosebia de sfanta Euharistie, pe care n'o ad-
miteaue panea binecuvantata purta numele de pine a lur
Dumnezeu". Aveau ji un sacrament al pocdinfei (servitium,.
appareillamentum). De regula in fiecare Infra avea loc mArtu-
risirea pacatelor sau spovada; credinciosii (credentes cu pa-
cate mai marl trebuiau sA se spovedeasca separat, iar cei cu
pacate mai mid in comun; peniteritul ingenunchi4 inaintea-
unui perfectas spunea pacatele; dupA aceea, confesarul
punea Noul Testament pe capul pe.nitentului si pronunta cu
vintele deslegarii. Aveau si un fel de sacrament al preofiei,
imitand ierarhia bisericii catolice; prin impunerea rhanilor se
faceau episcopi si diaconi; fiecare episcop avea doi vicari ge-
nerali, un filius =Or si altul minor, dintre cari cel dintaiu
era totdeauna urmasul episcopului.
Perfectii, In locul intaiu episcopii, trebuiau sA se ingri-
jeasca de serviciul divin, pe care-I lineau Indeobste intro ca-
mera fara nici o podoabA; icoanele si crucifixele erau despretuite
ca niste semne satanice; In camera cultului.slivin au era decit
o masa acoperitii cu pairza alba, pe -tare stAtea Noul Testa-
ment, deschis lu capitolul intliu al sfantului Joan. Slujba in-
cepea cu o cetire din Non! Testament, dupa -care urma pre-
dica si binecuvantarea ceruta de credinciosi; dupil TatAl-nostru
cu doxologia greceascA (singura rugAciuneprimita), perfecfii
binecuvantau pe credinciosii prosternati inaintea lor.
Ideile lor despre biserica caiolica sunt destul de cunos-
cute. Dela donatia, lui Constantin cel Mare (306--337),1) bise-
rica catolica, devenind proprietarA, s'a lApidat de Iiiistos, pe
and maniheii, nepArisind adevarul, au alcatuit si alcatuesc
adevarata biserica. Lucifer, creatorul duhurilor rele; visa adesea
cite un demon in trupurile oamenilor: acestia-s dusmanii cei
mai marl ai lui Dumnezeu si ai catariler. Cand papa Silvestr.u, li
(314-335) a primit donatia constantiniana, un demon a intrat
intetasnl; de atunci papa e antihrist, iar biserica catolicl, mu-
rerea din Apocalips. Toate insfitutille ei, sacramentele, slujbele,
poruncile si orinduirile ei sunt nAscociri satanice, prin cart
Lucifer cautA sA piarda omenirea. De aici se explicA de ce
') *Donatio Constant-inii e o nascocire din veacul al 9-lea.
www.dacoromanica.ro
J. Marx, Lehrbuch der Kirchengeschichte 2-3 (Trier 1909) 276.
90 --
§. 4. Infiintarea ordinului.
Se apropiase timput stabilit in Pronia tui Dumnezeu
pentru savarsirea operei principale din vieata lui
Cand, la 1215, cruciatii ti deschid in triumf portile orasului
Toulouse, Dumnezeu Ii trimite doi barbati, de cart avea ne-
vole pentru a pune cele dintai peril la temelia ordplui taut
primul era Toma, Inzestrat cu darul vorbirii frumoase si cu
moravuri amabile; al doilea era Petru Cellani, om bogat sk
cinstif, care clarui lui Dominick propria sa cask mare si fru-
moasa, asezata langa castelul contilor de Toulouse. Exemplul
www.dacoromanica.ro
') Constitutiunile ordinului fratilor predicatori, Prolog, nr.- 3.
2) Lacordaire, op. cit., pag. 142-3.
din punctul de vedere at personalitatii, atilt In privinta cuge-
tarii cat Si in privinta limbagiului si a apucaturilor.9 Din
aceasta combinare -malastra a libertatii cu autoritatea se ex-
plica, de ce ordinul dominican a trecut pr n toate veacurile
unul si acelas, pana la noi, pe cand alte ordine vechi au fost
reformate i impartite in diferite ramuri.2)
1) Idem, ibidern.
