Narcisa Alexandra Ştiucă, Ph.D.

University of Bucharest, Romania

Trăind ritualul: Călușul azi

 Căluşul ca stare de spirit

Motto:
„Când s-apropie Rusaliile, nu mă simt om pe pământ! Mă frământ și
noaptea-n pat și ziua nu-mi găsesc locul și pacea, nimica nu pot lucra
până nu intru în ceată!” (I.I., 85 ani)
„Cu mare bucurie suntem așteptați: oamenii se țin după noi prin sat până
la ultima casă în care facem jocul. Unii spun: Iată, Călușul a intrat în
bătătura noastră, ne-aduce noroc!” Ne văd ca pe un fel de vrăjitori!”
(C.M., 77ani)
Prima atestare
In 1774 Dimitrie Cantemir a insistat pe 4 aspecte
esențiale: „dansul aproape nepământean”,
caracterul ezoteric al grupului, comportamentul
agonistic și funcțiile magice ale Călușului.

Descriptio antiqui et hodierni status Moldaviae

(1716) Hamburg, A.F. Büsching’s Magasin für
die neue Historie und Geographie, III-IV
(1769-1771): Historisch-geographische und
politische Beschreibung der Moldau
 Teorii și interpretări privind originea

⚫ Sec. XVIII – XIX, Iluminismul și perioada romantică:

Teorii latinizante: descendenţi direcţi ai Saliilor (cei 12 preoţi ai zeului Marte care executau
dansuri războinice la 1, 15 şi 19 martie pe colina Quirinal) sau ai altor confrerii
masculine, relicvă a răpirii Sabinelor, legături cu celebrarea sărbătorilor Rosalia

⚫ Sec. XX - XXI: teorii care indică origine greacă sau tracă: (riturile cu caracter orgiastic
ale preoţilor zeiţei Rhea, korybantes, dansul magic al preoţilor agyrtai ai zeiţei
Demeter; cultul Kabeiroi-lor din Samothracia şi procesiunile comice trace numite
kolabrismos despre care se spune că deţinea funcţii ludice, dar şi de consolidare a
grupurilor umane.

Teorii indo-europene: cultul arhaic al soarelui și cultul preistoric al calului

 Ce este Căluşul?
⚫ O tradiție complexă performată de un grup masculin esoteric
care se solidarizează prin jurământ;
⚫ Cea mai importantă componentă este dansul similar cu
dansurle cu arme din Vestul Europei și Balcani, doar că nu
este figurativ ci abstract;
⚫ Are funcții magice și rituale (aduce sănătate, fertilitate
prosperitate alungând spiritele rele din sat);
⚫ Este intim legat de un context festive: Pogorârea Duhului
Sfânt sau Rusaliile și are un fundament mitic pre-creștin
(cultul Ielelor, Vântoaselor, Şoimanelor)
Starea actuală a tradiției Căluşului azi.
Cadrul temporal
⚫ Grupul căluşarilor este activ
aproape 3 zile: Sâmbăta
Rusaliilor, Duminica Mare
și Sf. Treime;
⚫ Credințele spun că
intervalul dintre Înălțarea la
Ceruri a Domnului și
săptămâna de după Rusalii
este fatidic fiind cominat de
forțe malefice.
 Spațiul de performare este statuat de tradiție: satul,
împrejurimile, orașele din vecinătate cu târguri anuale
Căluşari performând
în orașe și târguri
Pe lângă forma genuină, există și una „artistică” reprezentată de
grupuri semi-profesioniste care pun accentul pe virtuozitatea
dansului
 Interpretări inside
⚫ Pre-creștină: “În noaptea de rusalii am auzit ceva muzică, melodii, ceva voci pe cer: erau
Șoimanele! Jucau Călușul prin cer! Dar n-am scos o vorbă înspre ele pentru că se spune că te
îmbolnăvești, surzești și damblaniști dacă le răspunzi. De atunci, întodeauna în noaptea de Rusalii și
toată săptămâna dinainte dorm afară să le văd cum vin cu lăutarii după ele jucând pe cer. Mă scol
din așternut și-l trezesc și pe fi-miu: hai să facem și noi figurile alea de le văzui la Șoimane pe cer!”
(M.S., anid 72)

⚫ Dualistă: „Se spune că pe când Iisus Hristos era prigonit și voiau să-L răstignească, S-a întâlnit cu
un grup de căluşari care jucau cu Mutul în frunte, ca vătaf, pe vremurile alea. Și Iisus s-a pitit
printre ei, a jucat cu ei ca vătaf, și de aceea, numărându-l și pe vătaf, avem număr fără soț. Și tot de-
atuncea vine că Mutul, care nu e parte dumnezeiască, ci drăcească, trebuie să stea în spatele jocului,
să facă lucruri urâte, comice, ce-i trece prin cap. Are, are voi, dacă L-a scăpat pe Iisus, cum să n-
aibe?!” (F.C., anid 65)

⚫ Savantă: “Căluşul se trage de la strămoșii noștri Romulus and Remulus (sic!)” (G.G., ani 55)

⚫ Marcă identitară locală: “Căluşul se trage de la străbunicul meu Ilie Martin. El și ceata lui l-au
jucat primii pe-aicea!” (V.M., ani 77)
 Ceata de călușari
⚫ Performerii ignoră azi numărul magic numbers și doar cei mai conservatori și
autoritari vătafi păstrează restricțiile de gen, statut marital și vârstă.
⚫ De obicei, grupurile au mai mult de 7 membri, printre ei – mai ales în afara
satului – sunt copii, adolescenți și chiar fete.

“Am deprins Călușul de la mama mea. Ea a fost vătășiță de călușari la Dobrun.

