UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

PORTOFOLIU DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ

Masterand (numele şi prenumele): GEAMBASU MARIANA DENISA.

Specializarea: MASTER-STUDII DE LIMBA SI LITERATURA ROMANA

Anul universitar: 2020-2021

Forma de învăţământ: ZI

Nivelul: II

CUPRINS

(nivel II)

 Planificare calendaristică, anuală /semestrială, elaborată de masterand

 Un proiect de unitate de învățare

 Proiecte de lecții (minim 2), pe teme de specialitate, corespondente unității de învățare

 2 probe de evaluare: una de evaluare sumativă, pe tema proiectului de unitate de învățare și alta pe o temă a unui proiect de lecție elaborat

 Chestionar de apreciere a relaţiei cu mentorul de practică pedagogică

  Apreciere calitativă a fiecărui student (descriere în circa 5-10 rânduri privind participarea, implicarea studentului pe parcursul stagiului de
practică pedagogică) realizată și semnată de mentor.

Liceul Tehnologic „G. Bibescu” Craiova

Clasa a XI-a
An şcolar: 2020-2021
Disciplina: Limba şi literatura română
Propunător: Duican Lucia
Masterand: Geambașu Mariana Denisa
Manualul: Adrian Costache, Limba şi literatura română, manual pentru clasa a XI-a, Ed. ART, Bucureşti, 2009
 PLANIFICARE CALENDARISTICĂ
Anul şcolar 2020-2021

Clasa a XI-a

Unitatea de Competenţe specifice Conţinuturi asociate Nr. ore Săpt. Obs.

învăţare
0. Recapitularea şi sistematizarea cunoştinţelor acumulate -Relaţia om-societate în proza studiată 8 S1 – S2
anterior -Prezentarea competenţelor vizate şi a
conţinuturilor disciplinei pentru clasa a
XI-a (conform programei);
-Repartizarea studiilor de caz pe grupe
de elevi şi explicarea modului în care se
vor desfăşura activităţile destinate
studiului de caz.
1.Fundamente 1.1.Aplicarea cunoştinţelor de limbă în receptarea
ale culturii mesajelor orale şi scrise. 1. Originile şi evoluţia limbii române 2 ore S3 - S4
române 1.3.Folosirea adecvată a strategiilor de comuncare orală (prezentare sintetică):
în monolog şi dialog. • Formarea limbii române în
1.4.Utilizarea adecvată a tehnicilor de redactare. contextul romanizării; 1
2.1.Utilizarea strategiilor de lectură în vederea înţelegerii • Substrat, strat, adstrat; 1
adecvate a textelor studiate. • Scrisul. Tipăriturile
2.2.Compararea viziunilor despre lume, despre condiţia • Limba română literară
umană sau despre artă reflectate în texte literare, 2. Limbă şi comunicare: Noile norme 1 oră
nonliterare sau în alte arte. lingvistice (ortografice, ortoepice şi
3.1.Identificarea şi explicarea relaţiilor dintre opera morfologice) conform DOOM2
literară studiată şi contextul cultural în care a apărut 3. Studiu de caz: Latinitate şi dacism 2 ore
aceasta.
3.2.Dezvoltarea unei viziuni de ansamblu asupra Evaluare 1 oră
fenomenului cultural românesc până la începutul
secolului XX.
3.4.Utilizarea adecvată a tehnicilor de documentare şi
cercetare a unei teme.
 4.1.Utilizarea tehnicilor şi strategiilor argumentative în
situaţii de comunicare diverse (scrise sau orale).
4.2.Compararea şi evaluarea unor argumente diferite în
vederea formulării unor judecăţi proprii.
2.Perioada 1.1.Aplicarea cunoştinţelor de limbă în receptarea 1. Perioada veche – repere istorice şi 1 oră S5
veche mesajelor orale şi scrise. literare (sistematizare)
1.2.Utilizarea achiziţiilor lingvistice, cu accent pe aspecte 2. Studiu de caz: Formarea conştiinţei 3 ore S5
normative. istorice
1.3. Folosirea adecvată a strategiilor de comunicare orală
în monolog şi dialog. 3. Ion Budai-Deleanu, Ţiganiada - 4 ore S6
2.1.Utilizarea strategiilor de lectură în vederea înţelegerii contextualizarea operei literare; analiza
adecvate a textelor studiate. complexă a textului literar;
2.2.Compararea viziunilor despre lume, despre condiţia 4. Limbă şi comunicare: Norma literară 1 oră
umană sau despre artă reflectate în texte literare, – aspecte evolutive S7
nonliterare sau în alte arte. 5. Curente culturale/literare în secolele 3 ore S7
3.1.Identificarea şi explicarea relaţiilor dintre opera XVII-XVIII: umanismul şi iluminismul
literară studiată şi contextul cultural în care a apărut (prezentare sintetică)
aceasta.
3.2.Dezvoltarea unei viziuni de ansamblu asupra
fenomenului cultural românesc până la începutul
secolului XX. Evaluare 1 oră
S8
3.3.Identificarea unor conexiuni între literatura română şi
cea universală.
3.4.Utilizarea adecvată a tehnicilor de documentare şi
cercetare a unei teme.
4.1.Utilizarea tehnicilor şi strategiilor argumentative în
situaţii de comunicare diverse (scrise sau orale).
4.2.Compararea şi evaluarea unor argumente diferite în
vederea formulării unor judecăţi proprii.
3.Paşoptismul 1.1.Aplicarea cunoştinţelor de limbă în receptarea 1. Studiu de caz: Rolul literaturii în 3 ore S8–
şi Junimea mesajelor orale şi scrise. perioada paşoptistă
1.2.Utilizarea achiziţiilor lingvistice, cu accent pe aspecte
normative. 2. Forme hibride ale civilizaţiei
1.4.Utilizarea adecvată a tehnicilor de redactare. româneşti în mijlocul secolului al XIX- 4 ore S9
2.1.Utilizarea strategiilor de lectură în vederea înţelegerii lea: Chiriţa în provinţie de Vasile
adecvate a textelor studiate. Alecsandri:
2.3.Interpretarea textelor studiate prin prisma propriilor • Plasarea textului în contextul
valori şi a propriei experienţe de lectură. operei lui V. Alecsandri şi al epocii în
3.1.Identificarea şi explicarea relaţiilor dintre opera care a apărut
literară studiată şi contextul cultural în care a apărut • Compoziţia textului dramatic
aceasta. (act, scenă, tablou, replică, indicaţii
3.3.Identificarea unor conexiuni între literatura română şi scenice)
cea universală. • Construcţia subiectului (conflicte
3.4.Utilizarea adecvată a tehnicilor de documentare şi dramatice, intrigă, momentele
cercetare a unei teme. subiectului, relaţii temporale şi spaţiale)
4.1.Utilizarea tehnicilor şi strategiilor argumentative în • Construcţia personajului în
situaţii de comunicare diverse (scrise sau orale). textul dramatic
4.2.Compararea şi evaluarea unor argumente diferite în • Rolul expresiv al elementelor de
vederea formulării unor judecăţi proprii. limbaj (construcţia dialogului dramatic,
oralitate, monolog, registre stilistice în
vorbirea personajelor, notaţiile
autorului, elemente verbale, nonverbale
şi paraverbale în textul dramatic)
• Comicul; surse ale comicului
3. Limbă şi comunicare: Uzul 2 ore S10
diversificat al limbii literare. Variante
literare libere
4. Dezbatere: România între Orient şi 2 ore S10
Occident
Descoperirea literaturii populare
1. Meşterul Manole (baladă 4 ore S11
populară) – analiza complexă a textului
literar
2. Meşterul Manole de Lucian
Blaga: 4 ore S12
• Plasarea textului în context
(încadrarea în epoca literară, în curent
literar, în opera autorului);
• evidenţierea compoziţiei textului
dramatic (act, scenă, tablou, replică,
indicaţii scenice);
• prezentarea construcţiei
subiectului (conflicte dramatice, intrigă,
momentele subiectului, relaţii temporale
şi spaţiale);
• construcţia personajelor ;
• problematica piesei;
• comentarea rolului expresiv al
elementelor de limbaj în textul dramatic
(construcţia dialogului dramatic,
oralitate, monolog, registre stilistice în
vorbirea personajelor, notaţiile
autorului, elemente verbale, nonverbale
şi paraverbale în textul dramatic); 1 oră S13
Limbă şi comunicare: Structuri
discursive: textul informativ

2 ore S13
1.Studiu de caz: Criticismul junimist
2.Limbă şi comunicare:
• Strategii specifice folosite în 1 oră S13
monolog şi în dialog
• Adecvarea discursului oral la
situaţii de comunicare diverse

Recapitulare pentru teză

Lucrarea scrisă semestrială 2 ore
Analiza lucrării scrise semestriale şi a 1 oră S14
rezultatelor obţinute 1 oră
 Studiu de caz: Diversitate tematică, 8 ore S15
stilistică şi de viziune în opera marilor
clasici:
 Mihai Eminescu sau primatul
sensibilităţii
 Ion Creangă, scriitor „poporal”?
 I. L. Caragiale şi universul
comic
S15-
 Ioan Slavici, creatorul nuvelei
S16
psihologice în literatura română
4.Curente 1.1.Aplicarea cunoştinţelor de limbă în receptarea 1. Romantismul: context istoric, 1 oră S17
literare în mesajelor orale şi scrise. trăsături, reprezentanţi
secolul al 1.3.Folosirea adecvată a strategiilor de comunicare orală 2. Costache Negruzzi, Alexandru 3 ore S17
XIX-lea în monolog şi dialog. Lăpuşneanul:
1.4.Utilizarea adecvată a tehnicilor de redactare. a. plasarea textului în context
2.1.Utilizarea strategiilor de lectură în vederea înţelegerii istoric (epocă literară, curent) şi în
adecvate a textelor studiate. contextul creaţiei luiCostache Negruzzi; 2 ore S18
2.2.Compararea viziunilor despre lume, despre condiţia b. rezumarea conţinutului textului;
umană sau despre artă reflectate în texte literare, c. raportul realitate – ficţiune;
nonliterare sau în alte arte. d. particularităţile discursului
2.3.Interpretarea textelor studiate prin prisma propriilor narativ:
valori şi a propriei experienţe de lectură. • construcţia subiectului (I):
3.1.Identificarea şi explicarea relaţiilor dintre opera planuri narative, fire epice,
literară studiată şi contextul cultural în care a apărut înlănţuire/alternanţă, final, incipit;
aceasta. • statutul instanţelor narative;
3.2.Dezvoltarea unei viziuni de ansamblu asupra • construcţia subiectului (II):
fenomenului cultural românesc până la începutul acţiune, conflicte, modalităţi de
secolului XX. construire a conflictului, relaţii spaţio-
3.3.Identificarea unor conexiuni între literatura română şi temporale;
cea universală. • construcţia personajului:
4.1.Utilizarea tehnicilor şi strategiilor argumentative în clasificarea personajelor în funcţie de
situaţii de comunicare diverse (scrise sau orale). importanţa lor în operă, de structura lor
4.2.Compararea şi evaluarea unor argumente diferite în etică etc. , tipologia personajelor,
vederea formulării unor judecăţi proprii. raporturile dintre personaje şi evoluţia
lor, modalităţi de caracterizare a
personajului etc.
e. nuvela istorică - definiţie,
trăsături (sistematizare).
3. Limbă şi comunicare: Registre
stilistice

Romantismul: reactualizarea trăsăturilor

sale generale 4 ore S19
Mihai Eminescu, Scrisoarea I:
• Lectura expresivă a textului ;
• Plasarea textului în contextul
operei eminesciene;
• Geneza textului; surse de
inspiraţie;
• Temă, motiv(e) literar(e)
romantice; satira romantică;
• Identificarea şi analiza
elementelor de compoziţie şi de limbaj
în textul poetic. 1 oră S20
Mihai Eminescu, Odă (în metru antic) 3 oră S20
Mihai Eminescu, Luceafărul
Limbă şi comunicare:
• Figuri de stil şi procedee de 4 ore S21
expresivitate
• Conotaţie şi denotaţie
• Prezentare de carte

Realismul – prezentare generală 1 oră S22

(context istoric, trăsături, reprezentanţi) 1 oră
I.L. Caragiale, În vreme de război: 1 oră
a. plasarea textului în context 1 oră
istoric (epocă literară, curent) şi în
contextul creaţiei lui Ioan Slavici;
b. rezumarea conţinutului textului;
c. Particularităţile discursului
narativ:
• construcţia subiectului(I):
planuri narative, fire epice,
înlănţuire/alternanţă, final, incipit;
S23
• statutul instanţelor narative în 4 ore
nuvela realist-psihologică;
• construcţia subiectului (II):
acţiune, conflicte, modalităţi de
construire a conflictului, relaţii spaţio-
temporale
d. Clasificarea personajelor în
funcţie de importanţa lor în operă, de
structura lor etică etc., tipologia realistă,
raporturile dintre personaje şi evoluţia
lor, modalităţi de caracterizare a
personajului
e.Nuvela psihologică (particularităţi) –
reactualizare, sistematizare.

Limbă şi comunicare: Structuri

discursive (argumentative)
S24
1 oră
Simbolismul – prezentare generală
(context istoric, trăsături, reprezentanţi)
Alexandru Macedonski, Noaptea de
S24
decemvrie: 1 oră
 • Lectura expresivă a textului dat;
• Contextualizarea operei literare;
S24
• Geneza textului; surse de 2 ore
inspiraţie; influenţe;
• Temă, motiv(e) literar(e)
romantice şi simboliste;
• Imaginarul poetic;
• Identificarea şi analiza
elementelor de compoziţie şi de limbaj
în textul poetic.
S25
1 oră
S25
Ion Minulescu, Acuarelă 1 oră
Limbă şi comunicare: Neologismele
Studiu de caz: Simbolismul european
S25
Prelungiri ale romantismului şi ale 1 oră
S25
clasicismului: 1 oră
• Curentul eminescian
• Tradiţionalismul major S26
• Tradiţionalismul minor 1 oră
Otavian Goga, De demult...: S26
• Tradiţionalismul poetic 1 oră
interbelic;
• Lectura expresivă a textului dat;
• Plasarea textului în contextul
operei lui Octavian Goga; S26
• Temă, motiv(e) literar(e) ; 1 oră
S26
• Imaginarul poetic; 1 oră
• Identificarea şi analiza
elementelor de compoziţie şi de limbaj
în textul poetic.
5.Perioada 1.1.Aplicarea cunoştinţelor de limbă în receptarea Orientări tematice în romanul 8 ore S27-
interbelică: mesajelor orale şi scrise. interbelic S28
proza 2.1.Utilizarea strategiilor de lectură în vederea înţelegerii
adecvate a textelor studiate.
2.2.Compararea viziunilor despre lume, despre condiţia
umană sau despre artă reflectate în texte literare,
nonliterare sau în alte arte.
2.3.Interpretarea textelor studiate prin prisma propriilor
valori şi a propriei experienţe de lectură.
3.1.Identificarea şi explicarea relaţiilor dintre opera
literară studiată şi contextul cultural în care a apărut
aceasta.
3.2.Dezvoltarea unei viziuni de ansamblu asupra
fenomenului cultural românesc până la începutul
secolului XX.
3.3.Identificarea unor conexiuni între literatura română şi
cea universală.
3.4.Utilizarea adecvată a tehnicilor de documentare şi
cercetare a unei teme.
4.1.Utilizarea tehnicilor şi strategiilor argumentative în
situaţii de comunicare diverse (scrise sau orale).
4.2.Compararea şi evaluarea unor argumente diferite în
vederea formulării unor judecăţi proprii.
a. Romanul psihologic: Camil Petrescu,
Ultima noapte de dragoste, întâia
noapte de război
• Camil Petrescu – teoretician al
romanului modern (romanul – dosar de
existenţe );
• instanţele narative şi relaţiile
dintre ele, perspectiva narativă în
romanul modern subiectiv;
• particularităţile discursului
narativ (planuri narative, alternanţă /
înlănţuire, incipit, final);
• construcţia subiectului (acţiune,
conflict, relaţii spaţio-temporale);
• problematica romanului;
• particularităţi de realizare a
personajelor;
• tehnici de analiză psihologică.
4 ore S29
b. Romanul experienţei: Mircea Eliade,
Nuntă în cer
• plasarea textului în context
istoric, literar, estetic;
• statutul instanţelor narative;
perspectiva narativă; raportul dintre
instanţele narative în romanul subiectiv;
• particularităţile discursului
narativ (planuri narative,
alternanţă/înlănţuire, final, incipit) ;
• construcţia subiectului (acţiune,
conflict, relaţii spaţio-temporale);
• particularităţi de realizare a
personajelor (statut social şi psihologic,
trăsături, modalităţi/procedee de
caracterizare, relaţii cu celelalte
personaje);
• problematica romanului. 4 ore S30
Recapitulare pentru teză
Lucrarea scrisă semestrială
Analiza lucrării scrise semestriale şi a
rezultatelor obţinute
8 ore S31
c. Romanul balzacian: George ,S32
Călinescu, Enigma Otiliei
• încadrarea în epocă şi în
contextul creaţiei călinesciene;
• construcţia subiectului şi a
discursului narativ;
• tipologia personajelor, evoluţia
raporturilor dintre ele, modalităţi de
caracterizare;
• balzacianismul formulei
romaneşti; depăşirea balzacianismului;
• problematica romanului. 4 ore
S33
Studiu de caz: Modele epice în 4ore S34
romanul interbelic
RECAPITULARE FINALĂ
 Proiectul unității de învățare

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: 4.Curente literare în secolul al XIX-lea

Romantismul: Mihai Eminescu-„Luceafărul”

Nr. Secvenţele Conţinutul informaţional şi demersul didactic Elemente de strategie Evaluare

instruirii
crt. didactică
Activitatea profesorului Activitatea elevilor Resurse Forme de
procedurale organizare
1. Moment ♣ Profesorul asigură ordinea şi pregăteşte Se pregătesc pentru ora de limba şi Conversaţia Frontal
organizatoric
 materialele necesare pentru lecţie. literatura română.

2. Evocare ♣ Anunță tema și obiectivele lecției: Elevii răspund la întrebările Conversaţia

euristică
„Luceafărul”-prin prisma teoriei profesorului, recapitulând astfel
inteligențelor multiple cunoștințele despre poem.
Profesorul reactualizează, prin întrebări și
răspunsuri, cunoștințele despre poem. Se activitate
verifică tema (elevilor li s-a cerut să frontală
prezinte câteva mituri regăsite în poemul Sunt evidențiate miturile esențiale
„Luceafărul”). Se punctează apoi regăsite în poemul eminescian. aprecieri verbale
Investigația
importanța miturilor în literatură: Astfel: (mitul Zburătorului, mitul
- îndărătul oricărei reprezentări poetice cuplului edenic, mitul Genezei,
se ascunde cel puțin un mit, așadar, un mitul ens-ului de geniu etc.) Se
simbol capabil să stârnească întrebări în punctează că prezența mitului în
conștiința lectorului. operă constituie un element de
- mitul impune un exercițiu de descifrare filon romantic.
a sensurilor aflate îndărătul semnificației, Elevii fac referiri și la alte mituri
căci, în literatură, totul devine semn, joc existente în literatură.
între fanic și criptic, între accesibil și
inaccesibil, între rostit și ne-rostit.
3 Realizarea ♣ Această etapă a lecției vizează Elevii se așează în bănci, în funcție
sensului
activizarea celor opt tipuri de inteligență de tipurile de inteligență Teoria aprecieri verbale
umană, determinate în urma analizei identificate și conlucrează la inteligențelor
chestionarelor. rezolvarea sarcinilor didactice, multiple
Profesorul împarte elevilor fișele de lucru implicându-se activ.
și le comunică timpul aferent soluționării ♣ La finalul activității,
sarcinilor didactice. comunicarea se face prin
Învăţare prin activitate pe
Se propun sarcini didactice, după cum intermediul unui raportor care face
descoperire grupe
urmează: cunoscut modul în care au fost
rezolvate sarcinile, printr-un poster observarea
1. Inteligența corporal-kinestezică sau prin activităţi specifice, sistematică
(Actorii): argumentându-şi răspunsurile.
 Dramatizați, prin joc de rol, dialogul Actorii vor recita secvențe
Hyperion-Demiurg. reprezentative din poem,
încercând să transmită emoția de
2. Inteligența vizual-spațială (Pictorii): dincolo de cuvinte.
 Ilustrează, printr-un desen/schiță,
lectura critică
singurătatea Luceafărului, pornind de la Pictorii vor realiza un desen
poemul studiat, dar și de la poezia sugestiv și vor interpreta
„Singurătate”, scrisă de Mihai semnificațiile acestuia.
Eminescu.
3.Inteligența logico-
matematică(Matematicienii) Matematicienii vor realiza grafice,
 Reprezintă printr-o figură diagrame, figuri geometrice
geometrică/ printr-un grafic/ o problemă, sugestive pentru evidențierea
relația dintre Luceafăr și fata de împărat. iubirii imposibile dintre Luceafăr
4. Inteligența muzical-ritmică și fata de împărat.
(Muzicienii): Muzicienii vor interpreta un aprecieri verbale
 Exemplificați, printr-un ritm/o cântec/ vor crea o linie melodică
melodie/ un dans, trăirile personajelor, potrivită pentru a reda trăirile
așa cum sunt transpar în strofele redate personajelor.
teoria
mai jos.
inteligențelor
5. Inteligența intrapersonală (Analiștii): Analiștii vor oferi posibile
multiple
 Analizați condiția nefericită a răspunsuri:
geniului în raport cu iubirea, având ca o A iubi înseamnă a-ți depăși
punct de inspirație nota poetului de pe egoismul, căci iubirea este o
marginea unui manuscris, dar și strofele formă superioară de cunoaștere.
poeziei redate. Prin iubire omul își caută activitate pe
 „Dacă geniul nu cunoaşte nici moarte liniștea. echipe
şi numele lui scapă de noaptea uitării, pe Lingviștii vor sublinia diferențele
de altă parte, însă, pe pământ, nu e dintre cele două condiții (geniu vs.
capabil de a ferici pe cineva, nici capabil om comun). Vor aduce argumente
de a fi fericit. El n-are moarte, dar n-are ca:
nici noroc.”(Manuscrisul 2265) - Geniul: e înzestrat cu
6. Inteligența verbal-lingvistică inteligență, este obiectiv, are
(Lingviştii): capacitatea de a-și depăși limitele,
 Realizați o scurtă dezbatere pornind aspiră spre cunoaștere, este
 de la moțiunea: capabil să se sacrifice pentru o
 Geniu (a cunoaște) sau Om comun idee, este o ființă solitară.
(a trăi)? - Omul comun: acționează
instinctiv, este subiectiv, incapabil
Valorificați și experiența culturală! să-și depășească sfera limitată, se
7. Inteligența interpersonală conduce după voința de a trăi, este
(Jurnaliștii): incapabil de sacrificiu, este o
 Realizați un interviu cu un personaj, ființă sociabilă.
la alegere, Hyperion/ Demiurg. Jurnaliștii își prezintă
 Analizați evoluția sentimentului de răspunsurile, se fac completări,
dragoste dintre Cătălina și Cătălin. aprecieri și, desigur, sistematizări.
8. Inteligența naturalistă (Naturaliștii): Naturaliștii vor comenta legăturile
 Comentează legătura dintre Natură și dintre cele două teme.
Iubire, în poemul Luceafărul, pornind de
la strofele de mai jos.
4. Reflecție ♣ Acesta îndrumă demersul didactic Elevii își prezintă răspunsurile, se
înspre rezolvarea cerinţelor, face aprecieri fac completări, aprecieri și
verbale pe întreg parcursul lecției, sistematizări. Ei vor răspunde prin frontal Aprecieri verbale
adresează întrebări deschise menite să prisma propriilor lor experienţe de
ajute la aflarea răspunsurilor, oferă cunoaştere.
indicații etc. Concluziile lecției:
♣ Luceafărul este un poem culme,
 inspirat chiar din viața poetului
ridicată la rangul de simbol.
5. Extindere ♣ Profesorul comunică elevilor tema Elevii notează tema. Explicaţia *Note în catalogul
pentru acasă: scriptic și în cel
 Exprimă-ți opinia, într-un eseu de electronic
aproximativ o pagină, despre mesajul sau
semnificațiile textului studiat, pornind de
la următoarea apreciere critică:
„Luceafărul e un înger scutit de cădere.
Demiurgul nu-I permite coborârea pe
pământ și întruparea (moartea), ci îi
dezvăluie esența divină.”
(Dumitru Caracostea)
 PROIECT DE LECȚIE

Liceul Tehnologic „G. Bibescu” Craiova

Clasa: a XI-a
Propunător: Duican Lucia
Masterand: Geambașu Mariana Denisa
Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Disciplina: Limba şi literatura română
Unitatea: Perioada interbelică: proza
Subiectul: Enigma Otiliei de George Călinescu ;Structura discursului narativ
Tipul lecţiei: de dobândire de cunoştinţe

COMPETENŢE SPECIFICE:
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare ;
2. Comprehensiunea şi interpretarea textelor ;
3. Situarea în context a textelor studiate prin raportare la epocă şi/sau la curentele culturale/literare ;
4. Argumentarea orală sau în scris a unor opinii în diverse situaţii de comunicare ;

COMPETENŢE DERIVATE:
1. explicarea titlului şi a raportului incipit - final;
2. recunoaşterea principalelor personaje şi evenimente din romanul ,,Enigma Otiliei’’ de
George Călinescu
3. identificarea temei, a planurilor narative, a conflictelor;
4. precizarea tipului de narator, a viziunii şi a modurilor narative;
5. caracterizarea succintă a personajelor romanului, încadrându-le într-o tipologie;
6. identificarea şi motivarea trăsăturilor distinctive ale prozei realiste, ale balzacianismului, precum şi tehnici narative moderne folosite de scriitor, comparându-le cu cele întâlnite
în alte opere literare studiate anterior (Ion de L. Rebreanu);
7. argumentarea apartenenţei creaţiei literare la un anumit tip de roman;
8. stabilirea locului lui George Călinescu în cadrul prozei româneşti.

Strategia didactică:
a. Metode şi procedee : lectura expresivă (a unor fragmente); conversaţia euristică;
învăţarea prin descoperire ; problematizarea.
b. Forme de organizare a activităţii elevilor : activitatea frontală, îmbinată cu
activitatea individuală.
c. Mijloace de învăţământ:
 Limba şi literatura română, manual ,editura Corint,Marin Iancu ;
  fişe cu extrase din opera comentată şi din bibliografia critică;
 scheme cu aspecte structurale ale textului comentat,
 prezentare power-point;

Scenariul didactic:

I. Moment organizatoric: prezenţa la oră, crearea atmosferei necesare desfăşurării lecţiei.

II. Captarea atenţiei elevilor prin lectura unui fragment din eseul ,, Clasicism, romantism, baroc”, în care autorul subliază că în realitate nu există ,, un fenomen artistic
pur, clasic ori romantic”.
,, Clasicism- Romantism sunt două tipuri ideale, inexistente practic în stare genuină, separabile numai la analiza în retortă”
( G. Călinescu, Principii de estetică)

III. Anunţarea titlului şi a obiectivelor lecţiei

Se anunţă într-o formă simplificată, dar apropiată de cea proiectată.
IV. Dirijarea învăţării –
a. actualizarea şi sistematizarea unor cunoştinţe anterioare ( pe baza lecturii anterioare şi a fişelor de lectură)- după următoarea schemă:
- Concepţia autorului despre roman ( respinge proustianismul în romanul românesc; optează pentru romanul realist,balzacian,epic şi obiectiv,pentru clasicism - ,, un
mod de a crea durabil şi esenţial.’’ – realismul clasic.
- Contextul operei ( publicat în 1938, la sfârşitul perioadei interbelice,al doilea dintre cele patru romane scrise de G.Călinescu..)
- Geneza operei - biografia autorului-însemnări din jurnal – (s-a gândit iniţial la numele ,,Istoria soţilor Popescu’’ - tema balzaciană a moştenirii ), o călătorie la Iaşi,
prilej cu care autorul şi-a amintit de atmosfera casei unde a crescut şi a cunoscut o fată,Otilia.
b. predarea noilor cunoştinţe
- Încadrarea operei în genul şi în specia literară : genul epic,specia roman ( prin amploarea acţiunii,desfăşurată pe mai multe planuri,cu conflict complex,la care
participă numeroase personaje) .
- Stabilirea tipului de roman : roman realist(-obiectiv)prin: temă,structură închisă,specificul secvenţelor descriptive,realizarea personajelor. Depăşeşte modelul
realismului clasic,al balzacianismului,prin spiritul critic şi polemic şi prin elemente ale modernităţii-roman citadin ,bildungsroman.
- Tipul de narator:narator omniscient şi omniprezent, obiectiv şi neimplicat.
- Obiectivitatea naratorului : naraţiune la persoana a III-a,nonfocalizată –viziunea ,,dindărăt’’
- Titlul iniţial -,,Părinţii Otiliei’ ’- reflectă ideea balzaciană a paternităţii. Autorul schimbă titlul din motive editoriale şi plasează accentul de la un aspect realist
tradiţional,la tehnica modernă a reflectării poliedrice ,prin care este realizat personajul titular.
- Structură,planuri narative; douăzeci de capitole,două planuri narative principale-1. lupta dusă de clanul tulea pentru obţinerea moştenirii şi înlăturarea Otiliei
Mărculescu ; 2.destinul tânărului Felix Sima şi iubirea adolescentină pentru Otilia.; planuri secundare.
- Înlănţuirea secvenţelor narative –respectarea cronologiei faptelor,inserţia unor micronaraţiuni în structura romanului.
- Modurile de expunere : naraţiunea,dialogul-ce conferă veridicitate şi concentrare epică,descrierea-spaţiilor(strada, arhitectura, decorul interior ,camera) şi a
vestimentaţiei-impresia de univers autentic-mimesis,rol în caracterizarea personajelor. Imaginea Bărăganului-descriere de tip romantic,proiecţia realităţii în plan
fantastic.
 - Incipitul şi finalul romanului : incipitul-realist - fixează cadrul temporal ,,într-o seară de la începutul lui iulie 1909’’ şi spaţial –descrierea străzii Antim,a
arhitecturii casei lui moş Costache,a interioarelor,prezintă principalele personaje,conflictul, planurile
- epice. Finalul - închis prin rezolvarea conflictului şi este urmat de un epilog. - simetria incipitului cu finalul.
- Clasicism - realism- tipologia personajelor: moş Costache-avarul iubitor de copii, Aglae -,,baba absolută fără cusur în rău’’, Aurica – fata bătrână, Simion –
dementul senil, Titi – debil mintal,infantil şi apatic, Stănică Raţiu – arivistul, Otilia – cocheta şi femeia enigmatică,Felix – ambiţiosul, Pascalopol – aristocratul
rafinat ( se porneşte de la caracterele clasice-avarul,ipohondrul,gelosul-,cărora realismul le adaugă un alt tip uman,arivistul,conferindu-le dimensiune socială şi
psihologică. Tot din clasicism-triunghiul amoros.

V. Asigurarea retenţiei şi a transferului Elevii vor identifica în roman elementele romantice ( tema pentru acasă )

PROIECT DE LECȚIE

Liceul Tehnologic „G. Bibescu” Craiova

Clasa: a XI-a
Propunător: Duican Lucia
Masterand: Geambașu Mariana Denisa
Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Disciplina: Limba şi literatura română
Unitatea: Perioada interbelică: proza
Subiectul: “Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” de Camil Petrescu
Tipul lecţiei: de dobândire de cunoştinţe
Competente generale :
1. Utlilizarea corecta si adecvata a limbii romane in diferite situatii de comunicare
2. Comprehensiunea si interpretarea textelor
3. Situarea in context a textelor studiate prin raportare la epoca sau la curente culturale/literare
4. Argumentrea orala sau in scris a unor opinii in diverse situatii de comunicare
Competente specifice
1.1 Aplicarea cunostintelor de limba (morfologie si sintaxa) in receptarea mesajelor orale si scrise
1.3 Folosirea adecvata a strategiilor de comunicare orala in monolog si dialog
2.1. Utilizarea strategiilor de lectură în vederea înţelegerii adecvate a textelor studiate
2.2 Compararea viziunii despre lume sau despre conditia umana reflectate in texte literare diferite
3.1. Identificarea şi explicarea relaţiilor dintre opera literară studiată şi contextul cultural în care a apărut aceasta .
3.3 Identificarea unor conexiuni intre literatura romana si cea universala

Competente derivate : La sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:

C1 - să precizeze structura compoziţională a romanului « Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război » de Camil Petrescu ;
C2- sa comenteze resursele de semnificatie ale titlului romanului punandu-l in legatura cu temele centrale ale textului si cu dominantele sufletesti ale eului –narator
C3-sa precizeze planurile actiunii si sa reordoneze cronologic firul epic al romanului
C4- sa racordeze continutul ideatic al romanului la mesajele altor texte din literatura universala, cu care se inrudeste tematic ;
C5-sa argumenteze calitatea de text unitar, articulat, a scrierii
Valori si atitudini:
-să aprecieze şi să recepteze romanul de analiză ;
-să manifeste gândire autonomă, reflexivă şi critică prin lectura şi analiza textelor.
STRATEGIA DIDACTICĂ
METODE ŞI PROCEDEE : conversaţia euristică şi catehetică, lucrul cu textul, exemplificarea, problematizarea, munca independentă, lucrul în grup,
explicaţia,expunerea, comparaţia, invatarea prin descoperire
FORME DE ORGANIZARE : activitate frontală, activitate independentă individuală, activitate pe grupe
MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT : fise de lucru, textul integral
RESURSE : capacităţile intelectuale ale elevilor şi competenţele acestora de receptare şi interpretare a textelor literare , cunoştinţele anterioare despre roman,
instanţe narative, perspectivă narativă; titlu , tema si elemente se structura a unui text epic, timp : 2h

Scenariul didactic:

I. Organizarea clasei (2min): se verifica tabla, existenta cretei si prezenta elevilor ;

II.Captarea atenţiei elevilor (10min)
Elevii primesc fisa nr 1 care contine titlurile celor mai cunoscute romane din literatura universala, inrudite tematic si prin problematica dezbatuta cu romanul
« Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi », de Camil Petrescu, insotia de intrebarile suport.
Se rezolva sarcinile de lucru.
III. Anunţarea subiectului lecţiei ,a tipului lectei şi a competenţelor vizate(3min)
Profesorul scrie pe tabla :
« Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi », Camil Petrescu
-dinspre titlu, spre text-
IV. Actualizarea cunoştinţelor acumulate anterior (10min)
 Profesorul trece in revista, prin conversatie catehetica , trasaturile romanului de analiza psihologica si termenii operationali specifici unei astfel de proze
 Profesorul cere elevilor sa prezinte rezolvarea primei sarcini din tema pentru acasa:rezumatul romanului.
 Profesorul reface impreuna cu elevii ordinea cronologica a intamplarilor si stabileste cadrul temporal al actiunii , accesand cunostintele elevilor referitoare la
memoria involuntara si la durata subiectiva. Se stabileste evenimentul exterior care declanseaza fluxul amintirilor si se accentueaza oral ideea ca romanul
este lipsit de intriga, sau de deznodamant net, cartea fiind cu final deschis.

Unde si cand?
 Se concluzioneaza ca actiunea se petrece in intervalul temporal cuprins intre anii 1913 si 1916, in functie de fraza-incipit (“În primavara anului 1916, ca
sublocotenent proaspat, întâiadata concentrat, luasem parte, cu un regiment de infanteriedin capitala, la fortificarea vaii Prahovei, între Busteni siPredeal.”) si de afirmatia
personajului-narator: “Eram insurat de doi ani si jumatate cu o colega de la Universitate si banuiam ca ma insala”.
 Elevii primesc fisa nr 2, care cuprinde titlurile tuturor capitolelor din cele doua carti ale romanului “Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi” de
Camil Petrescu.
Cartea I –“La Piatra Craiului in munte”
-“Diagonalele unui testament” indici spatiali: Bucuresti,
-“E tot filozofie” Odobesti, Constanta, Valea Prahovei,
-“Asta-i rochia albastra” Bran, Campulung
-“Intre oglinzi paralele”
-“Ultima noapte de dragoste”
Cartea a II-a –“Intaia noapte de razboi”
-“Fata cu obraz verde de la Vulcan”
-Intamplari pe apa Oltului indici spatiali:Cohalm
-Post inalt la Cohalm (intre Brasov si Sibiu), Vulcan
 -Ne-a acoperit pamantul lui Dumnezeu (jud. Hunedoara)
-“Cine poate salva Romania” Valea Oltului
-“Comunicat apocrif”
V. Dirijarea învăţării şi obţinerea performanţelor (70min)

A.
 Intrebari suport:

 Unde anume se regasesc in interiorul romanului cele doua sintagme din titlu?
 Considerati ca un astfel de titlu ia un calcul si o posibila politica editoriala a autorului? Tinteste titlul spre anumite categorii de potentiali cititori?
 Considerati ca titlul romanului este unul sintetic, sau dezvoltat? Argumentati-va raspunsul.
 In ce situatii de viata ne trimitem mesaje concentrate, telegrafice, de tip S.O.S?
 Care credeti ca sunt situatiile de urgent maxima din viata protagonistului, situatiile limita in care ni se prezinta Stefan Ghiorghidiu?
 Ce trasaturi de character ale personajului-narator ar putea prefigure tonalitatea severa, sobra, austera a titlului?
 Ce conotatii metaforice ar putea capata in cadrul titlului substantivul repetat “noaptea”.

B.
 Profesorul solicita elevilor sa rezume mitul lui Procust si dezbate cu elevii semnificatiile abstracte ale mitului, stabilind posibilele trimiteri la text.
(Termeni cheie: talhar; a ademeni; drumet; ospitalitate; pat/paturi de arama/sapate in stanca; Tezeu; Procust(‘intinzatorul”) sau Polypemon(“mult-stricatorul”) sau
Damastes(“strangatorul”); individual si legile inguste, jignitoare, umilitoare, tiranice(pertid, regim, dictatura, institutii); practice abuzive de incadrare a oamenilor, a gandirii si a
simtamintelor in tipare prestabilite; banalizarea, sufocarea in conventii; insomnia; neodihna; disconfort psihic si fizic; probleme de constiinta).
 Enumerati trei factori exteriori care vor actiona asupra personajului –narator in sens procustian, transformandu-l intr-un inadaptat.
(familia tatalui, mediul monden al afaceristilor miliardari din Bucuresti, infidelitatea Elei, chiar institutia casatoriei si izbucnirea razboiului).
C.
 Se aplica testul de lectura anuntat din capitolele VI si VII ale romanului -fisa 3
 Se evalueaza oral raspunsurile date de elevi la intrebarile din testul de lectura .
 Profesorul va consolida concluziile de pana acum prin lecturara interpretativa unor fragmente din cele doua capitole avute in vedere (doua fragmete descriptive, dialogul
celor doi soti si scene narative ce surprind primul atac).Accentul va fi pus asupra mijloacelor de analiza psihologica a personajului (introspectie, retrospectie, monolog
interior, flashback, memorie involuntara).
 Explicati cauzele sau scopul pentru care o fiinta umana ar alege sa-si faca publice o experienta personala, cum e aceea a esecului in casnicie, sau amintirile zilelor
petrecute pe front.

VI.Asigurarea feed-back-ului
Feed-back-ul are loc permanent,pe parcursul conversaţiei, prin aprecieri verbale făcute de profesor, vizând participarea elevilor, calitatea exemplelor şi a
argumentaţiei, claritatea şi corectitudinea exprimării.

VII. Asigurarea retenţiei şi a transferului (5min)

Se formuleaza elevilor ca tema pentru acasa:
Redactati un eseu liber de o pagina, in care sa comentati resursele de semnificatie ale romanului ”Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi”.
In redactarea eseului:
-veti aseza scrierea camilpetresciana in sfera unei traditii a romanului de razboi din literatura europeana a secolului XX, ca forma de reactie constienta la un context
socio-politic tulbure, conflictual;
 -veti stabili idei ancora cu continutul ideatic si tematic ,cu apartenenta personajului la o anumita tipologie umana si cu calitatea de scriere de analiza psihologica a
textului;
-va veti intari ideile cu scurte citate din text.
 ROMANUL ,,ENIGMA OTILIEI’’ DE G. CÃLINESCU
FIŞÃ DE EVALUARE

1. Enigma Otiliei de G. Călinescu poate fi încadrat în mai multe tipuri de roman. Argumentează acest lucru.
a) obiectiv...................................................................................................................................................................
b) realist......................................................................................................................................................................
c) interbelic.................................................................................................................................................................
d) citadin.....................................................................................................................................................................
e) social .....................................................................................................................................................................
2. Poate fi considerat un bildungsroman dacă avem ȋn vedere opinia lui Pompiliu Constantinescu: Studentul sentimental Felix Sima
primește o magistrală lecţie de viaţă, cu riscul dezamăgirilor, dar și cu avantajul de a deveni lucid, observȃnd atȃtea realităţi tragice
sau comice. Romanul este astfel centrat pe mobila psihologie a unui adolescent ȋn plină criză de creștere și de formare a
personalităţii”?, dar un roman al educaţiei sentimentale avȃnd ȋn vedere că Felix (proiecţie a autorului ȋn adolescenţă) „e ȋnconjurat de
măștile iubirii și ale geloziei, ale rapacităţii sau generozităţii” (Nicolae Manolescu)?
Rapacitate=lăcomie de bunuri materiale
3. Ilustrează aspectele formulei estetice: realism balzacian, clasicism, romantism, modernism, prin exemple din roman.
4. Critica mai recentă (Nicolae Manolescu) a semnalat la G. Călinescu un balzacianism fără Balzac. Argumentaţi!
5. Avȃnd ȋn vedere tipologia romanului prezentată de N. Manolescu ȋn Arca lui Noe ȋn ce categorie putem ȋncadra Enigma Otiliei? Roman
doric sau roman corintic?
6. Precizaţi semnificaţia titlului pornind de la citatul lui G.Cãlinescu: ,,voisem sã numesc cartea „Părinţii Otiliei”, dar editorului i s-a
pãrut mai sonor titlul ,, Enigma Otiliei’’. Otilia, cei inteligenți vor fi observat, nu e personajul principal. Felix şi Otilia sunt acolo în
calitate de victime şi de termeni angelici de comparație. Nu Otilia are vreo enigmã, ci Felix crede aceasta. Pentru orice tânãr de 20 de
ani, enigmaticã va rãmâne în veci fata care îl respinge, dându-i, totuşi, dovezi de afecțiune. Apoi Otilia, fãrã interes material propriu-
zis, aratã afecțiune pentru Pascalopol. Asta, pentru Felix, este o enigmã… Şi apoi enigmă este tot acel amestec de lucuditate și
ștrengărie, de onestitate și de ușurinţă’’.
7. Enumeră temele și motivele operei.
8. Numiţi perspectiva narativă a operei plecȃnd de la citatul ,,Obiectivitatea ȋnsăsi este una paradoxala, caci nu mai desemneaza absenta
din evenimente a unui narator impartial sau a demiurgului balzacian, ci amestecul permanent al unui comentator savant si expert,
care, in loc sa infatiseze lumea, o studiaza cu probe de laborator’’. (N. Manolescu, ,,Arca lui Noe").
9. „Atitudinea naratorului din Enigma Otiliei faţă de personajele sale nu diferă în mod esenţial de atitudinea pe care o are, în general,
criticul literar faţă de personajele ce populează un univers ficţional.”(Carmen Muşat)
Motivează că, prin perspectiva lui Felix, avem de a face, de fapt (de nenumărate ori), cu „ochiul unui estet”, adică, ne aflăm în faţa
părerilor, impresiilor naratorului.
10. Explică simetria incipitului cu finalul.
11. Precizați structura romanului……………………………………………………………………………………..
12. Prezintã cele douã planuri narative principale ale romanului…………………………………………………….
13. Exemplificã tipurile de conflicte existente în roman…………………………………………………………….
14. Scrieţi în spaţiul liber din dreptul fiecărui personaj tipul potrivit:
1. Stănică avarul
2. Aurica ingenua, cocheta
3. Costache parvenitul, arivistul
4. Pascalopol baba absolută
5. Titi aristocratul rafinat
6. Aglae prostul, debil mintal,infantil
7.Simion dementul senil, nebunul
8. Otilia ambiţiosul
9. Felix fata bătrână
15. Evidenţiaţi trăsăturile Otiliei evocate prin perspectiva altor personaje: Costache Giurgiuveanu, Felix, Pascalopol, Aglae.
 „Luceafarul”- M. Eminescu
Evaluare sumativă

Se dă textul:

„- "Cobori în jos, luceafăr blând, Venea plutind în adevăr

Alunecând pe-o raza, Scăldat în foc de soare.
Pătrunde-n casa si în gând Din negru giulgi se desfășor
Si viața-mi luminează! " Marmoreele brațe,
Cum el din cer o auzi, El vine trist și gânditor
Se stinse cu durere, Si palid e la fata;
Iar ceru-ncepe a roti Dar ochii mari și minunați
In locul unde piere; Lucesc adânc himeric,
In aer rumene văpăi Ca doua patimi fără sat
Se-ntind pe lumea-ntreagă, Si pline de-ntuneric.
Și din a chaosului văi - "Din sfera mea venii cu greu
Un mândru chip se-ncheagă; Ca să te-ascult s-acuma,
Pe negre vițele-i de par Si soarele e tatal meu,
Coroana-i arde pare, Iar noaptea-mi este muma.
O, vin', odorul meu nespus,
Și lumea ta o lasă;
Eu sunt luceafărul de sus,
Iar tu să-mi fii mireasă.”
(Mihai Eminescu, Luceafărul)
Se cere:
1. Explică semnificaţia titlului. 6 puncte
2. Identifică două figuri de stil diferite, numindu-le. 8 puncte
3. Explică, în 20-40 de cuvinte, sensul secvenței: „Un mândru chip se-ncheagă;”. 6 puncte
4. Prezintă, în 80-100 de cuvinte, secvența în care se încadrează fragmentul de mai sus. 15 puncte
5. Prezintă, în minim 50 de cuvinte,cele două ipostaze în care apare Luceafărul la întâlnirea cu fata de împărat. 10 puncte
6. Redactează un text, de minim 200 de cuvinte, în care să încadrezi poemul Luceafărul, scris de Mihai Eminescu, în curentul
literar romantism. 35 puncte
Vei avea în vedere următoarele:
- evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului în romantism;
- prezentarea a două elemente de compoziție și limbaj (temă, motive, secvențe, elemente de prozodie, figuri de stil, relația
dintre personaje) prin referire la opera poetică studiată;
Se acordă 10 puncte din oficiu.
Se acordă 10 puncte pentru redactarea eseului.
 CHESTIONAR PENTRU STUDENTUL PRACTICANT
(de apreciere a relaţiei cu mentorul de practică pedagogică)

Vă rugăm să reflectaţi asupra stagiului de Practică Pedagogică (PP) şi să apreciaţi relaţia dvs. cu mentorul (M), încercuind cifra
care reflectă cel mai bine opinia dvs. pe o scară de la 1 la 5, unde 5 este punctajul maxim. Aprecierea dvs. va folosi la optimizarea
colaborării mentorului cu viitoarele grupe de studenţi.

1. M mi-a oferit suficiente informaţii pe perioada derulării Punctaj

PP referitor la:
elevi; 1 2 3 4 5
documentele şcolare; 1 2 3 4 5
şcoală; 1 2 3 4 5
2. Am fost spijinit în alcătuirea unui bun proiect didactic. 1 2 3 4 5

3. Apreciez modul în care M m-a ajutat în implementarea 1 2 3 4 5

proiectului didactic.
4. M m-a ajutat să identific ariile în care am întâmpinat 1 2 3 4 5
dificultăţi în realizarea procesului de proiectare-predare
şi m-a sprijinit în găsirea celor mai bune soluţii.
5. Am fost incurajat în experimentarea de idei şi 1 2 3 4 5
abordarea în mod creativ a activităţii didactice.
6. M mi-a oferit feedback constructiv la sfârşitul orelor 1 2 3 4 5
observate și/sau predate
7. În ceea ce priveste evaluarea: Punctaj

mi s-a comunicat standardul minim de competenţă pe care 1 2 3 4 5

trebuie să-l îndeplinesc;

am fost ajutat să înţeleg şi să însuşesc criteriile după care 1 2 3 4 5

am fost evaluat;
 modul în care am fost evaluat m-a determinat să-mi 1 2 3 4 5
îmbunătăţesc performanţele;
am fost ajutat să-mi dezvolt capacitatea de autoevaluare. 1 2 3 4 5

8. PP a fost determinantă pentru îmbrăţişarea profesiei de

cadru didactic.
M m-a ajutat să-mi identific punctele tari în activitatea de 1 2 3 4 5
profesor.
M m-a ajutat să reflectez asupra aspectelor mai puţin bune 1 2 3 4 5
din prestaţia mea.

Alte comentarii:

Mentorul m-a ajutat sa inteleg mai bine cum ar trebui sa se comporte cu dascal cu
elevii sai si m-a determinat sa iubesc si mai mult meseria pe care o practice.
39