2) Pfeiffer, op. cit., Doc. Nr. 31, pag. 178-9. Explicatia
din parantrza In Trausilvaniam" n'are nici un inteles.
a) Magnum Cronicon Belgicum, ad. a. 1220 (gre0t), Pfeiffer,
op. cit. Doc. Nr. 31, pag. 179.
a) N. lorga, Istoria Bisericii romineqti, I. (Valeniidemunte
1908) 16.
a) Emonis Chronicon, ad. a. 1226 (recte 1227): Eodem
anno Boricius, quartus de maioribus principibus Chunorum, quos
Theutonici Walerin vocant, per fratres de ordine praedicatorum
-ad fidem Christi conversus est et baptizatus est cum muftis
suae gentis hominibus a domno Roberto, Strigoniensi archi-
www.dacoromanica.ro
episcopo, praesente Bela, iuniore rege Hungariae, filio regis
Andreae. Pfeiffer, Doc. Nr. 34.
- 132
pag. 182.
5) Mamachi, Annales ord. praed., XV, Pfeiffer, pag. 178,
Doc. Nr 30.
8) Gregoriu IX, catre printul Bela, 21 Martie 1228, Hur-
muzaki-Dens., I, 1 pag. 108. cf si pag. 111, untie si se indrepte
anul: 1228, nu 1229.
www.dacoromanica.ro
7) Magnum Chronicon Belgicum, ad a. -1220 (recto. 1227),
Pfeiffer, pag. 179 sus, Doc. Nr. 31.. -4,
- i33 ---
inmormantat cu pompa In, capela Sfintei Fecioare, pe care o
cladiseri fratii, cand erau in mijlocul acestui neane. Astfel
sutra un memorlu dominican din anul 1259 1). Acelas izvor ne
da si miscatorul sfarsit al lui Bortz-Membroc, pe care-1 vedem
la 1229 alergand calare In fruntea Cumanilor sai Impotriva
Galitiei, alituri de trupele lui Bela. A murit si el, dupl o
vieati crestineasca, In bratele fratilor dorninicani, cari-1 -adu-
sesera la calea vietii. Convins de aberatiunea paganismului si
patruns plan maduva oaselor de adevarul religiei crestine,
el se strangea cu groaza la pieptul fratilor predicatori, zicand
in agonies Sä se Indeparteze Cumanii pdgani, caci vad land
dansii niste diavoli tngrozitori; sa ramana numai fratii (domi-
nicanii) si Cumanii botezati". Apoi, aducandu-si aminte de cei
doi frati predicatorl (Albert si Dominic) cari au fost ucisi de
-Cumani pentru credinta si pe cari i-a cunoscut cand mai erau
in vieata, Bortz exclama, cuprins de mirare: Iata-i langa
mine pe cei doi frati: m'asteapta sa ma duca la bucuriile pe
cari le-au predicat". Si continua memoriul nostru zicand
acestea, isi dete sufletul cu o bucurie nespusa. A fost Minor-
mantat In aceeas capela a Maici Domnului 2).
LXXXII. www.dacoromanica.ro
8) Idem, ibid., pag-108, Nr. LXXXIII,
186
cob de Nipru plan fundul Mongoliei 1). Ace lat drum e in-
dicat §i la Intoarcerea misiunei 2), iar Cumania pe care o de--
scrie Carpini In raportul sau, e Cumania de dincolo de Niprut
unde era centrul politic al Cumanilor pagan' 3). A§adar, fratir
minori, trimi0 de Inocenflu IV la Marl to anul 1245, Il'au
trecut deloc prin Moldova.
Mai este Ins& In notita istorica" din Schematismul In
chestie #i a alts incoherenta, ca sa nu zicem contradictie. Se
afirma mai intaiu c primii franciscani ar fi patruns in Mol-
dova la 1245, ceace am vazut ca nu-i adevarat; imediat dupi
aceasta, se afirma, farA nici o dovada, cA fratii minori au Iu-
crat In eparhia de Milcov a Cumanilor, deci Intre 1227 #i
1251, pi ca dela 1241 ipsi ferme soli curam fidelium gesse-
runt". Daca cei dintill franciscani yin In Moldova abia la 1245,
atunci cum se mai poate afirma ca ei au fost aid infra 1227
91 1241 §i dela 124L pant( la 1245?