Tata era vătaf de călușari la ceata din Teslui pe timpuri, prin 1900 când ela
avea cam 18 ani și mama la fel...” (CM, 77 ani)

„Eu joc Călușul din 1936: vătaful bătrân m-a luat în ceată la 14 ani și m-a învățat
jocul, dar jurământul l-am pus abia când am crescut, după 18 ani.” (N.V., 89ani)
 Vătaful cetei
⚫ De obicei, este desemnat de vătaful
anterior dintre cei mai bun dansatori,
dar un rol însemnat îl joacă ținuta
morală și spiritul autoritar de care dă
dovadă. E foarte important să se
bucure de prestigiu și respect din
partea tuturor membrilor.

⚫ Cei mai talentați vătafi contribuie la

îmbogățirea suitelor de joc și la crearea
unor elemente spectaculoase inedite.

⚫ Doar în cele mai conservatoare sate

vătafii mai dețin secretul vindecării
rituale.
 Mutul
Este tot o funcție foarte importantă în
ierarhia grupului și e deținută de un
dansator experimentat, foarte bun
cunoscător al ritualului, talentat și plin
de vervă, care întreține relația cu
publicul. El poartă mască și alte obiecte
de recuzită rituală.
 Jurământul și ridicarea steagului
⚫ Sunt momente solemne care se
consumă, de regulă, în afara spațiului
profan (în holdele de grâu, în pădure,
pe marginea unui râu).

„E un secret pe care eu îl știu de la tata și

nu-l spun nimănui decât, când n-oi mai
putea, ăluia pe care îl las în locul meu.
Poate o să fie unul dintre băieții mei.
Unii încearcă să-l dibuiască, dar n-or
să reușească; ei trebuie doar să
accepte, să asculte de mine și să joace
atâta timp cât au jurat. Altfel, îi calcă
ghinionul și pe ei, și pe ai lor!”.”(P.F., 66a)
 Simbolurile

“Stegarul trebuie să păzească steagul ca pe ochii din cap, altfel se poate întâmpla ceva
foarte rău călușarilor.” (I.O., ani 58)

„Ciocul e pentru femei și copii. Îi speriem cu el când îl arătăm și-i împungem. Habar n-
au ei...! Ciocul aduce sănătate și bogăție!” (N.V., ani 89)
Importanța steagului
⚫ Steagul simbolizează
solidaritatea călușarilor, este
un indiciu atât al funcțiilor
magice, cât și al conotațiilor
războinice ale jocului
călușeresc.
 Ritualul de vindecare
Boala numită „luat/lovit din
Iele/Vântoase/Rusalii” cunoscută și ca
„damblageală” (paralizie) se crede a fi
declanșată de încalcarea interdicției de
a efectua orice tip de activitate în
decursul săptămânii Rusaliilor.
Ritualul presupune executarea unui dans,
efectuarea unor gesturi de exorcizare și
purificare și, adesea, rostirea în gând
de către vătaf a unei formule magice.
Eficiența lui este garantată de prezența
întregii cete, de diagnosticarea onestă,
de îndeplinirea neștirbită a fiecărui act
magic.
 Importanța magico-rituală
„Căluşul e bun pentru sănătate,
înțelegere în casă și
bunăstare.O mulțime de lume
ne cheamă să ne ducem să
jucăm în ocolul lor pt un an
bun. Ne bagă în casă, ne pun
să ședem pe pat, le dăm pelin,
usturoi, apă descântată pentru
orice boală...
E bun și pentru secetă: acum vreo
câțiva ani, cum am rupt
steagul, cum a pornit ploaia-
potop!” (I.C., ani 53)
 Mutații de percepție azi
„Unii dintre ei mi-au
cerut să joc în jurul
mașinii noi, să-i apere
de ghinion și de
șmenurile
polițailor...”(T.T., ani 38)
 Ritual de expiere
„Cel mai grozav lucru e
doborârea călușarului.
Multe familii mi-l cer
fiindcă ei cred că ăla ia cu
ei toate nenorocirile care
ar putea să li se întâmple
un an de zile. E un fel de
țap ispășitor!” (N.V., ani 89)
 Rituri stimulative și profilactice

„Muierile ne dau copiii

să-i jucăm. Jucăm cu ei
în horă pentru plâns,
pentru speriat, să
crească mari, să
doarmă...” (P.M., ani 70)
De la ritual la spectacol
⚫ Treptat, riturile au fost
desacralizate datorită
reinterpretării lor. Așa au apărut
interludii spectaculare care
contrabalansează caracterul
solemn al Călușului și oferă
răgaz de odihnă dansatorilor.
⚫ În trecut, singura pantomimă
acceptată era „căderea
călușarului” care deriva din ritul
anterior descris și avea caracter
moralizator, nu doar comic.
 Pantomimele
O importantă mutație este
alternarea dansului cu
pantomime complexe cu conținut
licențios și satiric.
Acestea sunt coordonate de Mut și
fac deliciul publicului mai ales în
târgurile și bâlciurile anuale
fiindcă se inspiră din viața
comunităților.
 Caracterul agonistic
⚫ În vremurile de demult, dacă două
cete se întâlneau, jucau „pe
rămășag”; ceata învinsă era exclusă
9 ani din performare.

“Ilie Martin! Ăla a fost cel mai al dracu

călușar! Nimeni nu-l întrecea! Ăla
zbura, nu juca! Și la rămășag nu se
punea nimeni cu el, că-i lua și le
rupea și bețele și le tăia și betele! Era
nemaipomenit!” (I.I., ani 70)
 Căluşarii ca
„ambasadori ai folclorului românesc”