Un alt argument, care nu s'a adus, dar se poate aduce,
ar fi bula lui Grigorie IX' (1217-1241) Cum hora undecima
sit Wei", din 11 lunie 1239, In care cetim: Dilectis filiis
fratribus ordinis fratrum minorum, in terras Saracenorum,
Paganorum et Graecorum, Bulgarorum, Cumanorum alior-
umque- infidelium proticiscentibus 4)...." De aici s'ar putea con-
dude ca, pe la 1239, franciscanii ar f lucraf tntre Cumanii
din Moldova i Muntenia, adeci in dieceza de Milcov g Cu,
manilor. 'Pentru a nu cadea Mtn) afirmare nedocumentati
se impure numaidecit o distinctie: e altceva eavea permis
papal de a merge la o sumedenie 'de popoare §i- a fi preVazut,
pentru cazul acesta, cu diferite privilegii, pi altceva a fi de
fapt ix fiecare din acaste popoare, la un limp anumit,
§i a lucra pentru mantuirea lor, Afars de aceasta, existau
doul Cumanii, In mare parte Inca pagine; o Cumanie
era dincolo de Nipru, WO Bulgaria paginai o alts Cumanie
') Hurniuzakt-bensulianu, Documente 1, 1 p. 235 C. 16.
E raportul lui Carpini; titlul pus de Densuslanu e gresitr cum
am aratat in Culturet Crotind, XI 194'. D'Avezac, Relation
des Mongoles ou Tarfares Par le here Jean du Plan de Carpin,
,Paris 1838.
3) Hurmuzaki-DemUsiaau, op. cit., p. 239 C. 33.
3) Cultura Creating, XI (1922 Nr. 7-8) 194-5.
4) Sbaralea, BuIrariura iraaciscanum, (Romae 1759 269
www.dacoromanica.ro
Nr CPXCVI. Inocentiu IV retnnoieste si amplifica bula la 1245,
Hurmuzalo-Densulianu, op. cit, p. 220,
161 ,
era to Moldova i Muntenia alcatuind eparhia de Mi 'coy a
Cumanilor, uncle lucrau Dominicanil sub conducerea unui e-
piscop dominican. Bula to chestie e un permis dat frafilor
minori de a merge la popoarele Insirate i confine mai multe
privilegii pentru cazut acesta. Mai mult nu se poate deduce
din ea. Pretenfa reald ci activitated de fapt a franciscanilor
in Cumania, 4i anume in Moldova $i Muntenia ci in aceastd
?pocd, trebuie dovedita prin alte documente pozitive, ceeace
nu s'a fAcut pAnA acum 1).
Pentru a dovedi faptul algur" ca franciscanii iucreazi
la not tncd dela intemeierea ordinului, Memoriul din 1860 re-
curge la bula lui Grigorie aX Cum qui recipit" dip 24 lunie
1235. Bula a, fast data de douA on fara nici o scilimbare:
mai tntli la 12 lunie 1234, apoi la 24 lunie 1235,afa ca
se adevereste data dip Memoriul citat2). Faptul sigur"
insa era nu dovedelte absolut nimic, fiindca nu e deck o
recomandatie a frafilor minori catre orhiepiscopi, episcopi,
abaft $i alfi prelate` ai Bisericii, -eu scopul ea ace§tia sl-i-
primeasca _benigne et charitative", and at Veni Ia clan,ii ci
Ia credinciosii for pentru predicarea Evangeliei; este totodata
si un certificat papal, prin care se adeveresite ca frail' sunt
,catolici i credincio0 §i ca top pot avea incredere deplina
in ei. Mat si pimic mai mutt. Am cetit 1 recetit bula: nici
a aluzie la Cumani, nici una la Valahi, nici un semn ca s'ar
refer' si la parfile noastre,, nici o menfiune despre Dacia,
desi aceasta n'ar dovedi pin-11c, Cade, prin urmare, temeiul
faptului sigur",
Ramane sa examinam ultimul argument duprins in cu-
van,tul Dada. E adevarat ca a existat Inca din prima epoca
istoriei franciscane ,,provincia Daciae", cum grata vechile
izvoare,. Mild de acest nume legat de .pAmantul nostru, era
natural ca ni0e *Intl conventuali dela not sA creada, cu o
fireascA bucurie, ca prin Dacia se infelege Iva noastra; ci al
scrie c1i franciscanii au patruns td Moldova chiar dela Me-
1) Cfr. Revista catolica, I (Bucuresti 1912) 547, sus.
2) Sbaralea, Builarium franciscanum, I (Romae 1759)127-8
Nr. CXXXI si 167 Nr. CLXXIII. Despre locul de unde porneste
serisoarea, vezi Conrad Eubel, Bullarii franciscanii epitome
(Apud Claras Aquas 1908) 14 Nr. 133, nota 8. Si se 'ndrepte
www.dacoromanica.ro
deal. afirmarea din Revista catolica. 546-7 despre existenfa
bulef,4
18S
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro