5 Subiecte BAC 2009-2020

Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Examenul de bacalaureat național 2019

Proba E.d)
Fizică
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Model
• Se punctează oricare alte modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului total acordat
pentru lucrare la 10.
A. MECANICĂ (45 de puncte)

Subiectul I
Nr.Item Soluţie, rezolvare Punctaj
I.1. b 3p
2. c 3p
3. d 3p
4. a 3p
5. b 3p
TOTAL pentru Subiectul I 15p
A. Subiectul al II-lea
II.a. Pentru: 3p
reprezentarea corectă a forțelor ce acționează asupra corpului. 3p
b. Pentru: 4p
T1 = mA g 1p
T1 = mB g + Fe 0 1p
Fe0 = k ⋅ ∆ℓ 0 1p
rezultat final ∆ℓ 0 = 2cm 1p
c. Pentru: 4p
mA g − T2 = mA a 1p
T2 − mB g = mB a 1p
m − mB
a= A g 1p
mA + mB
rezultat final a = 2m/s2 1p
d. Pentru: 4p
Fa = 2T2 3p
rezultat final Fa = 4,8 N 1p
TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p
A. Subiectul al III-lea
III.a. Pentru: 4p
Et0 = Ec0 + E p0 1p
2
mv
Ec0 = 0
1p
2
E p0 = mgh0 1p
rezultat final Et0 = 14 J 1p
b. Pentru: 4p
E t = E t0 1p
E t = mghmax 2p
rezultat final hmax = 7 m 1p
Probă scrisă la Fizică 1 Model

Barem de evaluare şi de notare
Filiera tehnologică – profilul tehnic şi profilul resurse naturale şi protecţia mediului
c. Pentru: 4p
LG = mg ( hmax − h0 ) 3p
rezultat final LG = 10 J 1p
d. Pentru: 3p
Et0 = Etf 1p
2
mv
E tf = f
1p
2
rezultat final v f ≅ 11,8 m/s 1p
TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ (45 de puncte)

Subiectul I
I.1. c 3p
2. b 3p
3. a 3p
4. d 3p
5. b 3p
B. Subiectul al II-lea
II.a. Pentru: 3p
pVµ
m1 = 2p
RT1
rezultat final m1 = 1 kg 1p
b. Pentru: 4p
pµ
ρ2 = 3p
RT2
rezultat final ρ 2 = 70 kg ⋅ m-3 1p
c. Pentru: 4p
m
pV = 2 RT2 1p
µ
pVµ
m2 = 1p
RT2
∆m = m1 − m2 1p
rezultat final ∆m = 300 g 1p
d. Pentru: 4p
p p2
= 2p
T2 T1
T1
p2 = p 1p
T2
rezultat final p2 ≅ 5,82 MPa 1p
B. Subiectul al III-lea
III.a. Pentru: 4p
reprezentare corectă 4p
b. Pentru: 3p
U1 = νCV T1 1p
U1 = 3 p1V1 1p
rezultat final U1 = 1200 J 1p
c. Pentru: 4p
V
L12 = ν RT1 ln 2 2p
V1
L12 = p1V1 ln 2 1p
rezultat final L12 = 280 J 1p
d. Pentru: 4p
Q41 = ν Cv (T1 − T4 ) 2p
p4V1
T4 = 1p
νR
rezultat final Q41 = 600J 1p

C. PRODUCEREA ŞI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU (45 de puncte)

Subiectul I
I.1. d 3p
2. a 3p
3. c 3p
4. b 3p
5. c 3p
C. Subiectul al II-lea
II.a. Pentru: 3p
U
R3 = 3 2p
I3
rezultat final R3 = 6 Ω 1p
b. Pentru: 4p
U 2 = U3 1p
U
I2 = 2 2p
R2
rezultat final I 2 = 0,9 A 1p
c. Pentru: 4p
Re = R1 + R p 1p
R 2 ⋅ R3
Re = R1 + 2p
R 2 + R3
rezultat final Re = 4 Ω 1p
d. Pentru: 4p
E = I ⋅ Re 1p
I = I 2 + I3 1p
E = (I 2 + I 3 ) ⋅ Re 1p
rezultat final E = 5,4 V 1p
C. Subiectul al III-lea
III.a. Pentru: 3p
U2
R1 = 2p
P1
b. Pentru: 4p
P
I2 = 2 3p
U
rezultat final: I 2 = 2,5 A 1p
c. Pentru: 4p
WR = IR ⋅ U ⋅ ∆t 1p
P1
I1 = 1p
U
I R = I 2 − I1 1p
rezultat final WR = 1500 J 1p
d. Pentru: 4p
P + P + PR
η= 1 2 2p
Pbaterie
Pbaterie = E ⋅ I2 1p
rezultat final η ≅ 33 % 1p

D. OPTICĂ (45 de puncte)

Subiectul I

I.1. c 3p
2. b 3p
3. c 3p
4. a 3p
5. d 3p
D. Subiectul al II-lea
II.a. Pentru: 4p
xx
f = 1 2 3p
x1 − x2
rezultat final: f = 25 cm 1p
b. Pentru: 3p
1
C= 2p
f
rezultat final: C = 4 m−1 1p
c. Pentru: 4p
x2 y 2
= 3p
x1 y1
rezultat final: − y 2 = 4mm 1p
d. Pentru: 4p
d = f + f2 3p
rezultat final: d = 45 cm 1p
D. Subiectul al III-lea
III.a. Pentru: 4p
d
sin i = 3p
2R
rezultat final: i = 60° 1p
b. Pentru: 3p
δ = i −r 1p
i = 2r 1p
rezultat final: δ = 30° 1p
c. Pentru: 4p
sin i = n sin r 2p
i
r= 1p
2
rezultat final: n ≅ 1,73 1p
d. Pentru: 4p
2ℓ = v ⋅ ∆t ; ℓ = AO 1p
ℓ = 2R cos r 1p
v = c/n 1p
rezultat final: ∆t = 1ns 1p

Proba E. d)
Fizică
• Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice dintre cele patru prevăzute de programă, adică: A. MECANICĂ,
B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ŞI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ
• Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
A. MECANICĂ Model
Se consideră acceleraţia gravitaţională g = 10 m/s . 2
I. Pentru itemii 1-5 scrieţi pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect. (15 puncte)
1. Dintre mărimile fizice enumerate mai jos, mărime fizică scalară este:
a. viteza b. masa c. forța d. accelerația (3p)
2. Un corp coboară liber, fără frecare, pe un plan înclinat cu unghiul α față de orizontală. Accelerația
corpului este:
a. g cos α b. g tgα c. g sin α d. g ( sin α − cos α ) (3p)
3. Unitatea de măsură a lucrului mecanic exprimată în funcție de unități de măsură fundamentale din SI este:
a. N ⋅ s−1 b. N ⋅ m ⋅ s−1 c. kg ⋅ m2 ⋅ s−3 d. kg ⋅ m2 ⋅ s−2 (3p)
4. Un automobil, aflat în mișcare rectilinie, își mărește viteza de la v 0 = 18km/h până la v = 36km/h în
intervalul de timp ∆t = 10 s . Accelerația medie a automobilului în cursul acestei mișcări a fost:
a. 0,5m/s2 b. 0,9m/s2 c. 1,2m/s2 d. 1,8m/s2 (3p)
5. În graficul alăturat este reprezentată dependența modulului forței de
tracțiune care acționează asupra unui corp de coordonata x la care se află
corpul. Forța de tracțiune formează unghiul α = 60o cu axa Ox, de-a lungul
căreia se deplasează corpul. Lucrul mecanic efectuat de această forță în timpul
deplasării corpului pe distanța ∆x = 4m are valoarea:
a. 7 J b. 14 J c. 28 J d. 35 J (3p)
II. Rezolvaţi următoarea problemă: (15 puncte)
În sistemul reprezentat în figura alăturată corpul A are masa mA = 300 g , iar corpul B are
masa mB = 200 g. Constanta elastică a resortului legat de corpul B este k = 0,5N cm .
Firul dintre corpurile A şi B este inextensibil şi de masă neglijabilă, scripetele este lipsit de
frecare şi de inerţie, iar resortul are masă neglijabilă.
a. Reprezentați toate forțele care acționează asupra corpului B.
b. Determinați alungirea resortului atunci când sistemul este în echilibru.
c. Se taie resortul care leagă corpul B de sol. Calculați valoarea accelerației corpului A în
timpul deplasării spre sol.
d. Calculați valoarea forței de apăsare din axul scripetelui, în condițiile de la punctul c.
III. Rezolvaţi următoarea problemă: (15 puncte)
Un corp cu masa m = 200 g este lansat vertical în sus cu viteza v 0 = 10m/s, de la înălțimea h0 = 2,0m față
de suprafața solului. Dimensiunile corpului sunt suficient de mici, astfel încât acesta poate fi considerat punct
material, iar interacțiunea cu aerul se neglijează. Se consideră că energia potențială gravitațională a
sistemului corp-Pământ este nulă la suprafața solului. Calculați:
a. energia mecanică totală la momentul inițial;
b. înălțimea maximă la care ajunge corpul, măsurată față de sol;
c. lucrul mecanic efectuat de greutatea corpului în timpul coborârii acestuia de la înălțimea maximă până în
punctul din care a fost lansat;
d. valoarea vitezei corpului în momentul în care atinge solul.
Probă scrisă la Fizică 1 A. Mecanică

Proba E. d)
Fizică
B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ Model
J
Se consideră: numărul lui Avogadro N A = 6,02 ⋅ 10 23 mol −1 , constanta gazelor ideale R = 8,31 . Între
mol ⋅ K
parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relaţia: p ⋅ V = νRT .
1. La destinderea izotermă a unei cantităţi constante de gaz ideal:
a. densitatea gazului crește
b. gazul primeşte lucru mecanic
c. energia internă a gazului rămâne constantă
d. gazul cedează căldură mediului exterior. (3p)
2. Unitatea de măsură a produsului dintre presiunea la care se află un gaz şi volumul ocupat de acesta este:
a. mol b. J c. K d. J ⋅ mol-1 ⋅ K -1 (3p)
3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, expresia căldurii schimbate de o
cantitate de gaz ideal într-un proces izobar este:
a. νC p (T2 − T1 ) b. νCV (T2 − T1 )
V
c. νRT ln 2 d. p (V1 − V2 ) (3p)
V1
4. O cantitate ν = 2 mol de gaz ideal biatomic (CV = 2,5R ) este încălzită cu ∆t = 10°C . Variaţia energiei
interne a gazului în acest proces este egală cu:
a. 16,46 kJ b. 11,75 kJ c. 581,7 J d. 415,5 J (3p)
5. În figura alăturată este reprezentată dependența volumului unui gaz ideal de

temperatura acestuia. Volumul gazului în starea de echilibru termodinamic B este:
a. 20 dm3
b. 30 dm3
c. 40 dm3
d. 80 dm3 (3p)
O butelie de volum V = 10 L conține azot ( µ = 28 g ⋅ mol )
-1
la temperatura t1 = 7°C şi presiunea
p = 8,31MPa . Se deschide robinetul astfel încât din butelie iese o masă ∆m de gaz. Se închide robinetul
buteliei şi gazul este încălzit până la temperatura t 2 = 127°C , iar presiunea azotului a revenit la valoarea
p = 8,31MPa . Determinați:
a. masa inițială de azot din butelie;
b. densitatea gazului din butelie aflat la temperatura t 2 ;
c. masa de gaz ∆m care a ieşit din butelie.
d. presiunea azotului rămas în butelie după închiderea robinetului și răcirea acestuia până la temperatura
t1 = 7°C .
O cantitate constantă de gaz ideal (CV = 3R ) aflată iniţial în starea 1, la presiunea p1 = 200 kPa şi volumul
V1 = 2 L , este supusă procesului ciclic 1231, format din următoarele transformări:
1→2 destindere izotermă până în starea cu V2 = 4 L ;
2→3 răcire izocoră;
3→4 comprimare izotermă până la volumul V1 şi presiunea p4 = 100 kPa şi
4→1 încălzire izocoră până în starea inițială.
Se cunoaște că ln 2 ≅ 0,7 .
a. Reprezentaţi succesiunea de transformări în coordonate p − V .
b. Calculaţi valoarea energiei interne a gazului în starea 1.
c. Calculaţi lucrul mecanic schimbat de gaz cu exteriorul în decursul transformării 1→2.
d. Calculaţi căldura primită de gaz în decursul transformării 4→1.
Probă scrisă la Fizică 2 B. Elemente de termodinamică
Proba E. d)
Fizică
C. PRODUCEREA ŞI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU Model
1. În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Becurile sunt identice. Pentru ca becurile
să lumineze simultan este necesar ca:
a. ambele întrerupătoare k1 şi k2 să fie închise
b. ambele întrerupătoare k1 şi k2 să fie deschise
c. întrerupătorul k1 să fie deschis şi întrerupătorul k2 să fie închis
d. întrerupătorul k1 să fie închis şi întrerupătorul k2 să fie deschis.
(3p)
2. Rezistivitatea electrică a unui metal la temperatura de 250°C este de 2 ori mai mare decât la 0°C .
Coeficientul termic al rezistivității are valoarea:
a. 4 ⋅ 10 −3 grad−1 b. 6 ⋅ 10 −3 grad−1 c. 10 ⋅ 10 −3 grad−1 d. 46 ⋅ 10 −3 grad−1 (3p)
3. Expresia legii lui Ohm pentru o porțiune de circuit este:
E2
d. R = R0 (1 + αt )
I U
a. U = b. P = c. I = (3p)
R 4r R
4. Un conductor este străbătut de un curent a cărui intensitate variază în timp ca în
graficul alăturat. Sarcina electrică ce străbate secţiunea transversală a conductorului în
intervalul de timp cuprins între t1 = 3 s şi t2 = 6 s este egală cu:
a. 30µC
b. 60 µ C
c. 80µC
d. 110 µC . (3p)
5. La gruparea rezistoarelor în serie:
a. rezistenţa echivalentă este mai mică decât oricare dintre rezistenţele rezistoarelor din circuit
b. rezistenţa echivalentă este egală cu suma inverselor rezistenţelor rezistorilor grupaţi
c. intensitatea curentului electric este aceeaşi prin fiecare rezistor
d. intensitatea curentului ce trece prin rezistenţa echivalentă este egală cu suma intensităţilor curenţilor ce
trec prin fiecare rezistor (3p)

În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Bateria are tensiunea electromotoare E şi
rezistenţa interioară nulă. Tensiunea de la bornele rezistorului R3 are valoarea U 3 = 2,7 V , iar ampermetrul
ideal ( RA ≅ 0 Ω ) indică I 3 = 0,45 A . Se cunosc R1 = 2 Ω și R2 = 3 Ω . Calculaţi:
a. valoarea rezistenței R3 ;
b. intensitatea curentului prin R2 ;
c. rezistența electrică echivalentă a circuitului exterior bateriei;
d. valoarea tensiunii electromotoare a bateriei.

În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Cele două becuri au aceeaşi tensiune
nominală U = 10 V şi puterile nominale P1 = 20 W și respectiv P2 = 25 W .
Tensiunea electromotoare a bateriei are valoarea E = 60 V , iar rezistenţa
interioară este nenulă. Ambele becuri funcționează la parametrii nominali.
Determinați:
a. valoarea rezistenței becului B1 în regimul nominal de funcționare;
b. intensitatea curentului electric ce străbate becul B2 ;
c. energia consumată de rezistorul R în intervalul de timp ∆t = 5 min ;
d. randamentul transferului de energie de la baterie la circuitul exterior acesteia.
Probă scrisă la Fizică 3 C. Producerea şi utilizarea curentului continuu
Proba E. d)
Fizică
D. OPTICĂ Model
Se consideră: viteza luminii în vid c = 3 ⋅ 10 m/s .8
1. Un obiect este plasat în fața unei lentile divergente, perpendicular pe axa optică principală a lentilei.
Imaginea obiectului este:
a. reală și mărită
b. virtuală și mărită
c. virtuală și micșorată
d. reală și micșorată (3p)
2. Unitatea de măsură a mărimii fizice exprimate prin produsul dintre constanta Planck și frecvență este:
a. W b. J c. m d. V (3p)
3. Un sistem optic centrat este alcătuit din două lentile alipite cu distanțele focale f1 = 20 cm și respectiv
f2 = −40 cm. Convergența sistemului de lentile este:
a. C = −5m−1 b. C = −2,5m−1 c. C = 2,5m −1 d. C = 5m −1 (3p)
4. O radiație luminoasă având frecvența ν produce efect fotoelectric pe catodul unei fotocelule. Lucrul
mecanic necesar pentru extracția electronilor din catod este L. Energia cinetică maximă a electronilor extrași
poate fi calculată folosind relația:
a. Ec = hν − L b. Ec = L + hν c. Ec = L − hν d. Ec = L − h ν (3p)
5. În graficul din figura alăturată este prezentată caracteristica curent-tensiune
obținută într-un experiment în care se studiază efectul fotoelectric extern produs
de o radiație monocromatică. Intensitatea curentului electric care corespunde
situației în care toți electronii emiși de catod ajung la anod este de:
a. 10mA
b. 45mA
c. 70mA
d. 90mA (3p)

Un obiect luminos liniar, cu înălțimea y1 = 4mm , este plasat perpendicular pe axa optică principală la
distanța de 50cm în fața unei lentile convergente L1. Pe un ecran așezat la distanța de 50cm față de lentilă
se observă o imagine clară a obiectului.
a. Calculați distanța focală a lentilei L1.
b. Calculați convergența lentilei L1.
c. Calculați înălțimea imaginii obiectului.
d. Se formează un sistem optic centrat utilizând lentila L1 și o a doua lentilă convergentă având distanța
focală f2 = 20cm . Se constată că un fascicul de lumină cilindric, paralel cu axa optică principală, care intră în
prima lentilă, iese din cea de-a doua lentilă tot paralel cu axa optică principală. Determinați distanța dintre
cele două lentile.

O rază de lumină vine din aer ( naer ≅ 1 ) și este incidentă în punctul A pe
suprafaţa unei sfere transparente cu raza R = 5 cm , ca în figura alăturată. În
punctul O raza de lumină se reflectă şi iese din sferă în punctul B, după o
direcţie paralelă cu direcţia razei incidente. Distanţa dintre raza incidentă şi raza
emergentă este d = 8,66cm ( 8,66 ≅ 5 3 ). Determinaţi:
a. unghiul de incidenţă al razei de lumină pe suprafaţa sferei;
b. deviaţia unghiulară a razei de lumină la trecerea din aer în sferă;
c. indicele de refracţie al materialului din care este confecţionată sfera;
d. intervalul de timp în care raza de lumină traversează sfera (pe traseul A → O → B ).
Probă scrisă la Fizică 4 D. Optică

Proba E. d)
Fizică
Model
Subiectul I
I.1. b 3p
2. a 3p
3. c 3p
4. c 3p
5. b 3p
II.a. Pentru: 4p
b. Pentru: 4p
T1 = mA g 1p
T1 = mB g sin α + Fe 0 1p
Fe0 = k ⋅ ∆ℓ 0 1p
rezultat final: ∆ℓ 0 = 10cm 1p
c. Pentru: 4p
mA g − T2 = mA a 1p
T2 − Gt = mB a 1p
Gt = mB g sin α 1p
rezultat final: a = 4m/s 2
1p
d. Pentru: 3p
Fa = T2 3 2p
rezultat final: Fa ≅ 31 N 1p
III.a. Pentru: 4p
Et0 = Ec0 + E p0 1p
mv 02
Ec0 = 1p
2
E p0 = mgh0 1p
rezultat final: Et0 = 14 J 1p
b. Pentru: 4p
LG = mg ( hmax − h0 ) 1p
2
mv
mghmax = 0
+ mgh0 2p
2
rezultat final: LG = 10 J 1p

Filiera teoretică – profilul real, Filiera vocaţională-profilul militar
c. Pentru: 4p
E t0 = E c + E p 1p
E p = f ⋅ Ec 1p
E p = mgh 1p
rezultat final: h = 1,4 m 1p
d. Pentru: 3p
Et 0 = Et f 1p
2
mv
Etf = f
1p
2
rezultat final v f ≅ 11,8 m/s 1p

Subiectul I
I.1. b 3p
2. a 3p
3. c 3p
4. d 3p
5. c 3p
II.a. Pentru: 3p
N = ν 1N A + ν 2 N A 1p
p1V1 pV
ν1 = ; ν2 = 2 2 1p
RT RT
rezultat final: N = 12,04 ⋅ 10 23 molecule 1p
b. Pentru: 4p
m
= ν1 +ν 2 1p
µ
m = m1 + m2 2p
rezultat final: µ = 18 g/mol 1p
c. Pentru: 4p
p(V1 + V2 ) = (ν 1 + ν 2 ) ⋅ RT 1p
p p′
= 2p
T T′
rezultat final: p′ = 1,6 ⋅ 10 5 Pa 1p
d. Pentru: 4p
Q = Q1 + Q2 1p
Q1 = ν 1CV 1 (T ′ − T ) 1p
Q2 = ν 2CV 2 (T ′ − T ) 1p
rezultat final Q ≅ −2 kJ 1p

III.a. Pentru: 4p
∆U12 = ν CV (T2 − T1 ) 1p
p1 p2
= 1p
V1 V2
T2 = 4T1 1p
rezultat final ∆U12 = 9 kJ 1p
b. Pentru: 4p
V
Q23 = νRT2 ln 3 1p
V2
p2V2 = p3V3 1p
p2V2 = νRT2 1p
rezultat final Q23 = 5,6 kJ 1p
c. Pentru: 4p
( p + 2 p1 )( 2V1 − V1 )
L12 = 1 1p
2
L23 = Q23 1p
L31 = p1 (V1 − 4V1 ) 1p
rezultat final Ltotal = 2,6 kJ 1p
d. Pentru: 3p
L
η= 1p
L + Qcedat
Qcedat = ν Cp (T1 − T2 ) 1p
rezultat final η ≅ 14,8% 1p


Subiectul I
I.1. d 3p
2. c 3p
3. b 3p
4. a 3p
5. d 3p
II.a. Pentru: 3p
E =U 2p
rezultat final: UV = 19,5 V 1p
b. Pentru: 4p
I1 = I − IB 3p
rezultat final: I1 = 0,75 A 1p
c. Pentru: 4p
U23 = E − Ir − UB 1p
U U
I = 23 + 23 2p
R2 R3
rezultat final: R3 ≅ 5,33 Ω 1p
d. Pentru: 4p
R ⋅R
R23 = 2 3 2p
R 2 + R3
E
I′ = 1p
R1 + R23 + r
rezultat final: I ′ ≅ 0,88 A 1p
III.a. Pentru: 4p
W1 = R1 ⋅ I12 ⋅ ∆t 2p
E
I1 = 1p
R1 + r
rezultat final: W1 = 3,6kJ 1p
b. Pentru: 4p
r = R1 ⋅ R12 2p
R1 ⋅ R2
R12 = 1p
R1 + R2
rezultat final: R2 = 2 Ω 1p
c. Pentru: 3p
R12
η= 2p
R12 + r
rezultat final: η ≅ 33,3% 1p
d. Pentru: 4p
Rexterior = r 2p
RMN ⋅ R1
Rexterior = 1p
RMN + R1
rezultat final: RMN = 6 Ω 1p

Subiectul I
I.1. a 3p
2. c 3p
3. b 3p
4. c 3p
5. d 3p
II.a. Pentru: 4p
y2
= −1 1p
y1
y 2 x2
= 1p
y1 x1
D = − x1 + x2 1p
rezultat final: D = 1 m 1p
b. Pentru: 4p
1 1 1
− = 2p
x2 x1 f
1
C= 1p
f
c. Pentru: 3p
x1′ = x1 + ∆x1 1p
x1′
x2′ = 1p
1 + Cx1′
rezultat final: x2′ = 1,5 m 1p
d. Pentru: 4p
D = f +f′ 1p
d1 f
= 2p
d2 f ′
rezultat final: d 2 = 9 mm 1p
III.a. Pentru: 4p
2ℓi
D= 3p
λ
rezultat final D = 3m 1p
b. Pentru: 4p
x4 max = 4i 1p
x 4max δ
= 2p
D 2l
rezultat final δ = 2 µm 1p
c. Pentru: 4p
∆ = e ( n − 1) 3p
rezultat final ∆ = 3 µm 1p
d. Pentru: 3p
e ( n − 1) D
∆x = 2p
2ℓ
rezultat final ∆x = 9mm 1p

Proba E. d)
Fizică
Filiera teoretică – profilul real, Filiera vocaţională – profilul militar
A. MECANICĂ Model
1. Rezultanta forțelor care acționează asupra unui punct material este în permanență nulă. În această
situație, energia cinetică a punctului material:
a. este cu siguranță nulă
b. rămâne constantă
c. crește în timp
d. scade în timp (3p)
2. Un fir elastic fixat la un capăt, având constanta de elasticitate k , are lungimea x0 în stare nedeformată.
Firul se deformează elastic sub acțiunea unei forțe deformatoare până la dublarea lungimii firului. Lucrul
mecanic efectuat de forța elastică pe parcursul acestui proces este dat de relația:
kx 2
a. L = − 0 b. L = −kx02 c. L = −2kx02 d. L = −4kx02 (3p)
2
3. Unitatea de măsură a modulului de elasticitate al unui material în funcție de unități de măsură
fundamentale din SI este:
a. kg ⋅ m ⋅ s−1 b. kg ⋅ m ⋅ s c. kg ⋅ m−1 ⋅ s−2 d. kg ⋅ m ⋅ s−2 (3p)
4. Un om urcă pe o scară rulantă, de la un etaj la altul, cu viteza v = 1m/s față de scară, în timp ce scara urcă
cu viteza v s = 0,5m/s față de sol. Dacă lungimea scării este L = 18m, atunci omul ajunge la etajul superior în
timp de:
a. 6 s b. 8 s c. 12s d. 24 s (3p)
5. În graficul alăturat este reprezentată dependența de timp a forței rezultante ce

acționează asupra unui punct material de masă m = 3kg , aflat inițial în repaus.
Viteza punctului material la momentul t = 6 s este:
a. 2m/s b. 4m/s c. 6m/s d. 8m/s (3p)

În sistemul reprezentat în figura alăturată corpul A are masa mA = 3,0kg , iar corpul B are masa mB = 2,0kg.
Planul înclinat este fixat de sol și formează unghiul α = 30o cu orizontala.
Frecarea dintre corpul B și planul înclinat se consideră neglijabilă. Resortul,
având constanta elastică k = 2,0N cm, este legat la un capăt de corpul B, iar la
celălalt capăt de sol în punctul C. Firul dintre corpurile A şi B este inextensibil şi
de masă neglijabilă, scripetele este lipsit de frecare şi de inerţie, iar resortul are
masă neglijabilă.
a. Reprezentați toate forțele care acționează asupra corpului B.
b. Calculați alungirea resortului atunci când sistemul este în echilibru.
c. Se dezleagă resortul de corpul B. Calculați valoarea accelerației corpului A în
timpul deplasării spre sol.
d. Calculați valoarea forței de apăsare din axul scripetelui, în condițiile de la punctul c.
Un corp cu masa m = 200 g este lansat vertical în sus cu viteza v 0 = 10m/s, de la înălțimea h0 = 2,0m față
de suprafața solului. Dimensiunile corpului sunt suficient de mici, astfel încât acesta poate fi considerat punct
material, iar interacțiunea cu aerul se neglijează. Se consideră că energia potențială gravitațională a
sistemului corp-Pământ este nulă la suprafața solului. Calculați:
a. energia mecanică totală la momentul inițial;
b. lucrul mecanic efectuat de greutatea corpului în timpul coborârii acestuia de la înălțimea maximă până în
punctul din care a fost lansat;
c. înălțimea la care se află corpul, față de sol, în momentul în care energia potențială reprezintă o fracțiune
f = 25% din energia cinetică;
d. valoarea vitezei corpului în momentul în care atinge solul.

Proba E. d)
Fizică
−1
Se consideră: numărul lui Avogadro N A = 6,02 ⋅ 10 mol , constanta gazelor ideale R = 8,31 J ⋅ mol−1 ⋅ K −1 .
23
Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relaţia: p ⋅ V = νRT .
1. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură a mărimii fizice
exprimate prin raportul dintre masa molară și volumul molar este aceeași cu a mărimii fizice:
a. ν b. ρ c. CV d. V (3p)
Cp
2. O cantitate ν de gaz ideal, având exponentul adiabatic γ = , se încălzeşte izobar de la temperatura
CV
T1 la temperatura T2 . Expresia căldurii schimbate gaz cu mediul exterior în acest proces este:
γ νR
a. ν R (T2 − T1 ) b. (T − T ) c. ν RT ln
V2
d.
p
(V1 − V2 ) (3p)
γ −1 γ −1 2 1 V1 γ −1
3. O cantitate constantă de gaz ideal suferă o transformare cvasistatică descrisă prin legea p = 3V 2 din
starea inițială 1 într-o stare finală 2. Știind că temperatura finală a gazului este de opt ori mai mare decât
temperatura inițială, atunci între volumele celor două stări există relația:
a. V2 = 1,25V1 b. V2 = 1,5V1 c. V2 = 2V1 d. V2 = 2,5V1 (3p)
4. O cantitate dată de gaz suferă o transformarea 1 → 2 → 3 reprezentată în
coordonate p − T în figura alăturată. Setul de relaţii corecte dintre volumele
ocupate de gaz stările 1, 2 şi 3 este:
a. V1 < V2 şi V2 < V3
b. V1 > V2 şi V2 > V3
c. V1 < V2 şi V2 > V3
d. V1 > V2 şi V2 < V3 (3p)
5. La destinderea izotermă a unei cantități constante gaz ideal:
a. energia internă a gazului crește
b. gazul nu schimbă căldură cu exteriorul
c. gazul efectuează lucru mecanic asupra mediului exterior
d. gazul cedează căldură mediului exterior. (3p)
Două baloane din sticlă de volume V1 = 8,31 L şi respectiv V2 = 16,62 L comunică printr-
un tub de volum neglijabil prevăzut cu un robinet inițial închis. În primul balon se află heliu
( µ1 = 4 g/mol) la presiunea p1 = 3 ⋅ 105 Pa şi temperatură t = 27°C , iar al doilea balon
conţine oxigen ( µ2 = 32g/mol) la presiunea p2 = 1,5 ⋅ 105 Pa şi la aceeaşi temperatură t = 27°C . Se deschide
robinetul şi apoi amestecul se răcește până la temperatura T ′ = 240K . Căldurile molare la volum constant ale
celor două gaze sunt CV1 = 1,5R şi CV2 = 2,5R . Amestecul obţinut se comportă ca un gaz ideal. Determinaţi:
a. numărul total de molecule de gaz din cele două baloane;
b. masa molară a amestecului obținut prin deschiderea robinetului;
c. presiunea amestecului de gaze aflat la temperatura T ′ ;
d. căldura cedată de amestecul de gaze mediului exterior prin răcire.
III. Rezolvați următoarea problemă: (15 puncte)
O cantitate dată de gaz ideal monoatomic (CV = 1,5 R ) parcurge procesul ciclic 1231
reprezentat în coordonate p − V ca în figură. În transformarea 2-3 temperatura rămâne
constantă. Se cunosc valorile: p1 = 2 ⋅ 105 Pa şi V1 = 10 dm3 , iar ln 2 ≅ 0,7 . Calculaţi:
a. variaţia energiei interne în transformarea 1-2;
b. căldura primită în transformarea 2-3;
c. lucrul mecanic total schimbat de gaz cu mediul exterior;
d. randamentul unui motor termic ce ar funcţiona după ciclul 1231.

Proba E. d)
Fizică
1. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a mărimii
fizice exprimate prin produsul U ⋅ S ⋅ ρ −1 ⋅ ℓ−1 este:
a. Ω b. V c. W d. A (3p)
2. Graficul alăturat reprezintă dependenţa inversului intensităţii curentului electric
printr-un circuit simplu de rezistenţa circuitului exterior. Tensiunea electromotoare a
sursei are valoarea:
a. 3,6V
b. 9,6V
c. 12V
d. 24V
(3p)
3. Un conductor are rezistenţa electrică R1 = 2 Ω la temperatura t1 = 0°C şi R2 = 2,5 Ω la temperatura
t2 = 100°C . Se neglijează modificarea dimensiunilor conductorului cu temperatura. Coeficientul termic al
rezistivităţii metalului din care e confecţionat conductorul are valoarea aproximativă:
a. 2 ⋅ 10 −3 K −1 b. 2,5 ⋅ 10 −3 K -1 c. 3 ⋅ 10 −3 K -1 d. 3,5 ⋅ 10 −3 K -1 (3p)
4. Se consideră 32 generatoare identice, fiecare având t.e.m. E şi rezistenţa interioară r . Se formează 4
grupări serie de câte 8 generatoare fiecare. Cele patru grupări se leagă apoi în paralel. Generatorul
echivalent cu gruparea mixtă astfel obţinută are t.e.m şi rezistenţa interioară:
a. 8 E; 2 r b. 4 E; 0,5 r c. 8 E; 0,5 r d. 4 E; 2 r (3p)
5. Trei rezistoare identice sunt conectate în serie la bornele unui generator electric cu rezistenţa interioară
neglijabilă. Gruparea serie a celor trei rezistoare disipă 10 J/s. Conectând aceleaşi trei rezistoare în paralel
la bornele generatorului energia disipată într-o secundă este egală cu:
a. 3,33 J b. 10 J c. 30 J d. 90 J (3p)
În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Bateria are tensiunea electromotoare
E = 19,5 V şi rezistenţa interioară r = 2 Ω , rezistoarele R1 şi R2 sunt
identice R1 = R2 = 16 Ω . Intensitatea nominală a becului este IB = 0,5 A .
Când întrerupătorul K se închide becul funcționează la parametrii nominali
şi ampermetrul indică I = 1,25 A . Conductoarele de legătură au rezistenţa
electrică neglijabilă. Ampermetrul şi voltmetrul montate în circuit sunt
considerate ideale ( RA ≅ 0 Ω; RV → ∞ ) . Determinaţi:
a. indicaţia voltmetrului când comutatorul K este deschis;
b. intensitatea curentului electric ce străbate rezistorul R1 când întrerupătorul K este închis;
c. valoarea rezistenţei electrice R3 ;
d. indicaţia ampermetrului, dacă becul se deconectează și întrerupătorul K este închis.
În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Bateria are t.e.m. E = 9 V şi rezistenţa
interioară r = 3 Ω , iar R1 = 6 Ω . Bateria debitează aceeași putere electrică în circuitul exterior şi în situaţia în
care întrerupătorul K este deschis şi în situaţia în care întrerupătorul K este închis. Conductoarele de
legătură au rezistenţa electrică neglijabilă. Determinaţi:
a. energia disipată de rezistorul R1 în intervalul de timp ∆t = 10min dacă K
este deschis;
b. valoarea rezistenței electrice a rezistorului R2 ;
c. randamentul circuitului atunci când întrerupătorul K este închis;
d. valoarea rezistenţei electrice a unui rezistor conectat între bornele M și N
astfel încât bateria să transmită circuitului exterior puterea maximă când întrerupătorul K este deschis.
Proba E. d)
Fizică
D. OPTICĂ Model
1. O radiație luminoasă produce efect fotoelectric pe catodul unei fotocelule. În această situație putem afirma că:
a. lungimea de undă a radiației luminoase incidente este mai mică decât lungimea de undă de prag
b. frecvența radiației luminoase incidente este mai mică decât lungimea de undă de prag
c. energia unui foton din radiația luminoasă incidentă este mai mică decât lucrul mecanic de extracție
d. lungimea de undă a radiației luminoase incidente este mai mare decât lungimea de undă de prag (3p)
 4
2. O rază de lumină care trece din sticlă ( n1 = 1,5 ) în apă  n2 =  se propagă, după refracție, tangent la
 3
suprafața plană de separare dintre sticlă și apă. În acest caz unghiul de incidență este:
4 3 8 5
a. i = arcsin b. i = arcsin c. i = arcsin d. i = arcsin (3p)
9 8 9 8
3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, mărimea fizică având aceeași unitate
de măsură ca și lucrul mecanic de extracție este:
h hc hν h
a. b. c. d. (3p)
λ λ λ cλ
4. Un sistem optic centrat este alcătuit din două lentile alipite cu distanțele focale f1 = 20 cm, respectiv
f2 = −40 cm. Convergența sistemului de lentile este egală cu:
a. −6m−1 b. −2,5m−1 c. 2,5m−1 d. 6m −1 (3p)
5. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependența inversului măririi

liniare transversale de poziția obiectului față de o lentilă convergentă. Distanța
focală a lentilei are valoarea:
a. 2m b. 1m c. 50cm d. 25 cm (3p)

Un obiect luminos liniar este plasat perpendicular pe axa optică principală, la distanța de 50cm în fața unei
lentile. Pe un ecran așezat corespunzător se observă o imagine clară a obiectului, imaginea având înălțimea
egală cu înălțimea obiectului.
a. Calculați distanța la care se află ecranul față de obiect.
b. Calculați convergența lentilei.
c. Se apropie obiectul de lentilă cu distanța ∆x1 = 20 cm. Determinați distanța la care trebuie plasat ecranul,
față de lentilă, pentru ca imaginea clară a obiectului să se formeze pe ecran.
d. Se aduce încă o lentilă convergentă la distanța D = 70 cm față de prima lentilă, formând un sistem optic
centrat. Se constată că un fascicul de lumină cilindric, care intră în prima lentilă paralel cu axa optică
principală, iese din cea de-a doua lentilă tot paralel cu axa optică principală. Determinați diametrul
fasciculului care iese din cea de-a doua lentilă dacă fasciculul incident pe prima lentilă are diametrul
d1 = 5mm.

Un dispozitiv Young plasat în aer are distanța dintre fante 2ℓ = 1mm și este iluminat cu o radiație
monocromatică și coerentă cu lungimea de undă λ = 500nm, sursa de lumină fiind situată pe axa de
simetrie a dispozitivului. Valoarea interfranjei este i = 1,5mm .
a. Calculați distanța de la paravanul cu fante la ecranul pe care s-a format figura de interferență.
b. Calculați diferența de drum optic dintre undele care produc pe ecran maximul de ordinul 4.
c. O fantă a dispozitivului Young se acoperă cu o folie transparentă cu grosimea e = 6 µm și indicele de
refracție n = 1,5. Calculați diferența de drum optic introdusă de folia transparentă.
d. Calculați deplasarea maximului central al figurii de interferență ca urmare a acoperirii unei fante a
dispozitivului cu folia transparentă.


Proba E.d)
Fizică
Simulare
Subiectul I
I.1. a 3p
2. c 3p
3. d 3p
4. b 3p
5. c 3p
II.a. Pentru: 4p
mC g − TBC = mC ⋅ a 2p
a=0 1p
rezultat final TBC = 20 N 1p
b. Pentru: 4p
TBC − TAB − µ mB g = 0 2p
TAB − µ mA g = 0 1p
rezultat final µ = 0,25 1p
c. Pentru: 3p
mC g − TBC′ = mC a′ 1p
′ − Ff B = mB a ′
TBC 1p
rezultat final a′ = 3,75 m/s 2
1p
d. Pentru: 4p
′ ⋅ 2
Fa x = TBC 3p
rezultat final Fax ≅ 17,6 N 1p
III.a. Pentru: 4p
∆E p AB = E pB − E p A 1p
∆E p AB = mgh − mgH 2p
rezultat final ∆E pAB = −12 kJ 1p
b. Pentru: 4p
∆EC = LG + LFf 1p
2
mv
∆E c = B
1p
2
LG = mg ( H − h ) 1p
rezultat final LFf = −8 kJ 1p
Probă scrisă la Fizică 1 Simulare

c. Pentru: 4p
EB = EC 2p
mv B2
mgh + = Ec C 1p
2
rezultat final EcC = 12 kJ 1p
d. Pentru: 3p
LG = −mgh 2p
rezultat final LG = −8 kJ 1p

Subiectul I
I.1. d 3p
2. b 3p
3. c 3p
4. a 3p
5. a 3p
II.a. Pentru: 4p
V = S ⋅L 1p
p0V = ν RT 2p
rezultat final ν = 0,4mol 1p
b. Pentru: 3p
N = ν NA 2p
rezultat final N ≅ 2,4 ⋅ 1023 atomi 1p
c. Pentru: 4p
m
ρ= 2p
V
m =ν ⋅ µ 1p
rezultat final ρ ≅ 0,16 kg/m3 1p
d. Pentru: 4p
L T = L' T ' 2p
T ' = T + ∆T 1p
rezultat final L ' = 1,6m 1p
III.a. Pentru: 4p
Reprezentare corectă 4p
b. Pentru: 4p
U1 = ν CVT1 2p
ν RT1 = p1V1 1p
c. Pentru: 4p
Q12 = ν CV (T2 − T1 ) 2p
T2 = 3T1 1p
rezultat final Q12 = 1200 J 1p
d. Pentru: 3p
V
L23 = ν RT2 ln 3 2p
V2
Subiectul I
I.1. c 3p
2. d 3p
3. a 3p
4. b 3p
5. c 3p
II.a. Pentru: 3p
U1 = R1I A 2p
rezultat final U 2 = 7,2 V 1p
b. Pentru: 4p
R12 = R1 + R2 2p
E = ( R12 + r ) I A 1p
rezultat final E = 19,2 V 1p
c. Pentru: 4p
R0 R12
Re = 2p
R0 + R12
E
I= 1p
Re + r
rezultat final I = 1,6 A 1p
d. Pentru: 4p
UV = E − I ⋅ r 3p
rezultat final UV = 16 V 1p
III.a. Pentru: 3p
W = ( Pn1 + Pn 2 ) ∆t 2p
rezultat final W12 = 28,8kJ 1p
b. Pentru: 4p
I = I1 + I2 1p
Pn1 = Un I1, Pn 2 = U n I2 2p
rezultat final I = 2 A 1p
c. Pentru: 4p
E = Ir + Un 3p
rezultat final E = 25 V 1p
d. Pentru: 4p
U
η= n 3p
E
rezultat final η = 96% 1p


Subiectul I
I.1. a 3p
2. b 3p
3. c 3p
4. a 3p
5. d 3p
II.a. Pentru: 4p
1 1 1
− = 1p
x 2 x1 f
x1 = −30 cm ; x2 = 60 cm 2p
b. Pentru: 3p
1
C= 2p
f
c. Pentru: 4p
y x
β = 2 = 2 1p
y1 x1
y 2 + h2 x 2
β = = 2p
y1 − h1 x1
rezultat final: h1 = 1 cm 1p
d. Pentru: 4p
1 1 1
− = 2p
x2′ x1′ f
x1′ = x1 − d1 1p
rezultat final: x 2′ = 40 cm 1p
III.a. Pentru: 4p
i1 = i1′ 1p
180° − ( i1′ + r1 ) = 90° 2p
rezultat final r1 = 30° 1p
b. Pentru: 3p
naer sin i1 = n sin r1 2p
rezultat final n = 3 ≅ 1,73 1p
c. Pentru: 4p
c
v= 3p
n
rezultat final v ≅ 1,73 ⋅ 108 m/s 1p
d. Pentru: 4p
2i 2 = 90° 1p
naer sin i 2 = n sin r2 2p
6
rezultat final sin r2 =
≅ 0,4 1p
6

Proba E. d)
Fizică
Filiera tehnologică – profilul tehnic și profilul resurse naturale și protecția mediului
B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ
A. MECANICĂ Simulare
2
Se consideră accelerația gravitațională g = 10 m/s .
I. Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect. (15 puncte)
1. Mărimea fizică ce caracterizează inerția unui corp este:
a. masa b. viteza c. accelerația d. greutatea (3p)
2. Un automobil cu masa de o tonă se deplasează rectiliniu uniform cu viteza de 108km h , pe o autostradă.
Energia cinetică a automobilului are valoarea:
a. 45 kJ b. 108 kJ c. 450 kJ d. 1080 kJ (3p)
3. Unitatea de măsură a mărimii fizice egale cu raportul dintre variația vitezei unui corp și durata
corespunzătoare acestei variații este:
a. m ⋅ s −1 b. m−1 ⋅ s −1 c. m ⋅ s2 d. m ⋅ s −2 (3p)
4. Un corp de masă m coboară liber pe un plan înclinat cu unghiul α = 60 ° faţă de orizontală. Forța de
apăsare exercitată de corp asupra planului înclinat este egală cu:
mg mg 2 mg 3
a. mg b. c. d. (3p)
2 2 2
5. Un mobil se mișcă de-a lungul axei Ox. Dependența coordonatei de timp x(m)
este reprezentată în graficul din figura alăturată. Viteza medie a mobilului pe 4
cele 5 s are valoarea:
2
a. 0,4 m ⋅ s -1
t(s)
0
b. 0,8 m ⋅ s -1 1 2 3 4 5
c. 1,2 m ⋅ s -1 -2
d. 1,6 m ⋅ s -1 (3p)
II. Rezolvați următoarea problemă: (15 puncte)

În figura alăturată, corpurile A, B, și C au masele mA = 6 kg , mB = 2 kg , respectiv mC = 2 kg . Firele AB și
BC sunt inextensibile și de masă neglijabilă, iar scripetele este lipsit de
frecări și de inerție. Coeficientul de frecare la alunecare dintre corpul A și
suprafața orizontală este egal cu coeficientul de frecare la alunecare dintre
corpul B și suprafața orizontală. În aceste condiţii sistemul se deplasează
uniform. Calculați:
a. valoarea tensiunii în firul care leagă corpurile B și C;
b. coeficientul de frecare la alunecare dintre corpuri și suprafața orizontală;
c. accelerația sistemului format din corpurile B și C, dacă se taie firul de legătură dintre corpurile A și B;
d. forța de apăsare în axul scripetelui, în condițiile de la punctul c..

Un săritor cu schiurile alunecă pornind din repaus din punctul A al unei trambuline, ca în figura alăturată.
Schiorul are masa totală m = 80 kg . El se desprinde de
A
trambulină în B, aterizează în C, după care se oprește în D.
Punctul A se află la înălțimea H = 25 m față de C, iar
punctele B și D se află la aceeași înălțime, h = 10 m , față de D B
C. Se neglijează dimensiunile schiorului. Calculați: H
a. variația energiei potențiale a schiorului pe porțiunea AB; h C
b. lucrul mecanic efectuat de forța de frecare pe porțiunea
AB, știind că viteza schiorului în B este v B = 10 m s ;
c. energia cinetică a schiorului imediat înainte de atingerea punctului C, dacă se neglijează rezistența din
partea aerului;
d. lucrul mecanic efectuat de greutatea schiorului pe porțiunea CD.

Proba E. d)
Fizică
B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ Simulare
23 −1
1. În procesul de destindere la temperatură constantă a unei cantități de gaz ideal:
b. gazul nu schimbă căldură cu mediul exterior
c. presiunea gazului variază direct proporțional cu volumul
d. lucrul mecanic schimbat de gaz cu exteriorul este pozitiv (3p)
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, masa molară a unui gaz poate fi
scrisă sub forma:
ν m ν
a. µ = b. µ = c. µ = d. µ = ν ⋅ N A (3p)
NA ν m
fizice exprimate prin produsul m ⋅ c ⋅ ∆T este:
J J
a. b. c. J d. J ⋅ kg (3p)
kg mol ⋅ K
4. O cantitate de gaz ideal aflată într-un cilindru cu piston se destinde la presiune constantă de la volumul
inițial V1 = 400cm3 , până la volumul final V2 = 640cm3 . Dacă pe tot parcursul destinderii presiunea gazului a
fost p = 105 N/m2 , atunci lucrul mecanic efectuat de gaz a fost:
a. L = 24 J b. L = 6,4 ⋅ 102 J c. L = 6 ⋅ 102 J d. L = 2,4 ⋅ 103 J (3p)
5. O cantitate constantă de gaz ideal descrie procesul ciclic 1 → 2 → 3 → 4 → 1
reprezentat în coordonate p − T în graficul din figura alăturată. Transformarea care
are loc la volum constant este:
a. 1 → 2 b. 2 → 3 c. 3 → 4 d. 4 → 1 (3p)

O cantitate de heliu, considerat gaz ideal, este închisă într-un cilindru cu piston. Iniţial gazul se află la presiunea
p0 = 105 N/m2 şi temperatura T = 300K , iar pistonul se află la distanța L = 1,2m față de capătul închis al
cilindrului, ca în figura alăturată. Aria secţiunii transversale a pistonului este S = 83,1cm2 . Pistonul este etanş
şi se poate deplasa fără frecare. Masa molară a heliului este µ = 4 g/mol . În exteriorul cilindrului aerul se află
la presiunea atmosferică normală, p0 = 105 N/m2 . Calculaţi:
a. cantitatea de heliu din cilindru;
b. numărul de atomi de heliu din cilindru;
c. densitatea gazului din cilindru;
d. distanța la care ajunge pistonul față de capătul închis al cilindrului dacă temperatura heliului din cilindru
crește cu ∆T = 100K .
O cantitate de gaz ideal poliatomic, având căldura molară la volum constant CV = 3R, se află în starea iniţială
la presiunea p1 = 105 N/m2 şi ocupă volumul V1 = 2 dm3 . Gazul este încălzit la volum constant până în starea 2
în care presiunea este p2 = 3 p1 . Din această stare, gazul se destinde la temperatură constantă până în
starea 3, în care volumul devine V3 = 2V2 . Se cunoaște ln2 ≅ 0,7.
a. Reprezentați grafic succesiunea de transformări în coordonate p − V .
b. Calculați energia internă a gazului în starea inițială (1) .
c. Calculați căldura primită de gaz în transformarea 1 → 2.
d. Calculați lucrul mecanic efectuat de gaz în transformarea 2 → 3.

Proba E. d)
Fizică
C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU Simulare
1. În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Indicaţia voltmetrului
ideal (RV → ∞ ) în situaţia în care întrerupătorul k este deschis este:
a. mai mare decât tensiunea electromotoare a generatorului
b. nulă
c. egală cu tensiunea electromotoare a generatorului
d. egală cu tensiunea la bornele consumatorului.
(3p)
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, expresia rezistenței electrice a unui fir
conductor este:
a. R = S b. R = ℓ c. R = ρ ⋅ S d. R = ρ ⋅ ℓ (3p)
ρ ⋅ℓ ρ ⋅S ℓ S
3. Simbolurile mărimilor fizice și ale unităților de măsură fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de
E2
măsură în S.I. a mărimii fizice exprimate prin raportul este:
R+r
a. W b. V 2 c. J d. A (3p)
4. O baterie este alcătuită din 4 generatoare electrice identice conectate în serie. Tensiunea electromotoare
a unui generator este E = 6 V , iar rezistența interioară a unui generator este r = 1Ω . Bateria de generatoare
alimentează un consumator cu rezistența electrică R = 12 Ω. Intensitatea curentului electric prin consumator
este:
a. 1,2 A b. 1,5 A c. 1,8 A d. 2,5 A (3p)
5. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependența de timp a intensității
curentului electric ce trece printr-un conductor. Sarcina electrică ce străbate secțiunea
transversală a conductorului în primele 5 s este:
a. 1C b. 2C c. 4 C d. 5 C (3p)
În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Se cunosc

rezistențele electrice: R1 = 12 Ω , R2 = 18 Ω și R0 = 15 Ω . Generatorul are rezistența
interioară r = 2 Ω , iar ampermetrul ideal montat în circuit ( RA ≅ 0 Ω ) indică
intensitatea I A = 0,6 A când întrerupătorul K este deschis. Determinați:
a. valoarea tensiunii la bornele rezistorului R1 când întrerupătorul K este deschis;
b. valoarea tensiunii electromotoare a generatorului;
c. intensitatea curentului electric indicat de ampermetru când întrerupătorul K este
închis;
d. valoarea tensiunii indicate de un voltmetru ideal ( RV → ∞ ) conectat la bornele sursei, atunci când
întrerupătorul K este închis.

În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Generatorul electric are rezistența
interioară r = 0,5 Ω . Cele două becuri au aceeași tensiune nominală, Un = 24 V , iar
puterile nominale ale becurilor sunt Pn1 = 12 W și respectiv Pn 2 = 36 W . Cele două
becuri din circuit funcționează la parametri nominali. Determinați:
a. energia electrică consumată, în total, de cele două becuri în intervalul ∆t = 10minute;
b. intensitatea curentului electric care străbate generatorul;
c. tensiunea electromotoare a generatorului;
d. randamentul circuitului electric.

Proba E. d)
Fizică
D. OPTICĂ Simulare
8
Se consideră viteza luminii în vid c = 3 ⋅ 10 m/s .
1. O rază de lumină cade pe suprafața unui strat de sticlă cu indicele de refracție 1,5. Raza de lumină trece
din aer în sticlă fără să devieze. Unghiul de incidență are valoarea:
a. 0° b. 30° c. 45° d. 60° (3p)
2. Pentru un anumit material, frecvența minimă a radiației sub acțiunea căreia se produce efect fotoelectric
extern este ν 0 .Lucrul mecanic de extracție a electronilor are expresia:
hc c h
a. L = b. L = h ⋅ν 0 c. L = d. L = (3p)
ν0 ν0 c ⋅ν 0
3. Unitatea de măsură din S.I. a mărimii fizice egale cu raportul dintre viteza luminii în vid și frecvență este:
a. m-1 b. s-1 c. m d. s (3p)
4. Se formează un sistem optic centrat din două lentile alipite, cu distanțele focale f1 = 25 cm , respectiv
f2 = −10 cm . Convergența sistemului are valoarea:
a. − 6 m-1 b. 10 m-1 c. 15 m-1 d. − 15 m-1 (3p)
h2 (c m)
5. Un elev studiază o lentilă convergentă, folosind diverse obiecte liniare de
înălțimi diferite. El măsoară pe un ecran modulele înălțimilor imaginilor clare 6
ale obiectelor. Pozițiile obiectului, lentilei și ecranului sunt menținute fixe.
Notând cu h1 înălțimea obiectului și cu h2 înălțimea imaginii, elevul obține 3
graficul din figura alăturată. Mărirea liniară transversală are valoarea:
0 2 4 h1(c m)
2 2 3 3
a. β = − b. β = c. β = d. β = − (3p)
3 3 2 2

Pentru a măsura distanța focală a unei lentile convergente, se plasează în fața acesteia, perpendicular pe
axa optică principală, o lumânare, iar în spatele lentilei, un ecran. Atunci când lumânarea se află la distanța
de 30 cm de lentilă, pentru ca imaginea să fie clară pe ecran, acesta trebuie așezat la distanța de 60 cm de
lentilă, paralel cu ea. Calculați:
a. distanța focală a lentilei;
b. convergenţa lentilei;
c. înălțimea h1 care a ars din lumânare până când imaginea flăcării s-a deplasat pe ecran cu h2 = 2 cm ;
d. distanța la care trebuie plasat ecranul față de lentilă, astfel încât imaginea să rămână clară, dacă
lumânarea se depărtează de lentilă cu d1 = 10 cm .

O rază de lumină cade, din aer ( naer = 1) , pe suprafața plană a unui mediu transparent. Se constată că, la
un unghi de incidență i1 = 60° , raza reflectată și cea refractată formează între ele un unghi de 90° .
a. Calculați unghiul de refracție r1 .
b. Determinați indicele de refracție, n , al mediului transparent.
c. Calculați viteza de propagare a luminii în mediul transparent.
d. Se modifică unghiul de incidență astfel încât raza reflectată să fie perpendiculară pe raza incidentă.
Calculați sinusul unghiului de refracție, sin r2 , în acest caz.


Proba E. d)
Fizică
Simulare
Subiectul I
I.1. b 3p
2. d 3p
3. d 3p
4. a 3p
5. c 3p
II.a. Pentru: 4p
mC g − TBC = mC ⋅ a 2p
a=0 1p
rezultat final TBC = 20 N 1p
b. Pentru: 4p
TBC − TAB − µ mB g = 0 2p
TAB − µ mA g = 0 1p
c. Pentru: 3p
mC g − TBC′ = mC a′ 1p
′ − Ff B = mB a ′
TBC 1p
2
rezultat final a′ = 3,75 m/s 1p
d. Pentru: 4p
′ ⋅ 2
Fa x = TBC 3p
rezultat final Fax ≅ 17,6 N 1p
III.a. Pentru: 3p
E A = EB 1p
k⋅x 2
m ⋅v 2
= 1 B
1p
2 2
rezultat final v B = 5 m/s 1p
b. Pentru: 4p
∆Ec = LFf 1 1p
∆Ec = EcC − EcB 1p
LFf = − µ m1gd 1p
rezultat final EcC = 0,9 J 1p

c. Pentru: 4p
m1 ⋅ vC = ( m1 + m2 ) ⋅ v ′ 3p
rezultat final v ′ = 2 m/s 1p
d. Pentru: 4p
∆Ec = Ltotal 1p
( m1 + m2 ) ⋅ v ′ 2
1p
∆Ec = −
2
Ltotal = − ( m1 + m2 ) gh 1p
rezultat final h = 0,2 m 1p

Subiectul I
I.1. c 3p
2. b 3p
3. b 3p
4. d 3p
5. a 3p
II.a. Pentru: 4p
pB = p0 1p
pBS ( L − L1 ) = ν He RT 2p
rezultat final ν He = 0,3mol 1p
b. Pentru: 4p
L
pS = ν He RT 1p
2
L
pS = (ν aer + ∆ν ) RT 1p
2
p SL
ν aer = o 1 1p
RT
rezultat final ∆ν = 0,2mol 1p
c. Pentru: 3p
L
p0S ( L − L1 ) = pS 2p
2
rezultat final p = 1,5 ⋅ 105 N/m2 1p
d. Pentru: 4p
L
pS = p ' SL1 1p
2
pSL p ' S ( L − L1 )
= 2p
2T T'
rezultat final T ' = 900K 1p
III.a. Pentru: 3p
Reprezentarea corectă în coordonate V − T 3p
b. Pentru: 4p
Q12 = ν CV (T2 − T1 ) 1p
T2 = T3 = 9T1 1p
L23 = ν RT2 ln3 1p
rezultat final L23 ≅ 3,3kJ 1p
c. Pentru: 4p
T4 = 3T1 1p
Qcedat = ν CV (T4 − T3 ) + ν Cp (T1 − T4 ) 1p
Cp = CV + R 1p
rezultat final Qcedat ≅ −8,67 kJ 1p
d. Pentru: 4p
Q
η = 1 − cedat 1p
Qprimit
Qprimit = Q12 + Q23 1p
Q23 = L23 1p
Subiectul I
I.1. c 3p
2. b 3p
3. b 3p
4. a 3p
5. d 3p
II.a. Pentru: 3p
U V = I A R1 2p
b. Pentru: 4p
E1 + E2 = I A ( R2 + r1 + r2 ) + U V 3p
c. Pentru: 4p
E1 = I1 ( R1 + r1 ) 2p
U1 = I1 ⋅ R1 1p
rezultat final U1 = 10,8 V 1p
d. Pentru: 4p
E2 = I2 ( R2 + r2 ) 1p
IK = I1 − I2 2p
rezultat final IK ≅ 0,18 A 1p
III.a. Pentru: 3p
U2
Pn = n 2p
RB
rezultat final RB = 10 Ω 1p
b. Pentru: 4p
UMC = Un 1p
Un
IMC = I − 1p
RB
UMC
RMC = 1p
IMC
rezultat final RMC = 20 Ω 1p
c. Pentru: 4p
P = PMC + PCN 1p
PMC = RMC ⋅ I 2
MC 1p
PCN = ( RMN − RMC ) ⋅ I 2
1p
rezultat final P = 92 W 1p
d. Pentru: 4p
Rext
η= 1p
Rext + r
RB RMC
Rext = + RCN 1p
RB + RMC
RCN = RMN − RMC 1p

Subiectul I
I.1. d 3p
2. b 3p
3. c 3p
4. a 3p
5. b 3p
II.a. Pentru: 4p
1 1 1
− = 1p
x 2 x1 f
x1 = −30 cm ; x2 = 60 cm 2p
b. Pentru: 4p
1
f =
 
(n − 1) 1 − 1  2p
R
 1 R 2 
R1 = −R2 = R 1p
rezultat final: R = 20 cm 1p
c. Pentru: 3p
y x
β = 2 = 2 1p
y1 x1
y 2 + h2 x 2
β = = 1p
y1 − h1 x1
rezultat final: h1 = 1 cm 1p
d. Pentru: 4p
1 1 1
− = 1p
x 2 + ∆x 2 x1 − d1 f
∆x = d1 + ∆x2 1p
rezultat final: ∆x = 10 cm 1p
sensul deplasării este spre lumânare 1p
III.a. Pentru: 3p
λD
i1 = 1 1p
2ℓ
λD
i2 = 2 1p
2ℓ
rezultat final: λ2 = 600 nm 1p
b. Pentru: 4p
λD
xk = k1 1 , k1 ∈ Z 1p
2ℓ
λ2D
xk = k 2 , k2 ∈ Z 1p
2ℓ
k1 λ2 3
= = 1p
k 2 λ1 2
rezultat final: x k min = 2,4 mm 1p

c. Pentru: 4p
λ D′
i1′ = 1 1p
2ℓ
λ1D ′ λ2D
= 1p
2ℓ 2ℓ
∆D = D ′ − D 1p
rezultat final: ∆D = 1 m 1p
d. Pentru: 4p
i
i 2′ = 2 2p
n
25
i 2′ = i 2 − i2 1p
100
4
rezultat final: n = 1p
3

Proba E. d)
Fizică
Filiera teoretică – profilul real, Filiera vocațională – profilul militar
2
Se consideră accelerația gravitațională g = 10 m/s .
1. Un corp se află pe podeaua unui lift care urcă accelerat. Notăm cu G greutatea corpului și cu N reacțiunea
normală din partea podelei. În acest caz:
a. N = 0 b. N > G c. N = G d. N < G (3p)
2. Impulsul mecanic al unui punct material crește cu 10%. Variația relativă a energiei sale cinetice este:
a. 10% b. 11% c. 20% d. 21% (3p)
3. Forța de rezistență din partea aerului care acționează asupra unui corp în cădere este direct proporțională
cu viteza acestuia, Fr = k ⋅ v . Unitatea de măsură în S.I. a constantei de proporționalitate k este:
a. kg ⋅ m −1 ⋅ s −1 b. kg ⋅ m ⋅ s −1 c. kg ⋅ m−1 d. kg ⋅ s −1 (3p)
4. Un corp este tractat în sus de-a lungul unui plan înclinat cu unghiul α = 30 ° față de orizontală. Forța de
tracțiune este paralelă cu planul înclinat și egală în modul cu greutatea corpului. Dacă modulul forței de
frecare la alunecare reprezintă jumătate din modulul forței de tracțiune, accelerația corpului are valoarea:
g g g 3
a. 0 b. c. d. (3p)
2 3 2
5. Un mobil se mișcă de-a lungul axei Ox. Dependența coordonatei de timp x(m)
este reprezentată în graficul din figura alăturată. Viteza medie a mobilului în 4
intervalul de timp [0 s; 5 s ] are valoarea: 2
a. 0,4 m ⋅ s -1 t(s)
0 2 4 5
-1
b. 0,8 m ⋅ s
-2
c. 1,2 m ⋅ s -1
d. 1,6 m ⋅ s -1 (3p)

În figura alăturată, corpurile A, B, și C au masele mA = 6 kg , mB = 2 kg , respectiv mC = 2 kg . Firele AB și
BC sunt inextensibile și de masă neglijabilă, iar scripetele este lipsit de
frecări și de inerție. Coeficientul de frecare la alunecare dintre corpul A și
suprafața orizontală este egal cu coeficientul de frecare la alunecare dintre
corpul B și suprafața orizontală. În aceste condiţii sistemul se deplasează
uniform. Calculați:
a. valoarea tensiunii în firul care leagă corpurile B și C;
b. coeficientul de frecare la alunecare dintre corpuri și suprafața orizontală;
c. accelerația sistemului format din corpurile B și C, dacă se taie firul de legătură dintre corpurile A și B;
d. forța de apăsare în axul scripetelui, în condițiile de la punctul c..
Corpul de masă m1 = 200 g din figura alăturată se află pe o suprafață orizontală, în contact cu capătul liber al
unui resort ideal de constantă elastică k = 500 N/m . În starea inițială resortul este comprimat cu
x = AB = 10 cm , iar corpul de masă m1 este menținut în punctul A. După eliberare, resortul se destinde și
împinge corpul, care se deplasează pe suprafața orizontală. Pe porțiunea BC, de lungime d = 2 m , coeficientul
de frecare la alunecare dintre corp şi suprafaţă este µ = 0,4 . În rest, frecările sunt neglijabile. După ce trece de
punctul C, corpul de masă m1 se cuplează cu un corp de masă
m2 = 100 g . Corpul m2 este suspendat de un fir vertical de lungime
ℓ = 1 m şi se află în repaus. Firul este inextensibil și de masă neglijabilă.
Cele două corpuri pot fi considerate puncte materiale. Calculați:
a. viteza corpului de masă m1 la trecerea prin punctul B;
b. energia cinetică a corpului de masă m1 la trecerea prin punctul C;
c. viteza ansamblului celor două corpuri, imediat după cuplare;
d. înălțimea maximă, faţă de suprafaţa orizontală, la care ajunge ansamblul celor două corpuri.

Proba E. d)
Fizică
23 −1
1. O cantitate de gaz ideal este comprimată la temperatură constantă. În acest proces:
a. densitatea gazului scade
b. energia internă a gazului crește
c. gazul cedează căldură mediului exterior
d. lucrul mecanic schimbat de gaz cu exteriorul este pozitiv (3p)
2. Căldura specifică la volum constant a unui gaz ideal se exprimă, în funcție de exponentul adiabatic
C
γ = p și de masa molară µ a gazului, prin relația:
CV
γR R µR µγ R
a. cV = b. cV = c. cV = d. cV = (3p)
µ ( γ − 1) µ ( γ − 1) γ −1 γ −1
3. Unitatea de măsură în S.I. a capacității calorice a unui corp este:
a. J b. K −1 ⋅ J c. K ⋅ J d. J−1 ⋅ K (3p)
4. Un motor termic ideal funcționează după un ciclu Carnot. Dacă pe parcursul unui ciclu căldura primită de
substanţa de lucru este de 1,2 ori mai mare decât lucrul mecanic efectuat, atunci raportul dintre temperatura
absolută a sursei calde și cea a sursei reci este:
a. 2 b. 4 c. 5 d. 6 (3p)
5. O cantitate constantă de gaz ideal monoatomic (CV = 1,5R ) descrie procesul
termodinamic reprezentat în coordonate p − V în graficul din figura alăturată. Dacă
lucrul mecanic efectuat de gaz în acest proces este L12 = 240 J, atunci variația
energiei interne a gazului, ∆U12 , este:
a. 720 J b. 520 J c. 360 J d. 240 J (3p)
Un cilindru având lungimea L = 1,2m şi aria secţiunii transversale S = 83,1cm2 este prevăzut cu un orificiu O.
Cilindrul este împărţit în două compartimente A şi B de un piston mobil, termoizolant și etanș, care se poate
deplasa fără frecări, ca în figura alăturată. Orificiul O permite legătura cu aerul
( )
atmosferic, aflat la presiunea atmosferică normală p0 = 105 N/m2 . Iniţial orificiul este
deschis, iar compartimentul A are lungimea L1 = 0,3m . Compartimentul B conține o
cantitate de heliu. Gazele din cele două compartimente au aceeași temperatură,
T = 300K, iar pistonul este în echilibru mecanic. Prin orificiul O se introduce apoi o cantitate suplimentară de
aer, astfel încât pistonul se deplasează lent până la mijlocul cilindrului, după care se închide orificiul. Calculați:
a. cantitatea de heliu din compartimentul B;
b. cantitatea suplimentară de aer, având temperatura T = 300K , introdusă în compartimentul A;
c. presiunea finală a heliului din compartimentul B considerând că temperatura heliului nu se modifică;
d. temperatura la care trebuie încălzit compartimentul B pentru ca pistonul să revină în poziția inițială, dacă
aerul din compartimentul A este menținut temperatura T = 300K , iar orificiul este menţinut închis.
O cantitate de gaz ideal poliatomic (CV = 3R ) parcurge procesul ciclic reprezentat în graficul din figura
alăturată, în care transformarea 2 → 3 are loc la temperatură constantă. Căldura
primită de gaz în încălzirea izocoră este Q12 = 8kJ. Se cunoaște ln3 ≅ 1,1.
a. Reprezentaţi grafic procesul ciclic în coordonate V − T .
b. Calculaţi lucrul mecanic efectuat de gaz în transformarea 2 → 3 .
c. Calculaţi căldura cedată de gaz pe parcursul unui ciclu.
d. Determinaţi randamentul unui motor termic care funcționează după procesul
ciclic reprezentat în graficul din figura alăturată.
Proba E. d)
Fizică
C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU Simulare
1. În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Indicaţia voltmetrului
ideal (RV → ∞ ) în situaţia în care întrerupătorul k este deschis este:
a. mai mare decât tensiunea electromotoare a generatorului
b. nulă
c. egală cu tensiunea electromotoare a generatorului
d. egală cu tensiunea la bornele consumatorului.
(3p)
2. O baterie este alcătuită din trei generatoare identice grupate în serie, având fiecare tensiunea
electromotoare E și rezistența interioară r. Trei rezistoare identice, având fiecare rezistența electrică R = 3r ,
sunt conectate în paralel. Gruparea paralel este conectată la bornele bateriei. Intensitatea curentului electric
printr-un rezistor al grupării paralel este:
E E 4E 3E
a. b. c. d. (3p)
3r 4r 3r 4r
3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manuale de fizică, unitatea de măsură în S.I. a mărimii
exprimate prin R ⋅ I 2 ⋅ ∆t este:
a. A b. J c. V d. W (3p)
4. Rezistența electrică a unui fir conductor crește de la R0 = 50 Ω până la R = 85 Ω atunci când temperatura
conductorului crește de la 0°C până la 100°C. Neglijând variația dimensiunilor firului cu temperatura,
coeficientul termic al rezistivității materialului din care este confecționat firul este:
a. 7 ⋅ 10 −3 K −1 b. 7,5 ⋅ 10 −3 K −1 c. 8,5 ⋅ 10 −3 K −1 d. 9 ⋅ 10 −3 K −1 (3p)

curentului electric ce trece prin conductor în timp de 15 s. Sarcina electrică ce
străbate secțiunea transversală a conductorului în acest timp este:
a. 12 ⋅ 10 −2 C b. 9 ⋅ 10 −2 C c. 8 ⋅ 10 −1 C d. 6 ⋅ 10 −2 C (3p)

În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Cele două generatoare au tensiunile
electromotoare E1 = 12 V, E2 = 10 V și rezistențele interioare r1 = 2 Ω, respectiv
r2 = 1Ω. Când întrerupătorul K este deschis, ampermetrul ideal ( RA ≅ 0 Ω ) indică
intensitatea I A = 0,5 A, iar voltmetrul ideal ( RV → ∞ ) indică tensiunea U V = 9 V.
Determinați:
a. valoarea rezistenței rezistorului R1;
b. valoarea rezistenței rezistorului R2 ;
c. tensiunea indicată de voltmetru când întrerupătorul K este închis;
d. intensitatea curentului electric care trece prin ramura care conține întrerupătorul,
când întrerupătorul K este închis.
În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Becul (B) are tensiunea nominală
Un = 20 V și puterea nominală Pn = 40 W, iar rezistența interioară a generatorului este r = 2 Ω. Firul
conductor, notat MN, al reostatului cu cursor, are rezistența electrică RMN = 28 Ω.
Cursorul reostatului (C) se poziționează astfel încât becul să funcționeze la
parametri nominali, iar ampermetrul ideal ( RA ≅ 0 Ω ) montat în circuit indică, în
acest caz, intensitatea I = 3 A. Calculaţi:
a. rezistența electrică a becului;
b. rezistența porțiunii MC a firului reostatului;
c. puterea absorbită de firul conductor MN al reostatului cu cursor;
d. randamentul transferului de putere de la generator la circuitul exterior generatorului.
Proba E. d)
Fizică
D. OPTICĂ Simulare
1. O rază de lumină ajunge, din aer, la suprafața unui mediu transparent cu indicele de refracție n. Raza
reflectată și raza refractată au direcții perpendiculare. Relația corectă pentru unghiul de incidență i este:
a. sin i = n −1 b. cos i = n c. tgi = n −1 d. tgi = n (3p)
2. Pentru un anumit material, lungimea de undă maximă a radiației sub acțiunea căreia se produce efect
λ0
fotoelectric extern este λ0 . Dacă pe același material cade o radiație cu lungimea de undă , energia
3
cinetică maximă a electronilor extrași este:
hc 2hc 3hc 4hc
a. E c = b. E c = c. E c = d. E c = (3p)
λ0 λ0 λ0 λ0
3. Unitatea de măsură din SI a mărimii fizice egale cu raportul dintre constanta Planck și lungimea de undă este:
a. kg ⋅ m-1 ⋅ s b. kg-1 ⋅ m ⋅ s c. kg ⋅ m ⋅ s-1 d. kg ⋅ m-1 ⋅ s-1 (3p)
4. Două lentile subțiri, cu distanțele focale f1 = 25 cm , respectiv f2 = −15 cm , formează un sistem optic
centrat. Pentru ca sistemul să fie afocal, distanța dintre cele două lentile trebuie să fie egală cu:
a. 10 cm b. 20 cm c. 37,5 cm d. 40 cm (3p)
5. Un elev studiază o lentilă convergentă, măsurând distanța de la un −1
obiect la lentilă, x1 , respectiv distanța de la lentilă la imaginea obiectului p2 (m )
prin aceasta, x 2 . El repetă măsurătorile de câteva ori și observă că, 3,25
1 1 1,25
dacă notează p1 = , respectiv p2 = și reprezintă grafic p2 în
x1 x2
0 3 5
funcție de p1 , obține un segment de dreaptă. Distanța focală a lentilei p1 (m−1)
care rezultă din datele experimentului prezentate în graficul alăturat este:
a. 6,25 cm b. 16 cm c. 20 cm d. 80 cm (3p)

Pentru a măsura distanța focală a unei lentile biconvexe simetrice din sticlă ( n = 1,5 ) se plasează în fața
acesteia, perpendicular pe axa optică principală, o lumânare, iar în spatele lentilei, un ecran. Atunci când
lumânarea se află la distanța de 30 cm de lentilă, pentru ca imaginea să fie clară pe ecran, acesta trebuie
așezat la distanța de 60 cm de lentilă, paralel cu ea. Lumânarea are înălțimea inițială de 5 cm. Calculați:
a. distanța focală a lentilei;
b. modulul razei de curbură a unei fețe a lentilei;
c. înălțimea h1 care a ars din lumânare până când imaginea flăcării s-a deplasat pe ecran cu h2 = 2 cm ;
d. distanța pe care trebuie deplasat ecranul față de lumânare, astfel încât imaginea să rămână clară, dacă
lentila se depărtează de lumânare cu d1 = 10 cm . Precizați și sensul deplasării ecranului (apropiere sau
depărtare de lumânare).

Un dispozitiv Young cu distanța dintre fante de 1 mm și distanța de la planul fantelor la ecran de 2 m , este
iluminat de o sursă care emite simultan două radiații cu lungimile de undă λ1 = 400 nm și respectiv λ2 .
Fiecare dintre cele două radiații este coerentă şi monocromatică. Întregul dispozitiv este în aer. Se constată
că diferența dintre interfranjele produse de cele două radiații este ∆i = i 2 − i1 = 0,4 mm . Calculați:
a. lungimea de undă λ2 ;
b. distanța minimă față de franja centrală la care se suprapun două franje luminoase ale celor două radiații;
c. distanța pe care ar trebui deplasat ecranul, pentru ca interfranja finală corespunzătoare radiației cu
lungimea de undă λ1 să devină egală cu cea inițială corespunzătoare radiației cu lungimea de undă λ2 ;
d. indicele de refracție al unui lichid în care trebuie scufundat dispozitivul inițial pentru ca interfranja
corespunzătoare radiației cu lungimea de undă λ2 să scadă cu 25% față de valoarea sa în aer.

Ministerul Educației Naționale

Proba E.d)
Fizică
Varianta 1
Subiectul I
I.1. c 3p
2. b 3p
3. d 3p
4. b 3p
5. a 3p
II.a. Pentru: 3p
reprezentarea corectă a G, N , T 3p
b. Pentru: 4p
F =T 1p
T − mg sin α = ma 2p
rezultat final F = 14N 1p
c. Pentru: 4p
Fax = 2T 3p
rezultat final Fax = 28N 1p
d. Pentru: 4p
Gt − Ff = ma′ 1p
Ff = µ N 1p
N = mg cos α 1p
rezultat final a′ = 4,4 m/s2 1p
III.a. Pentru: 3p
2
mv
Ec = 2p
2
rezultat final Ec = 300kJ 1p
b. Pentru: 4p
L
P= 1p
∆t
L = Ft ⋅ d 1p
d = v ⋅ ∆t 1p
rezultat final Ft = 1 kN 1p
c. Pentru: 4p
Lr = −Fr ⋅ d 2p
Fr = Ft 1p
rezultat final Lr = −1 MJ 1p
Probă scrisă la Fizică 1 Varianta 1
d. Pentru: 4p
∆Ec = Lr′ 1p
Lr′ = −Fr ⋅ d op 1p
2
mv
∆Ec = − 1p
2
rezultat final dop = 300m 1p

Subiectul I
I.1. b 3p
2. a 3p
3. d 3p
4. a 3p
5. d 3p
II.a. Pentru: 4p
m = m1 + m2 1p
m = ν 1 ⋅ µ1 + ν 2 ⋅ µ2 2p
rezultat final m = 10 g 1p
b. Pentru: 3p
p1 V1 = ν 1 RT 1p
p2 V2 = ν 2 RT 1p
V2
rezultat final = 1,5 1p
V1
c. Pentru: 4p
p (V1 + V2 ) = (ν 1 + ν 2 ) RT 1p
ν 1 RT
V1 = 1p
p1
ν 2 RT
V2 = 1p
p2
rezultat final p = 2,4 ⋅ 105 Pa 1p
d. Pentru: 4p
ν am = ν 1 + ν 2 1p
m
ν am = 2p
µam
rezultat final µam = 25 g/mol 1p
\
III.a. Pentru: 3p
b. Pentru: 4p
∆U12 = ν Cv (T2 − T1 ) 2p
p1 2 p1
= 1p
T1 T2
rezultat final ∆U12 = 450 J 1p
c. Pentru: 4p
V
L23 = ν RT2 ln 3 3p
V2
d. Pentru: 4p
Q31 = ν Cp (T1 − T3 ) 2p
C p = Cv + R 1p
rezultat final Q31 = −750 J 1p


Subiectul I
I.1. c 3p
2. a 3p
3. b 3p
4. d 3p
5. b 3p
II.a. Pentru: 4p
RS = 2R 1p
R ⋅ RS
Re = 2p
R + RS
b. Pentru: 4p
Isursa = I A + I 1p
I A ⋅ R = I ⋅ 2R 2p
rezultat final Isursa = 0,75 A 1p
c. Pentru: 3p
U = E − Isursa ⋅ r 1p
U = IA ⋅ R 1p
rezultat final r = 2 Ω 1p
d. Pentru: 4p
UV = I ⋅ R 2p
I
I= A 1p
2
rezultat final UV = 5,25 V 1p
III.a. Pentru: 4p
RS = R1 + R2 1p
5E
I = 2p
RS + 5r
b. Pentru: 3p
Pext = I 2 ⋅ RS 2p
rezultat final Pext = 3,75 W 1p
c. Pentru: 4p
W = I 2 R1∆t 3p
rezultat final W = 9000 J 1p
d. Pentru: 4p
RS
η= 3p
Rs + 5r

Subiectul I
I.1. a 3p
2. c 3p
3. b 3p
4. d 3p
5. b 3p
II.a. Pentru: 3p
d = − x1 + x2 2p
rezultat final d = 90 cm 1p
b. Pentru: 4p
1 1 1
− = 3p
x2 x1 f
rezultat final f = 20 cm 1p
c. Pentru: 4p
x
β = 2 2p
x1
y2
β= 1p
y1
rezultat final − y 2 = 20 mm 1p
d. Pentru: 4p
construcţia corectă a imaginii 4p
III.a. Pentru: 4p
sin i = n sin r 3p
rezultat final r = 30° 1p
b. Pentru: 4p
2d
L= 3p
cos r
rezultat final L = 4 cm 1p
c. Pentru: 4p
AB = 2 d tgr 3p
rezultat final AB = 2 cm 1p
d. Pentru: 3p
δ = 2i 2p
rezultat final δ = 90° 1p

Proba E. d)
Proba scrisă la FIZICĂ
A. MECANICĂ Varianta 1
1. Dacă, pe toată durata mişcării unui corp, vectorul viteză momentană este egal cu vectorul viteză medie,
atunci mişcarea corpului este:
a. rectilinie uniform accelerată
b. rectilinie uniform încetinită
c. rectilinie uniformă
d. curbilinie (3p)
2. Simbolurile unităţilor de măsură fiind cele utilizate în manualele de fizică,unitatea de măsură în S.I a
lucrului mecanic este:
a. N b. J c. m d. W (3p)
3.Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, expresia matematică a legii lui Hooke
este:
F F ℓ F ∆ℓ F ∆ℓ
a. = E ⋅ ℓ 0 ⋅ ∆ℓ b. =E 0 c. = d. =E (3p)
S0 S0 ∆ℓ S0 E ⋅ ℓ 0 S0 ℓ0
4. O minge este lăsată să cadă liber vertical. Neglijând rezistenţa aerului, viteza mingii după ce parcurge
distanţa h = 0,8m este:
a. 5m/s b. 4m/s c. 3m/s d. 2m/s (3p)
5.În graficul din figura alăturată este reprezentată dependenţa de timp a vitezei unui v(m/s)
vehicul care se deplasează rectiliniu. Valoarea acceleraţiei vehiculului este: 20
a. 0,5m/s2
10
b. 1 m/s2
c. 1,5m/s2
20 40 t(s)
d. 2m/s2
(3p)
Pentru a ridica uniform accelerat, cu acceleraţia a = 1 m/s2 , un corp cu masa m = 2 kg de-a lungul unui plan
înclinat, suficient de lung, ce formează unghiul α ≅ 37° ( sin α = 0,6; cos α = 0,8 ) cu orizontala, se acționează
cu o forță F , aplicată la capătul P al unui fir inextensibil legat de corp. Firul este
trecut peste un scripete fix, lipsit de masă și fără frecări, ca în desenul din figura
alăturată. Se neglijează frecările dintre corp și suprafața planului înclinat.
a. Reprezentați forțele care acționează asupra corpului în timpul deplasării acestuia
de-a lungul planului înclinat.
b. Determinați valoarea forței F .
c. Determinați valoarea forței de reacţiune din axul scripetelui.
d. Se dezleagă firul şi se lasă corpul să alunece liber pe plan. Considerând că valoarea coeficientului de
frecare la alunecare dintre corp și plan este µ = 0,2 , calculați valoarea acceleraţiei corpului.

Un automobil cu masa m = 1,5 t se deplasează cu viteza constantă v = 20m/s pe o distanţă d = 1 km .
Puterea motorului în timpul acestei deplasări este P = 20kW , iar forţa medie de rezistenţă la înaintarea este
constantă.
a. Calculaţi energia cinetică a automobilului.
b. Calculaţi valoarea forţei de tracţiune dezvoltată de motorul automobilului.
c. Determinaţi lucrul mecanic efectuat de forţa de rezistenţă.
d. După parcurgerea distanţei d = 1 km acţiunea motorului înceteză. Forţa de rezistenţă ce acţionează
asupra automobilului are valoarea Fr = 1 kN . Calculaţi distanţa parcursă de automobil până la oprire,
măsurată din momentul opririi motorului.

Proba E. d)
B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ Varianta 1
−1
Se consideră: numărul lui Avogadro N A = 6,02 ⋅ 10 mol , constanta gazelor ideale R = 8,31 J ⋅ mol -1 ⋅ K −1 .
23
Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relaţia: p ⋅ V = ν RT .
1. Energia internă a unei cantităţi constante de gaz ideal creşte atunci când gazul este supus unei:
a. destinderi adiabatice
b. destinderi la presiune constantă
c. comprimări la presiune constantă
d. destinderi la temperatură constantă (3p)
2. Unitatea de măsură în S.I a căldurii specifice a unei substanţe este:
J J ⋅ kg J⋅K
a. b. c. d. J ⋅ kg ⋅ K (3p)
kg ⋅ K K kg
3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, expresia matematică a relaţiei Robert
Mayer este:
a. C p + Cv = R b. C p + Cv = µ ⋅ R c. µ (Cp + Cv ) = R d. C p − Cv = R (3p)
4. O cantitate de gaz ideal monoatomic este încălzită la volum constant absorbind căldura Q = 5kJ . Variaţia
energiei interne a gazului în acest proces este:
a. ∆U = 5 kJ b. ∆U = 3 kJ c. ∆U = −3 kJ d. ∆U = −5 kJ (3p)
5. O cantitate constantă de gaz ideal descrie procesul A-B reprezentat în figura
alăturată. Lucrul mecanic efectuat de gaz este:
a. 800 J
b. 700 J
c. 600 J
d. 400 J
(3p)
Un cilindru închis la ambele capete este împărţit în două compartimente printr-un piston, iniţial blocat. În
compartimentul din dreapta se află ν 1 = 0,1 mol de heliu ( µ1 = 4 g/mol) la presiunea p1 = 1,5 ⋅ 105 Pa . În
compartimentul din stânga se află ν 2 = 0,3 mol de oxigen ( µ2 = 32 g/mol) la presiunea p2 = 3 ⋅ 105 Pa .
Gazele, cu comportare ideală, se află la aceeaşi temperatură t = 27°C .
a. Calculaţi masa totală a gazelor din cilindru;
b. Determinaţi raportul dintre volumul ocupat de oxigen şi cel ocupat de heliu;
c. Se îndepărtează pistonul. Calculaţi presiunea amestecului de gaze obţinut în cilindru.
d. Calculaţi masa molară a amestecului obţinut după îndepărtarea pistonului.
 1 
O cantitate ν = 0,12  ≅  mol de gaz ideal monoatomic (Cv = 1,5 R ) se află la temperatura T1 = 300K .
 8,31 
Gazul descrie un proces ciclic format din următoarele transformări:
1-2: încălzire la volum constant până la presiunea p2 = 2 p1
2-3: destindere la temperatură constantă până la volumul V3 = 2V1
3-1: comprimare la presiune constantă până în starea iniţială.
Se consideră ln 2 ≅ 0,7 .
a. Reprezentaţi grafic procesul în coordonate p − V ;
b. Calculaţi variaţia energiei interne a gazului în transformarea 1-2;
c. Calculaţi lucrul mecanic efectuat de gaz în transformarea 2-3;
d. Calculaţi căldura cedată de gaz în transformarea 3-1.

Proba E. d)
C. PRODUCEREA ŞI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU Varianta 1
1. Notațiile fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură a produsului U ⋅ I este aceeași cu
cea a mărimii exprimate prin:
U2
a. U 2 ⋅ R ⋅ ∆t b. P ⋅ ∆t c. I 2R d. (3p)
R ⋅ ∆t
2. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependența tensiunii măsurate la bornele unei baterii cu
parametrii E și r , de intensitatea curentului prin circuit, atunci când la bornele ei
se conectează un rezistor de rezistență variabilă R . Tensiunea electromotoare a
bateriei are valoarea:
a. E = 12 V
b. E = 24 V
c. E = 30V
d. E = 36V (3p)
3. Un consumator având rezistența electrică R este conectat la o grupare paralel formată din n
acumulatoare identice fiecare având tensiunea electromotoare E şi rezistenţa interioară r . Intensitatea
curentului prin consumator este:
E n ⋅E n⋅E E
a. I = b. I = c. I = d. I = (3p)
R + n⋅r n ⋅R + r R + n ⋅r n ⋅R + r
4. Sarcina electrică totală care a traversat secțiunea transversală a unui conductor în ∆t = 0,5 min este
Q = 600mC . Intensitatea curentului ce străbate conductorul are valoarea:
a. I = 300 mA b. I = 240 mA c. I = 120 mA d. I = 20 mA (3p)
5. Rezistenţa unui conductor liniar, omogen, de lungime ℓ = 100 m , cu aria secţiunii transversale de 1 mm2 ,
( )
confecţionat din aluminiu ρ Al = 2,75 ⋅ 10 −8 Ω ⋅ m , are valoarea:
a. 0,275 Ω b. 2,75 Ω c. 27,5 Ω d. 275 Ω (3p)
E = 12 V și rezistenţa interioară r . Gruparea mixtă este formată din trei
rezistori identici, având rezistența R = 21 Ω . Intensitatea curentului indicată
de ampermetru are valoarea I A = 0,5 A . Considerând că instrumentele de
măsură conectate în circuit sunt ideale ( RA ≅ 0 Ω, RV → ∞ ) , determinați:
a. valoarea rezistenței electrice echivalente a circuitului exterior bateriei;
b. valoarea intensității curentului electric care străbate sursa;
c. valoarea rezistenţei interioare a bateriei;
d. valoarea tensiunii electrice UV indicate de voltmetrul conectat în circuit.

O baterie este formată din n = 5 elemente galvanice identice grupate în serie. Fiecare element are
tensiunea electromotoare E și rezistenţa interioară r = 1 Ω . La bornele bateriei se conectează doi
consumatori, grupați în serie, ale căror rezistențe sunt R1 = 10 Ω , respectiv R2 = 5 Ω . Intensitatea
curentului prin baterie este I = 0,5 A . Determinați:
a. valoarea tensiunii electromotoare E a unui element;
b. puterea debitată de baterie pe circuitul exterior;
c. energia consumată de rezistorul R1 , într-o oră de funcționare;
d. randamentul circuitului electric dat.

Proba E. d)
D. OPTICĂ Varianta 1
−34
Se consideră: viteza luminii în vid c = 3 ⋅ 10 m/s , constanta Planck h = 6,6 ⋅ 10 J ⋅ s .
8
1. Indicele de refracţie n al atmosferei unei planete scade cu înălţimea h după legea n = n0 − αh . Unitatea
de măsură în S.I. a constantei α este:
a. m −1 b. m1/2 c. m d. m 2 (3p)
2. Venind din aer ( naer ≅ 1), o rază de lumină ajunge la suprafaţa unui mediu optic transparent cu indicele de
refracţie n . La suprafaţa mediului raza de lumină este parţial reflectată şi parţial refractată. Raportul dintre
viteza de propagare a razei reflectate şi viteza de propagare a razei refractate este:
a. 1 b. 1/ n c. n d. n 2 (3p)
3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, energia unui foton dintr-o radiație
având frecvența ν poate fi calculată cu relaţia:
h hc
a. ε = b. ε = hν c. ε = hc d. ε = (3p)
c ν
4. Graficul din figura alăturată prezintă dependenţa tensiunii de stopare a

curentului fotoelectric de frecvenţa radiaţiei monocromatice care cade pe
fotocatod, în cazul efectului fotoelectric extern. Notaţiile fiind cele utilizate în
manualele de fizică, panta dreptei ( tgα ) este:
e h
a. b. e c. h d. (3p)
h e
5. Un sistem afocal este format din două lentile subţiri, convergente, identice, situate la distanţa d = 120 cm
una faţă de alta. Valoarea distanţei focale f a unei lentile este:
a. 45 cm b. 60 cm c. 75 cm d. 90 cm (3p)

Un obiect liniar cu înălţimea de 10 mm este aşezat perpendicular pe axa optică principală a unei lentile
subţiri, la distanţa de 30cm faţă de lentilă. Imaginea clară a obiectului se formează pe un ecran situat la
distanţa de 60 cm faţă de lentilă.
a. Calculaţi distanţa dintre obiect şi imaginea obiectului.
b. Determinaţi distanţa focală a lentilei.
c. Calculaţi înălţimea imaginii obiectului pe ecran.
d. Realizaţi un desen în care să evidenţiaţi construcţia imaginii obiectului prin lentilă în situaţia descrisă.

O rază de lumină care vine din aer ( naer ≅ 1) , cade în punctul A sub un unghi de
incidenţă i = 45° , pe faţa superioară a unei lame transparente cu feţele plan-paralele,
ca în figura alăturată. În punctul C raza se reflectă şi părăseşte lama prin punctul B.
Cunoscând indicele de refracţie al lamei n = 1,41 (1,41 ≅ 2 ) precum şi grosimea
( )
lamei d = 1,73 cm 1,73 ≅ 3 , determinaţi:
a. unghiul de refracţie la trecerea razei de lumină din aer în lamă;
b. distanţa parcursă de raza de lumină prin lamă;
c. distanţa dintre punctul de incidenţă A şi punctul de emergenţă B al razei de lumină;
d. deviaţia unghiulară a razei de lumină la trecerea prin lamă (unghiul făcut de direcţia razei care intră în
lamă cu direcţia razei care iese din lamă).
Proba E. d)
Fizică
Varianta 1

Subiectul I
I.1. c 3p
2. a 3p
3. d 3p
4. b 3p
5. a 3p
II.a. Pentru: 4p
reprezentarea corectă a G, Ff , N , T 4p
b. Pentru: 4p
F =T 1p
T − Ff − mg sin α = ma 1p
Ff = µmg cos α 1p
rezultat final F = 16 N 1p
c. Pentru: 3p
Fax = 2T 2p
rezultat final Fax = 32 N 1p
d. Pentru: 4p
d = v m ⋅ ∆t 1p
v
vm = 1p
2
v = a ⋅ ∆t 1p
rezultat final d = 0,8 m 1p
III.a. Pentru: 3p
L
Pm = F 2p
∆t
rezultat final Pm = 75kW 1p
b. Pentru: 4p
∆E c = Ltotal 1p
m v12 m v 22
∆Ec = − 1p
2 2
Ltotal = LF + LFr 1p
rezultat final LFr = −37,5kJ 1p
c. Pentru: 4p
L = F ⋅d 1p
v + v2
vm = 1 1p
2
d = v m ⋅ ∆t 1p
rezultat final F = 6kN 1p
d. Pentru: 4p
∆Ec′ = Lr′ 1p
mv 22
0− = −Fr′ d op 1p
2
Fr′ = f m g 1p
rezultat final dop = 500m 1p

B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ (45 puncte)
Subiectul I
I.1. b 3p
2. c 3p
3. c 3p
4. d 3p
5. a 3p
II.a. Pentru: 4p
p1V1 = ν 1RT1 3p
rezultat final ν 1 = 2mol 1p
b. Pentru: 4p
p µ
ρ2 = 2 2 3p
RT2
rezultat final ρ2 = 0,12kg/m3 1p
c. Pentru: 4p
p(V1 + V2 ) = (ν 1 + ν 2 )RT1 2p
pV
ν2 = 2 2 1p
RT2
d. Pentru: 3p
ν µ +ν µ
µamestec = 1 1 2 2 2p
ν1 +ν 2
rezultat final µamestec = 26,4g / mol 1p
III.a. Pentru: 3p
reprezentare grafică corectă 3p
b. Pentru: 4p
p1V3 = 3ν RT1 1p
p
Q23 = 3ν RT1 ln 2 1p
p1
p2 = 3p1 1p
−3
rezultat final V3 = 30 ⋅ 10 m 3
1p
c. Pentru: 4p
Qced = Q31 1p
Q31 = ν Cp (T1 − T3 ) 1p
C p = CV + R 1p
rezultat final Qced = −7 kJ 1p
d. Pentru: 4p
Q
η = 1 − ced 1p
Qprimit
Q12 = ν CV (T3 − T1 ) 1p

C. PRODUCEREA ŞI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU (45 puncte)
Subiectul I
I.1. c 3p
2. b 3p
3. a 3p
4. d 3p
5. c 3p
II.a. Pentru: 4p
I sursă = I + I A 2p
I = IA 1p
rezultat final Isursă = 0,6 A 1p
b. Pentru: 4p
Rs = 3R 1p
Re = 3R / 2 1p
E = Isursă ⋅ (r + Re ) 1p
rezultat final R = 13 Ω 1p
c. Pentru: 3p
UV = I ⋅ 2R 2p
d. Pentru: 4p
E = I ′A ⋅ (r + R ) 3p
rezultat final I A′ ≅ 0,89 A 1p
III.a. Pentru: 3p
W = (P1 + P2 ) ∆t 2p
rezultat final W = 36 kJ 1p
b. Pentru: 4p
Ps = E ⋅ I n2 2p
P2
I n2 = 1p
Un
rezultat final Ps = 90 W 1p
c. Pentru: 4p
P
I n1 = 1 1p
Un
Un
IR = 1p
R
I n2 = I n1 + I R 1p
d. Pentru: 4p
E =U +u 1p
U = 2Un 1p
u = In 2 ⋅ r 1p

Subiectul I
I.1. a 3p
2. c 3p
3. b 3p
4. d 3p
5. d 3p
II.a. Pentru: 4p
1 1 1
− = 2p
x2 x1 f
C = 1/ f 1p
rezultat final C = 5 m−1 1p
b. Pentru: 4p
β = x2 / x1 2p
β = y 2 / y1 1p
rezultat final − y 2 = 20 mm 1p
c. Pentru: 3p
d. Pentru: 4p
d = x2 − x1′ 1p
x1′ − x2′2 = − x1 + x2 1p
1 1 1
− = 1p
x2′ x1′ f ′
III.a. Pentru: 3p
λD
i= 1p
2ℓ
c
λ= 1p
ν
rezultat final i = 1,2 mm 1p
b. Pentru: 4p
∆x 23 = x3 + x2 1p
x 3 = 3i 1p
x 2 = 2i 1p
rezultat final ∆x23 = 6 mm 1p
c. Pentru: 4p
∆x3 = x3′ − x3 1p
x3′ = 3i ′ 1p
λ (D + ∆D )
i′ = 1p
2ℓ
rezultat final ∆x3 = 1,8 mm 1p
d. Pentru: 4p
( D + ∆D ) e(n − 1)
∆x = 2p
2ℓ
∆x = ∆x3 1p
rezultat final e = 3µm 1p

Proba E. d)
1. Dacă pe toată durata mişcării unui corp vectorul viteză momentană este egal cu vectorul viteză medie,
a. rectilinie uniform accelerată
b. rectilinie uniform încetinită
d. curbilinie (3p)
2. Unitatea de măsură a lucrului mecanic, exprimată în unităţi fundamentale S.I, este:
a. kg ⋅ m2 ⋅ s−2 b. kg ⋅ m−2 ⋅ s−2 c. kg ⋅ m−2 ⋅ s2 d. kg ⋅ m2 ⋅ s2 (3p)
3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, expresia constantei elastice a unui fir
elastic, conform legii lui Hooke, este:
a. k = E ⋅ S0 ⋅ ℓ 0 b. k = E ⋅ ℓ 0 ⋅ S0−1 c. k = ℓ 0 ⋅ E −1 ⋅ S0−1 d. k = E ⋅ S0 ⋅ ℓ −01 (3p)
4. O minge cu masa m = 0,25kg cade vertical şi loveşte o suprafață orizontală cu viteza v1 = 20m/s .
Imediat după ce loveşte suprafaţa, mingea sare cu viteza v 2 = 10m/s orientată vertical în sus. Dacă
interacţiunea cu suprafaţa orizontală durează un timp ∆t = 1 ms , mărimea forţei medii cu care mingea
acţionează asupra suprafeţei este:
a. 2,5kN b. 7,5kN c. 25kN d. 75kN (3p)
5. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependenţa energiei cinetice a unui Ec(J)
corp, aruncat vertical în sus, de înălţimea h la care acesta se află faţă de sol. Se 12
neglijează forţele de rezistenţă din partea aerului. Masa corpului este egală cu:
a. 0,4kg
b. 0,5kg
c. 0,6kg 0 3 h(m)
d. 0,8kg (3p)
Pentru a ridica uniform accelerat, cu acceleraţia a = 0,4 m/s2 , un corp cu masa
m = 2 kg de-a lungul unui plan înclinat, suficient de lung, ce formează unghiul
α ≅ 37° ( sinα = 0,6 ) cu orizontala, se acționează cu o forță F , aplicată la capătul
P al unui fir inextensibil legat de corp. Firul este trecut peste un scripete fix, lipsit
de masă și fără frecări, ca în desenul din figura alăturată. Coeficientul de frecare
la alunecare dintre corp și suprafața planului înclinat este µ = 0,2 . Inițial corpul
este în repaus.
a. Reprezentați forțele care acționează asupra corpului în timpul deplasării acestuia de-a lungul planului înclinat.
c. Determinați valoarea forței de reacţiune din axul scripetelui.
d. Calculați distanța parcursă de corp de-a lungul planului înclinat, în primele ∆t = 2 s de mişcare.
Un automobil cu masa m = 1,8 t se deplasează uniform accelerat viteza lui crescând de la valoarea
v1 = 18km/h la valoarea v 2 = 72 km/h într-un interval de timp ∆t = 5 s . Lucrul mecanic efectuat de forţa de
tracţiune a motorului în intervalul de timp ∆t = 5 s este egal cu LF = 375 kJ .
a. Calculaţi puterea medie a motorului în acest interval de timp.
b. Calculaţi lucrul mecanic al forţei de rezistenţă în acest interval de timp.
c. Determinaţi mărimea forţei de tracţiune dezvoltată de motorul automobilului.
d. După atingerea vitezei v 2 = 72 km/h motorul este oprit. Forţa medie de rezistenţă reprezintă o fracţiune
f = 0,04 din greutatea automobilului. Calculaţi distanţa parcursă de automobil din momentul în care a atins
viteza v 2 şi până la oprirea sa.

Proba E. d)
−1
Se consideră: numărul lui Avogadro N A = 6,02 ⋅ 10 mol , constanta gazelor ideale R = 8,31 J ⋅ mol −1 ⋅ K −1 .
23
1. Energia internă a unei cantităţi constante de gaz ideal scade atunci când gazul este supus unei:
a. comprimări adiabatice
b. comprimări izobare
c. destinderi izobare
d. destinderi izoterme (3p)
2. Ştiind că simbolurile mărimilor fizice sunt cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a
mărimii fizice exprimată prin produsul p0 ⋅ V0 ⋅ ν −1 ⋅ R −1 este:
a. J b. Pa ⋅ m3 c. K d. K ⋅ kg (3p)
3. În graficul alăturat este reprezentată, pentru aceeaşi cantitate de gaz considerat ideal,
dependenţa presiunii de temperatură în trei procese izocore. Relaţia dintre densităţile
gazului în cele trei procese este:
a. ρ1 = ρ 2 < ρ 3
b. ρ1 < ρ 2 < ρ 3
c. ρ1 > ρ 2 > ρ 3
d. ρ1 = ρ 2 = ρ 3 (3p)
4. Într-un experiment, o cantitate de 2 mol de gaz ideal este încălzită de la t1 = 10°C la t 2 = 110°C . Energia
primită sub formă de căldură este egală cu 5000 J . Energia cedată mediului exterior sub formă de lucru
mecanic este L = 2507 J . Valoarea căldurii molare la volum constant a gazului este:
a. 3R b. 2,5R c. 2R d. 1,5R (3p)
5. O cantitate de gaz ideal se află închisă într-un recipient cubic de latură L şi exercită asupra pereţilor o
presiune p . Dacă aceeaşi cantitate de gaz ar fi închisă într-un alt recipient cubic de latură 2L , în aceleaşi
condiţii de temperatură, atunci presiunea exercitată asupra pereţilor vasului va fi:
a. p 8 b. p 2 c. 2p d. 8p (3p)
O butelie cu volumul V1 = 24,93 L conține oxigen cu masa molară µ1 = 32 g/mol la temperatura T1 = 300 K şi
presiunea p1 = 2 ⋅ 105 Pa . O altă butelie cu volumul V2 = 16,62 L conține heliu cu masa molară µ2 = 4 g/mol
la temperatura T2 = 400 K şi presiunea p2 = 105 Pa . Cele două butelii sunt conectate print-un tub cu
volumul neglijabil prevăzut cu un robinet, iniţial închis. Considerați că cele două gaze sunt ideale și că pe
timpul conectării buteliilor nu există scăpări de gaze.
a. Calculaţi cantitatea de oxigen din prima butelie.
b. Calculaţi densitatea heliului din a doua butelie.
c. Se răcește heliul până la temperatura T1 = 300 K , apoi se deschide robinetul şi cele două gaze se
amestecă. Calculaţi presiunea amestecului de gaze.
d. Calculaţi masa molară a gazului obţinut prin amestecul celor două gaze.

O cantitate de gaz ideal biatomic ( CV = 2,5 R ) efectuează transformarea ciclică
reprezentată grafic în figura alăturată. Presiunea gazului în starea 1 este p1 = 105 Pa .
Căldura schimbată de gaz cu mediul exterior pe parcursul transformării 2 − 3 este
Q23 = 3,3 kJ Se consideră ln 3 ≅ 1,1 .
a. Reprezentați grafic transformarea ciclică 1 − 2 − 3 − 1 în coordonate p − V .
b. Determinați volumul ocupat de gaz în starea 3
c. Calculați valoarea căldurii cedate de gaz mediului exterior pe parcursul transformării ciclice
d. Determinați randamentul unei mașini termice care ar funcționa după transformarea ciclică descrisă.
Proba E. d)
1. Notațiile fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură a produsului U ⋅ I este aceeași cu
cea a mărimii exprimate prin:
U2
a. U 2 ⋅ R ⋅ ∆t b. P ⋅ ∆t c. I 2R d. (3p)
R ⋅ ∆t
2. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependența tensiunii măsurate la bornele unei baterii cu
parametrii E și r de intensitatea curentului prin circuit, atunci când la bornele ei
se conectează un rezistor de rezistență variabilă R . Când rezistenţa rezistorului
este R = 5,6 Ω , intensitatea curentului prin circuit are valoarea:
a. I = 1,48 A
b. I = 2 A
c. I = 2,5 A
d. I = 3 A (3p)
3. Un consumator având rezistența electrică R este conectat la o grupare paralel formată din n
acumulatoare identice fiecare având tensiunea electromotoare E şi rezistenţa interioară r . Intensitatea
curentului prin consumator este:
n ⋅E E n⋅E E
a. I = b. I = c. I = d. I = (3p)
n ⋅R + r R + n⋅r R + n ⋅r n ⋅R + r
4. Sarcina electrică totală care a traversat secțiunea transversală a unui conductor în ∆t = 0,5 min este
Q = 600mC . Intensitatea curentului ce străbate conductorul are valoarea:
a. I = 300 mA b. I = 240 mA c. I = 120 mA d. I = 20 mA (3p)
5. O grupare mixtă de rezistori este formată din două ramuri conectate în paralel, fiecare ramură având câte
trei rezistori identici, de rezistență R , grupați în serie. Gruparea este conectată la bornele unei baterii având
parametrii E și r . Randamentul circuitului este η = 50% . Valoarea rezistenței electrice a unui rezistor este:
3r 2r r
a. R = b. r = R c. R = d. R = (3p)
2 3 3
În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Bateria are parametrii E = 12 V și
r = 0,5 Ω . Gruparea mixtă este formată din trei rezistori având rezistențele R ,
2R și respectiv 3R . Intensitatea curentului indicată de ampermetru are valoarea
I A = 0,3 A . Considerând că instrumentele de măsură conectate în circuit sunt
ideale ( RA ≅ 0, RV → ∞ ) , determinați:
a. valoarea intensității curentului electric care străbate sursa;
b. valoarea rezistenței electrice R ;
c. valoarea tensiunii electrice UV indicate de voltmetru;
d. noua indicație a ampermetrului dacă voltmetrul este conectat în locul ampermetrului, iar ampermetrul în
locul voltmetrului.
Două becuri având aceeaşi tensiune nominală Un = 12 V şi puterile nominale P1 = 24 W respectiv
P2 = 36 W sunt conectate la o baterie cu tensiunea electromotoare
E = 30 V şi rezistenţa interioară r . Pentru a asigura funcţionarea
becurilor la parametrii nominali de tensiune şi putere se utilizează
montajul din figura alăturată. Calculaţi:
a. energia consumată împreună de cele două becuri într-un interval de
timp ∆t = 10 minute;
b. puterea totală dezvoltată de baterie;
c. valoarea rezistenţei rezistorului R care asigură funcţionarea becurilor la parametrii nominali;
d. valoarea rezistenţei interioare a bateriei.
Proba E. d)
−34
8
1. Indicele de refracţie n al atmosferei unei planete scade cu înălţimea h după legea n = n0 − αh . Unitatea
de măsură în S.I. a constantei α este:
a. m −1 b. m1/2 c. m d. m 2 (3p)
2. Venind din aer ( naer ≅ 1), o rază de lumină ajunge la suprafaţa unui mediu optic transparent cu indicele de
refracţie n . La suprafaţa mediului raza de lumină este parţial reflectată şi parţial refractată. Raportul dintre
viteza de propagare a razei reflectate şi viteza de propagare a razei refractate este:
a. 1 b. 1/ n c. n d. n 2 (3p)
3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, energia unui foton dintr-o radiație
având frecvența ν poate fi calculată cu relaţia:
hλ hc
a. ε = b. ε = hν c. ε = hλ d. ε = (3p)
c ν
4. Graficul din figura alăturată prezintă dependenţa tensiunii de stopare a

curentului fotoelectric de frecvenţa radiaţiei monocromatice care cade pe
fotocatod, în cazul efectului fotoelectric extern. Notaţiile fiind cele utilizate în
manualele de fizică, panta dreptei ( tgα ) este:
e h
a. b. e c. h d. (3p)
h e
5. Două lentile subţiri, convergente, situate la distanţa d = 120 cm una faţă de alta, formează un sistem
afocal. Raportul distanţelor focale ale celor două lentile este f1 / f2 = 3 . Valoarea distanţei focale f1 a primei
lentile este:
a. 45 cm b. 60 cm c. 75 cm d. 90 cm (3p)
Un obiect liniar cu înălţimea de 10mm este aşezat perpendicular pe axa optică principală a unei lentile
subţiri L , la distanţa de 30cm faţă de lentilă. Imaginea clară a obiectului se formează pe un ecran situat la
distanţa de 60 cm faţă de lentilă.
a. Determinaţi convergenţa lentilei L .
b. Calculaţi înălţimea imaginii obiectului pe ecran.
c. Realizaţi un desen în care să evidenţiaţi construcţia imaginii obiectului prin lentila L în situaţia descrisă.
d. Între lentila L şi ecran se introduce o lentilă subţire L′ , formând astfel un sistem optic centrat. Poziţia
imaginii obiectului, prin sistemul optic format din cele două lentile, coincide cu poziţia obiectului. Cunoscând
distanţa focală a lentilei L′ , f ′ = −20cm şi ştiind că sistemul nu este acolat, determinaţi distanţa dintre cele
două lentile.
Distanţa dintre fantele unui dispozitiv Young este 2ℓ = 1mm , iar distanţa care separă planul fantelor de
ecran este D = 2m . Sursa de lumină utilizată este plasată pe axa de simetrie a dispozitivului şi emite lumină
coerentă, monocromatică cu frecvenţa ν = 5 ⋅ 1014 Hz .
a. Determinaţi valoarea interfranjei figurii de interferenţă observată pe ecran.
b. Calculaţi distanţa dintre maximul de ordinul 3 situat de o parte a maximului central şi maximul de ordinul 2
situat de cealaltă parte a maximului central.
c. Se îndepărtează ecranul de planul fantelor în direcţia axei de simetrie cu distanţa ∆D = 1m . Determinaţi
deplasarea pe ecran a maximului de ordinul 3.
d. Se introduce în faţa uneia din fante un film transparent cu indicele de refracţie n = 1,2 . Se constată că
maximul de ordinul 3 revine în poziţia ocupată iniţial pe ecran. Determinaţi grosimea filmului.


Proba E.d)
Varianta 4
Subiectul I
I.1. c 3p
2. b 3p
3. a 3p
4. a 3p
5. d 3p
II.a. Pentru: 4p
reprezentarea forţelor care acţionează asupra corpului A 4p
b. Pentru: 4p
Ff = µ N 2p
N = mAg 1p
rezultat final: Ff = 4 N 1p
c. Pentru: 3p
T − Ff = m A a 1p
mB g − T = mB a 1p
rezultat final: a = 2 m/s 2
1p
d. Pentru: 4p
R =T 2 3p
rezultat final : R ≅ 11,3 N 1p
III.a. Pentru: 3p
2
mv
Ec = 2p
2
rezultat final E c = 10 MJ 1p
b. Pentru: 4p
D = v ⋅ ∆t 3p
rezultat final: ∆t = 100 s 1p
c. Pentru: 4p
Ft = Ff 1p
Ff = f ⋅ mg 1p
P = Ft v 1p
rezultat final: P = 106 W 1p
d. Pentru: 4p
LFf = −Ff ⋅ d 3p
rezultat final LFf = −10 MJ 1p


Subiectul I
I.1. b 3p
2. b 3p
3. a 3p
4. c 3p
5. b 3p
II.a. Pentru: 3p
m
ν1 = 1 2p
µ aer
rezultat final ν 1 = 5 mol 1p
b. Pentru: 4p
m
p1V = 1 RT1 1p
µaer
m1
ρ= 2p
V
rezultat final ρ 2 ≅ 3,5 kg ⋅ m −3 1p
c. Pentru: 4p
p1V = ν 1RT1 1p
p2V = ν 1RT2 1p
T2 = t 2 + 273 1p
−2
rezultat final p2 = 3 ⋅ 10 N ⋅ m
5
1p
d. Pentru: 4p
m
p1V = 1 RT1 1p
µaer
m2
p1V = RT2 1p
µaer
∆m = m1 − m2 1p
rezultat final ∆m ≅ 4,8 g 1p
III.a. Pentru: 3p
reprezentarea grafică corectă 3p
b. Pentru: 4p
Q12 = νC p (T2 − T1 ) 1p
T2 = 2T1 1p
C p = Cv + R 1p
c. Pentru: 4p
∆U 23 = νCv (T3 − T2 ) 2p
T3 = T1 1p
rezultat final ∆U 23 = −4986 J 1p
d. Pentru: 4p
V
L31 = ν RT1 ln 1 2p
V3
V3 = 2V1 1p
rezultat final L31 ≅ −2326,8 J 1p


Subiectul I
I.1. b 3p
2. c 3p
3. c 3p
4. b 3p
5. a 3p
II.a. Pentru: 4p
Ee = E1 + E2 1p
re = r1 + r2 1p
rezultat final: Ee = 9 V ; re = 2 Ω 2p
b. Pentru: 4p
Ee
I1 = 3p
Re + re
rezultat final I1 = 1,8 A 1p
c. Pentru: 3p
R ⋅R
R23 = 2 3 1p
R 2 + R3
Re = R1 + R 23 1p
d. Pentru: 4p
I1 = I 2 + I3 1p
I 2 R 2 = I 3 R3 2p
III.a. Pentru: 4p
W = P ⋅ ∆t 2p
P = P1 + P2 1p
rezultat final W = 576kJ 1p
b. Pentru: 4p
Ptotal = E ⋅ I 3p
c. Pentru: 4p
P1 = I 2 ⋅ R1 3p
d. Pentru: 3p
Ptotal = P + Pint 1p
Pint = I ⋅ r 2
1p


Subiectul I
I.1. b 3p
2. a 3p
3. b 3p
4. c 3p
5. b 3p
II.a. Pentru: 3p
1
C= 2p
f
rezultat final C = 5m−1 1p
b. Pentru: 4p
1 1 1
− = 2p
x2 x1 f
d = x2 − x1 1p
rezultat final d = 90cm 1p
c. Pentru: 4p
construcție corectă a imaginii 4p
d. Pentru: 4p
y
β= 2 2p
y1
x2
β= 1p
x1
rezultat final: − y 2 = 1 cm 1p
III.a. Pentru: 3p
reprezentarea corectă a sensului de propagare a luminii 1p
reprezentarea unghiului de incidență i 1p
reprezentarea unghiului de refracție r 1p
b. Pentru: 4p
d = BD + DO 1p
DO = DE 2 + h 2 1p
BD = BC 2 + DC 2 1p
rezultat final d = 10 m 1p
c. Pentru: 4p
n ⋅ sin i = sin r 1p
BC
sin i = 1p
BD
DE
sinr = 1p
DO
4
rezultat final n = 1p
3
d. Pentru: 4p
c
n= 3p
v
rezultat final v = 2,25 ⋅ 108 m/s 1p

Proba E.d)
Varianta 5
A. MECANICĂ (45 puncte)
Subiectul I
I.1. a 3p
2. d 3p
3. a 3p
4. b 3p
5. d 3p
II.a. Pentru: 4p
reprezentarea corectă a: greutăţii 1p
forţei de reacţiune normală 1p
forţei de frecare 1p
tensiunii în fir 1p
b. Pentru: 4p
N = G1 1p
G1 = m1g 2p
rezultat final N = 20N 1p
c. Pentru: 4p
T − Ff 1 = m1a 2p
Ff 1 = µ N 1p
rezultat final: T = 8 N 1p
d. Pentru: 3p
m2 g − T = m2 a 2p
III.a. Pentru: 4p
mv 02
Ec0 = 3p
2
rezultat final: E c 0 = 1,6 J 1p
b. Pentru: 3p
LG = G ⋅ d ⋅ cos90° 2p
rezultat final: LG = 0 1p
c. Pentru: 4p
∆Ec = Ltotal 1p
Ec1 − Ec 0 = LFf 1p
LFf = − µ mg ⋅ d 1p
rezultat final: v1 = 3 m/s 1p
d. Pentru: 4p
Ec1 = E pf 2p
E pf = mgh 1p
rezultat final: h = 0,45m 1p

Subiectul I
I.1. c 3p
2. a 3p
3. c 3p
4. b 3p
5. d 3p
II.a. Pentru: 3p
m1 = ν 1 ⋅ µ1 2p
rezultat final m1 = 56 g 1p
b. Pentru: 4p
µ2
m02 = 3p
NA
rezultat final m02 ≅ 6,7 ⋅ 10 −27 kg 1p
c. Pentru: 4p
T1 = t 1 + 273 1p
T2 = t 2 + 273 1p
V1 ν 1T1
= 1p
V2 ν 2T2
rezultat final V1 / V2 = 7 / 30 1p
d. Pentru: 4p
p1′′ = 2p1 1p
p1 T1
= 2p
p1′ T3
rezultat final T3 = 560 K 1p
III.a. Pentru: 4p
reprezentare corectă în coordonate p − V 4p
b. Pentru: 4p
U 2 ν Cv T 2
= 1p
U1 νCv T1
T2 = 2T1 2p
rezultat final U 2 / U1 = 2 1p
c. Pentru: 3p
L12 = p1 (V2 − V1 ) 2p
d. Pentru: 4p
Q23 = ν CV (T3 − T2 ) 2p
T3 = T1 1p
rezultat final Q23 = −3 kJ 1p


Subiectul I
I.1. c 3p
2. d 3p
3. c 3p
4. a 3p
5. a 3p
II.a. Pentru: 3p
1 1 1
= + 2p
R p R1 R 2
rezultat final R p = 12 Ω 1p
b. Pentru: 4p
U = I ⋅ Rp 3p
c. Pentru: 4p
E =U +u 2p
u = I ⋅r 1p
d. Pentru: 4p
E
IA = 1p
r
UV = E − I A ⋅ r 1p
rezultat final I A = 14 A , UV = 0 V 2p
III.a. Pentru: 4p
E
I= 1p
Re + r
Re = R1 + R2 2p
b. Pentru: 3p
PR1 = I 2 R1 2p
rezultat final PR1 = 11,25 W 1p
c. Pentru: 4p
WR3 = I 2 R2 ∆t 3p
rezultat final WR3 = 2700 J 1p
d. Pentru: 4p
Psursă = EI ′ 1p
R2 R3
R 23 = 1p
R 2 + R3
E
I′ = 1p
R1 + R23 + r
rezultat final Psursă = 48 W 1p

D. OPTICĂ (45 puncte)

Subiectul I
I.1. b 3p
2. a 3p
3. d 3p
4. a 3p
5. b 3p
II.a. Pentru: 4p
construcția corectă a imaginii 4p
b. Pentru: 4p
1 1
− = C1 2p
x2 x1
x 1 = −1m 1p
rezultat final: − x2 = 0,2m 1p
c. Pentru: 3p
x
β= 2 1p
x1
y2
β= 1p
y1
rezultat final: y 2 = 1cm 1p
d. Pentru: 4p
1 1 1
= + 2p
fsistem f1 f2
1
C1 = 1p
f1
rezultat final: fsist = −50cm 1p
III.a. Pentru: 3p
c
v2 = 2p
n2
rezultat final: v 2 ≅ 1,73 ⋅ 108 m/s 1p
b. Pentru: 4p
n1 ⋅ sin i = n2 ⋅ sin r 3p
rezultat final: r = 30° 1p
c. Pentru: 4p
d
sin r = 3p
2 ⋅ MN
rezultat final: MN = 2cm 1p
d. Pentru: 4p
r ′ = 90° 1p
i ′ = 90° − r 1p
n2 sin i ′ = n3 1p
rezultat final: n3 = 1,5 1p

Proba E. d)
1. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manuale, unitatea de măsură în S.I. a mărimii exprimate
F
prin raportul este:
∆ℓ
N
a. kg ⋅ m ⋅ s −1 b. kg ⋅ m ⋅ s −3 c. d. W (3p)
m
2. Un punct material de masă m coboară vertical cu viteza constantă v , pe distanța h . Lucrul mecanic
efectuat de greutatea acestuia este:
mv 2
a. L = b. L = m ⋅ g ⋅ h c. L = 2 ⋅ g ⋅ h d. L = m ⋅ g (3p)
2
3. În graficul alăturat este reprezentată dependența de timp a coordonatei unui corp aflat în mișcare
rectilinie. Momentul de timp la care corpul se află la distanță maximă față de origine
are valoarea:
a. 2 s
b. 4 s
c. 6 s
d. 8 s (3p)
4. Acțiunea și reacțiunea sunt două forțe care au:

a. același modul
b. același sens
c. direcții diferite
d. direcții perpendiculare. (3p)
5. Un autoturism care se deplasează rectiliniu își măreşte viteza de la 15 m/s la 25 m/s în timp de 2 s .
Acceleraţia medie a autoturismului în intervalul de timp considerat este egală cu:
a. −5 m/s2 b. −2,5 m/s2 c. 1,5 m/s2 d. 5 m/s2 (3p)

Două corpuri A şi B, de mase mA = 2 kg și respectiv mB = 1 kg , sunt legate printr-un fir inextensibil și de masă
neglijabilă, ca în figura alăturată. Scripetele S este lipsit de inerție și fără frecări. Deplasarea corpului A pe
suprafața orizontală are loc cu frecare, coeficientul de frecare la alunecare fiind
µ = 0,2 . Sistemul format din cele două corpuri, aflat iniţial în repaus, este lăsat liber.
a. Reprezentaţi pe foaia de răspuns toate forţele care acţionează asupra corpului A.
b. Calculaţi valoarea forţei de frecare la alunecare dintre corpul A şi suprafaţa
orizontală.
c. Determinați valoarea acceleraţiei sistemului.
d. Determinați valoarea forței de reacţiune din axul scripetelui.

Un tren cu masa totală m = 2 ⋅ 10 kg se deplasează cu viteza constantă v = 10 m/s pe o cale ferată
5
orizontală. Forța de rezistență la înaintare reprezintă o fracțiune f = 0,05 din greutatea trenului și se menține
constantă în timpul deplasării. Determinaţi:
a. energia cinetică a trenului;
b. intervalul de timp în care trenul parcurge distanța D = 1 km ;
c. valoarea puterii dezvoltate de locomotivă pentru deplasarea trenului cu viteza constantă v ;
d. lucrul mecanic efectuat de forța de rezistență la înaintare în timpul deplasării trenului pe distanţa
d = 100 m .
Proba E. d)
−1
23
1. Într-o încălzire la volum constant a unei mase constante de gaz ideal:
a. presiunea gazului scade
b. presiunea gazului creşte
c. densitatea gazului creşte
d. densitatea gazului scade. (3p)
2. Unitatea de măsură în S.I a capacităţii calorice a unui corp este:
a. J ⋅ mol −1 ⋅ K −1 b. J ⋅ K −1 c. J ⋅ kg −1 d. J ⋅ kg −1 ⋅ K −1 (3p)
3. Notaţiile mărimilor fizice fiind cele din manualele de fizică, expresia generală a primului principiu al
termodinamicii este:
a. ∆U = Q − L b. Q = L c. Q = ∆U d. Q = −L (3p)
4. În figura alăturată este reprezentată, în coordonate p − T , o succesiune de transformări

ale unei mase constante de gaz ideal. Dintre stările numerotate, cele în care volumul
gazului este acelaşi sunt:
a.1 şi 4
b.2 şi 3
c.1 şi 2
d.3 şi 4 (3p)
J
5. Căldura specifică a apei are valoarea capa = 4200 . Căldura necesară pentru a încălzi o masă
kg ⋅ K
m = 2 kg de apă de la temperatura t1 = 60°C la temperatura t 2 = 90°C are valoarea:
a. 252 J b. 252 kJ c. 2,54 MJ d. 25,4 MJ (3p)
(
Un rezervor metalic este umplut cu o masă m1 = 0,145 kg de aer µ aer = 29 g ⋅ mol −1 ) . Aerul din rezervor se
−2
află la presiunea p1 = 2,9 ⋅ 10 N ⋅ m şi la temperatura T1 = 290 K . Rezervorul este prevăzut cu un robinet
5
de evacuare, iniţial închis.

a. Determinaţi cantitatea de aer din rezervor în starea iniţială.
b. Calculați densitatea aerului din rezervor.
c. Robinetul rămâne închis și aerul din rezervor este încălzit până la temperatura t 2 = 27°C . Calculați
presiunea aerului din rezervor în urma încălzirii.
d. Determinaţi masa de aer ce trebuie evacuată din rezervor, prin deschiderea robinetului, pentru ca
presiunea aerului să revină la valoarea iniţială p1 dacă temperatura gazului rămâne la valoarea t 2 = 27°C .
O cantitate ν = 1 mol de gaz ideal monoatomic (Cv = 1,5 R ) , aflată iniţial la temperatura T1 = 400 K ,
efectuează o transformare ciclică compusă din următoarele procese termodinamice:
1 → 2 încălzire la presiune constantă până când volumul se dublează,
2 → 3 răcire la volum constant până la temperatura iniţială şi
3 → 1 comprimare la temperatură constantă până în starea iniţială.
Se cunoaşte ln 2 ≅ 0,7 .
a. Reprezentaţi procesul ciclic în coordonate p − V .
b. Calculaţi căldura schimbată de gaz cu exteriorul în transformarea 1-2.
c. Calculaţi variaţia energiei interne în procesul 2-3;
d. Determinaţi lucrul mecanic schimbat de gaz cu exteriorul în comprimarea la temperatură constantă.

Proba E. d)
I. Pentru itemii 1-5 scrieţi pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.
(15 puncte)
1. La bornele unei baterii având tensiunea electromotoare E se conectează un voltmetru ideal (RV → ∞ ) .
Tensiunea indicată de voltmetru este:
E
a. U = 2E b. U = E c. U = d. U = 0 V (3p)
2
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, expresia matematică a legii lui Ohm
pentru o porţiune de circuit este:
E U
a. I = b. I = U ⋅ R c. I = d. I = E ( R + r ) (3p)
r R
3. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependenţa de lungime a rezistenţei

electrice a unui fir metalic omogen. Rezistenţa electrică a firului când lungimea
acestuia este L = 4 cm are valoarea:
a. 0,2 Ω
b. 0,3 Ω
c. 0,4 Ω
d. 0,5 Ω (3p)
4. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I a mărimii
fizice exprimate prin produsul U ⋅ I este:
a. C b. W c. J d. Ω (3p)
5. Energia de 1 kWh exprimată în unități din S. I. are valoarea:

a. 3,6 MJ b. 0,36 MJ c. 3,6 kJ d. 0,36 kJ (3p)

În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Se cunosc: tensiunile electromotoare ale
generatoarelor electrice E1 = E 2 = 4,5 V , rezistenţele interioare ale celor două generatoare, r1 = r2 = 1Ω .
Rezistenţa echivalentă a circuitului exterior este Re = 3 Ω , iar rezistenţele electrice ale rezistorilor 2 şi 3 sunt
egale cu R 2 = 3 Ω , respectiv R3 = 1,5 Ω . Ampermetrul montat în circuit este considerat ideal ( RA = 0 Ω ) .
Determinaţi:
a. tensiunea electromotoare şi rezistenţa interioară a sursei echivalente
cu gruparea celor două generatoare;
b. intensitatea curentului electric prin generatoare;
c. rezistenţa electrică R1 a rezistorului 1;
d. intensitatea curentului indicată de ampermetru.

Două becuri cu puterile nominale P1 = 100 W şi P2 = 60 W sunt conectate în serie la bornele unei surse cu
tensiunea electromotoare E = 100 V şi rezistenţă interioară r necunoscută. Se constată că becurile
funcţionează la parametri nominali. Puterea electrică totală produsă de sursă în timpul funcţionării normale a
becurilor este Ptotal = 200 W . Neglijând variaţia rezistenţei electrice a becurilor cu temperatura în timpul
funcţionării normale, determinaţi:
a. energia electrică consumată împreună de cele două becuri într-o oră;
b. intensitatea curentului electric prin circuit în timpul funcţionării normale a becurilor;
c. rezistenţa electrică a becului având puterea nominală P1 ;
d. rezistenţa interioară a sursei.

Proba E. d)
−34
8
1. Efectul fotoelectric extern constă în:
a. emisia de electroni de către o placă metalică urmare a încălzirii ei
b. emisia de electroni de către o placă metalică aflată sub acţiunea unei radiaţii electromagnetice
c. emisia de electroni de către un filament parcurs de curent electric
d. bombardarea unei plăci metalice de către un flux de electroni (3p)
2. Două lentile subțiri alipite, având distanțele focale f1 și respectiv f2 , formează un sistem optic centrat.
Sistemul este echivalent cu o lentilă având distanța focală:
ff f +f
a. f = 1 2 b. f = 1 2 c. f = f1 + f2 d. f = f1f2 (3p)
f1 + f2 f1f2
3. Unitatea de măsură în S.I. a convergenței unei lentile este:

a. m b. m -1 c. s -1 d. s (3p)
( )
4. O rază de lumină venind din aer n aer ≅ 1 cade sub un unghi de incidenţă i = 45° pe suprafaţa unui
mediu optic având indicele de refracţie n = 1,41 ≅ 2 . Valoarea unghiului de refracție este:
a. 0° b. 15° c. 30° d. 45° (3p)
5. Energia cinetică maximă a electronilor extraşi prin efect fotoelectric

extern depinde de frecvenţa radiaţiei incidente conform graficului din
figura alăturată. În aceste condiţii, frecvența de prag are valoarea:
a. 3,96 ⋅ 1014 Hz
b. 5 ⋅ 1014 Hz
c. 7,92 ⋅ 10−5 Hz
d. 5 Hz (3p)
Un obiect luminos liniar, cu înălțimea y1 = 2cm , este așezat perpendicular pe axa optică principală a unei
lentile cu distanța focală f = 20cm . Pe un ecran aflat la 30cm de lentilă se formează imaginea clară a
obiectului considerat.
a. Calculați convergenţa lentilei.
b. Determinați distanţa dintre obiect și ecran.
c. Realizați un desen în care să evidențiați construcția imaginii prin lentilă în situația descrisă mai sus.
d. Calculați înălțimea imaginii observate pe ecran.
Un bazin plin cu apă are secţiunea verticală de forma unui dreptunghi
ABCD, cu laturile AB = CD = 4 m şi BC = AD = 3 m . Pe fundul O
bazinului, în colțul B, se află o monedă. Un observator se află la distanţa
DE = 4 m de latura CD şi are ochii la nivelul punctului O, la înălţimea
h
h = 3 m faţă de suprafaţa apei din bazin. Pe desen este reprezentată o
rază de lumină BDO care provine de la monedă şi ajunge în punctul O. A D
Se cunoaște indicele de refracție al aerului, n0 = 1 . E
a. Refaceți desenul pe foaia de examen, reprezentați sensul de
propagare a luminii de-a lungul razei, marcaţi şi notaţi unghiul de
incidență și unghiul de refracție.
b. Calculați lungimea totală a drumului geometric BDO parcurs de
lumină. B C
c. Calculați indicele de refracție al apei, pe baza datelor din problemă.
d. Determinaţi viteza de propagare a luminii în apă.

Proba E. d)
1. Un corp este lăsat să cadă liber, vertical. Frecările fiind neglijabile, în timpul coborârii corpului:
a. energia cinetică crește
b. lucrul mecanic efectuat de greutate este nul
c. energia potențială gravitațională crește
d. viteza corpului rămâne nemodificată. (3p)
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, constanta elastică a unui fir elastic
este exprimată corect prin relația:
E ⋅ ℓ0 S ⋅ ℓ0 E ⋅S
a. k = S ⋅ E ⋅ ℓ 0 b. k = c. k = d. k = (3p)
S E ℓ0
L
exprimate prin raportul dintre lucrul mecanic și durată este:
∆t
m
a. W b. J c. N d. (3p)
s
4. Un automobil se deplasează rectiliniu uniform, cu viteza v = 72 km/h . Distanța parcursă de automobil în
intervalul de timp ∆t = 10 minute este:
a. 20 km b. 12 km c. 6 km d. 2 km (3p)
5. Un corp se deplasează rectiliniu, astfel încât viteza acestuia variază în funcție de timp
conform graficului din figura alăturată. Accelerația corpului pe durata celor 5 secunde ale
mișcării are valoarea:
a. 2,5 m/s 2 b. 1,2 m/s 2 c. 0,8 m/s 2 d. 0,4 m/s 2
(3p)
În sistemul reprezentat în figura alăturată, masa corpului A are valoarea m1 = 2 kg . Atât
firul, considerat inextensibil, cât și scripetele, au masă neglijabilă. Coeficientul de frecare
la alunecare dintre corpul A și suprafața planului orizontal este µ = 0,2 . Sistemul este
lăsat liber și se deplasează cu acceleraţia a = 2 m/s 2 . Se neglijează frecările în scripete.
a. Reprezentaţi toate forţele care acţionează asupra corpului A.
b. Calculaţi valoarea forței de reacțiune normală care acționează asupra corpului A.
c. Determinaţi valoarea tensiunii din firul de legătură.
d. Determinaţi valoarea masei m2 a corpului B.

Un corp de masă m = 0,2 kg , considerat punctiform, este lansat din punctul A, cu viteza inițială v 0 = 4m/s ,
de-a lungul unei suprafețe orizontale. Coeficientul de frecare la alunecare dintre corp și suprafața orizontală
este µ = 0,1 . După ce corpul parcurge distanța AB = d = 3,5m , acesta urcă, fără frecare, pe o suprafață
curbă, ca în figura alăturată. Trecerea corpului de pe suprafața orizontală pe cea curbă se face lin, fără
modificarea modulului vitezei. Determinaţi:
a. energia cinetică a corpului la momentul inițial;
b. lucrul mecanic efectuat de greutate la deplasarea corpului de-a lungul
suprafeței orizontale;
c. valoarea vitezei corpului în momentul trecerii prin punctul B;
d. valoarea înălțimii maxime h atinse de corp.

Proba E. d)
−1
Se consideră: numărul lui Avogadro NA = 6,02 ⋅ 10 mol , constanta gazelor ideale R = 8,31 J ⋅ mol-1 ⋅ K −1 .
23
1. Unitatea de măsură în S.I. a volumului este:
a. kg b. kg/m3 c. m3 d. mol (3p)
2. Știind că simbolurile mărimilor fizice sunt cele utilizate în manualele de fizică, mărimea fizică exprimată
Q
prin raportul reprezintă:
m ⋅ ∆T
a. căldura specifică b. energia internă c. căldura molară d. capacitatea calorică (3p)
3. O cantitate dată de gaz ideal trece din starea 1 în starea 2 printr-o transformare
reprezentată în coordonate p − T în figura alăturată. În decursul transformării 1 → 2 :
b. energia internă a gazului scade
c. volumul gazului rămâne constant
d. gazul cedează mediului exterior energie sub formă de lucru mecanic.
(3p)
4. Într-o transformare izotermă căldura primită de o cantitate dată de gaz ideal este Q = 75 J . Lucrul
mecanic schimbat de gaz în acest caz are valoarea de:
a. 50 J b. 75 J c. −50 J d. −75 J (3p)
5. Într-o incintă închisă se amestecă m1 = 22 g de dioxid de carbon ( µ1 = 44 g/mol ), cu m2 = 16 g de oxigen

molecular ( µ 2 = 32 g/mol ). Cantitatea totală de gaz din incintă este:
a. 0,25mol b. 0,5mol c. 0,75mol d. 1 mol (3p)

Un cilindru cu pereți rigizi, închis la ambele capete, așezat orizontal, este împărțit în două compartimente
prin intermediul unui perete fix termoizolant. În compartimentul din stânga al cilindrului se găsește o cantitate
ν 1 = 2 mol de azot ( µ1 = 28 g/mol) , la temperatura t1 = 7 C , iar în compartimentul din dreapta se află o
cantitate ν 2 = 8 mol de heliu ( µ2 = 4 g/mol) la temperatura t 2 = 27 C . Inițial cele două gaze se află la
aceeaşi presiune. Considerând că ambele gaze sunt ideale, determinați:
a. masa azotului aflat în compartimentul din stânga al cilindrului;
b. masa unui atom de heliu;
V
c. raportul 1 al volumelor ocupate de cele două gaze.
V2
d. valoarea temperaturii T3 până la care trebuie încălzit azotul astfel încât presiunea lui să se dubleze,
considerând că temperatura heliului nu se modifică.
O cantitate constantă de gaz ideal (CV = 1,5R ) se află iniţial în starea 1 în care presiunea este
p1 = 2 ⋅ 105 Pa , iar volumul ocupat de gaz este V1 = 10 L . Gazul se destinde la presiune constantă, până în
p1
starea 2 în care V2 = 2V1 . În continuare gazul este răcit la volum constant până la presiunea p3 = .
2
a. Reprezentați grafic, în coordonate p − V , procesul 1 → 2 → 3 .
b. Determinați raportul dintre energia internă a gazului în starea 2 și energia internă a gazului în starea 1 .
c. Calculați lucrul mecanic schimbat de gaz cu mediul exterior, pe parcursul transformării 1 → 2 .
d. Determinaţi căldura cedată de gaz mediului exterior în timpul transformării 2 → 3 .

Proba E. d)
1. Unitatea de măsură în S.I. a rezistivității electrice este:
a. Ω b. Ω ⋅ m−1 c. Ω ⋅ m d. Ω −1 ⋅ m (3p)
2. Valoarea rezistenţei electrice a unui fir conductor omogen menţinut la temperatură constantă este:
a. invers proporţională cu tensiunea electrică aplicată
b. invers proporţională cu rezistivitatea materialului din care este confecţionat firul
c. direct proporţională cu intensitatea curentului care-l străbate
d. direct proporţională cu lungimea conductorului. (3p)
3. Într-un circuit electric simplu rezistenţa circuitului exterior este de n ori mai mare decât rezistenţa
interioară a bateriei. Randamentul circuitului este:
n +1 1 n 1
a. b. c. d. (3p)
n n +1 n +1 n
4. Tensiunea electrică de la bornele unui rezistor este U = 110 V . Energia disipată de rezistor în ∆t = 5 min
este W = 165 kJ . Intensitatea curentului electric ce străbate rezistorul este egală cu:
a. 5 A b. 4 A c. 3 A d. 2 A (3p)
5. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependenţa
intensității curentului printr-un conductor, în funcție de tensiunea
electrică aplicată la capetele sale. Rezistența electrică a acestui
conductor este:
a. 4000 Ω
b. 250 Ω
c. 4 Ω
d. 0,25 Ω
(3p)

În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Rezistenţa
interioară a generatorului are valoarea r = 2 Ω , iar rezistenţele electrice ale
rezistoarelor sunt R1 = 30 Ω , respectiv R2 = 20 Ω . Tensiunea indicată de
voltmetru este U = 24 V . Aparatele de măsură se consideră ideale
( RA = 0 Ω, RV → ∞ ) , iar rezistenţa electrică a conductorilor de legătură se
neglijează. Determinaţi:
a. rezistenţa electrică echivalentă a circuitului exterior;
b. intensitatea curentului electric indicată de ampermetru;
c. valoarea tensiunii electromotoare a generatorului;
d. indicaţiile celor două aparate de măsură dacă între bornele A şi B se conectează un fir de rezistenţă
electrică neglijabilă.

În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Tensiunea electromotoare a generatorului
este E = 24 V , iar rezistenţa sa interioară este r = 1 Ω . Rezistențele electrice ale
rezistorilor sunt R1 = 5 Ω , R2 = 10 Ω și R3 = 15 Ω , iar rezistenţa electrică a
conductorilor de legătură se neglijează. Întrerupătorul K este deschis.
a. Calculaţi intensitatea curentului electric prin generator.
b. Calculaţi puterea electrică disipată de rezistorul R1 .
c. Determinaţi valoarea energiei electrice disipată de rezistorul R2 în ∆t = 2 min .
d. Întrerupătorul K este închis. Determinaţi puterea electrică totală dezvoltată de
generator.

Proba E. d)
−34
8
1. Un obiect luminos este așezat în fața unei lentile subțiri. Imaginea formată de lentilă este virtuală, mai
mare decât obiectul. Convergența lentilei este:
a. nulă b. pozitivă c. negativă d. nu se poate preciza (3p)
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manuale de fizică, relația corectă pentru o lentilă subțire
este:
fx2 fx2 f − x2 f − x2
a. x1 = b. β = c. x1 = d. β = (3p)
f − x2 f − x2 fx2 fx2
3. Radiația incidentă pe catodul unei celule fotoelectrice are frecvența ν . Unitatea de măsură în S.I. a
1
mărimii exprimate prin raportul este:
ν
a. m b. m -1
c. m ⋅ s -1 d. s (3p)
−1
4. Două lentile formează un sistem optic centrat. Convergența primei lentile este C1 = 5 m , iar distanța
focală a celei de-a doua este f 2 = 30 cm . Orice rază de lumină care intră în sistem paralel cu axa optică
principală, iese din sistem tot paralel cu axa optică principală. Distanţa dintre lentile are valoarea:
a. 50 cm b. 35 cm c. 25 cm d. 10 cm (3p)
extern depinde de frecvenţa radiaţiei incidente conform graficului din
figura alăturată. În aceste condiţii, lucrul mecanic de extracție are
valoarea:
a. 1,65 ⋅ 10 −19 J
b. 3,30 ⋅ 10 −19 J
c. 3,96 ⋅ 10 −19 J
d. 7,26 ⋅ 10 −19 J (3p)
O lentilă subțire L1 are convergența C1 = −4m−1 . La distanța de 100 cm în fața lentilei se așază,
perpendicular pe axa optică principală, un obiect cu înălțimea de 5 cm .
a. Realizați un desen în care să evidențiați construcția imaginii prin lentilă.
b. Calculați distanța de la imagine la lentilă.
c. Determinați înălțimea imaginii formate de lentilă.
d. Se alipește de lentila L1 o altă lentilă subțire, L2 , pentru a forma un sistem optic centrat. Lentila L2 are
distanța focală f2 = 50 cm . Calculați distanța focală echivalentă a sistemului optic format din cele două lentile.
O rază de lumină care provine din aer cade, sub unghiul de incidenţă i = 60° , în mijlocul M al feței verticale
a unei lame cu fețe plan-paralele, ca în figura alăturată. Grosimea lamei este d = 2 cm , iar indicele de
refracție al materialului din care e confecționată lama este n 2 = 1,73 ≅ 3 . Raza de lumină se refractă pe
suprafața verticală și, după ce străbate lama, întâlnește suprafața orizontală de separație dintre aceasta și
un alt mediu de indice de refracție n 3 . După refracția pe suprafața
orizontală, raza de lumină se propagă de-a lungul acestei suprafețe. Se
cunoaște indicele de refracție al aerului, n1 = 1 .
a. Calculați viteza de propagare a luminii prin lamă.
b. Determinaţi unghiul de refracție r în punctul de incidență M.
c. Calculați distanţa MN străbătută de raza de lumină prin lamă.
d. Determinaţi valoarea indicelui de refracție n 3 .


Proba E.d)
Varianta 4

Subiectul I
I.1. a 3p
2. d 3p
3. a 3p
4. b 3p
5. c 3p
II.a. Pentru: 4p
reprezentarea corectă a tuturor forţelor care acţionează asupra corpului 4p
b. Pentru: 4p
Tr = Fe max 1p
Fe max = k ⋅ ∆ℓ max 2p
rezultat final: ∆ℓ max = 1cm 1p
c. Pentru: 4p
F ⋅ cos α − Ff = ma 1p
F ⋅ sin α + N − mg = 0 1p
Ff = µ N 1p
rezultat final: a = 1,25m/s2 1p
d. Pentru: 3p
v = µ ⋅ g ⋅ ∆t 2p
rezultat final: ∆t = 2,4 s 1p
III.a. Pentru: 3p
Ec = mv 2 2 2p
rezultat final E c = 10 MJ 1p
b. Pentru: 4p
Ff = f ⋅ mg 1p
rezultat final: LFf = −10MJ 1p
c. Pentru: 4p
P = Ft ⋅ v max 2p
Ft = Ff 1p
rezultat final: v max = 40 m/s 1p
d. Pentru: 4p
∆Ec = Ltotal 1p
∆Ec = − mv 2
max 2 1p
Ltotal = −Ff ⋅ doprire 1p
rezultat final: doprire = 1600m 1p
Subiectul I
I.1. c 3p
2. d 3p
3. a 3p
4. d 3p
5. b 3p
II.a. Pentru: 4p
p1V1 =ν 1RT 1p
p2V2 =ν 2RT 1p
p1 = p2 1p
rezultat final ν 1 / ν 2 = 0,5 1p
b. Pentru: 3p
pµ
ρ= 1p
RT
ρ1 ρ2 = µ1 µ2 1p
rezultat final ρ1 / ρ2 = 0,5 1p
c. Pentru: 4p
p′V1′ = ν 1RT1′ 1p
p′V2′ = ν 2RT2′ 1p
T1′ = T + ∆T ; T2′ = T − ∆T 1p
rezultat final ∆T = 20K 1p
d. Pentru: 4p
µ = mtotal ν total 1p
mtotal = ν 1µ1 + ν 2 µ2 1p
ν total = ν 1 + ν 2 1p
rezultat final µamestec ≅ 3,33 g ⋅ mol-1 1p
III.a. Pentru: 4p
∆U 12 = νCv (T2 − T1 ) 2p
p1V1 = νRT1 1p
b. Pentru: 4p
Q23 = ν Cp (T3 − T2 ) 1p
Cp = Cv + R 1p
T3 = 4T1 1p
rezultat final Q23 = 10 J 3
1p
c. Pentru: 3p
( p + p1 )(V3 − V1 )
L31 = − 2 1p
2
p2 = 2 p1 1p
rezultat final L31 = −300 J 1p
d. Pentru: 4p
T
η C = 1 − rece 1p
Tcald
Trece = T1 1p
Tcald = T3 1p
rezultat final ηC = 75% 1p

Subiectul I
I.1. a 3p
2. c 3p
3. b 3p
4. d 3p
5. a 3p
II.a. Pentru: 3p
U2 = I2R2 2p
b. Pentru: 4p
Rs = R2 + RA 1p
R3 Rs
R23 = 1p
R3 + Rs
Re = R1 + R 23 1p
c. Pentru: 4p
I3 R3 = I 2 (R 2 + R A ) 2p
I = I 2 + I3 1p
d. Pentru: 4p
E1 − E2 = I ( Re + r1 + r2 ) 3p
rezultat final E2 = 1,5 V 1p
III.a. Pentru: 4p
W2 = Pn 2 ∆t 3p
rezultat final W = 26,4 kJ 1p
b. Pentru: 4p
U2
Pn1 = n 2p
R1
L
R1 = ρ 1p
S
rezultat final S = 10 −7 m2 1p
c. Pentru: 3p
I = I n 1 + In 2 1p
P P
I = n1 + n 2 1p
U n1 U n 2
d. Pentru: 4p
reprezentarea corectă a schemei circuitului în care rezistorul suplimentar se
conectează în paralel la bornele consumatorului de putere Pn1 1p
IR = I n2 − I n1 1p
U n1
R= 1p
IR
rezultat final R ≅ 36,7 Ω 1p


Subiectul I
I.1. b 3p
2. a 3p
3. b 3p
4. d 3p
5. d 3p
II.a. Pentru: 3p
1
C1 = 2p
f1
rezultat final C1 ≅ 6,7m−1 1p
b. Pentru: 4p
1 1 1
− = 3p
x2 x1 f1
rezultat final −x1 = 20 cm 1p
c. Pentru: 4p
1 1 1
= + 1p
fsistem f1 f2
1 1 1
− = 1p
x2′ x1 fsistem
D = x2 − x2′ 1p
rezultat final D = 40cm 1p
d. Pentru: 4p
d = f1 + f2 3p
III.a. Pentru: 4p
λ ⋅D
i= 3p
2ℓ
rezultat final i = 0,84mm 1p
b. Pentru: 3p
c
ν = 2p
λ
rezultat final ν ≅ 7,1⋅ 1014 Hz 1p
c. Pentru: 4p
λ ⋅D
xr = k ⋅ r ; k =1 1p
2ℓ
λ ⋅D
xv = k ⋅ v ; k =1 1p
2ℓ
(λ − λv ) ⋅ D
∆x = x r − x v = r 1p
2ℓ
rezultat final ∆x = 7,2 ⋅ 10 −4 m 1p
d. Pentru: 4p
h ⋅D
x= 3p
d
rezultat final x = 2mm 1p

Proba E. d)
1 Un corp coboară liber, fără frecare, pe un plan înclinat. Pe măsură ce corpul coboară:
a. energia cinetică a corpului creşte, iar energia potențială gravitațională scade
b. energia cinetică a corpului scade, iar energia potențială gravitațională crește
c. energia cinetică a corpului creşte, iar energia potențială gravitațională rămâne constantă
d. atât energia potențială gravitațională cât și energia cinetică rămân constante (3p)
2. Un punct material de masă m este ridicat vertical cu viteza constantă v , pe distanța h . Lucrul mecanic
efectuat de greutatea sa este:
mv 2
a. L = m ⋅ g ⋅ h b. L = c. L = 2 ⋅ g ⋅ h d. L = −m ⋅ g ⋅ h (3p)
2
∆p
3. Unitatea de măsură a mărimii fizice exprimate prin raportul dintre variația impulsului unui corp şi
∆t
durată se poate exprima sub forma:
a. kg ⋅ m ⋅ s −2 b. kg ⋅ m2 ⋅ s −2 c. kg ⋅ m2 ⋅ s −1 d. kg2 ⋅ m 2 ⋅ s −2 (3p)
4. Un corp este ridicat uniform de-a lungul unui plan înclinat care formează unghiul α = 45° cu orizontala.
Dacă randamentul planului înclinat este 75%, coeficientul de frecare la alunecare dintre corp şi planul
înclinat este aproximativ egal cu:
a. 0,22 b. 0,33 c. 0,44 d. 0,55 (3p)
5. În graficul alăturat este reprezentată dependența de timp a coordonatei unui

corp aflat în mișcare rectilinie. Viteza corpului în intervalul de timp cuprins între
momentele t1 = 0 s şi t 2 = 2 s are valoarea:
a. 16m/s b. 8m/s c. 4m/s d. 2m/s
(3p)
Asupra unui corp de masă m = 1 kg acţionează o forţă F , orientată sub un unghi α = 45° față de orizontală.
Corpul este legat, prin intermediul unui fir inextensibil, de un resort de constantă
elastică k = 200 N/m , ca în figura alăturată. Firul se rupe când tensiunea din fir
atinge valoarea maximă Tr = 2 N . Coeficientul de frecare la alunecare între corp
și suprafața orizontală este µ = 0,25 . Se neglijează atât masa firului, cât și
masa resortului.
a. Reprezentaţi forţele care acţionează asupra corpului în timpul alungirii resortului.
b. Calculaţi alungirea resortului în momentul ruperii firului.
( )
c. După ruperea firului, valoarea forței F devine F = 4,23N ≅ 3 2 N . Determinaţi valoarea acceleraţiei
corpului.
d. După ruperea firului, în momentul în care corpul atinge viteza v = 6m/s , acţiunea forţei asupra corpului
încetează. Calculați după cât timp din momentul încetării acțiunii forței se oprește corpul.
Un tren, cu masa totală m = 2 ⋅ 10 5 kg , se deplasează pe o cale ferată orizontală. Puterea mecanică a
locomotivei este constantă și are valoarea P = 4000 kW . Forța de rezistență la înaintare reprezintă o
fracțiune f = 0,05 din greutatea trenului și se menține constantă în timpul deplasării.
a. Calculaţi energia cinetică a trenului în momentul în care acesta se deplasează cu viteza v = 10 m/s .
b. Calculaţi lucrul mecanic efectuat de forța de rezistență la înaintare, în timpul deplasării trenului pe distanţa
d = 100 m .
c. Calculaţi viteza maximă atinsă de tren.
d. După atingerea vitezei maxime, forța de tracțiune a locomotivei își încetează acțiunea. Calculați distanţa
doprire parcursă de tren din momentul încetării acțiunii forței de tracțiune și până la oprirea trenului.
Proba E. d)
−1
23
1. Într-o transformare adiabatică a unei mase constante de gaz ideal, densitatea gazului:
a. creşte odată cu scăderea presiunii
b. scade odată cu creşterea presiunii
c. scade odată cu scăderea presiunii
d. rămâne constantă pe toată durata transformării. (3p)
a. J ⋅ K b. J ⋅ kg ⋅ K −1 c. J ⋅ mol −1 ⋅ K −1 d. J ⋅ K −1 (3p)
3. O cantitate ν de gaz, considerat ideal, se află la presiunea p1 şi ocupă volumul V1 . Gazul se destinde la
temperatura constantă T până la volumul V2 și presiunea p2 . Expresia lucrului mecanic efectuat de gaz în
timpul destinderii este:
V p p V
a. L = p1V1 ln 2 b. L = p1V2 ln 2 c. L = p1 V2 ln 1 d. L = ν RT ln 1 (3p)
V1 p1 p2 V2
4. O cantitate dată de gaz ideal este supusă şirului de transformări reprezentat în
coordonate p − T în figura alăturată. Dintre stările numerotate, cele în care volumul
gazului are aceeaşi valoare sunt:
a. 2 şi 3
b. 2 şi 4
c. 1 şi 3
d. 1 şi 4
(3p)
5. Randamentul unui motor termic este de 75 % . Motorul produce, într-un ciclu, un lucru mecanic de 900 J
Căldura cedată sursei reci într-un ciclu este egală cu:
a. −200 J b. −300 J c. 225 J d. 675 J (3p)
Un cilindru orizontal, închis la capete, este împărţit în două compartimente cu ajutorul unui piston. Pistonul
este termoizolant, subţire şi se poate mişca fără frecări. Iniţial, pistonul este în echilibru mecanic, iar
volumele celor două compartimente sunt V1 , respectiv V2 = 2V1 . În compartimentul de volum V1 se află
( ) ( )
hidrogen µ1 = 2 g ⋅ mol −1 , iar în compartimentul de volum V2 se află heliu µ2 = 4 g ⋅ mol −1 . Gazele se află
la aceeași temperatură T = 300 K .
a. Calculaţi raportul dintre cantitatea de hidrogen şi cea de heliu.
b. Calculaţi raportul dintre densitatea hidrogenului şi cea a heliului.
c. Compartimentul care conţine hidrogen este încălzit cu ∆T , iar celălalt este răcit tot cu ∆T . În starea
finală pistonul este în echilibru mecanic, iar relaţia dintre volumele celor două compartimente devine
7 V1′ = 4V2′ . Calculaţi creşterea ∆T a temperaturii hidrogenului.
d. Calculaţi masa molară a amestecului format din cele două gaze dacă se îndepărtează pistonul.
O cantitate constantă de gaz ideal monoatomic (Cv = 1,5 R ) , aflată iniţial la presiunea p1 = 105 N ⋅ m−2 şi
volumul V1 = 2 L , efectuează următoarea succesiune de transformări: o încălzire 1-2 la volum constant până
la T2 = 2T1 , o destindere 2-3 la presiune constantă până la V3 = 2V1 şi o transformare 3-1 în care presiunea
depinde liniar de volum p = aV ( a = constant ) până în starea iniţială. Determinaţi:
a. variaţia energiei interne în transformarea 1-2;
b. căldura schimbată de gaz cu mediul exterior în transformarea 2 − 3 ;
c. lucrul mecanic schimbat de gaz cu mediul exterior în transformarea 3 − 1 ;
d. randamentul unui motor termic care ar funcţiona după un ciclu Carnot între temperaturile extreme atinse
de gaz în decursul transformării ciclice.
Proba E. d)
1. La bornele unei baterii se conectează un conductor cu rezistenţa electrică R = 0 Ω . Tensiunea la bornele
bateriei este:
a. nulă
b. egală cu tensiunea electromotoare a bateriei
c. mai mare decât tensiunea electromotoare a bateriei
d. nenulă şi mai mică decât tensiunea electromotoare a bateriei. (3p)
fizice exprimate prin produsul I 2R este:
a. A b. J c. W d. C (3p)
3. La bornele unui consumator a cărui rezistenţă electrică poate fi modificată este
conectată o sursă având t.e.m. E şi rezistenţa interioară r. În graficul din figura
alăturată este reprezentată tensiunea electrică la bornele sursei în funcţie de
intensitatea curentului electric prin sursă. Rezistenţa interioară a sursei are
valoarea:
a. 0,5 Ω
b. 0,75 Ω
c. 1,33 Ω
d. 3 Ω . (3p)
4. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, intensitatea curentului electric are
expresia:
R q
a. I = q ⋅ ∆t b. I = U ⋅ R c. I = d. I = (3p)
U ∆t
5. O baterie are tensiunea electromotoare E = 24 V . Puterea maximă pe care o poate transfera bateria unui
circuit exterior cu rezistenţa aleasă convenabil este Pmax = 72 W . Valoarea rezistenţei interioare a bateriei este:
a. 2 Ω b. 4 Ω c. 6 Ω d. 8 Ω (3p)
În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Se cunosc: tensiunea electromotoare
E1 = 4,5 V , rezistenţele interioare ale celor două surse r1 = r2 = 1Ω , rezistenţele electrice ale celor trei
rezistoare R1 = 2 Ω , R2 = 2,5 Ω , R3 = 1,5 Ω . Ampermetrul montat în circuit are rezistenţa internă R A = 0,5 Ω .
și indică un curent cu intensitatea I 2 = 0,2 A . Sensul curentului prin
ramura principală este cel indicat în figură. Determinaţi:
a. valoarea tensiunii la bornele rezistorului R2 ;
b. rezistenţa electrică echivalentă a circuitului exterior;
c. intensitatea I a curentului electric prin ramura principală;
d. tensiunea electromotoare a sursei E 2 .
Doi consumatori au valorile nominale Pn1 = 110 W şi Un1 = 110 V , respectiv Pn 2 = 440 W şi Un 2 = 110 V .
a. Determinaţi energia electrică disipată de consumatorul cu puterea Pn 2 , în regim nominal, în ∆t = 1 min .
b. Consumatorul având puterea nominală Pn1 este confecţionat dintr-un fir metalic având lungimea
L = 10 m . Cunoscând rezistivitatea materialului din care este confecţionat firul, la temperatura de funcţionare
a consumatorului, ρ = 11⋅ 10 −7 Ω ⋅ m , determinaţi aria secţiunii transversale a firului.
c. Cei doi consumatori sunt conectaţi în paralel, iar la bornele grupării se aplică tensiunea U = 110 V. Calculaţi
valoarea intensităţii curentului electric prin ramura principală.
d. Cei doi consumatori sunt conectaţi în serie, iar la bornele grupării se aplică tensiunea U ′ = 220 V. Pentru
funcţionarea lor la valorile nominale este necesară conectarea suplimentară în circuit a unui rezistor.
Desenaţi schema circuitului format din cei doi consumatori şi rezistor astfel încât consumatorii să funcţioneze
la parametri nominali şi determinaţi valoarea rezistenţei electrice a rezistorului conectat.
Proba E. d)
−34
8
1. Efectul fotoelectric extern constă în:
a. emisia de electroni de către o placă metalică urmare a încălzirii ei
b. emisia de electroni de către o placă metalică aflată sub acţiunea unei radiaţii electromagnetice
c. emisia de electroni de către un filament parcurs de curent electric
d. bombardarea unei plăci metalice de către un flux de electroni (3p)
2. O rază de lumină trece dintr-un mediu cu indice de refracție n1 , într-un mediu cu indice de refracție
n 2 ≠ n1 , sub un unghi de incidență i ≠ 0 . Relația corectă care permite calculul unghiului de refracție r este:
sin i sin i cos i
a. sin r = n1 b. r = i c. sin r = n2 d. cos r = n1 (3p)
n2 n1 n2
mărimii exprimate prin produsul h ⋅ ν este:
a. J ⋅ s b. J c. m ⋅ s -1 d. m -1 ⋅ s (3p)
4. Un catod, confecționat dintr-un metal având frecvența de prag ν 0 = 5 ⋅ 10 Hz , este iluminat cu o radiație
14
cu frecvența ν = 6 ⋅ 1014 Hz . Energia cinetică maximă a fotoelectronilor emiși este:

a. 1,0 ⋅ 10 −34 J b. 6,6 ⋅ 10 −34 J c. 1,0 ⋅ 10 −20 J d. 6,6 ⋅ 10 −20 J (3p)
5. Pe o lentilă subțire divergentă este incidentă o rază de lumină care se
propagă paralel cu axa optică principală a acestei lentile, ca în figura
alăturată. F1 şi F2 sunt focarele lentilei. După trecerea prin lentilă, raza va
urma drumul notat cu:
a. 4
b. 3
c. 2
d. 1 (3p)
Un obiect este așezat perpendicular pe axa optică principală a unei lentile subțiri cu distanţa focală f1 = 15cm .
Imaginea obiectului se formează pe un ecran aşezat la distanţa de 60cm faţă de lentilă.
b. Determinați distanţa la care este plasat obiectul faţă de lentilă.
c. Se alipește de lentilă o altă lentilă subțire având distanţa focală f2 = 30 cm . Cele două lentile formează un
sistem optic centrat. Poziţia obiectului față de prima lentilă rămâne neschimbată. Calculați distanța pe care
trebuie deplasat ecranul pentru a observa pe acesta imaginea clară formată de sistemul de lentile.
d. Se deplasează una dintre lentile de-a lungul axei optice principale, sistemul optic rămânând centrat. Se
constată că orice rază de lumină care intră în sistem paralel cu axa optică principală, iese tot paralel cu axa
optică principală Calculați distanţa dintre cele două lentile.
Un dispozitiv Young este iluminat cu o radiaţie monocromatică, cu lungimea de undă λ = 420 nm . Distanţa
dintre fantele dispozitivului este 2ℓ = 1mm , iar distanţa de la planul fantelor la ecranul pe care se observă
figura de interferenţă este D = 2 m .
a. Calculați valoarea interfranjei.
b. Calculați frecvența radiației incidente.
c. Se înlocuiește sursa de lumină cu o altă sursă care emite simultan radiaţie roşie cu lungimea de undă
λr = 760 nm și radiaţie violet cu lungimea de undă λv = 400nm . Calculați distanța dintre maximul de ordin 1
corespunzător radiației roșii și maximul de ordin 1 corespunzător radiației violet, aflate de aceeași parte a
maximului central.
d. Sursa de lumină coerentă se află la distanța d = 1m faţă de planul fantelor, pe mediatoarea segmentului ce
uneşte cele două fante. Determinați distanța pe care se deplasează franja centrală, dacă sursa S se
deplasează, cu distanţa h = 1mm, perpendicular pe axa de simetrie a dispozitivului și perpendicular pe fante.


Proba E.d)
Fizică
Varianta 2

Subiectul I
I.1. c 3p
2. a 3p
3. d 3p
4. c 3p
5. b 3p
II.a. Pentru: 3p
N = mg 2p
b. Pentru: 4p
F = k ⋅ ∆ℓ 2p
ℓ = ℓ 0 + ∆ℓ 1p
rezultat final ℓ = 35 cm 1p
c. Pentru: 4p
Ff = µ N 3p
rezultat final Ff = 200N 1p
d. Pentru: 4p
F '− Ff = m ⋅ a 3p
rezultat final a = 0,5m/s2 1p
III.a. Pentru: 4p
E p = mgH 3p
rezultat final E p = 200 J 1p
b. Pentru: 4p
mv 02
E c0 = 3p
2
rezultat final E c0 = 4 J 1p
c. Pentru: 4p
∆E c = Ltotal 1p
mv 02
∆E c = − 1p
2
Ltotal = −mgh 1p
d. Pentru: 3p
L = mgH 2p
rezultat final L = 200 J 1p


Subiectul I
I.1. b 3p
2. a 3p
3. d 3p
4. b 3p
5. a 3p
II.a. Pentru: 4p
m
ν1 = 1 3p
µ1
rezultat final m1 = 64g 1p
b. Pentru: 4p
p2V2 = ν 2RT2 3p
rezultat final ν 2 = 0,5 mol 1p
c. Pentru: 3p
p µ
ρ2 = 2 2 2p
RT2
rezultat final ρ2 ≅ 0,12 kg/m3 1p
d. Pentru: 4p
p(V1 + V2 ) = (ν 1 + ν 2 )RT1 3p
rezultat final p = 1,5 ⋅ 10 Pa 5
1p
III.a. Pentru: 3p
b. Pentru: 4p
Q12 = νCv (T2 − T1 ) 1p
T3 = 2T1 1p
T2 = T3 1p
c. Pentru: 4p
2V
L23 = ν RT2 ln 1 3p
V1
rezultat final L23 =5817 J 1p
d. Pentru: 4p
∆U13 = ν Cv (T3 − T1 ) 3p
rezultat final ∆U13 = 8,31kJ 1p

Subiectul I
I.1. c 3p
2. a 3p
3. b 3p
4. c 3p
5. b 3p
II.a. Pentru: 4p
Ee = 2E 3p
rezultat final Ee = 24 V 1p
b. Pentru: 4p
R12 = R1 + R2 1p
1 1 1
= + 2p
Re R12 R3
c. Pentru: 4p
Ee
I= 2p
Re + re
re = 2r 1p
d. Pentru: 3p
U3 = Uborne 1p
Uborne = Ee − Ire 1p
rezultat final U3 = 20 V 1p
III.a. Pentru: 4p
Pb = U b ⋅ I b 3p
rezultat final Pb = 12 W 1p
b. Pentru: 4p
Wb = U b ⋅ Ib ⋅ ∆t 3p
rezultat final Wb = 720J 1p
c. Pentru: 4p
Pext = Pb + P1 2p
P1 = Ib2R1 1p
rezultat final Ptotal = 21W 1p
d. Pentru: 3p
u = Ibr 1p
E = U b + Ib R1 + I b r 1p
rezultat final u = 3 V 1p

Subiectul I
I.1. b 3p
2. d 3p
3. a 3p
4. a 3p
5. c 3p
II.a. Pentru: 4p
C =1f 3p
rezultat final C = 4m−1 1p
b. Pentru: 4p
x2 = fx1 ( x1 + f ) 3p
rezultat final x2 = 37,5 cm 1p
c. Pentru: 3p
y
β= 2 1p
y1
x2
β= 1p
x1
rezultat final − y 2 = 1cm 1p
d. Pentru: 4p
construcția corectă a imaginii prin lentilă 4p
III.a. Pentru: 3p
reprezentarea corectă a drumului razei de lumină 3p
b. Pentru: 4p
v1 v 2 = n2 n1 3p
v1 2
rezultat final = ≅ 0,7 1p
v2 2
c. Pentru: 4p
naer sin i = n1 sin r 3p
rezultat final r = 30o 1p
d. Pentru: 4p
n1 sin i ' = n2 sin r ' 2p
i' = r 1p
rezultat final r ' = 45o 1p

Proba E. d)
1. În mișcarea rectilinie uniformă, viteza mobilului:
a. crește b. scade c. este constantă d. variază (3p)
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, constanta elastică a unui fir elastic
este:
ES0 S Eℓ0 ES0 ℓ 0
a. k = b. k = 0 c. k = d. k = (3p)
ℓ0 Eℓ0 S0 2
3. Simbolurile mărimilor fizice și unităților de măsură fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de
măsură a mărimii fizice exprimate prin produsul m ⋅ a este:
a. W b. J c. kg d. N (3p)
4. Un corp cu masa m = 200 g, considerat punctiform, este lăsat să cadă de la înălțimea H = 24m.
Considerând că forțele de rezistență sunt neglijabile, energia cinetică a corpului în momentul atingerii solului
este:
a. 12J b. 24 J c. 48 J d. 60 J (3p)
5. În graficul alăturat este reprezentată dependența de timp a accelerației unui
automobil în primele 15 s de la începutul mișcării sale. Știind că automobilul a pornit
din stare de repaus, viteza acestuia la momentul t = 15 s este:
a. 40m/s
b. 30m/s
c. 20m/s
d. 15m/s (3p)
În figura alăturată este reprezentată o ladă cu masa m = 40kg aflată în
repaus pe o suprafață orizontală. De ladă este legat un resort elastic, cu
masa neglijabilă, având constanta elastică k = 800N m și lungimea
ℓ 0 = 30cm în stare nedeformată. La capătul resortului acționează o forță F = 40N care alungește resortul
fără să scoată lada din stare de repaus.
a. Calculați forța de apăsare normală a lăzii pe suprafața pe care se află.
b. Calculați lungimea resortului elastic deformat sub acțiunea forței F .
c. Dacă valoarea forței care acționează la capătul resortului elastic devine F ' = 220N , lada se deplasează.
Coeficientul de frecare la alunecarea lăzii pe suprafața orizontală este µ = 0,5. Calculați valoarea forței de
frecare la alunecare.
d. Calculați accelerația cutiei în condițiile punctului c.

Un corp având masa m = 0,5 kg este aruncat vertical în sus, cu viteza iniţială v 0 = 4 m/s , de pe un pod
situat la înălţimea H = 40 m față de sol. Interacțiunea corpului cu aerul este
neglijabilă. Considerând energia potenţială gravitaţională nulă la nivelul solului,
calculaţi:
a. energia potențială gravitațională a corpului în starea inițială;
b. energia cinetică a corpului în momentul în care are viteza v 0 = 4 m/s ;
c. înălţimea maximă, măsurată faţă de nivelul podului, la care ajunge corpul;
d. lucrul mecanic efectuat de greutatea corpului în timpul mișcării acestuia de la
nivelul podului până la atingerea solului.

Proba E. d)
−1
23
1. Un gaz ideal aflat la temperatura de 10o C este încălzit cu 27 o C . Temperatura finală la care ajunge gazul
în urma acestei încălziri are valoarea:
a. 300K b. 310K c. 400K d. 410K (3p)
2. Simbolurile utilizate fiind cele din manualele de fizică, expresia matematică a relaţiei Robert-Mayer este:
a. C p = Cv + R b. C p = Cv − R c. c p = R − cv d. c p = cv − R (3p)
3. Unitatea de măsură în S.I. a căldurii specifice este:

a. J ⋅ mol −1 ⋅ K −1 b. J ⋅ mol −1 c. J ⋅ K −1 d. J ⋅ kg-1 ⋅ K −1 (3p)
4. O cantitate ν = 2mol de gaz ideal monoatomic, având căldura molară la volum constant Cv = 1,5R , se
află la temperatura T = 250 K . Energia internă a gazului are valoarea:
a. 4155 J b. 6232,5 J c. 8310 J d. 10387,5 J (3p)
5. O cantitate constantă de gaz ideal parcurge transformarea ciclică

reprezentată în figura alăturată, în coordonate presiune-volum. Cea mai mică
temperatură a gazului este atinsă în starea:
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4 (3p)

O butelie cu volumul V1 = 24,93 L conține ν 1 = 2mol de oxigen cu masa molară µ1 = 32g/mol , la
temperatura T1 = 300 K . O altă butelie cu volumul V2 = 16,62 L conține heliu cu masa molară µ 2 = 4g/mol
la temperatura T2 = 400 K şi presiunea p2 = 105 Pa . Cele două butelii sunt conectate print-un tub cu volumul
neglijabil prevăzut cu un robinet, iniţial închis. Considerați că cele două gaze au un comportament de gaz
ideal și că pe timpul conectării buteliilor nu există scăpări de gaze.
a. Calculaţi masa de oxigen din prima butelie.
b. Calculaţi cantitatea de heliu din a doua butelie.
c. Calculaţi densitatea heliului din a doua butelie.
d. Se răcește heliul până la temperatura T1 = 300 K , apoi se deschide robinetul şi cele două gaze se
amestecă. Calculaţi presiunea amestecului de gaze.

O cantitate ν = 2mol de gaz ideal având căldura molară la volum constant
Cv = 2R , parcurge transformarea 1 → 2 → 3 reprezentată în figura alăturată.
Temperatura gazului în starea 1 are valoarea T1 = 250K . Transformarea 2 → 3 are
loc la temperatură constantă. Consideraţi că ln2 = 0,7 .
a. Reprezentaţi grafic transformarea 1 → 2 → 3 în coordonate V − T .
b. Calculaţi căldura primită de gaz în transformarea 1 → 2 .
c. Calculaţi lucrul mecanic efectuat de gaz în transformarea 2 → 3 .
d. Calculaţi variaţia energiei interne a gazului pe parcursul transformării 1 → 2 → 3 .

Proba E. d)
(15 puncte)
1. Dacă se dublează temperatura absolută a unui conductor metalic conectat la o sursă de tensiune
constantă şi se neglijează modificarea dimensiunilor conductorului cu temperatura:
a. rezistenţa acestuia se dublează
b. rezistivitatea acestuia se dublează
c. intensitatea curentului electric prin conductor scade
d. intensitatea curentului electric prin conductor creşte (3p)
2. Rezistenţa electrică a unui conductor electric liniar, care are lungimea ℓ , aria secţiunii transversale S şi
rezistivitatea electrică ρ poate fi exprimată prin relaţia:
ρℓ Sρ S ρ
a. R = b. R = c. R = d. R = (3p)
S ℓ ρℓ Sℓ
3. Simbolurile fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură a rezistivităţii electrice este:
a. Ω b. Ω ⋅ m c. V d. V ⋅ m (3p)
4. Un circuit electric simplu este format dintr-un consumator cu rezistenţa electrică R = 90 Ω alimentat de la
o baterie cu tensiunea electromotoare E = 12V şi rezistenţa electrică internă r = 30 Ω . Randamentul
circuitului are valoarea:
a. 25 % b. 50 % c. 75 % d. 100% (3p)
5. Un circuit electric simplu este compus dintr-o sursă având tensiunea electromotoare
constantă şi un consumator cu rezistenţa electrică variabilă. În graficul din figura
alăturată este reprezentată dependenţa I = f (U ) , a intensităţii curentului electric din
circuit în funcţie de tensiunea electrică de la bornele sursei. Intensitatea curentului
electric de scurtcircuit al sursei are valoarea:
a. 2 A b. 6 A c. 12A d. 72A (3p)

În circuitul electric din figura alăturată rezistoarele montate în circuit au
rezistenţele electrice R1 = 20 Ω , R2 = 40 Ω , R3 = 30 Ω , iar generatoarele
electrice sunt identice și au fiecare tensiunea electromotoare E = 12 V ,
respectiv rezistenţa electrică interioară r = 2 Ω . Consideraţi că rezistenţa
electrică a conductoarelor de legătură este neglijabilă. Calculaţi:
a. tensiunea electromotoare echivalentă a grupării formate din cele două
generatoare;
b. rezistenţa electrică a circuitului exterior;
c. intensitatea curentului electric care străbate generatoarele;
d. tensiunea electrică de la bornele rezistorului R3 .

Un bec având parametrii nominali Ub = 12 V şi Ib = 1 A este legat în serie cu un rezistor având rezistenţa
electrică R1 = 9 Ω . Gruparea astfel formată este conectată la bornele unei baterii cu tensiunea
electromotoare E = 24 V și rezistența interioară r . Becul funcționează la parametrii nominali. Neglijând
rezistența electrică a conductoarelor de legătură, calculaţi:
a. puterea electrică a becului;
b. energia electrică consumată de bec în timp de un minut;
c. puterea electrică furnizată de baterie circuitului exterior;
d. căderea de tensiune electrică în interiorul bateriei.

Proba E. d)
−34
8
1. Imaginea unui obiect real într-o oglindă plană este:
a. reală și răsturnată b. virtuală și dreaptă c. reală și dreaptă d. virtuală și răsturnată (3p)
2. Un sistem optic centrat este alcătuit din două lentile convergente cu distanțele focale f1 și respectiv f2 .
Dacă cele două lentile sunt alipite, atunci convergența sistemului de lentile este:
ff f +f 1 1
a. C = 1 2 b. C = 1 2 c. C = f1 + f2 d. C = + (3p)
f1 + f2 2 f1 f2
exprimate prin produsul hν este:
a. J b. V c. W d. A (3p)
4. Frecvența minimă a radiației care produce efect fotoelectric extern pe un metal este ν 0 = 1,25 ⋅ 10 Hz .
15
Lucrul mecanic de extracție a electronilor din metal este:

a. 8,25 ⋅ 10 −19 J b. 6,6 ⋅ 10 −19 J c. 6,25 ⋅ 10 −19 J d. 3,3 ⋅ 10 −19 J (3p)
5. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependența sinusului unghiului de

refracție de sinusul unghiului de incidență la trecerea luminii din aer ( naer ≅ 1) într-un
lichid transparent. Valoarea indicelui de refracție al lichidului este:
a. 0,6 b. 1,1 c. 1,2 d. 1,5
(3p)
Un obiect liniar luminos, cu înălțimea de 2cm, este plasat perpendicular pe axa optică principală la distanța
de 75cm în fața unei lentile subțiri convergente. Pe un ecran așezat corespunzător se observă o imagine
clară a obiectului. Lentila are distanța focală f = 25 cm. Calculați:
a. Calculați convergența lentilei.
b. Calculați distanța la care se află ecranul față de lentilă.
c. Calculați înălțimea imaginii observate pe ecran.
d. Realizați un desen în care să evidențiați construcția imaginii prin lentilă, în situația descrisă.
Două lame transparente, cu indicii de refracție n1 = 1,73 ≅ 3 ( ) și respectiv
( )
n2 = 1,22 ≅ 6 2 , sunt așezate în contact una cu cealaltă, ca în figura alăturată.
O rază de lumină intră din aer în prima lamă sub unghiul de incidență i = 60o.
Indicele de refracție al aerului este naer ≅ 1 .
a. Realizați un desen în care să ilustrați drumul razei de lumină de la intrarea în
prima lamă până la ieșirea din cea de-a doua lamă.
b. Calculați raportul dintre viteza de propagare a luminii în prima lamă și viteza de propagare a luminii în cea
de-a doua lamă.
c. Calculați unghiul de refracție al razei de lumină la intrarea în prima lamă.
d. Calculați unghiul de refracție al razei de lumină la intrarea în cea de-a doua lamă.

Proba E. d)
Fizică
Varianta 2
A. MECANICĂ
(45 de puncte)
Subiectul I
I.1. c 3p
2. d 3p
3. a 3p
4. c 3p
5. b 3p
II.a. Pentru: 4p
reprezentarea corectă a forțelor 4p
b. Pentru: 3p
Fe = k ⋅ ∆ℓ 1p
∆ℓ = ℓ − ℓ 0 1p
rezultat final Fe = 20N. 1p
c. Pentru: 4p
2Fey + N = G 1p
Fey = Fe ( ℓ 0 ℓ ) 2p
d. Pentru: 4p
Fex − Ff = m ⋅ a 1p
Fex = Fe2 − Fey2 1p
Ff = µ ( mg − Fey ) 1p
rezultat final a = 3,3m/s2 1p
III.a. Pentru: 4p
E t 0 = mgh 3p
rezultat final E t 0 = 4J 1p
b. Pentru: 4p
E t 0 = E cC + E pC 1p
E cC = E pC 1p
E pC = mghC 1p
rezultat final hC = 0,4 m 1p
c. Pentru: 3p
E t 0 = E tA 1p
mv 2
EtA = 1p
2
rezultat final v = 4 m/s 1p

d. Pentru: 4p
∆EC = Ltotal 1p
Ltotal = − µ mgd 1p
2
mv
∆E c = − 1p
2
rezultat final d = 1,6m 1p

Subiectul I
I.1. c 3p
2. c 3p
3. d 3p
4. b 3p
5. b 3p
II.a. Pentru: 4p
N
ν = 3p
NA
rezultat final N = 12,04 ⋅ 1023 molecule 1p
b. Pentru: 4p
pV
T = 3p
νR
rezultat final T = 250 K 1p
c. Pentru: 3p
 p ′ (V + ∆x ⋅ S ) = ν R ⋅ 2T
 2p
 p ′ (V − ∆x ⋅ S ) = ν R ⋅ T
rezultat final ∆x = 5,54 cm 1p
d. Pentru: 4p
 p ′′V = ν ′′R ⋅ 2T
 2p
 p ′′V = ν R ⋅ T
ν ′′ = ν − ∆ν 1p
rezultat final ∆ν = 1 mol 1p
III.a. Pentru: 4p
∆U31 = ν Cv (T1 − T3 ) 1p
p1V1 = ν RT1 1p
T3 = 4T1 1p
rezultat final ∆U12 = −1,2 kJ 1p
b. Pentru: 3p
2V
Q23 = ν RT3 ln 1 2p
V1
c. Pentru: 4p
L = L23 + L31 1p
L23 = Q23 1p
( p1 + 2 p1 )( 2V1 − V1 )
L31 = − 1p
2
d. Pentru: 4p
L
η= 1p
Qp
Qp = Q12 + Q23 1p
Q12 = ν CV (T2 − T1 ) 1p
13
rezultat final η =
≅ 14,8% 1p
88

Subiectul I
I.1. d 3p
2. a 3p
3. b 3p
4. a 3p
5. c 3p
II.a. Pentru: 3p
Ee = E1 + E2 2p
rezultat final Ee = 24 V 1p
b. Pentru: 4p
R12 = R1 + R2 1p
1 1 1
= + 2p
Re R12 R3
c. Pentru: 4p
Ee = Ire + I AR3 1p
Ee
I= 1p
Re + re
re = r1 + r2 1p
2
rezultat final I A = A ≅ 0,67 A 1p
3
d. Pentru: 4p
U AB = 0 ⇔ R1 ⋅ RA = R2 ⋅ R3 3p
rezultat final RA = 15 Ω 1p
III.a. Pentru: 3p
Wb = U bI b ∆t 2p
rezultat final Wb = 720 J 1p
b. Pentru: 4p
Pext = Pb + P1 1p
Pb = U bI b 1p
P1 = I b2R1 1p
rezultat final Pext = 21 W 1p
c. Pentru: 4p
U
η= 2p
E
U = U b + I b R1 1p
rezultat final η = 87,5% 1p
d. Pentru: 4p
E2
Pmax = 2p
4r
E = U b + Ib R1 + I b r 1p
rezultat final Pmax = 48 W 1p

Subiectul I
I.1. b 3p
2. c 3p
3. a 3p
4. b 3p
5. c 3p
II.a. Pentru: 4p
Csist = C1 + C2 1p
1 1
C1 = , C2 = 2p
f1 f2
rezultat final: C = 4m−1 1p
b. Pentru: 4p
D = − x1 + x2 1p
1 1
Csist = − 2p
x2 x1
rezultat final: D = 112,5 cm 1p
c. Pentru: 3p
y
β= 2 1p
y1
x2
β= 1p
x1
Pentru: 4p
construcția corectă a imaginii prin lentilă 4p
III.a. Pentru: 4p
Dλ
i= 2p
2ℓ
c
λ= 1p
ν
rezultat final i = 3mm 1p
b. Pentru: 3p
∆r = k λ 2p
rezultat final ∆r = 3µm 1p
c. Pentru: 4p
x3 min = 2,5 i 3p
rezultat final x3 min = 7,5mm 1p
d. Pentru: 4p
∆x y
= 3p
D d
rezultat final y = 0,8mm 1p

Proba E. d)
1. Într-o mișcare rectilinie uniform variată, vectorul accelerație este orientat întotdeauna:
a. în sensul vectorului viteză medie
b. în sensul vectorului deplasare
c. în sensul forței rezultante
d. în sens contrar forței rezultante (3p)
elastic este:
ES0 ℓ 0 S Eℓ0 ES0
a. k = b. k = 0 c. k = d. k = (3p)
2 Eℓ0 S0 ℓ0
3. Simbolurile mărimilor fizice și unităților de măsură fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de
măsură a mărimii fizice exprimate prin produsul m ⋅ v poate fi scrisă sub forma:
a. N ⋅ s b. J ⋅ s c. W ⋅ s d. W ⋅ s−1 (3p)
4. Un corp cu masa m = 200 g, considerat punctiform, este lăsat să cadă liber de la înălțimea H = 24m.
Considerând că forțele de rezistență sunt neglijabile, energia cinetică a corpului la înălțimea h = 8m este:
a. 12J b. 16 J c. 32 J d. 64 J (3p)
5. În graficul alăturat este reprezentată dependența de timp a accelerației unui
automobil cu masa m = 1200kg . Considerând că la momentul inițial automobilul era în
repaus, lucrul mecanic total efectuat asupra automobilului în primele 10 s este:
a. 150kJ
b. 240kJ
c. 320kJ
d. 480kJ (3p)
O cutie cu masa m = 4kg se află în repaus pe o suprafață orizontală. Deasupra acesteia, la înălțimea
h = 30 cm , se află un suport fix AB, ca în figura alăturată. Cutia este legată de suport prin intermediul a două
resorturi elastice identice, cu masa neglijabilă, fiecare resort având constanta elastică k = 100N m și
lungimea ℓ = 50cm. Fiecare resort are, în stare nedeformată,
lungimea ℓ 0 = h = 30cm . Dimensiunile cutiei se consideră neglijabile.
a. Reprezentați forțele care acționează asupra cutiei.
b. Calculați valoarea forței elastice care acționează în unul din cele
două resorturi.
c. Calculați valoarea forței de apăsare a cutiei pe suprafața orizontală.
d. Unul dintre resorturi se desprinde de cutie. Coeficientul de frecare la alunecare dintre cutie și suprafața
orizontală este µ = 0,1. Calculați accelerația cutiei imediat după desprinderea resortului.
Un corp de masă m = 0,5 kg alunecă, pornind din repaus, de la înălțimea h = 0,8 m , pe o suprafață curbă
fixă, fără frecare. Corpul își continuă mișcarea pe o suprafață orizontală AB, ca în figura alăturată.
Coeficientul de frecare între corp și suprafața orizontală este µ = 0,5 .
Trecerea pe suprafața orizontală se face lin, fără modificarea modulului
vitezei. Energia potențială gravitațională se consideră nulă la nivelul
suprafeței orizontale AB. Determinați:
a. energia mecanică a corpului aflat la înălțimea h ;
b. înălțimea la care se află, pe suprafața curbă, punctul C în care energia
cinetică a corpului este egală cu energia potențială;
c. valoarea vitezei corpului la intrarea pe suprafața orizontală AB;
d. distanța parcursă de corp pe suprafața orizontală AB, până în momentul opririi.

Proba E. d)
−1
23
1.Unitatea de măsură în S.I. a raportului dintre capacitatea calorică şi căldura molară este:
a. K b. kg/mol c. mol d. kg (3p)
2. O cantitate dată de gaz ideal ocupă volumul V1 = 1,5 L la presiunea p = 100 kPa . Gazul primeşte izobar
căldura Q = 200 J şi se destinde până la volumul V2 = 2,0 L . Variația energiei interne a gazului este:
a. 250 J b. 200 J c. 150 J d. 50 J (3p)
3. Notațiile fiind cele utilizate în manualele de fizică, expresia randamentului unui motor termic care
funcţionează după un ciclu Carnot este:
L L T T
a. η = b. η = 1 − c. η = rece d. η = 1 − rece (3p)
Qcedat Qcedat Tcald Tcald
4. La comprimarea adiabatică a unui gaz ideal închis într-un recipient etanș:
a. gazul cedează căldură mediului exterior
c. gazul cedează lucru mecanic mediului exterior
d. densitatea gazului scade. (3p)
5. În graficul din figura alăturată sunt reprezentate, în coordonate p − V ,
transformările a trei mase diferite, din același gaz, aflat la aceeași temperatură.
Relația corectă între masele de gaz este:
a. m1 > m 3 > m 2
b. m1 < m 2 < m 3
c. m1 = m 2 = m 3
d. m1 > m 2 > m 3 (3p)
Un cilindru orizontal, închis la ambele capete, este separat în două compartimente de volume egale,
printr-un piston subţire, termoizolant, etanş, care se poate deplasa fără frecări. Aria secţiunii transversale a
pistonului este S = 0,05 m2 . Iniţial, în fiecare compartiment, de volum V = 8,31 L , se găseşte aceeaşi
cantitate ν = 2 mol de gaz, considerat ideal, la presiunea p = 5 ⋅ 105 N/m2 . Ulterior, gazul din compartimentul
din stânga se încălzeşte până la dublarea temperaturii absolute, în timp ce temperatura gazului din
compartimentul din dreapta rămâne nemodificată. Să se calculeze:
a. numărul N de molecule de gaz aflate într-un compartiment, în starea iniţială;
b. temperatura gazului din fiecare compartiment în starea iniţială;
c. deplasarea ∆x a pistonului după încălzirea gazului din compartimentul din stânga;
d. cantitatea de gaz care trebuie scoasă din compartimentul din stânga pentru ca pistonul să revină la
mijlocul cilindrului.
O cantitate constantă de gaz ideal (Cv = 2R ) parcurge transformarea ciclică
1 → 2 → 3 → 1 reprezentată în coordonate p − V ca în figura alăturată. În transformarea
2 → 3 temperatura gazului rămâne constantă. În starea 1 presiunea și volumul gazului au
valorile p1 = 105 Pa , respectiv V1 = 2 L . Consideraţi că ln2 = 0,7 .
a. Calculaţi variaţia energiei interne a gazului în transformarea 3 → 1 .
c. Calculaţi lucrul mecanic total schimbat de gaz cu mediul exterior pe parcursul unui
ciclu complet.
d. Calculaţi randamentul unui motor care funcţionează după acest ciclu.

Proba E. d)
1. Suma algebrică a intensităţilor curenţilor electrici care se întâlnesc într-un nod de reţea este:
a. crescătoare b. pozitivă c. negativă d. nulă (3p)
2. Un circuit electric simplu este format dintr-un consumator cu rezistenţa electrică R alimentat de la o
baterie cu tensiunea electromotoare E şi rezistenţa electrică interioară r . Intensitatea curentului prin
consumator este I . Tensiunea electrică de la bornele bateriei poate fi exprimată prin relaţia:
E E
a. U = E − Ir b. U = I (R + r ) c. U = d. U = (3p)
r R+r
3. Simbolurile fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură a mărimii fizice exprimate prin
produsul ρ0 (1 + αt ) este:
a. Ω b. Ω ⋅ m c. V d. V ⋅ m (3p)
4. O baterie cu tensiunea electromotoare E şi rezistenţa electrică interioară r debitează la exterior aceeaşi

putere electrică dacă alimentează un consumator cu rezistenţa electrică R1 sau dacă alimentează un alt
consumator cu rezistenţa electrică R2 având expresia:
r2 r2 r2 r2
a. R2 = b. R2 = 2 c. R2 = 3 d. R2 = 4 (3p)
R1 R1 R1 R1
5. Un circuit electric simplu este compus dintr-o sursă având tensiunea electromotoare
constantă şi un consumator cu rezistenţa electrică variabilă. În graficul din figura
alăturată este reprezentată dependenţa I = f (U ) , a intensităţii curentului electric din
circuit în funcţie de tensiunea electrică de la bornele sursei. Rezistenţa electrică
interioară a sursei are valoarea:
a. 12 Ω b. 6 Ω c. 2 Ω d. 1 Ω (3p)
În circuitul electric din figura alăturată rezistoarele montate în circuit au rezistenţele electrice R1 = 40 Ω ,
R2 = 20 Ω , R3 = 30 Ω , iar generatoarele au tensiunile electromotoare
E1 = 12 V , E2 = 12 V , respectiv rezistenţele electrice interioare
r1 = 2 Ω , r2 = 2 Ω . Consideraţi că ampermetrul este ideal ( RA ≅ 0 Ω )
și că rezistenţa electrică a conductoarelor de legătură este neglijabilă.
Calculaţi:
a. tensiunea electromotoare echivalentă a bateriei formate din cele
două generatoare;
b. rezistenţa electrică echivalentă a circuitului exterior;
c. intensitatea curentului electric indicat de ampermetru;
d. rezistenţa electrică RA pe care trebuie să o aibă ampermetrul pentru ca tensiunea electrică dintre
punctele A și B să fie nulă.
Un bec având parametrii nominali U b = 12 V şi Ib = 1 A este legat în serie cu un rezistor având rezistenţa
electrică R1 = 9 Ω . Gruparea astfel formată este conectată la bornele unei baterii cu tensiunea
electromotoare E = 24 V și rezistența interioară r . Becul funcționează la parametrii nominali. Neglijând
rezistența electrică a conductoarelor de legătură, calculaţi:
a. energia electrică consumată de bec în timp de un minut;
b. puterea electrică furnizată de baterie circuitului exterior;
c. randamentul de transfer al energiei de la sursă la circuitul exterior;
d. puterea maximă pe care o poate transfera bateria unui circuit electric exterior cu rezistența convenabil
aleasă.
Proba E. d)
−34
8
1. Imaginea unui obiect real printr-o lentilă divergentă este:

a. reală și răsturnată b. virtuală și dreaptă c. reală și dreaptă d. virtuală și răsturnată (3p)
2. Un sistem optic centrat este alcătuit din două lentile convergente cu distanțele focale f1 și respectiv f2 .
Dacă sistemul optic este afocal, atunci distanța dintre cele două lentile este:
ff f +f
a. d = 1 2 b. d = 1 2 c. d = f1 + f2 d. d = f2 − f1 (3p)
f1 + f2 2
exprimate prin produsul hc λ −1 este:
a. J b. V c. W d. A (3p)
4. O radiație electromagnetică cu frecvența ν = 5 ⋅ 1014 Hz este direcționată pe catodul unei celule
fotoelectrice. Dacă lucrul mecanic de extracție specific catodului este L = 1,8 ⋅ 10 −19 J, atunci energia cinetică
maximă a fotoelectronilor extrași este egală cu:
a. 0,5 ⋅ 10 −19 J b. 1,5 ⋅ 10 −19 J c. 1,8 ⋅ 10 −19 J d. 3,6 ⋅ 10 −19 J (3p)
5. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependența sinusului unghiului de

refracție de sinusul unghiului de incidență la trecerea luminii din aer ( naer ≅ 1) într-un
lichid transparent. Știind că panta graficului este tgα = 0,8 valoarea indicelui de refracție
al lichidului este:
a. 0,8 b. 1,15 c. 1,25 d. 1,33
(3p)

Un obiect liniar luminos, cu înălțimea de 2cm, este plasat perpendicular pe axa optică principală la distanța
de 75cm în fața unui sistem de lentile alipite format dintr-o lentilă subțire convergentă și una divergentă.
Lentila convergentă are distanța focală f1 = 20 cm , iar lentila divergentă are distanța focală f2 = −100 cm. Pe
un ecran așezat corespunzător se observă o imagine clară a obiectului.
a. Calculați convergența sistemului de lentile.
b. Calculați distanța la care se află ecranul față de obiect.
c. Calculați înălțimea imaginii obținute pe ecran.
d. Realizați un desen în care să evidențiați construcția imaginii prin lentila echivalentă cu sistemul de lentile,
în situația descrisă.

Un dispozitiv Young plasat în aer are distanța dintre fante 2ℓ = 0,6mm și distanța de la paravanul cu fante la
ecranul pe care se formează figura de interferență D = 3m. Dispozitivul este iluminat cu o radiație
monocromatică și coerentă cu frecvența ν = 5 ⋅ 1014 Hz, sursa de lumină fiind situată pe axa de simetrie a
dispozitivului la distanța d = 20 cm față de paravanul cu fante. Calculați:
a. valoarea interfranjei observate pe ecran;
b. diferența de drum optic dintre undele care produc pe ecran maximul de ordinul 5;
c. distanța dintre maximul central și cea de-a treia franjă întunecoasă;
d. distanța pe care trebuie deplasată sursa de lumină, perpendicular pe axa de simetrie a dispozitivului și
perpendicular pe fante, pentru a se obține o deplasare a figurii de interferență cu ∆x = 1,2cm.

Proba E.d)
Model
Subiectul I
I.1. a 3p
2. b 3p
3. c 3p
4. b 3p
5. a 3p
II.a. Pentru: 4p
b. Pentru: 3p
NB = mB g cos α 2p
rezultat final N ≅ 21,7N 1p
c. Pentru: 4p
GtB + T − Ff B = mB a 1p
Ff B = µ B NB 1p
GtB = mB g sin α 1p
rezultat final: a = 0,5 m/s2 1p
d. Pentru: 4p
T − FfA = mA a 1p
Ff B = µ A mA g 2p
rezultat final µ A = 0,2 1p
III.a. Pentru: 3p
LG = mgh 2p
rezultat final: LG = 1,6 J 1p
b. Pentru: 4p
Eci + E pi = Ecf + E pf 1p
mv12
mgh = 2p
2
rezultat final v 1 = 4 m/s 1p
c. Pentru: 4p
∆Ec = LG + LFf + LN 1p
mv 22
∆E c = 1p
2
LFf = − µ mgd 1p
rezultat final v 2 = 2m/s 1p

d. Pentru: 4p
∆Ec = LFf 1p
mv12
∆Ec = − 1p
2
LFf = − µ mgd oprire 1p
rezultat final d oprire = 4 m 1p

Subiectul I
I.1. c 3p
2. b 3p
3. d 3p
4. b 3p
5. b 3p
II.a. Pentru: 3p
m1 = ν 1 ⋅ µ1 2p
b. Pentru: 4p
ν RT1
V1 = 3p
p1
rezultat final V1 ≅ 46,5 L 1p
c. Pentru: 4p
p1 T1
= 3p
p2 T2
d. Pentru: 4p
p3 = p0 1p
V1 T1
= 2p
V3 T2
rezultat final V3 = 2V1 ≅ 93 L 1p
III.a. Pentru: 4p
b. Pentru: 4p
U2 = ν Cv T2 1p
T2 = 3T1 1p
p1V1 = ν RT1 1p
c. Pentru: 3p
Q12 = ν CV (T2 − T1 ) 2p
d. Pentru: 4p
p
L23 = ν RT2 ln 2 3p
p1


Subiectul I
I.1. c 3p
2. a 3p
3. d 3p
4. a 3p
5. d 3p
II.a. Pentru: 3p
E p = E0 1p
r0
rp = 1p
5
rezultat final E p = 4,5 V și r p = 0,1 Ω 1p
b. Pentru: 4p
u = I ⋅ rp 2p
U = Ep − u 1p
rezultat final U = 4,45 V 1p
c. Pentru: 4p
U
Rs = 2p
I
R s = 2R 1p
rezultat final R = 4,45 Ω 1p
d. Pentru: 4p
E s = 5E 1p
rs = 5 r 1p
Es
Is = 1p
Rs + rs
rezultat final Is ≅ 1,97 A 1p
III.a. Pentru: 3p
W
P= 2p
∆t
b. Pentru: 4p
W = U ⋅ I ⋅ ∆t 2p
E = U +I ⋅r 1p
c. Pentru: 4p
2
U
W = ⋅ ∆t 1p
R
ρ ⋅ℓ
R= 2p
S
rezultat final ℓ = 8 m 1p
d. Pentru: 4p
U
η= 3p
E


Subiectul I
I.1. b 3p
2. a 3p
3. b 3p
4. d 3p
5. d 3p
II.a. Pentru: 3p
1 1 1
= + 2p
fsistem f A fB
rezultat final fsistem = −20 cm 1p
b. Pentru: 4p
1 1 1
= − 3p
fsistem x2 x1
rezultat final − x2 = 10 cm 1p
c. Pentru: 4p
y 2 x2
= 3p
y1 x1
rezultat final y 2 = 1 cm 1p
d. Pentru: 4p
III.a. Pentru: 3p
b. Pentru: 4p
i =0 1p
r =0 1p
Laer = Lsticlă 1p
rezultat final Laer =0,80 cm 1p
c. Pentru: 4p
sin i n
= aer 3p
sin r nsticlă
rezultat final sin r = 0,9 1p
d. Pentru: 4p
Lsticlă L
= aer 2p
cos i cos r
cos i = 1 − sin 2 i și cos r = 1 − sin 2 r 1p
rezultat final Laer ≅ 0,44 cm 1p

Proba E. d)
A. MECANICĂ Model
1. Un corp este lansat vertical în sus, de la nivelul solului. Interacţiunea cu aerul fiind neglijabilă, în timpul
urcării corpului:
a. energia cinetică scade
c. energia potențială gravitațională scade
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, relaţia de definiţie a vectorului
accelerație medie este:
∆r ∆v F d
a. amed = b. amed = c. amed = d. amed = (3p)
∆t ∆t ∆t ∆t
3. Unitatea de măsură în S.I. a raportului dintre puterea dezvoltată de motorul unei maşini şi viteza sa este:
a. J b. W c. N d. m ⋅ s −2 (3p)
4. La capătul unui resort având constanta elastică k = 25 N/m este suspendat un corp de masă m = 50 g .
La echilibru, alungirea resortului are valoarea:
a. 5 cm b. 2 cm c. 0,5 cm d. 0,2 cm (3p)
5. Un corp se deplasează rectiliniu conform legii de mișcare reprezentate în graficul din

figura alăturată. Viteza corpului pe durata celor 5 secunde ale mișcării are valoarea:
m m m m
a. 0,4 b. 0,8 c. 1,2 d. 6
s s s s
(3p)
În sistemul din figura alăturată, masa corpului A are valoarea mA = 2 kg , iar masa corpului B este
mB = 2,5 kg . Unghiul format de suprafața planului înclinat cu orizontala este α = 30° , firul este inextensibil,
de masă neglijabilă, iar scripetele este ideal. Coeficientul de frecare la alunecare dintre corpul A și suprafața
planului orizontal este µ A , iar cel dintre corpul B și suprafața planului
 1 
înclinat este µB = 0,29  ≅  . Sistemul este lăsat liber. În aceste
 2 3
condiții valoarea tensiunii în fir este T = 5 N .
a. Reprezentaţi toate forţele care acţionează asupra corpului B.
b. Calculaţi valoarea forței de apăsare normală a corpului B asupra suprafeței planului.
c. Determinați valoarea accelerație sistemului de corpuri
d. Calculați valoarea µ A a coeficientului de frecare dintre corpul A și suprafața planului orizontal.
Un corp de masă m = 200 g , considerat punctiform, este lăsat liber să alunece, fără frecări, de-a lungul unei
suprafețe curbate, după care corpul își continuă mișcarea, cu frecare, pe o suprafață orizontală, până la
oprire. Coeficientul de frecare la alunecare dintre corp și suprafața orizontală este µ = 0,2 . Corpul a fost
lăsat liber de la înălțimea h = 0,8 m față de nivelul suprafeței orizontale.
Determinaţi:
a. lucrul mecanic efectuat de greutate din momentul în care corpul a fost
lăsat liber până în momentul în care acesta se oprește;
b. valoarea vitezei corpului în momentul în care acesta, trecând prin punctul
A, intră pe suprafața orizontală;
c. valoarea vitezei corpului într-un punct B aflat la distanța d = 3 m de punctul A pe suprafața orizontală;
d. distanța parcursă de corp, pe suprafața orizontală, până la oprire.

Proba E. d)
−1
Se consideră: numărul lui Avogadro NA = 6,02 ⋅ 10 mol , constanta gazelor ideale R = 8,31 J ⋅ mol-1 ⋅ K −1 .
23
1.Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a mărimii
Q
descrise prin raportul este:
∆T
kg kg J J
a. b. c. d. (3p)
K mol K mol
2. Volumul unei cantităţi date de gaz ideal este micșorat de trei ori printr-un proces descris de legea p = aV
(a este o constantă pozitivă). Raportul dintre presiunea atinsă de gaz în starea finală și presiunea în starea
inițială este:
1 1
a. b. c. 3 d. 9 (3p)
9 3
3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, expresia principiului I al
a. ∆Q = ∆U + L b. Q = U + ∆L c. U = Q − L d. ∆U = Q − L (3p)
4. Motorul unui autoturism funcționează după un ciclu Otto. Substanța de lucru efectuează lucru mecanic
asupra pistonului în timpul:
a. evacuării b. detentei c. compresiei d. admisiei (3p)
5. Trei cantităţi egale din acelaşi gaz ideal efectuează transformări izoterme la
temperaturi diferite. În graficul din figura alăturată sunt reprezentate, în coordonate
p − V , aceste transformări. Relația corectă dintre temperaturi este:
a. T1 > T2 > T3
b. T1 < T2 < T3
c. T1 > T2 < T3
d. T1 > T3 > T2 (3p)
Un cilindru cu piston, așezat orizontal, conține o cantitate ν 1 = 2 mol de azot ( µ1 = 28 g/mol) , la temperatura
t1 = 7 C și la presiunea p1 = 105 Pa , egală cu cea atmosferică. Inițial pistonul este blocat. Considerând
azotul ca fiind gaz ideal, determinați:
a. masa azotului aflat în cilindru;
b. volumul ocupat de azot în starea inițială;
c. valoarea temperaturii T2 până la care trebuie încălzit azotul astfel încât presiunea lui să se dubleze.
d. volumul ocupat de azot în starea de echilibru atinsă după deblocarea pistonului, temperatura azotului fiind
menținută valoarea T2 . Se consideră că pistonul se poate deplasa liber, fără frecări.
O cantitate constantă de gaz ideal (CV = 1,5R ) se află iniţial în starea 1 în care presiunea este p1 = 105 Pa ,
iar volumul ocupat de gaz este V1 = 20 L . Gazul este încălzit, la volum constant, până în starea 2 în care
p2 = 3 p1 . În continuare gazul este destins la temperatură constantă până la presiunea p3 = p1 . Se cunoaște
ln3 = 1,1
a. Reprezentați grafic, în coordonate p − V , procesul 1 → 2 → 3 .
b. Calculați energia internă a gazului în starea 2.
c. Determinaţi căldura primită de gaz în timpul transformării 1 → 2
d. Determinaţi lucrul mecanic cedat de gaz mediului exterior în timpul transformării 2 → 3 .
Proba E. d)
1. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, rezistența electrică echivalentă a
grupării în paralel a n rezistoare identice R se poate exprima prin relaţia:
R
a. R n b. nR c. d. R (3p)
n
E2
exprimată prin raportul este:
4r
a. W b. J c. A d. V (3p)
3. Un fier de călcat cu rezistenţa electrică R = 22 Ω este conectat la reţeaua electrică, la o tensiune

constantă U = 220 V . Energia electrică consumată în timp de o jumătate de oră este:
a. 3,96 kJ b. 19,8 kJ c. 360 J d. 3960 kJ (3p)
4. În figura alăturată este reprezentată tensiunea la bornele unei baterii în funcţie de

intensitatea curentului electric care trece prin aceasta. Tensiunea electromotoare a bateriei
are valoarea:
a. 24 V
b. 16 V
c. 1,5 V
d. 0,6 V (3p)
5. În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric care conține o
baterie cu tensiunea electromotoare E şi rezistența interioară r , trei becuri
identice şi două comutatoare K1 şi K 2 .Considerând că niciunul dintre becuri nu se
arde, becul B1 va lumina în condiţiile în care:
a. k1 şi k 2 sunt deschise
b. k1 şi k 2 sunt închise
c. k1 - închis şi k 2 - deschis
d. k1 - deschis şi k 2 - închis (3p)
O baterie este formată din 5 surse identice caracterizate de valorile E 0 = 4,5 V și r0 = 0,5 Ω. Sursele,
grupate în paralel, alimentează o grupare serie formată din doi rezistori, fiecare având rezistența electrică R.
Intensitatea curentului electric prin fiecare rezistor este I = 0,5 A. Determinați:
a. tensiunea electromotoare a bateriei și rezistența interioară a bateriei;
b. tensiunea de la bornele bateriei;
c. rezistența R a unuia dintre rezistori;
d. intensitatea curentului electric ce străbate gruparea serie a celor doi rezistori dacă sursele sunt conectate
în serie.
O baterie cu tensiunea electromotoare E = 9 V alimentează un rezistor cu rezistența electrică R. Tensiunea
electrică la bornele bateriei este U = 8 V , iar energia electrică consumată de rezistor în ∆t = 1 min este
W = 0,48 kJ. Determinați:
a. puterea dezvoltată de rezistor;
b. rezistența interioară a bateriei;
c. lungimea firului din care este confecționat rezistorul, dacă secțiunea firului este S = 0,16 mm 2 și
rezistivitatea materialului din care este confecționat este ρ = 1,6 ⋅ 10 -7 Ω ⋅ m;
Proba E. d)
D. OPTICĂ Model
−34
8
1. Un obiect luminos este așezat în fața unei lentile subțiri. Imaginea formată de lentilă este reală, mai mare
decât obiectul. Convergența lentilei este:
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manuale de fizică, relația corectă pentru mărirea liniară
transversală dată de o lentilă subțire este:
f − x2 fx2 f − x2 fx2
a. β = b. β = c. β = d. β = (3p)
f f + x2 fx2 f − x2
3. Unitatea de măsură în S.I. a mărimii exprimate prin raportul c ν dintre viteza luminii în vid și frecvența
radiației este:
a. s b. m c. s −1 d. m ⋅ s −1 (3p)
4. O rază de lumină, care provine dintr-un mediu de indice de refracție n , cade, sub unghiul de incidenţă i = 45° ,
pe suprafața plană de separație dintre acest mediu și aer ( n aer ≅ 1 ). După refracție, raza de lumină se propagă
de-a lungul suprafeței de separaţie. Valoarea indicelui de refracție n este aproximativ:
a. 2 b. 1,73 c. 1,5 d. 1,41 (3p)
5. Energia cinetică maximă a electronilor extraşi prin efect fotoelectric extern depinde de frecvenţa radiaţiei
incidente conform graficului din figura alăturată. În aceste condiţii,
frecvența ν 1 a radiației incidente are valoarea:
a. 0,5 ⋅ 1015 Hz
b. 0,6 ⋅ 1015 Hz
c. 0,8 ⋅ 1015 Hz
d. 1,1 ⋅ 1015 Hz (3p)
Două lentile subțiri A și B, cu distanțele focale f A = 20 cm și fB = −10 cm, alipite, sunt centrate pe aceeași
axă optică principală. Un obiect luminos liniar cu înălțimea y1 = 2 cm se află la 20 cm în fața lentilei A,
perpendicular pe axa principală a sistemului.
a. Calculați distanța focală a sistemului de lentile alipite.
b. Calculați distanța la care se formează imaginea obiectului luminos față de sistemul optic format de
lentilele alipite.
c. Calculați înălțimea imaginii date de sistemul celor două lentile alipite.
d. Realizați un desen prin care să evidențiați construcția imaginii, pentru obiectul luminos considerat, în
situația descrisă în problemă.
Un fascicul luminos paralel intră din sticlă (nsticlă = 1,5 ) în aer (naer = 1) sub un unghi de incidență i pe
suprafața de separare, plană, dintre cele două medii optice. Lărgimea fasciculului în sticlă, măsurată în
planul de incidență, perpendicular pe direcția de propagare, este Lsticlă =0,80 cm .
a. Reprezentați fasciculul incident și fasciculul reflectat pentru un unghi de incidență i = 45°.
b. Calculați lărgimea fasciculului de lumină în aer în cazul incidenței normale.
c. Determinați sinusul unghiului sub care intră fasciculul de lumină în aer pentru un unghi de incidență
i ≅ 37° (sin i = 0,6 ) .
d. Determinați lărgimea fasciculului de lumină în aer în condițiile punctului (c). Se va considera că lărgimea
fasciculului se măsoară în planul de incidență, perpendicular pe direcția de propagare, iar 0,19 ≅ 0,44 .


Proba E.d)
Model

Subiectul I
I.1. a 3p
2. b 3p
3. c 3p
4. b 3p
5. c 3p
II.a. Pentru: 4p
reprezentarea corectă a forţelor 4p
b. Pentru: 4p
T − Ff A = m A a 2p
Ff A = µ A m Ag 1p
rezultat final T = 5 N 1p
c. Pentru: 4p
Gt − FfB − T = mB a 1p
Gt = mB g sin α 1p
Ff B = µB mB g cos α 1p
rezultat final mB = 2,5 kg 1p
d. Pentru: 3p
Fs = 2T [1 + cos (180 ° − α )]
2 2p
rezultat final Fs ≅ 2,6 N 1p
III.a. Pentru: 3p
LG = mgh 2p
b. Pentru: 4p
Eci + E pi = Ecf + E pf 1p
mv12
mgh = 2p
2
c. Pentru: 4p
∆Ec = LG + LFf + LN 1p
mv 22
∆E c = 1p
2
LFf = − µ mgd 1p
rezultat final v 2 = 2m/s 1p

d. Pentru: 4p
∆p = F ⋅ ∆t 1p
∆p = p2 − mv1 1p
F = − µmg 1p
rezultat final p2 = 0,2 N ⋅ s 1p

Subiectul I
I.1. c 3p
2. a 3p
3. d 3p
4. b 3p
5. b 3p
II.a. Pentru: 3p
p⋅µ
ρ= 2p
R ⋅T
ρ2
rezultat final = 10 1p
ρ1
b. Pentru: 4p
V + V2
V1′ = V2′ = 1 1p
2
pV1 = ν RT1 1p
pV2 = ν RT2 1p
V1′ 9
rezultat final = 1p
V1 10
c. Pentru: 4p
Ui = Uf 1p
Ui = ν Cv1T1 + ν Cv 2T2 1p
Uf = ν Cv1T + ν Cv 2T 1p
rezultat final T = 350K 1p
d. Pentru: 4p
V′ V
p′ ⋅ 1 = p ⋅ 1 3p
T T1
rezultat final p′ = 1,75 ⋅ 105 Pa 1p
III.a. Pentru: 3p
b. Pentru: 4p
L23 = ν R(T3 − T1 ) 2p
T3 = 3T1 1p
c. Pentru: 4p
Qcedat = Q12 + Q31 1p
V
Q12 = ν RT1 ln 2 1p
V1
Q31 = ν CV (T1 − T3 ) 1p
rezultat final Qcedat = −1830 J 1p
d. Pentru: 4p
Q
η = 1 − ced 1p
Q primit
Qprimit = ν Cp (T3 − T1 ) 1p
Cp = CV + R 1p
rezultat final η ≅ 13% 1p


Subiectul I
I.1. b 3p
2. d 3p
3. b 3p
4. d 3p
5. a 3p
II.a. Pentru: 4p
R23 = R2 + R3 1p
R1R 23
Re = 2p
R1 + R 23
rezultat final R e = 7,5 Ω 1p
b. Pentru: 4p
E = I (r + R e ) 3p
c. Pentru: 4p
I = I1 + I 2 1p
I1R1 = I 2R23 1p
U R2 = I 2R2 1p
rezultat final U R2 = 9 V 1p
d. Pentru: 3p
UV = E 2p
rezultat final: UV = 24 V 1p
III.a. Pentru: 3p
U2
P1 = 2p
R1
b. Pentru: 4p
Q = U ⋅ I R ⋅ ∆t 1p
P P
IR = 2 − 1 2p
U U
rezultat final Q = 1,5 kJ 1p
c. Pentru: 4p
P + P2
k= 1 2p
E ⋅ I2
P2
I2 = 1p
U
rezultat final k = 0,72 1p
d. Pentru: 4p
u = E − 2U 2p
u
r = 1p
I2


Subiectul I
I.1. b 3p
2. a 3p
3. c 3p
4. d 3p
5. d 3p
II.a. Pentru: 3p
1 1
Csistem = + 2p
f A fB
rezultat final Csistem = −5 m-1 1p
b. Pentru: 4p
1 1
Csistem = − 3p
x 2 x1
c. Pentru: 4p
y 2 x2
= 3p
y1 x1
d. Pentru: 4p
III.a. Pentru: 4p
d = x k1 + x k 2 1p
xk = k ⋅ i 1p
k1 = 2 , k 2 = 4 1p
b. Pentru: 4p
λD
i= 3p
2ℓ
rezultat final λ = 600nm 1p
c. Pentru: 4p
2,5 ⋅ i = 3 ⋅ i ′ 2p
λ ′D
i′ = 1p
2ℓ
rezultat final λ ′ = 500nm 1p
d. Pentru: 3p
e(n − 1)D
∆x = 2p
2ℓ
rezultat final ∆x = 5 ⋅ 10 −2 m 1p

Proba E. d)
A. MECANICĂ Model
1. Un corp este lansat vertical în sus, de la nivelul solului. Interacţiunea cu aerul fiind neglijabilă, în timpul
urcării corpului:
a. energia cinetică scade
c. energia potențială gravitațională scade
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, relaţia de definiţie a vectorului
∆p ∆v F d
a. amed = b. amed = c. amed = d. amed = (3p)
∆t ∆t ∆t ∆t
3. Unitatea de măsură în S.I. a raportului dintre puterea dezvoltată de motorul unei maşini şi viteza sa este:
a. J b. W c. N d. m ⋅ s −2 (3p)
4. La capătul unui resort având constanta elastică k = 25 N/m este suspendat un corp de masă m = 50 g .
La echilibru, alungirea resortului are valoarea:
a. 5 cm b. 2 cm c. 0,5 cm d. 0,2 cm (3p)
5. Un corp se deplasează rectiliniu, astfel încât viteza acestuia variază în funcție de timp
conform graficului din figura alăturată. Distanța parcursă de corp pe durata celor
5 secunde ale mișcării are valoarea:
a. 15m b. 20m c. 25m d. 30m
(3p)
În sistemul din figura alăturată, masa corpului A are valoarea mA = 2 kg . Unghiul format de suprafața
planului înclinat cu orizontala este α = 30° , firul este inextensibil, de masă neglijabilă, iar scripetele este
ideal. Coeficientul de frecare la alunecare dintre corpul A și suprafața planului orizontal este µ A = 0,2 , iar cel
 1 
dintre corpul B și suprafața planului înclinat este µB = 0,29  ≅  .
 2 3
Sistemul lăsat liber se deplasează cu accelerația a = 0,5 m/s2 .
a. Reprezentaţi toate forţele care acţionează asupra corpului B.
b. Calculaţi valoarea tensiunii din firul de legătură.
c. Determinaţi valoarea masei corpului B.
d. Determinați valoarea forței de reacţiune din axul scripetelui.

Un corp de masă m = 200 g , considerat punctiform, este lăsat liber să alunece, fără frecări, de-a lungul unei
suprafețe curbate, după care corpul își continuă mișcarea, cu frecare, pe o suprafață orizontală, până la
oprire. Coeficientul de frecare la alunecare dintre corp și suprafața orizontală este µ = 0,2 . Corpul a fost
lăsat liber de la înălțimea h = 0,8 m față de nivelul suprafeței orizontale.
Determinaţi:
a. lucrul mecanic efectuat de greutate din momentul în care corpul a fost
lăsat liber până în momentul în care acesta se oprește;
b. valoarea vitezei corpului în momentul în care acesta, trecând prin punctul
A, intră pe suprafața orizontală;
c. valoarea vitezei corpului într-un punct B aflat la distanța d = 3 m de punctul A pe suprafața orizontală;
d. valoarea impulsului mecanic al corpului la t = 1,5 s după intrarea pe suprafața orizontală.

Proba E. d)
−1
23
1.Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a mărimii
descrise prin raportul Q / ∆T este:
a. J b. kg/mol c. J/K d. J/mol (3p)
2. Volumul unei cantităţi date de gaz ideal este micșorat de trei ori printr-un proces descris de legea p = aV
(a este o constantă pozitivă). Raportul dintre temperatura atinsă de gaz în starea finală și temperatura în
starea inițială este:
a. 1/ 9 b. 1/ 3 c. 3 d. 9 (3p)
3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, expresia randamentului unui motor
termic care ar funcţiona după un ciclu Carnot este:
Qced Q T T
a. η = b. η = 1 − ced c. η = rece d. η = 1 − rece (3p)
Q primit Q primit Tcald Tcald
4. O cantitate ν de gaz ideal se află la temperatura T . Expresia energiei interne a gazului este:
a. U = ν RT b. U = νCV T c. U = ν (Cp + R )T d. U = νC pT (3p)
5. Trei cantităţi egale din acelaşi gaz ideal efectuează transformări izoterme la
temperaturi diferite. În graficul din figura alăturată sunt reprezentate, în coordonate
p − V , aceste transformări. Relația corectă dintre temperaturi este:
a. T1 > T2 > T3
b. T1 < T2 < T3
c. T1 > T2 < T3
d. T1 > T3 > T2 (3p)
Un recipient cu pereţi rigizi, izolat adiabatic de exterior, este împărţit în două compartimente de volume V1 şi
V2 printr-un piston mobil, termoconductor, care se poate deplasa fără frecare, ca în figura alăturată. În cele
două compartimente se află cantităţi egale din două gaze considerate ideale. În compartimentul 1 se află
( ) ( )
heliu µ1 = 4 g/mol, Cv1 = 1,5 R , iar în compartimentul 2 se află oxigen µ2 = 32g/mol, Cv 2 = 2,5 R . Iniţial heliul
se află la temperatura t1 = 127°C şi presiunea p = 1,8 ⋅ 105 Pa , iar oxigenul la temperatura t 2 = 47°C şi
presiunea p = 1,8 ⋅ 105 Pa . Determinaţi:
a. raportul dintre densitatea oxigenului şi cea a heliului în starea iniţială;
b. raportul dintre volumul V1′ ocupat de heliu în starea finală (după ce gazele
ajung la echilibru termic şi pistonul este în echilibru mecanic) şi volumul ocupat
de heliu în starea iniţială;
c. temperatura de echilibru la care ajung gazele;
d. presiunea finală a oxigenului.
O cantitate ν = 0,12 ( ≅ 1/ 8,31) mol de gaz ideal biatomic (CV = 2,5 R ) efectuează
transformarea ciclică 1 − 2 − 3 − 1 reprezentată grafic în coordonate V − T în figura
alăturată. Temperatura gazului în starea iniţială este T1 = 300 K , iar volumul ocupat de gaz
în starea 1 este de trei ori mai mare faţă de volumul ocupat de gaz în starea 2. Se cunoaşte
ln 3 ≅ 1,1 .
a. Reprezentaţi grafic procesul ciclic în coordonate p − V .
b. Calculaţi lucrul mecanic efectuat de gaz în transformarea 2 − 3 .
c. Determinaţi căldura cedată de gaz mediului exterior în decursul unui ciclu.
d. Calculaţi randamentul unui motor termic care ar funcționa după transformarea ciclică descrisă.
Proba E. d)
1. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură a produsului I ⋅ U
este aceeași cu cea a mărimii descrise prin:
W U2
a. U 2 ⋅ R ⋅ ∆t b. el c. P ⋅ ∆t d. (3p)
∆t R ⋅ ∆t
2. La bornele unei surse de tensiune cu rezistenţa interioară r şi tensiune electromotoare E se conectează
un consumator cu rezistenţa electrică R = 3r . Randamentul circuitului este egal cu:
a. η = 25% b. η = 33% c. η = 50% d. η = 75% (3p)
3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, relația care exprimă dependenţa de
temperatură a rezistivității electrice a unui conductor metalic este:
a. ρ = ρ0 α t b. ρ = ρ0 (1 + α t ) c. ρ = ρ0 + α t d. ρ = ρ0 (1 − α t ) (3p)
4. Un conductor este parcurs de un curent electric cu intensitatea I = 20 mA . Sarcina electrică totală
transportată prin secţiunea transversală a conductorului în ∆t = 5min este:
a. 100 C b. 72 C c. 12 C d. 6 C (3p)
intensitatea curentului electric care trece prin aceasta. Tensiunea electromotoare a
bateriei are valoarea:
a. 24 V b. 16 V c. 1,5 V d. 0,6 V
(3p)

Trei rezistoare, având rezistențele electrice R1 = 10 Ω , R2 = 12 Ω și R3 = 18 Ω
sunt conectate la bornele unei surse de tensiune având E = 24 V și r = 0,5 Ω , ca
în schema din figura alăturată. Instrumentele de măsură conectate în circuit sunt
considerate ideale ( RA = 0 Ω, RV → ∞ ) .
a. Calculaţi valoarea rezistenței electrice echivalente a circuitului exterior sursei.
b. Determinaţi valoarea intensităţii curentului electric indicat de ampermetru;
c. Calculaţi valoarea tensiunii electrice indicate de voltmetru.
d. Se conectează voltmetrul în locul ampermetrului. Precizați noua valoare a
tensiunii indicate de voltmetru.

În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Cele două becuri au valorile nominale
P1 = 20 W şi U = 10 V , respectiv P2 = 25 W şi U = 10 V . Tensiunea electromotoare a bateriei este
E = 25 V , iar rezistenţa interioară este necunoscută. Se constată că ambele becuri funcționează la
parametrii nominali. Determinați:
a. valoarea rezistenței becului 1 în regim nominal de funcționare;
b. căldura degajată în rezistorul R în intervalul de timp ∆t = 5 min ;
c. raportul dintre energia consumată împreună de cele două becuri şi energia totală
dezvoltată de baterie în acelaşi interval de timp;
d. rezistenţa interioară a bateriei.

Proba E. d)
D. OPTICĂ Model
−34
8
1. Un obiect luminos este așezat în fața unei lentile subțiri. Imaginea formată de lentilă este reală, mai mare
decât obiectul. Convergența lentilei este:
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manuale de fizică, relația corectă pentru mărirea liniară
transversală dată de o lentilă subțire este:
f − x2 fx2 x2 f − x2
a. β = b. β = c. β = d. β = (3p)
f f + x2 f − x2 fx2
3. Unitatea de măsură în S.I. a mărimii exprimate prin raportul c ν dintre viteza luminii în vid și frecvența
radiației este:
a. s b. s −1 c. m d. m ⋅ s −1 (3p)
4. O rază de lumină, care provine dintr-un mediu de indice de refracție n , cade, sub unghiul de incidenţă i = 45° ,
pe suprafața plană de separație dintre acest mediu și aer ( n aer ≅ 1 ). După refracție, raza de lumină se propagă
de-a lungul suprafeței de separaţie. Valoarea indicelui de refracție n este aproximativ:
a. 2 b. 1,73 c. 1,5 d. 1,41 (3p)
5. Energia cinetică maximă a electronilor extraşi prin efect fotoelectric extern depinde de frecvenţa radiaţiei
incidente conform graficului din figura alăturată. În aceste condiţii,
frecvența ν 1 a radiației incidente are valoarea:
a. 0,5 ⋅ 1015 Hz
b. 0,6 ⋅ 1015 Hz
c. 0,8 ⋅ 1015 Hz
d. 1,1 ⋅ 1015 Hz (3p)
Două lentile subțiri A și B, cu distanțele focale f A = 20 cm și fB = −0,5f A , alipite, sunt centrate pe aceeași axă
optică principală. Un obiect luminos liniar cu înălțimea y1 = 2 cm se află la 20 cm în fața lentilei A,
perpendicular pe axa optică principală a sistemului.
a. Calculați convergența sistemului de lentile alipite.
b. Calculați distanța la care se formează imaginea obiectului luminos față de sistemul optic format de
lentilele alipite.
c. Calculați înălțimea imaginii date de sistemul celor două lentile alipite.
d. Realizați un desen prin care să evidențiați construcția imaginii, pentru obiectul luminos considerat, în
situația descrisă în problemă.
O sursă de lumină monocromatică şi coerentă S1 este aşezată pe axa de simetrie a unui dispozitiv Young.
Figura de interferenţă se observă pe un ecran aşezat paralel cu planul fantelor, la distanţa D = 3 m de
acesta. Distanţa dintre cele două fante este 2ℓ = 1,2 mm . Distanța dintre maximul de ordinul doi aflat de o
parte a franjei centrale și maximul de ordinul patru aflat de cealaltă parte a franjei centrale este d = 9 mm .
a. Calculaţi valoarea interfranjei.
b. Determinați lungimea de undă a radiației luminoase utilizate.
c. Sursa de lumină S1 este înlocuită cu altă sursă de lumină monocromatică, S 2 . Se observă că maximul de
ordinul trei obținut folosind sursa S 2 se formează exact în același loc în care se forma, utilizând sursa S1, a
treia franjă întunecoasă. Determinați lungimea de undă a radiației emise de sursa S2.
d. Determinaţi deplasarea figurii de interferenţă dacă una dintre fante se acoperă cu o lamă cu feţe plane şi
paralele, cu grosimea e = 0,04 mm , confecționată din sticlă cu indicele de refracţie n = 1,5 .

Ministerul Educației și Cercetării
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
Proba E.d)
Fizică
Varianta 6
Subiectul I
I.1. c 3p
2. a 3p
3. d 3p
4. b 3p
5. b 3p
Subiectul al II-lea
II.a. Pentru: 4p
d
∆t = 3p
v
rezultat final ∆t = 1s 1p
b. Pentru: 4p
Reprezentare corectă a forţelor ce acţionează asupra lui m1 4p
c. Pentru: 3p
T − m2 g = 0 2p
d. Pentru: 4p
F − Ff − T = 0 1p
Ff1 = µ N 1p
N = m1g 1p
Subiectul al III-lea
III.a. Pentru: 4p
F = Ff 1p
Ff = µ1mg 2p
b. Pentru: 3p
P = F ⋅v 2p
c. Pentru: 4p
LG = −mgh 2p
h = d sin α 1p
rezultat final LG = −800 J 1p
d. Pentru: 4p
∆Ec = Ltot 1p
Ltot = LG − µ2 mgd cos α 1p
2
mv
∆E c = − 1p
2
rezultat final µ2 = 0,025 1p


Subiectul I
I.1. c 3p
2. b 3p
3. d 3p
4. a 3p
5. d 3p
II.a Pentru: 4p
pV = ν RT 2p
V = SL 1p
rezultat final ν = 3mol 1p
b. Pentru: 3p
N = ν NA 2p
rezultat final N = 18,06 ⋅ 1023 molecule 1p
c. Pentru: 4p
m
ρ= 1p
V
pµ
ρ= 2p
RT
rezultat final ρ = 2 kg/m3 1p
d. Pentru: 4p
p pmax
= 3p
T T′
rezultat final T ' = 700K 1p
III.a. Pentru: 3p
b. Pentru: 4p
L = L12 + L23 1p
L12 = 0 1p
p1
L23 = ( 3V1 − V1 ) 1p
2
rezultat final L = 1kJ 1p
c. Pentru: 4p
∆U12 = ν CV (T2 − T1 ) 1p
ν RT1 = p1V1 1p
T1
T2 = 1p
2
rezultat final ∆U12 = −1,5kJ 1p
d. Pentru: 4p
Q = ∆U12 + ν Cp (T3 − T2 ) 1p
Cp = CV + R 1p
T3 = 1,5T1 1p
rezultat final Q = 2,5kJ 1p


Subiectul I
I.1. d 3p
2. c 3p
3. a 3p
4. c 3p
5. b 3p
II.a. Pentru: 4p
R2 R3
R23 = 2p
R2 + R3
Re = R1 + R23 1p
b. Pentru: 3p
E
I= 2p
Re + r
c. Pentru: 4p
E = I ( R1 + r ) + I2 R2 3p
d. Pentru: 4p
U = E − Ir 3p
III.a. Pentru: 3p
Pn = UnI 2p
rezultat final Un = 50 V 1p
b. Pentru: 4p
P
Rb = 2n 1p
I
E = I ( Rb + R + r ) 2p
c. Pentru: 4p
Wext = Pn ⋅ ∆t + R ⋅ I 2 ⋅ ∆t 3p
rezultat final Wext = 84kJ 1p
d. Pentru: 4p
Rext
η= 2p
Rext + r
Rext = Rb + R 1p

Subiectul I
I.1. a 3p
2. b 3p
3. d 3p
4. c 3p
5. a 3p
Subiectul al II-lea
II.a. Pentru: 4p
1
C= 3p
f
rezultat final C = 5 m -1 1p
b. Pentru: 4p
c. Pentru: 4p
1 1 1
− = 3p
x 2 x1 f
rezultat final x2 = 60 cm 1p
d. Pentru: 3p
y
β = 2 1p
y1
x2
β = 1p
x1
rezultat final − y 2 = 4 cm 1p
III.a. Pentru: 4p
c
n= 3p
v
rezultat final v ≅ 2,1 ⋅ 10 8 m/s 1p
b. Pentru: 3p
desen realizat corect 3p
c. Pentru: 4p
α =i +i ' 1p
i =i ' 1p
α = 2i 1p
rezultat final α = 90° 1p
d. Pentru: 4p
sin i = n sin r 3p

Proba E. d)
Fizică
1. Un autoturism se deplasează cu viteză constantă pe o şosea rectilinie. Viteza autoturismului este un
vector orientat:
a. în sensul greutății autoturismului
b. în sens contrar greutății autoturismului
c. în sensul deplasării autoturismului
d. în sens contrar deplasării autoturismului. (3p)
2. Simbolurile fiind cele utilizate în manualele de fizică, expresia legii lui Hooke este dată de relaţia:
1 Fℓ 0 ES 0 ES 0 ∆ℓ ℓ
a. ∆ℓ = b. ∆ℓ = c. k = d. k = 0 (3p)
E S0 Fℓ 0 ℓ0 ES 0
3. Unitatea de măsură a puterii mecanice este:
a. J ⋅ s b. J c. W ⋅ s d. W (3p)
4. Un corp având masa m = 2 kg este ridicat cu viteză constantă prin intermediul unui fir ideal. Tensiunea
din fir are valoarea:
a. 10 N b. 20 N c. 30 N d. 40 N (3p)
5. Asupra unui corp având masa m = 10 kg , aflat iniţial în repaus, acţionează o

forţă rezultantă a cărei dependenţă de timp este redată în graficul din figura
alăturată. Accelerația corpului la momentul t = 4 s are valoarea:
a. 0,5 m/s 2 b. 5 m/s 2 c. 25 m/s 2 d. 50 m/s 2 (3p)

Sistemul de corpuri din figură se deplasează în sensul de acţiune al forţei constante F , cu viteza constantă
v = 1,5 m/s . Cele două corpuri au masele m1 = m 2 = 2 kg şi sunt legate prin intermediul unui fir inextensibil și
de masă neglijabilă, trecut peste un scripete fără frecări și lipsit de inerție. Coeficientul de frecare la
alunecare dintre corpul de masă m1 şi suprafaţa orizontală este µ = 0,2 . Firul este suficient de lung pentru
ca, în timpul mișcării, corpul de masă m 2 să nu atingă scripetele.
a. Determinaţi intervalul de timp necesar corpului de masă m1 pentru a parcurge
distanţa d = 1,5 m .
b. Reprezentați, pe foaia de examen, forţele care acţionează asupra corpului de
masă m1 .
c. Calculaţi valoarea tensiunii din firul de legătură.
d. Determinaţi valoarea forței F .
O sanie are masa m = 20kg . Sub acțiunea unei forțe de tracțiune orizontale, sania se deplasează cu viteza
constantă v = 10m/s pe porțiunea orizontală de drum AB, ca în figura alăturată. Începând din punctul B, când
sania intră pe trambulina de forma unui plan înclinat cu unghiul α ( sin α = 0,1; cos α ≅ 1) , acțiunea forței de
tracțiune încetează, dar sania își continuă deplasarea. Lungimea trambulinei
este BC = d = 40m. Coeficientul de frecare la alunecarea saniei pe suprafața
orizontală este µ1 = 0,05. Trecerea pe planul înclinat se face lin, fără
modificarea modulului vitezei. Calculați:
a. valoarea forței de tracțiune pe porțiunea orizontală de drum AB;
b. puterea dezvoltată pentru tractarea saniei pe porțiunea orizontală de drum AB;
c. lucrul mecanic efectuat de greutatea saniei la urcarea acesteia pe trambulină, până în punctul C;
d. valoarea coeficientului de frecare la alunecare dintre sanie și trambulină, știind că sania se oprește în
punctul C.

Proba E. d)
Fizică
J
mol ⋅ K
parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relaţia: p ⋅V = νRT .
1. În procesul de răcire la volum constant a unei cantități de gaz ideal:
b. densitatea gazului scade
d. lucrul mecanic schimbat de gaz cu exteriorul este pozitiv. (3p)
2. Relația dintre căldura molară la presiune constantă Cp și căldura molară la volum constant CV a unui gaz
ideal având masa molară µ este:
R R
a. CV = Cp + R b. Cp − CV = R c. C p = Cv + d. Cv = C p + (3p)
µ µ
Q
fizice exprimate prin raportul este:
m ⋅ ∆T
J J J
a. b. c. J d. (3p)
kg mol ⋅ K kg ⋅ K
4. O cantitate constantă de gaz ideal care se destinde la temperatură constantă efectuează un lucru
mecanic L = 500kJ . Căldura schimbată de gaz cu mediul exterior în acest proces este:
a. 500kJ b. 300kJ c. 0 d. −500kJ (3p)
5. O cantitate constantă de gaz ideal efectuează patru procese termodinamice,
reprezentate în coordonate p–T în graficul din figura alăturată. Procesul care reprezintă
o răcire la presiune constantă este:
a. A → 1
b. A → 2
c. A → 3
d. A → 4 (3p)
O butelie de formă cilindrică, cu lungimea L = 1,2m și aria secțiunii transversale S = 350 cm2 , conține o
cantitate de azot (µ N2 )
= 28 g/mol , considerat gaz ideal. Butelia este prevăzută cu o supapă care se
deschide numai când presiunea gazului din butelie atinge valoarea pmax = 415,5kPa . Inițial, gazul se află la
temperatura t = 7 o C și la presiunea p = 166,2kPa . Calculați:
a. cantitatea de gaz din butelie;
b. numărul de molecule de azot din butelie;
c. densitatea azotului din butelie;
d. temperatura minimă până la care trebuie încălzit gazul pentru ca supapa să se deschidă.
O cantitate constantă de gaz ideal poliatomic (CV = 3R ) parcurge procesul 1 − 2 − 3 , reprezentat în
coordonate p − V în figura alăturată. În starea inițială (1), presiunea gazului
este p1 = 2 ⋅ 105 Pa , iar volumul ocupat de gaz este V1 = 5 dm3 .
a. Reprezentați grafic succesiunea de transformări 1-2-3 în coordonate V − T .
b. Calculați lucrul mecanic total schimbat de gaz cu mediul exterior în procesul
1− 2 − 3 .
c. Calculați variația energiei interne a gazului în transformarea 1-2.
d. Calculați căldura totală schimbată de gaz cu mediul exterior în procesul
1− 2 − 3 .
Proba E. d)
Fizică
1. În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Bateria are rezistența
interioară r nenulă. Indicația voltmetrului ideal ( RV → ∞ ) este egală cu tensiunea
electromotoare E a bateriei dacă:
a. circuitul exterior are rezistenţa R = r
b. circuitul exterior are rezistenţa R = 2r
c. întrerupătorul k este închis
d. întrerupătorul k este deschis (3p)
2. Un consumator cu rezistenţa electrică R este conectat la bornele unei baterii formate prin legarea serie a
trei generatoare identice, având fiecare tensiunea electromotoare E și rezistența interioară r. Intensitatea
curentului electric prin consumator este:
E E 3E 3E
a. b. c. d. (3p)
3R + r 9R + r R + 3r 3R + r
3. Unitatea de măsură în S.I. a sarcinii electrice este:

a. C b. V c. J d. A (3p)
4. Un fir metalic conductor cu secţiunea S = 0,4 mm2 şi rezistenţa electrică R = 3,2 Ω este înfăşurat pe un
cilindru izolator. Lungimea totală a firului este L = 4 m . Rezistivitatea electrică a materialului din care este
confecţionat firul este egală cu:
a. 4,8 ⋅ 10 −7 Ω ⋅ m b. 3,6 ⋅ 10 −7 Ω ⋅ m c. 3,2 ⋅ 10 −7 Ω ⋅ m d. 2,7 ⋅ 10 −7 Ω ⋅ m (3p)
5. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependenţa tensiunii de la bornele

unui consumator de intensitatea curentului electric ce trece prin el. Rezistența electrică a
consumatorului are valoarea:
a. 0,66 Ω
b. 1,5 Ω
c. 6 Ω
d. 24 Ω (3p)
În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Generatorul are tensiunea electromotoare
E = 60 V și rezistența interioară r = 6 Ω . Rezistoarele au rezistențele electrice R1 = 24 Ω , R2 = 30 Ω și
R3 = 60 Ω , ampermetrul este ideal ( RA ≅ 0 Ω ) , iar conductoarele de legătură au rezistența electrică
neglijabilă.
a. Calculați rezistența echivalentă a grupării celor trei rezistoare.
b. Calculați intensitatea curentului electric indicată de ampermetru.
c. Calculaţi intensitatea curentului electric ce străbate rezistorul R2 .
d. Calculați tensiunea indicată de un voltmetru ideal ( RV → ∞ ) conectat la
bornele generatorului.
Un bec cu puterea nominală Pn = 100 W este conectat în serie cu un rezistor cu rezistența electrică
R = 10 Ω , iar gruparea este conectată la bornele unui generator electric cu rezistența interioară r = 5 Ω .
Intensitatea curentului electric ce străbate generatorul are valoarea I = 2 A , iar becul funcţionează la
parametrii nominali. Calculați:
a. tensiunea de la bornele becului;
b. tensiunea electromotoare a generatorului;
c. energia electrică consumată de circuitul exterior generatorului în intervalul de timp ∆t = 10minute ;

Proba E. d)
Fizică
−34
8
1. O radiație incidentă pe suprafața unui catod produce efect fotoelectric extern. Creșterea numărului de
fotoni incidenți în unitatea de timp pe suprafața catodului, cu menținerea constantă a frecvenței, conduce la:
a. creşterea numărului de electroni extraşi din catod în unitatea de timp
b. scăderea numărului de electroni extraşi din catod în unitatea de timp
c. creşterea energiei cinetice a electronilor extraşi din catod
d. scăderea energiei cinetice a electronilor extraşi din catod (3p)
2. Un sistem optic centrat este alcătuit din două lentile subţiri alipite având convergențele C1 și respectiv C 2 .
Convergenţa sistemului optic este dată de relaţia:
C ⋅C C ⋅C
a. C = C1 − C2 b. C = C1 + C2 c. C = 1 2 d. C = 1 2 (3p)
C1 + C2 C1 − C2
3. Unitatea de măsură, în S.I., a energiei unui foton este:
a. m b. Hz c. W d. J (3p)
4. Un sistem optic este format din două lentile convergente identice, având fiecare distanţa focală f şi
centrate pe aceeași axă optică principală. Un fascicul paralel care intră în sistemul optic, rămâne tot paralel
la ieșirea din sistem. Distanţa d dintre aceste lentile este dată de relaţia:
a. d = 0 b. d = f c. d = 2f d. d = 4f (3p)
5. Graficul din figura alăturată redă dependenţa energiei cinetice a

electronilor extraşi prin efect fotoelectric extern de frecvenţa radiaţiei
electromagnetice incidente pe suprafaţa unui metal. Frecvenţa de prag a
efectului fotoelectric extern pentru acest metal are valoarea:
a. 0,5 ⋅ 1015 Hz
b. 0,75 ⋅ 1015 Hz
c. 1,0 ⋅ 1015 Hz
d. 1,5 ⋅ 1015 Hz (3p)

O lentilă convergentă, considerată subţire, are distanţa focală f = 20 cm . Un obiect luminos liniar cu
înălţimea y 1 = 2 cm este plasat în faţa acestei lentile, perpendicular pe axa optică principală. Distanţa de la
obiect la lentilă este de 30 cm .
b. Realizaţi un desen în care să evidențiați construcția imaginii obiectului prin lentilă.
c. Determinaţi distanţa de la lentilă la imagine.
d. Determinaţi înălţimea imaginii.

O rază de lumină este incidentă, sub unghiul de incidenţă i = 45 , pe suprafaţa liberă a lichidului dintr-un
vas. În punctul de incidență are loc atât fenomenul de reflexie, cât şi cel de refracţie. Raza refractată ajunge
într-un punct A, aflat pe fundul vasului. Indicele de refracţie al lichidului din vas este n = 2 . Se consideră
indicele de refracţie al aerului n0 = 1 .
a. Determinaţi valoarea vitezei de propagare a luminii în lichid.
b. Realizaţi un desen în care să ilustraţi mersul razelor de lumină prin aer şi prin lichid, până la punctul A.
c. Calculaţi unghiul format de raza incidentă cu raza reflectată pe suprafaţa lichidului.
d. Calculaţi unghiul de refracţie al razei de lumină.


Proba E. d)
Fizică
Varianta 6
Subiectul I

I.1. b 3p
2. d 3p
3. c 3p
4. a 3p
5. c 3p
Subiectul al II-lea
II.a. Pentru: 3p
N1 = Mg 2p
rezultat final N1 = 60 N 1p
b. Pentru: 4p
Fe = Ff 1 1p
Fe = k ∆ℓ 1p
Ff 1 = µ N1 1p
rezultat final ∆ℓ = 2 cm 1p
c. Pentru: 4p
F − Ff 2 − Fe = 0 1p
Ff 2 = µ N 2 1p
N2 = m g 1p
d. Pentru: 4p
a = −µ g 1p
∆v
a= 1p
∆t
∆v = −v 1p

III.a. Pentru: 4p
F = Ff 1p
Ff = µ1mg 2p
b. Pentru: 3p
P = F ⋅v 2p
c. Pentru: 4p
LG = −mgh 2p
h = d sin α 1p
rezultat final LG = −800 J 1p
d. Pentru: 4p
∆Ec = Ltot 1p
Ltot = LG − µ2 mgd cos α 1p
2
mv
∆E c = − 1p
2
rezultat final µ2 = 0,025 1p

Subiectul I
I.1. c 3p
2. c 3p
3. b 3p
4. a 3p
5. d 3p
II.a. Pentru: 4p
pSL1 = ν 1RT 1p
pS ( L − L1 ) = ν 2RT 2p
ν1 2
rezultat final = ≅ 0,67 1p
ν2 3
b. Pentru: 4p
pS ( L − L1 )
N2 = ⋅ NA 3p
RT
rezultat final N2 ≅ 1,0 ⋅ 1023 molecule 1p
c. Pentru: 4p
p1′ = p2′ = p ′ 1p
p ' SL 2 = ν 1R (T + ∆T ) 1p
p ' SL 2 = ν 2R (T − ∆T ) 1p
rezultat final ∆T = 60 K 1p
d. Pentru: 3p
U1 = ν 1CV (T + ∆T ) 1p
U2 = ν 2CV (T − ∆T ) 1p
U1
rezultat final =1 1p
U2
III.a. Pentru: 4p
∆U14 = ν CV (T4 − T1 ) 1p
T4 = 9T1 1p
p1V1 = ν RT1 1p
rezultat final ∆U14 = 12 kJ 1p
b. Pentru: 4p
Qcedat = Q23 1p
V1
Q23 = ν RT2 ln 1p
3V1
T2 = 3T1 1p
rezultat final Q23 = −1,65 kJ 1p
c. Pentru: 4p
Ltotal = L12 + L23 + L34 1p
L12 + L34 = ν R (T2 − T1 ) + ν R (T4 − T2 ) 1p
L23 = Q23 1p
rezultat final Ltotal = 2,35 kJ 1p
d. Pentru: 3p

Subiectul I

I.1. c 3p
2. a 3p
3. d 3p
4. d 3p
5. c 3p
II.a. Pentru: 4p
R2 R3
R23 = 2p
R 2 + R3
Re = R1 + R23 1p
b. Pentru: 4p
E e = E1 + E 2 1p
r1
re = + r2 1p
2
Ee
I= 1p
Re + re
rezultat final r2 = 3 Ω 1p
c. Pentru: 3p
UMN = I ⋅ R1 2p
rezultat final UMN = 25 V 1p
d. Pentru: 4p
I ⋅ R23 = I2 ⋅ R2 3p
rezultat final I2 ≅ 0,67 A 1p
III.a. Pentru: 3p
P2 = R2I22 2p
rezultat final P2 = 8,75 W 1p
b. Pentru: 4p
Ptot 2 = E2 ⋅ I2 3p
rezultat final Ptot 2 = 18 W 1p
c. Pentru: 4p
E2 − E1 = I1 ( R1 + r1 ) + I2 ( R2 + r2 ) 2p
W1 = R1I12 ∆t 1p
rezultat final W1 = 432 J 1p
d. Pentru: 4p
I2 = I1 + I3 1p
E2 = I2 ( R2 + r2 ) + I3 R3 2p

Subiectul I
I.1. a 3p
2. b 3p
3. d 3p
4. c 3p
5. a 3p
Subiectul al II-lea
II.a. Pentru: 4p
1
C= 3p
f
b. Pentru: 4p
c. Pentru: 4p
1 1 1
− = 3p
x 2 x1 f
rezultat final x 2 = 60cm 1p
d. Pentru: 3p
y
β = 2 1p
y1
x2
β = 1p
x1
rezultat final −y 2 = 4cm 1p
III.a. Pentru: 4p
λD
i= 3p
2ℓ
rezultat final i = 4 mm 1p
b. Pentru: 4p
λD
x = x max 3 = 3 3p
2ℓ
rezultat final x = 12 mm 1p
c. Pentru: 3p
δ = kλ 2p
rezultat final δ = 1⋅ 10 −6 m 1p
d. Pentru: 4p
yD
∆x = 3p
d
rezultat final ∆x = 4 cm 1p

Proba E. d)
Fizică
km
1. O viteză de 7,2 corespunde, în unități din S.I., unei valori egale cu:
h
a. 12m ⋅ s-1 b. 2m ⋅ s-1 c. 1,2m ⋅ s-1 d. 0,2m ⋅ s-1 (3p)
2. Un corp de masă m se deplasează pe o suprafaţă orizontală sub acţiunea unei forţe rezultante constante
F care formează cu direcţia deplasării unghiul α . Expresia lucrului mecanic efectuat de forţă este:
a. L = F ⋅ ∆t b. L = F ⋅ v c. L = Fd sin α d. L = Fd cos α (3p)
3. Asupra unui corp acționează o forță rezultantă constantă F , orientată pe direcția și în sensul vitezei
corpului. În aceste condiţii, se poate afirma că impulsul mecanic al corpului:
a. își modifică atât orientarea cât și modulul
b. își modifică orientarea, dar își păstrează modulul constant
c. își păstrează orientarea, dar modulul creşte
d. își păstrează orientarea, dar modulul scade. (3p)
4. Un corp coboară liber pe un plan înclinat cu unghiul α ≅ 37° față de orizontală (sin α = 0,6 ) . Coeficientul
de frecare la alunecare între corp și suprafața planului este µ = 0,5. Accelerația corpului este:
a. 2 m/s 2 b. 4 m/s 2 c. 5 m/s 2 d. 6 m/s 2 (3p)
5. Viteza unui metrou între două staţii variază în timp conform graficului din
figura alăturată. Distanța parcursă de metrou între cele două stații este:
a. 0,5 km
b. 1,0 km
c. 1,5 km
d. 2,0 km (3p)

Două lăzi având mase M = 6 kg și m = 2 kg , legate printr-un resort orizontal
de masă neglijabilă și constantă elastică k = 600 N/m , sunt tractate pe o
suprafață orizontală, ca în figura alăturată. Coeficientul de frecare la
alunecare dintre lăzi și suprafață are valoarea µ = 0,2 .
a. Determinați valoarea forței de apăsare normală a lăzii de masă M asupra suprafeței orizontale.
b. Calculați alungirea resortului în cazul în care cele două lăzi se deplasează uniform.
c. Calculați valoarea forței F pentru care cele două lăzi se deplasează cu viteză constantă.
d. Când viteza celor două lăzi este v = 2 m ⋅ s -1, lada având masa M se desprinde de resort. Calculați
intervalul de timp scurs din momentul desprinderii și până la oprirea lăzii de masă M .
O sanie are masa m = 20kg . Sub acțiunea unei forțe de tracțiune orizontale, sania se deplasează cu viteza
constantă v = 10m/s pe porțiunea orizontală de drum AB, ca în figura alăturată. Începând din punctul B, când
sania intră pe trambulina de forma unui plan înclinat cu unghiul
α ( sin α = 0,1; cos α ≅ 1) , acțiunea forței de tracțiune încetează, dar sania își
continuă deplasarea. Lungimea trambulinei este BC = d = 40m. Coeficientul
de frecare la alunecarea saniei pe suprafața orizontală este µ1 = 0,05.
Trecerea pe planul înclinat se face lin, fără modificarea modulului vitezei. Calculați:
a. valoarea forței de tracțiune pe porțiunea orizontală de drum AB;
b. puterea dezvoltată pentru tractarea saniei pe porțiunea orizontală de drum AB;
c. lucrul mecanic efectuat de greutatea saniei la urcarea acesteia pe trambulină, până în punctul C;
d. valoarea coeficientului de frecare la alunecare dintre sanie și trambulină, știind că sania se oprește în
punctul C.
Proba E. d)
Fizică
Se consideră: numărul lui Avogadro N A = 6,02 ⋅ 10 mol , constanta gazelor ideale R = 8,31J ⋅ mol -1 ⋅ K −1 .
23 −1
1. În procesul de comprimare la presiune constantă a unei cantități date de gaz ideal:
b. densitatea gazului scade
d. gazul cedează lucrul mecanic mediului exterior. (3p)
2. Căldura molară la volum constant a unui gaz ideal se exprimă, în funcție de exponentul adiabatic γ (egal
cu raportul dintre căldura molară la presiune constantă şi căldura molară la volum constant), prin relația:
γR R
a. CV = b. CV = γ R − R c. CV = d. CV = γ R + R (3p)
γ −1 γ −1
fizice exprimate prin raportul ρ RT µ este:
a. N ⋅ m2 b. Pa c. J d. J/mol (3p)
4. Randamentul unui motor termic real este egal cu 40% din randamentul ciclului Carnot care ar funcționa
între temperaturile extreme t1 = 27 o C și t 2 = 427 o C . Știind că motorul termic real primește în decursul unui
ciclu căldura Q = 140kJ , lucrul mecanic efectuat de motor este:
a. 32kJ b. 45kJ c. 56kJ d. 80kJ (3p)
5. O cantitate constantă de gaz ideal evoluează între starea iniţială (A) și cea finală
(B) prin patru procese termodinamice reprezentate în coordonate p–V în graficul din
figura alăturată. Lucrul mecanic schimbat de gaz cu mediul exterior are cea mai mare
valoare în procesul:
a. A1B
b. A2B
c. A3B
d. A4B (3p)
Un cilindru orizontal, închis la ambele capete, de lungime L = 1,2m și secțiune S = 35cm2 , este împărțit în
două compartimente cu ajutorul unui piston subțire, termoizolator care se poate deplasa fără frecare. Un
( )
compartiment, de lungime L1 = 48 cm, conține azot µN2 = 28 g/mol , iar în cel de-al doilea compartiment se
află oxigen (µ O2 )
= 32 g/mol . Cele două gaze, considerate ideale, au căldura molară izocoră CV = 2,5R .
Iniţial cele două gaze se află la temperatura t = 27°C și la presiunea p = 166,2kPa .
a. Determinaţi raportul dintre cantitatea de azot şi cea de oxigen din cilindru.
b. Calculați numărul de molecule de oxigen din cilindru.
c. Se micșorează temperatura unui compartiment cu ∆T și în același timp se mărește temperatura celuilalt
compartiment cu ∆T , până când pistonul ajunge în echilibru mecanic la mijlocul cilindrului. Aflați variația
∆T a temperaturii azotului.
d. Calculaţi raportul dintre energia internă a azotului şi energia internă a oxigenului în momentul în care
pistonul se află în echilibru mecanic la mijlocul cilindrului.
O cantitate de gaz ideal poliatomic (CV = 3R ) parcurge succesiunea de
transformări 1 → 2 → 3 → 4 reprezentată în coordonate p − V în figura alăturată.
Transformarea 2 → 3 are loc la temperatură constantă. Parametrii gazului în
starea inițială sunt p1 = 105 Pa și V1 = 5L . Se cunoaște ln3 ≅ 1,1.
a. Calculaţi variaţia energiei interne a gazului între starea 1 şi starea 4.
b. Calculaţi valoarea căldurii cedate de gaz mediului exterior în procesul descris.
c. Determinaţi valoarea lucrului mecanic total schimbat de gaz cu mediul exterior.
d. Reprezentaţi grafic succesiunea de transformări în coordonate V − T .
Proba E. d)
Fizică
1. În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Bateria are rezistența interioară r
nenulă. Indicația voltmetrului ideal ( RV → ∞ ) este egală cu tensiunea electromotoare E a
bateriei dacă:
a. circuitul exterior are rezistenţa R = r
b. circuitul exterior are rezistenţa R = 2r
c. întrerupătorul k este deschis
d. întrerupătorul k este închis (3p)
2. Un consumator alcătuit din n rezistoare identice înseriate, având fiecare rezistența electrică R, este
conectat la bornele unei baterii cu tensiunea electromotoare E și rezistența interioară r. Intensitatea
curentului electric prin consumator este:
E E nE nE
a. b. 2 c. d. (3p)
nR + r n R+r R+n r2
nR + r
3. Sarcina electrică ce străbate secțiunea transversală a unui conductor variază în timp după legea
q = A + B ⋅ t . Unitatea de măsură în S.I. a mărimii B este:
a. C b. V c. J d. A (3p)
S1
4. Două fire conductoare, cu aceeași rezistență electrică, au raportul ariilor secţiunilor transversale = 3 şi
S2
L1
raportul lungimilor = 2 . Raportul rezistivităților materialelor din care sunt confecţionate cele două
L2
ρ1
rezistoare, , are valoarea:
ρ2
a. 0,67 b. 0,75 c. 1,25 d. 1,5 (3p)
5. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependenţa tensiunii măsurate la
bornele unui generator de intensitatea curentului electric prin acesta. Rezistența
interioară a generatorului este:
a. 0,8 Ω b. 1 Ω c. 1,25 Ω d. 2 Ω (3p)

În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Se cunosc tensiunile electromotoare ale
generatoarelor E1 = 20 V şi E 2 = 30 V precum și rezistența interioară r1 = 4 Ω . Rezistoarele au rezistențele
electrice R1 = 25 Ω , R2 = 30 Ω și R3 = 60 Ω . Ampermetrul, considerat
ideal (R A ≅ 0 Ω ) , indică I = 1 A . Conductoarele de legătură au rezistența
electrică nulă. Determinaţi:
a. rezistența echivalentă a grupării celor trei rezistoare;
b. rezistenţa interioară r2 ;
c. indicația unui voltmetru ideal (RV → ∞ ) conectat între bornele M și N;
d. intensitatea curentului electric ce străbate rezistorul R2 .
În circuitul electric prezentat în figura alăturată se cunosc: E1 = 13 V , r1 = 2 Ω ,
E2 = 36 V , r2 = 5 Ω , R1 = 8 Ω , R2 = 35 Ω . Ampermetrul ideal montat în circuit
(RA ≅ 0 Ω) indică curentul electric cu intensitatea I2 = 0,5 A , având sensul indicat în
figură. Calculaţi:
a. puterea consumată de rezistorul R2 ;
b. puterea totală dezvoltată de sursa având t.e.m. E2 ;
c. energia electrică consumată de rezistorul R1 în timpul ∆t = 10 min ;
d. rezistența electrică a rezistorului R3 .
Proba E. d)
Fizică
−34
8
1. O radiație incidentă pe suprafața unui catod produce efect fotoelectric extern. Creșterea numărului de
fotoni incidenți în unitatea de timp pe suprafața catodului, cu menținerea constantă a frecvenței, conduce la:
a. creşterea numărului de electroni extraşi din catod în unitatea de timp
b. scăderea numărului de electroni extraşi din catod în unitatea de timp
c. creşterea energiei cinetice a electronilor extraşi din catod
d. scăderea energiei cinetice a electronilor extraşi din catod (3p)
2. Un sistem optic centrat este alcătuit din două lentile subţiri alipite având convergențele C1 și respectiv
C 2 . Convergenţa sistemului optic este dată de relaţia:
C1 ⋅ C2 C ⋅C
a. C = C1 − C2 b. C = C1 + C2 c. C = d. C = 1 2 (3p)
C1 + C2 C1 − C2
3. Simbolurile fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a energiei unui foton este:
4. Un sistem optic afocal este format din două lentile convergente identice, având fiecare distanţa focală f şi
centrate pe aceeași axă optică principală. Distanţa d dintre aceste lentile este dată de relaţia:
a. d = 0 b. d = f c. d = 2f d. d = 4f (3p)
5. Graficul din figura alăturată redă dependenţa energiei cinetice maxime a

electronilor extraşi prin efect fotoelectric extern de frecvenţa radiaţiei
electromagnetice incidente pe suprafaţa unui metal. Lucrul mecanic de
extracție pentru acest metal are valoarea:
a. 3,3 ⋅ 10 −19 J
b. 6,6 ⋅ 10 −19 J
c. 3,3 ⋅ 10 −20 J
d. 6,6 ⋅ 10 −20 J (3p)

O lentilă convergentă, considerată subţire, are distanţa focală f = 20 cm . Un obiect luminos liniar cu
înălţimea y 1 = 2 cm este plasat în faţa acestei lentile, perpendicular pe axa optică principală. Distanţa de la
obiect la lentilă este de 30 cm .
b. Realizaţi un desen în care să evidențiați construcția imaginii obiectului prin lentilă.

În cadrul unui experiment de interferență a luminii se utilizează un dispozitiv Young plasat în aer, având
distanţa dintre fante 2ℓ = 0,25 mm şi distanţa de la planul fantelor la ecran D = 2 m . Dispozitivul este
iluminat de o sursă luminoasă care emite radiaţie monocromatică şi coerentă cu lungimea de undă
λ = 500 nm . Sursa este situată pe axa de simetrie a dispozitivului, la distanţa d = 10 cm de planul fantelor.
Calculați:
a. valoarea interfranjei observate pe ecran;
b. distanţa la care se formează maximul de ordinul k = 3 față de maximul central;
c. diferenţa de drum optic dintre undele care, prin suprapunere, formează pe ecran franja luminoasă de
ordinul k = 2 ;
d. deplasarea ∆x a figurii de interferenţă, dacă sursa de lumină se deplasează pe distanţa y = 2 mm,
perpendicular pe axa de simetrie a dispozitivului şi perpendicular pe fante.


Proba E. d)
FIZICĂ
Varianta 2
• Se punctează oricare alte modalități de rezolvare corectă a cerințelor.
• Nu se acordă fracțiuni de punct.
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărțirea punctajului total acordat

Subiectul I
I.1. d 3p
2. c 3p
3. b 3p
4. c 3p
5. b 3p
II.a. Pentru: 4p
reprezentarea corectă a tuturor forțelor care acționează asupra corpului A 4p
b. Pentru: 4p
mA a = mA g − T 3p
rezultat final: T = 2,88 N 1p
c. Pentru: 4p
mB a = T − Gt − Ff 1p
Gt = mB g sin α 1p
Ff = µ mB g cos α 1p
rezultat final: mB = 0,4 kg 1p
d. Pentru: 3p
v = a ⋅ ∆t 1p
mv 2
= mad 1p
2
rezultat final: d = 0,8 m 1p
III.a. Pentru: 4p
LG = −mgh 3p
rezultat final: LG = −2 J 1p
b. Pentru: 4p
∆Ec = Ltotal 1p
Ltotal = ( F − mg ) h 1p
∆Ec = Ec 1p
rezultat final: Ec = 98 J 1p
c. Pentru: 4p
Etotal = Ec + mgh 1p
mv 12
E total = + mgh1 1p
2
mv 12 1
= mgh1 1p
2 3
rezultat final: h1 = 15 m 1p

Barem de evaluare și de notare
d. Pentru: 3p
Etotal = Ec 2 1p
mv 2
Ec 2 = 1p
2
rezultat final: v = 20 m/s 1p

Subiectul I
I.1. a 3p
2. b 3p
3. d 3p
4. c 3p
5. b 3p
II.a. Pentru: 3p
ρ = m/V 2p
rezultat final ρ ≅ 7 kg/m3 1p
b. Pentru: 4p
m
µ= 1p
ν
pV = νRT 2p
rezultat final µ = 29 g/mol 1p
c. Pentru: 4p
U = νCV T 3p
rezultat final U ≅ 12,5 kJ 1p
d. Pentru: 4p
p pmax
= 3p
T Tmax
rezultat final Tmax = 500 K 1p
III.a. Pentru: 4p
reprezentarea corectă 4p
b. Pentru: 4p
Q12 = νCV (T2 − T1 ) 3p
c. Pentru: 4p
Qp = Q12 + Q23 2p
Q23 = L23 1p
rezultat final Qp = 3000J 1p
d. Pentru: 3p
V
L23 = νRT2 ln 3 1p
V1
V1
L41 = νRT1 ln 1p
V3
rezultat final L41 = −500J 1p

Subiectul I
I.1. a 3p
2. a 3p
3. d 3p
4. c 3p
5. b 3p
II.a. Pentru: 4p
R = R1 + R2 3p
b. Pentru: 3p
U = IR 1p
U1 = IR1 1p
c. Pentru: 4p
u = Ir 1p
u = E −U 1p
E = U0 1p
d. Pentru: 4p
E
IA = 3p
r + R2
rezultat final I A ≅ 0,56 A 1p
III.a. Pentru: 4p
W = 2Pnτ 3p
b. Pentru: 4p
Rb = R0 (1 + αt ) 2p
2
U
Rb = n
1p
Pn
rezultat final t = 2000°C 1p
c. Pentru: 4p
I p = 2I n 2p
I n =P n / U n 1p
rezultat final I p = 1A 1p
d. Pentru: 3p
E = In r + 2U n 1p
E = 2In r + U n 1p


Subiectul I
I.1. c 3p
2. d 3p
3. a 3p
4. c 3p
5. a 3p
II.a. Pentru: 3p
1
C1 = 2p
f1
rezultat final: C1 = 4 m−1 1p
b. Pentru: 4p
1 1 1
− = 1p
x2 x1 f1
x2
β= 1p
x1
β =5 1p
rezultat final: − x1 = 20 cm 1p
c. Pentru: 4p
construcție corectă a imaginii prin lentilă 4p
d. Pentru: 4p
d = f1 + f2 3p
III.a. Pentru: 4p
reprezentare corectă a mersului razei de lumină 2p
marcarea și notarea corectă a celor două unghiuri 2p
b. Pentru: 4p
sin i = n sin r 3p
c. Pentru: 3p
d
tgr = 2p
2h
d. Pentru: 4p
c
v= 3p
n
rezultat final: v ≅ 1,73 ⋅ 108 m/s 1p

Proba E. d)
FIZICĂ
Se consideră accelerația gravitațională g = 10m/s 2 .
1. Dacă un corp este ridicat pe verticală, de o macara, astfel încât modulul vitezei corpului este constant în
timp, atunci:
a. accelerația corpului crește în timp;
b. energia potențială gravitațională este constantă în timp;
c. energia cinetică a corpului crește în timp;
d. rezultanta tuturor forțelor care acționează asupra corpului este nulă. (3p)
2. Viteza unui corp se modifică de la v i la v f într-un interval de timp ∆t . Relaţia de definiţie a vectorului
v + vi v v − vi v
a. am = f b. am = f c. am = f d. am = i (3p)
∆t ∆t ∆t ∆t
3. Unitatea de măsură în S.I. a mărimii fizice exprimate prin produsul dintre forță și viteză este:
a. m/s b. W c. J d. m 2 /s 2 (3p)
4. Un fir elastic are lungimea nedeformată ℓ 0 = 100 cm și constanta elastică k = 100 N/m . Sub acțiunea
unei forțe deformatoare F = 5 N , firul se alungește cu:
a. 1 cm b. 2 cm c. 5 cm d. 10 cm (3p)
5. Un corp se deplasează rectiliniu, în lungul axei Ox, sub acțiunea unei forțe orientate F(N)
10
pe direcția și în sensul mișcării. Modulul forței depinde de coordonata corpului conform
graficului din figura alăturată. Lucrul mecanic efectuat de forță la deplasarea corpului 5
între coordonatele 2 m și 5 m este:
a. 10 J b. 15 J c. 25 J d. 50 J 0 2 5 x(m) (3p)
Sistemul mecanic din figura alăturată este alcătuit din două corpuri A și B, legate prin intermediul unui fir
inextensibil și de masă neglijabilă. Firul este trecut peste un scripete fără frecări și lipsit de inerție, situat în
vârful unui plan înclinat. Masa corpului A este mA = 300 g . Unghiul format de planul înclinat cu orizontala este
α ≅ 37° ( sinα = 0,6 ) , iar coeficientul de frecare la alunecare dintre corpul B și suprafața planului înclinat este
µ = 0,1 . La momentul inițial, corpurile se află în repaus. Se constată că, după ce sistemul este lăsat liber,
accelerația corpului A este orientată în jos și are valoarea
A
a = 0,4 m/s2 . În timpul mișcării, corpul A nu atinge solul, iar
corpul B nu atinge scripetele.
a. Reprezentați toate forțele care se exercită asupra corpului A.
b. Determinați valoarea tensiunii din fir.
c. Determinați valoarea masei corpului B. B
d. Calculați valoarea distanței pe care coboară corpul A în α
intervalul de timp ∆t = 2,0 s de la plecarea din repaus.
Un corp având masa m = 0,50 kg se află inițial pe sol, în repaus. Asupra corpului acționează o forță
constantă F = 250 N , orientată vertical în sus, până când corpul ajunge la înălțimea h = 40 cm . Ulterior,
corpul se mișcă liber, urcând până la înălțimea maximă și apoi revenind pe sol. Pe toată durata mișcării,
interacțiunea cu aerul se consideră neglijabilă. Energia potențială gravitațională se consideră nulă la nivelul
solului. Toate înălțimile se măsoară față de sol. Determinați:
a. lucrul mecanic efectuat de greutatea corpului din momentul în care acesta se află pe sol și până când
ajunge la înălțimea h = 40 cm ;
b. energia cinetică a corpului în momentul în care acesta ajunge la înălțimea h = 40 cm ;
c. înălțimea la care, în timpul căderii, energia cinetică a corpului este egală cu o treime din energia sa
potențială gravitațională din acel moment;
d. valoarea vitezei corpului în momentul în care acesta, în cădere, atinge solul.

Proba E. d)
FIZICĂ
J
Se consideră: numărul lui Avogadro N A = 6,02 ⋅ 10 23 mol −1 , constanta gazelor ideale R = 8,31 . Între parametrii
mol ⋅ K
de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p ⋅ V = νRT .
1. Unitate de măsură a cantităţii de substanţă în S.I. este:
a. mol b. J c. m3 d. Pa (3p)
2. Variaţia temperaturii unui gaz măsurată cu un termometru etalonat în grade Celsius este ∆t = 27°C .
Variaţia temperaturii absolute a gazului este:
a. ∆T = 0 K b. ∆T = 27 K c. ∆T = 300 K d. ∆T = 327 K (3p)
3. O cantitate dată de gaz ideal monoatomic se destinde adiabatic. Relația dintre variația energiei interne a
gazului și lucru mecanic schimbat de gaz cu mediul exterior în acest proces este:
5 3
a. ∆U = L b. ∆U = L c. ∆U = L d. ∆U = −L (3p)
2 2
4. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependenţa densităţii unui gaz ideal
de presiunea acestuia, în cursul procesului 1 → 2 în care cantitatea de gaz rămâne
constantă. În timpul acestui proces:
a. temperatura gazului creşte
b. presiunea gazului scade
c. volumul gazului scade
d. volumul gazului rămâne constant. (3p)
5. Un sistem izolat este format din două corpuri confecționate din același material. Corpurile au masele m1 ,
respectiv m2 = 2m1 și temperaturile t1 = 20°C , respectiv t 2 = 50°C . Cele două corpuri sunt puse în contact
termic. După realizarea echilibrului termic temperatura corpurilor este:
a. t = 35°C b. t = 40°C c. t = 45°C d. t = 80°C (3p)
O butelie cu volumul V = 8,31 dm 3
conţine m = 58 g de aer la presiunea p = 6 ⋅ 10 Pa şi temperatura
5
T = 300 K . Se poate considera că aerul se comportă ca un gaz ideal şi are căldura molară la volum constant
CV = 2,5R . Determinaţi:
a. densitatea aerului din butelie;
b. masa molară a aerului;
c. energia internă a aerului din butelie la temperatura T ;
d. temperatura maximă până la care poate fi încălzită butelia dacă butelia rezistă până la presiunea
interioară maximă pmax = 106 Pa .

 1 
O cantitate ν = 0,12 mol  ≅ mol  de gaz ideal biatomic (CV = 2,5R ) , având
 8,31 
în starea iniţială temperatura T1 = 300 K , parcurge ciclul termodinamic
reprezentat în figura alăturată. În procesele (2) → (3) şi ( 4) → (1) temperatura
gazului rămâne constantă. Căldura absorbită de gaz în procesul (1) → (2) este
egală cu lucrul mecanic efectuat de gaz în procesul (2) → (3 ) , Q12 = L23 = 1500 J .
a. Reprezentaţi ciclul termodinamic în coordonate V − T .
b. Calculaţi temperatura maximă atinsă de gaz în cursul ciclului.
c. Determinaţi căldura primită de gaz într-un ciclu complet.
d. Determinaţi lucrul mecanic schimbat de gaz cu exteriorul în procesul ( 4) → (1) .
Proba E. d)
FIZICĂ
C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU Varianta 2
1. Unitatea de măsură în S.I. a rezistivităţii electrice este:
a. Ω ⋅ m b. Ω ⋅ m-1 c. C d. J (3p)
2. Două becuri B1 şi B2 sunt legate în serie la bornele unei baterii cu tensiunea electromotoare E . Dacă
filamentul becului B1 se arde, tensiunea U1 la bornele acestuia şi tensiunea U2 la bornele becului B2 vor fi:
a. U1 = E ; U 2 = 0 b. U1 = 0 ; U 2 = 0 c. U1 = 0 ; U 2 = E d. U1 = E ; U 2 = E (3p)
3. O baterie are tensiunea electromotoare E şi rezistenţa interioară r . Puterea maximă pe care bateria o
poate transfera unui consumator cu rezistenţa electrică aleasă convenabil este:
E2 E2 E2 E2
a. b. c. d. (3p)
r 2r 3r 4r
4. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependenţa puterii electrice

dezvoltată de un rezistor, de pătratul intensităţii curentului electric ce străbate
rezistorul. Rezistenţa electrică a rezistorului are valoarea:
a. 0,1Ω
b. 1Ω
c. 10 Ω
d. 100 Ω (3p)
5. Un conductor este parcurs de un curent cu intensitatea I = 2A . Sarcina electrică ce trece prin secțiunea
transversală a conductorului în intervalul de timp ∆t = 2min are valoarea:
a. 120C b. 240C c. 300C d. 360C (3p)

În circuitul a cărui schemă este prezentată în figura alăturată rezistenţele electrice ale rezistoarelor au
valorile R1 = 20 Ω şi R2 = 15 Ω . Voltmetrul V din circuit, considerat ideal (Rv → ∞ ) , indică tensiunea
U0 = 9 V când întrerupătorul K este deschis şi tensiunea U1 = 5 V când întrerupătorul
K este închis. Întrerupătorul K fiind închis, determinaţi:
a. rezistenţa electrică a circuitului exterior sursei;

b. tensiunea electrică la bornele sursei;
c. rezistenţa interioară a sursei;
d. intensitatea curentului electric indicată de un ampermetru ideal ( RA ≅ 0 Ω) ,
conectat în locul voltmetrului.

Două becuri identice au parametrii nominali Pn = 1,5 W şi U n = 3 V . La bornele unei baterii cu tensiunea
electromotoare E şi rezistenţa interioară r se conectează cele două becuri legate în serie. Apoi la bornele
aceleiași baterii se conectează gruparea paralel a celor două becuri. Se constată că becurile funcţionează în
regim nominal şi când sunt legate la bornele bateriei în serie şi când sunt conectate în paralel. Determinaţi:
a. energia consumată împreună de cele două becuri în intervalul de timp τ = 1min ;
b. temperatura atinsă de filamentului unui bec în regim nominal de funcţionare ştiind că rezistența electrică a
filamentului la temperatura t = 0°C este R0 = 0,6 Ω şi coeficientul termic al rezistivităţii filamentului este
α = 0,0045 K -1 ;
c. intensitatea curentului electric prin baterie când becurile sunt legate în paralel la bornele bateriei;
d. tensiunea electromotoare a bateriei.

Proba E. d)
FIZICĂ
Se consideră: viteza luminii în vid c = 3 ⋅ 10 8 m/s , constanta Planck h = 6,6 ⋅ 10 −34 J ⋅ s .
1. O lentilă formează imaginea unui obiect punctiform. Obiectul și imaginea sa sunt o pereche de:
a. focare obiect; b. focare imagine; c. puncte conjugate; d. focare principale. (3p)
2. Indicele de refracție al unui mediu depinde de lungimea de undă conform relației n = a + b ⋅ν 2 , unde a și
b sunt coeficienți ale căror valori sunt determinate experimental. Unitatea de măsură în sistemul
internațional a coeficientului b este:
a. m −2 b. s-2 c. m2 d. s2 (3p)
3. O rază de lumină (r) este incidentă pe suprafața unei lentile subțiri divergente.
Raza incidentă (r) este paralelă cu axa optică principală, ca în figura alăturată. F1
și F2 reprezintă focarul principal obiect, respectiv focarul principal imagine.
După trecerea prin lentilă, traseul razei de lumină este cel notat cu:
a. (1)
b. (2)
c. (3)
d. (4) (3p)
4. O radiație având frecvența ν = 7,0 ⋅ 1014 Hz este incidentă pe suprafața unui catod caracterizat de lucrul
mecanic de extracție L = 3,75 ⋅ 10 −19 J . Energia cinetică maximă a electronilor emiși prin efect fotoelectric
extern este de:
a. 4,3 ⋅ 10 −19 J b. 8,7 ⋅ 10 −19 J c. 8,7 ⋅ 10 −20 J d. 8,7 ⋅ 10 −21 J (3p)
5. Două lentile subțiri alcătuiesc un sistem optic centrat și formează imaginea unui obiect. Între mărirea
liniară transversală β dată de sistem și măririle liniare transversale β1 și β 2 date de fiecare lentilă în parte
există relația:
β + β2 2β1β 2
a. β = β1 ⋅ β 2 b. β = β1 ⋅ β 2 c. β = 1 d. β = (3p)
2 β1 + β 2
O lentilă convergentă subțire, având distanța focală f1 = 25 cm , formează imaginea virtuală a unui obiect
liniar așezat perpendicular pe axa optică principală. Imaginea este de cinci ori mai mare decât obiectul.
b. Calculați distanța dintre lentilă și obiect.
c. Realizați un desen în care să evidențiați construcția grafică a imaginii prin lentilă, pentru obiectul
considerat, în situația descrisă de problemă.
d. Folosind lentila cu distanța focală f1 și o a doua lentilă subțire cu distanța focală f2 = 8 cm , se formează
un sistem optic centrat. Se observă că orice rază de lumină care intră în sistem paralel cu axa optică
principală iese din sistemul optic tot paralel cu axa optică principală. Calculați distanța dintre cele două
lentile.
O rază de lumină monocromatică ce se propagă prin aer este incidentă sub unghiul i = 60° pe suprafața
( )
plană și orizontală a unui lichid cu indicele de refracție n = 1,73 ≅ 3 , aflat într-un vas. După ce intră în
lichid, raza de lumină se reflectă pe o oglindă plană așezată orizontal pe fundul vasului. Înălțimea lichidului
( )
este h = 26 cm ≅ 15 3 cm . Indicele de refracție al aerului este naer ≅ 1 .
a. Realizați un desen în care să evidențiați mersul razei de lumină înainte și după intrarea în lichid, până la
ieșirea din acesta. Pe desen, veți marca și veți nota unghiul de incidență i pe suprafața lichidului și unghiul
de refracție r sub care intră raza de lumină în lichidul dat.
b. Determinați unghiul de refracție sub care intră raza de lumină în lichidul dat.
c. Calculați distanța dintre punctul în care raza pătrunde în lichid și punctul în care raza iese din lichid. Vasul
are diametrul suficient de mare pentru ca raza să iasă din lichid tot prin suprafața liberă a acestuia.
d. Calculați valoarea vitezei de propagare a luminii în acest lichid.


Proba E. d)
FIZICĂ
Varianta 2

Subiectul I
I.1. d 3p
2. c 3p
3. b 3p
4. a 3p
5. b 3p
II.a. Pentru: 4p
reprezentarea corectă a tuturor forțelor care acționează asupra corpului B 4p
b. Pentru: 4p
( mA + mB ) a = mA − mB ( sinα + µ cos α )  g 3p
mA
rezultat final: = 0,75 1p
mB
c. Pentru: 4p
mB a = T − Gt − Ff 1p
Gt = mB g sin α 1p
Ff = µ mB g cos α 1p
d. Pentru: 3p
v = a ⋅ ∆t 1p
mv 2
= mad 1p
2
III.a. Pentru: 3p
LG = −mgh 2p
b. Pentru: 4p
∆Ec = Ltotal 1p
Ltotal = ( F − mg ) h 1p
∆Ec = Ec 1p
rezultat final: Ec = 98 J 1p
c. Pentru: 4p
Etotal = Ec + mgh 1p
mv 12
E total = + mgh1 1p
2
mv 12 1
= mgh1 1p
2 3
rezultat final: h1 = 15 m 1p

Filiera teoretică – profilul real, Filiera vocațională-profilul militar
d. Pentru: 4p
Etotal = Ec 2 1p
mv 2
Ec 2 = 1p
2
p = mv 1p
rezultat final: p = 10 kg ⋅ m/s 1p


Subiectul I
I.1. a 3p
2. b 3p
3. d 3p
4. c 3p
5. b 3p
II.a. Pentru: 4p
µ = m /ν 1p
pV = νRT 2p
b. Pentru: 3p
p pmax
= 2p
T Tmax
rezultat final Tmax = 500K 1p
c. Pentru: 4p
m m1 m2
= + 2p
µ µ1 µ2
m = m1 + m2 1p
rezultat final m1 = 16g 1p
d. Pentru: 4p
U1 = ν 1CV T 1p
U2 = ν 2CV T 1p
ν 1 = m1 / µ1 ; ν 2 = m2 / µ 2 1p
rezultat final: U 2 / U1 = 3 1p
III.a. Pentru: 4p
b. Pentru: 3p
Q12 = νCV (T2 − T1 ) 2p
rezultat final: T2 = 900 K 1p
c. Pentru: 4p
L = L23 + L41 1p
V3
L23 = νRT2 ln 1p
V1
V1
L41 = νRT1 ln 1p
V3
rezultat final: L = 1000 J 1p
d. Pentru: 4p
L
η= 1p
Qprimit
Q23 = L23 1p
rezultat final: η ≅ 33% 1p

Subiectul I
I.1. a 3p
2. a 3p
3. d 3p
4. c 3p
5. b 3p
II.a. Pentru: 3p
R = R1 + R2 2p
b. Pentru: 4p
U = IR 2p
U1 = IR1 1p
c. Pentru: 4p
u = Ir 1p
u = E −U 1p
E = U0 1p
d. Pentru: 4p
RR
R ′ = R2 + 1 A 1p
R 1+R A
E
I′ = 1p
r + R′
I A R A = (I ′ − I A )R1 1p
rezultat final I A = 0,36 A 1p
III.a. Pentru: 4p
W = 2Pnτ 3p
rezultat final W = 180J 1p
b. Pentru: 4p
Rb = R0 (1 + αt ) 2p
Rb = U n2 / P n 1p
c. Pentru: 4p
I n =P n / U n 1p
E = In r + 2U n 1p
E = 2In r + U n 1p
d. Pentru: 3p
2U n
ηs = 1p
E
Un
ηp = 1p
E
rezultat final η s / η p = 2 1p


Subiectul I
I.1. c 3p
2. d 3p
3. a 3p
4. c 3p
5. a 3p
II.a. Pentru: 3p
1
C1 = 2p
f1
rezultat final: C1 = 4 m−1 1p
b. Pentru: 4p
1 1 1
− = 1p
x2 x1 f1
x2
β= 1p
x1
β =5 1p
c. Pentru: 4p
d. Pentru: 4p
d = f1 + f2 3p
III.a. Pentru: 3p
λg D
ig = 1p
2l
λD
iv = v 1p
2l
rezultat final: iv = 1mm 1p
b. Pentru: 4p
∆x = xg − xv 1p
xg = 1,5i g 1p
xv = 1,5iv 1p
rezultat final: ∆x = 0,75mm 1p
c. Pentru: 4p
x = kg ig 1p
x = kv i v 1p
kg = 2 ; kv = 3 1p
rezultat final: x = 3mm 1p
d. Pentru: 4p
x ′ = ki 1p
λ
i = ig 1p
λg
400 nm ≤ λ ≤ 600 nm 1p
rezultat final: λ = 540nm 1p

Proba E. d)
FIZICĂ
1. Dacă un corp este ridicat pe verticală, de o macara, astfel încât modulul vitezei corpului este constant în
timp, atunci:
a. accelerația corpului crește în timp;
b. energia potențială gravitațională este constantă în timp;
d. rezultanta tuturor forțelor care acționează asupra corpului este nulă. (3p)
2. Viteza unui corp se modifică de la v i la v f într-un interval de timp ∆t . Relaţia de definiţie a vectorului
v + vi v v − vi v
a. am = f b. am = f c. am = f d. am = i (3p)
∆t ∆t ∆t ∆t
3. Unitatea de măsură în S.I. a mărimii fizice exprimate prin produsul dintre forță și viteză este:
a. m/s b. W c. J d. m 2 /s 2 (3p)
4. Un fir elastic are lungimea nedeformată ℓ 0 = 100 cm și constanta elastică k = 100 N/m . Se taie din acest
fir o porțiune de lungime nedeformată ℓ′0 = 20 cm . Sub acțiunea unei forțe deformatoare F = 5 N , porțiunea
de lungime ℓ′0 = 20 cm se alungește cu:
a. 1 cm b. 2 cm c. 5 cm d. 10 cm (3p)
F(N)
5. Un corp se deplasează rectiliniu, în lungul axei Ox, sub acțiunea unei forțe orientate
10
pe direcția și în sensul mișcării. Modulul forței depinde de coordonata corpului
conform graficului din figura alăturată. Lucrul mecanic efectuat de forță la deplasarea 5
corpului între coordonatele 0 m și 5 m este:
0 2 5 x(m)
a. 10 J b. 30 J c. 40 J d. 50 J (3p)
inextensibil și de masă neglijabilă. Firul este trecut peste un scripete fără frecări și lipsit de inerție, situat în vârful
unui plan înclinat. Unghiul format de planul înclinat cu orizontala este α ≅ 37° ( sin α = 0,6 ) , iar coeficientul de
frecare la alunecare dintre corpul B și suprafața planului înclinat este µ = 0,1 . Se constată că, după ce sistemul
este lăsat liber din repaus, accelerația corpului A este orientată în jos și are valoarea a = 0,4 m/s2 .
A
În timpul mișcării, corpul A nu atinge solul, iar corpul B nu atinge scripetele.
a. Reprezentați toate forțele care se exercită asupra corpului B.
b. Determinați valoarea raportului mA / mB dintre masa corpului A și
masa corpului B.
c. Determinați valoarea tensiunii din fir, dacă mB = 400 g . B
d. Calculați valoarea distanței pe care coboară corpul A în α
intervalul de timp ∆t = 2,0 s de la plecarea din repaus.
Un corp având masa m = 0,50 kg se află inițial pe sol, în repaus. Asupra corpului acționează o forță
constantă F = 250 N , orientată vertical în sus, până când corpul ajunge la înălțimea h = 40 cm . Ulterior,
corpul se mișcă liber, urcând până la înălțimea maximă și apoi revenind pe sol. Pe toată durata mișcării,
interacțiunea cu aerul se consideră neglijabilă. Energia potențială gravitațională se consideră nulă la nivelul
solului. Toate înălțimile se măsoară față de sol. Determinați:
a. lucrul mecanic efectuat de greutatea corpului din momentul în care acesta se află pe sol și până când
ajunge la înălțimea h = 40 cm ;
b. energia cinetică a corpului în momentul în care acesta ajunge la înălțimea h = 40 cm ;
c. înălțimea la care, în timpul căderii, energia cinetică a corpului este egală cu o treime din energia sa
potențială gravitațională din acel moment;
d. valoarea impulsului corpului în momentul în care acesta, în cădere, atinge solul.

Proba E. d)
FIZICĂ
J
mol ⋅ K
de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p ⋅ V = νRT .
1. Unitate de măsură în S.I. pentru cantitatea de substanţă este:
a. mol b. J c. L d. Pa (3p)
2. Variaţia temperaturii unui gaz măsurată cu un termometru etalonat în grade Celsius este ∆t = 27°C .
Variaţia temperaturii absolute a gazului este:
a. ∆T = 0 K b. ∆T = 27 K c. ∆T = 300 K d. ∆T = 327 K (3p)
3. O cantitate dată de gaz ideal monoatomic se destinde adiabatic. Relația dintre variația energiei interne a
gazului și lucru mecanic schimbat de gaz cu mediul exterior în acest proces este:
5 3
a. ∆U = L b. ∆U = L c. ∆U = L d. ∆U = −L (3p)
2 2
4. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependenţa densităţii unui gaz ideal
de presiunea acestuia, în cursul procesului 1 → 2 în care cantitatea de gaz rămâne
constantă. În decursul acestui proces:
b. volumul gazului rămâne constant
d. energia internă a gazului scade (3p)
5. Un sistem izolat este format din două corpuri confecționate din același material. Corpurile au masele m1 ,
respectiv m2 = 2m1 și temperaturile t1 = 20°C , respectiv t 2 = 50°C . Cele două corpuri sunt puse în contact
termic. După realizarea echilibrului termic temperatura corpurilor este:
a. t = 35°C b. t = 40°C c. t = 45°C d. t = 80°C (3p)
O butelie cu volumul V = 8,31 dm 3
conţine m = 58 g de aer la presiunea p = 6 ⋅ 10 Pa şi temperatura
5
T = 300 K . Presiunea maximă admisibilă în interiorul buteliei este pmax = 106 Pa . Se poate considera că
aerul este un amestec de oxigen ( µ1 = 32g/mol) şi azot ( µ2 = 28 g/mol) care se comportă ca un gaz ideal.
Determinaţi:
a. masa molară a aerului;
b. temperatura maximă până la care poate fi încălzit aerul din butelie;
c. masa de oxigen din butelie;
d. raportul dintre energia internă a azotului şi energia internă a oxigenului din butelie la temperatura T
(căldurile molare la volum constant ale oxigenului şi azotului sunt egale).

 1 
O cantitate ν = 0,12 mol  ≅ mol  de gaz ideal biatomic (CV = 2,5R ) , având în starea iniţială
 8,31 
temperatura T1 = 300 K , parcurge ciclul termodinamic reprezentat în figura
alăturată. În procesele (2) → (3) şi ( 4) → (1) temperatura gazului rămâne
constantă. Căldura absorbită de gaz în procesul (1) → (2) este egală cu lucrul
mecanic efectuat de gaz în procesul (2) → (3 ) , Q12 = L23 = 1500 J .
a. Reprezentaţi ciclul termodinamic în coordonate p − T .
b. Calculaţi temperatura maximă atinsă de gaz în cursul ciclului.
c. Determinaţi lucrul mecanic schimbat de gaz cu mediul exterior într-un ciclu
complet.
d. Determinaţi randamentul unui motor termic care ar funcţiona după ciclul
considerat.
Proba E. d)
FIZICĂ
1. Unitate de măsură în S.I. a raportului dintre sarcina electrică ce străbate secțiunea transversală a unui
conductor şi intervalul de timp corespunzător este:
a. A b. V c. C d. J (3p)
2. Două becuri B1 şi B2 sunt legate în serie la bornele unei baterii cu tensiunea electromotoare E . Dacă
filamentul becului B1 se arde, tensiunea U1 la bornele acestuia şi tensiunea U2 la bornele becului B2 vor fi:
a. U1 = E ; U 2 = 0 b. U1 = 0 ; U 2 = 0 c. U1 = 0 ; U 2 = E d. U1 = E ; U 2 = E (3p)
3. O baterie are tensiunea electromotoare E şi rezistenţa interioară r . Puterea maximă pe care bateria o
poate transfera unui consumator cu rezistenţa electrică aleasă convenabil este:
E2 E2 E2 E2
a. b. c. d. (3p)
r 2r 3r 4r
4. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependenţa puterii electrice

dezvoltate de un rezistor, de pătratul intensităţii curentului electric ce străbate
rezistorul. Tensiunea electrică la bornele rezistorului când acesta dezvoltă
puterea P = 40 W este:
a. 1 V
b. 10 V
c. 20 V
d. 40 V (3p)
5. Rezistenţa unui conductor liniar, omogen, de lungime ℓ = 100 m , cu aria secţiunii transversale de 1mm2 ,
( )
a. 0,275 Ω b. 2,75 Ω c. 27,5 Ω d. 275 Ω (3p)

În circuitul a cărui schemă este prezentată în figura alăturată rezistenţele electrice ale rezistoarelor au
valorile R1 = 20 Ω şi R2 = 15 Ω . Voltmetrul V din circuit (Rv → ∞ ) indică tensiunea
U0 = 9 V când întrerupătorul K este deschis şi tensiunea U1 = 5 V când întrerupătorul K
este închis. Întrerupătorul K fiind închis, determinaţi:
a. rezistenţa electrică a circuitului exterior sursei;
b. tensiunea electrică la bornele sursei;
c. rezistenţa interioară a sursei;
d. intensitatea curentului electric indicată de un ampermetru cu rezistenţa electrică
RA = 5 Ω , conectat în locul voltmetrului.
Două becuri identice au parametrii nominali Pn = 1,5 W şi U n = 3 V . La bornele unei baterii cu tensiunea
electromotoare E şi rezistenţa interioară r se conectează cele două becuri legate în serie. Apoi la bornele
aceleiași baterii se conectează gruparea paralel a celor două becuri. Se constată că becurile funcţionează în
regim nominal şi când sunt legate la bornele bateriei în serie şi când sunt conectate în paralel. Determinaţi:
a. energia consumată împreună de cele două becuri în intervalul de timp τ = 1min ;
b. temperatura atinsă de filamentului unui bec în regim nominal de funcţionare ştiind că rezistenţa electrică a
filamentului la temperatura t = 0°C este R0 = 0,6 Ω şi coeficientul termic al rezistivităţii filamentului este
α = 0,0045 K -1 ;
c. tensiunea electromotoare a bateriei;
d. raportul dintre randamentul circuitului serie şi randamentul circuitului paralel.

Proba E. d)
FIZICĂ
1. O lentilă formează imaginea unui obiect punctiform. Obiectul și imaginea sa sunt o pereche de:
a. focare obiect; b. focare imagine; c. puncte conjugate; d. focare principale. (3p)
2. Indicele de refracție al unui mediu depinde de lungimea de undă conform relației n = a + b ⋅ λ −2 , unde a și
b sunt coeficienți ale căror valori sunt determinate experimental. Unitatea de măsură în sistemul
internațional a coeficientului b este:
a. m −2 b. s-2 c. s2 d. m2 (3p)
3. O rază de lumină (r) este incidentă pe suprafața unei lentile subțiri divergente.
Raza incidentă (r) este paralelă cu axa optică principală, ca în figura alăturată. F1
și F2 reprezintă focarul principal obiect, respectiv focarul principal imagine.
După trecerea prin lentilă, traseul razei de lumină este cel notat cu:
a. (1)
b. (2)
c. (3)
d. (4) (3p)
extern este de:
a. 4,3 ⋅ 10 −19 J b. 8,7 ⋅ 10 −19 J c. 8,7 ⋅ 10 −20 J d. 8,7 ⋅ 10 −21 J (3p)
5. Două lentile subțiri alcătuiesc un sistem optic centrat și formează imaginea unui obiect. Între mărirea
liniară transversală β dată de sistem și măririle liniare transversale β1 și β 2 date de fiecare lentilă în parte
există relația:
β + β2 2β1β 2
a. β = β1 ⋅ β 2 b. β = β1 ⋅ β 2 c. β = 1 d. β = (3p)
2 β1 + β 2
O lentilă convergentă subțire, având distanța focală f1 = 25 cm , formează imaginea virtuală a unui obiect
liniar așezat perpendicular pe axa optică principală. Imaginea este de cinci ori mai mare decât obiectul.
d. Folosind lentila cu distanța focală f1 și o a doua lentilă subțire cu distanța focală f2 = 8 cm , se formează un
sistem optic centrat. Se observă că orice rază de lumină care intră în sistem paralel cu axa optică principală
iese din sistemul optic tot paralel cu axa optică principală. Calculați distanța dintre cele două lentile.
Într-un dispozitiv Young este utilizată o surs ă de lumină plasată pe axa de simetrie a dispozitivului.
Sursa emite radiaț ie cu spectru continuu, cu lungimile de undă cuprinse între 400nm ș i 600nm .
Interfranja figurii de interferență formate pe ecranul dispozitivului de radiaț ia galbenă cu lungimea de
undă λg = 600nm este i g = 1,5mm .
a. Calculați interfranja figurii de interferență formate pe ecranul dispozitivului de radiația violet cu lungimea
de undă λv = 400nm .
b. Determinați distanța care separă al doilea minim al radiației cu lungimea de undă λv = 400nm de al
doilea minim al radiației cu lungimea de undă λg = 600nm . Cele două minime sunt situate de aceeași parte
a maximului central.
c. Stabiliți distanța minimă nenulă x față de franja centrală, la care se suprapun maximele radiațiilor cu
lungimile de undă λv = 400nm și λg = 600nm .
d. Determinați lungimea de undă a radiației care formează un maxim de interferență la distanța de
x ′ = 2,7 mm față de franja centrală.
Proba E. d)
FIZICĂ
Varianta 5
Subiectul I
I.1. c 3p
2. a 3p
3. a 3p
4. b 3p
5. a 3p
TOTAL Subiect I 15p
II.a. Pentru: 3p
∆v
a= 1p
∆t
∆v = v 1p
rezultat final: v = 0,5 m/s 1p
b. Pentru: 4p
reprezentarea corectă a tuturor forțelor care acționează asupra corpului A 4p
c. Pentru: 4p
mA a = mA g − T 3p
d. Pentru: 4p
mB a = T − Ff 1p
Ff = µ N 1p
N = mB g 1p
rezultat final: mB = 0,2 Kg 1p
III.a. Pentru: 3p
E p 0 = mgH 2p
rezultat final: E p 0 = 120 J 1p
b. Pentru: 4p
LG = mgh 2p
h = d sin α 1p
c. Pentru: 4p
E p 0 = Ec + mg ( H − d sin α ) 1p
2
mv
Ec = 2p
2
d. Pentru: 4p
∆Ec = Ltotal 1p
∆Ec = 0 1p
 H 
Ltotal = mgH − F  −d 1p
 sin α 
rezultat final: F = 300 N 1p


Subiectul I
I.1. c 3p
2. d 3p
3. b 3p
4. a 3p
5. c 3p
II.a. Pentru: 3p
pV = ν RT 2p
rezultat final p = 1,2 ⋅ 105 N/m2 1p
b. Pentru: 4p
m
ρ= 1p
V
m =ν ⋅ µ 2p
c. Pentru: 4p
Q = ν CV ∆T 2p
∆T = T2 − T1 1p
rezultat final Q ≅ 1kJ 1p
d. Pentru: 4p
p′V = ν ′RT2 1p
∆m
ν ′ =ν − 2p
µ
rezultat final p′ = 1,12 ⋅ 105 N/m2 1p
III.a. Pentru: 3p
V1 3V1
= 2p
T1 T2
rezultat final T2 = 600K 1p
b. Pentru: 4p
L12 = p1 ( 3V1 − V1 ) 2p
p1V1 = ν RT1 1p
rezultat final L12 = 4 kJ 1p
c. Pentru: 4p
Q12 = ν Cp (T2 − T1 ) 2p
Cp = CV + R 1p
rezultat final Q12 = 16kJ 1p
d. Pentru: 4p
V
Q23 = ν RT2 ln 3 3p
V2

Subiectul I
I.1. c 3p
2. a 3p
3. b 3p
4. d 3p
5. d 3p
II.a. Pentru: 3p
E s = 5E 0 2p
rezultat final E p = 22,5 V 1p
b. Pentru: 4p
u = I ⋅ rs 1p
rs = 5 rs 1p
U = Es − u 1p
c. Pentru: 4p
U
Rp = 1p
I
R
Rp = 2p
2
d. Pentru: 4p
E
I′ = s 3p
rs
rezultat final I ′ = 9 A 1p
III.a. Pentru: 3p
W
P= 2p
∆t
b. Pentru: 4p
W = U ⋅ I ⋅ ∆t 2p
E = U +I ⋅r 1p
c. Pentru: 4p
2
U
W = ⋅ ∆t 1p
R
ρ ⋅ℓ
R= 2p
S
rezultat final ℓ = 8 m 1p
d. Pentru: 4p
U
η= 3p
E


Subiectul I
I.1. d 3p
2. c 3p
3. b 3p
4. d 3p
5. d 3p
TOTAL Subiect I 15p
II.a. Pentru: 3p
1
C1 = 1p
f1
f1 = −10 cm 1p
−1
rezultat final: C1 = −10 m 1p
b. Pentru: 4p
1 1 1
− = 1p
x2 x1 f1
x2
β= 1p
x1
1
β= 1p
2
c. Pentru: 4p
d. Pentru: 4p
d = f1 + f2 3p
III.a. Pentru: 4p
c
n= 3p
v
rezultat final v ≅ 2,13 ⋅ 10 8 m/s 1p
b. Pentru: 4p
reprezentarea corectă a mersului razei incidente, razei refractate și razei
1p
reflectate
marcarea și notarea corectă a celor trei unghiuri 3p
c. Pentru: 4p
sin i = n sin r 3p
d. Pentru: 3p
α = 180 − i − r 2p

Proba E. d)
FIZICĂ
1. Dacă un corp este coborât pe verticală, de o macara, astfel încât modulul vitezei corpului rămâne constant
în timp, atunci:
a. rezultanta tuturor forțelor care acționează asupra corpului este nenulă și orientată vertical în jos;
b. energia mecanică totală a corpului este constantă în timp;
c. energia cinetică a corpului este constantă în timp;
d. accelerația corpului este egală cu accelerația gravitațională. (3p)
2. Un corp se deplasează pe distanța d un timp ∆t , sub acțiunea unei forțe care efectuează lucrul mecanic
L . Puterea mecanică medie este:
L L
a. Pm = b. Pm = c. Pm = L ⋅ ∆t d. Pm = L ⋅ d (3p)
∆t d
3. Simbolurile mărimilor fizice şi ale unităţilor de măsură fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de
măsură a mărimii exprimate prin produsul a ⋅ t 2 este:
a. m b. J c. W d. m/s (3p)
4. Un fir elastic are lungimea nedeformată ℓ 0 = 80 cm și constanta elastică k = 150 N/m . Sub acțiunea unei
forțe deformatoare F = 6 N , firul se alungește cu:
a. 1 cm b. 4 cm c. 6 cm d. 8 cm (3p)
5. Un corp se deplasează rectiliniu, în lungul axei Ox, sub acțiunea unei forțe orientate pe
direcția și în sensul mișcării. Modulul forței depinde de coordonata corpului conform
graficului din figura alăturată. Lucrul mecanic efectuat de forță la deplasarea corpului între
coordonatele 0 m și 4 m este:
a. 16 J b. 32 J c. 40 J d. 80 J (3p)

inextensibil și de masă neglijabilă. Scripetele este fără frecări și lipsit de inerție. Masa corpului A este
mA = 100 g . Coeficientul de frecare la alunecare dintre corpul B și suprafața orizontală este µ = 0,2 . La
momentul inițial corpurile se află în repaus. După ce sistemul este lăsat liber, B
se constată că accelerația corpului A are valoarea a = 2 m/s2 . În timpul
mișcării, corpul A nu atinge solul, iar corpul B nu atinge scripetele. A
a. Calculați valoarea vitezei corpului A la ∆t = 0,25 s din momentul în care
sistemul este lăsat liber.
b. Reprezentați toate forțele care se exercită asupra corpului A.
c. Determinați valoarea tensiunii din fir.
d. Determinați valoarea masei mB a corpului B.

Un corp având masa m = 12 kg este lăsat să alunece pe un plan înclinat cu unghiul α = 30° față de
orizontală, plecând din repaus. Înălțimea inițială la care se află corpul, măsurată față de baza planului, este
H = 1 m . După ce corpul parcurge pe planul înclinat distanța d = 1,6 m , asupra corpului începe să acționeze
o forță constantă F , paralelă cu planul înclinat și orientată în sens opus mișcării, astfel încât corpul se
oprește la baza planului înclinat. Frecarea cu planul înclinat este neglijabilă. Energia potențială gravitațională
se consideră nulă la baza planului înclinat. Determinați:
a. energia potențială gravitațională în momentul în care corpul se află la înălțimea H = 1 m ;
b. lucrul mecanic efectuat de greutate în timpul deplasării corpului pe distanța d = 1,6 m ;
c. valoarea vitezei corpului în momentul în care începe să acționeze forța constantă F ;
d. valoarea forței constante F sub acțiunea căreia corpul se oprește la baza planului înclinat.

Proba E. d)
FIZICĂ
−1
23
1. Lucrul mecanic efectuat de un gaz ideal pe parcursul unei destinderi la temperatură constantă este:
a. mai mare decât valoarea căldurii primite de gaz
b. mai mic decât valoarea căldurii primite de gaz
c. egal cu valoarea căldurii primite de gaz
d. egal cu variația energiei interne a gazului. (3p)
2. O cantitate de gaz ideal aflat în condiții normale de temperatură și presiune are volumul V0 , presiunea p0
și temperatura T0 . Volumul gazului la presiunea p și temperatura T este:
pT pT0 pT p0T
a. V = V0 b. V = V0 c. V = V0 0 0 d. V = V0 (3p)
p0T0 p0T pT pT0
a. J ⋅ mol−1 ⋅ K −1 b. J ⋅ kg−1 ⋅ K −1 c. J ⋅ K −1 d. J ⋅ kg−1 (3p)
4. O cantitate de gaz ideal primește, într-un proces termodinamic, căldura Q = 600 J. Dacă variația energiei
interne a gazului este ∆U = 430 J, atunci lucrul mecanic efectuat de gaz este:
a. L = 170 J b. L = 430 J c. L = 600 J d. L = 1030 J (3p)
5. O cantitate constantă de gaz ideal descrie procesul termodinamic 1 → 2 reprezentat
în coordonate V − T în graficul din figura alăturată. Între presiunile gazului în stările 1
și 2 există relația:
a. p1 = p2
b. p1 = 2 p2
c. p2 = 2 p1
d. p2 = 4 p1 (3p)
O butelie cu volumul V = 83,1 L conține ν = 4mol de heliu ( µHe = 4 g/mol) la temperatura T = 300K.
Căldura molară la volum constant a heliului este CV = 1,5R .
a. Calculați presiunea gazului din butelie.
b. Calculați densitatea heliului.
c. Se încălzește butelia până când temperatura heliului devine T2 = 320K. Calculaţi căldura primită de heliul
aflat în butelie în procesul de încălzire.
d. După încălzire robinetul buteliei se deschide astfel încât din butelie iese o masă ∆m = 2 g de gaz.
Robinetul se închide, iar temperatura gazului din butelie rămâne T2 = 320K. Calculați presiunea gazului
rămas în butelie.
 10 
O cantitate ν = 1,2mol  ≅ mol  de gaz ideal poliatomic (CV = 3R ) parcurge succesiunea de procese
 8,31 
(1 → 2 → 3 ) reprezentate în coordonate p − V în graficul din figura alăturată. În
transformarea 2 → 3 temperatura este constantă. Temperatura gazului în starea
1 este T1 = 200K. Se cunoaște ln1,5 ≅ 0,4. Se cer:
a. temperatura gazului în starea 2;
b. lucrul mecanic efectuat de gaz în transformarea 1 → 2;
c. căldura primită de gaz în transformarea 1 → 2;
d. căldura cedată de gaz în transformarea 2 → 3 .

Proba E. d)
FIZICĂ
1. Trei becuri sunt conectate în paralel la o sursă ideală, ca în figura alăturată. Becurile
funcţionează la parametrii nominali. Dacă becul B1 se deconectează, se poate afirma că:
a. va lumina doar becul B2
b. va lumina doar becul B3
c. va lumina atât becul B2 cât şi becul B3
d. nu va lumina nici unul dintre becuri. (3p)
2. Unitatea de măsură, în S.I., a produsului dintre tensiunea electromotoare a unui generator şi intensitatea
curentului ce îl străbate este:
a. W b. V c. A d. J (3p)
3. O grupare de N generatoare identice, caracterizate fiecare de E 0 și r0 , montate în paralel, alimentează
un rezistor de rezistență R . Intensitatea curentului electric prin rezistor are expresia:
NE0 NE0 E0 NE0
a. I = b. I = c. I = d. I = (3p)
R + Nr0 NR + r0 R + r0 R + r0
4. Un conductor este străbătut de un curent a cărui intensitate variază în timp ca în
graficul alăturat. Sarcina electrică totală ce străbate secţiunea transversală
a conductorului în intervalul de timp cuprins între t1 = 3 s şi t 2 = 6 s este egală cu:
a. 60 C
b. 30 C
c. 30µC
d. 60 µ C . (3p)
5. Randamentul unui circuit electric simplu este de 75%. Dacă t.e.m. a bateriei este de 12 V, tensiunea la
bornele bateriei este:
a. 1 V b. 3 V c. 6 V d. 9 V (3p)

O baterie este formată prin legarea în serie a 5 generatoare identice. Un generator este caracterizat de
valorile E 0 = 4,5 V și r0 = 0,5 Ω. Bateria alimentează o grupare paralel formată din doi rezistori, fiecare
având rezistența electrică R. Intensitatea curentului electric prin baterie este I = 0,5 A. Determinați:
a. tensiunea electromotoare a bateriei;
b. tensiunea la bornele bateriei;
c. rezistența electrică R a unui rezistor;
d. intensitatea curentului prin baterie dacă la bornele grupării de rezistori se conectează, accidental, un fir cu
rezistența neglijabilă.

O baterie cu tensiunea electromotoare E = 9 V alimentează un rezistor cu rezistența electrică R. Tensiunea
electrică la bornele bateriei este U = 8 V , iar energia electrică consumată de rezistor în ∆t = 1 min este
W = 0,48 kJ. Determinați:
a. puterea electrică disipată de rezistor;
b. rezistența interioară a bateriei;
c. lungimea firului din care este confecționat rezistorul, dacă secțiunea lui transversală este S = 0,16 mm 2 și
rezistivitatea materialului din care este confecționat este ρ = 1,6 ⋅ 10 -7 Ω ⋅ m;

Proba E. d)
FIZICĂ
1. O sursă de lumină punctiformă este situată la 20 cm în fața unei oglinzi plane. Distanța dintre sursa de
lumină și imaginea ei formată în oglinda plană este:
a. 0 cm b. 10 cm c. 20 cm d. 40 cm (3p)
2. Unitatea de măsură în Sistemul Internațional a raportului dintre viteza luminii în vid și frecvența radiației
este:
a. Hz b. J c. m d. s (3p)
3. O rază de lumină (r) ajunge la o lentilă subțire convergentă trecând prin focarul
principal obiect F1 , ca în figura alăturată. După trecerea prin lentilă, traseul razei de
lumină este cel notat cu:
a. (1)
b. (2)
c. (3)
d. (4) (3p)
extern este de:
a. 2,4 ⋅ 10 −19 J b. 4,9 ⋅ 10 −21 J c. 2,4 ⋅ 10 −20 J d. 4,9 ⋅ 10 −20 J (3p)
5. O rază de lumină întâlnește suprafața de separare dintre două medii transparente având indicii de
refracție na și nb , venind din mediul cu indice de refracție na . Relația corectă între unghiul de incidență i și
unghiul de refracție r este:
a. nb ⋅ i = na ⋅ r b. na ⋅ nb = sin i ⋅ sin r c. nb sin i = na sin r d. na sin i = nb sin r (3p)

O lentilă divergentă subțire, având modulul distanței focale f1 = 10 cm , formează imaginea virtuală a unui
obiect liniar așezat perpendicular pe axa optică principală. Imaginea este de două ori mai mică decât
obiectul.
d. Folosind lentila cu distanța focală f1 și o altă lentilă subțire, convergentă, cu distanța focală f2 = 25 cm , se
formează un sistem optic centrat. Se observă că orice rază de lumină care intră în sistem paralel cu axa
optică principală, iese din sistemul optic tot paralel cu axa optică principală. Calculați distanța dintre cele
două lentile.

O rază de lumină monocromatică ce se propagă prin aer este incidentă pe suprafața liberă a unui lichid sub
( )
unghiul de incidență i = 45° . Indicele de refracție al lichidului are valoarea n = 1,41 ≅ 2 . La intrarea luminii
în lichid se produce atât fenomen de reflexie cât și fenomen de refracție. Considerați că indicele de refracție
al aerului are valoarea naer ≅ 1 .
a. Determinați valoarea vitezei de propagare a luminii în acest lichid.
b. Realizați un desen în care să reprezentați mersul razei incidente, al razei refractate și al razei reflectate.
Pe desen, veți marca și veți nota unghiul de incidență i , unghiul de refracție r și unghiul de reflexie r ′ .
c. Calculați unghiul de refracție al razei de lumină la trecerea din aer în lichid.
d. Calculați unghiul dintre raza refractată și raza reflectată pe suprafața lichidului.


Proba E. d)
FIZICĂ
Varianta 5
Subiectul I
I.1. c 3p
2. d 3p
3. a 3p
4. b 3p
5. c 3p
TOTAL Subiect I 15p
II.a. Pentru: 3p
∆v
a= 1p
∆t
∆v = v 1p
rezultat final: a = 2 m/s2 1p
b. Pentru: 4p
reprezentarea corectă a tuturor forțelor care acționează asupra corpului B 4p
c. Pentru: 4p
( mA + mB ) a = GA − Ff 1p
GA = mA g 1p
Ff = µ ⋅ mB g 1p
m
rezultat final: A = 0,5 1p
mB
d. Pentru: 4p
Fa = T 2 2p
mB a = T − µ mB g 1p
rezultat final: Fa ≅ 1,1 N 1p
III.a. Pentru: 3p
E p 0 = mgH 2p
rezultat final: E p 0 = 120 J 1p
b. Pentru: 4p
LG = mgh 2p
h = d sin α 1p
c. Pentru: 4p
E p 0 = Ec + mg ( H − d sin α ) 1p
2
mv
Ec = 1p
2
p = mv 1p
rezultat final: p = 48 kg ⋅ m/s 1p

d. Pentru: 4p
∆Ec = Ltotal 1p
∆E c = 0 1p
 H 
Ltotal = mgH − F  −d 1p
 sin α 

Subiectul I
I.1. b 3p
2. b 3p
3. c 3p
4. a 3p
5. d 3p
II.a. Pentru: 3p
pV = ν RT 2p
b. Pentru: 4p
mHe ν He µHe
= 1p
mNe ν Ne µNe
ν He
=4 2p
ν Ne
mHe 4
rezultat final = 1p
mNe 5
c. Pentru: 4p
m + mNe
ν = He 1p
µamestec
4 1
mHe = νµHe , mNe = νµNe 2p
5 5
rezultat final µamestec = 7,2g/mol 1p
d. Pentru: 4p
∆m
ν′ =ν − 1p
µamestec
Q = ν ′CV ∆T 2p
rezultat final Q ≅ 1kJ 1p
III.a. Pentru: 4p
V3 = 3V1 1p
T3 = 9T1 1p
∆U13 = ν CV (T3 − T1 ) 1p
rezultat final ∆U13 = −48 kJ 1p
b. Pentru: 4p
Qprimit = ν CV (T2 − T1 ) + ν (CV + R )(T3 − T2 ) 2p
T2 = 3T1 1p
rezultat final Qprimit = 60kJ 1p
c. Pentru: 4p
Ltotal = 0,5 ( p2 − p1 )(V3 − V1 ) 3p
rezultat final Ltotal = 4 kJ 1p
d. Pentru: 3p
L
η = total 2p
Qprimit

Subiectul I
I.1. b 3p
2. d 3p
3. a 3p
4. c 3p
5. d 3p
II.a. Pentru: 4p
E1
I= 2p
Re + r1
Re = R1 + R2 1p
1
rezultat final I = A ≅ 0,17A 1p
6
b. Pentru: 3p
R2 = ρ ℓ S 2p
rezultat final S = 2,1⋅ 10 −7 m2 1p
c. Pentru: 4p
I ′ = I1 + I2 1p
E1 = I1 ( R1 + r1 ) + I ′R2 1p
E2 = I2 r2 + I ′R2 1p
5
rezultat final I′ = A ≅ 0,83A 1p
6
d. Pentru: 4p
I2′ = 0 ⇒ I1′ = I ′′ 1p
E2 = I ′′R2 1p
E1′ = I ′′ ( R1 + r1 + R2 ) 1p
rezultat final E1′ = 13,5V 1p
III.a. Pentru: 3p
U12
P1 = 2p
R1
b. Pentru: 4p
E − U1 = Rfir I 1p
P1 = U1I 1p
Pfir = Rfir I 2 1p
rezultat final Pfir = 10W 1p
c. Pentru: 4p
E − U2 = Rfir I ′ 2p
U2 = Re I ′ p 1p
rezultat final Rep = 52,5 Ω 1p
d. Pentru: 4p
U22
P2 = 1p
R2
R1R2
Rep = 2p
R1 + R2
rezultat final P2 = 56W 1p


Subiectul I
I.1. d 3p
2. c 3p
3. b 3p
4. d 3p
5. d 3p
TOTAL Subiect I 15p
II.a. Pentru: 3p
1
C1 = 1p
f1
f1 = −10 cm 1p
rezultat final: C1 = −10 m −1 1p
b. Pentru: 4p
1 1 1
− = 1p
x2 x1 f1
x2
β= 1p
x1
1
β= 1p
2
c. Pentru: 4p
d. Pentru: 4p
d = f1 + f2 3p
III.a. Pentru: 3p
L
i= 2p
N
b. Pentru: 4p
c
ν = 3p
λ
rezultat final ν = 5 ⋅ 1014 Hz 1p
c. Pentru: 4p
λD
i= 3p
2ℓ
d. Pentru: 4p
λD
i′ = 3p
2ℓn
rezultat final i ′ = 1,5mm 1p

Proba E. d)
FIZICĂ
1. Dacă un corp este coborât pe verticală, de o macara, astfel încât modulul vitezei corpului rămâne constant
în timp, atunci:
a. rezultanta tuturor forțelor care acționează asupra corpului este nenulă și orientată vertical în jos;
b. energia mecanică totală a corpului este constantă în timp;
c. energia cinetică a corpului este constantă în timp;
d. accelerația corpului este egală cu accelerația gravitațională. (3p)
2. Un corp are greutatea G . Rezultanta tuturor forțelor care acționează asupra lui în intervalul de timp ∆t
este constantă și egală cu F . Variația impulsului corpului în acest interval de timp este:
( )
a. ∆p = F + G ⋅ ∆t b. ∆p = G ⋅ ∆t ( )
c. ∆p = F − G ⋅ ∆t d. ∆p = F ⋅ ∆t (3p)
măsură a mărimii exprimate prin produsul a ⋅ t 2 este:
a. m b. J c. W d. m/s (3p)
4. Un fir elastic are lungimea nedeformată ℓ 0 = 80 cm și constanta elastică k = 150 N/m . Se taie din acest
fir o porțiune de lungime nedeformată ℓ′0 = 40 cm . Sub acțiunea unei forțe deformatoare F = 6 N , porțiunea
de lungime ℓ′0 = 40 cm se alungește cu:
a. 1 cm b. 2 cm c. 5 cm d. 10 cm (3p)
5. Un corp se deplasează rectiliniu, în lungul axei Ox, sub acțiunea unei forțe orientate pe
direcția și în sensul mișcării. Modulul forței depinde de coordonata corpului conform
graficului din figura alăturată. Lucrul mecanic efectuat de forță la deplasarea corpului între
coordonatele 0 m și 10 m este:
a. 16 J b. 40 J c. 52 J d. 80 J (3p)

inextensibil și de masă neglijabilă. Scripetele este fără frecări și lipsit de
inerție. Coeficientul de frecare la alunecare dintre corpul B și suprafața B
orizontală este µ = 0,2 . La momentul inițial corpurile se află în repaus. Se
constată că la ∆t = 0,25 s din momentul în care sistemul este lăsat liber, A
viteza corpului A are valoarea v = 50 cm/s . În intervalul de timp ∆t , corpul A
nu atinge solul, iar corpul B nu atinge scripetele.
a. Calculați valoarea accelerației corpurilor.
b. Reprezentați toate forțele care se exercită asupra corpului B.
c. Determinați valoarea raportului mA / mB dintre masa corpului A și masa corpului B.
d. Determinați valoarea forței de reacțiune din axul scripetelui, dacă mB = 200 g .
Un corp având masa m = 12 kg este lăsat să alunece pe un plan înclinat cu unghiul α = 30° față de
orizontală, plecând din repaus. Înălțimea inițială la care se află corpul, măsurată față de baza planului, este
H = 1 m . După ce corpul parcurge pe planul înclinat distanța d = 1,6 m , asupra corpului începe să acționeze
o forță constantă F , paralelă cu planul înclinat și orientată în sens opus mișcării, astfel încât corpul se
oprește la baza planului înclinat. Frecarea cu planul înclinat este neglijabilă. Energia potențială gravitațională
se consideră nulă la baza planului înclinat. Determinați:
a. energia potențială gravitațională a corpului în momentul în care acesta se află la înălțimea H = 1 m ;
b. lucrul mecanic efectuat de greutatea corpului în timpul deplasării acestuia pe distanța d = 1,6 m ;
c. valoarea impulsului corpului în momentul în care începe să acționeze forța constantă F ;
d. valoarea forței constante F sub acțiunea căreia corpul se oprește la baza planului înclinat.

Proba E. d)
FIZICĂ
−1
23
1. Într-un proces de încălzire a unui gaz ideal la presiune constantă, lucrul mecanic efectuat de gaz este:
a. mai mare decât căldura primită de gaz
b. mai mic decât variația energiei interne a gazului
c. egal cu valoarea căldurii primite de gaz
d. egal cu variația energiei interne a gazului (3p)
2. O cantitate de gaz ideal aflat în condiții normale (presiunea p0 și temperatura T0 ) are densitatea ρ0 ,
Densitatea acestui gaz la presiunea p și temperatura T este:
pT pT0 pT pT
a. ρ = ρ0 b. ρ = ρ0 c. ρ = ρ0 0 0 d. ρ = ρ0 0 (3p)
p0T0 p0T pT pT0
3. Unitatea de măsură în S.I. a raportului dintre capacitatea calorică și căldura specifică este:
a. mol b. mol−1 c. kg d. kg−1 (3p)
4. O cantitate de gaz ideal primește, într-un proces termodinamic, căldura Q = 600 J. Dacă variația energiei
interne a gazului este ∆U = 430 J, atunci lucrul mecanic efectuat de gaz este:
a. L = 170 J b. L = 430 J c. L = 600 J d. L = 1030 J (3p)
5. O cantitate constantă de gaz ideal descrie procesul termodinamic 1 → 2 → 3 reprezentat
în coordonate p − T în graficul din figura alăturată. Între volumele gazului în stările 1, 2 și 3
există relația:
a. V1 > V2 > V3
b. V2 > V1 > V3
c. V3 > V2 > V1
d. V3 > V1 > V2 (3p)
O butelie cu volumul V = 83,1 L conține un amestec de heliu ( µHe = 4 g/mol) și neon ( µNe = 20 g/mol) la
temperatura T = 300K. Ambele gaze au căldura molară la volum constant CV = 1,5R. Cantitatea totală de gaz
din butelie este ν = 5mol , iar cantitatea de heliu este de patru ori mai mare decât cantitatea de neon.
a. Calculați presiunea amestecului de gaze din butelie.
b. Calculați raportul dintre masa de heliu și masa de neon din butelie.
c. Calculați masa molară a amestecului de gaze din butelie.
d. Se deschide robinetul buteliei, se elimină ∆m = 7,2g din masa inițială de amestec. Robinetul se închide şi
amestecul rămas se încălzește cu 20o C. Aflați căldura primită de amestecul de gaze în timpul încălzirii.
 10 
O cantitate ν = 1,2mol  ≅ mol  de gaz ideal poliatomic (CV = 3R ) se află în
 8,31 
starea 1 în care temperatura gazului este T1 = 200K. Gazul parcurge procesul ciclic
reprezentat în coordonate p − V în figura alăturată. Presiunea gazului în starea 2
este p2 = 3 p1 . Calculaţi:
a. variaţia energiei interne a gazului în procesul 3 → 1 ;
b. căldura primită de gaz în procesul ciclic;
c. lucru mecanic total schimbat de gaz cu mediul exterior în timpul unui ciclu;
d. randamentul unui motor termic care funcționează după procesul ciclic
reprezentat în graficul din figura alăturată.

Proba E. d)
FIZICĂ
1. Sensul convențional al curentului electric într-un circuit electric simplu este:
a. de la borna „–” la borna „+” în circuitul exterior generatorului
b. de la borna „–” la borna „+” în circuitul interior generatorului
c. de la borna „+” la borna „–” în circuitul interior generatorului
d. acelaşi cu sensul deplasării electronilor în circuit (3p)
2. Unitatea de măsură pentru tensiunea electrică poate fi scrisă sub forma:
J W
a. b. J ⋅ A c. W ⋅ A d. (3p)
A A
3. O baterie este formată prin legarea în paralel a N generatoare identice. Un generator are t.e.m E şi
rezistența interioară r . Bateria alimentează un rezistor de rezistență R . Intensitatea curentului electric prin
rezistor are expresia:
NE NE E NE
a. I = b. I = c. I = d. I = (3p)
NR + r R + Nr R+r R+r
4. Dependența de temperatură a rezistenței unui conductor este redată în

graficul din figura alăturată. Rezistența conductorului la temperatura de 80°C
este:
a. 120 Ω b. 130 Ω c. 140 Ω d. 145 Ω (3p)
5. Două rezistoare având rezistenţele electrice R , respectiv 3R , se leagă în serie şi se conectează la

bornele unui generator cu t.e.m E şi rezistența interioară r . Se constată că randamentul circuitului este
η = 50% . Rezistența interioară generatorului are expresia:
R
a. r = b. r = R c. r = 2R d. r = 4R (3p)
2
În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Se cunosc: E1 = 1,5V , E2 = 4,5V ,
r1 = r2 = 2Ω , R1 = 4 Ω și R2 = 3 Ω . Ampermetrul montat în circuit este
considerat ideal ( RA ≅ 0 Ω ) .
a. Determinați valoarea intensității indicate de ampermetru dacă comutatorul K
este deschis.
b. Rezistorul R2 este construit dintr-un fir conductor cu rezistivitatea
ρ = 4,2 ⋅ 10−7 Ω ⋅ m și lungime ℓ = 1,5 m . Calculaţi aria secțiunii transversale a
firului.
c. Determinați valoarea intensității indicate de ampermetru în cazul în care
comutatorul K este închis
d. Se înlocuiește bateria cu t.e.m. E1 cu o altă baterie având aceeași rezistență interioară r1 = 2Ω , dar
tensiunea electromotoare E1′ și se constată că, atunci când înterupătorul K este închis, prin bateria cu t.e.m.
E2 nu circulă curent. Determinați valoarea t. e.m. E1′ .
O baterie are rezistenţa interioară nulă şi tensiunea electromotoare E = 100V . Un consumator este conectat
la baterie prin intermediul a două fire conductoare a căror rezistență electrică nu poate fi neglijată. În aceste
condiții, tensiunea la bornele consumatorului este U1 = 90V , iar puterea dezvoltată de consumator este
P1 = 90 W .
a. Calculați rezistența electrică a consumatorului.
b. Calculați puterea electrică disipată de firele conductoare.
c. În paralel cu primul consumator se conectează, prin intermediul unor fire cu rezistență neglijabilă, un al
doilea consumator. Se constată că tensiunea la bornele grupării paralel devine U2 = 84V . Calculați
rezistența electrică echivalentă a grupării celor două consumatoare.
d. Determinați puterea electrică dezvoltată de cel de-al doilea consumator în condițiile de la punctul c).
Proba E. d)
FIZICĂ
1. O sursă de lumină punctiformă este situată la 20 cm în fața unei oglinzi plane. Distanța dintre sursa de
lumină și imaginea ei formată în oglinda plană este:
a. 0 cm b. 10 cm c. 20 cm d. 40 cm (3p)
2. Unitatea de măsură în Sistemul Internațional a raportului dintre viteza luminii în vid și frecvența radiației
este:
a. Hz b. J c. m d. s (3p)
3. O rază de lumină (r) ajunge la o lentilă subțire convergentă trecând prin focarul
principal obiect F1 , ca în figura alăturată. După trecerea prin lentilă, traseul razei de
lumină este cel notat cu:
a. (1)
b. (2)
c. (3)
d. (4) (3p)
extern este de:
a. 2,4 ⋅ 10 −19 J b. 4,9 ⋅ 10 −21 J c. 2,4 ⋅ 10 −20 J d. 4,9 ⋅ 10 −20 J (3p)
5. O rază de lumină întâlnește suprafața de separare dintre două medii transparente având indicii de
refracție na și nb , venind din mediul cu indice de refracție na . Relația corectă între unghiul de incidență i și
unghiul de refracție r este:
a. nb ⋅ i = na ⋅ r b. na ⋅ nb = sin i ⋅ sin r c. nb sin i = na sin r d. na sin i = nb sin r (3p)

O lentilă divergentă subțire, având modulul distanței focale f1 = 10 cm , formează imaginea virtuală a unui
obiect liniar așezat perpendicular pe axa optică principală. Imaginea este de două ori mai mică decât
obiectul.
d. Folosind lentila cu distanța focală f1 și o altă lentilă subțire, convergentă, cu distanța focală f2 = 25 cm , se
formează un sistem optic centrat. Se observă că orice rază de lumină care intră în sistem paralel cu axa
optică principală, iese din sistemul optic tot paralel cu axa optică principală. Calculați distanța dintre cele
două lentile.
Un dispozitiv Young, situat în aer, are distanța dintre fante 2ℓ = 1,2 mm , iar distanța dintre planul fantelor și
ecran este D . Se iluminează dispozitivul cu o sursă coerentă de lumină monocromatică, situată pe axa de
simetrie a sistemului. Lungimea de undă a radiației emise de sursă este λ = 600nm . Pe ecran se observă
că pe o lungime L = 2,4 cm (măsurată perpendicular pe franjele de interferență) se află N = 12 interfranje.
b. Calculați valoarea frecvenței radiației utilizate.
c. Determinați distanța D dintre planul fantelor și ecran.
4
d. Se umple cu apă spațiul dintre planul fantelor și ecran. Indicele de refracție al apei este n = . Calculați
3
noua valoare a interfranjei observate pe ecran.

Proba E. d)
Fizică
I. Pentru itemii 1-5 scrieţi pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.(15 puncte)
1. Două automobile se deplasează cu vitezele v1 = 54km/h şi v 2 = 10m/s . Raportul vitezelor celor două
v1
automobile este egal cu:
v2
a. 0,5 b. 1 c. 1,5 d. 2 (3p)
2. Trei corpuri cu masele m1 > m2 = m3 cad liber în câmp gravitaţional. Dacă se neglijează forțele de
rezistență, între acceleraţiile celor trei corpuri există relaţia:
a. a1> a2 = a3 b. a1< a2 = a3 c. a1= a2 = a3 d. a1> a2 > a3 (3p)
3. Un resort elastic având constanta elastică k , inițial nedeformat, este alungit pe distanța x . Lucrul
mecanic efectuat de forţa elastică în timpul alungirii resortului are expresia:
kx 2 kx kx kx 2
a. L = − b. L = − c. L = d. L = (3p)
2 2 2 2
4. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependenţa de timp a forţei

rezultante care acţionează asupra unui corp cu masa m = 3kg aflat iniţial în repaus.
Acceleraţia corpului la momentul t = 3 s este egală cu:
a. 1m/s 2
b. 2m/s 2
c. 3m/s 2
d. 4m/s 2 (3p)
5. Un elefant aflat în mişcare are impulsul p = 10 4 N/s şi energia cinetică Ec = 25kJ . Masa elefantului este
egală cu:
a. m = 103 kg b. m = 2 ⋅ 103 kg c. m = 3 ⋅ 103 kg d. m = 4 ⋅ 103 kg (3p)
Asupra unui corp cu masa m = 2kg , aflat pe un plan înclinat de unghi α ≅ 37° ( sinα = 0, 6 ) , acţionează o
forţă pe direcţie orizontală având modulul F = 20N , ca in figura alăturată. Coeficientul de frecare la
alunecare dintre corp şi suprafaţa planului înclinat este µ = 0,1 .
a. Reprezentaţi pe foaia de examen toate forţele care acţionează asupra corpului.
b. Calculaţi valoarea forţei de frecare la alunecare dintre corp şi suprafaţa planului
înclinat.
c. Determinaţi valoarea acceleraţiei corpului.
d. Calculaţi distanţa parcursă de corp în primele 2s ale mişcării considerând că
viteza iniţială a corpului este nulă.
În bena (containerul) de masă m = 100 kg a unei macarale este încărcată o cantitate M = 0,8 t de ciment.
Macaraua ridică uniform bena, la înălţimea H = 9,3 m faţă de nivelul solului, unde cimentul este descărcat
în întregime. Ulterior, bena goală este coborâtă cu viteza constantă v = 0,5 m/s . După ∆t = 18 s de la
începutul coborârii uniforme, cablul de susţinere al benei se rupe şi aceasta cade. Se neglijează forţele de
rezistenţă la înaintarea în aer. Energia potenţială gravitaţională este considerată nulă la nivelul solului.
Determinaţi:
a. lucrul mecanic efectuat de forţa de tensiune din cablul de susţinere, la ridicarea benei, împreună cu
încărcătura, de la nivelul solului până la înălţimea H ;
b. înălţimea la care se află bena faţă de nivelul solului în momentul ruperii cablului de susţinere;
c. energia mecanică a benei în momentul ruperii cablului de susţinere;
d. valoarea vitezei cu care ajunge bena la sol.
Proba E. d)
Fizică
−1
23
1. Referitor la funcţionarea motorului Otto, procesul pe timpul căruia motorul produce lucru mecanic este:
a. admisia b. compresia c. detenta d. evacuarea (3p)
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, căldura molară într-o transformare
generală a unei cantităţi date de gaz considerat ideal poate fi exprimată cu ajutorul relaţiei:
∆U + L Q+L L ∆U
a. Cµ = b. Cµ = c. Cµ = d. Cµ = (3p)
ν ⋅ ∆T ν ⋅ ∆T ν ⋅ ∆T ν ⋅ ∆T
ν RT
fizice exprimate prin poate fi scrisă în forma:
V
a. N ⋅ m 2 b. N ⋅ m -2 c. kg ⋅ m -2 d. J ⋅ m -2 (3p)
4. Randamentul unui ciclu Carnot care se desfăşoară între temperaturile t1 = 27°C şi T2 = 1200 K , are
valoarea:
a. 25% b. 50% c. 75% d. 100% (3p)
5. O cantitate constantă de gaz ideal parcurge transformarea A → B → C → D
reprezentată în coordonate p − V în figura alăturată. Cea mai mare valoare a variaţiei
energiei interne a gazului are loc între stările:
a. A și B
b. A și C
c. B și C
d. B și D (3p)
Un cilindru orizontal, închis la ambele capete și având lungimea L = 50cm , este împărțit în două
compartimente de volume egale de un piston subțire, etanş, termoizolant. Pistonul se poate deplasa fără
frecări. Fiecare compartiment al cilindrului conține ν = 3 mol de oxigen ( µ = 32g/mol) la temperatura
T = 480 K şi presiunea p = 105 Pa . Oxigenul poate fi considerat gaz ideal.
a. Calculaţi numărul de molecule de oxigen dintr-un compartiment al cilindrului.
b. Calculaţi densitatea oxigenului dintr-un compartiment al cilindrului.
c. Se deplasează pistonul pe distanţa x = 5 cm , iar temperatura gazului rămâne constantă. Calculaţi
presiunea p1 a gazului din compartimentul de volum mai mic, după deplasarea pistonului, considerând că
pistonul este menţinut în această poziţie.
d. Calculaţi temperatura T1 până la care trebuie răcit oxigenul din compartimentul de volum mai mic pentru
ca, după eliberarea pistonului, acesta să rămână în poziţia precizată la punctul c..
 2 
O cantitate ν = 0,24mol  ≅ mol  de gaz ideal biatomic, având
 8,31 
căldura molară la volum constant Cv = 2,5R , parcurge transformarea
ciclică 1 → 2 → 3 → 1 reprezentată în coordonate p − V în figura
alăturată. În transformarea 1 → 2 temperatura gazului rămâne constantă.
În starea 1 temperatura are valoarea T1 = 300K , iar în starea 3 are
valoarea T3 = 1200K . Consideraţi că ln 2 = 0,7 .
a. Reprezentaţi grafic transformarea 1 → 2 → 3 în coordonate V − T .
c. Calculaţi lucrul mecanic schimbat de gaz cu mediul exterior pe parcursul unui ciclu complet.
d. Calculaţi randamentul unui motor termic care funcţionează după acest ciclu.

Proba E. d)
Fizică
1. Rezistivitatea electrică depinde de:
a. natura materialului din care este confecţionat conductorul şi temperatura la care acesta se află
b. secţiunea conductorului şi temperatura la care acesta se află
c. lungimea conductorului
d. lungimea şi secţiunea conductorului. (3p)
2. Un consumator cu rezistenţa electrică R , conectat la bornele unei baterii cu rezistenţa interioară r şi

tensiunea electromotoare E , va prelua puterea electrică maximă pe care o poate furniza bateria dacă este
îndeplinită condiţia:
r
a. R = 4r b. R = 2r c. R = r d. R = (3p)
4
produsul ρ ⋅ ℓ ⋅ S −1 este:
a. V b. Ω c. W d. J (3p)
4. Rezistenţa electrică a unui fir metalic, exprimată în Ω , depinde de temperatura acestuia, exprimată în
grade Celsius, conform relației R = 30 + 12 ⋅ 10 −3 t . Temperatura la care rezistenţa firului devine egală cu
36 Ω este:
a. 1000°C b. 900°C c. 600°C d. 500°C (3p)
5. Un circuit electric simplu este compus dintr-o sursă electrică şi un consumator cu

rezistenţa electrică variabilă. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependenţa
I = f (U ) , a intensităţii curentului electric din circuit în funcţie de tensiunea electrică de la
bornele sursei. Atunci când intensitatea curentului electric din circuit este I = 1 A ,
tensiunea de la bornele sursei are valoarea:
a. U = 1 V b. U = 6 V c. U = 10 V d. U = 12 V (3p)
În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Generatoarele au tensiunile electromotoare
E1 = E2 = 12V , E3 = 24 V și rezistenţele interioare r1 = r2 = 2 Ω , r3 = 4 Ω , iar rezistoarele montate în circuit
au rezistenţele electrice R1 = 24 Ω , R2 = 36 Ω , R3 = 30 Ω . Ampermetrul este
considerat ideal ( RA ≅ 0 Ω ) , iar rezistenţa electrică a conductoarelor de legătură
este neglijabilă. Determinaţi:
a. rezistenţa electrică echivalentă a grupării celor trei rezistoare;
b. intensitatea curentului electric indicat de ampermetru în situaţia în care
întrerupătorul K este deschis;
c. tensiunea de la bornele rezistorului având rezistenţa R1 în situaţia în care
d. intensitatea curentului electric indicat de ampermetru în situaţia în care
În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Pe soclul becului B1 sunt înscrise valorile
( 9 V; 0,3 A ) . Bateria are tensiunea electromotoare E = 15 V şi rezistenţa interioară r = 2 Ω . Becurile
funcţionează la parametri nominali. Calculaţi:
a. rezistenţa electrică a becului B1 în cazul funcționării la parametri nominali;
b. rezistenţa electrică a becului B2 în cazul funcționării la parametri nominali;
c. energia electrică consumată împreună de cele două becuri în intervalul de timp
∆t = 5 minute ;
d. randamentul de transfer al energiei de la baterie la gruparea celor două becuri.

Proba E. d)
Fizică
Se consideră viteza luminii în vid c = 3 ⋅ 10 m/s . 8
1. Dintre mărimile fizice de mai jos, mărime fizică adimensională este:
a. frecvenţa b. distanţa focală c. convergenţa d. indicele de refracţie (3p)
2. O sursă punctiformă de lumină este situată în apropierea unei suprafeţe plane, lucioase și perfect
reflectătoare. Fasciculul de lumină reflectat de suprafaţă este:
a. paralel b. convergent c. divergent d. difuz (3p)
3. Un sistem acolat este format din două lentile cu convergenţele C1 şi C2 . Convergenţa sistemului este
dată de relaţia:
a. C = C1 / C2 b. C = C1 ⋅ C2 c. C = C1 + C2 d. C = C1 − C2 (3p)
4. Graficul din figura alăturată a fost obţinut într-un studiu experimental al efectului
fotoelectric extern şi prezintă dependenţa energiei cinetice maxime a fotoelectronilor
emişi de energia fotonilor incidenţi pe fotocatod. Lucrul mecanic de extracţie al
materialului din care este confecţionat fotocatodul are valoarea:
a. 2eV
b. 2,5eV
c. 3eV
d. 3,5eV (3p)
5. Două lentile convergente, identice, formează un sistem afocal. Distanţa dintre cele două lentile este
d = 40 cm . Valoarea distanţei focale a unei lentile este:
a. 20 cm b. 40 cm c. 60 cm d. 80cm (3p)

Un obiect liniar, cu înălţimea de 1 cm , este aşezat perpendicular pe axa optică principală a unei lentile
subţiri, la distanţa de 20 cm faţă de lentilă. Imaginea clară a obiectului se formează pe un ecran situat la
distanţa de 80cm faţă de obiect.
a. Determinaţi mărirea liniară transversală dată de lentilă.
b. Calculaţi înălţimea imaginii formate de lentilă.
c. Determinaţi convergenţa lentilei.
d. Realizaţi un desen în care să evidenţiaţi construcţia imaginii prin lentilă în situaţia descrisă.

Distanţa dintre fantele unui dispozitiv Young este 2ℓ = 1 mm , iar distanţa care separă planul fantelor de
ecranul pe care se observă figura de interferenţă este D = 2 m . Sursa de lumină utilizată este plasată pe
axa de simetrie a dispozitivului la distanţa d = 20 cm de planul fantelor şi emite lumină coerentă,
monocromatică, cu frecvenţa ν = 5 ⋅ 1014 Hz . Dispozitivul Young este plasat în aer.
a. Calculaţi valoarea interfranjei figurii de interferenţă observate pe ecran.
b. Determinaţi diferenţa de drum optic dintre undele luminoase care, prin interferenţă, formează pe ecran
maximul de ordinul k = 3 .
c. Calculaţi distanţa care separă primul minim de interferență situat de o parte a maximului central, de
maximul de ordinul k = 3 situat de aceeaşi parte a maximului central.
d. Se introduce în faţa uneia din fante o lamă subţire cu feţele plan-paralele, confecţionată dintr-un material
transparent, cu indicele de refracţie n = 1,5 . Pentru a readuce franja centrală în poziţia iniţială se deplasează
sursa de lumină paralel cu planul fantelor pe distanţa h = 1mm . Determinaţi grosimea lamei.


Proba E. d)
Fizică
Varianta 3
Subiectul I
I.1. c 3p
2. c 3p
3. a 3p
4. b 3p
5. b 3p
Subiectul al II-lea
II.a. Pentru: 3p
reprezentarea corectă şi completă a forţelor 3p
b. Pentru: 4p
Ff = µ N 1p
N = Gn + Fn 1p
N = mg cos α + F sin α 1p
rezultat final Ff = 2,8N 1p
c. Pentru: 4p
ma = Ft − Gt − Ff 1p
Ft = F cos α 1p
Gt = mg sin α 1p
rezultat final a = 0,6m/s 2
1p
d. Pentru: 4p
v = a ∆t 1p
v
vm = 1p
2
d = v m ⋅ ∆t 1p
rezultat final d = 1,2m 1p

III.a. Pentru: 3p
L =T ⋅H 1p
T = (M + m ) g 1p
rezultat final L = 83,7kJ 1p
b. Pentru: 4p
h = H −d 1p
d = v ⋅ ∆t 2p
c. Pentru: 4p
E = Ec + E p 1p
2
mv
Ec = 1p
2
E p = mgh 1p
rezultat final E = 312,5 J 1p
d. Pentru: 4p
∆Ec = Ltotal 1p
2
mv sol mv 2
∆E c = − 1p
2 2
Ltotal = mgh 1p
rezultat final v sol = 2,5 m/s 1p

Subiectul I
I.1. c 3p
2. a 3p
3. b 3p
4. c 3p
5. b 3p
II.a. Pentru: 3p
N = ν ⋅ NA 2p
rezultat final N = 18,06 ⋅ 10 23 molecule 1p
b. Pentru: 4p
pµ
ρ= 3p
RT
c. Pentru: 4p
pV = p1V1 1p
 L
V = S 2

 1p
V1 = S L − x 
 2 
pL
p1 = 1p
L − 2x
rezultat final p1 = 1,25 ⋅ 105 N/m2 1p
d. Pentru: 4p
 p2V2 = νRT
 2p
 p2V1 = νRT1
( L − 2x )
T1 = T 1p
(L + 2x )
III.a. Pentru: 4p
b. Pentru: 4p
Q23 = νC p (T3 − T1 ) 2p
C p = Cv + R 1p
c. Pentru: 4p
V 3p V
L = ν RT1 ln 2 + ν R (T3 − T1 ) − 1 1 3p
V1 2
d. Pentru: 3p
L
η= 1p
Qp
Qp = Q23 1p

Subiectul I
I.1. a 3p
2. c 3p
3. b 3p
4. d 3p
5. c 3p
II.a. Pentru: 3p
R12 = R1 + R2 1p
1 1 1
= + 1p
Re R12 R3
b. Pentru: 4p
Eserie
I= 1p
Re + rserie
Eserie = E1 + E2 1p
rserie = r1 + r2 1p
c. Pentru: 4p
I ⋅ Re = I12 ⋅ R12 2p
U1 = I12 ⋅ R1 1p
d. Pentru: 4p
Eechivalent = 24 V 1p
re =
(r1 + r2 )r3
1p
r1 + r2 + r3
Eechivalent
I′ = 1p
Re + re
12
rezultat final I ′ =
A ≅ 1,1 A 1p
11
III.a. Pentru: 3p
U1 = I1 ⋅ R1 2p
b. Pentru: 4p
I1 = I 2 = I 2p
E = U1 + I ⋅ R2 + I ⋅ r 1p
c. Pentru: 4p
W = W1 + W2 1p
W = I 2 ⋅ ( R1 + R2 ) ⋅ ∆t 2p
d. Pentru: 4p
Re = R1 + R2 1p
Re
η= 2p
Re + r
rezultat final η = 96 % 1p

Subiectul I
I.1. d 3p
2. c 3p
3. c 3p
4. b 3p
5. a 3p
Subiectul al II-lea
II.a. Pentru: 4p
D = - x1 + x2 1p
x
β= 2 2p
x1
rezultat final β = −3 1p
b. Pentru: 3p
y
β= 2 2p
y1
c. Pentru: 4p
1 1 1
− = 2p
x2 x1 f
1
C= 1p
f
20 −1
rezultat final C = m ≅ 6,67m-1 1p
3
d. Pentru: 4p
III.a. Pentru: 4p
λD
i= 2p
2ℓ
λ = c /ν 1p
b. Pentru: 3p
δ = kλ 2p
rezultat final δ = 1,8 µm 1p
c. Pentru: 4p
∆x = xmax 3 − xmin 1 1p
xmax 3 = 3i 1p
xmin 1 = i / 2 1p
d. Pentru: 4p
δ1 = e(n − 1) 1p
2ℓh
δ2 = 1p
d
δ1 = δ 2 1p
rezultat final e = 10 µm 1p

Proba E. d)
Fizică
1. Un corp este ridicat uniform de-a lungul suprafeţei unui plan înclinat sub acţiunea unei forţe de tracţiune.
Deplasarea corpului are loc cu frecare. Se poate afirma că:
a. lucrul mecanic efectuat de forţa de frecare este pozitiv
b. lucrul mecanic efectuat de forţa de tracţiune este negativ
c. energia cinetică a corpului rămâne constantă
d. energia mecanică a corpului rămâne constantă. (3p)
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, teorema variației impulsului mecanic
pentru un punct material poate fi exprimată prin relaţia:
a. ∆p = m ⋅ a b. ∆p = F ⋅ ∆r c. ∆p = F ⋅ ∆t d. ∆p = F ⋅ ∆v (3p)
3. Unitatea de măsură în S.I. a mărimii fizice exprimată prin produsul dintre forţă şi viteză este:
a. J ⋅ s b. J c. W ⋅ s d. W (3p)
4. Un corp având masa m = 2 kg este ridicat vertical, cu acceleraţia a = 5m/s 2 , prin intermediul unui resort
cu constanta de elasticitate k = 200 N/m . Alungirea resortului are valoarea:
a. 30cm b. 20 cm c. 15 cm d. 10 cm (3p)
5. În graficul din figura alăturată este redată dependenţa de timp a vitezei unui automobil pe parcursul
frânării acestuia până la oprire, într-o mișcare rectilinie. Acceleraţia automobilului are
valoarea:
a. −1,33m/s2
b. −0,75m/s2
c. −0,50m/s2
d. −0,25m/s2 (3p)

Un corp de masă m = 1,7kg urcă cu viteza constantă v = 1,5 m/s pe un plan înclinat foarte lung, sub
acțiunea unei forţe orizontale și constante F , ca în figura alăturată. Unghiul pe care
planul înclinat îl formează cu orizontala este α ≅ 37° ( sin α = 0,6 ) , iar coeficientul
de frecare la alunecare dintre corp și planul înclinat are valoarea µ = 0,2 .
a. Determinaţi timpul în care corpul parcurge distanţa d = 1,5 m în lungul planului
înclinat.
b. Reprezentaţi forţele care acţionează asupra corpului.
c. Calculaţi valoarea forţei F pentru care corpul urcă cu viteză constantă pe planul înclinat.
d. Acțiunea forţei F încetează, corpul continuă să urce încetinit pe planul înclinat până la oprire, apoi
coboară spre baza planului înclinat. Determinaţi acceleraţia cu care corpul coboară pe planul înclinat.

Un corp de masă m = 0,2 kg este aruncat vertical, de jos în sus, de la înălţimea h = 16 m față de sol, cu
viteza inițială v 0 = 4 m/s . Se neglijează interacțiunea cu aerul. Considerând că energia potenţială
gravitaţională este nulă la nivelul solului, calculaţi:
a. energia mecanică inițială a corpului;
b. lucrul mecanic efectuat de greutatea corpului din momentul aruncării lui și până la atingerea solului;
c. înălțimea maximă, măsurată față de sol, la care ajunge corpul;
d. valoarea impulsului mecanic al corpului la atingerea solului.

Proba E. d)
Fizică
−1
Se consideră: numărul lui Avogadro NA = 6,02 ⋅ 10 mol , constanta gazelor ideale R = 8,31 J ⋅ mol−1 ⋅ K −1 .
23
1. O cantitate dată de gaz ideal se destinde la temperatură constantă. Pe parcursul acestei transformări
densitatea gazului:
a. se dublează b. rămâne constantă c. creşte d. scade (3p)
2. Căldurile molare pentru gaze se pot exprima cu ajutorul exponentului adiabatic γ = Cp / CV . Căldura molară la
volum constant se exprimă prin relaţia:
R γ −1
a. Cv = R ⋅ γ ( γ − 1) b. Cv = R ( γ − 1) c. Cv = d. Cv = R (3p)
γ −1 γ
3. Simbolurile mărimilor fizice şi ale unităţilor de măsură sunt cele utilizate în manualele de fizică. Unitatea
de măsură a mărimii fizice exprimate prin produsul ν ⋅ CV ⋅ ∆T este:
a. mol b. J c. K d. Pa (3p)
4. Randamentul unui motor termic care funcţionează după un ciclu Carnot este 50%. Dacă temperatura
sursei calde este 800 K, atunci temperatura sursei reci este:
a. 100 K b. 200 K c. 400 K d. 600 K (3p)
temperatura acestuia. Volumul ocupat de gaz în starea B este:
a. 0,4 m3
b. 0,6 m3
c. 0,8 m3
d. 1,6 m3 (3p)
O cantitate de oxid de azot NO ( µ = 30 g/mol ) considerat gaz ideal, este închisă într-un cilindru cu piston,
ca în figura alăturată. Gazul se află la presiunea p1 = 80kPa şi temperatura T1 = 300K .
Iniţial pistonul este blocat şi se găseşte la distanţa ℓ = 1 dm faţă de capătul cilindrului.
Aria secţiunii transversale a pistonului este S = 4,155 dm2 . Pistonul este etanş şi se
poate deplasa fără frecare. Aerul exterior se află la presiunea p0 = 100kPa .
a. Calculaţi masa de gaz din cilindru.
b. Se deblochează pistonul. Calculaţi distanța față de capătul cilindrului la care se găsește pistonul în poziţia
de echilibru mecanic. Consideraţi că temperatura rămâne constantă.
c. Se încălzeşte gazul din cilindru până la temperatura T2 astfel încât pistonul revine în poziţia iniţială.
Determinaţi temperatura T2 .
d. Pistonul, aflat în poziţia de la punctul c., se blochează. În cilindru se mai introduce o masă ∆m = 2 g de
NO . Determinaţi presiunea gazului din cilindru, dacă temperatura gazului devine cu ∆T = 25K mai mare
decât temperatura T2 .
O cantitate dată de gaz ideal aflată iniţial în starea A, în care presiunea este pA = 8 ⋅ 105 Pa şi volumul este
VA = 2 ⋅ 10 −2 m3 , parcurge un proces ciclic format dintr-o destindere izotermă AB , în cursul căreia volumul
gazului creşte de două ori, o comprimare izobară BC şi o încălzire izocoră CA . Se cunoaşte: CV = 2,5R şi
ln 2 ≅ 0,7 .
a. Reprezentaţi procesul ciclic parcurs de gaz în sistemul de coordonate p − V .
b. Determinaţi variaţia energiei interne a gazului în procesul BC .
c. Calculaţi lucrul mecanic total schimbat de gaz cu mediul exterior pe parcursul întregului proces ciclic.
d. Calculaţi valoarea randamentului unui motor termic care ar funcţiona după transformarea ciclică descrisă.

Proba E. d)
Fizică
1. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, rezistivitatea electrică a materialului
din care este confecţionat un conductor metalic depinde de temperatură conform relaţiei:
ρ0 ρ0
a. ρ = ρ0 ⋅ (1 − α ⋅ t ) b. ρ = ρ0 ⋅ (1 + α ⋅ t ) c. ρ = d. ρ = (3p)
1+ α ⋅ t 1− α ⋅ t
2. Pentru nodul de rețea din figura alăturată legea I a lui Kirchhoff poate fi scrisă sub forma:
a. I1 + I2 = I3 + I4
b. I1 + I3 = I2 + I4
c. I3 = I1 + I2 + I4
d. I 4 = I2 + I3 + I1 (3p)
de măsură a mărimii fizice exprimate prin produsul R ⋅ I 2 este:
a. A b. J c. V d. W (3p)
4. Doi rezistori, cu rezistenţele electrice R1 = 150 Ω şi R2 = 300 Ω , sunt conectați în paralel. Rezistenţa
electrică echivalentă corespunzătoare grupării paralel a celor doi rezistori este:
a. 100 Ω b. 150 Ω c. 300 Ω d. 450 Ω (3p)
5. În figura alăturată este reprezentată dependența intensității curentului electric de
tensiunea aplicată la bornele unui rezistor. Rezistența electrică a rezistorului este
egală cu:
a. 0,1 Ω
b. 1 Ω
c. 10 Ω
d. 100 Ω (3p)
În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Bateria este formată prin conectarea în serie a
trei generatoare caracterizate prin parametrii (E; r ) , (2E; 2r ) și (3E; 3r ) . Se cunosc E = 1V şi r = 1Ω . La
(
bornele bateriei se conectează un conductor din nichelină ρ = 4 ⋅ 10 −7 Ω ⋅ m a )
cărui rezistență electrică este R = 24 Ω . Instrumentele de măsură conectate în
circuit sunt considerate ideale (R A ≅ 0 Ω, RV → ∞ ) , iar rezistența electrică a
conductoarelor de legătură se neglijează.
a. Calculaţi valoarea tensiunii indicate de voltmetru când întrerupătorul K este
deschis.
b. Calculaţi valoarea intensităţii curentului indicată de ampermetru când întrerupătorul K este închis.
c. Calculaţi lungimea firului din care este confecționat conductorul, știind că diametrul secțiunii transversale a
 1 
acestuia este d = 0,25mm  ≅ mm  .
 5π 
d. Se leagă cele trei generatoare în paralel, formându-se astfel o nouă baterie. La bornele acesteia se
conectează conductorul cu rezistența R . Calculați valoarea intensității curentului prin conductorul cu
rezistența R .
În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Bateria are t.e.m
E = 24 V și rezistența interioară r = 2 Ω . Valorile rezistențelor electrice ale celor trei
rezistoare conectate la bornele bateriei sunt R1 = 20 Ω , R2 = 15 Ω și R3 = 5 Ω . Se
neglijează rezistența electrică a conductoarelor de legătură. Determinați:
a. intensitatea curentului electric ce străbate bateria;
b. valoarea puterii disipate prin rezistorul cu rezistența R1 ;
c. energia disipată de rezistorul R3 în ∆t = 10min ;
d. randamentul de transfer al energiei electrice de la baterie către gruparea celor trei rezistoare.
Proba E. d)
Fizică
−34
8
1. În cazul efectului fotoelectric extern, creşterea numărului de electroni emişi de fotocatod în unitatea de
timp este provocată de:
a. scăderea numărului de fotoni incidenți pe suprafaţa fotocatodului în unitatea de timp
b. creşterea numărului de fotoni incidenți pe suprafaţa fotocatodului în unitatea de timp
c. creşterea vitezei radiaţiei electromagnetice incidente pe suprafaţa fotocatodului
d. scăderea vitezei radiaţiei electromagnetice incidente pe suprafaţa fotocatodului. (3p)
2. Un fascicul paralel de lumină monocromatică, îngust, care se propagă prin aer, este incident pe suprafaţa
liberă a unui lichid transparent având indicele de refracţie n . Între unghiul de incidenţă i şi unghiul de
refracţie r există relaţia:
a. sin i = n sin r b. sin r = n sin i c. cos i = n cos r d. cos r = n cos i (3p)
3. Simbolurile fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură a mărimii fizice exprimată prin
produsul hν este:
4. Un obiect liniar cu înălțimea de 5 cm este așezat la 10 cm în fața unei oglinzi plane. Imaginea acestui
obiect formată de oglindă are înălțimea de:
a. 2cm b. 5 cm c. 10 cm d. 15 cm (3p)
5. Graficul din figura alăturată redă dependenţa energiei cinetice maxime
a electronilor extraşi prin efect fotoelectric de frecvenţa radiaţiei
electromagnetice incidente pe suprafaţa unui metal. Lucrul mecanic de
extracție a electronilor din acest metal are valoarea:
a. 0,5 ⋅ 10 -19 J
b. 1,5 ⋅ 10 -19 J
c. 3,3 ⋅ 10 -19 J
d. 6,6 ⋅ 10 -19 J (3p)

Două lentile convergente identice, considerate subţiri, sunt alipite pentru a forma un sistem optic centrat.
Distanța focală echivalentă a sistemului optic este fs = 10 cm . Un obiect luminos liniar cu înălţimea de 4 cm
este așezat perpendicular pe axa optică principală, în faţa sistemului optic. Distanţa dintre obiect și sistemul
optic este de 30cm .
a. Determinaţi convergenţa sistemului optic.
b. Realizați un desen în care să evidențiați construcția imaginii prin sistemul optic.
c. Calculați înălţimea imaginii obiectului.
d. Se depărtează lentilele una faţă de cealaltă astfel încât axa optică principală rămâne comună, iar distanța
dintre lentile devine d . Se constată că înălţimea imaginii obiectului formată de sistemul optic nu depinde de
distanţa dintre obiect și sistemul optic. Calculaţi distanţa d dintre cele două lentile în această situație.
Un dispozitiv interferenţial Young, care are distanţa dintre fante 2ℓ = 0,2mm şi distanţa de la planul fantelor
la ecran D = 2 m , este iluminat de o sursă luminoasă ce emite radiaţie monocromatică şi coerentă cu
lungimea de undă λ = 500 nm . Sursa luminoasă este situată pe axa de simetrie a dispozitivului.
a. Calculaţi valoarea interfranjei observate pe ecran.
b. Calculaţi distanţa de la maximul central la maximul de ordinul k = 3 .
c. Calculaţi diferenţa de drum optic dintre undele luminoase care, prin suprapunere, formează pe ecran
franja luminoasă de ordinul k = 4 .
d. Se înlocuieşte sursa de lumină monocromatică cu o altă sursă care emite lumină albă. Calculaţi distanţa
faţă de maximul central la care are loc prima suprapunere a maximelor de interferenţă pentru radiaţiile cu
lungimile de undă λ1 = 500 nm şi respectiv λ2 = 600 nm .


Proba E. d)
Fizică
Varianta 9
Subiectul I
I.1. c 3p
2. c 3p
3. d 3p
4. c 3p
5. b 3p
II.a. Pentru: 3p
d
t= 2p
v
rezultat final t = 1s 1p
b. Pentru: 4p
reprezentare corectă a forţelor 4p
c. Pentru: 4p
F cos α = mg sin α + Ff 1p
Ff = µ N 1p
N = mg cos α + F sin α 1p
rezultat final: F = 19N 1p
d. Pentru: 4p
Gt − Ff ′ = ma 1p
Gt = mg sin α 1p
Ff ′ = µ mg cos α 1p
rezultat final: a = 4,4m/s 2
1p
III.a. Pentru: 4p
E0 = E c 0 + E p 0 1p
E p 0 = mgh 1p
2
mv
Ec 0 = 0
1p
2
rezultat final: E pg = 33,6 J 1p
b. Pentru: 3p
LG = mgh 2p
rezultat final: LG = 32J 1p

c. Pentru: 4p
Eo = E f 2p
Ef = mgH 1p
rezultat final: H = 16,8m 1p
d. Pentru: 4p
p = mv 1p
mv 2 mv 02
= + mgh 2p
2 2
(
rezultat final: p ≅ 3,7 kg ⋅ m/s = 0,8 21 kg ⋅ m/s ) 1p

Subiectul I
I.1. d 3p
2. c 3p
3. b 3p
4. c 3p
5. b 3p
II.a. Pentru: 3p
p1 ⋅ V = m ⋅ R ⋅ T1 / µ 1p
V = S ⋅ℓ 1p
rezultat final: m = 4 g 1p
b. Pentru: 4p
p0 ⋅ V ′ = mRT1 / µ 2p
V ′ = S ⋅ ℓ′ 1p
rezultat final: ℓ′ = 0,8 dm 1p
c. Pentru: 4p
V′ V
= 3p
T1 T2
rezultat final: T2 = 375K 1p
d. Pentru: 4p
m
pf ⋅ V = f RTf 1p
µ
mf = m + ∆m 1p
Tf = T2 + ∆T 1p
rezultat final: pf = 160kPa 1p
III.a. Pentru: 3p
b. Pentru: 4p
5
∆UBC = ν R (TC − TB ) 1p
2
ν RTB = ν RTA = pAVA 1p
T
TC = A 1p
2
rezultat final: ∆UBC = −20 kJ 1p
c. Pentru: 4p
L = LAB + LBC + LCA 1p
VB
LAB = ν RTA ln 1p
VA
LBC = ν R (TC − TA ) 1p
rezultat final L = 3,2 kJ 1p
d. Pentru: 4p
L
η= 1p
Qprimit
Qprimit = QAB + QCA 1p
5
Qprimit = LAB + ν R (TA − TC ) 1p
2

Subiectul I
I.1. b 3p
2. d 3p
3. d 3p
4. a 3p
5. d 3p
II.a. Pentru: 4p
Es = 6E 1p
U1 = Es 2p
rezultat final: U1 = 6 V 1p
b. Pentru: 4p
rs = 6r 1p
Es = I ⋅ (R + rs ) 2p
rezultat final: I = 0,2 A 1p
c. Pentru: 3p
ρℓ
R= 2p
S
rezultat final: ℓ = 3 m 1p
d. Pentru: 4p
1 1 1 1
= + + 1p
r p r 2r 3r
 E 2E 3E 
E p = rp  + +  1p
r 2r 3r 
Ep
I′ = 1p
R + rp
rezultat final: I ′ ≅ 6,7 ⋅ 10−2 A 1p
III.a. Pentru: 4p
E
I= 1p
Rp + r
Rs = R2 + R3 1p
R1Rs
Rp = 1p
R1 + Rs
rezultat final: I = 2 A 1p
b. Pentru: 4p
U R21
PR1 = 2p
R1
U R1 = I ⋅ R p 1p
rezultat final: PR1 = 20 W 1p
c. Pentru: 4p
W3 = Is2 ⋅ R3 ⋅ ∆t 1p
U
Is = 2p
Rs
rezultat final: W3 = 3kJ 1p
d. Pentru: 3p
Re
η= 1p
Re + r
R1 ( R2 + R3 )
Re = 1p
R1 + R2 + R3
Subiectul I
I.1. b 3p
2. a 3p
3. d 3p
4. b 3p
5. c 3p
II.a. Pentru: 3p
C = 1/ fs 2p
rezultat final: C = 10m-1 1p
b. Pentru: 4p
construcţia corectă a imaginii prin sistemul optic 4p
c. Pentru: 4p
1 1 1
− = 1p
x2 x1 fs
β = x2 / x1 1p
β = y 2 / y1 1p
rezultat final: − y 2 = 2cm 1p
d. Pentru: 4p
sistem afocal 1p
d = 2f 1p
1 1 1
= + 1p
fs f f
III.a. Pentru: 4p
i = λ D / ( 2ℓ ) 3p
rezultat final: i = 5 mm 1p
b. Pentru: 4p
x = xmax3 = 3i 3p
rezultat final: x = 15 mm 1p
c. Pentru: 3p
λ
∆r = 2k 2p
2
rezultat final: ∆r = 2 µm 1p
d. Pentru: 4p
x = x1max = x 2 max 1p
k1λ1D k2 λ2 D
= 1p
2ℓ 2ℓ
k1 = 6 şi k 2 = 5 1p
rezultat final: x = 3 cm 1p

Proba E. d)
Fizică
1. În mişcarea rectilinie încetinită a unui mobil:
a. viteza este orientată în sensul acceleraţiei;
b. viteza este orientată în sens contrar acceleraţiei;
c. acceleraţia este orientată în sens contrar forţei rezultante;
d. acceleraţia este nulă; (3p)
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, expresia matematică a forţei elastice
este:
a. Fe = −kx b. Fe = kx c. Fe = − µN d. Fe = µN (3p)
3. Unitatea de măsură în S.I. a mărimii fizice exprimate prin produsul dintre forţă şi viteză este:
a. J ⋅ s b. J c. W ⋅ s d. W (3p)
4. Lucrul mecanic efectuat de greutatea unui corp cu masa de 10kg în timpul ridicării lui de pe sol până la
înălțimea de 50 cm are valoarea:
a. 100 J b. 50 J c. −50 J d. −100 J (3p)
5. În graficul alăturat este reprezentată dependenţa de timp a vitezei unui automobil.

Viteza medie a automobilului în primele zece secunde ale mişcării are valoarea:
a. 2,5 m/s
b. 5m/s
c. 7,5 m/s
d. 10 m/s (3p)
Un corp cu masa m = 1kg se deplasează cu frecare, cu viteza constantă v = 2 m/s , pe o suprafaţă
orizontală, sub acţiunea unei forţe orizontale F = 2N . Ulterior corpul urcă pe
un plan înclinat sub acţiunea unei forţe orizontale F1 = 20 N , ca în figura
alăturată. Planul înclinat formează unghiul α = 45° cu suprafaţa orizontală,
iar coeficientul de frecare la alunecare dintre corp și planul înclinat are
valoarea µ = 0,2 .
a. Determinaţi distanţa parcursă de corp pe suprafaţa orizontală în timpul ∆t = 0,25 s .
b. Calculaţi valoarea coeficientului de frecare la alunecare dintre corp și suprafaţa orizontală.
c. Calculaţi valoarea acceleraţiei corpului în timpul urcării pe planul înclinat sub acţiunea forţei orizontale F1 .
d. Determinaţi valoarea pe care ar trebui să o aibă forţa orizontală F1 , astfel încât corpul să coboare cu
viteză constantă pe planul înclinat.
Un corp cu masa m = 1kg este lansat cu viteza v 0 = 3 m/s de-a lungul unei suprafeţe orizontale pe care se
deplasează cu frecare. După ce corpul a parcurs distanţa d = 2 m , el lovește capătul liber al unui resort
orizontal nedeformat, pe care îl comprimă cu x = 8cm . Celălalt capăt al resortului este fixat de un perete
vertical și imobil. Deplasarea corpului se face cu frecare atât înainte, cât și după lovirea resortului.
Coeficientul de frecare la alunecare dintre corp și suprafaţa orizontală este µ = 0,2 , iar frecarea cu aerul se
neglijează.
a. Calculaţi energia cinetică a corpului în momentul lansării.
b. Calculaţi valoarea vitezei corpului în momentul atingerii resortului.
c. Calculaţi lucrul mecanic efectuat de forţa elastică pe parcursul comprimării resortului.
d. Determinaţi valoarea impulsului mecanic al corpului la revenirea lui în poziţia în care a atins resortul.
Proba E. d)
Fizică
−1
23
1. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură din S.I. a mărimii
pV µ
exprimate prin raportul este:
RT
a. J ⋅ mol ⋅ K -1 b. J ⋅ mol-1 ⋅ K c. kg d. kg ⋅ m3 (3p)
 J 
2. Căldura necesară pentru a încălzi o bucată de plumb având masa m = 500 g  c plumb = 125  cu
 kg ⋅ K 
∆t = 20°C este egală cu:
a. 2500 kJ b. 1250 kJ c. 2500 J d. 1250 J (3p)
3. O cantitate dată de gaz ideal se destinde adiabatic dintr-o stare în care temperatura este T1 , până într-o
stare în care temperatura devine T2 . Lucrul mecanic schimbat de gaz cu mediul exterior poate fi exprimat
prin:
a. L = ν CV (T2 − T1 ) b. L = ν CV (T1 − T2 ) c. L = ν Cp (T1 − T2 ) d. L = ν Cp (T2 − T1 ) (3p)
4. Densitatea unei cantităţi date de gaz ideal creşte într-o:
a. răcire izobară b. încălzire izobară c. destindere izotermă d. încălzire izocoră (3p)
5. Un gaz ideal parcurge succesiunea de transformări reprezentate în coordonate
p − V în figura alăturată. Transformarea în care gazul primeşte căldură, fără să
efectueze lucru mecanic este:
a. 1-2
b. 2-3
c. 3-4
d. 4-1
(3p)
Un cilindru orizontal cu secţiunea S = 831 cm2 şi lungimea L = 60 cm , închis la ambele capete, este împărţit
în două compartimente, A şi B, printr-un piston subţire, care se poate mişca fără frecări. Iniţial, în cele două
compartimente se află cantităţi egale de azot ( µ = 28 g mol) la presiunea p0 = 105 N m2 şi la temperatura
t = 27°C . Se introduce în compartimentul A azot la temperatura t = 27°C până când presiunea azotului din
compartimentul B devine p = 3 ⋅ 105 N m2 . Calculaţi:
a. volumul iniţial al compartimentului A;
b. cantitatea de azot din compartimentul B;
c. distanţa x pe care se deplasează pistonul;
d. masa de azot care s-a introdus suplimentar în compartimentul A.

 2 
O cantitate ν = 0,24 mol  ≅ mol  de gaz ideal monoatomic (CV = 1,5R )
 8,31 
evoluează după ciclul termodinamic A − B − C − D − A reprezentat în
coordonate p − T în graficul alăturat. În starea A temperatura gazului este
TA = 300 K , în starea B TB = 3TA , iar în starea D TD = TB .
a. Reprezentați ciclul termodinamic în coordonate p − V .
b. Determinați variația energiei interne a gazului în procesul A − B .
c. Calculați lucrul mecanic total schimbat de gaz cu mediul exterior într-un
ciclu.
d. Determinați randamentul unui motor termic ce ar funcționa după ciclul termodinamic considerat.
Proba E. d)
Fizică
1. Tensiunea la bornele unei surse cu tensiunea electromotoare E şi rezistenţa interioară r , la bornele

căreia este conectat un rezistor de rezistenţă R , se poate exprima prin relaţia:
ER Er E Er
a. b. c. d. (3p)
R+r R+r R(R + r ) R
2. Una dintre mărimile caracteristice inscripţionate pe acumulatorul unui telefon mobil este exprimată în
miliamperi-oră, (mAh). Mărimea exprimată în această unitate de măsură este echivalentă cu o:
a. energie electrică b. putere electrică c. tensiune electrică d. sarcină electrică (3p)
3. Un fierbător are puterea nominală de 2 kW. Energia consumată de fierbător într-un interval de timp
∆t = 5min este:
a. 600 kJ b. 100 kJ c. 60 kJ d. 10 kJ (3p)
4. Rezistenţa unui conductor liniar, omogen, de lungime ℓ = 100 m , cu aria secţiunii transversale de 1 mm2 ,
( )
a. 275 Ω b. 27,5 Ω c. 2,75 Ω d. 0,275 Ω (3p)
5. La bornele unei surse este legat un reostat a cărui rezistenţă variază între
2 Ω şi 8 Ω . În graficul din figura alăturată este reprezentată puterea pe reostat
în funcţie de rezistenţa acestuia. Rezistenţa interioară a sursei are valoarea:
a. 2 Ω
b. 4 Ω
c. 10 Ω
d. 16 Ω
(3p)
Se consideră circuitul electric a cărui schemă este reprezentată în figura alăturată. Reostatul AD are
rezistenţa electrică totală RAD = 180 Ω . Punctele B şi C împart reostatul AD în trei părţi egale. Se cunosc:
E1 = 7 V , E2 = 6 V , r1 = 2 Ω , r2 = 3 Ω , R1 = 64 Ω , R2 = 56 Ω .
a. Calculaţi rezistenţa echivalentă a circuitului exterior generatoarelor când
cursorul M este în punctul B;
b. Comutatorul k este pus în poziţia b., iar cursorul M este în punctul B. Calculaţi
intensitatea curentului prin generatorul E1 .
c. Comutatorul k este pus în poziţia a., iar cursorul este în punctul C. Calculaţi
tensiunea la bornele generatorului E1 .
d. Comutatorul k este pus în poziţia a., iar cursorul este în punctul C. Calculaţi
tensiunea la bornele rezistorului R2 .

În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Pe soclul becului B1 sunt înscrise valorile
9 V; 0,3 A , iar pe soclul becului B2 sunt înscrise valorile 6 V; 0,2 A . Toate cele trei becuri funcţionează la
parametri nominali. Rezistenţa interioară a generatorului este r = 3 Ω . Calculaţi:
a. puterea nominală a becului B1 ;
b. rezistenţa electrică a becului B3 în condiţii de funcţionare la parametri nominali;
c. puterea totală dezvoltată de generator;
d. energia consumată în total de cele 3 becuri în timp de 10 minute.

Proba E. d)
Fizică
−34
8
1. În cazul efectului fotoelectric extern, creşterea energiei radiaţiei electromagnetice incidente pe suprafaţa
metalului în unitatea de timp, cu menținerea constantă a frecvenței, duce la:
a. creşterea numărului de electroni emiși în unitatea de timp;
b. scăderea numărului de electroni emiși în unitatea de timp;
c. creşterea vitezei radiaţiei electromagnetice incidente pe suprafaţa fotocatodului;
d. scăderea vitezei radiaţiei electromagnetice incidente pe suprafaţa fotocatodului; (3p)
2. Simbolurile fiind cele utilizate în manualele de fizică, convergenţa unui sistem optic centrat obţinut prin
alipirea a două lentile subţiri este dată de relaţia:
a. C = C1 ⋅ C2 b. C = C1 /C2 c. C = C1 + C2 d. C = C1 − C2 (3p)
3. Simbolurile fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a energiei fotonului este:
4. O rază de lumină monocromatică pătrunde din aer în apa unui bazin cu adâncimea h = 1,5m . Unghiul de
incidenţă al razei de lumină pe suprafaţa apei are valoarea i = 45 , iar indicele de refracţie al apei poate fi
considerat n = 2 . Distanţa de la punctul de intrare al razei de lumină în apă până la punctul în care raza
întâlnește fundul bazinului are valoarea de aproximativ:
a. 1,1m b. 1,4 m c. 1,7 m d. 2,6 m (3p)
5. În figura alăturată este ilustrată dependenţa energiei cinetice maxime a
fotoelectronilor emiși prin efect fotoelectric de frecvenţa radiaţiei
electromagnetice incidente pe suprafaţa unui metal. Frecvenţa minimă de
producere a efectului fotoelectric extern pentru acest metal are valoarea:
a. 0,5 ⋅ 1015 Hz
b. 1,5 ⋅ 1015 Hz
c. 3,3 ⋅ 1015 Hz
d. 6,6 ⋅ 1015 Hz (3p)
Două lentile subțiri, una convergentă și cealaltă divergentă, formează un sistem optic centrat. Distanța dintre
lentile este de 50cm . Modulul distanței focale a fiecărei lentile este de 20 cm . Un obiect luminos liniar AB,
cu înălţimea de 4 cm , este așezat în faţa acestui sistem optic, de partea
lentilei convergente, pe axa optică principală și perpendicular pe aceasta, ca
în figura alăturată. Distanţa de la obiect la lentila convergentă este de
60 cm .
a. Determinaţi convergenţa lentilei divergente.
b. Calculaţi distanţa de la obiect la imaginea lui prin lentila convergentă.
c. Realizaţi un desen în care să evidențiați construcția imaginii prin sistemul optic în situația descrisă.
d. Calculaţi înălţimea imaginii obiectului formate de întregul sistem optic.
Un dispozitiv interferenţial Young are distanţa dintre fante 2ℓ = 1,5mm şi distanţa de la planul fantelor la
ecran D = 2 m . Sursa luminoasă emite radiaţie monocromatică şi coerentă cu lungimea de undă λ = 600 nm
şi este situată pe axa de simetrie a dispozitivului.
a. Calculaţi valoarea interfranjei observate pe ecran.
b. Calculaţi distanţa, faţă de maximul central, la care se formează pe ecran maximul de ordinul k = 2 .
c. Calculaţi diferenţa de drum optic pentru care se formează prin interferenţă pe ecran franja luminoasă de
ordinul k = 3 .
d. În faţa uneia dintre fante se aşază o lamă de sticlă cu grosimea e = 30 µm şi indicele de refracţie n = 1,2 .
Calculaţi deplasarea figurii de interferenţă observate pe ecran.


Proba E. d)
Fizică
Varianta 2
Subiectul I
I.1. b 3p
2. a 3p
3. d 3p
4. c 3p
5. c 3p
Subiectul al II-lea
II.a. Pentru: 4p
d = v ⋅ ∆t 3p
rezultat final d = 0,5 m 1p
b. Pentru: 4p
F = Ff 1p
Ff = µ N 1p
N = mg 1p
c. Pentru: 4p
F1 cos α − mg sin α − µ N1 = ma 2p
N1 = mg cos α + F1 sin α 1p
rezultat final a ≅ 2,82m/s2 1p
d. Pentru: 3p
mg sin α = F1′cos α + µ ( mg cos α + F1′sin α ) 2p
rezultat final F1 ≅ 6,7N 1p
III.a. Pentru: 3p
mv 02
Ec 0 = 2p
2
rezultat final Ec0 = 4,5 J 1p
b. Pentru: 4p
∆Ec = LFf ,d 1p
LFf ,d = − µ mgd 1p
2 2
mv mv
∆E c = − 0
1p
2 2
rezultat final v = 1m/s 1p

c. Pentru: 4p
∆Ec = Ltotal 1p
mv 2
∆E c = 0 − 1p
2
Ltotal = − µ mgx + LFe 1p
rezultat final LFe = −0,34 J 1p
d. Pentru: 4p
p1 = mv1 1p
mv12 mv 2
− = −2µmgx 2p
2 2
rezultat final p = 0,6kg ⋅ m/s 1p

Subiectul I
I.1. c 3p
2. d 3p
3. b 3p
4. a 3p
5. b 3p
II.a. Pentru: 3p
VA = VB 1p
L
VA = S ⋅ 1p
2
rezultat final VB ≅ 25 ⋅ 10−3 m3 1p
b. Pentru: 4p
p0VB = ν RT 3p
rezultat final ν = 1 mol 1p
c. Pentru: 4p
p ⋅ VB′ = p0 ⋅ VB 2p
L 
VB′ = S ⋅  − x  1p
2 
rezultat final x = 20 cm 1p
d. Pentru: 4p
( m + ∆m )
p ⋅ VA′ = RT 1p
µ
m =ν ⋅ µ 1p
L 
VA′ = S ⋅  + x  1p
2 
III.a. Pentru: 4p
b. Pentru: 3p
∆U AB = ν ⋅ CV ⋅ (TB − TA ) 2p
rezultat final ∆U AB = 1800 J 1p
c. Pentru: 4p
L = LAB + LBC + LCD + LDA 1p
TC = 9TA 1p
L = ν ⋅ R ⋅ (TC − TB ) + ν ⋅ R ⋅ (TA − TD ) 1p
d. Pentru: 4p
L
η= 1p
Qprimit
Qprimit = QAB + QBC 1p
Qprimit = ∆U AB + ν ⋅ (CV + R ) ⋅ (TC − TB ) 1p
rezultat final η ≅ 22,2 % 1p

Subiectul I
I.1. a 3p
2. d 3p
3. a 3p
4. c 3p
5. b 3p
II.a. Pentru: 4p
R12 = R1 + R2 1p
R
R AB = 1p
3
R12 ⋅ R AB
Re = 1p
R12 + R AB
b. Pentru: 3p
E1 = I ⋅ ( Re + r1 ) 2p
1
rezultat final I = A ≅ 0,17 A 1p
6
c. Pentru: 4p
2R
R12 ⋅
Re′ = 3
1p
2R
R12 +
3
E1 + E 2 = I ′ ( Re′ + r1 + r2 ) 1p
U1 = E1 − I ′ ⋅ r1 1p
d. Pentru: 4p
I ′ ⋅ Re′ = I12 ( R1 + R2 ) 2p
U2 = I12 ⋅ R2 1p
III.a. Pentru: 3p
P1 = U1 ⋅ I1 2p
b. Pentru: 4p
I3 = I 2 1p
U 3 + U 2 = U1 1p
U3 = R3 ⋅ I3 1p
c. Pentru: 4p
E = I ⋅ r + U1 1p
I = I1 + I2 1p
Ptot = E ⋅ I 1p
rezultat final Ptot = 5,25 W 1p
d. Pentru: 4p
We = (U1⋅ ⋅ I1 + U 2 ⋅ I 2 + U 3 ⋅ I3 ) ⋅ ∆t 3p
rezultat final We = 2700 J 1p

Subiectul I
I.1. a 3p
2. c 3p
3. d 3p
4. c 3p
5. a 3p
Subiectul al II-lea
II.a. Pentru: 3p
1
C2 = 2p
f2
rezultat final C2 = −5m-1 1p
b. Pentru: 4p
1 1 1
− = 2p
x 2 x1 f1
d = (− x1 ) + x2 1p
c. Pentru: 4p
Construcţia corectă a imaginii 4p
d. Pentru: 4p
D = x2 + ( − x1′ ) 1p
1 1 1
− = 1p
x2′ x1′ f2
y 2′ x2 x2′
β = β1 ⋅ β 2 ⇒ = ⋅ 1p
y1 x1 x1′
rezultat final − y 2′ = 1cm 1p
III.a. Pentru: 4p
λD
i= 3p
2l
b. Pentru: 4p
λD
xmax 2 = 2 3p
2l
rezultat final x = 1,6mm 1p
c. Pentru: 3p
λ
Pentru maxim de ordinul k ⇒ ∆r = 2k 2p
2
rezultat final ∆r = 1,8 µm 1p
d. Pentru: 4p
e (n − 1)D
∆x = 3p
2l

Proba E. d)
Fizică
1. În mișcarea rectilinie încetinită a unui mobil:
a. viteza crește în timp;
b. viteza scade în timp;
c. viteza este constantă în timp;
d. acceleraţia este nulă. (3p)
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, expresia matematică a modulului
forţei elastice care apare într-un resort elastic alungit este:
k ∆ℓ k ⋅ ∆ℓ
a. Fe = k ⋅ ∆ℓ b. Fe = c. Fe = d. Fe = (3p)
∆ℓ k 2
3. Unitatea de măsură în S.I. a puterii mecanice este:
a. J ⋅ s b. J c. W ⋅ s d. W (3p)
4. Lucrul mecanic efectuat de greutatea unui corp cu masa de 10kg în timpul căderii lui pe verticală pe
distanța de 50 cm are valoarea:
a. 10 J b. 50 J c. 100 J d. 500 J (3p)
5. În graficul din figura alăturată este redată dependenţa de timp a vitezei unui
automobil. La momentul t = 9 s viteza automobilului are valoarea:
a. 0,5 m/s
b. 5 m/s
c. 10 m/s
d. 50 m/s (3p)

Un corp cu masa m = 1kg se deplasează cu frecare, cu viteza constantă v = 1,5 m/s , pe o suprafaţă
orizontală sub acţiunea unei forţe orizontale F = 5N . Ulterior corpul urcă pe un plan înclinat sub acţiunea
unei forţe constante F1 = 14N , orientată în lungul planul înclinat, paralel
cu acesta, ca în figura alăturată. Unghiul planului înclinat cu suprafaţa
orizontală este α ≅ 37° ( sin α = 0,6;cos α = 0,8 ) , iar coeficientul de
frecare la alunecare dintre corp și planul înclinat are valoarea µ = 0,5 .
a. Determinaţi distanţa parcursă de corp pe suprafaţa orizontală în timpul
∆t = 2 s .
b. Reprezentaţi forţele care acţionează asupra corpului atunci când el se deplasează pe suprafaţa
orizontală.
c. Calculaţi valoarea coeficientului de frecare la alunecare dintre corp și suprafaţa orizontală.
d. Determinaţi valoarea acceleraţiei cu care corpul urcă pe planul înclinat.

Un corp cu masa m = 1 kg este lansat cu viteza v 0 = 3 m/s de-a lungul unei suprafeţe orizontale pe care se
deplasează cu frecare. După ce corpul a parcurs distanţa d = 2 m , asupra lui acţionează, suplimentar, o
forţă orizontală constantă F care îl frânează pe distanţa x = 10 cm , până la oprire. Coeficientul de frecare la
alunecare dintre corp și suprafaţa orizontală este µ = 0,2 , iar frecarea cu aerul se neglijează.
a. Calculaţi energia cinetică a corpului în momentul lansării.
b. Calculaţi lucrul mecanic efectuat de forţa de frecare pe distanţa d .
c. Calculaţi valoarea vitezei corpului după ce a parcurs distanța d .
d. Calculaţi lucrul mecanic efectuat de forţa orizontală constantă F pe distanţa x , până la oprirea corpului.

Proba E. d)
Fizică
J
mol ⋅ K
1. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică unitatea de măsură din SI a mărimii
p ⋅V
T
a. J ⋅ mol ⋅ K -1 b. J ⋅ mol-1 ⋅ K c. J ⋅ K -1 d. J ⋅ mol -1 (3p)
2. Două corpuri, având masele egale şi confecționate din acelaşi material, se află la temperaturile iniţiale
t1 = −8°C , respectiv t 2 = 72°C . Corpurile sunt puse în contact. Temperatura finală de echilibru este:
a. 0 °C b. 32 °C c. 36 °C d. 40 °C (3p)
3. O cantitate dată de gaz ideal efectuează o transformare la volum constant. Notăm cu Q - căldura primită
de gaz, cu L - lucrul mecanic efectuat de gaz, respectiv cu ∆U - variaţia energiei interne a gazului. În
această transformare sunt valabile relaţiile:
a. Q = −L şi ∆U = 0 b. L = −∆U şi Q = 0 c. Q = L şi ∆U = 0 d. Q = ∆U şi L = 0 (3p)
4. O cantitate dată de gaz aflată la 300 K este încălzită la presiune constantă, astfel încât volumul său se
dublează. Temperatura finală a gazului este:
a. 300 K b. 450 K c. 600 K d. 900 K (3p)
5. Un gaz ideal parcurge succesiunea de transformări de stare reprezentate în figura
alăturată. Temperatura maximă este atinsă în starea:
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
(3p)

Un vas cilindric cu secţiunea S = 831 cm şi lungimea L = 60 cm , închis la ambele capete, conţine heliu
2
( µ = 4 g mol) la presiunea p0 = 105 N m2 şi la temperatura t = 27°C . Se introduce heliu, aflat la t = 27°C ,

în cilindru, până când presiunea heliului devine p = 3 ⋅ 105 N m2 . Calculați:
a. cantitatea iniţială de heliu din cilindru;
b. densitatea iniţială a heliului din cilindru;
c. masa de heliu care s-a introdus suplimentar în vasul cilindric;
d. temperatura la care trebuie adus gazul rezultat prin introducerea cantităţii suplimentare de heliu pentru ca
presiunea să devină p′ = 2,5 ⋅ 105 N m2 .
O cantitate de gaz ideal monoatomic (CV = 1,5R ) parcurge succesiunea de
transformări reprezentată în coordonate p − V în figura alăturată. În stările 1 şi 3
gazul se află la aceeași temperatură. Se cunosc parametrii p1 = 105 Pa şi
V1 = 30 dm3 .
a. Reprezentaţi succesiunea de transformări în coordonate p − T .
b. Calculaţi căldura schimbată de gaz cu mediul exterior pe transformarea 1-2.
c. Calculaţi variaţia energiei interne a gazului pe transformarea 2-3.
d. Calculaţi lucrul mecanic total schimbat de gaz cu mediul exterior în decursul
transformării 1-2-3.

Proba E. d)
Fizică
1. Pentru realizarea unei reţele electrice, un electrician calculează că sunt necesari 200 m de conductor din
cupru cu rezistivitatea ρ = 1,7 ⋅ 10 −8 Ω ⋅ m . Pentru o calitate mai bună, electricianul alege conductor cu aria
secţiunii transversale de 2 mm2 . Neglijând pierderile de material, rezistenţa electrică totală a conductorului
din cupru are valoarea:
a. 1,7 Ω b. 0,17 Ω c. 3,4 Ω d. 0,34 Ω (3p)
2. Una dintre mărimile caracteristice inscripţionate pe acumulatorul unui telefon mobil este exprimată în
miliamperi-oră, (mAh). Mărimea exprimată în această unitate de măsură este echivalentă cu o:
a. energie electrică b. sarcină electrică c. tensiune electrică d. putere electrică (3p)
3. Un calorifer electric are puterea nominală P = 500W . Energia electrică consumată de calorifer în
∆t = 30 min este:
a. 500 kJ b. 600 kJ c. 900 kJ d. 1800 kJ (3p)
4. Rezistenţa electrică echivalentă corespunzătoare grupării în serie a trei rezistori identici este 300 Ω .
Rezistența electrică a unui rezistor este:
a. 1000 Ω b. 900 Ω c. 300 Ω d. 100 Ω (3p)
5. Un consumator cu rezistenţa variabilă este alimentat la o tensiune constantă U. P(W)

În figura alăturată este reprezentată puterea electrică a consumatorului, în funcţie 16
de rezistenţa acestuia. Tensiunea U are valoarea:
8
a. 2 V R(Ω)
b. 4 V 0
c. 8 V 1 2 3 4
d. 16 V (3p)

Punctul M împarte reostatul AB din figura alăturată în două părţi egale. Rezistenţa
electrică totală a reostatului este RAB = 40 Ω . Ampermetrul montat în circuit este
considerat ideal ( RA ≅ 0 Ω ) . Se cunosc: E = 15 V , r = 5 Ω . Calculați:
a. indicaţia ampermetrului când cursorul C este pe poziţia B;
b. tensiunea la bornele reostatului (între punctele A şi M) când cursorul C este pe
poziţia M;
c. tensiunea la bornele uneia dintre surse când cursorul C este pe poziţia M;
d. indicaţia ampermetrului dacă una dintre baterii este montată, din greşeală, cu
polaritatea inversă.

La bornele unei baterii cu rezistenţa electrică interioară r = 3 Ω este conectat un bec care are parametrii
nominali U b = 12 V şi Ib = 1 A . Becul funcţionează la parametrii nominali, iar conductoarele electrice de
legătură au rezistenţă electrică neglijabilă. Calculaţi:
a. energia electrică consumată de bec în timp de o oră;
b. puterea electrică totală dezvoltată de baterie;
c. valoarea rezistenţei electrice R1 a unui alt consumator, cu rezistență electrică diferită de cea a becului, pe
care bateria debitează aceeaşi putere ca şi în cazul becului;
d. puterea electrică maximă pe care o poate transfera bateria unui consumator cu rezistenţa electrică
convenabil aleasă.

Proba E. d)
Fizică
−34
8
1. În cazul reflexiei luminii, unghiul de reflexie este:
a. egal cu unghiul de incidență;
b. mai mic decât unghiul de incidență;
c. mai mare decât unghiul de incidență;
d. 90° dacă unghiul de incidență este de 0° (3p)
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manuale, lucrul mecanic de extracţie a electronilor dintr-un
metal, prin efect fotoelectric extern, poate fi exprimat prin relaţia:
h h ⋅ν 0 c
a. L = b. L = c. L = hν 0 d. L = h (3p)
ν0 c ν0
3. Unitatea de măsură a mărimii fizice exprimate prin raportul dintre viteza luminii în vid și frecvență este:
a. J b. m c. W d. Hz (3p)
4 O lentilă subţire convergentă are distanţa focală de 20 cm . Convergenţa acestei lentile are valoarea:
a. - 5 m-1 b. - 0,2 m-1 c. 0,2 m-1 d. 5m-1 (3p)
5. În figura alăturată este ilustrată dependenţa energiei cinetice maxime a

fotoelectronilor emiși prin efect fotoelectric de frecvenţa radiaţiei
electromagnetice incidente pe suprafaţa unui metal. Frecvenţa minimă de
producere a efectului fotoelectric extern pentru acest metal are valoarea:
a. 0,5 ⋅ 1015 Hz
b. 0,75 ⋅ 1015 Hz
c. 1⋅ 1015 Hz
d. 1,5 ⋅ 1015 Hz (3p)
O lentilă convergentă, considerată subţire, are distanţa focală de 10 cm . Un obiect luminos liniar cu
înălţimea de 3 cm este așezat în faţa acestei lentile, pe axa optică principală și perpendicular pe aceasta.
Distanţa de la lentilă la obiect este de 20 cm .
a. Precizaţi dacă imaginea este reală sau virtuală.
b. Realizaţi un desen în care să evidențiați construcția imaginii prin lentilă în situația descrisă.
c. Determinaţi distanţa de la obiect la imaginea lui prin lentilă.
d. Determinaţi înălţimea imaginii obiectului.

O rază de lumină monocromatică pătrunde din aer în apa unui bazin cu adâncimea h = 3m . Unghiul de
incidenţă al razei de lumină pe suprafaţa apei are valoarea i = 45 , iar indicele de refracţie al apei poate fi
considerat n = 2 .
a. Determinaţi valoarea vitezei de propagare a luminii în apa bazinului.
b. Realizaţi un desen în care să ilustraţi mersul razei de lumină prin aer şi prin apă.
c. Calculaţi unghiul de refracţie al razei de lumină.
d. Calculaţi distanţa de la punctul de intrare al razei de lumină în apă până la punctul în care raza întâlnește
fundul bazinului.


Proba E.d)
Fizică
Varianta 2
Subiectul I
I.1. b 3p
2. a 3p
3. d 3p
4. b 3p
5. c 3p
II.a. Pentru: 3p
d = v ⋅ ∆t 2p
b. Pentru: 4p
Reprezentare corectă a forţelor care acţionează asupra corpului 4p
c. Pentru: 4p
F = Ff 1p
Ff = µ N 1p
N = mg 1p
d. Pentru: 4p
F1 − Gt − Ff1 = ma 1p
Ff1 = µ mg cos α 1p
Gt = mg sin α 1p
rezultat final a = 4m/s 2
1p
III.a. Pentru: 3p
mv 02
Ec 0 = 2p
2
rezultat final Ec0 = 4,5 J 1p
b. Pentru: 4p
LFf = −Ff d 1p
Ff = µ N 1p
N = mg 1p
rezultat final LFf = −4 J 1p
c. Pentru: 4p
∆Ec = LFf 1p
2
mv 2 mv
∆E c = − 0
1p
2 2
LFf = − µ mgd 1p

d. Pentru: 4p
∆Ec′ = LF′f + LF 1p
2
mv
∆Ec′ = 0 − 1p
2
LF′f = − µ mgx 1p
rezultat final LF = −0,3 J 1p

Subiectul I
I.1. c 3p
2. b 3p
3. d 3p
4. c 3p
5. d 3p
II.a. Pentru: 4p
p0V = νRT 2p
V = S ⋅L 1p
rezultat final ν = 2 mol 1p
b. Pentru: 4p
m
ν = 1p
µ
m
ρ= 2p
V
rezultat final ρ ≅ 0,16 kg m3 1p
c. Pentru: 4p
m
pV = 1 RT 2p
µ
m1 = m + ∆m 1p
d. Pentru: 3p
p1 p′
= 2p
T T′
rezultat final T ′ = 250 K 1p
III.a. Pentru: 4p
b. Pentru 4p
Q12 = ν Cp (T2 − T1 ) 1p
C p = CV + R 1p
5  V1 
Q12 = p1 − p1V1 
2  3
1p

c. Pentru: 3p
3
∆U 23 = ν R (T1 − T2 ) 1p
2
3 V 
∆U 23 =  p1V1 − p1 1  1p
2 3
rezultat final ∆U 23 = 3000 J 1p
d. Pentru: 4p
L = L12 + L23 1p
V 
L12 = p1  1 − V1  1p
 3 
L23 = 0 1p
rezultat final L = −2000 J 1p
Subiectul I
I.1. a 3p
2. b 3p
3. c 3p
4. d 3p
5. b 3p
II.a. Pentru: 4p
rs = 2r 1p
E s = 2E 1p
E s = I (R AB + rs ) 1p
rezultat final I = 0,6A 1p
b. Pentru: 4p
R
R AM = 1p
2
Es = I ( RAM + rs )
′ 1p
U AM = I ′ ⋅ RAM 1p
rezultat final U AM = 20 V 1p
c. Pentru: 4p
U = E − I′ ⋅ r 3p
rezultat final U = 10 V 1p
d. Pentru: 3p
E − E = I A ( 2r + R ) 2p
rezultat final I A = 0 1p
III.a. Pentru: 4p
Wb = U bI b ∆t 3p
rezultat final Wb = 43,2 kJ 1p
b. Pentru: 4p
Ptotal = E ⋅ Ib 1p
Ub = Ib Rb 1p
E = I b ( Rb + r ) 1p
rezultat final Ptotal = 15 W 1p
c. Pentru: 3p
Rb R1 = r 2 2p
rezultat final R1 = 0,75 Ω 1p
d. Pentru: 4p
E2
Pmax = 2p
4r
E = U b + Ib r 1p
rezultat final Pmax = 18,75 W 1p

Subiectul I
I.1. a 3p
2. c 3p
3. b 3p
4. d 3p
5. a 3p
II.a. Pentru: 3p
Imaginea este reală 3p
b. Pentru: 4p
c. Pentru: 4p
d = (− x1 ) + x2 1p
1 1 1
− = 2p
x 2 x1 f
d. Pentru: 4p
y 2 x2
= 3p
y1 x1
III.a. Pentru: 4p
c
n= 3p
v
rezultat final v ≅ 2,1⋅ 108 m/s 1p
b. Pentru: 4p
c. Pentru: 4p
sin i = n sin r 3p
d. Pentru: 3p
h
cos r = 2p
d
rezultat final d ≅ 3,46m 1p

Proba E. d)
Fizică
1. Viteza de 1,2 km min exprimată în funcţie de unităţi de măsură fundamentale din S.I. corespunde valorii:
a. 0,2 m s b. 2 m s c. 20 m s d. 200 m s (3p)
2. Considerând că simbolurile mărimilor fizice sunt cele utilizate în manualele de fizică, constanta elastică a
unei tije confecționate dintr-un material elastic este egală cu:
E ⋅S E E ⋅S
a. E ⋅ S ⋅ ℓ 0 b. c. d. 2 (3p)
ℓ0 S ⋅ ℓ0 ℓ0
de măsură a mărimii fizice exprimate prin produsul F ⋅ ∆t este:
a. J b. N c. N ⋅ s d. W (3p)
4. Un corp cu masa de 1 kg are energia cinetică de 50 J. Viteza corpului este egală cu:
a. 50 m s b. 25 m s c. 20 m s d. 10 m s (3p)
5. În figura alăturată este reprezentată dependența de timp a vitezei unui mobil.

Distanța parcursă de mobil în ultimele două minute este:
a. 600 m
b. 1200 m
c. 2400 m
d. 3600 m (3p)

Un corp, având masa m = 1 kg , urcă uniform de-a lungul unui plan înclinat, sub acțiunea unei forțe F
paralele cu planul înclinat. Planul înclinat formează unghiul α = 30° cu orizontala. Forța de frecare la
alunecare dintre corp și suprafața planului înclinat are valoarea Ff = 7,5 N .
a. Reprezentați forțele ce acționează asupra corpului în timpul urcării pe planul înclinat.
b. Determinați valoarea forței de tracțiune F .
c. Calculaţi valoarea coeficientului de frecare la alunecare dintre corp și suprafața planului înclinat.
d. Determinați valoarea accelerației corpului în timpul urcării pe planul înclinat sub acțiunea unei forțe de
tracțiune F ′ = 1,2 ⋅ F care înlocuiește forța F .

Un corp de dimensiuni neglijabile, având masa m = 200 g , este lăsat să
alunece liber pe o suprafață curbă fără frecare, de la înălțimea h = 45 cm ,
ca în figura alăturată. Suprafața curbă se continuă cu un plan orizontal AB
de lungime ℓ = 2 m pe care corpul se mișcă cu frecare, coeficientul de
frecare la alunecare fiind µ = 0,2 . În punctul B corpul se lovește frontal de un perete vertical, pierzând la
impact o fracțiune f = 0,64 din energia sa cinetică și se întoarce pe aceeași direcție pe care a venit. Energia
potențială gravitațională se consideră nulă la nivelul planului orizontal AB. Determinați:
a. energia potențială gravitațională inițială;
b. valoarea vitezei corpului la trecerea prin punctul A;
c. energia cinetică a corpului în punctul B, imediat înaintea impactului cu peretele;
d. modulul variației impulsului corpului în timpul impactului cu peretele.

Proba E. d)
Fizică
−1
23
pV
măsură în S.I. a mărimii exprimate prin raportul este:
ν CV
J J
a. K b. mol c. d. (3p)
mol K
2. O cantitate constantă de gaz ideal se destinde adiabatic. Căldura molară C a gazului în această
transformare este:
a. C = 0 b. C = C p c. C = CV d. C → ∞ (3p)
3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, relaţia dintre capacitatea calorică C
şi căldura specifică c este:
c ν
a. C = b. C = c. C = ν c d. C = m ⋅ c (3p)
m c
4. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependenţa presiunii unui gaz
ideal de volumul acestuia, în cursul unui proces în care cantitatea de gaz rămâne
constantă. Raportul dintre temperatura maximă şi temperatura minimă atinsă de
gaz în cursul procesului este egal cu:
a. 2
b. 4
c. 6
d. 8 (3p)
5. Un gaz ideal efectuează un ciclu Carnot reversibil între temperaturile extreme T1 = 500 K şi T2 = 300 K .
Randamentul ciclului este:
a. 20% b. 40 % c. 60% d. 80 % (3p)
O butelie cu volumul V = 8,31dm3 conţine un amestec gazos format din ν 1 = 1,5 mol de oxigen
( µ1 = 32g/mol) şi m2 = 2 g de heliu ( µ2 = 4g/mol) . Căldurile molare la volum constant ale celor două gaze
sunt CV1 = 2,5R şi CV2 = 1,5R . Amestecul se află la temperatura T = 300K şi poate fi considerat gaz ideal.
Determinați:
a. numărul total de particule (molecule de oxigen și de atomi de heliu) din amestecul gazos;
b. presiunea amestecului gazos din butelie;
c. masa molară medie a amestecului gazos din butelie;
d. căldura necesară amestecului gazos din butelie pentru a se încălzi cu ∆T = 50 K .
O cantitate constantă de gaz ideal poliatomic (CV = 3R ) , se află iniţial în starea (1) în care presiunea
gazului este p1 = 105 Pa , iar volumul ocupat de acesta este V1 = 1 L . Gazul efectuează un proces ciclic
1 → 2 → 3 → 4 → 1 format din următoarele transformări:
1 → 2 încălzire la volum constant până în starea (2) în care presiunea gazului este p 2 = 2 p1 ;
2 → 3 destindere la presiune constantă până în starea (3) în care V3 = 2V1 ;
3 → 4 răcire la volum constant;
4 → 1 comprimare la presiune constantă.
a. Reprezentaţi procesul ciclic efectuat de gaz în coordonate p − V .
b. Determinaţi energia internă a gazului în starea (3) .
c. Calculaţi căldura cedată de gaz într-un ciclu complet.
d. Calculaţi randamentul unui motor termic care ar funcţiona după acest ciclu.
Proba E. d)
Fizică
1. Unitatea de măsură pentru sarcina electrică poate fi exprimată sub forma:
a. V ⋅ s -1 b. A ⋅ s -1 c. V ⋅ s d. A ⋅ s (3p)
2. Suma algebrică a intensităţilor curenţilor electrici într-un nod de reţea este întotdeauna:
a. negativă b. nulă c. pozitivă d. infinită (3p)
3. O baterie este formată din n generatoare electrice identice, având fiecare tensiunea electromotoare E şi
rezistenţa interioară r, conectate în serie. Un consumator cu rezistenţa electrică R este conectat la bornele
bateriei. Intensitatea curentului electric prin consumator este dată de relaţia:
nE E nE nE
a. I = b. I = c. I = d. I = (3p)
R + nr R+r R+r nR + r
4. La bornele unei baterii este conectat un consumator a cărui rezistenţă electrică

poate fi modificată. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependenţa puterii
electrice disipate pe consumator în funcţie de rezistenţa acestuia. Când rezistenţa
electrică a consumatorului are valoarea R = 2 Ω , intensitatea curentului prin
consumator este egală cu:
a. 1A
b. 3A
c. 5A
d. 7A (3p)
5. Un calorifer electric are parametrii nominali U = 220 V şi I = 10 A . Energia consumată de calorifer în regim
nominal de funcţionare, în intervalul de timp ∆t = 10min , are valoarea:
a. 22 MJ b. 1, 32 MJ c. 22 kJ d. 1,32 kJ (3p)

În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Rezistenţele electrice ale celor trei
rezistoare au valorile R1 = 15 Ω , R2 = 40 Ω şi R3 = 60 Ω . Voltmetrul V din
circuit ( RV → ∞ ) indică tensiunea U0 = 40 V când întrerupătorul K este
deschis şi tensiunea U = 39 V când întrerupătorul K este închis.
Întrerupătorul K fiind închis, determinaţi:
a. rezistenţa electrică echivalentă a circuitului exterior generatorului;
b. tensiunea electrică la bornele rezistorului R1 ;
c. intensitatea curentului electric care trece prin rezistorul R2 ;
d. rezistenţa interioară a generatorului.

La bornele unei baterii este conectat un consumator cu rezistenţa electrică R1 . Puterea disipată pe
consumatorul R1 este P1 = 40,5 W , iar tensiunea la bornele bateriei este U1 = 27 V . Se înlocuieşte
consumatorul R1 cu un alt consumator având rezistenţa electrică R2 . Puterea disipată în acest caz pe
consumatorul R2 este P2 = 62,5 W , iar tensiunea la bornele bateriei este U2 = 25 V .
a. Calculaţi rezistenţele electrice ale celor doi consumatori.
b. Determinaţi tensiunea electromotoare şi rezistenţa interioară a bateriei.
c. Se leagă cei doi consumatori în serie, iar gruparea astfel formată se conectează la bornele bateriei.
Calculaţi puterea disipată pe gruparea serie formată din cei doi consumatori.
d. Determinaţi randamentul circuitului în condiţiile punctului c.

Proba E. d)
Fizică
Se consideră viteza luminii în vid c = 3 ⋅ 10 m/s . 8
1. O rază de lumină trece din aer în apă și își schimbă direcția. Raza se apropie de normala la suprafața de
separare deoarece:
a. viteza luminii în aer este mai mică decât viteza luminii în apă
b. viteza luminii în aer este mai mare decât viteza luminii în apă
c. viteza luminii în apă este mai mare decât viteza luminii în vid
d. viteza luminii în aer este mai mare decât viteza luminii în vid (3p)
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manuale, impulsul unui foton poate fi exprimat prin relația:
h ⋅ν h ⋅ν h⋅λ h
a. p = 2 b. p = c. p = d. p = (3p)
c c ⋅λ c ⋅ν λ
3. Unitatea de măsură în S.I. a energiei unui foton este:

a. J b. W c. J ⋅ s -1 d. J ⋅ s (3p)
4. În cadrul unui experiment se studiază efectul fotoelectric extern produs pe catodul

unei celule fotoelectrice. Dependența intensității curentului de tensiunea aplicată
electrozilor celulei fotoelectrice este reprezentată în figura alăturată. Modulul tensiunii
de stopare a celor mai rapizi electroni emiși (valoarea absolută minimă a tensiunii
pentru care nici un electron extras nu ajunge la anod) este de:
a. 0 V
b. 1,2 V
c. 2,4 V
d. 300 V (3p)
5. Două lentile subțiri convergente, având distanțele focale de 15 cm și respectiv 25 cm , formează un
sistem optic afocal. Distanța dintre lentile este:
a. 40 cm b. 25 cm c. 20 cm d. 10 cm (3p)

În faţa unei lentile subţiri este așezat, perpendicular pe axa optică principală, un obiect liniar, astfel încât
imaginea acestuia, obţinută pe un ecran, are înălțimea de patru ori mai mare decât înălțimea obiectului.
Distanţa dintre ecran şi obiect este d = 0,5 m.
a. Calculați distanţa dintre lentilă şi ecran.
b. Calculați convergenţa lentilei.
c. Realizaţi un desen în care să evidențiați construcția imaginii prin lentilă în situația descrisă.
d. Fără a modifica poziţia obiectului şi a lentilei, se alipeşte de prima lentilă o a doua lentilă subţire, de
convergenţă C ′ = -1,5 m−1. Cele două lentile formează un sistem optic centrat. Calculaţi distanţa pe care
trebuie deplasat ecranul pentru a se obține din nou imaginea clară a obiectului.

În cadrul unui experiment de interferență a luminii se utilizează un dispozitiv Young plasat în aer, iluminat cu
radiație monocromatică având lungimea de undă λ = 600 nm , ce provine de la o sursă de radiații situată pe
axa de simetrie a sistemului. Distanța dintre cele două fante este 2ℓ = 1 mm , iar distanța de la planul fantelor
la ecran este D = 1 m . Determinați:
a. frecvența radiațiilor utilizate;
b. valoarea interfranjei;
c. diferența de drum optic dintre razele care interferă și formează maximul de ordin k = 4 ;
d. noua valoare pe care ar trebui să o aibă distanța dintre fante pentru ca interfranja să nu se modifice atunci
când experimentul se desfășoară într-un mediu cu indicele de refracție n = 4 3 .


Proba E. d)
Fizică
Varianta 1
Subiectul I
I.1. c 3p
2. b 3p
3. c 3p
4. d 3p
5. a 3p
II.a. Pentru: 4p
b. Pentru: 4p
F − Ff − Gt = 0 2p
Gt = m ⋅ g ⋅ sin α 1p
rezultat final F = 12,5 N 1p
c. Pentru: 4p
N − m ⋅ g ⋅ cos α = 0 2p
Ff = µ ⋅ N 1p
rezultat final µ = 3 2 ≅ 0,87 1p
d. Pentru: 3p
F ′ − Ff − m ⋅ g ⋅ sin α = m ⋅ a 2p
rezultat final a = 2,5 m s2 1p
III.a. Pentru: 3p
E p 0 = mgh 2p
rezultat final E p 0 = 0,9 J 1p
b. Pentru: 4p
EcA = E p 0 1p
2
mv
EcA = A
2p
2
rezultat final v A = 3 m/s 1p
c. Pentru: 4p
∆Ec = Ltotal 1p
∆Ec = EcB − EcA 1p
Ltotal = − µ mg ℓ 1p
rezultat final EcB = 0,1 J 1p
d. Pentru: 4p
EC′ B = ECB (1 − f ) 1p
∆p = mv B + mv B′ 2p
rezultat final ∆p = 0,32 kg ⋅ m ⋅ s -1
1p
Subiectul I
I.1. a 3p
2. a 3p
3. d 3p
4. c 3p
5. b 3p
II.a. Pentru: 4p
N = N1 + N2 1p
N1 = ν 1 ⋅ N A 1p
m2 ⋅ N A
N2 = 1p
µ2
rezultat final N = 12,04 ⋅ 1023 particule 1p
b. Pentru: 3p
pV = (ν 1 + ν 2 )RT 1p
ν 2 = m2 / µ2 1p
rezultat final p = 6 ⋅ 105 N/m2 1p
c. Pentru: 4p
m
µ = amestec 1p
ν amestec
mamestec = ν 1 µ1 + m2 1p
ν amestec = ν 1 + ν 2 1p
d. Pentru: 4p
Q = Q1 + Q2 1p
Q1 = ν 1CV 1∆T 1p
Q2 = ν 2CV 2 ∆T 1p
rezultat final Q ≅ 1,87 kJ 1p
III.a. Pentru: 4p
reprezentarea ciclului termodinamic 4p
b. Pentru: 3p
U3 = νCVT3 1p
T3 = 4T1 1p
c. Pentru: 4p
Q34 = ν CV (T4 − T3 ) 1p
Q41 = ν Cp (T1 − T4 ) 1p
rezultat final Qcedat = −1000 J 1p
d. Pentru: 4p
L
η= 1p
Qprimit
L = p1V1 1p
Qprimit = L + Qcedat 1p
1
rezultat final η =
≅ 9% 1p
11
Subiectul I
I.1. d 3p
2. b 3p
3. a 3p
4. c 3p
5. b 3p
II.a. Pentru: 4p
Re = R1 + R23 1p
R2R3
R23 = 2p
R2 + R3
b. Pentru: 3p
U1 = I ⋅ R1 1p
U = I ⋅ Re 1p
rezultat final U 1 = 15 V 1p
c. Pentru: 4p
I = I 2 + I3 2p
I 2R2 = I3 R3 1p
d. Pentru: 4p
E
I= 2p
Re + r
E = U0 1p
III.a. Pentru: 4p
U2 U2
R1 = 1 ; R 2 = 2 2p
P1 P2
rezultat final R1 = 18 Ω ; R2 = 10 Ω 2p
b. Pentru: 4p
P1 E
= 1p
U1 r + R1
P2 E
= 1p
U 2 r + R2
rezultat final E = 30 V ; r = 2 Ω 2p
c. Pentru: 4p
E
IS = 1p
r + RS
RS = R1 + R2 1p
PS = RS IS2 1p
rezultat final PS = 28 W 1p
d. Pentru: 3p
RS
η= 2p
r + RS
14
rezultat final η =
≅ 93% 1p
15
Subiectul I
I.1. b 3p
2. d 3p
3. a 3p
4. b 3p
5. a 3p
II.a. Pentru: 4p
d = − x1 + x 2 1p
x2
β= 1p
x1
β = −4 1p
rezultat final x 2 = 0,4 m 1p
b. Pentru: 3p
1 1
C= − 2p
x 2 x1
rezultat final C = 12,5 m−1 1p
c. Pentru: 4p
reprezentare corectă
d. Pentru: 4p
1 1
Csistem = − 1p
x 2′ x1
Csistem = C + C ′ 1p
D = x 2′ − x 2 1p
rezultat final D = 0,6 m 1p
III.a. Pentru: 3p
c
ν = 2p
λ
rezultat final ν = 5 ⋅ 1014 Hz 1p
b. Pentru: 4p
λ ⋅D
i= 3p
2ℓ
c. Pentru: 4p
δ = k ⋅λ 3p
d. Pentru: 4p
1 λ ⋅D
i1 = ⋅ 2p
n 2ℓ 1
2ℓ
2ℓ 1 = 1p
n
rezultat final 2ℓ 1 = 0,75 mm 1p

Proba E. d)
Fizică
1. Viteza de 7,2 km h exprimată în funcţie de unităţi de măsură fundamentale din S.I. corespunde valorii:
a. 7,2 m s b. 3,6 m s c. 2 m s d. 1 m s (3p)
2. Simbolurile mărimilor fizice sunt cele utilizate în manualele de fizică. Legea lui Hooke poate fi scrisă sub
forma:
F ℓ0 F S ⋅ℓ S ⋅ℓ
a. ∆ℓ = ⋅ b. ∆ℓ = E ⋅ ⋅ S0 c. ∆ℓ = E ⋅ 0 0 d. ∆ℓ = 0 0 (3p)
S0 E ℓ0 F E ⋅F
de măsură a mărimii fizice exprimate prin produsul F ⋅ v este:
a. J b. N c. N ⋅ s d. W (3p)
4. O piatră având masa m = 0,1 kg este lăsată să cadă liber, de la înălțimea de 1 m față de nivelul la care
energia potențială gravitațională se consideră nulă. În momentul în care este lăsată să cadă, energia
mecanică totală a pietrei este:
a. 1 J b. 1 W c. 10 J d. 10 W (3p)
5. În figura alăturată este reprezentată dependența de timp a vitezei unui mobil.

Distanța parcursă de mobil în primele 4 min este:
a. 3600 m
b. 2400 m
c. 900 m
d. 100 m (3p)

Un corp, având masa m = 1 kg , urcă uniform de-a lungul unui plan înclinat, sub acțiunea unei forțe F
paralele cu planul înclinat. Planul înclinat formează unghiul α = 30° cu orizontala. Forța de frecare la
alunecare dintre corp și suprafața planului înclinat are valoarea Ff = 5 N .
a. Reprezentați forțele ce acționează asupra corpului în timpul urcării pe planul înclinat.
b. Determinați valoarea forței de tracțiune F .
c. Calculaţi valoarea coeficientului de frecare la alunecare dintre corp și suprafața planului înclinat.
d. Determinați valoarea accelerației corpului în timpul urcării pe planul înclinat sub acțiunea unei forțe de
tracțiune F ′ = 1,2 ⋅ F care înlocuiește forța F .

Un corp de dimensiuni neglijabile, având masa m = 200 g , este lăsat să
alunece liber pe o suprafață curbă fără frecare, de la înălțimea
h = 45 cm , ca în figura alăturată. Suprafața curbă se continuă cu un
plan orizontal AB pe care corpul se mișcă cu frecare, coeficientul de
frecare la alunecare fiind µ = 0,2 . Punctul B se află la distanța ℓ = 2 m
față de punctul A. Determinați:
a. energia potențială gravitațională inițială, considerând că energia potențială gravitațională este nulă pe
planul orizontal AB;
b. valoarea vitezei corpului la trecerea prin punctul A;
c. lucrul mecanic efectuat de forța de frecare pe porțiunea AB;
d. energia cinetică a corpului la trecerea prin punctul B.

Proba E. d)
Fizică
J
mol ⋅ K
U
măsură în S.I. a mărimii exprimate prin raportul este:
ν CV
J J
a. K b. c. d. mol (3p)
K mol
2. O cantitate constantă de gaz ideal se destinde adiabatic. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în
manualele de fizică, relaţia corectă pentru această transformare este:
a. Q > 0 b. ∆U > 0 c. ∆U = 0 d. Q = 0 (3p)
3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, relaţia dintre capacitatea calorică C
şi căldura specifică c este:
c ν
a. C = b. C = c. C = m ⋅ c d. C = ν ⋅ c (3p)
m c
4. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependenţa presiunii unui gaz,
considerat ideal, de volumul acestuia. În cursul procesului cantitatea de gaz
rămâne constantă. Presiunea maximă atinsă de gaz în acest proces are valoarea:
a. 200 N/m2
b. 300 N/m2
c. 2 ⋅ 105 N/m2
d. 3 ⋅ 105 N/m2 (3p)
5. O cantitate de gaz, considerat ideal, se destinde la temperatură constantă efectuând lucrul mecanic
L = 100 J . Căldura primită de gaz în cursul acestui proces este egal cu:
a. 200 J b. 100 J c. 0 J d. −100 J (3p)

O butelie cu volumul V = 8,31 dm3 conţine un amestec gazos format din ν 1 = 1,5 mol de oxigen
( µ1 = 32 g/mol ) şi ν 2 = 0,5 mol de heliu ( µ2 = 4g/mol) . Amestecul se află la temperatura T = 300K şi
poate fi considerat gaz ideal. Determinați:
a. numărul de molecule de oxigen;
b. masa de heliu;
c. presiunea amestecului gazos din butelie;
d. densitatea amestecului gazos din butelie.

 2 
O cantitate ν = 0,24 mol  ≅ mol  de gaz ideal monoatomic (CV = 1,5R ) aflată iniţial în starea (1) în
 8,31 
care temperatura are valoarea t1 = 27°C este încălzită la volum constant până în starea (2) în care
temperatura gazului devine T2 = 2T1 . Din starea (2) gazul se destinde izoterm, până în starea (3) în care
p3 = p1 . Se cunoaşte ln2 ≅ 0,7 .
a. Reprezentați transformările 1 → 2 → 3 în coordonate p − V .
b. Determinați variația energiei interne a gazului în procesul 1 → 2 .
c. Calculați lucrul mecanic schimbat de gaz cu mediul exterior în procesul 2 → 3 .
d. Determinați căldura primită de gaz în procesul 1 → 2 → 3 .
Proba E. d)
Fizică
1. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. pentru
sarcina electrică este:
a. A b. V c. J d. C (3p)
2. Pentru nodul de rețea A din figura alăturată legea I a lui Kirchhoff poate fi scrisă
sub forma:
a. I3 + I 4 = I1 + I2
b. I2 + I 4 = I1 + I3
c. I1 + I 4 = I2 + I3
d. I3 + I2 + I1 = I4 (3p)
3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, rezistenţa electrică a unui conductor
metalic liniar poate fi exprimată prin:
ρℓ ρS Sℓ
a. b. c. d. ρ Sℓ (3p)
S ℓ ρ
4. La bornele unei surse de tensiune constantă este conectat un consumator a cărui
rezistenţa electrică poate fi variată. În graficul din figura alăturată este reprezentată
dependenţa puterii electrice disipate pe consumator în funcţie de rezistenţa acestuia.
Puterea maximă furnizată consumatorului este egală cu:
a. 100 W
b. 50 W
c. 25 W
d. 2 W (3p)
5. Un calorifer electric are parametrii nominali U = 220 V şi I = 10 A . Energia consumată de calorifer în regim
nominal de funcţionare, în intervalul de timp ∆t = 10min , are valoarea:
a. 1,32 kJ b. 22 kJ c. 1, 32 MJ d. 22 MJ (3p)
rezistoare au valorile R1 = 15 Ω , R2 = 40 Ω şi R3 = 60 Ω . Tensiunea electromotoare a generatorului este
E = 40 V , iar voltmetrul ideal V din circuit ( RV → ∞ ) indică tensiunea
U = 39 V . Determinaţi:
a. rezistenţa electrică echivalentă a grupării formate din cele trei
rezistoare;
b. intensitatea curentului electric prin generator;
c. intensitatea curentului electric prin rezistorul R2 ;
d. rezistenţa interioară a generatorului.
La bornele unei baterii este conectat un consumator cu rezistenţa electrică R1 . Puterea disipată pe
consumatorul R1 este P1 = 40,5 W , iar tensiunea la bornele bateriei este U1 = 27 V . Se înlocuieşte
consumatorul R1 cu un consumator cu rezistenţa electrică R2 . Puterea disipată în acest caz pe
consumatorul R2 este P2 = 62,5 W , iar tensiunea la bornele bateriei este U2 = 25 V .
a. Determinaţi intensităţile curenţilor electrici prin cei doi consumatori.
b. Calculaţi rezistenţele electrice ale celor doi consumatori.
c. Determinaţi tensiunea electromotoare a bateriei, considerând că rezistenţa sa interioară este r = 2 Ω .
d. Se leagă cei doi consumatori în serie, iar gruparea astfel formată se conectează la bornele bateriei.
Calculaţi puterea disipată pe gruparea serie formată din cei doi consumatori.

Proba E. d)
Fizică
Se consideră: viteza luminii în vid c = 3 ⋅ 10 m/s .8
1. Dioptria reprezintă valoarea convergenței unei lentile având distanța focală egală cu:
a. 1 nm b. 1 µm c. 1 mm d. 1 m (3p)
2. Simbolurile mărimilor fizice şi ale unităţilor de măsură sunt cele utilizate în manualele de fizică. Legea a
doua a reflexiei luminii poate fi scrisă sub forma:
a. i < r b. i = r c. i > r d. n1 ⋅ sin i = n2 ⋅ sin r (3p)

a. J b. W c. J ⋅ s -1 d. J ⋅ s (3p)
4. Imaginea unui obiect printr-o lentilă subțire este dreaptă şi are înălțimea de trei ori mai mare decât
înălțimea obiectului. Mărirea liniară transversală are valoarea:
1 1
a. −3 b. − c. d. 3 (3p)
3 3
5. În cadrul unui experiment se studiază efectul fotoelectric extern produs pe catodul

unei celule fotoelectrice. Dependența intensității curentului în funcție de tensiunea
aplicată electrozilor celulei fotoelectrice este reprezentată în figura alăturată. Modulul
tensiunii de stopare a celor mai rapizi electroni emiși are valoarea de:
a. 0 V
b. 0,03 V
c. 1,2 V
d. 2,4 V (3p)

O lentilă subțire, convergentă, cu distanța focală f = 8 cm , formează o imagine reală a unui obiect luminos
liniar. Obiectul real este așezat perpendicular pe axa optică principală, la 16 cm față de lentilă.
a. Realizaţi un desen în care să evidențiați construcția imaginii prin lentilă în situația descrisă.
c. Calculați distanța dintre lentilă și imaginea obiectului.
d. Precizați dacă imaginea obiectului este dreaptă sau răsturnată, precum și dacă este mărită, micșorată sau
de înălțime egală cu a obiectului. Justificați răspunsul pe baza valorii măririi liniare transversale.

 4
O rază de lumină iese din apă  napă =  în aer (naer = 1) . Unghiul de incidență este i = 30 o . Se consideră
 3
sin 41o 81′ = 0,667 .
a. Realizați un desen în care să ilustrați mersul razelor de lumină prin apă și prin aer, să marcați și să notați
unghiurile de incidență, de reflexie și de refracție.
b. Calculați viteza luminii în apă.
c. Calculați valoarea unghiului de refracţie la trecerea razei de lumină din apă în aer.
d. Determinați valoarea unghiului de deviație al razei de lumină la trecerea din apă în aer (unghiul format de
direcția razei incidente cu direcția razei refractate).


Proba E.d)
Fizică
Varianta 1

Subiectul I
I.1. c 3p
2. a 3p
3. d 3p
4. a 3p
5. b 3p
II.a. Pentru: 4p
b. Pentru: 4p
F − Ff − Gt = 0 2p
Gt = m ⋅ g ⋅ sin α 1p
c. Pentru: 4p
N − m ⋅ g ⋅ cos α = 0 2p
Ff = µ ⋅ N 1p
rezultat final µ = 3 / 3 ≅ 0,58 1p
d. Pentru: 3p
F ′ − Ff − m ⋅ g ⋅ sin α = m ⋅ a 2p
rezultat final a = 2 m s2 1p
III.a. Pentru: 3p
E p 0 = mgh 2p
rezultat final E p 0 = 0,9 J 1p
b. Pentru: 4p
EcA = E p 0 2p
2
mv
EcA = A
1p
2
rezultat final v A = 3 m/s 1p
c. Pentru: 4p
LFf = −Ff ℓ 1p
Ff = µ mg 2p
rezultat final LFf = −0,8 J 1p
d. Pentru: 4p
EcB − EcA = Ltotal 2p
Ltotal = LFf 1p

Subiectul I
I.1. a 3p
2. d 3p
3. c 3p
4. d 3p
5. b 3p
II.a. Pentru: 4p
ν 1 = N1 / N A 3p
rezultat final N1 = 9, 03 ⋅ 1023 molecule 1p
b. Pentru: 4p
m2 = ν 2 µ2 3p
c. Pentru: 3p
pV = (ν 1 + ν 2 )RT 2p
rezultat final p = 6 ⋅ 105 N/m2 1p
d. Pentru: 4p
m + m2
ρ= 1 2p
V
m1 = ν 1µ1 1p
rezultat final ρ ≅ 6 kg/m 3
1p
III.a. Pentru: 4p
b. Pentru: 3p
∆U12 = ν CV (T2 − T1 ) 2p
c. Pentru: 4p
V
L23 = ν RT2 ln 3 1p
V2
p2V2 = p1V3 1p
p2 = 2 p1 1p
d. Pentru: 4p
Q = Q12 + Q23 1p
Q12 = ∆U12 1p
Q23 = L23 1p
rezultat final Q = 1740 J 1p

Subiectul I
I.1. d 3p
2. b 3p
3. a 3p
4. b 3p
5. c 3p
II.a. Pentru: 4p
Re = R1 + R23 1p
R 2R 3
R23 = 2p
R2 + R3
b. Pentru: 3p
U
I= 2p
Re
c. Pentru: 4p
I = I 2 + I3 2p
I 2R2 = I 3R3 1p
d. Pentru: 4p
E
I= 3p
Re + r
III.a. Pentru: 4p
P P
I1 = 1 ; I 2 = 2 2p
U1 U2
rezultat final I1 = 1,5 A ; I 2 = 2,5 A 2p
b. Pentru: 4p
U2
R1 = 1 1p
P1
U 22
R2 = 1p
P2
rezultat final R1 = 18 Ω ; R2 = 10Ω 2p
c. Pentru: 3p
E
I1 = 2p
r + R1
d. Pentru: 4p
E
IS = 1p
r + RS
RS = R1 + R2 1p
PS = RS IS2 1p
rezultat final PS = 28 W 1p


Subiectul I
I.1. d 3p
2. b 3p
3. a 3p
4. d 3p
5. c 3p
II.a. Pentru: 3p
b. Pentru: 4p
1
C= 3p
f
rezultat final C = + 12,5 m -1 1p
c. Pentru: 4p
1 1 1
− = 3p
x 2 x1 f
d. Pentru: 4p
x
β = 2 = −1 2p
x1
Imagine răsturnată 1p
Înălțimea imaginii este aceeași cu înălțimea obiectului 1p
III.a. Pentru: 3p
b. Pentru: 4p
c
v apă = 3p
n apă
m
rezultat final v apă = 2,25 ⋅ 10 8 1p
s
c. Pentru: 4p
sin i n
= aer 3p
sin r napă
rezultat final r = 41o 81′ 1p
d. Pentru: 4p
δ = r −i 3p
rezultat final δ = 11°81′ 1p

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
EXAMENUL DE BACALAUREAT - 2009
Proba scrisă la Fizică
Proba E: Specializarea: matematică-informatică, ştiinţe ale naturii
Proba F: Filiera tehnologică - toate profilele, filiera vocaţională - toate profilele şi specializările, mai puţin specializarea
matematică-informatică
• Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.
A. MECANICĂ
Se consideră acceleraţia gravitaţională g = 10m/s 2 .
SUBIECTUL I – Varianta 039 (15 puncte)
Pentru itemii 1-5 scrieţi pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului considerat corect.
1. Lucrul mecanic efectuat de forţa elastică la alungirea pe o distanţă x a unui resort având constanta de
elasticitate k , iniţial nedeformat, are expresia:
kx kx 2 kx 2
a. L = −kx b. L = − c. L = − d. L = (2p)
2 2 2
2. În timpul mişcării unui corp, vectorul viteză are direcţia şi sensul vectorului acceleraţie. În aceste condiţii
viteza corpului:
a. rămâne constantă
b. creşte
c. scade
d. îşi schimbă sensul (3p)
r
∆v
3. Unitatea de măsură în S.I. a modulului mărimii fizice definite prin raportul este:
∆t
a. m/s b. m ⋅ s c. m/s 2 d. m ⋅ s 2 (2p)
4. În graficul din figura alăturată este reprezentată energia potenţială
gravitaţională a unui corp în funcţie de înălţimea la care se găseşte acesta. Masa
corpului este:
a. 500g
b. 1kg
c. 2kg
d. 5kg (3p)
5. Un corp îşi păstrează starea de mişcare rectilinie şi uniformă sau rămâne în repaus dacă asupra lui se
exercită la un moment dat:
a. o singură forţă
b. două forţe pe direcţii diferite
c. mai multe forţe cu orientări diferite, având rezultanta nenulă
d. mai multe forţe cu orientări diferite, având rezultanta nulă (5p)
Proba E, F: Probă scrisă la Fizică A.1 A. Mecanică

A. SUBIECTUL II – Varianta 003 (15 puncte)

Rezolvaţi următoarea problemă:
O ladă cu masa totală m = 2500 kg este urcată uniform la înălţimea h = 3 m pe
r r
un plan înclinat aspru lung de 5 m, cu ajutorul a două cabluri: unul menţinut T2 T1
mereu paralel cu planul înclinat şi altul menţinut mereu vertical. Tensiunile în r
cabluri au valorile: T1 = 16 kN, respectiv T2 = 5 kN. Pe desenul alăturat sunt N
figurate: greutatea lăzii, reacţiunea normală a planului şi tensiunile din cabluri. 3m
Apoi, lada este golită de conţinut (a cărui masă este 2400 kg) şi este lăsată să
alunece liber pe planul înclinat. r
r r G
a. În cazul ridicării lăzii, completaţi desenul, reprezentând componentele Gp , Gn 5m
ale greutăţii pe direcţia paralelă cu planul înclinat, respectiv normală la suprafaţa
r
acestuia şi forţa de frecare Ff .
r r r
b. Calculaţi mărimile componentelor Gp , Gn şi forţei de frecare Ff la urcarea lăzii pe plan.
c. Determinaţi valoarea coeficientului de frecare la alunecare dintre ladă şi suprafaţa planului înclinat.
d. Calculaţi acceleraţia cu care coboară liber lada goală pe planul înclinat, în situaţia în care coeficientul de
frecare la alunecare are valoarea µ = 0,25 .

A. SUBIECTUL III – Varianta 022 (15 puncte)

Un corp de masă m = 2 kg se află iniţial la baza unui plan înclinat de
r
unghi α = 30° . Sub acţiunea unei forţe constante F orientată sub
unghiul β = 30° faţă de planul înclinat, corpul este ridicat uniform pe
plan, ca în figura alăturată. Coeficientul de frecare la alunecare dintre
 1 
corp şi planul înclinat este µ = 0,29  ≅  . Consideraţi că energia
 2 3
potenţială gravitaţională este nulă la baza planului înclinat. Determinaţi:
r
a. lucrul mecanic efectuat de forţa F la deplasarea corpului pe distanţa d = 0,2 m ;
b. lucrul mecanic efectuat de greutate la deplasarea corpului pe distanţa d = 0,2 m ;
c. energia potenţială gravitaţională după ce corpul a parcurs distanţa d = 0,2 m ;
d. lucrul mecanic efectuat de forţa de frecare pe distanţa d = 0,2 m , în situaţia în care corpul urcă sub
acţiunea unei forţe de tracţiune paralelă cu planul.

B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ
J
Se consideră: numărul lui Avogadro N A = 6,02 ⋅ 10 23 mol −1 , constanta gazelor ideale R = 8,31 . Între parametri
mol ⋅ K
C
de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relaţia: p ⋅ V = νRT . Exponentul adiabatic este definit prin relaţia: γ = P .
CV
1. Ştiind că simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în
S.I. pentru căldura specifică a unui gaz ideal este:
J J
a. K b. c. K −1 d. (2p)
mol ⋅ K kg ⋅ K
3R
2. Un gaz ideal monoatomic ( CV = ) primeşte izoterm căldura Q. Variaţia energiei sale interne este egală cu:
2
5Q 3Q
a. b. 0 c. d. 3Q (3p)
2 2
3. O masă dată de gaz ideal descrie o transformare care se reprezintă în
sistemul de coordonate V-T ca în figura alăturată. Presiunea gazului este
minimă în starea:
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4 (5p)
4. Temperatura unei mase de gaz ideal:
a. creşte într-o destindere adiabatică
b. scade dacă gazul primeşte izocor căldură
c. este constantă într-o transformare izotermă
d. este constantă într-o transformare ciclică. (3p)
5. Considerând că notaţiile sunt cele utilizate în manualele de fizică, expresia energiei interne a gazului ideal
diatomic este:
3 5 3
a. U = υRT b. U = υRT c. U = 2υRT d. U = kT (2p)
2 2 2
Proba E,F: Probă scrisă la Fizică B.1 B. Elemente de termodinamică

B. SUBIECTUL II – Varianta 003 (15 puncte)

Un balon de sticlă închis cu un dop conţine o masă de m = 58 g dintr-un gaz considerat ideal cu masa molară
µ = 29 g/mol . Presiunea gazului din balon este p = 105 N ⋅ m−2 . Se adaugă apoi în balon o masă de
∆m = 14,5 g din acelaşi gaz. Consideraţi că dopul este etanş şi că în timpul adăugării masei suplimentare de
gaz nu apar scurgeri de gaz din balon. Temperatura balonului şi a gazului din interior rămâne mereu aceeaşi,
T = 300 K . Determinaţi:
a. numărul de moli de gaz din balon înainte de adăugarea masei suplimentare de gaz;
b. volumul ocupat de gazul din balonul de sticlă;
c. densitatea gazului din balon, după adăugarea masei suplimentare de gaz;
d. presiunea gazului din balon, după adăugarea masei suplimentare de gaz.

B. SUBIECTUL III – Varianta 022 (15 puncte)

O cantitate dată de gaz ideal monoatomic evoluează după un ciclu termodinamic
reprezentat în coordonate p-V în graficul alăturat. Se cunoaşte că în
transformarea 1 → 2 temperatura este constantă, căldura molară la volum
3
constant CV = R şi ln 2 = 0,693 .
2
a. Reprezentaţi ciclul termodinamic în sistemul de coordonate V-T.
b. Calculaţi lucrul mecanic schimbat de gaz cu mediul exterior în procesul 2 → 3 .
c. Calculaţi variaţia energiei interne a gazului în procesul 3 → 1.
d. Calculaţi căldura cedată de gaz mediului exterior în procesul 1 → 2 → 3 → 1 .

C. PRODUCEREA ŞI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU
Se consideră sarcina electrică elementară e = 1,6 ⋅ 10 −19 C
1. Două generatoare având fiecare tensiunea electromotoare E şi rezistenţa internă r sunt conectate în
paralel şi debitează pe un consumator cu rezistenţa electrică R. Intensitatea curentului electric prin acest
consumator este:
2E E E 2E
a. I = b. I = c. I = d. I = (2p)
R+r r 2R + r R + 2r
R+
2
2. Rezistorii identici din figura de mai jos au fiecare rezistenţa electrică
R = 12 Ω . În aceste condiţii, rezistenţa echivalentă între bornele A şi B
este:
a. 2 Ω
b. 11Ω
c. 22 Ω
d. 72 Ω . (3p)
3. Rezistenţa electrică a unui fir conductor omogen depinde:
a. invers proporţional de intensitatea curentului care-l străbate
b. direct proporţional de tensiunea electrică aplicată
c. direct proporţional de aria secţiunii transversale a conductorului
d. direct proporţional de lungimea conductorului. (5p)
4. Expresia energiei electrice totale furnizate în timpul t de o sursă de tensiune cu parametrii E şi r care are
conectat la borne un rezistor de rezistenţa electrică R parcurs de curent electric de intensitate I, este:
E 2t
a. W = b. W = RI 2t c. W = UIt d. W = rI 2t (3p)
R+r
S.I. a rezistivităţii electrice a unui conductor este:
a. Ω ⋅ m −1 b. Ω ⋅ m c. Ω ⋅ m 2 d. Ω −1 ⋅ m (2p)
Proba E,F: Probă scrisă la Fizică C.1 C. Producerea şi utilizarea curentului continuu
C. SUBIECTUL II – Varianta 003 (15 puncte)
Circuitul alăturat conţine: un acumulator A cu t.e.m. E0 = 12 V şi r0 = 2 Ω , o
baterie formată din două generatoare G1 şi G2 având t.e.m E1 = 24 V şi
E2 = 32 V şi rezistenţele interioare r1 = r2 = 4 Ω, precum şi un reostat cu
cursor (vezi figura alăturată).
a. Calculaţi rezistenţa internă echivalentă re a grupării celor două
generatoare G1 şi G2.
b. Determinaţi valorile intensităţii curenţilor electrici care se stabilesc prin
generatoarele G1 şi G2 dacă între bornele a şi b conectăm un conductor cu
rezistenţa neglijabilă.
c. Stabiliţi t.e.m echivalentă a grupării generatoarelor G1 şi G2.
d. Determinaţi valoarea R a rezistenţei reostatului, astfel încât intensitatea curentului prin acumulatorul A să
fie egală cu 1 A.
C. SUBIECTUL III – Varianta 022 (15 puncte)

Două rezistoare legate în serie sunt alimentate de un generator electric cu t.e.m. E = 24 V şi rezistenţa
internă r = 1 Ω . Un rezistor are rezistenţa electrică R1 = 8 Ω şi poate dezvolta, fără a se distruge, o putere
maximă P1 = 32 W . Cel de al doilea rezistor are rezistenţa electrică R2 . Determinaţi:
a. valoarea maximă a tensiunii electrice care poate fi aplicată la bornele rezistorului R1 fără a-l distruge;
b. valoarea maximă admisibilă a intensităţii curentului prin rezistorul R1 ;
c. rezistenţa electrică a celui de-al doilea rezistor R2 pentru ca primul rezistor să dezvolte puterea maximă
admisă;
d. energia electrică consumată de cei doi rezistori în timp de 10 minute, în condiţiile punctului c.
D. OPTICĂ
Se consideră: viteza luminii în vid c = 3 ⋅ 10 8 m/s , constanta Planck h = 6,6 ⋅ 10 −34 J ⋅ s , sarcina electrică
elementară e = 1,6 ⋅ 10 −19 C , masa electronului me = 9,1 ⋅ 10 −31 kg .
1. Relaţia dintre frecvenţă, lungimea de undă şi viteza de propagare a unei radiaţii luminoase este:
c λ
a. ν = b. ν = cλ c. ν = d. λ = cν (2p)
λ c
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manuale, formulele lentilelor subţiri sunt:
1 1 x
a. − = f;β = − 2
x 2 x1 x1
1 1 1 x
b. − = ;β = 2
x 2 x1 f x1
1 1 1 x
c. + = ;β = − 2
x 2 x1 f x1
1 1 2 x
d. + = ;β = 1 (3p)
x 2 x1 R x2
3. O lentilă convergentă formează pentru un obiect real situat între centrul optic şi focar o imagine:
a. reală, răsturnată şi egală cu obiectul
b. reală, dreaptă şi mai mică decât obiectul
c. virtuală, dreaptă şi mai mare ca obiectul
d. reală, răsturnată şi mai mare ca obiectul (5p)
4. Pe peliculele subţiri de benzină întinse pe apă se observă franje colorate. De-a lungul unei franje de o
anumită culoare:
a. lumina incidentă este total absorbită de peliculă
b. pelicula are aceeaşi grosime
c. lumina incidentă suferă doar fenomenul de reflexie
d. pelicula are indicele de refracţie variabil (3p)
5. Dacă notaţiile sunt cele folosite în manualele de fizică, atunci relaţia corectă pentru lucrul mecanic de
extracţie a unui electron din metal prin efect fotoelectric este:
hλ
a. L = hcλ b. L = hλ0 c. L = d. L = hν 0 (2p)
c
Proba E,F: Probă scrisă la Fizică D.1 D. Optică

D. SUBIECTUL II – Varianta 003 (15 puncte)
Urmărim raza fasciculului unui indicator laser care trece printr-o soluţie de argint coloidal (soluţia face vizibilă raza);
suprafaţa de separare dintre aer şi soluţie este plană şi orizontală. Consideraţi indicele de refracţie al soluţiei n = 1,4.
a. Dacă raza trece din aer în soluţie, perpendicular pe suprafaţa de separare, precizaţi valoarea unghiului de
reflexie şi a unghiului de refracţie.
b. Calculaţi valoarea sinusului unghiului de incidenţă corespunzător unui unghi de refracţie de 90° , în cazul
în care raza trece din soluţie în aer.
c. Calculaţi cosinusul unghiului de incidenţă, dacă raza trece din aer în soluţie şi cosinusul unghiului de
refracţie este 0,80.
d. Indicaţi ce se întâmplă cu razele laser care pleacă din soluţie şi cad pe suprafaţa de separare sub unghiuri
de incidenţă w pentru care tg w > 1,021.

D. SUBIECTUL III – Varianta 022 (15 puncte)

O radiaţie cu lungimea de undă λ = 300 nm cade pe o plăcuţă de litiu (lucrul mecanic de extracţie
caracteristic litiului este 3,68 ⋅ 10 −19 J ). Determinaţi:
a. energia cinetică maximă a fotoelectronilor emişi;
b. frecvenţa de prag pentru litiu;
c. numărul de cuante din radiaţia incidentă care transportă energia E = 1 J ;
d. valoarea tensiunii de stopare a celor mai rapizi fotoelectroni extraşi.

Examenul de bacalaureat 2009
Proba E: Specializarea: matematică – informatică, ştiinţe ale naturii
BAREM DE CORECTARE ŞI DE NOTARE
Subiecte 2009
• Se punctează oricare alte formulări/ modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.

Subiectul I
I . 1. c 2p
2. b 3p
3. c 2p
4. a 3p
5. d 5p
TOTAL Subiect I 15p
Subiectul II
a. Pentru: 3p
Figurarea componentelor greutăţii 2p
Figurarea forţei de frecare 1p
b. Pentru: 4p
3 1p
G p = mg sin α ; sin α =
5
4 1p
G n = mg cos α ; cos α =
5
Ff = T1 + T 2 sin α − G p 1p
rezultat final: Gp = 15 kN; Gn = 20 kN; Ff = 4 kN 1p
c. Pentru: 4p
Ff = µN 1p
N = G n − T 2n 1p
T 2n = T 2 cos α 1p
rezultat final: µ = 0,25 1p
d. Pentru: 4p
G p′ − Ff′ = m ′a 1p
N ′ − G n′ = 0 1p
a = g (sin α − µ cos α ) 1p
rezultat final: a = 4 m/s2 1p
TOTAL Subiect II 15p
Subiectul III
a. Pentru: 4p
mg (sin α + µ cos α )
F= 2p
cos β + µ sin β
L = Fd cos β 1p
rezultat final: L ≅ 2,57 J 1p
b. Pentru 4p
L = −mgh 2p
h = d sin α 1p
rezultat final: L = −2 J 1p
c. Pentru: 3p
E p = mgh 2p
rezultat final: E p = 2 J 1p
Proba E, Probă scrisă la Fizică Subiecte 2009
1
d. Pentru: 4p
Ff = µmg cos α 2p
rezultat final L = −1J 1p
TOTAL Subiect III 15p

Subiectul I
I . 1. d 2p
2. b 3p
3. c 5p
4. c 3p
5. b 2p
TOTAL Subiect I 15p
B. Subiectul II
II .a. Pentru: 3p
ν =m µ 2p
rezultat final: ν = 2 mol 1p
b. Pentru: 4p
pV = νRT 2p
V = νRT p 1p
rezultat final: V ≅ 49,86 ⋅ 10 −3 m 3 1p
c. Pentru: 4p
m + ∆m 3p
ρ1 =
V
rezultat final: ρ 1 ≅ 1,45 kg/m 3 1p
d. Pentru: 4p
p2V = ν 2RT 1p
m + ∆m 2p
p2 = p ⋅
m
rezultat final: p2 = 1,25 ⋅ 10 5 N ⋅ m −2 1p
B. Subiectul III
III.a. Pentru:
b. Pentru: 4p
L23 = p2 (V3 − V2 ) 2p
p1V1
p2 = 1p
V2
Rezultat final: L23 = 400 J 1p
c. Pentru: 4p
∆U 31 = νCV (T1 − T3 ) 2p
∆U 31 = V1(p1 − p3 )
3
1p
2
Rezultat final: ∆U31 = −600 J 1p
d. Pentru: 4p
V
Qcedat = Q31 + Q12 = νCv (T1 − T3 ) + υRT1 ln 2 2p
V1
Qcedat = ∆U 31 + p1V1 ⋅ ln 0,5 1p
Rezultat final: Qcedat = −877,2 J 1p

2

Subiectul I
I . 1. b 2p
2. c 3p
3. d 5p
4. a 3p
5. b 2p
TOTAL Subiect I 15p
C. Subiectul II
II.a. Pentru: 3p
1 1 1
= + 2p
re r1 r2
Rezultat final: re = 2 Ω 1p
b. Pentru: 4p
E
ISC = 2p
r
Rezultat final: I1 = 6 A; I2 = 8 A 2p
c. Pentru: 4p
Ee = re (I1 + I2 ) 3p
Rezultat final: Ee = 28 V 1p
d. Pentru: 4p
E
I= 1p
R+r
E − E0
R= e − (re + r0 ) 2p
I
Rezultat final: R = 12 Ω 1p
C. Subiectul III
III.a. Pentru: 4p
2
P1 = U1 R1 3p
Rezultat final: U 1 = 16 V 1p
b. Pentru: 3p
P1 = R1 ⋅ I 2 2p
Rezultat final: I = 2 A 1p
c. Pentru: 4p
R e = R1 + R 2 1p
E = I ⋅ (R e + r ) 2p
Rezultat final: R2 = 3Ω 1p
d. Pentru: 4p
Wel = (R1 + R2 ) ⋅ I ⋅ t
2
3p
Rezultat final: W el = 26,4 kJ 1p

3
Subiectul I
I . 1. a 2p
2. b 3p
3. c 5p
4. b 3p
5. d 2p
TOTAL Subiect I 15p
Subiectul II
II.a. Pentru: 4p
r =0 2p
r ′=0 2p
b. Pentru: 4p
1
sin i = 2p
n
1
rezultat final: sin i = ≅ 0,714 2p
1,4
c. Pentru: 4p
sin i = n sin r 1p
sin r = 0,60 1p
sin i = 0,84 1p
rezultat final: cos i = 0,54 1p
d. Pentru: 3p
sin r = n ⋅ sin w 1p
sin r > 1 , absurd 1p
Rezultat final: are loc doar fenomen de reflexie, razele se întorc în mediul din
1p
care provin
Subiectul III
III.a. Pentru: 4p
E c = ε foton − L 2p
ε foton = h c λ 1p
rezultat final: Ec ≅ 2,9 ⋅ 10−19 J 1p
b. Pentru : 3p
L = hν prag 2p
rezultat final: ν prag ≈ 5,57 ⋅ 1014 Hz 1p
c. Pentru: 4p
N = Eλ hc 3p
rezultat final: N ≅ 1,5 ⋅ 1018 fotoni 1p
d. Pentru: 4p
eU s = Ec 3p
rezultat final: Us ≈ 1,8V 1p

4
A. MECANICĂ
1. Ştiind că simbolurile mărimilor fizice şi ale unităţilor de măsură sunt cele utilizate în manualele de fizică,
unitatea de măsură în S.I. a mărimii (k ⋅ ∆l ) poate fi scrisă sub forma:
a. kg ⋅ m 2 /s 3 b. kg ⋅ m/s c. kg ⋅ m 2 /s d. kg ⋅ m/s 2 (2p)
2. Puterea dezvoltată de un dispozitiv variază în funcţie de timp conform

graficului din figură. Lucrul mecanic efectuat de dispozitiv între momentele
t 0 = 0 s şi t = 150 s este:
a. L = 1100kJ
b. L = 2000kJ
c. L = 2100kJ
d. L = 2200kJ
(5p)
3. Un bloc de beton cu masa m = 200 kg este tractat cu ajutorul unui cablu pe o suprafaţă orizontală aspră,
direcţia cablului fiind paralelă cu direcţia deplasării. Coeficientul de frecare la alunecare are valoarea
µ = 0,20 . Cablul se rupe pentru o tensiune mai mare decât T = 1500 N . Acceleraţia maximă care poate fi
imprimată blocului de beton în cursul tractării este:
a. 4 m/s 2 b. 4,5 m/s 2 c. 5 m/s 2 d. 5,5 m/s 2 (3p)
4. Un camion cu masa m1 = 4,8 t rulează cu viteza v 1 = 72 km/h . Pentru a avea aceeaşi energie cinetică,
un automobil cu masa m 2 = 1200 kg , trebuie să ruleze cu viteza v 2 egală cu:
a. 20 m/s b. 30 m/s c. 40 m/s d. 50 m/s (2p)
5. Podeaua unei încăperi este situată la înălţimea H = 7,5 m faţă de sol. Urcând pe o scară, o persoană cu
masa m = 75 kg ajunge la înălţimea h = 1,5 m deasupra podelei. Energia potenţială a sistemului
persoană-Pământ în raport cu nivelul solului este:
a. 5,62 kJ b. 6,75 kJ c. 7,50 kJ d. 9,75 kJ (3p)

A. SUBIECTUL II – Varianta 006 (15 puncte)

Un corp A de greutate G A = 3N , este menţinut în echilibru pe un
plan înclinat cu ajutorul unui alt corp B ataşat prin intermediul
unui fir inextensibil şi de masă neglijabilă, trecut peste un scripete
ideal, ca în figura alăturată. Unghiul de înclinare al planului este
α = 300 . Consideraţi frecările neglijabile.
a. Reprezentaţi toate forţele care se exercită asupra corpurilor A
şi B din sistem.
b. Determinaţi masa mB a corpului B .
c. Determinaţi valoarea forţei cu care scripetele apasă asupra axului.
d. Calculaţi acceleraţia cu care coboară corpul A pe planul înclinat, dacă firul este tăiat.

A. SUBIECTUL III – Varianta 044 (15 puncte)

Asupra unui corp de masă m = 2,5 kg care se deplasează orizontal de-a lungul axei
Ox acţionează, pe direcţia axei Ox, o forţă variabilă. Dependenţa proiecţiei forţei pe
axa Ox de coordonata x este reprezentată în figura alăturată. Când forţa a început
să acţioneze asupra corpului, acesta se afla în repaus în originea axei Ox. Forţa se
exercită până când corpul ajunge la coordonata x f = 4 m , fără să mai existe alte
forţe. Determinaţi:
a. acceleraţia corpului în intervalul de timp în care forţa este constantă;
b. distanţa parcursă de corp în intervalul de timp în care forţa scade de la valoarea maximă până la zero;
c. viteza corpului în momentul în care coordonata are valoarea x 2 = 3 m ;
d. lucrul mecanic efectuat de forţă în timpul deplasării corpului din punctul de coordonată x 1 = 1m până în
punctul de coordonată x f = 4 m .

J
mol ⋅ K
C
de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relaţia: p ⋅V = υRT . Exponentul adiabatic este definit prin relaţia: γ = P .
CV
SUBIECTUL IVarianta 084 (15 puncte)
unitatea de măsură în S.I. a mărimii υ ⋅ CV ⋅ ∆T poate fi scrisă sub forma:
N ⋅ mol N⋅m
a. N ⋅ m b. c. J ⋅ K d. (2p)
m2 ⋅ K mol ⋅ K
2. O cantitate dată de gaz ideal efectuează un proces ciclic 12341 reprezentat în

coordonate p − T în figura alăturată. Valoarea maximă a densităţii gazului se
atinge în starea:
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4.
(5p)
3. În cilindrul unui motor termic are loc comprimarea unui gaz ideal în următoarele condiţii: raportul dintre
volumul iniţial şi volumul final (Vi / Vf ) = 10 , iar raportul dintre presiunea iniţială şi cea finală (pi / pf ) = 0,04 .
Dacă temperatura iniţială este Ti = 300 K , temperatura finală are valoarea:
a. 350 K b. 500 K c. 600 K d.750 K (3p)
4. Căldurile molare în transformările izotermă şi adiabatică suferite de un gaz sunt:
a. zero în ambele transformări
b. infinite în ambele transformări
c. zero în transformarea izotermă şi infinită în transformarea adiabatică
d. infinită în transformarea izotermă şi zero în transformarea adiabatică. (3p)
5. Lucrul mecanic efectuat de un gaz ideal este nul într-un proces:
a. izoterm b. izocor c. izobar d. adiabatic (2p)

B. SUBIECTUL IIVarianta 006 (15 puncte)

Un cilindru cu piston etanş aşezat orizontal, ca în figura alăturată, conţine o
masă de gaz ideal m = 40 g având masa molară µ = 4 g ⋅ mol −1 . Cilindrul
este în contact termic cu mediul care are temperatura T = 300 K , iar
pistonul se află în echilibru la presiunea atmosferică normală p 0 = 10 5 Pa
şi se poate deplasa fără frecare. Determinaţi:
a. numărul de molecule de gaz din cilindru;
b. volumul ocupat de gaz;
c. volumul ocupat de gazul din cilindru în urma încălzirii acestuia la presiune constantă cu ∆T = 100 K ;
d. variaţia relativă a densităţii gazului la trecerea din starea iniţială în cea finală.

B. SUBIECTUL IIIVarianta 044 (15 puncte)

5
O cantitate dată de gaz ideal diatomic CV = R aflată iniţial în starea 1 în care
2
presiunea este p1 = 4 ⋅ 10 5 N/m 2 şi volumul V1 = 1 l , este supusă transformării
1 → 2 → 3 , reprezentată în coordonate p-V ca în figura alăturată. Transformarea 1 → 2
este izotermă, iar transformarea 2 → 3 este reprezentată printr-o dreaptă care trece prin
origine. Se consideră ln 2 ≅ 0,693 . Determinaţi:
a. presiunea gazului în starea 3;
b. căldura schimbată de gaz cu exteriorul în cursul transformării 1 → 2 ;
c. lucrul mecanic schimbat de gaz cu exteriorul în cursul transformării 2 → 3 ;
d. valoarea căldurii molare în transformarea 2 → 3 .

Se consideră sarcina electrică elementară e = 1,6 ⋅ 10 −19 C
SUBIECTUL I Varianta 084 (15 puncte)
1. Ştiind că simbolurile mărimilor fizice şi ale unităţilor de măsură sunt cele utilizate în manualele de fizică
unitatea de măsură a mărimii (R ⋅ I ) poate fi scrisă sub forma:
a. J ⋅ A −1 ⋅ s −1 b. W ⋅ s −1 c. J ⋅ A −1 d. J −1 ⋅ A ⋅ s −1 (2p)
2. Măsurând experimental intensitatea curentului electric şi tensiunea electrică la bornele unei surse se
trasează caracteristica liniară curent-tensiune a sursei. Se constată că dacă intensitatea curentului electric
preluat de circuitul exterior este 200 mA , tensiunea electrică la bornele sursei este 4,25 V . O altă pereche
de valori găsită pentru aceeaşi sursă este ( 3,85 V ; 600 mA ) . Dacă se scurtcircuitează bornele sursei
printr-un conductor de rezistenţă electrică neglijabilă, intensitatea curentului electric prin sursă Ι sc este egală
cu:
a. 3,85 A b. 4,25 A c. 4,45 A d. 5,85 A (2p)
( )
3. Un cablu electric din cupru ρ Cu = 1,7 ⋅ 10 −8 Ω ⋅ m are rezistenţa electrică a unităţii de lungime r0 = 17
Ω
km
.
Secţiunea transversală S a cablului are valoarea:
a. 0,75 mm 2 b. 1 mm 2 c. 1,50 mm 2 d. 2 mm 2 (3p)
4. Două rezistoare, cu rezistenţele electrice R1 = 330 Ω şi respectiv R2 , se conectează în paralel la bornele
unei surse de curent continuu. Intensitatea curentului electric prin sursă este I = 150 mA , iar intensitatea
curentului electric prin rezistorul R2 este I 2 = 50 mA . Rezistenţa electrică a rezistorului R2 este:
a. 330 Ω b. 440 Ω c. 550 Ω d. 660 Ω (5p)
5. Se consideră montajul electric din figura alăturată, în care sursa are rezistenţă internă neglijabilă. Prin
închiderea întrerupătorului k , puterea electrică furnizată de sursă:
a. creşte deoarece scade rezistenţa electrică a circuitului
b. scade deoarece scade rezistenţa electrică a circuitului
c. nu se modifică
d. devine nulă deoarece sursa nu are rezistenţă internă. (3p)
C. SUBIECTUL IIVarianta 006 (15 puncte)

La bornele unei surse de tensiune electromotoare se conectează un
consumator a cărui rezistenţă electrică poate fi modificată. În figura alăturată
este reprezentată dependenţa tensiunii electrice măsurate la bornele sursei
de intensitatea curentului prin sursă. Folosind datele din grafic, determinaţi:
a. tensiunea electromotoare a sursei;
b. intensitatea curentului debitat de sursă pe un circuit exterior de rezistenţă
nulă;
c. valoarea rezistenţei interne a sursei;
d. numărul electronilor de conducţie care trec în unitatea de timp printr-o
secţiune transversală a conductorului, atunci când tensiunea la bornele
sursei are valoarea de 30 V .
C. SUBIECTUL IIIVarianta 044 (15 puncte)

Se consideră circuitul electric a cărui schemă este reprezentată în figura alăturată. Se cunosc: E 1 = 12 V ,
E 3 = 3 V , r1 = 2 Ω , r 2 = 1Ω r 3 = 3 Ω , R1 = 16 Ω , R 2 = 9 Ω , şi valoarea intensităţii curentului electric
indicate de ampermetrul ideal (R A ≅ 0 ) , I1 = 0,25 A . Sensul curentului I1 este cel indicat în figură.
Conductoarele de legătură au rezistenţa electrică neglijabilă.
Determinaţi:
a. puterea electrică totală furnizată de generatorul cu t.e.m. E1 ;
b. tensiunea electrică dintre punctele M şi N;
c. valoarea E 2 a tensiunii electromotoare a generatorului 2;
d. energia consumată, împreună, de către rezistoarele R1 şi R 2 , în
intervalul de timp ∆t = 20 minute.
D. OPTICĂ
Se consideră: viteza luminii în vid c = 3 ⋅ 10 8 m/s , constanta Planck h = 6,6 ⋅ 10 −34 J ⋅ s , sarcina electrică
elementară e = 1,6 ⋅ 10 −19 C , masa electronului me = 9,1 ⋅ 10 −31 kg .
unitatea de măsură a mărimii fizice având expresia h ⋅ c / λ 0 este :
a. N b. J ⋅ s c. J d. N ⋅ m / s (2p)
2. O rază de lumină monocromatică trece din apă (n1 = 1,33 ) într-un mediu optic necunoscut cu indicele de
refracţie n2 . Se studiază fenomenul de refracţie a luminii şi se trasează
dependenţa sin r = f (sin i ) , obţinându-se graficul din figura alăturată. Indicele
de refracţie al mediului necunoscut este:
a. 1,516
b. 1,596
c. 1,616
d. 1,696
(5p)
3. O lentilă convergentă are convergenţa C când lentila se află în aer. Dacă, lentila se introduce într-un
mediu optic cu indicele de refracţie egal cu al lentilei, convergenţa lentilei devine:
a. 0 b. C / 2 c. 2 ⋅ C d. ∞ (3p)
4. O lamă cu feţe plan-paralele este traversată de o rază de lumină monocromatică. Raza iese prin a doua
faţă a lamei după ce a suferit:
a. două refracţii pe prima faţă a lamei, şi o reflexie pe a doua faţă
b. o refracţie pe prima faţă a lamei, şi o refracţie pe a doua faţă a lamei
c. două refracţii pe prima faţă a lamei, şi trei reflexii pe a doua faţă
d. două refracţii şi o reflexie pe prima faţă a lamei şi trei reflexii pe a doua faţă (2p)
14
5. Dacă pe suprafaţa unui metal se trimit succesiv două radiaţii cu frecvenţa υ1 = 6,8 ⋅ 10 Hz şi respectiv
υ 2 = 4,4 ⋅ 10 14 Hz , tensiunea de stopare scade de 3,3 ori. Lucrul mecanic de extracţie a electronului din
metal este aproximativ:
a. 1,45 ⋅ 10 −19 J b. 2,21 ⋅ 10 −19 J c. 2,85 ⋅ 10 −19 J d. 3,05 ⋅ 10 −19 J (3p)

D. SUBIECTUL II – Varianta 006 (15 puncte)

O lentilă plan convexă subţire, având raza de curbură a suprafeţei sferice R = 0,1m şi indicele de refracţie
n = 1,5 este plasată în aer. În faţa acestei lentile, la o distanţă de 0,15 m , este aşezat perpendicular pe axa
optică principală un obiect liniar.
a. Calculaţi distanţa focală a lentilei.
b. Realizaţi un desen în care să evidenţiaţi construcţia imaginii prin lentilă, pentru obiectul considerat, în
situaţia descrisă de problemă.
c. Determinaţi poziţia imaginii faţă de lentilă.
d. Determinaţi distanţa dintre obiect şi noua sa imagine dacă lentila este deplasată cu 0,25 m ,
îndepărtându-se faţă de obiect.

D. SUBIECTUL III – Varianta 044 (15 puncte)

Lucrul mecanic de extracţie a electronilor din catodul unui dispozitiv experimental pentru studiul efectului
fotoelectric extern are valoarea L = 3,96 ⋅ 10 −19 J . Tensiunea de stopare a fotoelectronilor de energie
maximă are valoarea U s = 1,65 V .
a. Determinaţi valoarea frecvenţei de prag.
b. Calculaţi valoarea frecvenţei radiaţiei incidente.
c. Determinaţi valoarea vitezei celui mai rapid electron extras.
d. Dacă frecvenţa radiaţiei incidente ar creşte, precizaţi dacă viteza celui mai rapid electron extras ar creşte,
ar scădea sau ar rămâne nemodificată. Justificaţi răspunsul.

Proba E: Specializarea: matematică – informatică, ştiinţe ale naturii
BAREM DE CORECTARE ŞI DE NOTARE
• Se punctează oricare alte formulări/modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Se acordă 10 puncte din oficiu pentru întreaga lucrare. Nota finală se calculează prin împărţirea
punctajului total acordat pentru lucrare la 10.
Subiectul I
I . 1. d 2p
2. c 5p
3. d 3p
4. c 2p
5. b 3p
TOTAL Subiect I 15p
A. Subiectul II
II. a. Pentru: 3p
reprezentarea corectă a: greutăţilor corpurilor 1p
tensiunii din fir 1p
reacţiunii planului înclinat 1p
b. Pentru: 4p
 mB g − T = 0 2p

T − GA sin α = 0
GA 1p
mB = sin α
g
rezultat final: m B = 0,15 kg 1p
c. Pentru: 4p
G G G
Fscripete = T + T 1p
π 2p
Fscripete = 2T cos
6
rezultat final: Fscripete ≅ 2,6 N 1p
d. Pentru: 4p
GA sin α = m Aa 2p
a = g sin α 1p
rezultat final: a = 5 m/s 2 1p
A. Subiectul III
III.a. Pentru: 3p
F = ma 2p
rezultat final: a = 4 m/s 2 1p
b. Pentru: 4p
observaţia că forţa scade de la valoarea maximă la zero în intervalul (1 − 3 )m 3p
rezultat final: ∆x = 2 m 1p
c. Pentru: 4p
L 0 →3 = E c 2 − E c 0 1p
mv 2 1p
Ec 2 =
2
Calculul L0→3 folosind interpretarea geometrică a lucrului mecanic 1p
Rezultat final: v = 4 m/s 1p

1
d. Pentru: 4p
L1→f = L1→3 + L3→f 1p
observaţia că L3→f este negativ 2p
rezultat final: L1→f = 7,5 J 1p
Subiectul I
I . 1. a 2p
2. a 5p
3. d 3p
4. d 3p
5. b 2p
TOTAL Subiect I 15p
B. Subiectul II
II.a. Pentru: 4p
N = υ ⋅ NA 2p
m 1p
υ=
µ
rezultat final: N = 6,02 ⋅ 10 24 molecule 1p
b. Pentru: 3p
m RT 2p
V =
µ p0
rezultat final: V ≅ 0,25 m 3 1p
c. Pentru: 4p
poV1 = υR(T + ∆T ) 2p
mR (T + ∆T ) 1p
V1 =
µp0
rezultat final: V1 ≅ 0,33 m 3 1p
d. Pentru: 4p
p0 µ 1p
ρ1 =
R(T + ∆T )
p µ 1p
ρ0 = 0
RT
∆ρ −∆T 1p
=
ρ 0 T + ∆T
∆ρ 1p
rezultat final: = −25 %
ρ0
B. Subiectul III
III.a. Pentru: 4p
p1V1 = p2V2 1p
p2 p 1p
= 3
V 2 V3
p1 1p
p3 =
4
rezultat final: p3 = 10 5 N/m 2 1p
b. Pentru: 3p
Q12 = υRT1 ln(V2 / V1 ) 1p
Q12 = p1V1 ln 2 1p
rezultat final: Q12 = 277,2 J 1p
2
c. Pentru: 4p
L23 = −3 p1V1 / 8 3p
rezultat final: L23 = −150 J 1p
d. Pentru: 4p
Q23 = ∆U 23 + L23 1p
∆U 23 = νCV (T3 − T2 ) 1p
Q = υC(T3 − T1 ) 1p
rezultat final: C=24,93 J/mol·K 1p

Subiectul I
I . 1. a 2p
2. c 2p
3. b 3p
4. d 5p
5. a 3p
TOTAL Subiect I 15p
C. Subiectul II
II.a. Pentru: 4p
scrierea ecuaţiei dreptei de sarcină: U = E − r I 2p
I = 0 ⇒ U gol = E 1p
rezultat final: E = 50 V 1p
b. Pentru: 4p
R =0⇒U =0 2p
rezultat final: din grafic I sc = 5 A 2p
c. Pentru: 3p
r = E I sc 2p
rezultat final: r = 10 Ω 1p
d. Pentru: 4p
Din grafic: U = 30 V ⇒ I = 2 A 1p
Ne 2p
I=
t
N 1p
rezultat final: = 1,25 ⋅ 10 19 electroni/ s
t
C. Subiectul III
III.a. Pentru: 3p
P1 = E1I1 2p
rezultat final: P1 = 3 W 1p
b. Pentru: 4p
U MN = −r1I 1 + E1 3p
rezultat final: U MN = 11,5 V 1p
c. Pentru: 4p
scrierea legilor lui Kirchhoff 3p
rezultat final: E 2 = 20 V 1p
d. Pentru: 4p
W = ( +
R1I12 ⋅ ∆t
R 2 I 22 ) 3p
rezultat final: W = 18075 J 1p

3

Subiectul I
I . 1. c 2p
2. b 5p
3. a 3p
4. b 2p
5. b 3p
TOTAL Subiect I 15p
D. Subiectul II
II.a. Pentru: 4p
 1 1  2p
= (n − 1)
1
− 

f  R1 R2 
R 1p
f =
(n − 1)
rezultat final: f = 0,2 m 1p
b. Pentru: 3p
desen corect 3p
c. Pentru: 4p
1 1 1 1p
− =
x 2 x1 f
x 1 = −0,15 m 2p
rezultat final: x 2 = −0,6 m 1p
d. Pentru: 4p
x 1′ = −0,4 m 1p
d = x 2′ − x 1′ 1p
f ⋅ x 1′ 1p
x 2′ =
f + x1′
D. Subiectul III
III.a. Pentru: 3p
L 2p
υ0 =
h
rezultat final: υ 0 = 6 ⋅ 10 14 Hz 1p
b. Pentru: 4p
hυ = L + eU s 3p
rezultat final: υ = 10 15 Hz 1p
c. Pentru: 4p
mev 2 3p
= eUs
2
rezultat final: v ≅ 7,6 ⋅ 10 5 m/s 1p
d. Pentru: 4p
răspuns corect – viteza celui mai rapid electron extras ar creşte 2p
justificarea răspunsului 2p

4
Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare
EXAMENUL DE BACALAUREAT 2010
Proba E - d): Filiera teoretică – profilul real, Filiera tehnologică – profilul tehnic şi profilul resurse naturale şi protecŃia
mediului, Filiera vocaŃională – profilul militar
B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA 2I UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ
2
Se consideră acceleraŃia gravitaŃională g = 10m/s .
I. Pentru itemii 1-5 scrieŃi pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect. (15 puncte)
1. Viteza de 54 km/h , exprimată în unităŃi de măsură fundamentale în S.I., este:
a. 15 m/s b. 16,2 m/s c. 45 m/s d. 750 m/s (3p)
2. Un corp se deplasează rectiliniu şi uniform. Rezultanta forŃelor care acŃionează asupra corpului este:
a. paralelă cu direcŃia de deplasare a corpului şi orientată în sensul deplasării
b. paralelă cu direcŃia de deplasare a corpului şi orientată în sens invers deplasării
c. perpendiculară pe direcŃia de deplasare a corpului
d. nulă (3p)
3. Lucrul mecanic este o mărime fizică:
a. adimensională b. de proces c. vectorială d. de stare (3p)
4. Cutia de viteze a unui autoturism permite transmiterea mişcării de rotaŃie de la motor la roŃi. La o anumită
turaŃie a motorului, în treapta a IV-a de viteze autoturismul se deplasează cu viteza v 1 = 100 km/h , iar în
treapta a V-a, cu viteza v 2 = 140 km/h . La aceeaşi turaŃie, motorul furnizează aceeaşi putere. Raportul
dintre forŃa de tracŃiune exercitată asupra autoturismului când se deplasează cu viteza v 1 şi cea exercitată
când se deplasează cu viteza v 2 este:
a. 0,4 b. 0,7 c. 1,4 d. 2,4 (3p)
5. Pentru a ridica un corp la o anumită înălŃime este folosit un plan înclinat cu unghiul α = 60° faŃă de orizontală.
( )
Coeficientul de frecare la alunecare între corp şi plan este µ = 0,43 ≅ 3 / 4 . Randamentul planului înclinat este:
a. 57% b. 60% c. 80% d. 90% (3p)
II. RezolvaŃi următoarea problemă: (15 puncte)

PerformanŃele realizate în probele de schi alpin sunt influenŃate şi de caracteristicile tehnice ale echipamentului
folosit. Pentru alegerea materialelor corespunzătoare este necesară măsurarea coeficientului de frecare la
alunecare. În acest scop se foloseşte un dispozitiv fixat pe schiuri, care înregistrează atât valorile forŃelor de
tensiune din cablurile cu care se acŃionează asupra sistemului (dispozitiv şi schiuri), cât şi acceleraŃia
sistemului. Schiurile se află pe suprafaŃa orizontală a zăpezii, ca în figura alăturată. În tabel este prezentat unul
dintre seturile de date înregistrate. Masa totală a sistemului
este M = 50kg, iar deplasarea are loc în sensul forŃei T 1 .
a. ReprezentaŃi forŃele care acŃionează asupra sistemului
(dispozitiv şi schiuri).
b. DeterminaŃi valoarea coeficientului de frecare la alunecare între schiuri şi
zăpadă. T1 (N) T 2 (N) a m/s 2 ( )
c. CalculaŃi valoarea vitezei atinse după ∆t = 2 s de la plecarea din repaus, 165 120 0,50
presupunând că acceleraŃia se menŃine constantă la valoarea indicată în tabel.
d. CalculaŃi viteza pe care ar atinge-o pe aceste schiuri un sportiv care coboară o pantă acoperită de zăpadă,
înclinată cu α = 30° faŃă de orizontală, după parcurgerea unei diferenŃe de nivel h = 30 m faŃă de punctul din
care a plecat din repaus. Coeficientul de frecare la alunecarea pe pantă este µ = 0,04.
III. RezolvaŃi următoarea problemă: (15 puncte)
O bilă cu masa m = 100 g este prinsă la un capăt al unui fir elastic cu lungimea nedeformată ℓ 0 = 40 cm şi
constanta elastică k = 100 N/m . Celălalt capăt al firului este prins într-un punct A situat la înălŃimea
H = 100 cm faŃă de sol. Bila este ridicată în punctul A şi i se dă drumul să cadă la momentul t 0 = 0 s .
Energia potenŃială gravitaŃională se consideră nulă la nivelul solului. Masa firului elastic este neglijabilă.
a. CalculaŃi energia potenŃială datorată interacŃiunii gravitaŃionale bilă-Pământ, atunci când bila se află în punctul A;
b. CalculaŃi intervalul de timp după care firul începe să se alungească.
c. ReprezentaŃi grafic dependenŃa modulului forŃei elastice din fir de alungirea acestuia, pentru alungiri ∆ℓ
cuprinse în intervalul [0 cm; 10 cm] .
d. DeterminaŃi alungirea maximă atinsă de firul elastic în timpul căderii bilei.
Proba E - d): Probă scrisă la Fizică 1 A. Mecanică
23 −1 J
Se consideră: numărul lui Avogadro N A = 6,02 ⋅ 10 mol , constanta gazelor ideale R = 8,31 . Între parametrii
mol ⋅ K
de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relaŃia: p ⋅ V = νRT .
1. Trei mase diferite m1 , m2 şi m3 din acelaşi gaz ideal sunt supuse unor procese
termodinamice reprezentate în coordonate p-T în figura alăturată. Volumele ocupate de
gaze sunt egale (V1 = V2 = V3 ) . RelaŃia corectă dintre cele trei mase de gaz este:
a. m1 = m2 = m3
b. m1 > m2 > m3
c. m2 > m3 > m1
d. m3 > m2 > m1 (3p)
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, expresia densităŃii unui gaz ideal
având masa molară µ , aflat la temperatura T şi presiunea p este:
pV pµ RT m
a. ρ = b. ρ = c. ρ = d. ρ = RT (3p)
νR RT pµ µ
3. Energia internă a unui gaz ideal creşte atunci când gazul este supus următorului proces termodinamic:
a. destindere adiabatică
b. destindere la presiune constantă
c. comprimare la presiune constantă
d. comprimare la temperatură constantă (3p)
4. Unitatea de măsură în S.I. a capacităŃii calorice a unui corp este:
a. J ⋅ K -1 b. J ⋅ mol −1 ⋅ K −1 c. J ⋅ kg −1 ⋅ K −1 d. J (3p)
5. O cantitate ν = 4 mol de gaz ideal diatomic ( CV = 2,5 ⋅ R ), aflat la temperatura T1 = 600 K , este răcit
adiabatic până la temperatura T2 = 300 K . Lucrul mecanic efectuat de gaz este de aproximativ:
a. −30,5 kJ b. −24,9 kJ c. 24,9 kJ d. 30,5 kJ (3p)
Într-un cilindru orizontal prevăzut cu piston mobil este închisă o cantitate ν = 0,5 mol de gaz ideal, ca în
p
figura alăturată. Gazul se află iniŃial la temperatura t 1 = 7 0 C şi la presiunea p = 0 .
2
Pistonul are aria S = 8,31 dm 2 . Un sistem de blocare împiedică deplasarea pistonului în
sensul comprimării gazului, dar permite deplasarea cu frecare neglijabilă în sensul
măririi volumului. Presiunea atmosferică are valoarea p0 = 10 5 Pa . DeterminaŃi:
a. lungimea „a” a porŃiunii ocupate de gaz în starea iniŃială;
b. numărul de molecule din unitatea de volum în starea iniŃială;
c. temperatura T 2 până la care trebuie încălzit gazul astfel încât pistonul să înceapă să se deplaseze;
d. temperatura T3 până la care trebuie încălzit gazul, astfel încât lungimea porŃiunii ocupate de gaz să se
dubleze. Cilindrul este suficient de lung.
O cantitate ν = 1 mol de gaz ideal monoatomic (CV = 1,5R ) este supusă procesului
ciclic 1 → 2 → 3 → 4 → 1 , reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura
alăturată. Temperatura gazului în starea 1 este T1 = 300 K . ConsideraŃi că
ln 2 ≅ 0,69 .
a. CalculaŃi energia internă a gazului în starea 1.
b. DeterminaŃi valoarea căldurii primite de gaz în timpul unui ciclu.
c. CalculaŃi lucrul mecanic total schimbat de gaz cu mediul exterior în timpul unui
ciclu.
d. ReprezentaŃi procesul ciclic în sistemul de coordonate p-V .
Proba E - d): Probă scrisă la Fizică 2 B. Elemente de termodinamică
C. PRODUCEREA 4 I UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU Varianta 8
−19
Se consideră sarcina electrică elementară e = 1,6 ⋅ 10 C
1. Simbolurile unităŃilor de măsură fiind cele utilizate în S.I., unitatea de măsură pentru puterea electrică
poate fi scrisă în forma:
A2 V2
a. b. c. A 2 ⋅ Ω 2 d. V 2 ⋅ Ω 2 (3p)
Ω Ω
2. Intensitatea curentului electric printr-un conductor este numeric egală cu:
a. lucrul mecanic efectuat pentru deplasarea unităŃii de sarcină electrică prin conductor
b. sarcina electrică transportată de electroni prin conductor
c. raportul dintre tensiunea la bornele conductorului şi rezistenŃa internă a sursei din reŃeaua electrică în care
este conectat conductorul
d. sarcina electrică transportată de purtătorii de sarcină care trec, într-o secundă, prin secŃiunea transversală
a conductorului (3p)
3. În figura alăturată sunt reprezentate caracteristicile curent-tensiune a două
rezistoare. RelaŃia corectă dintre rezistenŃele electrice ale celor două rezistoare este:
a. R2 = 0,5 ⋅ R1
b. R2 = 1,5 ⋅ R1
c. R2 = 2 ⋅ R1
d. R1 = 10 ⋅ R2 (3p)
4. Un circuit electric conŃine o sursă cu tensiunea electromotoare E şi rezistenŃa internă r şi un reostat a
cărui rezistenŃă electrică poate fi modificată. Puterea maximă care poate fi transmisă circuitului exterior are
expresia:
E2 E2 E E 2r
a. b. c. d. (3p)
4r 2r R+r 4
5. Pentru porŃiunea de reŃea din figura alăturată se cunosc: R1 = 12 Ω ,
R2 = R3 = 6 Ω , I1 = I 3 = 1 A şi I 2 = 3 A . Tensiunea UAB are valoarea:
a. 36 V b. 18 V c. 12 V d. 0 V (3p)
O baterie este formată din 6 surse de tensiune identice, caracterizate fiecare de valorile E = 20 V şi
r = 1,0 Ω . Bateria este alcătuită din 3 ramuri legate în paralel, fiecare ramură conŃinând 2 surse grupate
serie. Bateria alimentează o grupare de patru rezistoare cu rezistenŃele R1 = 10 Ω, R2 = 20 Ω, R3 = 4,0 Ω şi
R4 = 8,0 Ω . Rezistoarele sunt conectate astfel: R1 şi R 2 în paralel, R 3 şi R 4 în paralel, cele două grupări
paralel fiind înseriate.
a. ReprezentaŃi schema electrică a circuitului.
b. CalculaŃi valoarea rezistenŃei electrice echivalente a grupării celor patru rezistoare.
c. CalculaŃi valoarea tensiunii electrice la bornele rezistorului R 2 .
d. CalculaŃi valoarea intensităŃii curentului electric prin una dintre surse, dacă la bornele acesteia se
conectează un fir conductor de rezistenŃă electrică neglijabilă.
La bornele unei surse având tensiunea electromotoare E = 8,0 V şi rezistenŃa internă r = 0,5 Ω se leagă în
paralel un rezistor a cărui rezistenŃă electrică are valoarea R2 = 2,0 Ω şi un bec. Un voltmetru, considerat
ideal (R v → ∞) , conectat la bornele sursei, indică U = 6,0 V . Cunoscând rezistenŃa filamentului becului „la
rece” ( t 0 = 0 0 C ) R01 = 1,0 Ω şi coeficientul termic al rezistivităŃii materialului din care este confecŃionat
filamentul becului α = 2,5 ⋅ 10 −3 K −1 , determinaŃi:
a. energia consumată de rezistor în 5 minute de funcŃionare;
b. puterea totală dezvoltată de sursă;
c. randamentul transferului de putere de la sursă la circuitul exterior;
d. temperatura filamentului becului în timpul funcŃionării.
Proba E - d): Probă scrisă la Fizică 3 C. Producerea şi utilizarea curentului continuu

−34
Se consideră constanta Planck h = 6,6 ⋅ 10 J ⋅ s .
1. Fenomenul care provoacă devierea razei de lumină la trecerea printr-o lentilă este:
a. efectul fotoelectric b. interferenŃa c. reflexia d. refracŃia (3p)
2. Imaginea reală dată de un sistem optic pentru un punct luminos se formează:
a. la intersecŃia prelungirii razelor de lumină care ies din sistemul optic
b. la intersecŃia razelor de lumină care ies din sistemul optic
c. la intersecŃia dintre o rază de lumină şi axa optică principală
d. la intersecŃia razelor de lumină care intră în sistemul optic (3p)
 4
3. O rază de lumină trece din aer (n aer = 1) în apă  n apa =  . Unghiul de incidenŃă este i = 30° . Sinusul
 3
unghiului de refracŃie are valoarea:
a. 0,375 b. 0,500 c. 0,667 d. 0,750 (3p)
4. Un obiect este aşezat în faŃa unei oglinzi plane. Dacă obiectul se depărtează de oglindă cu distanŃa d ,
atunci distanŃa dintre el şi imaginea sa:
a. creşte cu d b. scade cu d c. creşte cu 2d d. scade cu 2d (3p)
5. AlegeŃi afirmaŃia care nu este corectă în legătură cu imaginea de interferenŃă obŃinută cu ajutorul unei
pene optice:
a. imaginea de interferenŃă constă în franje de egală grosime
b. franjele de interferenŃă sunt echidistante intre ele
c. franjele de interferenŃă sunt paralele cu muchia penei
d. imaginea de interferenŃă nu este localizată (3p)

Pentru determinarea experimentală a distanŃei focale a unei lentile divergente se realizează un sistem alipit
format din lentila divergentă şi o lentilă convergentă având distanŃa focală f 2 = 8 cm . Sistemul astfel format
se aşază pe un banc optic. Se constată că pentru a obŃine o imagine clară a obiectului real situat pe axa
optică la distanŃa d 1 = 18 cm în faŃa sistemului de lentile, ecranul trebuie plasat la distanŃa d 2 = 36 cm faŃă
de lentile. DeterminaŃi:
a. convergenŃa echivalentă a sistemului de lentile alipite;
b. mărirea liniară transversală dată de sistemul de lentile pentru obiectul considerat;
c. distanŃa focală a lentilei divergente.
d. RealizaŃi un desen în care să evidenŃiaŃi construcŃia imaginii printr-o lentilă divergentă, pentru un obiect
situat între focarul imagine şi lentilă.

În graficul alăturat este reprezentată dependenŃa energiei cinetice maxime a
electronilor emişi prin efect fotoelectric extern, de frecvenŃa radiaŃiei incidente.
Metalul pentru care a fost obŃinut acest grafic este supus acŃiunii radiaŃiilor
luminoase cu frecvenŃele ν 1 = 4,00 ⋅ 1014 Hz , ν 2 = 5,45 ⋅ 10 14 Hz şi respectiv
ν 3 = 6,25 ⋅ 10 14 Hz . FrecvenŃa de prag a metalului are valoarea
14
ν 0 = 5,45 ⋅ 10 Hz .
a. CalculaŃi valoarea lucrului mecanic de extracŃie.
b. IndicaŃi semnificaŃia fizică a pantei dreptei reprezentate în grafic.
c. IndicaŃi care dintre cele trei radiaŃii produc efect fotoelectric. JustificaŃi.
d. CalculaŃi valoarea energiei cinetice maxime a electronilor extraşi de radiaŃia cu frecvenŃa ν 3 .
Proba E - d): Probă scrisă la Fizică 4 D. Optică

Proba E – d)
BAREM DE EVALUARE # I DE NOTARE Varianta 8
• Se punctează oricare alte formulări/ modalităŃi de rezolvare corectă a cerinŃelor.
• Nu se acordă fracŃiuni de punct.
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărŃirea punctajului total acordat
Subiectul I
Nr.Item SoluŃie, rezolvare Punctaj
I.1. a 3p
2. d 3p
3. b 3p
4. c 3p
5. c 3p
TOTAL Subiect I 15p
Subiectul II
II.a. Pentru: 3p
b. Pentru: 4p
T1 − T2 − Ma
T1 − T2 − µMg = Ma ⇒ µ = 3p
Mg
c. Pentru: 4p
v = a ∆t 3p
d. Pentru: 4p
∆Ec = Lrez 1p
mv 2
= mgh − µmgd cos α 1p
2
 µ 
v = 2gh1 −  1p
 tgα 
rezultat final v ≅ 23,6 m/s 1p
Subiectul III
III.a. Pentru: 4p
E p = mgH 3p
b. Pentru: 4p
∆E c = L ⇒ v = 2gℓ 0 2p
∆v ∆v
g= ⇒ ∆t = 1p
∆t g
rezultat final ∆t ≅ 0,28 s 1p
c. Pentru: 3p
d. Pentru: 4p
∆E c = LG + LFe ⇒ 0 = LG + LFe 1p
LG = mg (ℓ 0 + ∆ℓ ) 1p
k (∆ℓ ) 2
LFe = − 1p
2
Probă scrisă la Fizică 1 Bacalaureat 2010

Varianta 8

Subiectul I
I . 1. d. 3p
2. b. 3p
3. b. 3p
4. a. 3p
5. c. 3p
TOTAL Subiect I 15p
B. Subiectul II
II .a. Pentru: 3p
p0 2p
⋅ a ⋅ S = νRT1
2
rezultat final: a = 28 cm 1p
b. Pentru: 4p
N p0 ⋅ N A 3p
=
V 2RT1
N 1p
rezultat final: ≅ 1,3 ⋅ 10 25 m. 3
V
c. Pentru: 4p
V1 = V2 1p
p0 p 2p
= 0
2T1 T2
d. Pentru: 4p
p 2 = p3 = p0 1p
V2 2V2 2p
= ⇒ T3 = 2T2
T2 T3
B. Subiectul III
III.a. Pentru: 3p
3
U1 = νRT1 2p
2
rezultat final: U1 ≅ 3,74 kJ 1p
b. Pentru: 4p
V
Qprimit = νCV (T2 − T1 ) + νRT2 ln 3 3p
V2
rezultat final: Qprimit ≅ 18,1 kJ 1p
c. Pentru: 4p
L = L12 + L23 + L34 + L41 1p
V V
L = 4νRT1 ln 3 + νRT1 ln 1 2p
V2 V4
rezultat final: L ≅ 5,16 kJ 1p
d. Pentru: 4p

Varianta 8
C. PRODUCEREA # I UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU (45 puncte)
Subiectul I
I . 1. b 3p
2. d 3p
3. c 3p
4. a 3p
5. d 3p
TOTAL Subiect I 15p
C. Subiectul II
II.a. Pentru: 4p
b. Pentru: 4p
R1R2 R3 R 4
R12 = ; R34 = 2p
R1 + R2 R3 + R 4
Re = R12 + R34 1p
rezultat final Re ≅ 9,3 Ω 1p
c. Pentru: 4p
2r
Ee = 2E ; re = 1p
3
U = IR12 1p
Ee
I= 1p
Re + re
rezultat final U ≅ 26,7 V 1p
d. Pentru: 3p
E
I sc = 2p
r
rezultat final I sc = 20 A 1p
C. Subiectul III
III.a. Pentru: 4p
U2
W = ⋅ ∆t 3p
R2
rezultat final W = 5,4 ⋅ 10 3 J 1p
b. Pentru: 4p
P = E ⋅I 1p
E −U
I= 2p
r
c. Pentru: 3p
U
η= 2p
E
d. Pentru: 4p
U
Ib = I − 1p
R2
U
Rb = 1p
Ib
Rb = R01(1 + α ⋅ t ) 1p

Varianta 8
Subiectul I
I.1. d 3p
2. b 3p
3. a 3p
4. c 3p
5. d 3p
TOTAL Subiect I 15p
Subiectul II
II.a. Pentru: 4p
1 1 1 x − x2
= − ⇒C = 1 3p
f x 2 x1 x1x 2
rezultat final C ≅ 8,3 m −1 1p
b. Pentru: 4p
x
β= 2 3p
x1
c. Pentru: 4p
1 1 f2
+ = C ⇒ f1 = 3p
f1 f2 f2C − 1
rezultat final f1 = −24 cm 1p
d. Pentru: 3p
construcŃie corectă a imaginii 3p
Subiectul III
III.a. Pentru: 4p
L = hν 0 3p
−19
rezultat final L ≅ 3,6 ⋅ 10 J 1p
b. Pentru: 3p
panta graficului este constanta Planck 3p
c. Pentru: 4p
ν 2 şi ν 3 2p
efectul fotoelectric extern se produce doar dacă frecvenŃa radiaŃiei incidente
2p
este mai mare sau cel puŃin egală cu frecvenŃa de prag.
d. Pentru: 4p
Ec = hν 3 − hν 0 3p
−20
rezultat final Ec = 5,28 ⋅ 10 J 1p

Varianta 8
2
1. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele folosite în manualele de fizică, relaŃia corectă este:
a. Ff = µ N b. N = µFf c. Ff = µN 2 d. Ff = µN (3p)
2. Unitatea de măsură a constantei elastice în S.I. este:
a. J/kg b. N/m c. N ⋅ m d. N/m 2 (3p)
3. Coeficientul de frecare la alunecare între un corp şi un plan înclinat cu unghiul α faŃă de orizontală este
µ . Expresia matematică a randamentului planului înclinat este:
cos α sin α sin α cos α
a. η = b. η = c. η = d. η = (3p)
sin α + µ sin α cos α + µ sin α sin α + µ cos α µ cos α + sin α
4. Un automobil se deplasează rectiliniu cu viteza constantă v = 108 km/h . Dacă puterea motorului este
P = 48 kW , forŃa de tracŃiune dezvoltată de acesta are valoarea:
a. 1600 N b. 2600N c. 3000N d. 3600N (3p)
5. Un corp este aruncat cu viteza iniŃială v 0 = 10 m/s , vertical în sus. În absenŃa frecării cu aerul, înălŃimea
maximă la care urcă corpul faŃă de punctul de lansare este:
a. 5 km b. 50 m c. 10 m d. 5 m (3p)

Una dintre etapele turului ciclist al României s-a desfăşurat între localităŃile Piatra NeamŃşi Miercurea Ciuc,
pe distanŃa totală D = 150 km . Startul s-a dat la ora 09 : 00 : 00 (ora 9, 0 minute şi 0 secunde). La ora
12 : 20 : 00 , când cel mai rapid ciclist a trecut linia de sosire, distanŃa dintre primul şi ultimul ciclist era
d = 6 km . Din acest moment ultimul ciclist îşi menŃine constantă viteza v 0 = 11 m/s pe distanŃa
d1 = 5500 m . Pe ultimii d 2 = 500 m , încurajat de spectatori, acesta se deplasează cu acceleraŃie constantă
şi trece linia de sosire cu viteza v = 13 m/s . Etapa a cuprins la Cheile Bicazului şi o „căŃărare”, în care
cicliştii au urcat de la altitudinea h1 = 580 m la altitudinea h 2 = 980 m . CalculaŃi:
a. valoarea vitezei medii a celui mai rapid ciclist;
b. variaŃia energiei potenŃiale gravitaŃionale a unui ciclist având masa M = 70 kg în timpul „căŃărării” de la
Cheile Bicazului;
c. valoarea acceleraŃiei ultimului ciclist în timpul parcurgerii distanŃei d 2 = 500 m înaintea liniei de sosire;
d. ora la care ultimul ciclist a trecut linia de sosire.

Într-un experiment s-a studiat căderea a două corpuri în câmpul gravitaŃional terestru. Cele două corpuri au
aspect exterior identic (aceeaşi formă şi aceleaşi dimensiuni), dar au mase diferite. Masa corpului A este
m A = 50 g . Pe baza datelor obŃinute de la un senzor de mişcare a fost trasat graficul alăturat, în care este
redată dependenŃa de timp a vitezei corpului A, respectiv B. Această dependenŃă a vitezei de timp poate fi
explicată dacă admitem că forŃa de rezistenŃă la înaintare este direct proporŃională cu viteza F r = k ⋅ v . ( )

Valoarea coeficientului de proporŃionalitate k depinde doar de forma şi dimensiunile corpului. DeterminaŃi:

a. viteza maximă v max atinsă de corpul A în timpul căderii;
b. valoarea coeficientului de proporŃionalitate k ;
c. masa corpului B;
d. lucrul mecanic efectuat de forŃa de rezistenŃă la înaintare asupra corpului
A în timpul t = 1,4 s în care corpul a căzut, pornind din repaus, pe distanŃa
d = 4m.
Proba E - d): Probă scrisă la Fizică 1 A. Mecanică

23 −1 J
Se consideră: numărul lui Avogadro N A = 6,02 ⋅ 10 mol , constanta gazelor ideale R = 8,31 . Între parametrii
mol ⋅ K
de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relaŃia: p ⋅ V = νRT .
1. Punctele 1, 2 şi 3 din graficul alăturat reprezintă trei stări de echilibru termodinamic pentru trei
cantităŃi diferite de gaze ideale diatomice aflate la aceeaşi temperatură. RelaŃia corectă dintre
energiile interne ale celor trei gaze este:
a. U1 < U2 < U3
b. U1 = U 2 = U3
c. U1 > U 2 > U3
d. U1 < U2 > U3 (3p)
2. Considerând că simbolurile mărimilor fizice şi convenŃiile de semne pentru căldură şi lucru mecanic sunt
cele utilizate în manualele de fizică, expresia corectă a principiului I al termodinamicii este:
a. U = Q + L b. U = Q + L c. U = Q − L d. U = Q − L (3p)
3. Într-o destindere adiabatică a unei mase constante de gaz ideal, densitatea acestuia:
a. creşte b. scade c. rămâne constantă d. creşte şi apoi scade (3p)
4. Simbolurile unităŃilor de măsură fiind cele utilizate în S.I., unitatea de măsură a capacităŃii calorice a unui
sistem termodinamic poate fi scrisă în forma:
N⋅m N ⋅ m2
a. N ⋅ m 2 b. N ⋅ m c. d. (3p)
K K
5. La presiunea p = 8,31⋅ 105 Pa , concentraŃia moleculelor unui gaz ideal (numărul de molecule din unitatea
de volum) este n = 3,01 ⋅ 10 25 m -3 . Temperatura gazului este aproximativ:
a. 1727°C b. 2000°C c. 2027°C d. 2054°C (3p)
O butelie având volumul V1 = 10 L conŃine aer la presiunea p1 = 2 ⋅ 105 Pa . Altă butelie, având volumul
V2 = 5 L , conŃine azot la presiunea p2 = 3 ⋅ 105 Pa . Cele două butelii sunt legate printr-un tub cu volum
neglijabil prevăzut cu o membrană care se sparge dacă diferenŃa dintre presiunile celor două gaze este
p = 2 ⋅ 105 Pa . Ambele gaze, considerate ideale, se află la temperatura t = 7 0 C . Masa molară a aerului
este µ1 = 29 ⋅ 10 −3 kg/mol , iar cea a azotului µ2 = 28 ⋅ 10 −3 kg/mol . DeterminaŃi:
a. numărul de molecule din aerul aflat în prima butelie;
b. masa unei molecule de azot;
c. masa minimă de azot care trebuie introdusă suplimentar în butelia de volum V2 pentru a produce
spargerea membranei;
d. masa molară a amestecului obŃinut după spargerea membranei, ca urmare a introducerii azotului
suplimentar.
 3 
Un mol de gaz ideal monoatomic  Cv = R  , aflat iniŃial în starea 1, la temperatura
 2 
T1 = 250 K , este supus succesiunii de procese termodinamice 1 → 2 → 3 → 4 ,
reprezentate în sistemul de coordonate p − T în figura alăturată. ConsideraŃi că
ln2 ≅ 0,69 .
a. ReprezentaŃi succesiunea de procese termodinamice în sistemul de coordonate
p −V .
b. DeterminaŃi energia internă a gazului în starea 2.
c. CalculaŃi lucrul mecanic efectuat de gaz în transformarea 2 → 3 .
d. CalculaŃi căldura schimbată de gaz cu exteriorul în transformarea 3 → 4 .
Proba E - d): Probă scrisă la Fizică 2 B. Elemente de termodinamică

1. Simbolurile unităŃilor de măsură fiind cele folosite în S.I., unitatea de măsură a rezistivităŃii electrice poate
fi scrisă în forma:
a. V −1 ⋅ A ⋅ m b. V −1 ⋅ A −1 ⋅ m c. V ⋅ A −1 ⋅ m−1 d. V ⋅ A −1 ⋅ m (3p)
2. În graficul alăturat este prezentată variaŃia în timp a intensităŃii curentului electric printr-un conductor.
Sarcina electrică totală ce străbate secŃiunea transversală a conductorului în intervalul de
timp cuprins între t1 = 3 s şi t 2 = 6 s este egală cu:
a. 30 µC
b. 60 µC
c. 80 µC
d. 110 µC (3p)
3. Pentru porŃiunea de reŃea din figura alăturată se cunosc: R1 = 6 Ω , R2 = R3 = 3 Ω ,
I1 = I 3 = 1 A şi I 2 = 3 A . Tensiunea UAB dintre nodurile A şi B are valoarea:
a. 18 V b. 9 V c. 6 V d. 0 V (3p)
4. Randamentul unui circuit electric simplu este egal cu:
a. raportul dintre t.e.m. a generatorului şi tensiunea la bornele circuitului exterior
b. raportul dintre rezistenŃa internă a generatorului şi rezistenŃa circuitului exterior
c. raportul dintre puterea transferată circuitului exterior şi puterea totală debitată de generator în întregul circuit
d. raportul dintre energia disipată în circuitul interior generatorului şi energia disipată în circuitul exterior (3p)
5. Dacă se scurtcircuitează din greşeală bornele unui generator printr-un conductor de rezistenŃă neglijabilă,
intensitatea curentului prin acesta devine I sc . Puterea maximă care poate fi transferată de generator unui circuit
exterior cu rezistenŃa convenabil aleasă este Pmax . Tensiunea electromotoare a generatorului are expresia:
4Pmax 3Pmax 2Pmax Pmax
a. E = b. E = c. E = d. E = (3p)
I sc I sc I sc I sc

În circuitul electric a cărui schemă este reprezentată în figura alăturată se
cunosc: E = 60 V , r = 4 Ω , R1 = 20 Ω , R2 = 30 Ω , R3 = 8 Ω . Voltmetrul este
considerat ideal (RV → ∞ ) . RezistenŃa electrică a conductoarelor de legătură se
neglijează. DeterminaŃi:
a. rezistenŃa electrică echivalentă a circuitului exterior;
b. valoarea tensiunii dintre punctele A şi B;
c. valoarea tensiunii indicate de voltmetru;
d. intensitatea curentului prin sursă dacă se conectează între A şi B un fir cu rezistenŃă neglijabilă.

Sursa de tensiune din circuitul din figura alăturată este caracterizată de tensiunea electromotoare E = 64 V şi
rezistenŃa internă r = 2,0 Ω . Parametrii nominali ai becurilor sunt P1 = 10 W ,
I1 = 0,5 A , respectiv P2 = 12 W , I 2 = 0,3 A . RezistenŃa totală R a reostatului
şi poziŃia cursorului C sunt astfel alese încât becurile să funcŃioneze la parametri
nominali. Conductoarele de legătură au rezistenŃă electrică neglijabilă.
DeterminaŃi:
a. intensitatea curentului electric prin conductorul AC;
b. rezistenŃa electrică a becului B1, având parametrii P1 şi I1 ;
c. intensitatea curentului electric ce trece prin sursa de tensiune;
d. rezistenŃa electrică RBC a porŃiunii reostatului cuprinsă între capătul B şi cursorul C.
Proba E - d): Probă scrisă la Fizică 3 C. Producerea şi utilizarea curentului continuu

−34
1. Unitatea de măsură a convergenŃei unei lentile în S.I. este:
a. m b. m -1 c. s d. s -1 (3p)
2. Un punct luminos se află în centrul unei sfere omogene de sticlă. Imaginea acestui punct observată din
exteriorul sferei este:
a. reală, deoarece se formează la intersecŃia razelor de lumină care ies din sferă
b. virtuală, deoarece se formează la intersecŃia razelor de lumină care ies din sferă
c. reală, deoarece se formează la intersecŃia prelungirii razelor de lumină care ies din sferă
d. virtuală, deoarece se formează la intersecŃia prelungirii razelor de lumină care ies din sferă (3p)
3. Un sistem afocal este format din două lentile, una convergentă şi alta divergentă. Un fascicul paralel de lumină
cade pe lentila convergentă a sistemului şi iese din sistemul optic tot ca fascicul paralel. Focarul imagine al lentilei
convergente este situat:
a. între cele două lentile ale sistemului afocal
b. în exteriorul sistemului de lentile, de partea lentilei convergente
c. în exteriorul sistemului de lentile, de partea lentilei divergente
d. la infinit (3p)
4. O rază de lumină traversează trei medii transparente şi omogene 1, 2 si 3, aşa cum se
vede în figura alăturată. Cele trei medii au indicii de refracŃie n1, n2 şi respectiv n3. Raza de
lumină ajunge pe suprafaŃa de separare dintre mediile 1 şi 2 sub unghiul de incidenŃă
i1 = 40° şi se refractă sub unghiul i 2 = 20° . Unghiul de refracŃie la intrarea în mediul 3 este
i 3 = 50° . Între indicii de refracŃie ai celor trei medii există relaŃia:
a. n1 > n 2 > n 3 ; b. n2 > n1 > n3 ; c. n 3 > n1 > n 2 ; d. n 2 > n1 = n 3 (3p)
5. O condiŃie necesară pentru obŃinerea interferenŃei staŃionare este ca undele care interferă să aibă:
a. diferenŃa de fază constantă în timp
b. diferenŃa pulsaŃiilor constantă şi nenulă
c. frecvenŃe apropiate
d. lungimi de undă λ ∈ [400 nm; 600 nm] (3p)

O lentilă este aşezată între un obiect luminos cu înălŃimea h1 = 10 mm şi un ecran. Se constată că dacă
lentila este poziŃionată la distanŃa d1 = 30 cm faŃă de obiect, pe ecran se obŃine o imagine răsturnată având
înălŃimea h2 = 20 mm .
a. CalculaŃi mărirea liniară transversală dată de lentilă în situaŃia descrisă în problemă.
b. DeterminaŃi distanŃa focală a lentilei.
c. RealizaŃi un desen în care să evidenŃiaŃi construcŃia imaginii prin lentilă, pentru obiectul considerat, în
situaŃia descrisă de problemă.
d. Lentila este deplasată între obiectul şi ecranul aflate în poziŃii fixe. Se constată că există şi o a doua
poziŃie a lentilei pentru care pe ecran se obŃine o imagine clară. CalculaŃi înălŃimea imaginii obŃinute pe ecran
în acest al doilea caz.

Catodul unei celule fotoelectrice este caracterizat de lucrul mecanic de extracŃie L = 4,0 ⋅ 10 −19 J .
a. DeterminaŃi valoarea frecvenŃei de prag a acestei celule fotoelectrice.
b. PrecizaŃi dacă o radiaŃie monocromatică cu frecvenŃa ν 1 = 5,5 ⋅ 1014 Hz , incidentă pe fotocelulă, produce
efect fotoelectric.
c. DeterminaŃi valoarea energiei cinetice maxime a electronilor emişi dacă asupra celulei se trimite o altă
radiaŃie monocromatică, cu frecvenŃa ν 2 = 1,5 ⋅ 1015 Hz .
d. Se modifică fluxul radiaŃiilor incidente menŃinând constantă frecvenŃa ν 2 = 1,5 ⋅ 1015 Hz . JustificaŃi dacă
modificarea fluxului radiaŃiilor influenŃează valoarea energiei cinetice maxime a electronilor emişi.
Proba E - d): Probă scrisă la Fizică 4 D. Optică

Proba E – d)
BAREM DE CORECTARE # I DE NOTARE Varianta 10
• Se punctează oricare alte formulări/ modalităŃi de rezolvare corectă a cerinŃelor.
Subiectul I
I.1. d 3p
2. b 3p
3. c 3p
4. a 3p
5. d 3p
TOTAL Subiect I 15p
Subiectul II
II.a. Pentru: 4p
D
vm = 3p
∆t
rezultat final v m = 12,5 m/s 1p
b. Pentru: 4p
∆E p = Mg (h2 − h1 ) 3p
5
rezultat final ∆E p = 2,8 ⋅ 10 J 1p
c. Pentru: 3p
mv 2
mv 02 v 2
− v 02
− = mad 2 ⇒ a = 2p
2 2 2d 2
rezultat final a = 4,8 ⋅ 10 −2 m/s2 1p
d. Pentru: 4p
∆t = ∆t1 + ∆t 2 1p
d
∆t1 = 1 1p
v1
∆v
∆t 2 = 1p
a
rezultat final: ora 12:29:02 1p
Subiectul III
III.a. Pentru: 4p
rezultat final: prin identificare din grafic, v max A = 4 m/s 4p
b. Pentru: 4p
v = v max ⇒ a = 0 ⇒ G = Fr 1p
mA g
mg = kv max A ⇒ k = 2p
v max A
kg
rezultat final k = 1,25 ⋅ 10−1 1p
s
c. Pentru: 4p
kVmax B
mB = 3p
g
rezultat final mB = 25 g 1p

Varianta 10
d. Pentru: 3p
∆E c = LG + LFr 1p
2
mAv
LFr = − mA gd 1p
2
rezultat final LFr = −1,6 J 1p

Varianta 10
Subiectul I
I . 1. a. 3p
2. c. 3p
3. b. 3p
4. c. 3p
5. a. 3p
TOTAL Subiect I 15p
B. Subiectul II
II .a. Pentru: 4p
N1 = ν 1 ⋅ N A 1p
pV N
N1 = 1 1 A 2p
RT
Rezultat final: N1 ≅ 5 ⋅ 10 23 molecule 1p
b. Pentru: 4p
µ2
m0 = 3p
NA
Rezultat final: m0 ≅ 4,6 ⋅ 10 −26 kg 1p
c. Pentru: 3p
p2′ = p1 + ∆p 1p
( p1 + ∆p ) ⋅ V2 µ2
pV µ
1p
∆m = − 2 2 2
RT RT
Rezultat final: ∆m ≅ 6 g 1p
d. Pentru: 4p
m + m2
µ= 1 1p
ν1 +ν 2
m1 m2
ν1 = ; ν2 = 1p
µ1 µ2
p1V1µ1 ( p + ∆p )V2 µ2 1p
m1 = ; m2 = 1
RT RT
Rezultat final: µ = 28,5 ⋅ 10 −3 kg/mol 1p
B. Subiectul III
III.a. Pentru: 3p
b. Pentru: 4p
U 2 = νCV T2 2p
T2 = 2T1 1p
Rezultat final: U 2 ≅ 6,2 kJ 1p
c. Pentru: 4p
L23 = ν R (T3 − T2 ) 3p
Rezultat final: L23 ≅ 2077 J 1p
d. Pentru: 4p
V
Q34 = νRT3 ln 4 2p
V3
p1V4 = 2 p1V3 1p
Rezultat final: Q34 ≅ 4,3 kJ 1p

Varianta 10
C. PRODUCEREA # I UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU (45 puncte)
Subiectul I
I . 1. d 3p
2. b 3p
3. d 3p
4. c 3p
5. a 3p
TOTAL Subiect I 15p
C. Subiectul II
II.a. Pentru: 4p
R1R2
R12 = 1p
R1 + R2
Re = R12 + R3 2p
b. Pentru: 4p
U AB = I ⋅ R12 2p
E
I= 1p
r + Re
rezultat final U AB = 30 V 1p
c. Pentru: 4p
Uv = E − Ir 3p
rezultat final Uv = 50 V 1p
d. Pentru: 3p
E
I' = 2p
r + R3
rezultat final I' = 5 A 1p
C. Subiectul III
III.a. Pentru: 3p
I AC = I1 − I 2 2p
rezultat final I AC = 0,2 A 1p
b. Pentru: 4p
P
R1 = 21 3p
I1
c. Pentru: 4p
P P
U1 = 1 ; U 2 = 2 1p
I1 I2
U = U1 + U 2 1p
E −U
I= 1p
r
d. Pentru: 4p
I BC = I − I1 1p
U
RBC = 1 2p
I BC
rezultat final RBC ≅ 13,3 Ω 1p

Varianta 10
Subiectul I
I.1. b 3p
2. d 3p
3. c 3p
4. b 3p
5. a 3p
TOTAL Subiect I 15p
Subiectul II
II.a. Pentru: 4p
y h
β = 2 =− 2 3p
y1 h1
b. Pentru: 4p
1 1 1
= − 1p
f x 2 x1
x
β= 2 1p
x1
βx1
f = 1p
1− β
c. Pentru: 4p
construcŃie corectă a imaginii 4p
d. Pentru: 3p
1 h' h h2
β ' = ⇒ 2 = 1 ⇒ h' 2 = 1 2p
β h1 h2 h2
rezultat final h' 2 = 5 mm 1p
Subiectul III
III.a. Pentru: 4p
L
ν0 = 3p
h
rezultat final ν 0 ≅ 0,6 ⋅ 1015 Hz 1p
b. Pentru: 3p
nu se produce efect fotoelectric 3p
c. Pentru: 4p
E c max = hν 2 − L 3p
−19
rezultat final E c max = 5,9 ⋅ 10 J 1p
d. Pentru: 4p
justificare corectă 4p

Varianta 10
Examenul naŃional de bacalaureat 2011
Proba E. d)
Filiera teoretică – profilul real, Filiera tehnologică – profilul tehnic şi profilul resurse naturale şi protecŃia mediului,
Filiera vocaŃională – profilul militar
A. MECANICĂ MODEL
2
I. Pentru itemii 1)5 scrieŃi pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect. (15 puncte)
1. Un corp se deplasează cu viteza de 20 m s . Valoarea acestei viteze exprimată în km h este:
a. 20 ⋅ 10 −3 km/h b. 5,5km/h c. 36km/h d. 72km/h (3p)
2. Modulul de elasticitate E :
a. este o caracteristică a materialului din care este confecŃionat firul supus deformării
b. este o constantă universală
c. depinde de secŃiunea firului supus deformării
d. depinde de lungimea firului supus deformării (3p)
3. În graficul alăturat este reprezentată dependenŃa forŃei aplicate unui corp de distanŃa parcursă. ForŃa se
exercită pe direcŃia şi în sensul deplasării corpului. Lucrul mecanic efectuat de
forŃa F pe distanŃa de 20 m este:
a. 8,0 ⋅ 10 2 J
b. 6,3 ⋅ 10 2 J
c. 5,6 ⋅ 10 2 J
d. 4,0 ⋅ 10 2 J (3p)
4. Un corp lăsat liber pe un plan înclinat care formează unghiul ϕ cu orizontala coboară rectiliniu uniform.
Acelaşi corp poate fi tractat în sus de@a lungul planului înclinat, cu viteză constantă, sub acŃiunea unei forŃe
de tracŃiune paralele cu planul. Randamentul planului înclinat este:
a. 25% b. 50% c. 60% d. 70% (3p)
5. Un corp de masă m se află la înălŃimea h faŃă de nivelul de referinŃă căruia i se atribuie prin convenŃie
valoarea nulă a energiei potenŃiale gravitaŃionale, în câmpul gravitaŃional considerat uniform al Pământului.
Energia potenŃială datorată interacŃiunii gravitaŃionale între acest corp şi Pământ are expresia:
h
a. E = m ⋅ g ⋅ h b. E = 2gh c. E = m ⋅ g ⋅ d. E = m ⋅ g ⋅ h (3p)
2
În timpul construirii unei clădiri, o macara ridică un colet cu materiale având masa m = 1,0 t de la nivelul
solului până la înălŃimea h = 9,8 m, cu viteza constantă v = 0,2 m/s. Ulterior, din coletul aflat în repaus se
desprinde o piesă care cade pe sol de la înălŃimea h . Se neglijează forŃele de rezistenŃă la înaintarea în aer.
DeterminaŃi:
a. intervalul de timp în care este ridicat coletul cu materiale, de pe sol până la înălŃimea h ;
b. puterea dezvoltată de macara pentru ridicarea coletului cu materiale;
c. viteza cu care ajunge pe sol piesa desprinsă din colet;
d. timpul de cădere a piesei desprinse din colet.
În cadrul unui experiment se determină, cu ajutorul unui senzor de mişcare, poziŃia şi viteza unui corp la diferite
momente în timpul coborârii pe un plan înclinat cu unghiul α = 30° faŃă de orizontală. PoziŃia este indicată cu
ajutorul coordonatei x măsurată faŃă de punctul din care începe coborârea
corpului, de@ a lungul planului înclinat. Datele experimentale culese sunt Nr. crt. x(m) v(m/s)
prezentate în tabelul alăturat. Masa corpului este m = 0,50 kg , iar coeficientul de 1 0,00 0,00
2 2 2 0,25 1,00
frecare la alunecare este µ. PuteŃi considera 1,42 ≅ 2 şi 1,73 ≅ 3 .
3 0,50 1,42
a. ReprezentaŃi toate forŃele care acŃionează asupra corpului în timpul 4 0,75 1,73
coborârii acestuia pe planul înclinat; 5 1,00 2,00
b. Folosind teorema variaŃiei energiei cinetice, stabiliŃi dependenŃa energiei
cinetice E c de coordonata la care se găseşte corpul, E c = f (x ) ;
c. Folosind rezultatele experimentale trasaŃi graficul E c = f (x ) pentru x ∈ [0 m; 1 m] ;
d. CalculaŃi valoarea coeficientului de frecare la alunecare între corp şi planul înclinat.

Proba E. d)
B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ MODEL
J
mol ⋅ K
o stare dată există relaŃia: p ⋅ V = νRT .
de stare ai gazului ideal într@
1. O cantitate de gaz, considerat ideal, este supusă procesului termodinamic
1 → 2 → 3 → 4 reprezentat în coordonate p-T în figura alăturată. Volumul
maxim este atins în starea:
a. 1 b. 2 c. 3 d. 4 (3p)
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, mărimea fizică definită prin raportul
Q
reprezintă:
∆T
a. căldura molară b. căldura specifică c. căldura d. capacitatea calorică (3p)
3. O cantitate ν de gaz monoatomic, considerat ideal, schimbă cu mediul exterior aceeaşi căldură Q în
procese termodinamice diferite. Dintre procesele enumerate mai jos, cea mai mare variaŃie a temperaturii
gazului se produce dacă procesul este:
a. destindere izotermă b. destindere izobară c. încălzire izocoră d. comprimare izobară (3p)
4. Simbolurile mărimilor fizice şi ale unităŃilor de măsură sunt cele utilizate în manualele de fizică. Unitatea
de măsură în S.I. a mărimii fizice exprimate prin produsul νR∆T este:
a. J b. J/ (mol ⋅ K ) c. J/K d. J/ (kg ⋅ K ) (3p)
5. Două corpuri cu mase egale, având temperaturi diferite, sunt puse în contact termic. Sistemul este izolat
c
adiabatic de mediul exterior. Căldurile specifice ale celor două corpuri sunt în relaŃia c 2 = 1 , iar între
3
temperaturile iniŃiale ale celor două corpuri există relaŃia T2 = 3 ⋅ T1 . Temperatura finală T a sistemului după
stabilirea echilibrului termic are expresia:
a. T = 2,5 ⋅ T1 b. T = 1,5 ⋅T1 c. T = T1 d. T = 0,5 ⋅T1 (3p)

un cilindru orizontal este închisă cu ajutorul unui piston o masă m = 12 g de heliu (µ He = 4 g/mol ) ,
Într@
considerat gaz ideal. Heliul se află iniŃial la presiunea p1 = 105 Pa şi temperatura t1 = 27 C . Pistonul fiind
blocat, heliul este încălzit până la temperatura T2 = 600 K . Ulterior se deblochează pistonul, iar heliul este
supus unei destinderi izoterme până când presiunea ajunge la valoarea iniŃială. Cunoscând că ln2 ≅ 0,69 ,
determinaŃi:
a. numărul de atomi de heliu din cilindru;
b. densitatea heliului aflat în cilindru la temperatura t1 ;
c. presiunea maximă atinsă de gazul din cilindru;
d. lucrul mecanic efectuat de heliu în cursul destinderii.

Un mol de gaz ideal parcurge procesul termodinamic ciclic reprezentat în
sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Temperatura în starea 1 este
3
T1 = 300 K . Căldura molară izocoră a gazului este Cv = R .
2
a. ReprezentaŃi procesul ciclic în sistemul de coordonate p − V .
b. DeterminaŃi energia internă a gazului în starea 2.
c. CalculaŃi lucrul mecanic total schimbat de gaz cu mediul exterior în cursul
unui ciclu.
d. CalculaŃi căldura primită de gaz în cursul unui ciclu.

Proba E. d)
C. PRODUCEREA 3 I UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU MODEL
1. Simbolurile mărimilor fizice şi ale unităŃilor de măsură fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de
US
măsură în S.I. a mărimii fizice exprimate prin relaŃia este:
ρℓ
a. Ω b. A c. Ω ⋅ m d. V (3p)
2. O sursă, având tensiunea electromotoare E şi rezistenŃa internă r , este scurtcircuitată printr@ un
conductor de rezistenŃă electrică neglijabilă. Energia electrică disipată în interiorul sursei într@ un interval de
timp ∆t este dată de expresia:
E 2 ∆t E E 2 ∆t rE 2
a. b. ∆t c. d. (3p)
r R+r 2r ∆t
3. O sursă de tensiune este inclusă într@ o reŃea electrică. Tensiunea la bornele sursei este mai mare decât
tensiunea electromotoare a acesteia atunci când:
a. căderea de tensiune pe sursă este nulă
b. curentul electric circulă în interiorul sursei de la borna negativă la cea pozitivă
c. curentul electric circulă în interiorul sursei de la borna pozitivă la cea negativă
d. rezistenŃa sursei este mai mare decât rezistenŃa circuitului din care face parte aceasta (3p)
4. Graficele din figura alăturată redau dependenŃa intensităŃii curentului electric de
tensiunea aplicată la borne, pentru trei rezistoare având rezistenŃele electrice R1 , R2 şi
R 3 . RelaŃia corectă între valorile rezistenŃelor electrice este:
a. R1 < R2 < R3
b. R 2 < R1 < R 3
c. R1 < R 3 < R 2
d. R 3 < R 2 < R1 (3p)
5. O sârmă de rezistenŃă R este tăiată în trei părŃi egale. Una dintre bucăŃi se îndoaie
sub formă de cerc şi apoi cele trei părŃi se montează ca în figură. RezistenŃa
echivalentă a grupării este:
a. R 2 b. R 3 c. 3R 4 d. R (3p)
O baterie formată din trei surse identice legate în serie alimentează un
consumator, ca în figura alăturată. Tensiunea electromotoare a unei surse este
E 0 = 12 V , iar rezistenŃa sa internă este r0 = 0,5 Ω . Un voltmetru considerat
ideal (RV → ∞ ) , conectat la bornele unei surse, indică tensiunea U 0 = 10 V .
RezistenŃa internă a ampermetrului este R A = 2,5 Ω . DeterminaŃi:
a. valoarea intensităŃii curentului indicată de ampermetru;
b. valoarea rezistenŃei consumatorului;
c. valoarea tensiunii la bornele consumatorului dacă una din surse este montată, din greşeală, cu polaritate
inversă, iar rezistenŃa consumatorului are valoarea R = 5 Ω .
d. Se îndepărtează instrumentele de măsură din circuit şi se conectează consumatorul la bornele bateriei.
DeterminaŃi valoarea rezistenŃei electrice Rx pe care ar trebui să o aibă consumatorul astfel încât puterea
debitată de baterie pe acesta să fie maximă.
La bornele unei baterii se leagă în serie rezistoarele de rezistenŃe R1 = 10 Ω şi R2 = 15 Ω . Valoarea
tensiunii la bornele rezistorului R1 este U1 = 12 V . 3 tiind că randamentul circuitului electric este
η = 93,75 % , determinaŃi:
a. energia consumată de rezistorul R1 într@ un minut de funcŃionare;
b. puterea dezvoltată în cele două rezistoare;
c. tensiunea electromotoare a bateriei;
d. rezistenŃa internă a bateriei.

Proba E. d)
D. OPTICĂ MODEL
Se consideră: constanta Planck h = 6,6 ⋅ 10 −34 J ⋅ s , sarcina electrică elementară e = 1,6 ⋅ 10 −19 C .
1. O pereche de ochelari recomandată unei persoane pentru corectarea hipermetropiei are lentile cu
convergenŃa C = 2m−1 . DistanŃa focală a uneia dintre lentilele ochelarilor are valoarea:
a. 0,2 m b. 0,5 m c. 1,0 m d. 2,0 m (3p)
2. Unitatea de măsură a mărimii fizice egale cu produsul dintre distanŃa parcursă de lumină printr@ un mediu
şi indicele de refracŃie absolut al mediului este:
a. s b. m/s c. m d. Hz (3p)
3. Un sistem centrat este alcătuit din două lentile cu distanŃele focale f1 = 30 cm şi respectiv f2 = 20 cm. Un
obiect este aşezat în faŃa lentilei cu distanŃa focală f1 . Se constată că, indiferent de valoarea distanŃei
obiect@lentilă, mărirea liniară transversală dată de sistem este aceeaşi. DistanŃa dintre lentile are valoarea:
a. 10 cm b. 25 cm c. 30 cm d. 50 cm (3p)
4. La trecerea luminii dintr@un mediu cu indice de refracŃie n1 într@ un mediu cu indice de refracŃie n2 , relaŃia
dintre unghiul de incidenŃă i şi unghiul de refracŃie r este:
a. n1 sin i = n2 sin r b. n2 sin i = n1 sin r c. n1 cos i = n2 cos r d. n1 cos r = n2 cos i (3p)
5. Franjele luminoase care se observă în cazul interferenŃei staŃionare a luminii reprezintă locul geometric al
punctelor în care:
a. energia transportată de undele luminoase este egală cu energia undelor emise de sursele de lumină
b. intensitatea undei rezultate prin interferenŃă este media aritmetică a intensităŃilor undelor care se suprapun
c. intensitatea undei rezultate prin interferenŃă este maximă
d. intensitatea undei rezultate prin interferenŃă este nulă (3p)

Pentru studiul experimental al formării imaginilor prin lentilele subŃiri se foloseşte un banc optic pe care sunt
montate: un obiect, o lentilă subŃire şi un ecran. În timpul experienŃei se modifică distanŃa dintre obiect şi lentilă.
Pentru fiecare poziŃie a obiectului, se deplasează ecranul astfel încât să se obŃină o imagine clară şi se
măsoară dimensiunea imaginii. Datele experimentale culese sunt prezentate
în tabelul de mai jos ( d1 = − x1 reprezintă distanŃa obiect@lentilă, iar h2 = − y 2 PoziŃia d1(cm) h2(mm)
reprezintă înălŃimea imaginii). A 48 10
a. Folosind prima formulă fundamentală a lentilelor subŃiri, stabiliŃi B 36 20
dependenŃa distanŃei imagine@ lentilă de distanŃa d1 dintre obiect şi lentilă, C 32 30
D 30 40
pentru o lentilă cu distanŃa focală f .
b. RealizaŃi un desen în care să evidenŃiaŃi construcŃia imaginii printr@ o
lentilă convergentă. VeŃi considera un obiect aşezat perpendicular pe axa optică principală, distanŃa
obiect@ lentilă fiind egală cu dublul distanŃei focale.
c. Folosind datele experimentale culese, calculaŃi raportul dintre mărirea liniară transversală
corespunzătoare unei distanŃe obiect@ lentilă d1C = 32cm şi cea corespunzătoare distanŃei obiect@ lentilă
d1B = 36 cm .
d. Folosind rezultatele experimentale determinaŃi distanŃa focală a lentilei.
Catodul metalic al unui dispozitiv experimental pentru studiul efectului fotoelectric extern se expune unei
radiaŃii electromagnetice cu frecvenŃa ν = 1,0 ⋅ 1015 Hz. FrecvenŃa de prag a materialului din care este
confecŃionat catodul are valoarea ν 0 = 6,0 ⋅ 1014 Hz .
a. JustificaŃi dacă modificarea fluxului radiaŃiei electromagnetice incidente, în condiŃiile menŃinerii constante a
frecvenŃei, influenŃează valoarea energiei cinetice maxime a electronilor emişi;
b. CalculaŃi energia unui foton din radiaŃia incidentă;
c. CalculaŃi lucrul mecanic de extracŃie a fotoelectronilor din catod;
d. CalculaŃi tensiunea de stopare a electronilor emişi.

Proba E. d)
BAREM DE EVALUARE 3 I DE NOTARE
MODEL
• Se punctează oricare alte modalităŃi de rezolvare corectă a cerinŃelor.
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărŃirea punctajului total
acordat pentru lucrare la 10.
Subiectul I
I.1. d 3p
2. a 3p
3. c 3p
4. b 3p
5. a 3p
TOTAL Subiect I 15p
Subiectul al II ) lea
II.a. Pentru: 3p
h
∆t = 2p
v
rezultat final: ∆t = 49 s 1p
b. Pentru: 4p
P = m ⋅ g ⋅v 3p
rezultat final: P = 2,0 ⋅ 10 3 W 1p
c. Pentru: 4p
m ⋅ v 12
= m ⋅ g ⋅ h ⇒ v1 = 2 ⋅ g ⋅ h 3p
2
rezultat final: v 1 = 14 m/s 1p
d. Pentru: 4p
∆v v
g= ⇒ tc = 1 3p
tc g
rezultat final: t c = 1,4 s 1p
Subiectul al III ) lea
III.a. Pentru: 3p
reprezentarea corectă a tuturor forŃelor 3p
b. Pentru: 4p
Ec = m ⋅ a ⋅ x sau Ec = m ⋅ g ( sin α − µ cos α ) ⋅ x 4p
c. Pentru: 4p
calcularea valorilor energiei cinetice 1p
indicarea pe axe a mărimilor fizice şi a unităŃilor de măsură 1p
reprezentarea punctelor corespunzătoare valorilor determinate experimental 1p
trasarea dreptei reprezentând dependenŃa Ec = f (x ) 1p
d. Pentru: 4p
2
v − v 02
a= ⇒ a = 2 m/s 2 1p
2 ⋅ ∆x
g ⋅ sin α − a
ma = Gt − Ff ⇒ µ = 2p
g ⋅ cos α
rezultat final: µ ≅ 0,35 1p
Probă scrisă la Fizică

8
Subiectul I
I. 1. d. 3p
2. d. 3p
3. c. 3p
4. a. 3p
5. b. 3p
TOTAL Subiect I 15p
B. Subiectul al II ) lea
II .a. Pentru: 3p
m Nmolecule
= 2p
µ NA
Rezultat final: Nmolecule = 18,06 ⋅ 1023 1p
b. Pentru: 4p
pµ
ρ1 = 1 3p
RT1
Rezultat final: ρ 2 = 0,16 kg/m 3 1p
c. Pentru: 4p
presiunea maximă este atinsă în starea 2 1p
p1 p 2
= 2p
T1 T2
Rezultat final: p 2 = 2 ⋅ 10 5 N/m 2 1p
d. Pentru: 4p
p
L23 = νRT2 ln 2 3p
p1
Rezultat final: L23 ≅ 10,32 kJ 1p
B. Subiectul al III ) lea
III.a. Pentru: 4p
b. Pentru: 3p
U 2 = νC V T 2 1p
T2 = 2T1 1p
Rezultat final: U 2 = 7479 J 1p
c. Pentru: 4p
Ltotal = L12 + L23 + L34 + L41 1p
Ltotal = p1 ⋅ V1 2p
Rezultat final: Ltotal = 2493 J 1p
d. Pentru: 4p
Cp = Cv + R 1p
Qprimit = νCV (T2 − T1 ) + νC p (T3 − T2 ) 1p
T3 = 4T1 1p
Rezultat final: Qprimit ≅ 16,2 kJ 1p

9
C. PRODUCEREA 3 I UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU (45 de puncte)
Subiectul I
I . 1. b. 3p
2. a. 3p
3. c. 3p
4. a. 3p
5. c. 3p
TOTAL Subiect I 15p
C. Subiectul al II ) lea
II.a. Pentru: 4p
U 0 = E 0 − I1 ⋅ r 0 3p
Rezultat final: I1 = 4 A 1p
b. Pentru: 4p
Re = R + R A 1p
E1 = 3E 0 ; r1 = 3r0 1p
E1
I1 = 1p
R e + r1
Rezultat final: R = 5 Ω 1p
c. Pentru: 4p
E 2 = E 0 ; r 2 = 3r 0 1p
E2
I2 = 1p
R e + r2
U = I2 R 1p
Rezultat final: U ≅ 6,6 V 1p
d. Pentru: 3p
E2
P = Rx = max ⇒ Rx = 3r0 2p
( 3r0 + Rx )
2
Rezultat final: Rx = 1,5 Ω 1p

C. Subiectul al III ) lea
III.a. Pentru: 3p
U 12
W1 = ⋅t 2p
R1
Rezultat final: W1 = 864 J 1p
b. Pentru: 4p
U
I= 1 1p
R1
P = I 2 ⋅ (R1 + R 2 ) 2p
Rezultat final: P = 36 W 1p
c. Pentru: 4p
U = U1 + U 2 = I ⋅ (R1 + R 2 ) 1p
U
η= 2p
E
Rezultat final: E = 32 V 1p
d. Pentru: 4p
E
I= 3p
R1 + R 2 + r
5
Rezultat final: r = ≅ 1,7 Ω 1p
3

10

Subiectul I
I.1. b 3p
2. c 3p
3. d 3p
4. a 3p
5. c 3p
TOTAL Subiect I 15p
Subiectul al II ) lea
II.a. Pentru: 4p
fd1
d2 = 4p
d1 − f
b. Pentru: 4p
construcŃia corectă a imaginii 4p
c. Pentru: 4p
h
βC = − 2C 1p
h1
h2B
βB = − 1p
h1
βC h2C
= 1p
βB h2B
βC
βB
d. Pentru: 3p
f
β= 1p
f − d1
βC d1B − f
= 1p
βB d1C − f
Subiectul al III ) lea
III.a. Pentru: 3p
b. Pentru:
ε = h ⋅ν 3p 4p
−19
rezultat final: ε = 6,6 ⋅ 10 J 1p
c. Pentru:
L = h ⋅ν 0 3p 4p
rezultat final: L = 3,96 ⋅10 −19 J 1p
d. Pentru: 4p
L −ε
Us = 3p
e
rezultat final: U s ≅ 1,7 V 1p

11
Proba E. d)
2
I. Pentru itemii 1$5 scrieŃi pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect. (15 puncte)
1. O piatră este aruncată vertical, de jos în sus. Vectorul acceleraŃie este orientat:
a. în sus în timpul urcării pietrei şi în jos în timpul coborârii acesteia
b. în jos în timpul urcării pietrei şi în sus în timpul coborârii acesteia
c. în jos atât în timpul urcării, cât şi în timpul coborârii pietrei
d. în sus atât în timpul urcării, cât şi în timpul coborârii pietrei (3p)
2. Viteza de 0,36 km ⋅ min −1 , exprimată în unităŃi de măsură din S.I., are valoarea:
a. 0,1 m ⋅ s −1 b. 0,6 m ⋅ s −1 c. 1m ⋅ s −1 d. 6 m ⋅ s −1 (3p)
3. În figura alăturată sunt reprezentate patru corpuri care se află în repaus pe o

suprafaŃă orizontală. Masa fiecărui corp este de 5 kg . ForŃa exercitată de
suprafaŃă asupra corpului este reprezentată corect pentru corpul cu numărul:
a. (1) b. (2) c. (3) d. ( 4) (3p)
4. O minge este lăsată să cadă liber de la înălŃimea de 7,2 m deasupra solului. După 1,2 s , aceasta atinge
solul. Viteza medie a mingii are valoarea:
a. 12,0m/s b. 6,0m/s c. 3,6 m/s d. 2,4 m/s (3p)
5. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, expresia forŃei elastice este:

ℓ0 ℓ0
a. Fe = k ⋅ ∆ℓ b. F e = c. F e = −k ⋅ ∆ℓ d. F e = − (3p)
k k

O locomotivă cu masa M = 40 t tractează, pe o cale ferată rectilinie orizontală, trei vagoane de masă
m = 20 t fiecare. ForŃa de rezistenŃă la înaintare care acŃionează asupra fiecărui vagon este de 2000 N , iar
forŃa de rezistenŃă la înaintare care acŃionează asupra locomotivei este de 5000 N . Aceste forŃe de
rezistenŃă sunt considerate constante pe tot parcursul deplasării.
a. DeterminaŃi valoarea forŃei de tracŃiune dezvoltate de motorul locomotivei pentru deplasarea trenului cu
viteză constantă.
b. Pe o anumită porŃiune a traseului, forŃa de tracŃiune dezvoltată de motorul locomotivei are valoarea de
46 kN . CalculaŃi acceleraŃia trenului pe această porŃiune.
c. DeterminaŃi valoarea forŃei de tensiune dezvoltate în cuplajul dintre ultimele două vagoane în situaŃia
specificată la punctul b.
d. În momentul în care viteza trenului este v , mecanicul opreşte motorul şi lasă trenul să se deplaseze liber.
Trenul se opreşte după un interval de timp ∆t = 100 s . CalculaŃi valoarea vitezei v .

Un schior urcă, cu viteză constantă, pe o pistă acoperită cu zăpadă, fiind tractat de o tijă conectată la un
cablu de teleschi, ca în figura alăturată. Lungimea pistei este D = AB . Unghiul
de înclinare al pistei, măsurat faŃă de orizontală, este α . Tija face unghiul β
cu direcŃia pistei. Masa schiorului echipat este m , iar coeficientul de frecare la
alunecare între schiuri şi zăpadă este µ . ConsideraŃi cunoscute valorile
mărimilor D, m, α , β , µ şi acceleraŃia gravitaŃională g .
a. ReprezentaŃi, întrBo diagramă realizată pe foaia de examen, forŃele care
acŃionează asupra schiorului.
b. DeterminaŃi expresia forŃei de tensiune din tijă.
c. DeterminaŃiexpresia lucrului mecanic efectuat de greutatea schiorului, în timpul deplasării acestuia din A în B.
d. Schiorul coboară liber panta, pornind din repaus din punctul B. DeterminaŃi expresia energiei cinetice atinse
de schior în punctul A.

Proba E. d)
J
mol ⋅ K
de stare ai gazului ideal întrBo stare dată există relaŃia: p ⋅ V = νRT .
1. Prin „motor termic” se înŃelege:
a. un sistem termodinamic ce realizează transformarea integrală a căldurii în lucru mecanic
b. un sistem termodinamic cu funcŃionare ciclică, ce transformă integral căldura în lucru mecanic
c. un sistem termodinamic ce realizează transformarea parŃială a căldurii în lucru mecanic
d. un sistem termodinamic cu funcŃionare ciclică, ce realizează transformarea parŃială a căldurii în lucru
mecanic (3p)
 1   3 
2. O cantitate ν = 0,12 mol  ≅  de gaz ideal monoatomic  Cv = 2 R  , cu temperatura iniŃială de
 8,31   
t1 = 27°C , este comprimată adiabatic astfel încât temperatura sa absolută creşte de 8 ori. Lucrul mecanic
schimbat de gaz cu exteriorul este:
a. 3150 J b. 283,5 J c. −283,5 J d. −3150 J (3p)
3. Simbolurile unităŃilor de măsură fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a
căldurii specifice este:
a. J ⋅ kg −1 ⋅ K −1 b. J ⋅ kg ⋅ K −1 c. J ⋅ mol ⋅ K −1 d. J ⋅ mol −1 ⋅ K −1 (3p)
4. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, în transformarea izotermă a unui gaz
ideal este valabilă relaŃia:
a. Q = 0 b. L = υR∆T c. ∆U = 0 d. L = 0 (3p)
5. O cantitate dată de gaz ideal efectuează transformarea 1B2B4 reprezentată
în coordonate p − T în figura alăturată. Densitatea gazului este maximă în starea:
a.1 b.2 c.3 d.4 (3p)

Un recipient cu pereŃi rigizi este izolat adiabatic. Recipientul este împărŃit în două compartimente cu ajutorul
unui perete fix. Peretele are capacitate calorică neglijabilă şi permite un transfer lent de căldură. În cele două
compartimente se introduc cantităŃi egale (ν 1 = ν 2 ) din două gaze considerate ideale. ÎntrBun compartiment
se introduce heliu ( µHe = 4 g/mol, CV1 = 1,5R ) , iar în celălalt se introduce azot ( µN2 = 28 g/mol, CV2 = 2,5R ) .
Temperatura iniŃială a heliului este t1 = 327°C , iar cea a azotului este t 2 = 27°C . Presiunile lor iniŃiale sunt
egale, având valoarea p0 = 105 Pa . DeterminaŃi:
a. raportul dintre volumul ocupat de heliu şi volumul ocupat de azot;
b. temperatura de echilibru la care ajung cele două gaze;
c. masa molară a amestecului obŃinut în urma producerii unei fisuri în peretele despărŃitor dintre
compartimente, după atingerea stării de echilibru termic;
d. presiunea finală a amestecului de gaze din recipient.
Un mol de gaz ideal monoatomic ( CV = 1,5R ) evoluează după procesul
termodinamic 1B2B3B4B1, reprezentat în sistemul de coordonate p-V în graficul
alăturat. În starea de echilibru termodinamic 1 temperatura este T1 = 300 K , iar între
parametrii din stări diferite există relaŃiile: V3 = 3V1 şi p2 = 2 p1 .
a. ReprezentaŃi grafic procesul ciclic întrBun sistem de coordonate V-T.
b. CalculaŃi lucrul mecanic schimbat de gaz cu exteriorul în timpul unui ciclu.
c. CalculaŃi diferenŃa dintre valoarea maximă şi cea minimă a energiei interne a gazului în
timpul unui ciclu.
d. CalculaŃi căldura cedată de gaz mediului exterior, în timpul unui ciclu.

Proba E. d)
1. În figura alăturată este reprezentată dependenŃa puterii electrice disipate pe
un rezistor de pătratul intensităŃii curentului electric prin acesta. RezistenŃa
rezistorului este egală cu:
a. 10 Ω
b. 20 Ω
c. 30 Ω
d. 80 Ω (3p)
2. Un rezistor este parcurs de un curent electric având intensitatea I = 5 mA , în intervalul de timp ∆t = 5 s .
Sarcina electrică ce străbate o secŃiune transversală a rezistorului are valoarea:
a. 25 mC b. 50 mC c. 12,5 C d. 25 C (3p)
3. RezistenŃa electrică echivalentă între punctele A şi B ale montajului din figura

alăturată este:
R R 5R 2R
a. b. c. d. (3p)
3 2 8 3
4. Un voltmetru ideal (RV → ∞ ) este conectat la bornele unei baterii care alimentează un bec prin
conductoare cu rezistenŃa electrică neglijabilă. IndicaŃia voltmetrului reprezintă:
a. căderea de tensiune pe rezistenŃa internă a bateriei
b. tensiunea electromotoare a bateriei
c. suma dintre tensiunea electromotoare şi căderea interioară de tensiune
d. tensiunea la bornele becului. (3p)
5. Mărimea fizică a cărei unitate de măsură în S.I. poate fi scrisă în forma W ⋅ m ⋅ A B2 este:
a. tensiunea electrică b. rezistenŃa electrică c. puterea electrică d. rezistivitatea electrică (3p)

În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric pentru
care se cunosc: E1 = 5 V , E2 = 4 V , R1 = 10 Ω , R2 = 10 Ω , R3 = 20 Ω ,
I3 = 0,12 A . RezistenŃele interne ale surselor sunt neglijabile. DeterminaŃi:
a. tensiunea electrică dintre nodurile A şi B;
b. intensitatea curentului electric prin rezistorul de rezistenŃă R2 ;
c. tensiunea electromotoare E3 ;
d. intensitatea curentului electric printrBun fir de rezistenŃă neglijabilă care
se conectează în locul rezistorului de rezistenŃă R3 .
În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric pentru care se
cunosc: E1 = 9 V , E2 = 5 V , R = 4 Ω , r1 = r2 = 1Ω . De la momentul t0 = 0 până la
momentul t1 = 10 min , comutatorul k1 este deschis, iar comutatorul k2 este închis.
De la momentul t1 = 10 min până la momentul t 2 = 30 min , ambele comutatoare
sunt închise. La momentul t 2 = 30 min , comutatorul k2 se deschide.
a. DeterminaŃi valoarea energiei electrice consumate de rezistor în intervalul de
timp t0 ; t1  .
b. CalculaŃi randamentul circuitului în intervalul de timp t0 ; t1  .
c. ReprezentaŃi grafic dependenŃa intensităŃii curentului electric care străbate rezistorul R în funcŃie de timp pe
intervalul 0 min; 35 min .
d. DeterminaŃi valoarea puterii maxime pe care o poate furniza sursa cu tensiunea electromotoare E2 unui
consumator cu rezistenŃa convenabil aleasă.

Proba E. d)
măsură a mărimii fizice având expresia h ⋅ν este:
a. J b. m c. m/s d. kg (3p)
2. În figura alăturată sunt reprezentate secŃiunile transversale prin patru lentile
sferice subŃiri confecŃionate din sticlă, aflate în aer. Lentila care poate avea distanŃa
focală f = +0,2 m este:
a. A b. B c. C d. D (3p)
3. Indicele de refracŃie absolut al unui mediu în care viteza luminii este cu o pătrime mai mică decât viteza
luminii în vid are valoarea:
a. 1,25 b. 1,33 c. 1,50 d. 1,75 (3p)
4. Fenomenul de reflexie a luminii constă în:
a. emisia de fotoelectroni de către mediul aflat sub acŃiunea luminii
b. întoarcerea luminii în mediul din care provine la întâlnirea suprafeŃei de separare cu un alt mediu
c. trecerea luminii întrBun alt mediu, însoŃită de schimbarea direcŃiei de propagare
d. suprapunerea a două unde luminoase (3p)
5. Un sistem optic centrat este format din patru lentile subŃiri identice alipite. DistanŃa focală a sistemului are
valoarea fs = 15 cm . ConvergenŃa sistemului format prin alipirea a trei dintre cele patru lentile este:
a. 2,5 m-1 b. 5 m-1 c. 7,5 m-1 d. 10 m-1 (3p)

Un elev utilizează o lentilă convergentă subŃire pentru a observa un obiect liniar AB. Acesta plasează lentila
la 10 cm de obiect, astfel încât obiectul să fie perpendicular pe axa optică principală a lentilei. Imaginea
observată este dreaptă şi de trei ori mai mare decât obiectul.
a. DeterminaŃi mărirea liniară transversală dată de lentilă.
b. CalculaŃi distanŃa focală a lentilei.
c. RealizaŃi un desen în care să evidenŃiaŃi construcŃia imaginii prin lentilă în situaŃia descrisă.
d. Elevul depărtează lentila de obiect cu d = 30 cm faŃă de poziŃia iniŃială. CalculaŃi distanŃa faŃă de lentilă la
care trebuie plasat un ecran astfel încât pe acesta să se formeze imaginea clară a obiectului AB.

ÎntrBun experiment de studiu al efectului fotoelectric pe un catod al unei celule
( ) (
fotoelectrice sBau folosit radiaŃii cu diferite frecvenŃe. În tabelul alăturat sunt înscrise, ν 1015 Hz Ec 10 -19 J )
pentru fiecare frecvenŃă folosită, valorile energiei cinetice maxime a electronilor emişi. 0,60 0,64
a. ReprezentaŃi grafic energia cinetică maximă a fotoelectronilor emişi de catod în 0,75 1,63
funcŃie frecvenŃa radiaŃiei incidente, pentru ν ∈ 0,6 ⋅ 1015 Hz; 1,5 ⋅ 1015 Hz  . 1,00 3,28
b. DeterminaŃi valoarea constantei lui Planck folosind datele experimentale. 1,50 6,58
c. CalculaŃi lucrul mecanic de extracŃie corespunzător materialului din care este confecŃionat catodul.
d. PrecizaŃi dacă se produce efect fotoelectric sub acŃiunea unei radiaŃii având frecvenŃa de 4 ⋅ 1014 Hz , în
cazul catodului utilizat. JustificaŃi răspunsul.


Proba E. d)
BAREM DE EVALUARE ' I DE NOTARE
Varianta 9
A. Subiectul I
I.1. c 3p
2. d 3p
3. a 3p
4. b 3p
5. c 3p
A. Subiectul al II 8 lea
II.a. Pentru: 4p
Mişcare uniformă a = 0 1p
Ftr − Ftot .rez = 0 1p
Ftot .rez = Frez.locom + 3Frez.vag 1p
rezultat final: Ftr = 11000 N 1p
b. Pentru: 4p
Ftr′ − Ftot .rez = (M + 3m )a 3p
rezultat final: a = 0,35m/s2 1p
c. Pentru:
T − Frez.vag = ma 2p 3p
rezultat final: T = 9000N 1p

d. Pentru: 4p
−Ftot .rez = (M + 3m )a′ 1p
∆v 0 − v
a′ = = 2p
∆t ∆t
TOTAL pentru Subiectul al II8lea 15p
A. Subiectul al III 8 lea

III.a. Pentru: 3p
reprezentarea corectă a greutăŃii şi a forŃei de tensiune 1p
reprezentarea corectă a reacŃiunii normale 1p
reprezentarea corectă a forŃei de frecare 1p
b. Pentru: 4p
a=0 1p
N = mg cos α − T sin β 1p
T cos β − mg sin α − µN = 0 1p
mg (sin α + µ cos α )
rezultat final: T = 1p
cos β + µ sin β
Probă scrisă la Fizică Varianta 9

1
c. Pentru: 4p
LG = −mgh 2p
h = D sin α 1p
rezultat final: LG = −mgD sin α 1p
d. Pentru: 4p
∆Ec = LGcob + LFf 1p
LGcob = mgD sin α 1p
LFf = − µ mgDcosα 1p
rezultat final: Ec = mgD ( sin α − µ cosα ) 1p
TOTAL pentru Subiectul al III8lea 15p

2
B. Subiectul I
I.1. d 3p
2. d 3p
3. a 3p
4. c 3p
5. b 3p
B. Subiectul al II 8 lea
II.a. Pentru: 3p
p0V1 = ν 1RT1 1p
p0V2 = ν 2RT2 1p
V1
rezultat final: =2 1p
V2
b. Pentru: 4p
Energia internă a sistemului termodinamic format din ansamblul celor două
1p
gaze nu se modifică în timpul procesului
U = ν 1CV 1T1 + ν 2CV 2T2 1p
U ′ = ν 1CV 1T + ν 2CV 2T 1p
rezultat final: T = 412,5 K 1p
c. Pentru: 4p
m1 + m2
= 2ν 2p
µ
ν ( µ1 + µ2 )
= 2ν 1p
µ
d. Pentru: 4p
p (V1 + V2 ) = (ν 1 + ν 2 ) RT 1p
p0V2 = ν 2RT2 1p
V = 3V2 1p
5
rezultat final: p ≅ 0,9 ⋅ 10 Pa 1p
B. Subiectul al III 8 lea
III.a. Pentru: 3p
b. Pentru: 4p
p1V1 = ν RT1 1p
L = ( p2 − p1 )(V3 − V1 ) 2p
c. Pentru: 4p
∆U = ν CV T3 − ν CV T1 2p
T3 = 6T1 1p
rezultat final: ∆U = 18697,5 J 1p
d. Pentru: 4p
Qcedat = ν CV (T4 − T3 ) + ν Cp (T1 − T4 ) 1p
T4 = 3T1 1p
rezultat final: Qcedat = −23683,5 J 1p

3
C. PRODUCEREA ' I UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU (45 de puncte)
C. Subiectul I
I.1. b 3p
2. a 3p
3. c 3p
4. d 3p
5. d 3p
C. Subiectul al II 8 lea
II.a. Pentru: 3p
U AB = I3 R3 2p
rezultat final: U AB = 2,4 V 1p
b. Pentru: 4p
E1 = I1R1 + I3 R3 2p
I2 = I1 − I3 (dacă sensul ales pentru I2 este de la A la B) 1p
c. Pentru: 4p
E3 − E2 = I2R2 − I3 R3 3p
rezultat final: E3 = 3 V 1p
d. Pentru: 4p
E
I1′ = 1 1p
R1
E 2 − E3
I2′ = 1p
R2
I AB = I1′ + I2′ 1p
rezultat final: I AB = 0,6 A 1p
C. Subiectul al III 8 lea
III.a. Pentru: 4p
W = R ⋅ I12 ⋅ (t1 − t0 ) 3p
b. Pentru: 3p
R
η= 2p
R + r2
rezultat final: η = 80% 1p
c. Pentru: 4p
E2 Ep
I1 = ; I2 = 1p
R + r2 R + rp
r1 ⋅ r2 E E 
rp = , E p = rp  1 + 2  1p
r1 + r2  r1 r2 
2p
d. Pentru: 4p
E2
Pmax = 2 3p
4r2
rezultat final: Pmax = 6,25 W 1p
4

D. Subiectul I
I.1. a 3p
2. c 3p
3. b 3p
4. b 3p
5. b 3p
D. Subiectul al II 8 lea
II.a. Pentru: 3p
rezultat final: β = 3 3p
b. Pentru: 4p
x2
=β 1p
x1
1 1 1
− = 1p
x 2 x1 f
x1 = −10 cm 1p
rezultat final: f = 15cm 1p
c. Pentru: 4p
reprezentarea unei lentile convergente 1p
poziŃionarea obiectului între Fob şi centrul optic al lentilei 1p
construirea imaginii virtuale A 'B ' 2p
d. Pentru: 4p
− x1' = − x1 + d 1p
x1' ⋅ f
x 2' = 2p
x1' + f
rezultat final: x2' = 24cm 1p
D. Subiectul al III 8 lea
III.a. Pentru: 4p
reprezentarea pe axe a mărimilor fizice şi a unităŃilor de măsură 1p
reprezentarea corectă a dependenŃei liniare 3p
b. Pentru: 4p
hν 1 = Lextr + Ec1 1p
hν 2 = Lextr + Ec 2 1p
E − Ec 2
h = c1 1p
ν1 −ν 2
rezultat final: h = 6,6 ⋅ 10 −34 J ⋅ s 1p
c. Pentru: 3p
Lextr = hν − Ec pentru oricare set de valori 2p
rezultat final: Lextr = 3,32 ⋅ 10 −19 J 1p
d. Pentru: 4p
nu se produce efect fotoelectric 2p

5
Proba E. d)
2
1. Un copil doreşte să se cântărească împreună cu căŃelul său. Pentru aceasta, se urcă pe un cântar cu arc,
Ńinând în braŃe un alt cântar (a cărui greutate, 15 N , a determinat:o anterior) pe care stă cuminte căŃelul.
IndicaŃiile celor două cântare sunt 45 kg , respectiv 1,5 kg . Greutatea copilului, exprimată în unităŃi ale
Sistemului InternaŃional, are valoarea numerică:
a. 42 b. 43,5 c. 420 d. 435 (3p)
2. Unitatea de măsură J?s poate corespunde mărimii fizice exprimate prin produsul dintre:
a. energie şi distanŃă
b. putere şi durată
c. energie şi durată
d. putere şi distanŃă (3p)
3. Un automobil frânează brusc pentru a evita un accident şi reuşeşte să se oprească, lăsând pe şosea o
urmă de o anumită lungime. Cunoscând coeficientul de frecare la alunecare dintre roŃi şi drum, formula de
calcul a vitezei iniŃiale a automobilului poate fi dedusă utilizând:
a. principiul inerŃiei
b. teorema variaŃiei energiei cinetice
c. principiul acŃiunilor reciproce
d. legea lui Hooke (3p)
4. Energia potenŃială gravitaŃională se consideră nulă la nivelul solului. Reprezentând grafic energia
potenŃială gravitaŃională a unui măr care cade dintr:un pom în funcŃie de distanŃa până la sol, obŃinem:
a. o parabolă cu vârful în jos
b. o ramură de hiperbolă
c. un arc de cerc
d. o dreaptă care trece prin origine (3p)
5. O persoană ridică o ladă pe un plan înclinat cu unghiul 45° faŃă de orizontală, trăgând:o cu un cablu. La
un moment dat, cablul se rupe şi lada începe să coboare, alunecând uniform pe planul înclinat. Coeficientul
de frecare la alunecare dintre ladă şi planul înclinat are valoarea:
a. 0,707 b. 0,78 c. 1,00 d. 1,73 (3p)

Cablul de oŃel al unei macarale are, în stare nedeformată, lungimea de 40 m şi aria secŃiunii transversale
8cm2 . În graficul alăturat este reprezentată dependenŃa dintre alungirea
∆ℓ a cablului şi mărimea F a forŃei care îl întinde. Utilizând aceste date,
determinaŃi:
a. valoarea forŃei deformatoare sub acŃiunea căreia alungirea cablului este
de 2 cm ;
b. constanta elastică a cablului;
c. modulul de elasticitate (Young) al oŃelului din care este confecŃionat
cablul;
d. lucrul mecanic efectuat de forŃa deformatoare lent crescătoare pentru a
alungi cablul (iniŃial nedeformat) cu 2,5 cm.
O minge cu masa de 0,5 kg este lăsată să cadă liber de la înălŃimea h1 = 2,45 m faŃă de podeaua sălii de
sport. După ce loveşte podeaua, mingea sare pe aceeaşi verticală pe care a căzut şi urcă până la înălŃimea
h2 = 170 cm faŃă de podea. ForŃele de rezistenŃă la înaintare datorate aerului sunt neglijabile.
a. CalculaŃilucrul mecanic efectuat de greutatea mingii în cursul deplasării ei de la înălŃimea h1 la înălŃimea h2 .
b. CalculaŃi viteza mingii în momentul imediat anterior atingerii podelei.
c. CalculaŃi raportul dintre viteza cu care mingea a lovit podeaua şi cea cu care a început să se ridice.
d. ReprezentaŃi grafic energia cinetică a mingii în funcŃie de distanŃa parcursă, în cursul căderii de la
înălŃimea h1 până la nivelul podelei.

Proba E. d)
J
mol ⋅ K
de stare ai gazului ideal într:o stare dată există relaŃia: p ⋅ V = νRT .
1. O cantitate de gaz ideal se destinde, din aceeaşi stare iniŃială A până la acelaşi
volum final, prin patru procese reprezentate în figura alăturată. Gazul efectuează
cel mai mare lucru mecanic în procesul:
a. A → 4 b. A → 3 c. A → 2 d. A → 1 (3p)
Q
reprezintă:
m ⋅ ∆T
a. căldură molară b. capacitate calorică c. căldură specifică d. energie internă (3p)
∆U
fizice exprimată prin raportul este:
∆T
a. J ⋅ K :1 b. J ⋅ mol−1 ⋅ K :1 c. J ⋅ kg−1 ⋅ K :1 d. J ⋅ mol−1 (3p)
4. O cantitate de gaz ideal închisă într:un vas cu pereŃi rigizi primeşte căldura Q. În timpul încălzirii, mărimea
fizică a cărei valoare creşte este:
a. numărul de molecule
b. presiunea
c. densitatea gazului
d. distanŃa medie dintre molecule (3p)
5. O cantitate de gaz ideal se destinde adiabatic astfel încât lucrul mecanic efectuat este egal cu 150 J.
VariaŃia energiei interne a gazului este egală cu:
a. 250 J b. 150 J c. :150 J d. :250 J (3p)
Într:o butelie de volum V = 30 L se află o cantitate de oxigen ( µO2 = 32g/mol; CV = 2,5R ) considerat gaz ideal.
Oxigenul se află la presiunea p1 = 3 ⋅ 10 5 Pa şi temperatura t1 = 27°C . Butelia este prevăzută cu o supapă de
evacuare a gazului care se deschide în momentul în care presiunea gazului din interior este cu ∆p = 4 ⋅ 10 5 Pa
mai mare faŃă de presiunea atmosferică exterioară p0 = 10 5 Pa . DeterminaŃi:
a. densitatea oxigenului din butelie la temperatura t1 ;
b. valoarea temperaturii maxime Tmax până la care poate fi încălzită butelia astfel încât supapa să nu se
deschidă;
c. masa de oxigen care trebuie evacuată astfel încât presiunea gazului din butelie să revină la valoarea
iniŃială p1 , temperatura rămânând constantă la valoarea Tmax ;
d. variaŃia energiei interne a gazului din butelie în procesul descris la punctul c.
Un mol de gaz ideal monoatomic având căldura molară la volum constant CV = 1,5R se află într:o stare
iniŃială 1 la temperatura T1 = 300K . Din această stare gazul se destinde izobar până într:o stare 2 apoi
printr:o transformare izocoră ajunge într:o stare 3 din care revine în starea iniŃială printr:o transformare
izotermă. Căldura totală schimbată de gaz cu exteriorul în transformările 1:2 şi 2:3 este Q123 = 831 J .
a. ReprezentaŃi grafic transformarea cicilică în coordonate p − V .
b. CalculaŃi valoarea temperaturii gazului în starea 2.
c. DeterminaŃi valoarea raportului dintre volumul maxim şi volumul minim atinse în cursul transformărilor.
d. CalculaŃi lucrul mecanic schimbat de gaz cu exteriorul în transformarea 3:1 (Se utilizează ln 34 ≈ 0,28 ).

Proba E. d)
1. Puterea disipată de o sursă de tensiune electrică, de rezistenŃă interioară r , într:un circuit exterior de
rezistenă electrică R variabilă, este maximă atunci când:
a. R → ∞ b. R = 4r c. R = r d. R → 0 (3p)
2. Simbolurile mărimilor fizice şi ale unităŃilor de măsură fiind cele din manualele de fizică, unitatea de
ℓ
măsură în S.I. a mărimii fizice exprimată prin ρ este:
S
a. A b. V c. W d. (3p)
3. Bornele unei surse de tensiune electromotoare E şi rezistenŃă interioară r sunt conectate printr:un fir de
rezistenŃă electrică neglijabilă. Intensitatea curentului electric ce străbate sursa are expresia:
2E E E E
a. b. c. d. (3p)
r r 2r 4r
4. Graficele din figura alăturată redau dependenŃa puterii totale de intensitatea curentului
prin sursă, pentru trei surse diferite având tensiunile electromotoare E1 , E 2 şi E3 . RelaŃia
corectă între tensiunile electromotoare ale celor trei surse este:
a. E1 > E 2 > E3
b. E3 > E 2 > E1
c. E 2 > E1 > E3
d. E3 > E1 > E 2 (3p)
5. Se consideră montajul din figura alăturată, în care conductoarele de
legătură au rezistenŃe electrice neglijabile, iar rezistoarele au aceeaşi
rezistenŃă electrică R. RezistenŃa echivalentă a montajului între punctele
A şi D este:
2R R
a. 3R b. R c. d. (3p)
3 3

Se consideră circuitul electric a cărui schemă este reprezentată în figura alăturată. Se cunosc: R1 = 30 ,
R 2 = 120 , R 3 = 20 . Cele două surse sunt identice, rezistenŃa internă a unei
surse fiind r = 2 . Când întrerupătorul k este deschis, intensitatea curentului
electric indicată de ampermetrul ideal ( R A ≅ 0 ) are valoarea ID = 1A . RezistenŃa
electrică a conductoarelor de legătură se neglijează. DeterminaŃi:
a. tensiunea electromotoare a unei surse;
b. tensiunea între punctele A şi B când întrerupătorul k este deschis;
c. indicaŃia ampermetrului când întrerupătorul k este închis;
d. intensitatea curentului electric prin rezistorul R2 când întrerupătorul k este
închis.

O baterie cu tensiunea electromotoare E = 120 V se conectează la montajul serie al rezistoarelor având
rezistenŃele electrice R1 = 24 şi R 2 = 30 . Puterea disipată în rezistorul de rezistenŃă R1 este P1 = 96 W .
DeterminaŃi:
a. tensiunea la bornele rezistorului R1;
b. puterea disipată în ansamblul celor două rezistoare;
c. rezistenŃa internă a sursei ;
d. randamentul transferului de putere de la sursă la cele două rezistoare.

Proba E. d)
−34
1. Fasciculul foarte îngust al unui indicator laser străbate suprafaŃa plană de separare dintre două medii
transparente şi omogene, trecând din mediul A în mediul B. În mediul A viteza luminii este
v A = 2,00 ⋅ 105 km/s , iar în mediul B, v B = 2,25 ⋅ 108 m/s . Sinusul unghiului de refracŃie este 0,5. În aceste
condiŃii se poate afirma că:
a. indicele de refracŃie relativ al mediului B faŃă de mediul A este 4 9
b. sinusul unghiului de incidenŃă este 4 9
c. raza refractată şi raza reflectată sunt perpendiculare
d. unghiul de refracŃie este mai mic decât unghiul de incidenŃă (3p)
2. Următoarea pereche constituie un exemplu de puncte optic conjugate:
a. cele două focare ale unei lentile convergente
b. un punct luminos situat în focarul obiect şi focarul imagine
c. un obiect punctiform situat pe axa optică şi imaginea sa dată de lentilă
d. cele două focare ale unei lentile divergente (3p)
3. DistanŃa dintre focarele principale ale unei lentile sferice subŃiri de tipul menisc divergent este 40 cm.
ConvergenŃa acestei lentile este:
a. + 5 m−1 b. + 2,5 m−1 c. − 2,5 m−1 d. − 5 m−1 (3p)
4. Două oglinzi plane A şi B formează un unghi diedru cu măsura de 45°. Raza unui indicator laser se
propagă într:un plan perpendicular pe muchia diedrului şi cade pe oglinda A sub unghiul de incidenŃă 45°.
Ea se reflectă pe oglinda B, apoi se mai reflectă încă o dată pe oglinda A. În aceste condiŃii, raza emergentă
(după ultima reflexie) va urma o direcŃie:
a. perpendiculară pe raza incidentă
b. perpendiculară pe oglinda A
c. paralelă cu oglinda B C [m−1]
d. perpendiculară pe oglinda B (3p)
5. Având la dispoziŃie patru lentile sferice subŃiri identice se realizează 8
sisteme alipite formate din două, trei sau patru lentile. Reprezentând pe un
grafic convergenŃa sistemului optic în funcŃie de numărul n de lentile alipite,
obŃinem punctele din figură. DistanŃa focală a unei lentile este:
a. 50 cm b. 25 cm c. 10 cm d. 5 cm n
(3p)
0 4
Un obiect luminos este situat perpendicular pe axa optică principală a unei lentile sferice subŃiri. DistanŃa
dintre obiect şi lentilă este egală cu dublul distanŃei focale. ConvergenŃa lentilei este de 10 dioptrii.
a. CalculaŃi distanŃa focală a lentilei.
b. DeterminaŃi distanŃa la care se formează imaginea faŃă de lentilă şi precizaŃi natura imaginii (reală sau
virtuală).
c. DeterminaŃi mărirea liniară transversală în cazul considerat şi precizaŃi orientarea imaginii (dreaptă sau
răsturnată).
d. DeterminaŃi distanŃa pe care se deplasează imaginea dacă obiectul se depărtează de lentilă cu 10 cm.
Într:un experiment pentru studiul efectului fotoelectric extern se constată că, iradiind catodul unei celule
fotoelectrice cu o radiaŃie monocromatică cu frecvenŃa ν1, energia cinetică maximă a electronilor emişi este
E c1 . Mărind frecvenŃa radiaŃiei incidente cu ∆ν , energia cinetică maximă a electronilor emişi creşte cu ∆E c .
a. ReprezentaŃi grafic, calitativ, ∆E c în funcŃie de ∆ν .
b. CalculaŃi ∆ν dacă ∆E c are valoarea de 3,2 ⋅ 10 −19 J .
c. DeterminaŃi valoarea frecvenŃei de prag, cunoscând diferenŃa hν 1 − E c1 = 4,8 ⋅ 10 −19 J .
d. JustificaŃi dacă modificarea fluxului radiaŃiei incidente în condiŃiile menŃinerii constante a frecvenŃei
influenŃează valoarea energiei cinetice maxime a electronilor emişi.

Proba E. d)
Varianta 3
A. Subiectul I
I.1. c 3p
2. c 3p
3. b 3p
4. d 3p
5. c 3p
II.a. Pentru: 3p
rezultat final Fm = 80 kN prin citire directă din grafic 3p
b. Pentru: 4p
F = k*∆ℓ 3p
6
rezultat final k = 4*10 N*m−1 1p
c. Pentru: 4p
F ⋅ ℓ0
E= 3p
S ⋅ ∆ℓ
11
rezultat final E = 2*10 N*m−2 1p
d. Pentru: 4p
F ⋅ ∆ℓ
L= 3p
2
3
rezultat final L = 1,25*10 J 1p

III.a. Pentru: 4p
LG = mg (h1 − h2 ) 3p
rezultat final LG = 3,75 J 1p
b. Pentru: 4p
v = 2gh1 3p
c. Pentru: 4p
v ′ = 2gh2 2p
v h1
= 1p
v′ h2
v
rezultat final ≅ 1,2 1p
v′
d. Pentru: 3p
grafic corect 3p

1
B. Subiectul I
I.1. d 3p
2. c 3p
3. a 3p
4. b 3p
5. c 3p
II.a. Pentru: 3p
p
ρ= 1 2p
RT
rezultat final ρ ≅ 3,85kg/m3 1p
b. Pentru: 4p
p2 = p0 + ∆p 1p
p
Tmax = T1 2 1p
p1
T1 = t1 + 273 1p
rezultat final Tmax = 500 K 1p
c. Pentru: 4p
pV
m1 = 1 1p
RT1
p1V
m2 = 1p
RTmax
∆m = m1 − m2 1p
rezultat final ∆m ≃ 46,2 g 1p
d. Pentru: 4p
m m
U1 = 1 CV Tmax ; U2 = 2 CV Tmax 2p
∆U = U 2 − U1 1p
rezultat final ∆U ≅ −15kJ 1p
III.a. Pentru : 3p
reprezentarea corectă şi completă 3p
b. Pentru: 4p
Q12 = υC p (T2 − T1 ) 1p
Q23 = υCV (T1 − T2 ) 1p
C p = CV + R 1p
c. Pentru: 4p
Vmin = V1 1p
Vmax = V2 = V3 1p
Vmax T2
= 1p
Vmin T1
Vmax 4
rezultat final = 1p
Vmin 3
d. Pentru: 4p
V
L = υ RT1 ln 1 3p
V3
rezultat final L ≅ −698 J 1p

2

C. Subiectul I
I.1. c 3p
2. d 3p
3. b 3p
4. a 3p
5. d 3p
II.a. Pentru: 4p
Re = R1 + R3 1p
2E
ID = 2p
Re + 2r
b. Pentru: 3p
U AB = ID R1 2p
c. Pentru: 4p
R1R2
Re′ = + R3 2p
R1 + R2
2E
Ii = 1p
Re′ + 2r
rezultat final Ii ≅ 1,1 A 1p
d. Pentru: 4p
I1R1 = I2R2 1p
Ii = I1 + I2 2p
III.a. Pentru: 3p
U2
P1 = 1 2p
R1
b. Pentru: 4p
P = I 2 Re 1p
Re = R1 + R2 1p
P1
I= 1p
R1
c. Pentru: 4p
E −U
r = 2p
I
U = I ⋅ Re 1p
d. Pentru: 4p
Re
η= 3p
Re + r

3
D. Subiectul I
I.1. b 3p
2. c 3p
3. d 3p
4. c 3p
5. a 3p
II.a. Pentru: 3p
1
f = 2p
C
b. Pentru: 4p
1 1 1
− = 1p
x2 x1 f
x1 = −20 cm 1p
rezultat final: x2 = 20 cm 1p
imagine reală 1p
c. Pentru: 4p
x
β= 2 2p
x1
rezultat final: β = − 1 1p
imagine răsturnată 1p
d. Pentru: 4p
x1′ = −30 cm 1p
x2′ = 15 cm 1p
d = x2′ − x2 1p

III.a. Pentru: 4p
reprezentare calitativă (dreaptă prin origine) 4p
b. Pentru: 4p
∆Ec
∆ν = 2p
h
rezultat final: ν ≅ 4,8 ⋅ 1014 Hz 2p
c. Pentru: 4p
L = hν1 ; Ec1 1p
L = hνprag 1p
rezultat final: ν prag ≅ 7,3 ⋅ 1014 Hz 2p
d. Pentru: 3p

4
Proba E. d)
A. MECANICĂ MODEL
Se consideră acceleraŃia gravitaŃională g = 10 m/s2 .
I. Pentru itemii 1%5 scrieŃi pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect. (15 puncte)
1. Un mobil se deplasează în lungul axei Ox. DependenŃa de timp a coordonatei
mobilului este reprezentată în figura alăturată. Valoarea vitezei medii a mobilului în
cele 8 s de mişcare este:
a. 1,5m ⋅ s−1
b. 2,0m ⋅ s−1
c. 3,0m ⋅ s−1
d. 5,0m ⋅ s−1 (3p)
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manuale, unitatea de măsură în S.I. a mărimii fizice
exprimate prin produsul µ ⋅ G este:
a. J b. s c. N d. m −2 (3p)
3. Asupra unui corp care se deplasează cu viteză constantă pe o suprafaŃă orizontală acŃionează o forŃă de
tracŃiune, orientată sub unghiul α faŃă de direcŃia de mişcare. Corpul parcurge distanŃa d în intervalul de
timp ∆t . Puterea dezvoltată de forŃa de tracŃiune F este:
F cos α Fd cos α Fd sin α F sin α
a. P = b. P = c. P = d. P = (3p)
∆t ∆t ∆t ∆t
4. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manuale, formula de calcul a constantei elastice a unui fir
elastic este:
E ⋅S Sℓ 0 S ⋅ ℓ0 ℓ ⋅E
a. k = b. k = c. k = d. k = 0 (3p)
ℓ0 2E E S
5. Dintre mărimile fizice de mai jos, mărime fizică vectorială este:
a. energia cinetică b. lucrul mecanic c. masa d. viteza (3p)

În sistemul mecanic reprezentat în figura alăturată unghiul planului înclinat
este θ = 30° . Firul care leagă corpurile A şi B este inextensibil şi de masă
neglijabilă, iar scripetele S este lipsit de frecare şi de inerŃie. Valoarea masei
corpului A pentru care corpul B coboară cu viteză constantă pe planul
înclinat este m A1 = 0,35 kg . Dacă masa corpului A este m A2 = 0,65 kg ,
corpul B urcă uniform pe planul înclinat.
a. ReprezentaŃi forŃele ce acŃionează asupra fiecăruia dintre cele două
corpuri în timpul coborârii corpului B pe planul înclinat.
b. DeterminaŃi valoarea forŃei de reacŃiune care acŃionează asupra axului scripetelui S în timpul coborârii
uniforme a corpului B pe planul înclinat.
c. DeterminaŃi valoarea coeficientului de frecare la alunecare dintre corpul B şi planul înclinat.
d. DeterminaŃimasa corpului B.

km
Un corp având masa m = 20 g este lansat pe suprafaŃa orizontală a gheŃii cu viteza iniŃială v 0 = 7,2 . Sub
h
acŃiunea forŃei de frecare, el se opreşte după un interval de timp ∆t = 10 s . CalculaŃi:
a. energia cinetică a corpului în momentul lansării;
b. lucrul mecanic efectuat de forŃa de frecare până la oprirea corpului;
c. modulul forŃei de frecare;
d. distanŃa parcursă de corp până la oprire.

Proba E. d)
J
mol ⋅ K
de stare ai gazului ideal întrCo stare dată există relaŃia: p ⋅ V = νRT .
măsură în S.I. a mărimii fizice exprimată prin produsul µ −1 ⋅ ρ ⋅ R ⋅ T poate fi scrisă sub forma:
a. N ⋅ m 2 b. N ⋅ m c. J ⋅ m 3 d. J ⋅ m -3 (3p)
2. O masă m dintrCun gaz cu masa molară µ este închisă întrCo incintă. Numărul de molecule de gaz aflate
în incintă se poate exprima folosind relaŃia:
a. N = m ⋅ µ −1 ⋅ N A−1 b. N = µ ⋅ m −1 ⋅ N A−1 c. N = µ ⋅ N A ⋅ m −1 d. N = m ⋅ N A ⋅ µ −1 (3p)
3. Ciclul de funcŃionare al motorului Otto este format din următoarele procese termodinamice:
a. două adiabate şi două izobare
b. două adiabate şi două izocore
c. două izoterme şi două izobare
d. două izoterme şi două izocore (3p)
4. Un motor termic funcŃionează după ciclul termodinamic reprezentat în figura alăturată,
în coordonate (p,V). Lucrul mecanic total efectuat întrCun ciclu este egal cu:
a. 4 p0 ⋅ V0
b. 3 p0 ⋅ V0
c. 2 p0 ⋅ V0
d. p0 ⋅ V0
(3p)
5. O cantitate dată de gaz ideal biatomic (CV = 2,5R ) închis întrCun cilindru cu piston efectuează un lucru
mecanic egal cu 2kJ, prin încălzire izobară. Căldura absorbită de gaz în acest proces este egală cu:
a. 5 kJ b. 7 kJ c. 10 kJ d. 14 kJ (3p)
Un cilindru orizontal, închis la ambele capete, de lungime L = 76 cm , este izolat adiabatic. În interiorul
cilindrului se află un piston etanş, termoizolant, foarte subŃire, care se poate deplasa fără frecări. Pistonul
împarte cilindrul în două compartimente A şi B, de volume egale, în care se află mase egale de gaz. În
compartimentul A se află oxigen ( µ A = 32 g/mol ) , iar în compartimentul B se află dioxid de carbon
( µB = 44 g/mol ) . Presiunea este aceeaşi în ambele compartimente, iar temperatura gazului din
compartimentul A este TA = 320 K .
a. DeterminaŃi valoarea raportului r dintre cantitatea de oxigen şi cea de dioxid de carbon.
b. DeterminaŃi temperatura TB a gazului din compartimentul B.
c. Se încălzeşte unul din compartimentele cilindrului până când gazul din el ajunge la aceeaşi temperatură
cu gazul din celălalt compartiment. CalculaŃi distanŃa x pe care se deplasează pistonul.
d. DeterminaŃi masa molară a amestecului obŃinut prin introducerea celor două gaze în aceeaşi incintă.
Procesele ciclice reale pot fi studiate prin modelarea acestora cu ajutorul unor cicluri
teoretice alcătuite din transformări simple. O cantitate dată de gaz ideal efectuează
procesul ciclic A–B–C–D–A reprezentat în coordonate pCV în figura alăturată. Sunt
cunoscute valorile Q , L şi ∆U indicate în tabelul alăturat.
a. DeterminaŃi variaŃia energiei interne în transformarea C–D.
b. DeterminaŃi căldura cedată de gaz mediului exterior întrCun ciclu.
c. DeterminaŃi raportul dintre lucrul mecanic total schimbat de gaz cu Procesul ∆U (kJ) L(kJ) Q (kJ)
mediul exterior întrCun ciclu şi căldura primită în timpul unui ciclu. ACB 600
d. ReprezentaŃi grafic procesul în coordonate (p,T). BCC 450 750
CCD
DCA C150 C100
Proba E. d)
C. PRODUCEREA 3 I UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU MODEL
1. Simbolurile unităŃilor de măsură fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a
sarcinii electrice poate fi scrisă sub forma:
a. A ⋅ s-1 b. A ⋅ s c. A -1 ⋅ s-1 d. A -1 ⋅ s (3p)
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, puterea totală dezvoltată de o sursă
ale cărei borne sunt legate printrCun fir conductor de rezistenŃă neglijabilă, se exprimă prin relaŃia:
E2 E2 E2 E2
a. PSC = b. PSC = c. PSC = d. PSC = (3p)
4r 3r 2r r
3. Intensitatea curentului electric ce străbate un rezistor cu rezistenŃa R conectat la bornele unei baterii
formată din n surse identice, cu tensiunea electromotoare E şi rezistenŃa internă r, grupate în paralel, este
dată de relaŃia:
−1 −1
 r  r
a. I = n ⋅ E ⋅ (R + n ⋅ r ) b. I = E ⋅ ( R + n ⋅ r )
−1 −1
c. I = n ⋅ E ⋅  R +  d. I = E ⋅  R +  (3p)
 n  n
4. Graficul din figura alăturată reprezintă dependenŃa puterii dezvoltate pe un rezistor
având rezistenŃa electrică constantă de pătratul intensităŃii curentului electric ce îl
străbate. Valoarea rezistenŃei electrice a rezistorului este:
a. 25 Ω
b. 50 Ω
c. 100 Ω
d. 200 Ω (3p)
5. Rezistoarele din figura alăturată au fiecare rezistenŃa electrică R = 20 Ω . În aceste
condiŃii, rezistenŃa echivalentă între bornele A şi B este:
a. 13 Ω
b. 26 Ω
c. 37 Ω
d. 52 Ω (3p)
Pentru a determina experimental rezistenŃa internă a unei surse de curent continuu cu tensiunea
electromotoare E = 4,5 V, la bornele acesteia se conectează un rezistor cu rezistenŃa electrică R = 4,0 Ω .
Un voltmetru considerat ideal (RV → ∞ ) , conectat la bornele sursei, indică U1 = 4,0 V . Apoi, în circuit, se
conectează un ampermetru având rezistenŃa internă RA pentru măsurarea intensităŃii curentului prin sursă.
0 tiind că în acest caz ampermetrul indică I2 = 0,8 A, determinaŃi:
a. rezistenŃa internă a sursei de curent continuu;
b. rezistenŃa internă a ampermetrului;
c. puterea disipată pe rezistor în cazul în care ampermetrul este conectat în circuit;
d. lungimea firului din care este construit rezistorul, dacă diametrul lui este d = 0,5 mm, iar rezistivitatea
materialului din care este confecŃionat este ρ = 5,0 ⋅ 10 −7 Ω ⋅ m .
O sursă cu tensiunea electromotoare E = 30 V şi rezistenŃă internă r = 1 Ω alimentează un rezistor având
rezistenŃa electrică R . Randamentul circuitului este η = 90% .
a. DeterminaŃi tensiunea la bornele sursei.
b. DeterminaŃi rezistenŃa electrică R .
c. DeterminaŃi energia disipată pe rezistorul de rezistenŃă electrică R în timpul ∆t = 1 min .
d. Rezistorul având rezistenŃa electrică R se înlocuieşte cu o grupare paralel formată din n rezistoare,
fiecare având aceeaşi rezistenŃă electrică R . DeterminaŃi valoarea lui n astfel încât sursa să furnizeze
puterea maximă circuitului exterior.

Proba E. d)
D. OPTICĂ MODEL
−34
1. Unitatea de măsură în S.I. a mărimii exprimate prin raportul dintre viteza de propagare a unei radiaŃii
luminoase şi frecvenŃa acesteia este:
a. m -1 b. m c. m/s 2 d. s (3p)
2. Două oglinzi plane formează unghiul diedru α . Un obiect punctiform şi imaginile sale în oglinzi determină
un triunghi echilateral. În această situaŃie unghiul diedru α dintre oglinzi este egal cu:
a. 30° b. 45° c. 90° d. 120° (3p)
3. Se studiază fenomenul de refracŃie la suprafaŃa plană de separare dintre un cristal de sare cu indice de
refracŃie n1 şi unul de cuarŃ cu indice de refracŃie n 2 . În graficul alăturat este
reprezentată dependenŃa sinusului unghiului de refracŃie de sinusul unghiului de
incidenŃă. Conform reprezentării grafice între indicii de refracŃie ai celor două cristale
se poate stabili următoarea relaŃie:
a. n1 = n 2 b. n1 > n 2 c. n1 = 2n 2 d. n1 < n 2 (3p)
4. ConvergenŃa unei lentile divergente este:
a. negativă b. nulă c. pozitivă d. adimensională (3p)
5. Gradul de planeitate al suprafeŃelor optice cu neregularităŃi ale căror dimensiuni sunt
comparabile cu lungimea de undă a luminii se verifică folosind un dispozitiv asemănător
unei pene optice, format din suprafaŃa plană SE a etalonului şi suprafaŃa de verificat SV ,
ca în figura alăturată. Unghiul dintre cele două suprafeŃe este foarte mic, de ordinul
secundelor de arc. Referitor la figura de interferenŃă observată în urma iluminării cu un fascicul paralel de
lumină monocromatică se poate afirma că:
a. franjele de interferenŃă vor fi echidistante;
b. franjele de interferenŃă nu vor fi localizate;
c. se formează franje de interferenŃă de egală grosime, de formă neregulată;
d. se formează franje de interferenŃă perpendiculare pe muchia penei optice. (3p)

Două lentile L1 şi L2 au distanŃele focale f1 = 15 cm , respectiv f 2 = 30 cm . Pentru un obiect real aflat la o
anumită distanŃă de centrul optic al celor două lentile acolate (alipite), mărirea liniară transversală dată de
sistemul optic este β = 4 . DeterminaŃi:
a. convergenŃa sistemului de lentile acolate;
b. distanŃa la care se află obiectul real faŃă de centrul optic al sistemului de lentile acolate;
c. distanŃa dintre obiect şi imaginea sa dată de sistemul lentilelor acolate;
d. distanŃa d la care ar trebui plasate cele două lentile L1 şi L2 pe aceeaşi axă optică principală astfel încât
un fascicul paralel de lumină incident pe lentila L1 să iasă tot ca fascicul paralel din lentila L2 .

DependenŃa vitezei maxime a fotoelectronilor emişi de catodul unei celule fotoelectrice funcŃie de frecvenŃa
radiaŃiilor ce cad pe acest catod este redată în figura alăturată. DeterminaŃi:
a. frecvenŃa de prag pentru materialul catodului;
b. lucrul mecanic de extracŃie a electronilor din catod;
c. energia ε 1 a unui foton din radiaŃia sub acŃiunea căreia energia cinetică
maximă a electronilor emişi este E c1 = 2,0 ⋅ 10 −19 J ;
d. frecvenŃa ν 1 a radiaŃiei folosite la punctul c.


Proba E. d)
MODEL
A. Subiectul I
I.1. a 3p
2. c 3p
3. b 3p
4. a 3p
5. d 3p
II.a. Pentru: 4p
reprezentarea corectă a forŃelor de greutate 1p
reprezentarea corectă a forŃei de reacŃiune normală 1p
reprezentarea corectă a forŃei de frecare 1p
reprezentarea corectă a tensiunii în fir 1p
b. Pentru: 4p
RS = T 2 [1 + cos(90 − θ )] 2p
T = mA1g 1p
rezultat final RS ≅ 6N 1p
c. Pentru: 4p
mB g sinθ − µ mB g cosθ − mA1g = 0 1p
mA 2 g − mB g sinθ − µ mB g cosθ = 0 1p
m − m A1
µ = A2 ⋅ tgθ 1p
mA1 + m A 2
rezultat final µ ≃ 0,17 1p
d. Pentru: 3p
m + mA 2
mB = A1 2p
2 sinθ
rezultat final mB = 1,0kg 1p

III.a. Pentru: 4p
mv 02
Ec 0 = 2p
2
v 0 = 2m/s 1p
−2
rezultat final Ec = 4,0 ⋅ 10 J 1p
b. Pentru: 4p
∆Ec = Ltotal 1p
∆E c = − E c 0 1p
Ltotal = LFf 1p
−2
rezultat final LFf = −4,0 ⋅ 10 J 1p

1
c. Pentru: 4p
∆v
a= 1p
∆t
∆v = −v 0 1p
−Ff = m ⋅ a 1p
−3
rezultat final Ff = 4,0 ⋅ 10 N 1p
d. Pentru: 3p

2
B. Subiectul I
I.1. d 3p
2. d 3p
3. b 3p
4. c 3p
5. b 3p
II.a. Pentru: 3p
mA = mB 1p
ν A µB
= 1p
ν B µA
11
rezultat final: r = 1p
8
b. Pentru: 4p
TA µ A
= 3p
TB µB
rezultat final: TB = 440 K 1p
c. Pentru: 4p
L 
p′  + x  S = ν A RTB 1p
2 
L 
p′  − x  S = ν B RTB 1p
2 
L r −1
x= ⋅ 1p
2 r +1
rezultat final: x = 6 cm 1p
d. Pentru: 4p
ν = ν A +νB 1p
2m m m
= + 2p
µ µA µB
rezultat final: µ ≅ 37 g/mol 1p
III.a. Pentru: 3p
∆Uciclu = 0 1p
∆Uciclu = ∆U AB + ∆UBC + ∆UCD + ∆UDA 1p
rezultat final: ∆UCD = −900 kJ 1p
b. Pentru: 4p
Qcedat = QCD + QDA 1p
QCD = ∆UCD + LCD = −900 kJ 1p
QDA = ∆UDA + LDA = −250 kJ 1p
rezultat final: Qcedat = −1150 kJ 1p
c. Pentru: 4p
LBC = QBC − ∆UBC = 300 kJ 1p
Ltotal = LBC + LDA = 200 kJ 1p
Qprimit = QAB + QBC = 600 kJ+750kJ 1p
rezultat final: Ltot Qp ≅ 0,15 1p
d. Pentru: 4p

3

C. Subiectul I
I.1. b 3p
2. d 3p
3. d 3p
4. c 3p
5. a 3p
II.a. Pentru: 3p
U1 = I ⋅ R 1p
E
I= 1p
R+r
rezultat final: r = 0,5 Ω 1p
b. Pentru: 4p
Re = R + RA 2p
E
I2 = 1p
Re + r
rezultat final: RA ≅ 1,1 Ω 1p
c. Pentru: 4p
P = RI22 3p
rezultat final: P = 2,56 W 1p
d. Pentru: 4p
L
R=ρ 2p
S
πd2
S= 1p
4
rezultat final: L = 1,57 m 1p
III.a. Pentru: 3p
U
η= 2p
E
rezultat final: U = 27 V 1p
b. Pentru: 4p
R
η= 3p
R+r
rezultat final: R = 9 Ω 1p
c. Pentru: 4p
E
I= 1p
R+r
W = I 2 ⋅ R ⋅ ∆t 2p
d. Pentru: 4p
Rext = r 2p
Rext = R n 1p
rezultat final: n = 9 1p

4
D. Subiectul I
I.1. b 3p
2. d 3p
3. a 3p
4. a 3p
5. c 3p
II.a. Pentru: 4p
1 1
C1 = ; C2 = 1p
f1 f2
Ce = C1 + C2 1p
f1 + f2
Ce = 1p
f1f2
rezultat final Ce = 10m81 1p
b. Pentru: 4p
x
β = 2 =4 1p
x1
1 1
− = Ce 2p
x2 x1
rezultat final − x1 = 7,5 cm 1p
c. Pentru: 4p
d = − x1 + x2 3p
rezultat final d = 22,5 cm 1p
d. Pentru: 3p
d ' = f1 + f2 2p
rezultat final d ' = 45 cm 1p

III.a. Pentru: 3p
din grafic ν 0 = 9,1⋅ 1014 Hz 3p
b. Pentru: 4p
Lext = hν 0 3p
rezultat final Lext ≅ 6,0 ⋅ 10 −19 J 1p
c. Pentru: 4p
ε 1 = hν 0 + Ec1 3p
rezultat final ε 1 ≅ 8,0 ⋅ 10 −19 J 1p
d. Pentru: 4p
ε1 = hν 1 3p
rezultat final ν 1 ≅ 1,21⋅ 1015 Hz 1p

5
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Proba E. d)
Filiera teoretică – profilul real, Filiera tehnologică – profilul tehnic şi profilul resurse naturale şi protecţia mediului,
Filiera vocaţională – profilul militar
Se consideră acceleraţia gravitaţională g = 10m/s . 2
1. Simbolurile unităţilor de măsură fiind cele utilizate în S.I., unitatea de măsură pentru puterea mecanică
poate fi scrisă sub forma:
a. J ×s-2 b. J ×s-1 c. J ×s d. J ×s2 (3p)
2. Energia cinetică a unui corp de masă m aflat în mişcare de translaţie cu viteza constantă v faţă de un
sistem de referinţă, are în acel sistem de referinţă expresia:
m 2v mv mv 2 v2
a. Ec = b. Ec = c. Ec = d. Ec = (3p)
2 2 2 2m
3. Ridicarea uniformă a unui corp de greutate G = 100N , pe un plan înclinat de unghi α = 30° , sub acţiunea
unei forţe F = 125N paralele cu planul înclinat, se face cu randamentul:
a. 20% b. 40% c. 60% d. 80% (3p)
∆ℓ
4. În graficul alăturat este reprezentată dependenţa alungirii relative ε = a unui fir
ℓ0
elastic, supus unei deformări în limitele de valabilitate ale legii lui Hooke, funcţie de
F
efortul unitar σ = . Valoarea modulului de elasticitate Young E al materialului din
S
care este confecţionat firul elastic este:
a. 1,96 ×1011 N ×m−2 b. 1,96 ×108 N ×m−2 c. 1,96 ×10 −11 N ×m−2 d. 0,51×10 −11 N ×m−2 (3p)
5. Un corp punctiform se deplasează cu viteza constantă v . Simultan, la un moment dat, asupra acestuia se
acţionează cu două forţe egale ca mărime, pe aceeaşi direcţie, dar în sensuri opuse. Din acest moment
modulul vitezei corpului:
a. creşte b. scade c. se anulează d. rămâne acelaşi (3p)

Un corp cu masa de 100 g este aruncat pe verticală de jos în sus în câmp gravitaţional
terestru. Corpul întâmpină din partea aerului o forţă de rezistenţă constantă orientată pe
direcţia de mişcare a corpului. Graficul alăturat reprezintă dependenţa vitezei corpului,
funcţie de timp, pentru porţiunea de urcare.
a. Reprezentaţi forţele ce acţionează asupra corpului în timpul urcării.
b. Calculaţi viteza medie de deplasare a corpului în prima secundă de mişcare.
c. Determinaţi acceleraţia corpului, în urcare.
d. Calculaţi valoarea forţei de rezistenţă întâmpinată de corp din partea aerului.

Într-un sport olimpic de iarnă un bloc de piatră cu masa de 19,96 kg este lansat, pe suprafaţa gheţii, cu
scopul parcurgerii unei anumite distanţe până la o ţintă. Suprafaţa gheţii este plană şi orizontală şi se află la
înălţimea h = 100 m faţă de nivelul mării. Jucătorii perie suprafaţa gheţii din faţa blocului de piatră în scopul
micşorării frecărilor. Un astfel de bloc, de dimensiuni neglijabile, este lansat către o ţintă situată la distanţa
d = 20 m , de locul lansării. Prin perierea suprafeţei gheţii coeficientul de frecare la alunecare dintre blocul
de piatră şi suprafaţa gheţii, scade liniar de la valoarea µ1 = 0,06 în locul de lansare la valoarea µ2 = 0,02
lângă ţintă. Determinaţi:
a. greutatea blocului de piatră;
b. lucrul mecanic al forţei de frecare la alunecare, dintre blocul de piatră şi suprafaţa gheţii, pe distanţa d ;
c. viteza cu care trebuie lansat blocul de piatră pentru a se opri la ţintă;
d. energia mecanică a blocului de piatră aflat în repaus pe suprafaţa gheţii, considerând că energia
potenţială este nulă la nivelul mării.

Proba E. d)
−1
Se consideră: numărul lui Avogadro N A = 6,02 ×10 mol , constanta gazelor ideale R = 8,31 J ×mol -1 ×K −1 . Între
23
parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relaţia: p ×V = νRT .
1. O masă dată de gaz ideal se destinde la temperatură constantă. În această transformare gazul:
a. cedează căldură mediului exterior
b. primeşte lucru mecanic
c. îşi conservă energia internă
d. nu schimbă căldură cu mediul exterior. (3p)
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, relaţia de definiţie a căldurii specifice
a unei substanţe este:
Q Q Q Q
a. c = b. c = c. c = d. c = (3p)
m ×∆T ∆T µ ×∆T υ ×∆T
măsură în S.I a mărimii fizice descrise de produsul p ×∆V este:
a. N b. mol c. kg d. J (3p)
4. O cantitate de gaz ideal monoatomic ( CV = 1,5 R ) primeşte căldura Q într-o transformare în care
presiunea gazului rămâne constantă. Variaţia energiei interne gazului este:
a. ∆U = Q b. ∆U = 0,6 ×Q c. ∆U = 0,4 ×Q d. ∆U = 0,2 ×Q (3p)
5. O masă dată de gaz ideal, aflată iniţial în starea A, ajunge într-o stare B prin trei
transformări distincte, notate cu 1, 2 şi 3 reprezentate în coordonate p − V în figura
alăturată. Între căldurile schimbate cu exteriorul în cele trei transformări există
relaţia:
a. Q1 > Q2 > Q3 b. Q1 = Q2 = Q3 c. Q1 < Q2 < Q3 d. Q1 = Q2 < Q3 (3p)
În figura alăturată este reprezentată schematic o pompă de compresiune, al cărei corp de pompă are
volumul V0 = 1L . Pompa este folosită pentru umplerea cu aer a unui balon de volum V = 10 L până la
presiunea p = 1,5 ×10 5 N/m2 . Iniţial, în balon se afla aer la presiunea atmosferică normală p0 = 10 5 N/m2 .
Pompa preia, la fiecare cursă a pistonului P, aer la presiunea atmosferică normală prin deschiderea supapei
S1, supapa S2 fiind închisă. Procesul de umplere a balonului cu aer comprimat are loc la temperatura
mediului ambiant t = 17°C , prin închiderea supapei S1 şi deschiderea supapei S2. Pereţii balonului rezistă
până la o presiune pmax = 1,7 ×10 5 N/m2 . Masa molară a aerului µ = 29 g ×mol-1 .
a. Calculaţi masa iniţială a aerului din balon.
b. Determinaţi numărul N de curse ce trebuie efectuat de pistonul P pentru a aduce
presiunea aerului din balon la valoarea p .
c. Calculaţi densitatea aerului din balon la sfârşitul celor N curse ale pistonului.
d. După umplerea balonului cu aer la presiunea p , balonul este închis şi corpul de pompă este decuplat.
Calculaţi valoarea maxim ă a temperaturii până la care poate fi încălzit balonul fără a se sparge.
Într-un cilindru cu piston mobil, ce se poate mişca etanş şi fără frecări, se află un mol de gaz ideal la
temperatura T1 = 300 K . Gazul este răcit la volum constant, apoi este încălzit la presiune constantă până
revine la temperatura iniţială T1 . În acest proces lucrul mecanic efectuat de gaz este de 831 J , iar raportul
dintre căldura primită şi modulul căldurii cedate este k = 5 3 . Se cunoaşte ln1,5 ≅ 0,4.
a. Reprezentaţi graficul transformărilor în coordonate p-T.
b. Calculaţi raportul dintre valoarea maximă şi cea minimă a volumului ocupat de gaz în acest proces.
c. Determinaţi valoarea căldurii molare la volum constant a gazului.
d. Determinaţi lucrul mecanic primit de gaz pentru a reveni în starea iniţială printr-o transformare la temperatură
constantă.

Proba E. d)
1. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependenţa randamentului η , al

unui circuit simplu, de rezistenţa electrică variabilă a circuitului exterior sursei.
Valoarea rezistenţei interne a sursei ce alimentează acest circuit este:
a. 0,5 Ω b. 1 Ω c. 2 Ω d. 4 Ω (3p)
2. Coeficientul de temperatură al rezistivităţii filamentului unui bec electric este α . Dacă temperatura
filamentului becului electric este t , variaţia relativă a rezistenţei electrice a filamentului faţă de temperatura
t0 = 0° C este:
1 1
a. 1 + α ×t b. α ×t c. d. (3p)
1 + α ×t α ×t
3. Sursa de tensiune electromotoare E = 6 V şi rezistenţă internă r = 1 Ω , este parcursă
de un curent electric de intensitate I = 1 A având sensul indicat în figura alăturată.
Valoarea tensiunii U AB este :
a. 1 V b. 5 V c. 6 V d. 7 V (3p)
4. Un conductor este străbătut de un curent electric a cărui intensitate variază în timp după legea I = 2t .
Dacă intensitatea curentului electric şi timpul sunt exprimate în unităţi de măsură ale S.I., sarcina electrică
care trece prin secţiunea conductorului în intervalul de timp cuprins între t1 = 0 s şi t 2 = 2 s este:
a. 6 C b. 5 C c. 4 C d. 2 C (3p)
R
unitatea de măsură în S.I. a raportului este:
ρ
a. Ω ×m b. m c. Ω ×m-1 d. m-1 (3p)
Se consideră circuitul electric a cărui schemă este reprezentată în figura
alăturată. Se cunosc: R1 = 30 Ω , R 2 = 120 Ω , R 3 = 20 Ω . Cele două surse
sunt identice, rezistenţa internă a unei surse fiind r = 2 Ω . Când
întrerupătorul K este închis, intensitatea curentului electric indicată de
ampermetrul ideal ( R A ≅ 0 ) are valoarea I A = 0,25 A . Rezistenţa electrică a
conductoarelor de legătură se neglijează. Determinaţi:
a. rezistenţa echivalentă a grupării formate din rezistoarele R1 , R 2 , R 3 ;
b. valoarea tensiunii electromotoare a unei surse;
c. intensitatea curentului electric care trece prin rezistorul R1 dacă întrerupătorul K este închis;
d. tensiunea dintre punctele A şi B dacă întrerupătorul K este deschis.
Un elev are la dispoziţie o baterie cu tensiunea electromotoare E = 12 V şi rezistenţa internă r = 1Ω şi două
rezistoare având rezistenţele electrice R1 = 1 Ω şi respectiv R2 = 10 Ω . Elevul conectează la bornele bateriei
cele două rezistoare grupate în serie.
a. Calculaţi rezistenţa echivalentă a grupării de rezistoare.
b. Determinaţi energia consumată de circuitul exterior în timpul t1 = 10min .
c. Calculaţi randamentul circuitului electric.
d. Desenaţi schema electrică a circuitului pe care elevul trebuie să-l realizeze astfel încât sursa să debiteze
puterea maximă pe circuitul exterior şi calculaţi valoarea acestei puteri maxime.

Proba E. d)
Se consideră constanta Planck h = 6,6 ×10 −34 J ×s şi sarcina elelctrică elementară e = 1,6 ×10 −19 C .
1. Pe faţa superioară a unei lame transparente, cu feţele plane şi paralele, este incident un fascicul paralel
de raze monocromatice. Observată prin reflexie, figura de interferenţă se datorează:
a. doar razelor reflectate pe faţa superioară a lamei;
b. doar razelor refractate prin baza lamei;
c. razelor reflectate pe faţa superioară a lamei şi razelor reflectate pe baza lamei;
d. razelor reflectate şi razelor refractate pe faţa superioară a lamei. (3p)
2. Un obiect este plasat la 30cm în faţa unei oglinzi plane. Distanţa dintre obiect şi imaginea sa în oglindă este:
a. 60 cm b. 45 cm c. 30 cm d. 15 cm (3p)
3. Simbolurile mărimilor fizice şi ale unităţilor de măsură fiind cele din manualele de fizică, unitatea de
măsură în S.I a m ărimii fizice c ×λ −1 este:
−1
a. J b. Hz c. m d. s (3p)
4. O rază de lumină monocromatică, venind din aer ( naer = 1 ), este incidentă sub unghiul i = 60° pe
suprafaţa unui mediu transparent având indicele de refracţie n = 1,73 ≅ 3 . Unghiul dintre direcţia razei
reflectate şi direcţia razei refractate este:
a. 30° b. 45° c. 60° d. 90° (3p)
5. În urma unui experiment pentru studiul efectului fotoelectric extern, s-a trasat
graficul din figura alăturată. Considerând că pentru tensiuni mai mici de 10 V graficul
poate fi aproximat cu o dreaptă, intensitatea curentului electric I0 corespunzătoare
unei tensiuni electrice nule are valoarea:
a. 0,01 µ A
b. 0,1 µ A
c. 1 µ A
d. 10 µ A (3p)
Pe un banc optic se montează o lentilă biconvexă (L1), considerată subţire, având distanţa focală f1 = 30 cm ,
razele de curbură egale în modul şi indicele de refracţie n = 1,5 . Un obiect liniar este plasat în faţa lentilei,
perpendicular pe axul optic principal. Pe un ecran, plasat la o distanţă adecvată, se observă o imagine clară
a obiectului, de două ori mai mare decât obiectul.
a. Calculaţi modulul razelor de curbură ale lentilei.
b. Calculaţi distanţa la care se află obiectul faţă de lentilă.
c. Menţinând fixe obiectul şi lentila (L1), se alipeşte de lentila biconvexă (L1) o a doua lentilă (L2). Se observă
că pe ecranul aflat la distanţa de 90 cm de obiect se formează o nouă imagine clară a obiectului. Calculaţi
distanţa focală a celei de a doua lentile (L2).
d. Se depărtează lentila (L2) de lentila (L1) şi se înlătură obiectul. Se constată că pentru o anumită distanţă
între lentile un fascicul de lumină paralel cu axul optic principal, provenit de la o sursă de lumină laser,
incident pe lentila (L1) părăseşte lentila (L2) tot paralel cu axul optic principal. Realizaţi un desen în care să
figureze mersul razelor de lumină prin sistemul de lentile în acest caz şi determinaţi distanţa D dintre lentile.
În graficul din figura alăturată este reprezentată dependenţa energiei cinetice maxime a
fotoelectronilor extraşi dintr-un metal prin efect fotoelectric de frecvenţa radiaţiei
incidente.
a. Determinaţi, folosind datele din grafic, lucrul mecanic de extracţie.
b. Iluminând suprafaţa catodului cu o radiaţie de frecvenţă υ = 8 ×1014 Hz , determinaţi
energia cinetică maximă a fotoelectronilor emişi.
c. Determinaţi valoarea absolută a tensiunii de stopare care trebuie aplicată electrozilor pentru a anula
curentul de fotelectroni emis sub acţiunea radiaţiei de frecvenţă υ = 8 ×1014 Hz .
d. Determinaţi semnificaţia fizică a pantei dreptei din grafic ( tgα ).


Proba E. d)
Varianta 3
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului total
A. Subiectul I

I.1. b 3p
2. c 3p
3. b 3p
4. a 3p
5. d 3p
A. Subiectul al II - lea
II.a. Pentru: 3p
b. Pentru: 4p
d
vm = 1p
∆t
∆t = 1s 1p
d = 18m 1p
m
rezultat final: v m = 18 1p
s
c. Pentru: 4p
∆v
a= 3p
∆t
m
rezultat final: a = −12 1p
s2
d. Pentru: 4p
−G − Fr = ma 3p
rezultat final: Fr = 0,2N 1p
A. Subiectul al III - lea
III.a. Pentru: 3p
G = mg 2p
rezultat final: G = 199,6N 1p
b. Pentru:
Ff = µ m g 1p 4p
µ1 + µ2
LFf = − mgd 2p
2
rezultat final: LFf = −159,68 J 1p

1
c. Pentru: 4p
∆Ec = LFf 2p
2 LFf
v= 1p
m
m
rezultat final: v = 4 1p
s
d. Pentru: 4p
Et = Ec + E p 2p
Et = m g h 1p
rezultat final: Et = 19,96 ×10 J
3
1p

2

B. Subiectul I
I.1. c 3p
2. a 3p
3. d 3p
4. b 3p
5. a 3p
B. Subiectul al II - lea
II.a. Pentru: 3p
m
p 0V = RT 2p
µ
rezultat final: m ≅ 12g 1p
b. Pentru: 4p
p0 V0 = ν 0 RT 1p
p0 V = ν RT 1p
pV = (ν + Nν 0 ) RT 1p
rezultat final: N= 5 curse 1p
c. Pentru: 4p
m
pV = RT 2p
µ
m
ρ= 1p
V
kg
rezultat final: ρ ≅ 1,8 1p
m3
d. Pentru: 4p
p
Tmax = T max 3p
p
rezultat final: Tmax ≅ 328,7K 1p
B. Subiectul al III - lea
III.a. Pentru: 3p
b. Pentru: 4p
Lizobar = ν R (T1 − T2 ) 1p
T2 Vmin
= 2p
T1 Vmax
Vmax
Vmin
c. Pentru: 4p
Qizobar = υC p (T1 − T2 ) 1p
Qizocor = υCV (T1 − T2 ) 1p
Cv + R
k= 1p
Cv
rezultat final: Cv = 1,5R 1p
d. Pentru: 4p
V
Lizoterm = −υRT1 ln max 3p
Vmin
rezultat final: Lizoterm = −997,2J 1p

3
C. Subiectul I
I.1. c 3p
2. b 3p
3. d 3p
4. c 3p
5. d 3p
C. Subiectul al II - lea
II.a. Pentru: 4p
RR
R12 = 1 2 2p
R1 + R2
Re = R3 + R12 1p
rezultat final: Re = 44 Ω 1p
b. Pentru: 4p
Es = 2E 1p
rs = 2r 1p
Es
I= 1p
Re + rs
c. Pentru: 4p
I A = I1 + I2 2p
I1R1 = I2R2 1p
d. Pentru: 3p
U AB = E 2p
rezultat final: UAB = 6 V 1p
C. Subiectul al III - lea

III.a. Pentru: 3p
Rs = R1 + R2 2p
rezultat final: Rs = 11 Ω 1p
b. Pentru: 4p
E = IS (R1 + R2 + r ) 1p
W = IS2 ×RS ×t1 2p
c. Pentru: 4p
RS
η= 3p
RS + r
d. Pentru: 4p
schema electrică corectă 2p
E2
Pmax = 1p
4r
rezultat final: Pmax = 36 W 1p

4
D. Subiectul I
I.1. c 3p
2. a 3p
3. b 3p
4. d 3p
5. d 3p
D. Subiectul al II - lea
II.a. Pentru: 3p
R = 2f1(n − 1) 2p
rezultat final: R = 30cm 1p
b. Pentru: 4p
1 1 1
− = 2p
x 2 x1 f1
x2
β = 1p
x1
rezultat final: − x1 = 45cm 1p
c. Pentru: 4p
1 1 1
= + 1p
F f1 f2
1 1 1
− = 1p
x2′ x1 F
d = − x1 + x2' 1p
rezultat final: f2 = 90cm 1p
d. Pentru: 4p
reprezentare corectă a mersului razelor de lumină 2p
D = f1 + f2 1p
rezultat final: D = 120 cm 1p
D. Subiectul al III - lea

III.a. Pentru: 3p
ν 0 = 5 ×1014 Hz 1p
Lex = h ×ν 0 1p
−19
rezultat final: Lex = 3,3 ×10 J 1p
b. Pentru: 4p
Ec = h (ν − ν 0 ) 3p
−19
rezultat final: Ec = 1,98 ×10 J 1p
c. Pentru: 4p
Ec = eUs 3p
rezultat final: Us ≅ 1,24 V 1p
d. Pentru: 4p
Ec
tgα = 3p
ν −ν0
rezultat final: tgα = h 1p

5
Proba E. d)
Se consideră acceleraţia gravitaţională g = 10m/s . 2
1. În graficul alăturat este reprezentată dependenţa de timp a vitezei unui biciclist.

Distanţa parcursă de biciclist din momentul t0 = 0 s până în momentul opririi este
egală cu:
a. 40 m b. 44 m c. 50 m d. 55 m (3p)
2. Un mobil care se deplasează rectiliniu parcurge distanţe egale în intervale de timp egale dacă:
a. vectorul viteză este constant şi valoarea acceleraţiei este nulă;
b. vectorul viteză este variabil şi valoarea acceleraţiei este constantă;
c. vectorul viteză este variabil şi valoarea acceleraţiei este nulă;
d. vectorul viteză şi valoarea acceleraţiei sunt constante şi nenule. (3p)
3. Într-un sistem mecanic izolat în care acţionează numai forţe conservative, legea conservării energiei
mecanice se exprimă prin relaţia:
a. ∆Ec = −L b. ∆Ec − ∆E p = L c. ∆Ec + ∆E p = 0 d. ∆E c = ∆E p (3p)
măsură în S.I. a mărimii fizice exprimată prin relaţia 2gh este:
−1
a. m ×s
2
b. m ×s c. m ×s−2 d. m2 ×s−2 (3p)
5. Un fir inextensibil şi de masă neglijabilă rezistă până la o tensiune maximă de 90 N. Un corp de masă m
este ridicat pe verticală cu acceleraţia de 2 m ×s−2 prin intermediul firului. Valoarea maximă a masei m este:
a. 10,5 kg b. 9 kg c. 7,5 kg d. 5 kg (3p)
Un corp de masă m = 0,5 kg se poate deplasa cu frecare pe o suprafaţă
orizontală, sub acţiunea unei forţe orientate sub unghiul α = 45° faţă de orizontală.
Forţa este lent crescătoare şi se aplică, prin intermediul unui dinamometru de
masă neglijabilă, ca în figura alăturată. Când dinamometrul indică forţa
F = F1 = 1,41( ≅ 2) N corpul se deplasează uniform, iar când dinamometrul indică
forţa F = F2 = 1,7( ≅ 1,2 2) N corpul se deplasează cu acceleraţia a . Determinaţi:
a. raportul dintre alungirea resortului dinamometrului în cazul mişcării sub acţiunea forţei F2 şi alungirea
resortului în cazul mişcării sub acţiunea forţei F1 ;
b. coeficientul de frecare la aluncare dintre corp şi suprafaţa orizontală;
c. valoarea acceleraţiei a ;
d. valoarea minimă a forţei F = F3 indicate de dinamometru în cazul în care corpul nu mai apasă pe suprafaţă.
O pistă de schi, reprezentată în figura alăturată, se compune dintr-o pantă AB
continuată cu o porţiune orizontală BC. Un schior, a cărui masă totală este
m = 70 kg , coboară, fără viteză iniţială, din vârful A al pantei. Panta AB are
lungimea ℓ = 100m şi formează cu orizontala unghiul α (sinα = 0,6) . Din
punctul B, situat la baza pantei, schiorul îşi continuă mişcarea pe porţiunea
orizontală oprindu-se într-un punct C situat la distanţa BC = d = 80 m de baza
pantei. Coeficientul de frecare la alunecare are aceeaşi valoare pe pantă şi pe porţiunea orizontală. Energia
potenţială gravitaţională se consideră nulă la baza pantei. Se neglijează forţa de rezistenţă din partea aerului
şi se consideră că mărimea vitezei schiorului nu se modifică la trecerea pe porţiunea orizontală. Determinaţi:
a. energia mecanică a schiorului în vârful A al pantei;
b. coeficientul de frecare la alunecare dintre schior şi pistă;
c. valoarea vitezei schiorului la baza pantei;
d. puterea dezvoltată de motorul unui teleschi pentru a deplasa schiorul pe pistă, cu viteză constantă, din C
în A, într-un interval de timp ∆t = 3 min . Se consideră că forţa de tracţiune care acţionează asupra schiorului
este paralelă permanent cu direcţia deplasării schiorului.
Proba E. d)
J
Se consideră: numărul lui Avogadro N A = 6,02 ×10 23 mol −1 , constanta gazelor ideale R = 8,31 . Între parametrii
mol ×K
de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relaţia: p ×V = νRT .
1. Într-o comprimare adiabatică a unei cantităţi de gaz ideal, acesta:
a. primeşte lucru mecanic şi temperatura gazului scade
b. cedează lucru mecanic şi temperatura gazului creşte
c. primeşte lucru mecanic şi temperatura gazului creşte
d. primeşte lucru mecanic şi temperatura gazului rămâne constantă (3p)
2. Simbolurile unităţilor de măsură fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a
energiei interne a gazului ideal este:
a. W b. J ×s-1 c. J ×K d. J (3p)
(
3. Numărul de molecule conţinute în 180 ml de apă µapa = 18 g/mol, ρapa = 10 3 kg/m 3 este egal cu:)
a. 6,02 ×1022 b. 6,02 ×1023 c. 6,02 ×1024 d. 6,02 ×1025 (3p)
4. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, căldura specifică la volum constant a
gazului ideal poate fi scrisă sub forma:
a. CV ×µ −1 b. CV ×µ c. CV ×ν −1 d. CV ×ν (3p)
5. O cantitate de gaz ideal evoluează după procesul ciclic 1 − 2 − 3 − 4 − 1 reprezentat
în coordonate p − V în figura alăturată. Relaţia corectă dintre energiile interne ale
gazului corespunzătoare stărilor prin care trece, este:
a. U1 = U 4
b. U2 = U 4
c. U1 = U2
d. U3 = U2 (3p)
−3 −1
O masă m1 = 8 g de heliu, având masa molară µHe = 4 ×10 kg ×mol , se află la presiunea p1 = 2 ×105 Pa
şi temperatura T1 = 400 K . Heliul, asimilat unui gaz ideal, este răcit la volum constant astfel încât presiunea
lui scade de n ori. Gazul este supus apoi unui proces în care volumul său creşte de n ori la presiune
constantă. Lucrul mecanic schimbat de gaz cu mediul exterior în cele două transformări este L = 4986 J .
Determinaţi:
a. masa unei molecule de heliu;
b. volumul ocupat de heliu în starea iniţială;
c. temperatura heliului la finalul răcirii la volum constant;
d. densitatea heliului la finalul destinderii la presiune constantă.

Un mol de gaz ideal monoatomic, având căldura molară izocoră CV = 1,5R ,
evoluează după procesul 1-2-3-4-1, reprezentat în sistemul de coordonate p − V în
graficul alăturat. Lucrul mecanic schimbat de gaz pe parcursul acestui proces este
nul. În procesul 2-3 temperatura este constantă, iar V3 = e 2V1 ( e 2 ≅ 7,4 , e fiind
baza logaritmului natural). Temperatura în starea de echilibru termodinamic 1 este
T1 = 300 K .
a. Reprezentaţi transformarea ciclică în sistemul de coordonate V-T.
b. Calculaţi valoarea căldurii schimbate de gaz cu exteriorul pe parcursul unui ciclu.
c. Determinaţi valoarea temperaturii gazului în starea 2.
d. Calculaţi variaţia energiei interne în procesul 1-2.

Proba E. d)
1. Într-un circuit electric simplu tensiunea la bornele sursei este egală cu tensiunea la bornele
consumatorului dacă:
a. rezistenţa internă a sursei este neglijabilă;
b. rezistenţa consumatorului este egală cu rezistenţa internă a sursei;
c. rezistenţa consumatorului este neglijabilă;
d. rezistenţa electrică a firelor de legătură este neglijabilă. (3p)
2. Ştiind că simbolurile mărimilor fizice sunt cele utilizate în manualele de fizică, dependenţa de temperatură
a rezistivităţii unui conductor metalic are expresia:
ρ0
a. ρ = ρ0 ×α ×t b. ρ = ρ0 (1 − α ×t ) c. ρ = ρ0 (1 + α ×t ) d. ρ = (3p)
1 + α ×t
P
măsură S.I a mărimii fizice exprimate prin raportul este:
U
a. Ω b. A c. J d. C (3p)
4. Dintr-un fir metalic de rezistenţă electrică R se confecţionează un pătrat ABCD ca în

figura alăturată. Rezistenţa electrică a conductorului de formă pătrată, măsurată între
punctele A şi D, este:
3R 5R 3R R
a. b. c. d. (3p)
16 16 4 4
5. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependenţa tensiunii electrice la
bornele unei surse în funcţie de intensitatea curentului prin aceasta. Valoarea
rezistenţei interne a sursei este:
a.0,5 Ω b.1 Ω c.1,5 Ω d. 2 Ω (3p)

În circuitul din figura alăturată se cunosc: tensiunile electromotoare ale surselor E1 = 8 V , E 2 = 2 V , valorile
rezistenţelor electrice ale rezistorilor R1 = 3 Ω şi R 2 = 6 Ω . Ampermetrul ideal
( R A ≅ 0 ) indică I = 1,2 A , iar voltmetrul ideal ( RV → ∞ ) indică U = 3,6 V .
Rezistenţele interne ale celor două surse sunt egale r1 = r2 = r . Considerând
rezistenţele conductoarelor de legătură neglijabile, determinaţi:
a. rezistenţa electrică echivalentă a circuitului exterior;
b. intensitatea curentului electric prin rezistorul de rezistenţă R1 ;
c. rezistenţa electrică internă r a unei surse;
d. tensiunea electrică la bornele sursei de tensiune electromotoare E 2 .

La bornele unui generator de tensiune continuă U 0 = 220 V se conectează în serie două becuri: unul de
putere nominală P1 = 44 W , iar altul de putere nominală P2 = 110 W . Tensiunea nominală a fiecărui bec
este U n = 110 V . Pentru a asigura funcţionarea la parametri nominali a celor două becuri, în paralel cu unul
dintre ele, se conectează un rezistor de rezistenţă electrică R. În aceste condiţii, intensitatea curentului prin
generator are valoarea I0 = 1 A .
a. Calculaţi puterea furnizată circuitului exterior în aceste condiţii.
b. Precizaţi la bornele cărui bec trebuie conectat rezistorul de rezistenţă electrică R. Justificaţi răspunsul dat.
c. Determinaţi valoarea rezistenţei rezistorului R.
d. Calculaţi energia consumată de cele două becuri într-un interval de timp ∆t = 10 min .

Proba E. d)
Se consideră constanta Planck h = 6,6 ×10 −34 J ×s , viteza luminii în vid c = 3 ×108 m/s , sarcina electrică
elementară e = 1,6 ×10 −19 C
1. Un fascicul paralel de lumină cade sub un unghi de incidenţă pe suprafaţa plană de separare dintre două
medii transparente având indici de refracţie diferiţi. Fasciculul refractat va fi:
a. divergent b. paralel c. convergent d. difuz (3p)
2. Mărirea liniară transversală , β , a unui sistem afocal format din două lentile convergente identice este:
a. β = 2 b. β = 1 c. β = −1 d. β = −2 (3p)
3. Unitatea de măsură în S.I. a mărimii fizice exprimate prin raportul dintre lucrul mecanic de extracţie şi
L
frecvenţă, ext este:
ν
−1
a. J ×s b. J c. s d. J ×s (3p)
4. Lucrul mecanic de extracţie a electronilor dintr-un catod de litiu este de 2,3 eV . Dependenţa energiei
cinetice maxime E c a electronilor emişi de energia ε a fotonilor ce cad pe catod este reprezentată corect în
graficul din figura:
a. (1) b. (2) c. (3) d. (4) (3p)

5. În cazul suprapunerii a două unde luminoase se poate obţine interferenţă staţionară doar dacă:
a. undele au frecvenţe diferite;
b. undele au aceeaşi intensitate;
c. diferenţa de fază dintre unde rămâne constantă în timp;
d. undele sunt necoerente. (3p)
Un obiect cu înălţimea y1 = 3 cm este situat pe axa optică principală a unei lentile L plan-convexe, din sticlă
cu indicele de refracţie n = 1,5 . Obiectul se află în faţa focarului obiect Fo al
lentilei, la distanţa d1 = 10 cm faţă de acesta. Imaginea obiectului este reală
şi se formează la distanţa d 2 = 40 cm de focarul imagine Fi , ca în figura
alăturată. Determinaţi:
a. distanţa focală a lentilei;
b. înălţimea imaginii;
c. raza de curbură a feţei convexe a lentilei;
d. convergenţa sistemului obţinut prin alipirea de lentila L a unei lentile identice.
Suprafaţa unui metal oarecare este iluminată cu o radiaţie având lungimea de undă λ1 = 350 nm . Curentul
fotoelectric generat poate fi anulat prin aplicarea unei tensiuni de stopare având modulul U st . Micşorând
lungimea de undă a radiaţiei utilizate cu ∆λ = 50 nm , modulul tensiunii de stopare se modifică cu ∆U st .
Determinaţi:
a. frecvenţa radiaţiei cu lungimea de undă λ1 ;
b. energia fotonului din radiaţia cu lungimea de undă λ1 ;
c. cu cât s-a modificat modulul tensiunii de stopare, ∆U st ;
d. cu cât a crescut energia cinetică maximă a fotoelectronilor emişi.

Proba E. d)
Varianta 4

A. Subiectul I
I.1. b 3p
2. a 3p
3. c 3p
4. b 3p
5. c 3p
II.a. Pentru: 3p
Fe = k∆ℓ 2p
∆ℓ 2
∆ℓ 1
b. Pentru: 4p
F1 cos α − Ff = 0 1p
Ff = µN1 1p
N1 = mg − F1 sin α 1p
c. Pentru: 4p
F2 cos α − µN 2 = ma 2p
1p
d. Pentru: 4p
N3 = 0 2p
rezultat final: F3 = 5 2 N ≅ 7 N 1p
A. Subiectul al III - lea

III.a. Pentru: 4p
Et = mgh 2p
h = ℓ sinα 1p
rezultat final: Et = 42kJ 1p
b. Pentru: 4p
∆Ec AC = LG + LFf = 0 1p
LG = mg ℓ sinα 1p
LFf = − µ mg ℓ cos α − µ mgd 1p

1
c. Pentru: 4p
∆EcAB = Ltot 1p
mv B2
∆EcAB = 1p
2
Ltot = mg ℓ sinα − µ mg ℓ cos α 1p
rezultat final: v B ≅ 24,5m/s 1p
d. Pentru: 3p
L
P= F 1p
∆t
LF − mg ℓ sin α − µ mg ℓ cos α − µ mgd = 0 1p
rezultat final: P ≅ 466,7 W 1p

2
B. Subiectul I
I.1. c 3p
2. d 3p
3. c 3p
4. a 3p
5. b 3p
II.a. Pentru: 3p
µHe
m0 = 2p
NA
rezultat final: m0 = 6,6 ×10 −27 kg 1p
b. Pentru: 4p
m
p1V1 = 1 ×R ×T1 3p
µHe
rezultat final: V1 = 33,24 ×10−3 m3 1p
c. Pentru: 4p
L = L12 + L23 1p
L12 = 0 1p
L23 = p2 (V3 − V1 ) 1p
T
rezultat final: T2 = 1 = 100 K 1p
n
d. Pentru: 4p
m
ρf = 1 2p
V3
V3 = nV1 1p
kg
rezultat final: ρf ≅ 0,06 1p
m3

III.a. Pentru: 4p
b. Pentru: 4p
∆U = Q − L 1p
∆U = 0 1p
L=0 1p
rezultat final: Q = 0 1p
c. Pentru: 4p
Lt = L12 + L23 + L34 + L41 1p
V
Lt = ν RT2 ln 3 + p1(V1 − V3 ) 1p
V1
T1 2
T2 = (e − 1) 1p
2
d. Pentru: 3p
∆U12 = ν Cv (T2 − T1 ) 2p
rezultat final: ∆U12 ≅ 8,2 kJ 1p

3
C. Subiectul I
I.1. d 3p
2. c 3p
3. b 3p
4. a 3p
5. c 3p
II.a. Pentru: 4p
U
Re = 3p
I
b. Pentru: 4p
I = I1 + I2 2p
I1R1 = I2R2 1p
c. Pentru: 4p
E1 − E2 = I (Re + 2r ) 3p
rezultat final: r = 1Ω 1p
d. Pentru: 3p
U2 = E2 + Ir 2p
rezultat final: U2 = 3,2 V 1p

III.a. Pentru: 3p
P = U0I0 2p
rezultat final: P = 220 W 1p
b. Pentru: 4p
precizarea faptului că rezistorul de rezistenţă R trebuie conectat în paralel cu
becul de putere P1 2p
c. Pentru: 4p
I0 = In1 + IR 1p
P1
In1 = 1p
Un
Un
IR = 1p
R
rezultat final : R ≅ 183,3 Ω 1p
d. Pentru: 4p
W = (P1 + P2 ) ×∆t 3p
rezultat final : W = 92,4 kJ 1p

4
D. Subiectul I
I.1. b 3p
2. c 3p
3. d 3p
4. a 3p
5. c 3p
II.a. Pentru: 4p
1 1 1
− = 1p
x2 x1 f
x1 = −f − d1 1p
x2 = f + d 2 1p
b. Pentru: 4p
y 2 x2
= 1p
y1 x1
x1 = −30cm 1p
x2 = 60cm 1p
c. Pentru: 4p
1
f =
 1 1  1p
(n − 1)  − 
 R1 R2 
R1 → ∞ 1p
R2 = −R 1p
d. Pentru: 3p
C = f −1 1p
Cs = 2C 1p
−1
rezultat final: Cs = 10 m 1p
III.a. Pentru: 3p
c
ν = 2p
λ
rezultat final: ν ≅ 8,6 ×1014 Hz 1p
b. Pentru: 4p
ε = hν 3p
rezultat final: ε ≅ 5,6 ×10−19 J 1p
c. Pentru: 4p
hc
= Lext + eUst 2p
λ1
hc
= Lext + e(Ust + ∆Ust ) 1p
λ1 − ∆λ
rezultat final: ∆Ust ≅ 0,59 V 1p
d. Pentru: 4p
∆E c = e ×∆U st 3p
−19
rezultat final: ∆Ec ≅ 0,94 ×10 J 1p
5
Proba E. d)
1. Dacă pe toată durata mişcării unui corp vectorul viteză momentană este egal cu vectorul viteză medie,
a. rectilinie cu acceleraţie constantă nenulă
b. curbilinie cu viteză constantă
d. rectilinie neuniformă. (3p)
2. Mărimea fizică a cărei unitate de măsură în S.I. poate fi pusă sub forma J ×m−1 ×kg−1 este:
a. forţa b. viteza c. puterea d. acceleraţia (3p)
3. Un corp cu masa m = 100 g este suspendat de un fir elastic vertical, de masă neglijabilă, având
constanta elastică k = 50 N ×m−1 . La echilibru, alungirea firului este egală cu:
a. 2 cm b. 5 cm c. 20 cm d. 50 cm (3p)
4. Energia cinetică a unui corp aflat în cădere liberă de la o anumită înălţime,
fără viteză iniţială, variază în funcţie de viteza corpului ca în figura alăturată.
Masa corpului are valoarea:
a. 1 kg b. 2 kg c. 3 kg d. 4 kg
(3p)
5. O şalupă se deplasează rectiliniu între două debarcadere A şi B cu viteza constantă v 1 = 6 m/s faţă de apa
râului. Viteza apei râului faţă de sol are valoarea v 2 = 2 m/s , iar sensul curgerii râului este de la A spre B.
Durata deplasării şalupei de la B la A este ∆ t = 25min. Distanţa dintre cele două debarcadere este egală cu:
a. 12km b. 9 km c. 6km d. 3 km (3p)
Un sistem este format din două corpuri cu masele m1 = 10 kg şi m2 = 20 kg , aflate iniţial în repaus pe o
suprafaţă orizontală, legate între ele printr-un fir inextensibil de masă neglijabilă. Coeficientul de frecare la
alunecare între corpuri şi suprafaţa orizontală este µ = 0,10 .
a. Asupra corpului de masă m1 se aplică o forţă orizontală F , ca în figura alăturată.
Modulul forţei este F = 60N . Determinaţi valoarea forţei de frecare la alunecare care acţionează asupra corpului de
masă m2 .
b. Determinaţi viteza atinsă de sistem după ∆ t = 2,0 s de la aplicarea forţei F , în condiţiile punctului a..
c. Se aplică aceeaşi forţă orizontală de modul F = 60 N asupra corpului cu masa
m 2 , ca în figura alăturată. Precizaţi, justificând afirmaţia voastră, dacă acceleraţia
sistemului în această situaţie se modifică faţă de situaţia de la punctul a.
d. Determinaţi raportul Ta / Tc dintre forţele de tensiune care apar în firul de legătură dintre corpuri în
situaţiile descrise la punctele a. şi c.
Un corp de mici dimensiuni, cu masa m = 1,0 kg, aflat în vârful A al unui plan înclinat (vezi figura alăturată),
alunecă fără viteză iniţială spre baza planului. Se cunosc: diferenţa de nivel dintre punctele A şi B, h1 = 2,0m ,
coeficientul de frecare la alunecare dintre corp şi suprafaţa planului înclinat
µ = 0,10 şi unghiul de înclinare a suprafeţei planului faţă de orizontală
α = 45° . Determinaţi:
a. lucrul mecanic efectuat de forţa de frecare pe distanţa AB;
b. viteza corpului în momentul în care acesta trece prin punctul B;
c. înălţimea h2 a planului înclinat, dacă viteza corpului la baza planului are valoarea v = 7, 5 m/s ;
d. distanţa parcursă de corp până la oprirea sa pe planul orizontal cu care se continuă planul înclinat, dacă
coeficientul de frecare la alunecare pe planul orizontal este µ1 = 0, 25 . Trecerea pe porţiunea orizontală se
face lin, fără modificarea modulului vitezei.
Proba E. d)
Se consideră: numărul lui Avogadro N A = 6,02 ×10 23 mol −1 , constanta gazelor ideale R = 8,31 J ×mol−1 ×K −1 . Între
1. Energia internă a unei cantităţi date de gaz ideal:
a. creşte într-o destindere la temperatură constantă
b. creşte într-o comprimare adiabatică
c. scade într-o încălzire la volum constant
d. scade într-o destindere la presiune constantă. (3p)
2. Dacă un gaz ideal suferă o transformare în care cantitatea şi volumul gazului rămân constante, atunci
presiunea gazului variază după legea:
a. p = const ×T −1 b. p = const ×T 2 c. p = const ×T d. p = const × T (3p)
S.I. pentru căldura specifică este:
a. J ×K −1 b. J ×kg-1 ×K −1 c. J ×g-1 ×K −1 d. J ×mol-1 ×K −1 (3p)
4. O cantitate dată de gaz ideal biatomic ( CV = 2,5R ) este încălzită la presiune constantă. Valoarea
raportului dintre căldura primită de gaz şi variaţia corespunzătoare a energiei sale interne este:
7 5 5 3
a. b. c. d. (3p)
5 7 3 5
5. O cantitate constantă de gaz ideal monoatomic ( CV = 1,5R ) este supusă succesiunii de
transformări ABCDA reprezentată în coordonate p − V în figura alăturată. Lucrul
mecanic schimbat de gaz cu mediul exterior la o parcurgere a ciclului este:
a. 7,50 ×p1V1
b. 4,50 ×p1V1
c. 3,75 ×p1V1
d. 3 ×p1V1 (3p)
Un vas cilindric orizontal, care are volumul V = 6L şi aria secţiunii transversale S = 50 cm , este menţinut
2
permanent la o temperatura constantă T = 300 K . Vasul este împărţit în două compartimente de volume
egale cu ajutorul unui piston, iniţial blocat. În compartimentul din stânga se află heliu ( µ1 = 4 g/mol ) la
presiunea p1 = 16,62 ×10 5 Pa , iar în cel din dreapta de dioxid de sulf ( µ 2 = 64 g/mol ) la p2 = 8,31×10 5 Pa .
Gazele sunt considerate ideale.
a. Calculaţi masa de dioxid de sulf din vas.
b. Calculaţi numărul de atomi de heliu din vas.
c. Se deblochează pistonul dintre cele două compartimente. Calculaţi deplasarea pistonului până în
momentul în care pistonul atinge din nou starea de echilibru ştiind că deplasarea lui are loc fără frecare.
d. Pentru a readuce pistonul la mijlocul cilindrului se scoate o masă de gaz dintr-un compartiment. Precizaţi
natura gazului scos şi calculaţi masa de gaz scoasă.
 5 
O cantitate ν = 0,60  ≅  mol de gaz ideal biatomic ( CV = 2,5R ) se află iniţial, în starea 1, la o presiune
 8,31 
egală cu 100 kPa. Gazul este este încălzit izocor până în starea 2, în care presiunea s-a dublat, apoi destins
izoterm până în starea 3, în care presiunea revine la valoarea iniţială. În destinderea izoterm ă lucrul mecanic
efectuat de gaz este egal cu 1,4 kJ . Se consideră ln2 ≅ 0,69 .
a. Reprezentaţi grafic dependenţa presiunii de volum în procesul 1 → 2 → 3 ;
b. Calculaţi temperatura gazului la sfârşitul încălzirii izocore;
c. Calculaţi volumul iniţial al gazului;
d. Calculaţi căldura primită pe parcursul transformării 1 → 2 → 3 .

Proba E. d)
1. Tensiunea la bornele porţiunii de circuit AB reprezentată în figura alăturată are valoarea U = 18 V , iar
intensitatea are sensul din figură. Se cunosc: E1 = 15 V , E2 = 6 V , r1 = r 2 = 1Ω
şi I = 1A . Valoarea rezistenţei electrice a rezistorului R este egală cu:
a. 3 Ω b. 5 Ω c. 7 Ω d. 9 Ω (3p)
2. Mărimea fizică a cărei unitate de măsură poate fi scrisă în forma W ×m ×A -2 este:
a. energia electrică b. tensiunea electrică c. rezistenţa electrică d. rezistivitatea electrică (3p)
3. Dependenţa de temperatură a rezistenţei electrice a unui conductor cilindric
este redată în figura alăturată. Se neglijează variaţia cu temperatura a
dimensiunilor conductorului. Coeficientul termic al rezistivităţii materialului din
care este confecţionat conductorul are valoarea:
a. 0,005 K -1
b. 0,002 K -1
c. 0,0015 K -1
d. 0,0005 K -1 (3p)
4. Un generator cu rezistenţa internă r alimentează un consumator cu rezistenţa electrică R , conectat la
generator prin două fire conductoare identice. Rezistenţa electrică a unui fir conductor este R f .
Randamentul transferului de energie de la generator la consumator este egal cu:
R R 2Rf R
a. b. c. d. (3p)
Rf + r + 2R 2Rf + r 2Rf + r + R 2Rf + r + R
5. Sensul convenţional al curentului electric într-un circuit simplu este:
a. de la borna „–” la borna „+” în circuitul exterior sursei
b. de la borna „–” la borna „+” în circuitul interior sursei
c. de la borna „+” la borna „–” în circuitul interior sursei
d. acelaşi cu sensul deplasării electronilor în circuit. (3p)
În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Se cunosc
parametrii celor două surse: E1 = 12 V , r1 = 3 Ω şi respectiv E2 = 36 V ,
r2 = 6 Ω . Rezistorul legat la bornele grupării celor două surse are rezistenţa
electrică R = 13 Ω .
a. Determinaţi intensitatea curentului electric prin rezistorul R dacă
b. Determinaţi intensitatea curentului electric prin rezistorul R dacă întrerupătorul K este închis;
c. Se înlocuieşte rezistorul R cu un ampermetru ideal (RA ≅ 0) , iar comutatorul K rămâne închis.
Determinaţi valoarea intensităţii curentului indicat de ampermetru.
d. Se înlocuieşte ampermetrul cu un voltmetru ideal (RV → ∞ ) , iar comutatorul K rămâne închis. Calculaţi
căderea de tensiune pe rezistenţa internă a sursei E2 .
Un generator cu t.e.m. E = 60 V alimentează montajul a cărui schemă este
reprezentată în figura alăturată, în care rezistorii au rezistenţele electrice
R1 = 30 Ω şi respectiv R 2 = 70 Ω , iar ampermetrul şi voltmetrul au rezistenţele
electrice RA = 4 Ω şi RV . Instrumentele de măsură indică I = 0,6 A şi respectiv
UV = 15 V . Determinaţi:
a. puterea electrică disipată pe ampermetru;
b. energia electrică disipată de voltmetru în unitatea de timp;
c. rezistenţa internă a sursei;
d. raportul dintre puterea P12 disipată de rezistorii R1 şi R 2 şi puterea totală dezvoltată de sursă.

Proba E. d)
Se consideră constanta Planck h = 6,6 ×10 −34 J ×s , viteza luminii în vid c = 3 ×108 m/s .
1. Prin suprapunerea într-un punct a două fascicule luminoase, ce provin de la aceeaşi sursă punctiformă,
dar au parcurs drumuri diferite, se poate obţine fenomenul de:
a. reflexie b. refracţie c. reflexie totală d. interferenţă (3p)
2. La trecerea unei raze de lumină din mediul cu indicele de refracţie n1 într-un mediu cu indicele de
refracţie n2 , relaţia dintre unghiul de incidenţă i şi unghiul de refracţie r este:
sin i n sin i n2 sin i 1 cos i n2
a. = 1 b. = c. = d. = (3p)
sin r n2 sin r n1 sin r n1 ×n2 cos r n1
3. Despre indicele de refracţie absolut al unui mediu se poate afirma că:
a. se măsoară în m
b. se măsoară în m −1
c. se măsoară în m ×s−1
d. este adimensional (3p)
4. In figura alăturată S’ reprezintă imaginea punctului S. Pentru aceasta, în dreptul
liniei punctate trebuie să se afle:
S S’
a. o lentilă convergentă
b. o oglindă plană
c. o lentilă divergentă
d. suprafaţa de separaţie plană aer (în stânga) - sticlă (în dreapta) (3p)
5. Un disc opac pluteşte pe suprafaţa unui lichid transparent, necunoscut. Pe aceeaşi
verticală cu centrul discului, la adâncimea h în lichid, se găseşte o sursă punctiformă
de lumină. Dependenţa razei minime R a discului de adâncimea h, pentru care sursa
este complet invizibilă pentru un observator situat în aer este reprezentată în figura
alăturată. Indicele de refracţie al lichidului este:
a. 1,1 b. 1,25 c. 1,33 d. 1,5 (3p)

O lentilă subţire convergentă are distanţa focală egală cu 40 cm. Pe un ecran aflat la 60 cm de lentilă se
observă imaginea clară a unui obiect. Înălţimea imaginii este egală cu 20 cm.
a. Calculaţi convergenţa lentilei şi exprimaţi rezultatul în dioptrii.
b. Calculaţi înălţimea obiectului.
c. Se menţin fixe, în poziţiile iniţiale, obiectul şi ecranul. Lentila se deplasează până când, pe ecran, se
observă o nouă imagine clară a obiectului. Determinaţi distanţa pe care a fost deplasată lentila.
d. De lentila convergentă se alipeşte o lentilă subţire divergentă cu modulul distanţei focale de 60 cm . Se
deplasează convenabil obiectul şi ecranul până când pe ecran se obţine o imagine de trei ori mai mare decât
obiectul. Calculaţi distanţa la care este aşezat obiectul faţă de ansamblul celor două lentile.

O sursă emite radiaţii electromagnetice cu frecvenţa ν = 12 ×10 Hz . Energia transportată de radiaţia care
14
cade pe suprafaţa metalului timp de 2 s este de 200 µ J . Lucrul mecanic de extracţie a electronilor din metal
este Lext = 3,2 ×10 −19 J . Determinaţi:
a. lungimea de undă a radiaţiei electromagnetice emise de sursă;
b. numărul de fotoni care cad pe suprafaţa metalului în unitatea de timp;
c. frecvenţa de prag pentru acest metal;
d. energia cinetică maximă a fotoelectronilor emişi.


Proba E. d)
Varianta 1

A. Subiectul I
I.1. c. 3p
2. d. 3p
3. a. 3p
4. b. 3p
5. c. 3p
II.a. Pentru: 4p
Ff 2 = µ N2 2p
N2 = m2 g 1p
rezultat final Ff 2 = 20 N 1p
b. Pentru: 4p
m1 ×a1 = F − µ ×m1 ×g − Ta 1p
m2 ×a1 = Ta − µ ×m2 ×g 1p
v = a1 ×∆t 1p
c. Pentru: 4p
m2 ×a2 = F − µ ×m2 ×g − Tc 1p
m1 ×a2 = Tc − µ ×m1 ×g 1p
F − µ ×(m1 + m 2 ) ×g
a2 = 1p
m1 + m 2
rezultat final: a1 = a 2 = a 1p
d. Pentru: 3p
Ta = m2 ×a + µ ×m2 ×g 1p
Tc = m1 ×a + µ ×m1 ×g 1p
Ta
rezultat final=2 1p
Tc
A. Subiectul al III – lea

III.a. Pentru: 4p
LFf = −Ff ×AB 1p
LFf = − µ ×m ×g ×d1 ×cos α 1p
h1
d1 = 1p
sin α
rezultat final: LFf = −2 J 1p

1
b. Pentru: 4p
∆Ec = LG + LFf 1p
LG = mgh1 1p
mv B2
= ∆Ec 1p
2
rezultat final: v B = 6 m/s 1p
c. Pentru: 4p
m ×v 2
= LG′ + LF′f 1p
2
LG′ = m ×g ×h2 ; 1p
h
LF′ f = − µ ×m ×g × 2 ×cos α 1p
sin α
rezultat final: h2 ≅ 3,1m 1p
d. Pentru: 3p
m ×v 2
pe porţiunea orizontală: − = − µ mgd o 2p
2
h
rezultat final: d = do + 2 ≅ 15,7m 1p
sin α

2
B. Subiectul I
I.1. b. 3p
2. c. 3p
3. b. 3p
4. a. 3p
5. d. 3p
II.a. Pentru: 3p
p Vµ
m2 = 2 2 2p
2RT
rezultat final: m2 = 64 ×10−3 kg 1p
b. Pentru: 4p
ν 1 = N1 N A 2p
pV
ν1 = 1 1p
2RT
rezultat final: N1 ≅ 1,2 ×1024 1p
c. Pentru: 4p
V V
V1 = + S ×∆x V2 = − S ×∆x 1p
2 , 2
pV1 = ν 1RT 1p
pV2 = ν 2RT 1p
rezultat final: ∆x = 0,2 m 1p
d. Pentru: 4p
se scoate heliu 1p
Vp µ
mi = 1 1 1p
2RT
Vp2 µ1
mf = 1p
2RT
rezultat final: ∆m = mi − mf = 4 ×10 −3 kg 1p
III.a. Pentru: 3p
b. Pentru: 4p
V
L23 = ν RT2 ln 3 2p
V2
V3 = 2V2 1p
rezultat final: T2 ≅ 406 K 1p
c. Pentru: 4p
T
T1 = 2 2p
2
ν RT1
V1 = 1p
p1
rezultat final: V1 ≅ 1,0 ×10 −2 m3 1p
d. Pentru: 4p
Q123 = Q12 + Q23 1p
Q12 = 2,5ν R(T2 − T1 ) 1p
Q23 = L23 1p
rezultat final: Q123 ≅ 3,9kJ 1p

3
C. Subiectul I
I.1. c. 3p
2. d. 3p
3. a. 3p
4. d. 3p
5. b. 3p
II.a. Pentru: 3p
I1 = E1 ( R + r1 ) 2p
b. Pentru: 4p
I2 = Eep ( R + rep ) 1p
E E 
Eep = rep × 1 + 2  1p
 r1 r2 
r ×r
r ep = 1 2 1p
r1 + r 2
rezultat final: I2 ≅ 1,3 A 1p
c. Pentru: 4p
E E
I3 = 1 + 2 3p
r1 r2
rezultat final: I3 = 10 A 1p
d. Pentru: 4p
u2 = I 4 ×r2 2p
E2 − E1
I4 = 1p
r1 + r2
rezultat final: u2 = 16 V 1p
III.a. Pentru: 3p
PA = R A ×I 2 2p
rezultat final: PA = 1,44 W 1p
b. Pentru: 4p
I1 = UV R1 1p
IV = I − I1 1p
WV = UV ×IV ×∆t 1p
WV
rezultat final: = 1,5 J/s 1p
∆t
c. Pentru: 4p
E =U +u 1p
U = UV + I (R2 + RA ) 1p
u = I ×r 1p
d. Pentru: 4p
PE = E ×I 1p
P1 = UV ×I 1 1p
P2 = R 2 ×I 2
1p
P1 + P2
rezultat final: f = ≅ 0,91 1p
PE
4
D. Subiectul I
I.1. d. 3p
2. b. 3p
3. d. 3p
4. c. 3p
5. b. 3p
II.a. Pentru: 3p
C =1f 2p
rezultat final: C = 2,5 dioptrii 1p
b. Pentru: 4p
1 1 1
− = 1p
x2 x1 f
x2
β= 1p
x1
y2
β= 1p
y1
rezultat final: y1 = 40 cm 1p
c. Pentru: 4p
D = − x1 + x2 = − x1′ + x2′ 1p
1 1 1
− = 1p
x2′ x1′ f
d = x2′ − x2 1p
d. Pentru: 4p
1 1 1
= + 1p
fe f f '
1 1 1
− = 1p
x2'' x1'' fe
x2''
β= = −3 1p
x1''
rezultat final: − x1'' = 160cm 1p
III.a. Pentru: 3p
λ =cν 2p
rezultat final: λ = 250 nm 1p
b. Pentru: 4p
ε = hν 1p
W = Nε 1p
n=N t 1p
rezultat final: n = 1,26 ×1014 s−1 1p
c. Pentru: 4p
hν 0 = Lext 3p
rezultat final: ν 0 ≅ 4,8 ×10 Hz 14
1p
d. Pentru: 4p
hν = Lext + EC 3p
−19
rezultat final: Ec max ≅ 4,7 ×10 J 1p

5
MinisterulăEducaţiei,ăCercet. rii,ăTineretuluiăşiăSportului
CentrulăNaţionalădeăEvaluareăşiăExaminare
Examenul de bacalaureat naţional 2013
Proba E. d)
Fizic.
 Suntăobligatoriiătoateăsubiecteleădinădou ăariiătematiceădintreăceleăpatruăprev zuteădeăprogram ,ăadic :ăA.ăMECANIC ,ă
Filieraătehnologic ă– profilulătehnicăşiăprofilulăresurseănaturaleăşiăprotecţiaămediului
 Seăacord ă10ăpuncteădinăoficiu.
B.ăELEMENTEăDEăTERMODINAMIC ,ăC.ăPRODUCEREAăŞIăUTILIZAREAăCURENTULUIăCONTINUU,ăD.ăOPTIC
 Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
A.ăMECANIC MODEL
Seăconsider ăacceleraţiaăgravitaţional ăg  10m/s . 2
I. Pentru itemii 1-5ăscrieţiăpeăfoaiaădeăr spunsăliteraăcorespunz toareăr spunsuluiăcorect. (15 puncte)

1. Unitateaădeăm sur ăînăS.I.ăaălucrului mecanic poate fiăscris ăsubăforma:
a. kg  m2  s-2 b. kg  m2  s-1 c. kg  m2  s d. kg  m2  s-3 (3p)
2. Conformălegilorăfrec riiălaăalunecare,ăcoeficientulădeăfrecareădintreăunăcorpăşiăplanulăpeăcareăalunec ă
depinde de:
a. forţaădeăap sareănormal ăaăcorpuluiăpeăplan;
b. ariaăsuprafeţeiădeăcontactădinteăcorpăşiăplan;
c. viteza corpului;
d. naturaăsuprafeţelorăînăcontact. (3p)
3. Viteza unui autoturism careăseădeplaseaz ărectiliniu creşte de la 15 m/s la 20 m/s înătimpădeă 2s .
Acceleraţiaămedieăaămaşiniiăînăintervalulădeătimpăconsideratăesteăegal ăcu:ă
a. 9 m/s2 b. 6 m/s2 c. 2,5 m/s2 d. 1,5 m/s2 (3p)
4. Simbolurileăm rimilorăfiziceăfiindăceleăutilizateăîn manualeleădeăfizic ,ărelaţiaădeădefiniţieăpentruăputerea
medie este:

a. P  b. P  c. P  F  d d. P 
F L   F
t t
(3p)
v
5. Înăgraficulădinăfiguraăal turat ăesteăreprezentat ădependenţaăalungiriiăunuiăfirăelastică
deăm rimeaăforţeiăcareăoăproduce.ăConstantaăelastic ăaăfiruluiăelasticăesteăegal ăcu:
a. 0,9 N  m-1
b. 1,1 N  m-1
c. 80 N  m-1
d. 90 N  m-1 (3p)
II.ăRezolvaţiăurm toareaăproblem : (15 puncte)
UnăcorpăAădeămas ă mA  1 kg este legat printr-un fir deăunăaltăcorpăBădeămas ă
mB  0,2 kg . Firulă careă leag ă corpurileă A și B esteă inextensibilă șiă deă mas ă
neglijabil ,ăiarăscripeteleăSăesteălipsitădeăfrecareășiădeăinerție. Sistemul format din
corpurileăAăşiăB, l satăliber, se deplaseaz ăcuăvitez ăconstant .
a. Reprezentațiătoateăforțeleăcareăacționeaz ăasupraăcorpurilorăînătimpulămișc rii.
b. DeterminațiăcoeficientulădeăfrecareălaăalunecareădintreăcorpulăA și planul orizontal.
c. Seăsuspend ăde corpul B unăaltăcorpăC,ăavândămasa mC  0,3 kg ,ăprinăintermediulăunuiăfirăinextensibilășiădeă
mas ăneglijabil .ăCalculațiăaccelerațiaăsistemului.
d. Determinațiăvaloareaăforțeiădeătensiuneădinăfirulăcareăleag ăcorpurileăBășiăCăînăcondițiileăpunctuluiăc.
III.ăRezolvaţiăurm toarea problem : (15 puncte)
Porţiuneaăsuperioar ăaăuneiătrambulineăpentruăs rituriăcuăschiurileăpoateă
fiăconsiderat ăunăplanăînclinatăcuăîn lţimeaăh  47 m ,ăaăc ruiăproiecţieăînă
plan orizontal are lungimea   50 m ,ăcaăînăfiguraăal turat .ăUnăschiorăcuă
masa M  80 kg porneşteădinărepausădinăvârfulăAăalătrambulineiăşiătreceă
prinăpunctulăBăaflatălaăbazaăporţiuniiădeătrambulin ăconsiderateăcuăvitezaă
v  108
km
.ăEnergiaăpotenţial ăgravitaţional ăesteăconsiderat ănul ăînă
h
punctul B. Forţaă deă rezistenţ ă laă înaintareă datorat ă aeruluiă esteă
neglijabil . Determinaţi:
a. energiaămecanic ătotal ăaăschioruluiăaflatăînăvârfulăAăalătrambulinei;
b. energiaăcinetic ăaăschioruluiăînămomentulătreceriiăprinăpunctulăB;
c. lucrulămecanicăefectuatădeăforţaădeăfrecareăînătimpulăcoborâriiăporţiuniiădeătrambulin ăconsiderate;
d. coeficientulădeăfrecareălaăalunecareăîntreăschiuriăşiăz pad .ă
Prob ăscris ălaăFizic 1 A.ăMecanic

MinisterulăEducaţiei,ăCercet rii,ăTineretuluiăşiăSportului
Proba E. d)
Fizic
Filieraătehnologic ă– profilul tehnicăşiăprofilulăresurseănaturaleăşiăprotecţiaămediului
Seăconsider :ănum rulăluiăAvogadroăN A  6,02  1023 mol1 , constanta gazelor ideale R  8,31
J
mol  K
.ăÎntreăparametriiă
de stare ai gazului idealăîntr-oăstareădat ăexist ărelaţia:ăp  V  RT .

1. Dependenţaăpresiuniiăp ,ăaăaeruluiădinăinteriorulăunuiăbalonaşădeăs pun,ădeărazaăr aăbalonaşuluiăesteădat ă
deărelaţiaăp   b , unde a şiăb suntădou ăconstante.ăUnitateaădeăm sur ăînăS.I.ăaăconstanteiăb este:

a
r
a. N  m b. N  m-1 c. J d. Pa (3p)
2. Num rulăproceselorăadiabaticeăefectuateădeăsubstanţaădeălucruăînăcursulăunuiăcicluăOttoăcompletăeste:
a. 1 b. 2 c. 3 d. 4 (3p)
3. Simbolurileăm rimilorăfiziceăfiindăceleăutilizateăînămanualeleădeăfizic ,ărelaţiaăîntreăc lduraămolar ă C şiă
c lduraăspecific ăc aăuneiăsubstanţe este:
a. C  c  b. C  c  1 c. C  c   d. C  c   1 (3p)
4. Oă cantitateă dat ă deă gază ideală esteă supus ă unuiă procesă termodinamică înă careă
dependenţaăvolumuluiădeătemperaturaăabsolut ăesteăreprezentat ăînăfiguraăal turat .ă
Parametrulădeăstareăcareăr mâneăconstantăînădecursulăprocesuluiăeste:ă
a. temperatura
b. presiunea
c. volumul
d. densitatea (3p)
5. O cantitateădat ăde gaz ideal monoatomic (CV  1,5R ) absoarbeăc lduraăQ  50 J laăpresiuneăconstant .ă
Lucrulămecanicăefectuatădeăgazăînăacestăprocesăareăvaloarea:
a. 20 J b. 50 J c. 75 J d. 100 J (3p)
II. Rezolvaţiăurm toareaăproblem : (15 puncte)

Într-oă prim ă aproximaţieă putemă consideraă c ă aerulă (   29 g/mol) este un amestec de oxigen
( 1  32 g/mol) şiăazotă( 2  28 g/mol) careăseăcomport ăcaăunăgazăideal.
a. Calculaţiădensitateaăaeruluiăla presiunea p1  105 Pa şiătemperatura T1  290K ;
b. Laăoărespiraţieănormal , unăomăinspir ăoăcantitateădeăaerăalăc reiăvolum m surat la presiunea p1  105 Pa
şiătemperatura T1  290K este de 0,5 dm3 .ăDeterminaţiămasaădeăaerăinspirat ădeăomăla oărespiraţie.
c. Calculaţiăfracţiuneaăf din masa de aer inspirat ădeăomăpeăcareăoăreprezint ămasaădeăoxigen;
d. Un hectar (104 m2 ) deăp dureăproduceăzilnicăaproximativă 70 kg de oxigen. Determinaţiănum rulădeă
moleculeădeăoxigenăproduseădeăfiecareămetruăp tratădeăp dureăîn fiecare zi.
III. Rezolvaţiăurm toareaăproblem : (15 puncte)

Înăgraficulădinăfiguraăal turat ăesteăprezentat ădependenţaăpresiuniiăunuiăgazădeă
volumul acestuia,ăînăcursulăunuiăprocesătermodinamicăînăcareăcantitatea de gaz
r mâneăconstant .ăGazulăpoateăfiăconsideratăidealăşiăareăc lduraămolar ălaăvolumă
constant CV  1,5R. Peăbazaădatelorăprezentateăînăgraficădeterminaţi:
a. lucrul mecanic efectuat de gazăînăacestăproces;
b. variaţiaăenergieiăinterneăaăgazului;
c. c lduraăschimbat ădeăgazăcuămediulăextern;
d. c lduraămolar ăaăgazuluiăînăacestăproces.
Prob ăscris ălaăFizic 2 B.ăElementeădeătermodinamic

Proba E. d)
Fizic
C.ăPRODUCEREAăŞIăUTILIZAREAăCURENTULUIăCONTINUU MODEL

1. Bateria de acumulatori a unui autoturism debiteaz ătimpădeă15ăhăunăcurentăelectricăavândăintensitatea
I  3 A (presupusăconstant).ăPrinăcircuitulăexteriorăbaterieiătreceăînăacestătimpăoăsarcin ăelectric ăavândă
valoarea:
a. 162 kC b. 45 kC c. 15 kC d. 5 kC (3p)
2. Simbolurileăm rimilorăfiziceăşiăaleăunit ţilorădeăm sur ăfiindăceleăutilizateăînămanualeleădeăfizic ,ăunitateaădeă
m sur ăînăS.I.ăaăm rimiiăfiziceăU  I  t poate fi scris ăsubăforma:
a. W b. C  s-1 c. V    s d. A 2    s (3p)
3. Dependenţaăintensit ţiiăcurentuluiăelectricăprintr-unărezistorădeătensiuneaăaplicat ălaă
borneleăsaleăesteăredat ăînăgraficulăal turat.ăValoareaărezistenţeiăelectriceăaărezistoruluiă
este:
a. 10 
b. 20 
c. 100 
d. 200  (3p)
4. Dou ăfireăconductoareăauăfiecareălungimeaă L , rezistivitatea ρ şi secţiuneaăS.ăRezistenţeiăechivalent a
grup riiăparalelăaăcelorădou ăfire esteădat ădeărelaţia:
 L  L 2  L 4  L
a. Rech  b. Rech  c. Rech  d. Rech  (3p)
2S S S S
5. Înă figuraă al turat ă este reprezentată ună nodă deă reţea.ă Cunoscândă valorile
intensit ţiloră curenţiloră electriciă I1  1 A, I 2  2 A, I 3  3 A, I 4  1 Aă şiă I 6  3 A,
intensitatea I5 areăvaloareaăegal ăcu:
a. 3 A
b. 4 A
c. 7 A
d. 9 A (3p)

Oăbaterieăesteăformat ădinăn  10 elementeădeăacumulatorăgrupateăînăserie,ăfiecareăelementăavândătensiuneaă
electromotoare E0  1,2 V şiărezistenţaăintern ăr0  0,5  . Bateria alimenteaz ăunăcircuităserieăformatădinătreiă
rezistoriăcuărezistenţeleă R1 , R2  10  şiă R3  5  .ăDac ărezistenţaăechivalent ăaăgrup riiăserieăesteăă
RS  115  ,ădeterminaţi:
a. valoareaărezistenţeiăR1 ;
b. c dereaădeătensiuneăînăinteriorul bateriei;
c. tensiunea de la bornele grup riiăformat ădinărezistoareleăR2 şiăR3 ;
d. intensitatea curentului ceăstr bate bateriaădac ăseăconecteaz ,ălaăborneleăacesteia,ăunăfirăconductorăcuă
rezistenţaăelectric ăneglijabil .
III.ăRezolvaţiăurm toareaăproblem : (15 puncte)

O grupare paralel este format ădinădoiărezistoriăidentici. Dependenţa puterii absorbite de grupare înăfuncţieă
deăp tratulăintensit ţiiăcurentuluiăelectricăceăstr bateăgrupareaăesteăilustrat ăînă
graficulădinăfiguraăal turat . Seăalimenteaz ăgrupareaădeălaăoăsurs cu tensiunea
electromotoare E şiărezistenţa intern ăr . Înăacestăcaz,ărandamentul circuitului
este   90% , iar tensiunea la bornele sursei are valoarea de 9 V .
Determinaţi:
a. c dereaădeătensiuneăînăinteriorul sursei;
b. rezistenţaăintern ăaăsursei;ă
c. intensitatea curentului electric printr-un rezistor alăgrup rii;
d. energia total ădezvoltat ădeăsurs într-un minut.
Prob ăscris ălaăFizic 3 C.ăProducereaăşiăutilizareaăcurentuluiăcontinuu

Proba E. d)
Fizic
D.ăOPTIC MODEL
Seăconsider vitezaăluminiiăînăvidăc  3  10 m/s . 8

1. Simbolurileăm rimilorăfiziceăfiindăcele utilizateăînămanualeleădeăfizic ,ăexpresiaăcareăareăunitateaădeăm sur ă
a energiei este:
a. h  b. U S c. h  1 d. c  1 (3p)
2. Energiaăcinetic ămaxim ăaăelectronilorăextraşiăprinăefect fotoelectric
extern depinde deăfrecvenţaăradiaţieiăincidenteăconform graficului din figura
al turat . Înăacesteăcondiţii,ăvaloareaăfrecvenţeiădeăpragăeste:
a. 3,3  1014 Hz
b. 2,2  1015 Hz
c. 1,5  1015 Hz
d. 1,0  1015 Hz (3p)
3. Unăsistemăacolatăesteăformatădinădou ălentileăavândăconvergenţeleăC1 şiăC2 .ăConvergenţaăC sistemului
poateăfiăcalculat ăcuărelaţia:
a. C  C1  C2 b. C  C1  C2 c. C  C1C2 d. C  1
C
(3p)
C2
4. Efectulăfotoelectricăconst ăîn:
a. emisiaădeăelectroniădeăc treăoăplac ămetalic ăurmareăaăînc lziriiăei
b. emisiaădeăelectroniădeăc treăunăfilamentăparcursădeăcurentăelectric
c. emisiaădeăelectroniădeăc treăoăplac ămetalic ăsubăacţiuneaăuneiăradiaţiiăelectromagnetice
d. bombardareaăuneiăpl ciămetaliceădeăc treăunăfluxădeăelectroni (3p)
5. Unăcopilăseăapropieăcuădistanţaădeă0,5 m ,ădeăoăoglind ăplan ăvertical .ăDistanţaădintreăcopilăşiăimagineaăsaă
înăoglind ăseămicşoreaz ăcu:
a. 0,25 m b. 0,5 m c. 0,75 m d. 1 m (3p)

Oălentil ăbiconvex ăsimetric ăavândădistanţaăfocal ădeă 8 cm constituie obiectivul
unuiăaparatăfotografic.ăDistanţaădintreălentil şiăfilmulăfotograficăesteădeă 9 cm .
Determinaţi:
a. convergenţaălentilei;
b. distanţaălaăcareăseăg seşteăunăobiectăfaţ ăde lentil ,ăpentruăaăseăforma imaginea
clar ăa obiectului pe filmul fotografic;
c. m rimeaăimaginiiăobiectuluiăpeăfilmulăfotografic, dac ăobiectul aflat la 72 cm înă
faţaălentileiăareăm rimeaădeă16 cm ;
d. razele de curbur ăaleălentileiădac ăaceastaăesteăconstruit ădintr-unămaterialăavândă
indiceleădeărefracţieăn  1,6 .
 
Oăsurs ăpunctiform ădeălumin ,ăS,ăseăafl ăîntr-un blocădeăsticl nsticla  1,41  2 . O raz ădeălumin ă
provenit ădeălaăsurs ăcadeăpeăsuprafaţaădeăseparareăsticl -aer,ăconsiderat ăperfectăplan , sub un unghi de
incidenţ ă i  30 . Peăsuprafaţaădeăseparareăsticl -aer areălocăatâtăfenomenulădeăreflexie,ăcâtăşiăcelădeă
refracţie.
a. Calculaţiăvitezaădeăpropagareăaăluminiiăînăsticl .
b. Reprezentaţi,ăprintr-unădesen,ămersulărazeiădeălumin prinăceleădou ămedii.
c. Calculaţiăunghiulădintreărazaăreflectat ăşiăceaărefractat ăştiindăc ănaer  1 .
d. Calculaţiăunghiulădeăincidenţ ăsubăcareătrebuieăs ăcad ărazaădeălumin ăastfelăîncât,ădup ărefracţie,ărazaăs ă
se propage de-aălungulăsuprafeţeiădeăseparareăsticl -aer.
Prob ăscris ălaăFizic 4 D.ăOptic


Proba E. d)
Fizic.
BAREMăDEăEVALUAREăŞIăDEăNOTARE
MODEL
 Seăpuncteaz ăoricareăalteămodalit ţiădeărezolvareăcorect ăaăcerinţelor.
 Nuăseăacord ăfracţiuniădeăpunct.
 Seăacord ă10ăpuncteădinăoficiu.ăNotaăfinal ăseăcalculeaz ăprinăîmp rţireaăpunctajuluiătotalăacordată
A.ăMECANIC (45 puncte)

Subiectul I
Nr.Item Soluţie,ărezolvare
I. 1. a 3p
2. d 3p
3. c 3p
4. b 3p
5. d 3p
A. Subiectul II
II. a. Pentru: 4p
reprezentarea corectă a forţelor ce acţionează asupra corpului A 3p
reprezentarea corectă a forţelor ce acţionează asupra corpului B 1p
b. Pentru: 4p
mB g  FfA  0 1p
FfA   N A 1p
N A  mA g 1p
rezultat final:   0,2 1p
c. Pentru: 4p
mc g  T1  mc a 1p

T1  mB g  T2  mB a 1p
T  F  m a
 2 fA A 1p
rezultat final: a  2 m/s2 1p

d. Pentru: 3p
T1  mc (g  a) 2p
rezultat final: T1  2,4 N 1p
A. Subiectul III
III.a. Pentru: 4p
E A  Mgh 3p
rezultat final: E A  37,6 kJ 1p
b. Pentru: 3p
Ec 
2
Mv
2p
2
rezultat final: Ec  36 kJ 1p
c. Pentru: 4p
Ec  L 1p
L  LG  LFf 1p
LFf   Mgh
2
Mv
1p
2
rezultat final LFf  1,6 kJ 1p
Probă scrisă la Fizică 1 MODEL

d. Pentru: 4p
LFf  Ff  1p
Ff   mg cos 1p
LFf
 1p
Mg

B.ăELEMENTEăDEăTERMODINAMIC (45 puncte)

Subiectul I
Nr.Item Soluţie,ărezolvare Punctaj
I. 1. d 3p
2. b 3p
3. c 3p
4. b 3p
5. a 3p
B. Subiectul II
II.a. Pentru: 4p
p1V  RT1
m

1p
0  m / V 2p
rezultat final: ρ  1,2 kg/m 3
1p
b. Pentru: 3p
m1  ρ  V 1p
rezultat final: m1  0,6 g 2p
c. Pentru: 4p
m /   m1 / 1  m2 / 2 2p
m1  fm ; m2  (1  f )m 1p
rezultat final: f  0,28 1p
d. Pentru: 4p
n
N
1p
N   NA
S
1p
 M/ 1p
rezultat final: n  1,45  1023 molecule/(m2  zi) 1p
B. Subiectul III
III.a. Pentru: 4p
L  ( pi  pf )(Vf  Vi ) / 2 2p
Vi  1 dm3  103 m3 ; Vf  2 dm3  2  103 m3 1p
rezultat final: L  150 J 1p
b. Pentru: 4p
U  CV T 1p
piVi  RTi 1p
pf Vf  RTf 1p
rezultat final: U  450 J 1p
c. Pentru: 3p
Q  L  U 2p
rezultat final: Q  600 J 1p
d. Pentru: 4p
C
T
Q
2p
 T  ( pf Vf  piVi ) / R 1p
rezultat final C  16,62 J/mol  K 1p

C.ăPRODUCEREAăŞIăUTILIZAREAăCURENTULUIăCONTINUU (45 puncte)
Subiectul I
I. 1. a 2p
2. d 2p
3. d 3p
4. a 5p
5. b 3p
C. Subiectul II
II.a. Pentru: 3p
R1  RS  R2  R3 2p
rezultat final: R1  100  1p
b. Pentru: 4p
Ee  nE0 ; re  n r0 1p
I
Ee
Rs  re
1p
u  I  re 1p
rezultat final: u  0,5 V 1p
c. Pentru: 4p
R23  R2  R3 2p
U23  I  R23 1p
rezultat final U23  1,5 V 1p
d. Pentru: 4p
I sc  e
E
3p
re
rezultat final : Isc  2,4 A 1p
C. Subiectul III
III.a. Pentru: 3p

U
1p
E U u
E
1p
rezultat final: u  1 V 1p
b. Pentru: 4p
PA  R p  I A2 2p

Rp
Rp  r
1p
rezultat final: r  1  1p
c. Pentru: 4p
I
U
; 1p
Rp
Rp 
R
1p
2
I1 
I
1p
2
rezultat final: I1  0,5 A 1p
d. Pentru: 4p
Wt  E  I  t 3p
rezultat final: W  600 J 1p
D.ăOPTIC (45 puncte)

Subiectul I
I. 1. a 3p
2. d 3p
3. a 3p
4. c 3p
5. d 3p
D. Subiectul II
II.a. Pentru: 3p
C  1/ f 2p
rezultat final: C  12,5 m1 1p
b. Pentru: 4p
 
1 1 1
2p
x 2 x1 f
x2  9 cm ; f  8 cm 1p
rezultat final: x1  72 cm 1p
c. Pentru: 4p
  x2 / x1 2p
y 2  y 1 1p
rezultat final: y 2  2 cm 1p
d. Pentru: 4p
f 
1
(n  1)( 
1 1 2p
)
R1 R2
R1  R2  R 1p
rezultat final: R  9,6 cm 1p
D. Subiectul III
III.a. Pentru: 3p
n
c 2p
v
rezultat final: v  2,1 108 m/s 1p
b. Pentru: 4p
desen corect 4p
c. Pentru: 4p
i  r 1p
nst sin i  naer sin r 1p
  180  (r   r ) 1p
rezultat final:   105 1p
d. Pentru: 4p
r  90 2p
nst sin i  1 1p
rezultat final: i  45 1p

MinisterulăEducaţiei,ăCercet. rii,ăTineretuluiăşiăSportului
Proba E. d)
Fizic.
Filieraăteoretic ă– profilulăreal,ăFilieraăvocaţional – profilul militar
B. ELEMENTEăDEăTERMODINAMIC ,ăC.ăPRODUCEREAăŞIăUTILIZAREAăCURENTULUIăCONTINUU,ăD.ăOPTIC
A.ăMECANIC MODEL
Seăconsider ăacceleraţiaăgravitaţional ăg  10m/s . 2
I. Pentru itemii 1-5 scrieţiăpeăfoaiaădeăr spunsăliteraăcorespunz toareăr spunsuluiăcorect. (15 puncte)

1. Unitateaădeăm sur ăînăS.I.ăaăputeriiămecaniceăpoate fiăscris ăsubăforma:
a. kg  m2  s b. kg  m2  s-1 c. kg  m2  s-2 d. kg  m2  s-3 (3p)
2.ăDac ăscutur măsauăbatemăunăcovor,ăprafulăesteăîndep rtat:
a. deoareceăprafulăareădensitateămaiămic ădecâtăcovorul
b. deoareceăcovorulăesteăatârnat,ăiarăprafulăareăgreutate
c. datorit ăexistenţeiăpresiuniiăatmosferice
d. datorit ăinerţiei firelor de praf (3p)
3. Unătramvaiăseădeplaseaz ăîntreădou ăstaţii.ăPrimaăjum tateădinădrumăesteăparcurs ăcuăvitezaăconstant ă
v 1  36 km  h-1 ,ăiarăceaădeăaădouaăjum tateădinădrumăcuăvitezaăconstant ă v 2  15 m  s-1 . Viteza medie a
tramvaiuluiăesteăegal ăcu:
a. 12 m  s-1 b. 13 m  s-1 c. 21m  s-1 d. 25 m  s-1 (3p)
4. Simbolurileăm rimilorăfiziceăfiindăceleăutilizateăîn manualeleădeăfizic ,ărelaţiaădeădefiniţieăpentruăvectorulă
acceleraţieămedieăeste:
v
  
a. amed  F  m b. a med  c. a med  d. amed 
   v   F
t t
(3p)
m
5. Înă figuraă al turat ă esteă reprezentat ă dependenţaă deă timpă aă vitezeiă unuiă
autoturism. Masa autoturismului este m  800 kg . Dac ă neglij mă forţeleă deă
rezistenţ ălaăînaintare,ăatunciălucrulămecanicăefectuatădeămotorulăautoturismuluiăînă
ultimele 20 s este egal cu:
a. 40 kJ
b. 80 kJ
c. 120 kJ
d. 160 kJ (3p)
II.ăRezolvaţiăurm toareaăproblem :ă (15 puncte)
Înăsistemulăreprezentatăînăfiguraăal turat ,ăcorpulăAăareămasaămA  0,2 kg şiăesteăaşezată
peăcorpulăBădeămas ă mB  0,8 kg . Masa corpului C este mC  0,2 kg. Subăacţiunea
greut ţiiăcorpuluiăC,ăsistemulăseădeplaseaz ăcuăvitez ăconstant .ăCorpulăAăr mâneăînă
repausăfaţ ădeăcorpulăB.ăFirulăcareăleag ăcorpurileăBăşiăCăareămasaăneglijabil ăşiăesteă
inextensibil.ăSeăconsider ăc ăscripeteleăSăesteălipsitădeăfrecareăşiăareămasaăneglijabil .
a. Reprezentaţiătoateăforţeleăcareăacţioneaz ăasupraăfiec ruiaădintreăcorpurileăA,ăBăşiăCăînătimpulămişc rii.
b. DeterminațiăcoeficientulădeăfrecareălaăalunecareădintreăcorpulăBășiăplanulăorizontal.
c. CorpulăAăesteăluatădeăpeăcorpulăBășiălegatădeăcorpulăC.ăCalculațiăaccelerațiaăsistemului nou format.
d. Determinațiăvaloareaăforțeiădeăap sareăpeăscripeteleăS înăcondițiileăpunctuluiăc.
III.ăRezolvaţiăurm toareaăproblem :ă (15 puncte)
Înăvârfulăunuiăplanăînclinatăcuăunghiulă  30 faţ ădeăorizontal ăşiăavândălungimeaă  0,8 m , seăafl ăînărepausăună
corp cu masa m1  0,3 kg . Corpul coboar ăliber, cu frecare, şi îşiăcontinu ămişcareaăpeăunăplanăorizontal.ă
Trecereaăpeăplanulăorizontalăseăfaceălin,ăf r ămodificareaămodululuiăvitezei,ăiarădup ăparcurgereaădistanţeiă x 1
corpulădeămas ăm1 loveşteăunăcorpădeămas ăm2  0,6 kg aflatăînărepaus.ăDup ăimpact,ăceleădou ăcorpuriăseă
cupleaz ăşiăîşiăcontinu ămişcareaăîmpreun ,ăparcurgândăpân ălaăoprireădistanţaăx2  18 cm . Pe planul orizontal
mişcareaăareălocăcuăfrecare,ăcoeficientulădeăfrecare întreăcorpuriăşiăsuprafaţaăorizontal fiind μ2  0,1 . Energia
potenţial ăgravitaţional ăseăconsider ănul ălaăbazaăplanuluiăînclinat.ăŞtiindăc ăvaloareaăcoeficientuluiădeăfrecareălaă
alunecareădintreăcorpulădeămas ăm1 şiăsuprafaţaăplanuluiăînclinatăareăvaloareaăμ1  0,29( 
1
) determinaţi:
2 3
a. energiaămecanic ăaăcorpuluiădeămas ăm1 aflat înăvârfulăplanuluiăînclinat;
b. durataămişc rii corpului deămas ăm1 peăplanulăînclinat;
c. valoarea vitezei, imediatădup ăimpact,ăaăcorpului format;
d. valoareaădistanţeiăx 1 .
Prob ăscris ălaăFizic 1 A.ăMecanic
Filiera teoretic ă– profilulăreal,ăFilieraăvocaţional – profilul militar
Proba E. d)
Fizic
Filieraăteoretic ă– profilulăreal,ăFilieraăvocaţional ă– profilul militar
B. ELEMENTE DE TERMODINAMIC ,ăC.ăPRODUCEREAăŞIăUTILIZAREAăCURENTULUIăCONTINUU,ăD.ăOPTIC
Seăconsider :ănum rulăluiăAvogadroăN A  6,02  1023 mol1 , constanta gazelor ideale R  8,31
J
mol  K
.ăÎntreăparametriiă
deăstareăaiăgazuluiăidealăîntr-oăstareădat ăexist ărelaţia:ăp  V  RT .

1. Dependenţaăpresiunii p ,ăaăaeruluiădinăinteriorulăunuiăbalonaşădeăs pun,ădeărazaăr aăbalonaşuluiăesteădat ă
deărelaţiaăp  a  r 1  b , unde a şiăb suntădou ăconstante.ăUnitateaădeăm sur ăînăS.I.ăaăconstanteiăa este:
a. N  m b. N  m-1 c. J d. Pa (3p)
2. Unăgazăconsideratăidealăseădestindeăadiabatic.ăÎnăcursulăacestuiăproces:
a. energiaăintern ăaăgazuluiăscade
b. gazulăabsoarbeăc ldur
c. gazulăprimeşteălucruămecanic
d. volumul gazului scade (3p)
3. Unitateaădeăm sur ăaăraportuluiădintreăc lduraăprimit ădeăunăcorpăşiăc lduraăspecific ăaămaterialuluiădină
careăesteăalc tuit,ăQ / c , este:
a. J  kg 1  K 1 b. kg 1  K 1 c. kg  K d. mol K (3p)
4. Oăcantitateădat ădeăgazăidealăesteăsupus ăunuiăprocesătermodinamicăînăcareădependenţaă
densit ţii de temperaturaăabsolut ăesteăreprezentat ăînăfiguraăal turat .ăRelaţiaăcorect ă
dintreăvolumulăgazuluiăşiătemperaturaăabsolut ăeste:
a. V T  constant
b. V  T 1  constant
c. V 2  T  constant
d. V  T 2  constant (3p)
5. O cantitate dat de gaz ideal diatomic îşiăm reşteăvolumulăînăcursulăuneiătransform riăînăcareăc lduraă
molar ăesteăconstant . Variaţiaăenergieiăinterneăaăgazului este U  0,5 kJ , iar lucrul mecanic schimbat de
sistem cu mediul exterior este L  0,1 kJ .ăC lduraămolar ăaăgazuluiăînăaceast ătransformareăeste:ăă
a. 1,5R b. 2R c. 3R d. 4R (3p)

Într-un cilindru cu piston,ăaşezatăorizontal, esteăînchis ăoămas ă m  12 g de gaz ideal monoatomic
  4 g/mol . Înăstareaă1ăgazul seăafl ălaăpresiuneaă p1  105 N/m2 şiătemperaturaăt1  27C . Pistonul este
blocat, iar gazul esteăînc lzităpân ăînăstareaă2ăînăcare temperatura sa este T2  600K . Seădeblocheaz ă
pistonul, iar gazul seădestindeăizotermăpân ăînăstareaă3ăînăcare presiuneaăatingeăvaloareaăiniţial .ăCunoscândă
c ăln2  0,7 ,ădeterminaţi:
a. num rulădeămolecule de gaz din cilindru;
b. densitatea gazului înăstareaă2;
c. lucrul mecanic efectuat de gaz înătransformarea 2-3;
d. variaţiaăenergieiăinterne a gazului înătransformareaă1-2-3.

Un motor termicăfoloseşteăcaăfluidădeălucruăunămolădeăgazăidealădiatomic.
Procesulăciclicădeăfuncţionareăaămotoruluiăeste reprezentatăînăcoordonateăV-T
înăfigura al turat .ăTemperaturaăînăstareaă1ăesteăT1  300 K .
a. Reprezentaţiăprocesulăciclicăînăcoordonate p  V .
b. Determinaţiălucrulămecanicătotalăschimbatădeăgazăcuămediulăexteriorăînătimpulă
unui ciclu.
c. Calculaţiărandamentul motorului termic.
d. CalculaţiărandamentulăunuiăcicluăCarnotăcareăarăfuncţionaăîntreătemperaturileă
extreme atinse deăgazăînădecursulăprocesuluiăciclicădat.
Prob ăscris ălaăFizic 2 B.ăElementeădeătermodinamic
Filiera teoretic ă– profilulăreal,ăFilieraăvocaţional ă– profilul militar
Proba E. d)
Fizic
C.ăPRODUCEREAăŞIăUTILIZAREAăCURENTULUIăCONTINUU MODEL
1. Unitateaădeăm sur înăS.I. pentruătensiuneaăelectric ăseăpoateăexprimaăînăforma:
a. J  s 2  A 2 b. J  s 1  A 2 c. J  s 1  A d. J  s 1  A 1 (3p)
2. Randamentul unui circuit simplu are valoarea   80% .ăÎntreărezistenţaăcircuituluiăexteriorăR şiărezistenţaă
intern ăaăsurseiăr exist ărelaţia:
a. R  8  r b. R  4  r c. R  2  r d. R  r (3p)
3. Pentruăm surareaătensiuniiălaăborneleăunuiăconsumator, respectiv aăintensit ţiiăcurentuluiăelectricăprină
consumator:
a. ampermetrulăşiăvoltmetrul se conecteaz ăînăparalelăcuăconsumatorul
b. ampermetrulăşiăvoltmetrulăseăconecteaz ăînăserieăcuăconsumatorul
c. ampermetrulăseăconecteaz ăînăserie, iar voltmetrulăseăconecteaz ăînăparalelăcuăconsumatorul
d. ampermetrulăseăconecteaz ăînăparalel, iar voltmetrulăseăconecteaz ăînăserieăcuăconsumatorul (3p)
4. Laăborneleăuneiăsurseăesteăconectatăunărezistorăavândărezistenţaăelectric ăvariabil .ă
Înăgraficulădinăfiguraăal turat ăesteăreprezentat ădependenţaăintensit ţii curentului
electric prin rezistor înăfuncţie de rezistenţaăacestuia. Rezistenţaăintern ăaăsurseiăeste
egal ăcu:
a. r  0,2  b. r  1  c. r  2  d. r  2,4 
5. Oăbaterieăesteăformat ăprinălegarea înăparalel a dou ăsurse caracterizate de parametrii E, r  şiărespectiv

(3p)
2E, 2r  . Intensitateaăcurentuluiăceăstr bateăbateriaădac ăîntreăborneleăacesteiaăseăconecteaz ăunăfirăcuă

rezistenţaăelectric ăneglijabil ăare valoarea:
a. 4E  (3r )1 b. 3E  (2r )1 c. 2E  r 1 d. E  r 1 (3p)

Montajulăelectricădinăfiguraăal turat ăconţineăampermetrulădeărezistenţ ă RA  1 , rezistorii R1  2,5  ,
R2  7,5  , R3  2,5  ,ăunărezistorăcuărezistenţaăelectric ă R confecţionatădintr-un fir
conductorăcuăsecţiuneaăS  0,1 mm2 şiărezistivitatea electric ă   12  107   m . Sursele
electriceăsuntăidenticeăavândăfiecareătensiuneaăelectromotoareă E  6,5 V şiărezistenţaă
intern ă r .ăAmpermetrulămontatăînăcircuităindic ăindic ăunăcurentăelectricădeăintensitateă
I  1A ,ă iară tensiuneaă electric ă laă borneleă rezistoruluiă R are valoarea UR  9 V .
Determinaţi:
a. lungimeaăfiruluiăconductorădinăcareăesteăalc tuitărezistorulăR ;
b. rezistenţaăelectric ăechivalent ăaăgrup riiăformateădinărezistoareleăR1 , R2 şiăR3 ;
c. rezistenţaăintern ăr a unei surse;
d. indicaţiaăunuiăvoltmetruăideală(cuărezistenţ ăintern ăinfinit )ăconectat la bornele rezistorului R1 .
III.ăRezolvaţiăurm toareaăproblem : (15 puncte)

Pentruăelementeleădeăcircuitădinăfiguraăal turat ăseăcunosc:ă E  16 V ; r  2  ; R1  6  ; R2  2  .
Determinaţi:
a. indicaţiaăunuiăvoltmetruăconsideratăideală(RV  ) conectatăîntreăborneleăA şiăB ;
b. valoareaărezistenţeiăR3 aăunuiărezistorăcareătrebuieăconectatăîntreăbornele A şi B
astfelăîncâtăputereaădisipat ăpeăcircuitulăexteriorăsursei s ăfieămaxim ;
c. valoarea puterii maxime disipate pe circuitul exterior sursei;
d. energiaătotal ădezvoltat ădeăsurs ăînătimpulăt  7 min dac ăîntreăbornele A şiăB este conectat un fir de
rezistenţ ăelectric ăneglijabil .
Prob ăscris ălaăFizic 3 C. Producerea şi utilizarea curentului continuu

Proba E. d)
Fizic
 Sunt obligatoriiătoateăsubiecteleădinădou ăariiătematiceădintreăceleăpatruăprev zuteădeăprogram ,ăadic :ăA.ăMECANIC ,ă
D.ăOPTIC MODEL
Seăconsider :ăvitezaăluminiiăînăvidăc  3  10 m/s , constanta Planck h  6,6  10 J  s .
8 34

1. Simbolurileăm rimilorăfiziceăfiindăceleăutilizateăînămanualeleădeăfizic ,ăexpresiaăaăc reiăunitate deăm sur ă
esteăaceeaşiăcuăceaăaăenergiei este:
a. h  c  1 b. U S c. h  1 d. c  1 (3p)
2. Energia cinetic ămaxim ăaăelectronilorăextraşiăprinăefectăfotoelectricăexternă
depindeădeăfrecvenţaăradiaţieiăincidenteăconformăgraficuluiădinăfiguraăal turat .ă
Înăacesteăcondiţii,ăvaloareaăfrecvenţeiădeăpragăeste:
a. 3,3  1014 Hz
b. 2,2  1015 Hz
c. 1,5  1015 Hz
d. 1,0  1015 Hz (3p)
3. La trecerea dintr-un mediu transparent cuăindiceleădeărefracţieăn1 într-un mediu transparent cu indicele de
refracţieăn2 oăraz ădeălumin ăsufer ăatâtăfenomenulădeăreflexie,ăcâtăşiăcelădeărefracţie.ăDac ăunghiulădintreă
razaăreflectat ăşiărazaărefractat ăeste 90 , valoareaăunghiuluiădeăincidenţ ăpoateăfiădeterminat ăprinărelaţia:
a. tg i  n1  n21 b. tg i  n2  n11 c. ctg i  n2 d. ctg i  n1 (3p)
4. Efectulăfotoelectricăconst ăîn:
a. emisiaădeăelectroniădeăc treăoăplac ămetalic ăurmareăaăînc lziriiăei
b. emisiaădeăelectroniădeăc treăunăfilamentăparcursădeăcurentăelectric
c. emisia de electroni de c treăoăplac ămetalic ăsubăacţiuneaăuneiăradiaţiiăelectromagnetice
d. bombardareaăuneiăpl ciămetaliceădeăc treăunăfluxădeăelectroni (3p)
5. Oăpersoan ăpriveşteăprintr-oălentil ădivergent ăoăliter ădintr-oăcarteăplasat ălaădistanţaă d  40 cm de
lentil .ăLiteraăseăvedeăprinălentil ădeătrei oriămaiămic .ăConvergenţaălentileiăeste:
a.  5 m1 b.  2,5 m1 c.  2 m1 d.  1,5 m1 (3p)
Un sistemăopticăcentratăesteăformatădină2ălentileăalipiteă(acolate)ăcareăauădistanţeleăfocaleă f1  6 cm şiă
f2  3 cm şiăoălentil ăconvergent ăL3 situat ălaădistanţaăd1  10 cm faţ ădeălentileleăalipite.ăUnăfasciculăparalel
cu axa optic ăprincipal ăaăsistemuluiăoptic esteăfocalizat,ădup ătraversareaăsistemului,ăîntr-un punct aflat la
distanţaăd 2  8 cm dup ălentilaăL3.
a. Calculaţiăconvergenţaăsistemuluiădeălentileăalipiteă(acolate);
b. Determinaţiădistanţaăfocal ăaălentileiăL3;
c. Calculaţiădistanţaălaăcareăarătrebuiăpoziţionat ălentilaăL3 faţ ădeălentileleăalipiteăpentruăcaăfascicululă
emergentăs ăfieăparalelăcuăaxaăoptic .
d. Construiţiămersulărazelorădeălumin ăprinăsistemăînăcondiţiileăpunctuluiăc..

Oăsurs ădeălumin ăSăesteăaşezat ăpeăaxaădeăsimetrieăaăunuiădispozitivăYoung.ăSursaăemiteăradiaţieă
monocromatic ăavândălungimeaădeăund ă1  500 nm. Distanţaădintreăceleădou ăfanteăesteă2  0,5 mm, iar
figuraădeăinterferenţ ăseăobserv ăpeăunăecranăaşezatăparalelăcuăplanulăfantelor,ălaădistanţaăD  1m de acesta.
a. Calculaţiăvaloareaăinterfranjei.
b. Determinaţiăvaloareaădistanţeiăceăsepar ăfranjaăcentral ădeăfranjaăîntunecoas ădeăordinulă4.
c. Înăfaţaăuneiaădintreăfanteăseăplaseaz ăoălam ădinăsticl ăavândăgrosimeaăe  6 μm. Seăobserv ăc ăfranjaă
central ăs-aădeplasatăînăpoziţiaăocupat ăiniţialădeăfranjaăluminoas ădeăordinulă6.ăDeterminaţiăvaloareaăindiceluiă
de refracţieăalăsticleiădinăcareăesteăconfecţionat ălama.
d. Seăîndep rteaz ălama,ăiarăsursaăSăesteăînlocuit ăcuăsursaă S careăemiteăsimultanădou ăradiaţiiăavândă
lungimileădeăund ă1  500 nm şiă2  600 nm. Calculaţiădistanţaăminim ,ăfaţ ădeăfranjaăcentral ,ălaăcareăseă
suprapunămaximeleăcelorădou ăradiaţii.
Prob ăscris ălaăFizic 4 D.ăOptic


Proba E. d)
Fizic.
BAREMăDEăEVALUAREăŞIăDEăNOTARE
MODEL
 Seăpuncteaz ăoricareăalteămodalit ţiădeărezolvareăcorect ăaăcerinţelor.
 Nuăseăacord ăfracţiuniădeăpunct.
 Seăacord ă10ăpuncteădinăoficiu.ăNotaăfinal ăseăcalculeaz ăprinăîmp rţireaăpunctajuluiătotalăacordată
A.ăMECANIC (45 puncte)
Subiectul I
Nr.Item Soluţie,ărezolvare
I. 1. d 3p
2. d 3p
3. a 3p
4. c 3p
5. c 3p
A. Subiectul II
II. a. Pentru: 4p
reprezentarea corectă a forţelor ce acţionează asupra corpului A 1p
reprezentarea corectă a forţelor ce acţionează asupra corpului B 2p
reprezentarea corectă a forţelor ce acţionează asupra corpului C 1p
b. Pentru: 4p
mc g  FfB  0 1p
FfB   NB 1p
NB  (mA  mB ) g 1p
c. Pentru: 4p
m A g  T1  m A a 1p

T1  mC g  T2  mC a 1p
T   m g  m a
 2 B B 1p
rezultat final: a  2 m/s2 1p

d. Pentru: 3p
R T22  T22 2p
rezultat final: R  4,5 N 1p
A. Subiectul III
III.a. Pentru: 3p
E A  m1 g h 1p
h   sin  1p
rezultat final: E A  1,2 J 1p
b. Pentru: 4p
 m1gh  1m1g cos 

m1v12
1p
2
m1gh sin   1m1g cos  m1a 1p
v
a
t
1p
rezultat final: t  0,8 s 1p

c. Pentru: 4p
EC  Ltotal 1p
Ltotal  2 (m1  m2 )gx2 1p
(m1  m2 )V
EC  
2
1p
2
rezultat final: V  0,6 m/s 1p
d. Pentru: 4p
m1v1  (m1  m2 )V 2p
m1v12
m1gh  1m1g cos    2 m1gx1  1p
2
rezultat final: x1  38 cm 1p

B.ăELEMENTEăDEăTERMODINAMIC (45 puncte)

Subiectul I
I. 1. b 3p
2. a 3p
3. c 3p
4. a 3p
5. c 3p
B. Subiectul II
II.a. Pentru: 3p

 NA
m N
2p
rezultat final: N  18  1023 molecule 1p

b. Pentru: 4p
1   2 2p
p1
1  1p
RT1
rezultat final:  2  0,16 kg/m 3 1p
c. Pentru: 4p
L23   RT2 ln 2
p
2p
p1

p1 p2
1p
T1 T2
rezultat final: L23  10,5 kJ 1p
d. Pentru: 4p
U  CV (T2  T1) 3p
rezultat final: U  112,2 kJ 1p
B. Subiectul III
III.a. Pentru: 4p
b. Pentru: 4p
L  ( p2  p1)(V3  V1) 2p
L   RT1 1p
rezultat final: L  2493 J 1p
c. Pentru: 4p

L
1p
Qpr
Qpr   CV (T2  T1)   CP (T3  T2 ) 1p
T3  4T1 1p
rezultat final:   10,5% 1p
d. Pentru: 3p
c  1  3
T
2p
T1
rezultat final c  75% 1p

C.ăPRODUCEREAăŞIăUTILIZAREAăCURENTULUIăCONTINUU (45 puncte)
Subiectul I
I. 1. d 2p
2. b 2p
3. c 3p
4. c 5p
5. b 3p
C. Subiectul II
R   S
II.a. Pentru: 3p
1p
UR  S

 I
1p
rezultat final:   0,75 m 1p

b. Pentru: 4p
R12  R1  R2 2p
R12  R3
R123 
R12  R3
1p

c. Pentru: 4p
2E  I (R  RA  R123  2r ) 3p
rezultat final: r  0,5  1p
d. Pentru: 4p
I  I1  I2
I1  R1  R2   I2  R3
1p
1p
U1  R1  I1 1p
rezultat final: U1  0,5 V 1p
C. Subiectul III
III.a. Pentru: 4p
Uv  R1  I1 1p
I1 
E
r  R1
2p
rezultat final: Uv  12 V 1p
b. Pentru: 4p
P  max  Re  r
Re  r 2
Re E 2
1p
R1R2  R3 
Re 
R1  R2  R3
2p
c. Pentru: 3p
Pmax 
2
E
2p
4r
rezultat final: Pmax  32 W 1p
d. Pentru: 4p
W  t
2
E
r  R12
2p

R1R2
R1  R2
R12 1p
rezultat final: W  30,7 kJ 1p

D.ăOPTIC (45 puncte)
Subiectul I
I. 1. a 3p
2. d 3p
3. b 3p
4. c 3p
5. a 3p
TOTAL pentru Subiectul Igh 15p
D. Subiectul II
II.a. Pentru: 4p
C12  C1  C2 1p
C1  ; C2 
1 1
2p
f1 f2
rezultat final: C12  50 m1 1p
b. Pentru: 4p
pentru sistemul de lentile alipite: x1    x2  f12 1p
pentru lentila L3 : x1  8 cm , x2  8 cm 1p
 
1 1 1
f3 x 2 x1

1p
rezultat final: f3  4cm 1p

c. Pentru: 4p
d  fsistem  f3 3p
rezultat final: d  6cm 1p
d. Pentru: 3p
D. Subiectul III
III.a. Pentru: 3p
D
i 1 2p
2
rezultat final: i  1mm 1p
b. Pentru: 4p
d  x 4 min  x0 1p
(2k  1) 1 D
xk min  1p
4
k4 1p
rezultat final: d  4,5 mm 1p
c. Pentru: 4p
x0  x6 max 1p
e(n  1)D
x0  x0  1p
2
61D
x6 max  1p
2
rezultat final: n  1,5 1p
d. Pentru: 4p
k D k  D
xk1 max  xk 2 max  1 1  2 2 1p
2 2
 ; k1, k 2  Z
k1 6
1p
k2 5
6 1 D
dmin  1p
2
rezultat final: dmin  6 mm 1p
Simularea examenului de bacalaureat 2013
Proba E. d) Fizicd
Filiera teoretici - profilul real, Filiera vocafionald - profilul militar
Sunt obligatorii toate subiectele dintr-o singurd arie tematicd dintre cele patru previzute de programi, adici: A. [/ECANICA,B. ELEMENTE DE
TERMODTNATVilCA, C. PRODUCEREA $t UTTLTZAREA CURENTULUT CONTINUU, D OPTICA
Se acordd 10 puncte din oficiu,
Timpul de lucru efectiv este de 3 ore
A. MECANICA
Se considerd accelera{ia gravita[ionald g = 10mis2.
l. Pentru itemii 1-10 scriefi pe foaia de rispuns litera corespunzitoare rdspunsului corect. (30 puncte)
1. Dintre mdrimile fizice urmdtoare, mdsura inerliei unuicorp este:
a. puterea b. for{a c. viteza d. masa (3p)
2. $tiind cd simbolurile mdrimilor fizice gi ale unitdlilor de mdsurd sunt cele utilizate in manualele de fizicd,unitatea de
mdsurd a mdrimiimv' /,
a. N
""r.,
b. kg .m/ sz c. mf s2 d. J (3p)
3. Simbolurile mdrimilorfizice fiind cele utilizate in manualele de fizicd, expresia matematicd a legii lui Hooke este:
/
^ n, -InF /sE
a"DL- b. Al:
tFlo/s c. A/: FSlrto d. Al = ,/suto (3p)
4. Forlele conservative sunt forle ce efectueazd un lucru mecanic care:
a. nu depinde de forma drumului parcurs
b. nu depinde de starea iniliali gi finald
c. depinde de forma drumului parcurs
d. depinde de natura corpului (3p)
5.RezultantaadoudforleconcurenteFr=161y9i Fr=20N,careformeazdintreeleununghi a.= 60",aremodulul:
a.10A/ b.10V3 = 1.7,3N c.10G = 22,+N d.10,lj = 26,5N (3p)
6. Pe o scindurd inclinatd cu 30" fafd de orizontald alunecd uniform o cdrdmidd. Accelerafia cu care va aluneca
aceeagi cdrdmidd pe scdndura inclinati cu 45' fald de orizontald este de aproximativ :
a.Lmf ,z b.2mf ,z c. 3mf ,z d.4mf ,z (3p)
7. Pe o masd se afld un resort ideal agezat orizontal avAnd constanta de elasticitate k=400N lm ,
comprimat cu Ax = 2cm. Unuldintrecapeteleresortuluiestefixat, iarcelilaltcapitestein contact cu un
corp de masdm : 'J.0g.Resortulesteldsat liber. NeglijAndfrecirile, vitezacorpuluiinmomentulin care sedesprinde de
resort este:
a.2m/s b.+m/s c9m/s d. L2m/s (3p)
8.Lucrulmecanic minim efectuat de o macara pentru a ridica in picioare un st6lp de telegraf de lungime I = 10m gi de
masd m 7200k9 ,cdzul pe sol, este (se presupune cd stilpul are masa uniform distribuitd):
a. L:2000J b.t = 5000/ cl = 10000/ d. L = 20000J (3p)
9.Pentruaridicauncorplaoanumitdindllimeestefolositunplaninclinatdeunghi q=60".Coeficientul defrecare
la alunecare dintre corp gi plan este,u = o,+: (= ,B/ 4). in aceste condifii, randamentul planului inclinat este:
a.57o/o b.60o/o c.80% d. 90o/o (3p)
10.Un automobil se deplaseazd rectiliniu cu viteza constantd v I h .Dacd puterea motorului este P de
tracliune dezvoltatd de acesta are valoarea =108km =48kW,fo(a
a. 16001V b.2600A/ c.3000A/ d. 36001V (3p)
ll. Rezolvafi urmitoarele probleme:

Problema ll.1 (15 puncte)
Un corp de masd m 72kg se afli la bazaunui plan inclinat de unghia = 300.Coeti6i6tut de frecare la alunecare
dintre corp gi planulinclinat este p = 0,3. Determinali:
a. modulul forlei7, paraleli cu planulinclinat, necesardpentru a tragecorpulinsus de-a lungulplanului cu
vitezdconstantd;
b. valoarea forlei de apdsare exercitatd de corp asupra planului inclinat;
c. acceleralia corpului dacd acesta este lisat liber din vdrful planuluiinclinat;
d. tangenta unghiului planului inclinat pentru care corpul, ldsat liber, s-ar deplasa uniform de-a
lungul planului.
A
Problema ll.2
Doud corpuri, de mase mr = lkg gi mz = 3kg sunt
(15 puncte)
suspendate prin intermediul unui fir
inextensibil, de greutate neglijabili, trecut peste un scripete idealfix, ca in figura aldturati.
-r!
El |ft2
1.
n
Proba E. d) Fizici
Filiera teoretici - profilul real, Filiera vocalionali - profilul militar
Sunt obligatorii toate subiectele dintr-o singuri arie tematicd dintre cele patru prev5zute de programd, adici: A. [/ECANICA,B. ELEIMENTE DE
TERIVIODINAMICA, C PRODUCEREA SI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D OPTICA
Se acordi 10 puncte din oficiu,
a. Reprezentafi toate forlele care acfioneazd asupra celor doud corpuri;

A. MECANICA (continuare)
b. Determinafi acceleralia sistemului;

c. Calculali valoarea for{elor de tensiune din fir;
d. Se dezleagd corpul de masd mrgi in locul sdu se trage in jos cu o forld egald cu greutatea sa. Calculali noua
valoare a acceleratiei corpului de masdmr.
lll. Rezolvafi urmitoarele probleme:

Problema lll.1 (15 puncte)
Un autoturism cu masa m = L tse deplaseazdpe un drum rectiliniu. Puterea dezvoltatd de fo(a de tracliune este
constantd, avind valoarea P = 60kW. Cdnd viteza autoturismului este u, =36km/h, rezultanta forfelor care se
opun migcdrii are valoarea Rr = 1kN. Cdnd viteza autoturismului are valoareau2 = 54km/h,acceleralia
autoturismului este az = 2^ /
,t, iar c6nd viteza autoturismului atinge valoarea maximd ur, rezultanta fortelor care
se opun migcdrii devine Rs = 3kN. Determinafi:
a.energia cineticd a autoturismuluiin momentulin care viteza sa are valoarea vr = 36U^lOt
b. accelera{ia a1a autoturismului c6nd viteza are valoareau;
c. rezultanta R, a forlelor care se opun migcdrii cind viteza autoturismului este rr;
d.valoarea u vilezei m axime a autoturism ului.
=a
Un corp cu masa m=
Zkg este lisat si coboare liber fdrd
vitezd iniliald, din vArfulA al unui plan inclinat de Tndllime
h = 2m (ca in figura aldturatd)giigicontinud migcarea pe o
suprafafd orizontald rugoasi. Se considerd cd
migcarea
corpului pe planul inclinat are loc fird frecare iar pe
planul
orizontal are loc cu frecare, coeficientul de frecare la
alunecare
fiind p = 0,2 . Trecerea corpului de pe planul inclinat
pe suprafala orizontald se face fdrd modificarea
modulului vitezei. Determinali:
a. viteza corpului la baza planului inclinat ;
b. indllimea la care energia cineticd a corpului este un

sfert din e;rergia sa potenliald (energia potenfiald
gravitafionald se considerd nuld la nivelul planului orizontal);
c. lucrul mecanic efectuat de fo(a de frecare din momentul in care corpul trece pe suprafala orizontald p6ndla oprirea
corpului;
d. distanta la care se opregte corpul fald de baza planuluiinclinat .
Proba E. d) Fizici
Filiera teoretici - profilul real, Filiera vocafionali - profilul militar
Sunt obligatorii toate subiectele dintr-o singurd arie tematicd dintre cele patru prevdzute de programd, adic6: A. I/IECANlCA,B. ELEN4ENTE DE
TERN/ ODINAIVtCA, C PRODUCEREA $l UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICA
Se acordi 10 puncte din oficiu,
B. ELEMENTE DE TERMODINAMICA
Se considerd: numdrul luiAvogadro N a : 6,02' 1023 mol-1 , constanta gazelor ideale R = 8,31-l -
l.Pentru itemii 1-1 0 scrieti pe foaia de raspuns litera corespunzatoare raspunsului corect (30 puncte)
Se considera numarul luiAvogadro Nn=6,02"1023 mol-1
1.$tiind cd simbolurile unitdlilor de mdsurd sunt cele utilizate in manualele de fizicd, unitatea de mdsurd in S.l. a
mdrimiifizice exprimatd prin relalia Q - L este:
a. J b.Kc.Pad.Kg (3p)
2.Prinincdlzireaunuigaz idealcu L,T =200K la presiune constantd, volumul sdu s-a mdrit de doud ori. Temperatura
finald a gazului are valoarea:
a.T=200K b.T=273K c. f =400K d. f =546K(3p)
3. Energia internd a unui sistem termodinamic izolat adiabatic care efectueazd lucru mecanic:
a. scade;b. cregte;c. rdmAne constantd;d. cregte, iar apoi scade (3p)
4.Ocantitatep=-L p6;; de gaz ideal monoatomic (Co = 9R ) este incdlzitd de la Ir = 300K la tz=127"9. Varia[ia
energiei interne a gazului are valoarea :
a.150 J b. 250J c. 831J d. 982 J (3p)
SNotaliile folosite fiind cele obignuite in manualele de fizicd, relalia Robert Mayer poate fi scrisd:
d. cp= cy+ ft b.Cu= Q,r+ p c. Cp= Cy+ Rd. cp+ cv- R(3P)
6.$tiind cd simbolurile mdrimilor fizicegi ale unitdfilor de mdsurd sunt cele utilizate in manualele de fizicd, unitatea de
mdsurd amirimii AU /r9 poate fi scrisd sub forma.
a. N .m .kg-1 b. N.m2.kg-1 c. N.m'mol-1 d. N.m.mol(3p)
7. Cdldura absorbitd de o masd m = 1Okg de apd (c= 4,2kJlkg .K ) pentru a se incdlzi de la 20'C la 60"C este:
a.420 J b. 1680J c.42okJ -3 d. 1680kJ (3p)
8. intr-o incinti se amestecd 1023 molecule de heliu( Huu= 4'10 kg/mol ) cu 4'1023
molecule dF O, ( lJoz= 32'10-3 kgimol ) . Masa molara a amestecului este:
a.16,4.10-3 kg/mol b.22,4.103 kg/mol c.26,4.10-3 kg/mol d.34,4.10-3 kg/mol (3p)
9.linAnd cont cd simbolurile mdrimilor fizice sunt cele utilizate in manualele de fizicd, pentru un proces izoterm al
gazului ideal este corectd relalia.
a. AU = 0 b. L =BRA,T c. Q <L d. Q = 0(3p)
10. Un corp este incdlzit de la temperaturaTl = 285 K la tt = 95 'C. Varialia temperaturii corpului in acestproceseste:
a. 190"C b. 190K c. 90K d. 83K (3p)
ll .Rezolvafi urmitoarele probleme:

Problema 11.1. (lSpuncte)
O butelie cu volumul V = 0,6 m3confine heliu (ps"= 4 g .mol1), considerat gaz ideal,la presiuneafu = 6'106Pa gi
temperaturalr = 300K Pentru efectuare aunui experiment se consumd 50% din masa gazului din butelie, iar
temperatura scade pdnd la valoarea tz=7"C. Determinafi:
a. numdrul de molecule de heliu care se gdsesc inifialin butelie;
b. densitatea iniliald a gazului din butelie;
c. presiunea finald a gazului din butelie;
d. masa unui atom de heliu exprimatd in unitdli S.l.
Problema 11.2. (1Spuncte)
intr-un cilindru inchis cu ajutorul unui piston etang, care se poate deplasa fdrd frecare,segdsescigl = 2moli de bioxid
de carbon (CO, ) giBz = 2moli de azot (N2 ) . Amestecul, considerat gaz ideal, aflat inilial incondilii normale de
presiune 9i temperaturd ( ps=105 Pa, Ts=273K) este incdlzit la volum constant pini la temperatura tz =273'C.
Cunosc6nd masele molare ale CO29i Nz, Llcoz =44glmol,;tx2 =289/mol determinali:
a. masa de substantd continuti incilindru;
Proba E. d) Fizicd
Filiera teoreticd - profilul real, Filiera vocalionali - profilul militar
Sunt obligatorii toate subiectele dintr-o singuri arie tematicd dintre cele patru prevdzute de program5, adici: A. MECANICA,B ELEMENTE DE
TERIVIODINA[/IICA, C. PRODUCEREA $I UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU D. OPTICA
Se acordd '10 puncte din oficiu.
volum ulocupat de amestecincondi!iinormale;
c. presiuneafinald a amestecului;
d. varialiavolumuluigazuluiastfelincAtpresiuneasddevindp3 =8"105Pa, gazulfiindmenfinut la
tem peraturaconstantd 12 .
lll.Rezolvaf i urmitoarele probleme:

Problema lll.1. (lSpuncte)
O gantitate datd de gaz ideal aflati inilial in starea A, in care presiunea este pa= 8,31 .1 05 Pa gi volumul V n = 2 .10-2
m'parcurge un proces ciclic format dintr-o destindere izotermd AB ,in cursul cdreia volumul gazului cregte de trei ori,
o comprimareizobard BCgio incdlzire izocordCA. Se cunoagte: Cu= Tsi ln3 = 1,1.
a. Reprezentali procesul eiclic parcurs de gaz in sistemul de coordonale p -V ;
b. Determinafi varialia energiei interne a gazului in procesul BC;
c. Calculali lucrul mecanic schimbat de gaz cu mediul exterior pe parcursulintregului proces ciclic;
d. Determinali raportul dintre cantitdlile de cildurd Qcr/Qnaschimbate de gaz cu exteriorulin cele doud procese.
Problema lll.2. (lSpuncte)
Un piston care se poate migca fdrd frecdriintr-un cilindru orizontalsepard de mediulexterior un volumVl = 10L de gaz
ideal (Cu=5 R2.)latemperatura l=27"C 9i presiunea p1=latm ( = 10u Pa). lnilial pistonulestein echilibru. incdlzind
gazul inchis in cilindru pistonul se deplaseazd lent. CAnd temperatura devina Tz = 900K ,pistonul se blocheazd. Aerul
din cilindru este incilzit in continuare pAnd cdnd presiunea devine p3 = 2 atm.
a. Determinali lucrul mecanic efectuat de gaz in timpul deplasdrii pistonului;
b. Calculali varialia energiei interne a gazuluiin timpul deplasdrii pistonului;
c. Determinalicdldura transmisd gazului din momentul blocdrii pistonului pdnd cdnd presiunea acestuia devine
ps = 2 atm.
d. Reprezentali in sistemul de coordonate p-V procesele suferite de gaz.
Proba E. d) Fizici
Filiera teoreticd - profilul real, Filiera vocafionald - profilul militar
Sunt obligatorli toate subiectele dintr-o singurd arie tematici dintre cele patru previzute de programi, adica: A, MECANICA,B ELEMENTE DE
TERMODINAMICA, C PRODUCEREA $I UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICA
Se acordi 10 puncte din oficiu.
C. PRODUCEREA SI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU
L Pentru itemii 1-10 scrieli pe foaia de rdspuns litera corespunzitoare rdspunsuluiconsiderat corect. (30
puncte)
1. Doud conductoare confeclionate din acelagi materialau raportul lungimilor \ ll2= 4 . Raportuldiametrelor celor
doui conductoare este d1 I d2 = 2 . Raportul rezistenlelor lor electrice are valoarea.
a.4 b.2 c.1 d. 0,5 (3 p)
2. Considerali porliunea dintr-un circuit electric a cdrui diagramd este reprezentatd in

figura aldturatd. lntensitdlile unora dintre curenlii care circuld prin fire sunt l1= 1A, lr= 94 9r
l+ = 5A. lntensitatea curentului 15 are valoarea:
a. 14 b. 5A c. 9A d. 10A (3p)
3.O sarcind electricd Q = 144C trece prin secliunea transversald a unui conductor in
Iimpult = lmin .Curentul electric are intensitatea:
a. I = 8,640 kA b. I = '115,7 A c.l=1444 d.l = 2,4 4 (3 p)
4.Trei generatoare identice, fiecare avAnd t.e.m. E = 6V gi rezistenla internd r = 3f2 sunt legate in paralel.
Caracteristicile generatorului echivalent, care inlocuiegte cele trei generatoare identice sunt:
a.E=6V; r=1f) b.E=3V; r=1f) c.E=6V; r=9f2 d.E=2V;r=1Q (3p)
5.Doud regouri electrice cu rezistentele electrice R.r gi Rz avdnd aceeagitensiune nominali au puterile
electrice nominale de 5O0W 9i respectiv de 200W. intre rezistenlele electrice ale celor doud regouri existd relalia:
?. R2 = ft, b' R2 = 1,5R1 c. R2 = 2R1 d' R2 = 2,5R1 (3 p)
6. Rezistivitatea electricd a unui metal, aflat la temperatura de 25"C , este cu 15o/o mai mare decAt rezistivitatea
electricd a acelui metal la temperatura de 0"C. Coeficientultermic al rezistivitdtii pentru metalul utilizat este:
a. 6 .10-3 grad-1 b. 8 .i0-3 grad-1 c. 12 '10-a grad
-1 d . 2 '10-4 grao
1
1s p;
T.Rezistenla echivalentd R a grupdrii de rezistoare identice ce au rezistenta electricd R

din figura aldturatd, are valoarea:
a. 1,5R b. 1,2R c. 0,9R d.0,6R (3 p)
8.Un fir conductor omogen, de secliune constantd 9i de lungime l, este conectat la bornele unei surse cu rezistenld
interioard neglijabild. Daci firulconductor se taie in doud bucd{iegale, fiecare de lungime ll2, care se leagi in paralel
la bornele aceleiagi surse, intensitatea curentului furnizat de sursd devine, fald de cea furnizatd inilial:
a. de 2 ori mai mare b. de 2 ori mai micd c. de 4 ori mai mare d. de 4 ori mai mici (3 p)
9.O sursd de tensiune electricd cu t.e.m. E gi rezistenla internd r=R14, are conectatd la borne o grupare
serie de doi rezistori cu rezistenfele R gi 2R . ln acest caz, intensitatea curentului electric prin circuit are valoarea de
'lA. Dacd din circuit se scoate rezistenta 2R , intensitatea curentului electric va avea valoarea:
a.0,5A b.1,5A c.2,64 d..4,4 A (3 p)
1O.Dacd se scurtcircurteazd bornele unei baterii avdnd t.e.m. E = 24V prin intermediul unui conductor de
rezistenld electricd neglijabild, intensitatea curentului prin baterie este lsc = 80A . Rezistenta internd r a bateriei este:
a.r = 0,3f) b. r = 0,030 c. r = 0,6f) d. r = 0,06f) (3 p)
Proba E. d) Fizici
Sunt obligatorii toate subiectele dintr-o singurd arie tematici dintre cele patru prevdzute de programd, adica: A, MECANICA,B ELEMENTE DE
TERI4ODtNAli tCA, C. PRODUCEREA $l UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICA
Se acordd 10 puncte din oficiu.
C. PRODUCEREA $l UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU (continuare)
ll. Rezolvafi urmitoarele probleme:

Circuitul electric a cdrui diagramd este ilustratd in figura aldturatd conline o baterie
cu t.e.m. E =120V gi rezistenla internd r=2O gi patru rezistori avAnd rezistenlele
electrice Rr=6f), R2=2C), Rg=4f) 9i Ro=69. Determind:
a. Rezistenfa electricd a rezistorului echivalent cu rezistoarele R1, R2 ,R3 gi Ra;
b. lntensitatea curentului electric din ramura ce confine bateria;
c. Tensiunea electricd intre punctele a gi b din circuit;
d. Valoarea pe care ar trebui sd o aibd rezistenla rezistorului Ra (toate celelalte
elemente de circuit rdminAnd neschimbate) pentru ca tensiunea electricd la bornele bateriei sd fie U=40V.

in circuitul electric a cdrui schemd este reprezentatd in figura aldturatd se
cunosc: rezistenlele rezistorilor R = 20 O, Rr = 60 O 9i parametrii sursei
E = 12V 9i r = 1O. Aparatele de mdsura gi firele de legdturd sunt ideale. F
a. Calculali rezistenla echivalenti a circuitului exterior;

b. Calculalitensiunea indicatd de voltmetru cAnd intrerupdtorul K este deschis;
c. Calculalitensiunea indicatd de voltmetru cdnd intrerupitorul K este inchis;
d. Preciza{i care va fi indica{ia ampermetrului dacd intrerupdtorul K este inchis. Justificali rdspunsul

in circuitul electric a cdrui schemd este reprezentatd in figura aldturatd se cunosc: E1
=100V, Rr =Rg =20Q, Rz =40Q. lntensitatea curentului electric ce trece prin rezistorul R3 are
valoarea ls=2,8A. Sursele de tensiune sunt ideale. Determind:
a. Puterea electricd disipatd pe rezistorul R3 ;
b. Energia electrici pe care o consumd rezistorul R3 in timpul de l min ;
c. Valoarea intensitilii curentului electric prin rezistorul R1 ; HlvljJ *

d. Valoarea tensiunii electromotoare E2 . U ,b*- r
t
1

Un rezistor de rezistentd R este conectat la bornele unei surse de curent continuu cu
parametrii E gi r. in figuia aldturatd este reprezentatd dependenla puterii disipate pe I
rezistor de rezistenla electricd a acestuia. Determind:
a. Rezistenla internd a sursei; 17
b.Valoarea t.e.m. E;
c.Valoarea Intensitdtii curentului electric din circuit atunci cAnd R = 2 Ai
d.Valorile rezistentei rezistorului pentru care puterea disipatd pe el este jumdtate din puterea maximd.
Proba E. d) Fizici
Filiera teoretici - profilul real, Filiera vocalionali - profilul militar
Sunt obligatorii toate subiectele dintr-o singurd arie tematici dintre cele patru prevdzute de programi, adica: A. IVIECANICA,B. ELEIMENTE DE
TERI/ODrNA|MrCA, C. PRODUCEREA $r UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICA
Se acordd 10 puncte din oficiu.
D. OPTICA
Seconsiderd: vitezaluminiiinvid c=3.108m/s,constantaPlanckh=6,6.10-34J.s.
l. Pentru itemii 1-10 scriefi pe foaia de rispuns litera corespunzitoare rispunsului corect. (30 puncte)
1. Unitatea de misurd a energiei unui foton, exprimate in funclie de unitdli de mdsurd ale mdrimilor fizice
fundamentale in S.l. este:
A. kg.Jn . s-z b. ml s c. kg .Jnz. s-z d. kg . s " (3p)
2. lndicele de refraclie absolut al unui mediu optic:
a. poate fi mai mare, mai mic sau egal cu unitatea, in funclie de mediu;
b. este intotdeauna mai mic sau egal cu unitatea;
c. este intotdeauna mai mare sau egal cu unitatea;
d. aratd de cAte ori este mai mare viteza luminiiin mediul respectiv decAt viteza luminii in vid. (3p)
3. Prin introducerea unei lentile intr-un lichid al cdrui indice de refraclie este egal cu cel al lentilei,
convergenla lentilei:
a. devine nuld
b. devine infiniti
c. nu se modificd
d. igi schimbd semnul (3p)
4.Viteza de propagare a luminii intr-un mediu cu un indice de refraclie n = 1,2 este:
a.2,5.1}7mls b.0,4.108mls c.2,5.1O8mls d.3.1O8mls (3p)
5. lmaginea unui obiect real printr-o lentilS divergentd este:
a. reald, rdsturnati gi mai mare decAt obiectul
b. reald, dreapti gi mai micd decit obiectul
c. virtuald, rdsturnatd gi mai mare decAt obiectul
d. virtualS, dreapti 9i mai micd decAt obiectul (3p)
6. $tiind cd simbolurile mdrimilor fizice 9i ale unitSlilor de mdsurd sunt cele utilizate in manualele de fizicd,
t"=u'
unitatea de misuri in S.l. a mdrimii fizice exprimati prin
2 "rt",
a.J b.J.m c.s-1 d.J.s (3p)
7. Considerdnd ci notaliile sunt cele utilizate in manualele de fizicd, unitatea de mdsurd in S.l. a mdrimii
fizice care poate fi exprimatd prin raportul

Xt - X' este:
Xtxz
a. m b.m-2 c.m' d. m-1 (3p)
8. Un bazin paralelipipedic cu baza orizontald pdtratd cu latura a = 20m gi cu adAncimea h = 2m este
umplut cu un lichid transparent cu indicele de refraclie n = 1,41 f J2 ). Deasupra lichidului este aer. in
=
centrul bazei bazinului este plasatd o sursd punctiformi de lumini. Pe suprafala lichidului plutegte un disc
avind centrul pe verticala sursei de lumini. Dacd nici o razd de lumini nu iese din bazin, raza discului este
de cel pulin:
a.1m b.1,41m c.1,73m d.2m (3p)
9. O monedi este pdstrati intr-o cutie, sub un capac de sticld (n = 1,5), lipitd de acesta. Privind moneda
prin capac sub incidenld normali, ea pare a fi mai aproape cu 2mm decAt este in realitate. Grosimea
capacului este:
a.6mm b. 4mm c.3mm d.2mm (3p)
10. $tiind ci simbolurile mdrimilor fizice 9i ale unitdlilor de mdsuri sunt cele utilizate in manualele de fizicd,
1
unitatea de misurd in S.l. a mdrimii fizice exprimati prin relalia poate fi scrisd sub forma:
i
Proba E. d) Fizici
Sunt obligatorii toate subiectele dintr-o singurd arie tematici dintre cele patru prevdzute de programa, adica: A. MECANICA,B ELEMENTE DE
TERI/ODINA[/rCA, C. PRODUCEREA $t UTILTZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICA
Se acordd 10 puncte din oficiu,
a. s -1 b. m c. m-2 d. m-\ (3p)

D. OPTICA (continuare)
ll. Rezolvali urmitoarele probleme:

lmaginea reald a unui obiect cu inillimea y, = 2cm , situat perpendicular pe axa optici principali la
distanla de 90 cm fale de o lentild sublire, se formeazd la distanla de 45 cm de lentild. Alipind de lentili o
a doua lentild sublire, imaginea reali a obiectului situat in aceeagi pozilie se formeazi la distanla de72 cm
de sistem. Determinali:
a. distanla focali a primei lentile;
b. convergenla sistemuluiformat din cele doud lentile alipite;
c. distanla focali a celei de a doua lentile;
d. indllimea imaginii date de sistemul de lentile alipite.

Doud lentile subliri plan-convexe identice, avAnd indicele de refraclie n = 1,5 gi raza felei sferice R = 20cm,
sunt agezate coaxialin aer. Determinali:
a. distanla focald a unei lentile;
b. distanla la care ar trebui agezate lentilele una fald de alta pentru a forma un sistem afocal;
c. convergenla sistemului format prin alipirea celor doud lentile;
d. pozilia imaginii unui obiect perpendicular pe axa optici principald, situat la 30cm in fala sistemului
oblinut prin alipirea celor doud lentile.

Problema lll.1
(15 puncte)
Un fascicul de lumind monocromaticd cu lungimea de undd A = 250nm cade pe suprafala unui metal
caracterizatdelucrul mecanicdeextraclie L=2eV (1eV= 1,6.10-1eJ). Determinali:
a. energia unuifoton din radialia incidentd;
b. frecvenla de prag caracteristicd metalului;
c. lungimea de undd a praguluifotoelectric pe metalul respectiv;
d. tensiunea de stopare a celor mai rapizi electroni extragi.
Problema lll.1(15 puncte)

Un fascicul de fotoni dintr-o radialie cu lungimea de undd A = 300nm gi puterea P = 1pW cade pe catodul
unei celule fotoelectrice pentru care lungimea de undd de prag are valoarea A o = 400nm. Determinati:
a. energia unui foton din fascicul;
b. numirul de fotoni care cad pe catodul celulei in fiecare secundd;
c. lucrul mecanic de extraclie a unui electron din catod;
d. energia cinetici maximi a electronilor emigi.
SIMULARE BAC 2013
decembrie 2012
BAREM MECANICA
Subiect I 30p
Nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
item
Raspuns d d a a d c b c c a
corect
Subiect ll
ll.1.a. Din ecuatiile ' F' = Ilf I Gu 5p

IrJ = |tN si N = 6,, se obtine
F' : G t * UGr, = mg(sinu * Ttcosu)
F = 15,2N
1. b. N=FnpororusiN:6n 2p
Deci {uoror" : mgtosa
f',,",-",,." = 17,3N
1.c. ma: mg(sbw - ptcosaJ
Gt - Ff : 4p
a = 2,41m/sz
1.d. Pentru o valoare rp se obtine a : 0 4p
--+ g(sintp- pcas(p) :0
tfre: I = 0,3
Total ll.1-15o
ll.2.a. Reprezentare corecta 3p
2.b. Ecuatiile pentru corpuri: 6p
m.1o='l' * nttg
n-L2cr = mzg * T de unde se obtine
{mr+ m2)a = g(ms- m)

a :Snt/ sz
2.c. T:tflte*mtg 2p
?'= 15N
2.d. Din ipoteza 4p
F=Tr=ntz7=30rV
TfLrat=Tt-mrg
a." - 20 ttt/sz
Total ll.2-15o
lll.1.a. Err= Qnvf)/2 2p
li-" = 50000/
il t.1. b. rrt?r=Fr-Rr 5p
p
' =-lrt
H,
t-R,
q=#
crt=Stnfsz
lll.1.c. fflrs: FZ- RZ 4p

F
ft,:--Tttl.t
"vz
Rz : 2000N
il1.1.d. P 4p
F*---Rt
"V3
P
U3=E
Ur:20 ffi/"
Total lll.1-15p
lll,2.a. Esg= EpO 4p
mvL
*T*= mgn
v2 = ,tTgh
vt :Z1lTdml*: 6,32m/*
ilr.2. b. 5 4p
Epa: Err* Eot =
4*pz
5
h=-h,
4'
hr = L,6nt
lll.2,c. LpS = -Epo 3p
Ler : -40J
il1,2.d. Lvy = -\d: -Epo: -mgh 4p
)_ h
rt.--
tt
d,: l}tn
Total lll.2-15o
B. ELEMENTE DE TERMODINAMICA
|
Subiectul (30Puncte)
1.a 2. c 3. a 4.a 5. c 6.c 7.d 8.c 9.a 10. d
SUBIECTUL ll (30puncte)
ll.1.a. N1=f1 Na 4
PrV=r9,RTr
Nn_l"vNo
' '' RT1
Rezultat final : Nrc8,7'1026
b. p,V=llfRTn 4
'tr
P,=4-!RT,
,F
unl
I )1--
' R?'1
final:pr=ff
Rezultat kg / m3 =9,6kg/ m3
c. p"V=I!RT,
-u
rn1
mr=-
-).
o,V= 2IIRT,
lt
Pz=Pt-rr,
Rezultat final: pr=2,6 1YP"
d. Itfte 3
TILH, = --:-
I\A
Rezultat final : m,.e6.6'10-27kq
Total : 15 puncte
ll.2.a. ril = fr Ucoz + fz Uruz 4
Rezultat final : m= '1449
b. PoVo=19RTo 3
Rezultat final : Vo= 0,091m3
c. P7_ri 4
TZ TO
Rezultat final : p2= 2'105 Pa
d. A/=Ve - Vo 4
1! l!
' t3 - t'o't
a,tz=r9R(
Rezultat final : AV = - 68'10-3 m3
Total : 15 puncte
Subiectul lll (30puncte)
lll.1.a. I Reprezentareaprocesului in coordonate p-V 3

b.
A.U=IrgR(Tc - Te )
Te=Tn=WA
Tc = Tn/3
Rezultat final : AUrc = - 27,7 kJ
c.
L= r9 RTnlnfr/Ua + fR(Tc - Tn)
L = po Vnln3 - 2{4Ya
Rezultat final : L = 7,2kJ

d. 3
Qas = f RTalnYp/Va
Q.o = !dn( Tn - Tc )
Rezultat final : Qcq/Qne= 1,5

Total
15 puncte
lll.2.a. 4
Procesul are loc la p1-constant
L= r9R (Tz - Tr)
Rezultatfinal:L=2kJ
b. AU= r9Cv ( Tz - Tr ) 3
Rezultat final : AU=5kJ
c, V= ct 5
P3=!J
T3 T2
Q= r?Cv( Ts - Tr )
Rezultatfinal : Q = 7,5 KJ
d. Reprezentarecorecta 3
Total
15 ouncte
BAREM ELECTRICITATE
SUBIECT SOLUTIA PUNCTAJ
SUBIECT I. 30
1 c 3
2 b 3
3 d 3
4 a 3
5 d 3
6 a 3
7 d 3
8 c 3
9 c 3
10 a 3
SUBIECT II. 30
2
.4. 4=Rr+4=6f)
11113 f-T R =2Q
&R.R,Rn6 2
b. r_ E
=304 2
R"+r
c. Uab=20V 1
(J=E,'F"=R-=le
1. d.
R,+r 2
D tztR ^"
c _
.R. 3R"+ 2
"' - R- +Ro -
^..3 2
R''R'
4,^-:
tzl =39 2
R" + R,
& = l'5C,
TOTAL 1.
15
a. R'R, 4
R= =l5f)
" R+4
b. F 2
=0,75A
R"+r
2
U = I'R" =ll,25V 2
c, U=0 3
d.. 1=0= scurtcirctdt 4
TOTAL 2. 15
SUBIECT III 30
a. Pr: Il .4 =156.8W 3
b. % = PJ =9408J 3
c. Er= Ir'Rr +13'R3 3
1
I, =2,2A
1.
d. I,+Ir=1,
2
Ir. = 0'6A
3
Er=Ir.&+Ir.&=8Ofi
TOTAL 1. 15
cr. P-)P^*3R=r=24 3
b 3
P^*:f = E =8V
2.
c. I= E =2A 2
R+r
p=12.R= E''R"=4w
d. 3
(n+r)"
R:-l2Rt+4=o 2
1
n, = (6 ++Ji)a
n,=(e -+Jz)a I
TOTAL 2 15
BAREM OPTICA
SUBIECT SOLUTIA PUNCTAJ
SUBIECT I. 30
1 c 3
2 c 3
3 a 3
4 c 3
5 d 3
6 a 3
7 d 3
I d 3
I a 3
10 d 3
SUBIECT II. 30
.4. 111
_=_--
f x, x1 4
f=30cm
1. b. 1_18
F.,,, 720
4
F";"1=40 cm C",", =+=19=2,56

0,4 4
c. 111 f' = -120 cm 4
4030f
d
F=-O,B=Yz yz=-yr.O,8=-1,6cm 3
yt
TOTAL 1. 15
a.
f=
,",{+ +) 4
2
R, -+-oo & =R f=40 cm
b. d=2f=80cm 4
c.
cr/5'
.=2C =2.
| =20 =55
4
or4 4
2 d.
.y^ _ xt.f,io _ -30.20 _ -600 :60cm 3
" xr* f,i,t -30+20 -10
TOTAL 2. 15
SUBIECT III 30
a. 4
,, =ff=i9,2.10-20 J
b. L = h.uo = 4,8.loto Hz 4
c. 4
1. h = 9:625nm
U
d. c _r 3
eIJ,=go-1 U,=t=2.95I/
e
TOTAL 1. 15
a. 4
2. t, =+ = 6,6'to-'e J
b. l0 4
P =k.€o n=
6;10-' =15,5'10" fot ls
c. 4
L =T:4,95.1o-re-r
3
d. E"^^* = to - L = 1,65'10-re J
TOTAL 2 15
INS PECTORATUL Ş COLAR AL MUNIC IPIULUI BUCUREŞ TI
Simulare examenul de bacalaureat - aprilie 2013
Filiera tehnologică – profilul tehnic
Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice dintre cele patru prevăzute de programă, adică: A. MECANICĂ, B. ELEMENTE
DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA SI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ
A. MECANICĂ
Se consideră acceleraţia gravitaţională g  10 m/s2 .
1. Unitatea de măsură în S.I. a forței poate fi scrisă:
J J J
a. J  kg ; b. ; c. ; d. . (3 puncte)
m s m2
2. Confor m principiului III al mecanicii, for tele de acțiune și reacțiune: (3 puncte)
a. au direcții perpendiculare;
b. acționează asupra aceluiași corp;
c. au sensuri opuse;
d. au module diferite.
3. Un autoturism se deplasează între două orașe A și B parcurgând distanța de 200 km. Ora plecăr ii din orașul A este 9 iar ora
30
sosir ii în orașul B este 13 . Viteza medie a autoturismului pe durata deplasării intre cele două orașe este:
30
a. 50 km/h; b. 60 km/h; c. 72 km/h; d. 100 km/h. (3 puncte)

4. Simbolurile fiind cele utilizate în manualele de fizică, expresia matematică a legii
lui Hooke este: (3 puncte)
v (m/s)
E  S0  l0 F E  l l E  S0 E  S0  F 40
a. F  b.  c.  d. l 
l S0 l0 l0 F l0
20
5. În graficul alăturat este prezentată dependența de timp a vitezei unui corp.
Accelerația corpului este: t (s)
2 2
a. 0,5m / s b. 1m / s c. 1,5m / s d. 2m / s (3
2 2
10 20
puncte)

Două corpuri cu masele m1  2kg și m2  3kg sunt așezate pe o suprafață orizontală și legate între ele printr-un fir inextensibil şi
de masă neglijabilă. Asupra corpului cu masa m 2 acționează o
m m2
for ță orizontală de tracțiune, F ca în figura alăturată. Sistemul de 1
corpuri se deplasează în sensul for ței F cu accelerația

F
a  5m / s 2 .Coeficientul de frecare la alunecare dintre fiecare corp
și suprafață este   0,2 .
a. Reprezentați for țele care acționează asupra fiecăruia din corpuri în timpul mișcării.
b. Calculați modulul for ței de frecare la a lunecare care acționează asupra corpului cu masa m1 .
c. Calculați modulul forței de tensiune din firul de legătură dintre cele două corpuri.
d. Calculați modulul for ței de tracțiune, F .
Doi elevi efectuează un experiment. Unul dintre ei lasă să cadă liber din punctul A,
aflat la o înălțimea h  20m deasupra punctului B, aflat pe sol, o bilă cu masa
m  0,2 kg . Celălalt imprimă unei cutii aflate pe sol în punctul C, la distanta
d  4m de punctul B, o viteză orizontală astfel încât cutia să se deplaseze pe
suprafata solului, să se oprească în punctul B, iar bila să cadă în cutie. Masa
cutiei este M  1kg iar coeficientul de frecare la alunecare între cutie și sol
este   0,2 . Calculaţi :
a. energia potențială gravitațională a bilei în punctul A;
b. viteza cu care ajunge bila la nivelul solului;
c. lucrul mecanic efectuat de for ța de frecare care acționează asupra cutiei din
punctul C până în punctul B;
d. viteza imprimată cutiei în punctul C.
FIZICĂ – Filiera tehnologică

1
Se consideră: N A  6,02 1023 mol1 , constanta gazelor ideale R  8,31 J  mol1  K 1 . Între parametrii de stare ai gazului
ideal într-o stare dată există relaţia: pV  RT .
Pentru itemii 1-5 scrieţi pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului considerat corect. (15 puncte)
1. Dacă notaţiile sunt cele utilizate în manualele de fizică, atunci unitatea de măsură în S.I. a căldurii specifice a unui mate rial este:
J J J J
a. b. c. d. (3 puncte)
K mol  K kg  K mol  kg
2.Simbolurile măr imilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, relația Rober t-Mayer poate fi scrisă :
a. CP  CV  R b. CV  CP  R c. CP  CV  R d. CP  CV  2  R (3 puncte)
3.Într-o destindere izobară a unui gaz ideal: (3 puncte)
a. presiunea gazului crește;
b. temperatura gazului scade;
c. temperatura gazului rămâne constantă;
d. volumul ocupat de gaz crește.
4. O cantitate dată de gaz ideal trece printr-un proces ter modinamic în care primește de la
mediu exterior căldura Q  75 J și efectuează asupra mediului un lucru mecanic
L  25J . Variația energiei interne a gazului ca ur mare a acestei transfor mări este:
a. U  0 J b. U  30 J c. U  50 J d. U  100 J (3 puncte)
5. În figura alăturată este reprezentat grafic procesul ter modinamic prin care trece un mol de
gaz ideal. Lucrul mecanic efectuat de gaz în acest proces este:
a. L  1J ; b. L  100 J ; c. L  1kJ ; d. L  10kJ . (3 puncte)
II . Rezolvaţi următoarea problemă: (15 puncte)

Într-un balon cu volumul V  8,31L se află 2 moli de bioxid de carbon ( CO  44 g / mol ) la temperatura T  250K .
2
a. Calculați masa gazului din balon;

b. Calculați numărul de molecule din balon;
c. Calculați presiunea p1 a gazului din balon;
d. Printr-o fisură a balonului se scurge o par te din gaz astfel încât la un moment dat presiunea din balon devine
p2  4 105 Pa .Calculați numărul de molecule care au ieșit din balon până la momentul respectiv considerând că temperatura a
rămas constantă.
III. Rezolvaţi următoarea problemă: (15puncte)

3R
Un mol de gaz ideal având căldura molară la volum constant CV  , participă la procesul reprezentat în figura alăturată. In starea
2
inițială se cunosc valorile: p1  10 Pa şi V1  20 L . Relațiile dintre volume și presiuni sunt: V2  2  V1 ; p2  2  p1 .
5
a. Calculați temperaturile minimă și maximă atinse de gaz în procesul 1-2-3.

b. Calculați variația energiei interne a gazului intre stările 1 și 3.
c. Calculați căldura schimbată de gaz cu exteriorul, în procesul 1-2-3.
d. Reprezentați grafic procesul în coordonate V-T

2
1. Dacă notaţiile sunt cele utilizate în manualele de fizică, atunci unitatea de măsură în S.I. a tensiunii electrice este:
W W W W
A s  V
2. Dacă notaţiile sunt cele utilizate în manualele de fizică, atunci numărul de electroni care străbat secțiunea trasversală a unui
conductor în unitatea de timp este dat de relația:
I e I  t I e
a. n  b. n  c. n  d. n  (3 puncte)
t e e  t I  t
3. Rezistența echivalentă a 4 rezistori identici, având fiecare rezistența de 100Ω, grupaţi în paralel este:
a. 25 b. 96 c. 104 d. 400 (3 puncte)
4. Rezistivitatea electrică : (3 puncte)
a. este adimensională;
b. nu depinde de temperatură;
c. este o constantă de material;
d. depinde de lungimea conductorului.
5. În figura alăturată este reprezentată rezistența electrică a unui fir conductor în funcție de
temperatură. La temperatura de 1000 0C rezistența firului este :
a. 10 b. 55 c. 60 d. 110 (3 puncte)
II . Rezolvaţi următoarea problemă : (15puncte)
Circuitul electric ilustrat în figura alăturată conţine o sursă de curent electric cu t.e.m E  20V și rezistenţa internă r  1  şi trei
rezistori având rezistenţele electrice R1  8  , R2  2 şi R3  6  .
Calculați:
a. rezistența echivalentă circuitului exterior sursei;
b. intensitatea curentului prin sursă;
c. căderea de tensiune pe rezistorul R3 ;
d. randamentul circuitului.
Varianta 054
III.Rezolvaţi următoarea problemă: (15 puncte)
Pentru rețeaua electrică din figură şi cu notaţiile utilizate în manualele de fizică se cunosc:
I1  1A ; I 2  2 A ; E1  10V ; E2  7V ; R1  3 ; R2  2 .
Calculaţi:
a. I 3 .
b. rezistențele interne ale sur selor, r1 și r2
c. puterea disipată pe rezistorul R2 ;
d. energia electrică furnizată de sursa cu tensiunea electromotoare E2 în timp de un minut.

3
D.OPTICĂ
Se consideră viteza luminii în vid c  3 10 m/s .
8
Pentru itemii 1-5 scrieţi pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului considerat corect. (15puncte)
1. Simbolurile unităților de măsură fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de masura în S.I. pentru lungimea de u nda a unei
radiații luminoase este:
a. Hz b. m c. rad d. J  s (3 puncte)
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, expresia matematică a lucrului mecanic necesar extragerii unui
electron prin efect fotoelectric ex tern poate fi scrisă:
h
a. Lext  b. Lext  h  c c. Lext  c  prag d. Lext  h  prag (3 puncte)
 prag
3. Indicele de refracție al unui mediu optic: (3 puncte)
a. este direct proporțional cu viteza luminii în mediul respectiv ;
b. este totdeauna subunitar;
c. poate avea valori negative;
d. este o marime fizică adimensională. sin r
4. Convergența unui sistem format din două lentile subțiri identice lipite, având
fiecare distanța focală f  0, 2m este :
a. 0, 4 b. 2, 5 c. 10 d. 20 (3 puncte)
5. Graficul din figura alăturată reprezintă dependenţa sinusului unghiului de
refracţie în funcţie de sinusul unghiului de incidenţă la trecerea unei raze de
0,5
lumină monocromatică din aer într-un mediu cu indicele de refracție n2 . Indicele sin i
de refracţie al aerului poate fi socotit n1  1 . Valoarea indicelui n2 este:
0,7
a. 0,2 b. 1,2 c. 1,4 d. 1,7. (3 puncte)
Rezolvaţi următoarea problemă : (15puncte)
Un obiect se află la o distanță de 10cm în fața unei lentile cu distanța focală de 8cm .
b. Calculați distanța dintre lentilă și imaginea obiectului.
c. Dacă lentila este biconvexă cu razele de curbură egale R  8cm , calculați indicele de refracție relativ al materialului din care este
confecționată lentila.
d. Dacă se păstrează constantă distanța dintre obiect și ecranul pe care se formează imaginea d  50cm și se deplasează lentila
între obiect și ecran, se observă că există două poziții ale lentilei pentru care se for mează imagini clare pe ecran. Deter minați dis tanța
dintre obiect și lentilă în cele două cazuri.
Varianta 054
Rezolvaţi următoarea problemă: (15 puncte)
Intr-un bazin se află un lichid cu indicele de refracție nlichid . Adâncimea lichidului este h  3m . Pe fundul bazinului se află o oglindă
plană. O rază de lumină monocromatică din aer, ajunge pe suprafața de separare dintre lichid și aer sub un unghi de incidență
i  600 , după care se refractă sub un unghi de refracție r  300 . În continuare se reflectă pe oglinda aflată pe fundul bazinului,
întâlnește iar suprafața de separare dintre lichid șin aer si se refractă la trecerea din lichid în aer.
a. Realizați un desen în care evidențiați mersul razei de lumină;
b. Deter minați viteza luminii în lichidul din bazin considerând Indicele de refracţie al aerului naer  1 ;
c. Calculați distanța dintre punctul în care raza pătrunde în lichid și punctul în care raza iese din lichid;
d. Dacă pe fundul bazinului se află o monedă, deter minați adâncimea aparentă la care un observator din aer vede moneda.
Considerați că observatorul privește sub unghiul de incidență i  60 .
0

4
INSPECTORATUL Ş COLAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI
Simulare examenul de bacalaureat – aprilie 2013
Proba scri să la FIZICĂ
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculeaz ă prin împărţirea punctajului total acordat
Orice altă rezolvare care conduce la rezultate corecte se va puncta corespunzător

Subiectul A. MECANICĂ (45 puncte)
Soluţie,
Nr. Item rezolvare Punctaj
I . 1. b. 3p
2. c. 3p
3. a. 3p
4. b. 3p
5. d. 3p
Total I 15p
II.a. Pentru fiecare tip de for ță reprezentată corect se acordă 1p 4p
b. N1  G1  m1  g 2p 4p
F f 1    N1    m1  g  4 N 2p
c. T  F f 1  m1  a 1p 3p
T  m1  a    g  1p
T  14 N 1p
d. N 2  G2  m2  g 1p 4p
F f 2    m2  g 1p
F  F f 2  T  m2  a 1p
F  m1  m2   a    g   35N 1p
Total II 15p
III.a. Ep  m  g  h 3p 4p
E p  40 J 1p
b. F f  0  Energia mecanică se conservă 1p 4p
m  v2
Ec  E p  mgh  2p
2
v  2  g  h  20m / s
1p
c. L  F f  d  cos180 0
1p 3p
L    M  g  d 1p
L  8J
1p
d. Ec  LFf  LG  LN 1p 4p
M  v2 2
  M  g d 2p
2
v2  2    g  d  4m / s 1p
Total III 15p
TOTAL 45p
FIZ ICĂ – Filiera tehnologică

1

Subiectul B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ (45puncte)
Soluţie,
I . 1. c. 3p
2. a. 3p
3. d. 3p
4. c. 3p
5. b. 3p
Total I 15p
II.a. m      88g 4p 4p 3
b. N   N A 2p 3p
N  12,04 10 23 molecule 1p
c. p1  V    R  T 2p 4p
  R T
p1  1p
V
p1  5 105 Pa 1p
d. p1  V    R  T 4p
1p
p2  V       R  T
p1  p2
    1p
p1
p1  p2
N  N A    2,4 10 23 molecule 2p
p1
Total II 15p
III.a. p1 V1 4p
Tmin  T1   240, 67 K 2p
 R
p V
Tmax  T3  2 2  963K 2p
 R
b. U    CV  T3  T1   9kJ 3p 3p
c. Lucrul mecanic prin metoda grafică 4p
L  2  p1 V1  4kJ 2p
Din principiul I
Q  U  L  13kJ 2p
d. Pentru fiecare dintre cele două transformari reprezentata corect se acordă 2p 4p
Total III 15p
TOTAL 45p

2

Subiectul C. PRODUCEREA S I UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU (45puncte)
Soluţie,
I . 1. a. 3p
2. b. 3p
3. a. 3p
4. c. 3p
5. c. 3p
Total I 15p
II.a. R  R  R  8 2p 4p
es 2 3
R R
Re  1 es  4 2p
R1  Res
b. E 3p
I  4A 3p
Re  r
c. I1  R1  I 2  R2  R3  5p
I1  I 2  I 2p
I  R1
I2   2A 1p
R1  R2  R3
I  R1  R3
U 3  I 2  R3   12V 2p
R1  R2  R3
d. Re 3p
 2p
Re  r
  0.80  80% 1p
Total II 15p
III.a. I 3  I1  I 2  3 A 3p 4p
b. E1  I1  R1  I1  r1  I 3  R2 2p 5p
E2  I 2  r2  I 3  R2 2p
r1  1;
r2  0,5 1p
c. P2  R2  I  18W
2
3p 3p
3
d. Q  E2  I 2  t  840 J 3p 3p
Total III 15p
TOTAL 45p

3

Subiectul D. OPTICĂ (45puncte)
Soluţie,
I . 1. b. 3p
2. d. 3p
3. d. 3p
4. c. 3p
5. c. 3p
Total I 15p
II.a. 1 4p
C 2p
f
C  12,5 2p
b. 1 1 1 4p
  2p
f x2 x1
x1  10cm x2  40cm 2p
c. 1 1 1 2 4p
 (n  1)  (  )  (n  1)  ( ) 2p
f R1 R2 R
R
n 1 1p
2 f
n  1,5 1p
d. x2  d  x1  d  x1 1p 3p
1 1 1
   x12  d  x1  f  d  0 1p
f d  x1 x1
x1 40, 10 cm 1p
Total II 15p
III.a. Desen corect și complet 4p
4p
b. naer  sin i  nlichid  sin r 2p 4p

sin i
nlichid   3  1,73
sin r 1p
c
v   1,73 108 m / s 1p
n
c. x 4p
tgr  3p
h
d  2  x  2  h  tgr  2  3m  3,5m 1p
d. h*  x  tg (90  i)  1m 3p 3p
Total III 15p
TOTAL 45p

4
Filiera teoretică – profilul real
A. MECANICĂ
Se consideră acceleraţia gravitaţională g  10 m/s2 .
1. Afir maţia echivalentă cu pr incipiul iner ţiei este: (3 puncte)
a. dacă un corp se mişcă unifor m, asupra lui nu acţionează nicio forţă;
b. un corp îşi păstrează starea de repaus sau de mişcare rectilinie uniformă, dacă for ţele care acţionează asupra sa produc o
rezultantă nulă;
c. mişcarea unifor mă se poate obţine numai pe suprafeţe orizontale;
d. inerţia reprezintă opoziţia unui corp la mişcarea sa.
p2
2 Notaţiile fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a mărimii fizice exprimată prin relaţia este:
2m
a. N2 b. W c. J d. N (3 puncte)
3. Știind că notațiile sunt cele utilizate în manuale de fizică, expresia ce poate reprezenta o putere mecanică este:
     
a. F  v b. F  t c. F  d d. F  a (3 puncte)
4. Graficul alăturat prezintă dependenţa de timp a for ţei rezultante care acţionează asupra unui corp de
m
masă m = 6 kg. Ştiind că la momentul t0  0 s viteza corpului era v 0  2 , valoarea vitezei corpului la
s
momentul t1  8 s este:
a. 2 m  s1 b. 10 m  s1 c. 16 m  s1 d. 18 m  s1 (3 puncte)
5. Lucrul mecanic minim efectuat de o forţă deformatoare pentru a alungi un fir elastic cu  este 40 J .
Pentru a alungi firul de la 0   la 0  2 , for ţa defor matoare efectuează un lucru mecanic minim a cărui valoare este:
a. 40 J b. 80 J c. 120 J d. 160 J (3 puncte)

O ladă cu masa m  7 kg este ridicată de-a lungul unui plan înclinat de unghi   30 cu ajutorul unei for ţe constante F , orientate
sub unghiul   30 faţă de planul înclinat, ca în figura alăturată. Coeficientul de frecare la alunecare
 1 
dintre ladă şi planul înclinat este   0,29    .
 2 3
a. Reprezentaţi for ţe le care acţionează asupra lăzii când aceasta urcă uniform pe planul înclinat.
b. Calculaţi valoarea for ţei F pentru care lada urcă unifor m pe planul înclinat.
c. Calculaţi valoarea for ţei F sub acţiunea căreia lada coboară pe planul înclinat cu acceleraţia a  2m/s .
2
d. Calculaţi valoarea minimă a for ţei F sub acţiunea căreia lada nu mai apasă pe planul înclinat.

Un corp de masă m  2 kg alunecă liber, pornind din repaus, din punctul A aflat la înălțimea h  2 m , pe un plan înclinat care face
unghiul   30 cu orizontala. Planul se continuă cu o suprafață orizontală , ca în figura alătura tă. Mişcarea are loc cu frecare,
 1 
coeficienţii de frecare fiind 1  0,29    pe planul înclinat şi
 2 3
2  0,10 pe planul orizontal. Se c onsideră că la trecerea corpului de
pe planul înclinat pe planul orizontal se modifică doar direcţia vectorului
viteză, nu şi modulul acestuia.
a. Precizați, justificând răspunsul, poziţia corpului în care acesta are
viteza maximă.
b. Calculaţi distanţa parcursă de corp pe suprafața orizontală, până la oprirea sa într-un punct D, considerând planul orizontal suficient
de lung astfel încât corpul să se oprească înainte de a atinge resor tul.
c. Calculaţi lucrul mecanic efectuat de greutate la readucerea corpului din punctul D în punctul A.
d. Se consideră acum corpul aflat în repaus în punctul B. Se imprimă acestuia o viteză orizontală, orientată către punctul C,
v 0  4 m  s1 . Deter minaţi defor marea relativă a resor tului, a cărui lungime nedefor mată este 0  20 cm . Se cunoaște constanta
elastică a resortului, k  3200 N  m1 . Frecările dintre corp și suprafața orizontală se neglijează.
FIZICĂ – Filiera teoretică

1
Se consideră: N A  6,02 1023 mol1 , constanta gazelor ideale R  8,31 J  mol1  K 1 . Între parametrii de stare ai gazului
ideal într-o stare dată există relaţia: pV  RT .
Pentru itemii 1-5 scrieţi pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului considerat corect. (15 puncte)
1. Notaţiile fiind cele utilizate în manualele de fizică, expresia energiei interne a gazului ideal monoatomic este:
7 6 5 3
a. U  RT b. U  RT c. U  RT d. U  RT (3 puncte)
2 2 2 2
2. Unitatea de măsură în S.I. pentru căldura molară este:
J J J J
K mol  K kmol  K kg  K
3. Un vas cilindric orizontal închis la ambele capete este împăr ţit în două compar timente 1 şi 2 de un piston mobil, termoconductor P
(care se poate mişca fără frecare), astfel încât V2  4V1 . În compartimentul 1 se află oxigen ( O2  32g/mol ), iar în
compar timentul 2 hidrogen  H2  2 g/mol , cele două gaze fiind considerate ideale. Gazele se găsesc în echilibru ter mic. Raportul
maselor celor două gaze m1 / m2 este:
a. 1/4 b. 2 c. 4 d. 8 (3 puncte)
4. Energia internă a unui gaz ideal monoatomic crește într-o: (3 puncte)
a. comprimare izoter mă
b. destindere izoter mă
c. comprimare adiabatică
d. destindere adiabatică
5. Un mol de gaz ideal poate ajunge dintr-o stare iniţială 1 într-o stare finală 2 caracterizată prin aceeaşi
presiune p1  p2 , fie prin procesul 1→3 →2 , fie prin procesul 1→4 →2, ca în figura alăturată. Despre
căldura schimbată cu mediul exterior se poate afir ma că: (3 puncte)
a. are cea mai mare valoare în procesul 1→3 →2
b. are cea mai mare valoare în procesul 1→4 →2
c. este nulă în procesul ciclic 1→3 →2→4 →1
d. este aceeaşi în ambele procese.
II . Rezolvaţi următoarea problemă: (15 puncte)
Într-o incintă de volum V  2 10 m , prevăzută cu o supapă care se deschide la o presiune p  2 104 N / m 2 , se află azot
-3 3
(  28kg / kmol ) la presiunea p1  1,38 104 N / m 2 şi temperatura t1  127 C . Deter minaţi:

a. numărul de molecule din incintă;
b. masa de gaz din incintă;
c. densitatea gazului aflat în incintă;
d. masa de gaz care iese din incintă dacă gazul este încălzit cu T  300K .
III. Rezolvaţi următoarea problemă: (15puncte)

Un mol de gaz ideal monoatomic (  mono  5 3 ) evoluează după o transfor mare ciclică 1-2-3-4-1 reprezentată grafic în coordonate
( V, p ) ca în desenul din figura alăturată. Se ştie că V3  2V1 și p2  2p1 .
a. Reprezentaţi grafic succesiunea de transformări din ciclul dat în coordonate ( T,V )
b. Deter minați, în funcție de parametrii ter modinamici ai stării 1, lucrul mecanic total
schimbat de gaz în decursul transformării ciclice.
c. Calculaţi randamentul unui motor ter mic care ar funcționa după transfor marea ciclică
descrisă.
d. Calculaţi randamentul unui ciclu Carnot care ar funcţiona între temperaturile extreme ale
ciclului dat.

2
U S
1. Notaţiile fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a mărimii fizice exprimate prin rapor tul este:
I
a. V b. A c.  d. m (3 puncte)
2. Dependenţa intensităţii curentului electric ce străbate un rezistor de tensiunea aplicată la capetele
acestuia este ilustrată în figura alăturată. Rezistenţa electrică a acestui rezistor este: (3 puncte)
a. 1
b. 10 
c. 100 
d. 1000 
3. Rolul generatorului electric într-un circuit electric este: (3 puncte)

a. de a produce electroni
b. de a menţine o tensiune electrică nenulă la bornele circuitului
c. de a închide circuitul
d. de a transforma energia electrică în căldură
4. Utilizând notaţiile din manualele de fizică, relaţia cu ajutorul căreia se poate deter mina tensiunea la bornele unui rezistor cu
rezistenţa electrică R, conectat la o sursă de tensiune cu parametr ii E şi r este :
ER E  R  r ER Er
Rr R I R
5. Dintr-un fir de cupru, cu rezistenţa R, de secţiune S şi lungime  se realizează două cercuri de raza
r fiecare (în contact între ele) care se conectează la bornele unui generator în punctele A şi B, prin fire
cu rezistenţă neglijabilă (ca în figura alăturată). Valoarea rezistenţei echivalente a circuitului exterior
este:
R R R 3R
8 4 2 4
II . Rezolvaţi următoarea problemă : (15puncte)
Circuitul electric reprezentat în figura alăturată conţine o baterie alcătuită din trei acumulatori cu
t.e.m. E1  7 V , E2  16 V , E3  5 V şi rezistenţele interne r1  1  , r2  2  , r3  1  . La
bornele bateriei este conectată o grupare formată din trei rezistori având rezistenţele electrice
R1  R2  2 , R3  2,6 . Se neglijează rezistenţa conductoarelor de legătură.Determinați:
a. tensiunea electromotoare echivalentă grupării celor trei acumulatori;
b. intensitatea curentului electric prin rezistorul R 3 , când întrerupătorul K este deschis;
c. intensitatea curentului electric prin sursa cu t.e.m E 3 , când întrerupătorul K este închis.
d. tensiunea electrică U AB în condițiile punctului c.
Varianta 054
III.Rezolvaţi următoarea problemă: (15 puncte)
Cinci surse electrice identice având t.e.m. E şi rezistenţa internă r se leagă succesiv în serie şi apoi în paralel la bornele aceluiaşi
consumator. Se constată că puterea disipată de consumator în ambele situaţii are aceeaşi valoare, P = 250W .
a. Scrieți relaţia dintre rezistenţa internă r a unei surse şi rezistenţa electrică R a consumatorului.
b. Calculați puterea disipată de consumator dacă la bornele sale este conectată o singură baterie.
c. Deter minați numărul n de surse electr ice identice cu t.e.m. E şi rezistenţa internă r , care legate în serie la bornele consumatorului,
fac ca puterea disipată de acesta să fie egală cu 160 W .
d. Calculați t.e.m. E a unei surse, considerând că rezistenţa electrică a consumatorului are valoarea R  10 .

3
D.OPTICĂ
I. Pentru itemii 1-5 scrieţi pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului considerat corect. (15puncte)
1. Cu notaţiile utilizate în manualele de fizică, expresia dată de for mula f  C :

a. are ca unitate S.I. m; b. are ca unitate S.I. 1/m; c. are ca unitate S.I. dioptria; d. este adimensională. (3 puncte)
2. Imaginea unui obiect real obţinută cu ajutorul unei oglinzi plane este întotdeauna: (3 puncte)
a. reală şi la fel de mare ca obiectul;
b. virtuală şi la fel de mare ca obiectul;
c. reală şi mai mică faţă de obiect;
d. virtuală şi mai mare faţă de obiect.
3. Dependenţa convergenţei (C) a unei lentile biconvexe simetrice de inversul indicelui de refracţie al mediului
( n1 ) în care este introdusă, este reprezentată grafic în figura alăturată. Indicele de refracţie al materialului din
care este făcută lentila ( n 2 ) şi raza de curbură ( R ) a suprafeţelor sferice ale lentilei au valorile: (3 puncte)
a. n2  1,5 ; R  40cm ; b. n2  1,5 ; R  25cm ; c. n2  1,3 ; R  20cm ; d. n2  2 ; R  50cm
4. În cazul efectului fotoelectric extern, relaţiile dintre tensiunea de stopare USTOP şi energia cinetică maximă Ecin, max a unui
fotoelectron, respectiv dintre intensitatea curentului fotoelectric de saturaţie ISAT şi numărul fotoelectronilor emişi în unitatea de timp
N
sunt: (3 puncte)
t
 N  N  N  N
ISAT  e eISAT  eISAT  ISAT  e
a.  t ;b.  t ;c.  t ;d.  t
e USTOP  Ecin, max  USTOP  eEcin, max e USTOP  Ecin, max  USTOP  eEcin, max N
   
A B
5. Două oglinzi plane și identice, for mează un unghi diedru de 60°. Raza AB a unui indicator LASER P
este perpendiculară pe muchia diedrului, paralelă cu oglinda OM și incidentă pe oglinda ON. După
reflexia succesivă pe oglinzile ON şi OM raza va emerge după o direcţie paralelă cu:
a. OM b. MN c. ON d. OP (3 puncte) M O
II. Rezolvaţi următoarea problemă : (15puncte)

O lentilă subţire convergentă are distanţa focală f  15 cm . Un obiect real liniar vertical, înalt de 2 cm este situat perpendicular
pe axa optică a sistemului, la distanţa de 20 cm , în faţa lentilei.
Deter minaţi:
a. poziţia imginii for mate de lentilă;
b. mărirea liniară şi înălţimea imaginii;
c. distanţa dintre obiect şi imagine;
d. valorile distanței dintre obiect și un ecran, astfel încât prin deplasarea lentilei să se poată forma două imagini clare pe e cran.
Varianta 054
Un dispozitiv Young aflat în aer are distanţa dintre fante 2  0, 2 mm şi distanţa de la fante la ecran D  2 m . O radiaţie
monocromatică incidentă nor mal pe planul fantelor produce pe ecran o figură de interferenţă. Maximul de ordin 3 se găseşte la
distanța x3  15 mm față de axa de simetrie a dispozitivului.
Deter minaţi:
a. lungimea de undă a radiaţiei incidente;
b. valoarea inter franjei;
c. diferenţa de drum optic pentru maximul de ordin 5;
d.distanta pe care se deplasează maximul central al figurii de inter ferenţă dacă în calea unuia dintre fasciculele luminoase se
introduce o lamelă subţire de grosime e  2  m şi indice de refracţie n  1,5 .

4

Subiectul A. MECANICĂ (45 puncte)
Soluţie,
I . 1. b 3p
2. c 3p
3. a 3p
4. b 3p
5. c 3p
Total I 15p
II.a. reprezentarea corectă a G 1p
reprezentarea corectă a N 1p 3p
reprezentarea corectă a Ff 1p
b. F cos  Ff  mg sin  0 1p 2p
N  F sin  mg cos   0 1p 2p
Ff  N  (mg cos   F sin) 1p 1p
5p
mg (sin    cos )
F 1p 1p
cos    sin
F  51,9 N 1p 1p
c. mg sin  F cos  Ff  ma 1p 2p
mg (sin    cos )  ma
F 1p 2p 3p
cos    sin
F  4,8 N 1p 1p
d. N 0 1p 2p
F sin  mgcos 2p 1p 4p
F  121,2 N 1p 1p
Total II 15p
III.a. Poziţia corespunzătoare punctului B şi justificare 2p
b. Ec  LG  LFf 1  LFf 2  0 1p 2p
LG  mgh 1p 1p
LFf 1  1mgh ctg 1p 1p 5p
LFf 2  2mgd0 1p 1p
d0  10 m 1p 1p
c. LG  mgh 3p 3p
4p
LG  40 J 1p 1p
d. mv02 kl 2
 2p
2 2
l 4p
 1p 1p 4p
l0
rezultat final   50% 1p 1p
Total II 15p
TOTAL 45p
FIZ ICĂ – Filiera teoretică

1

Subiectul B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ (45puncte)
Soluţie,
I . 1. d. 3p
2. b. 3p
3. c. 3p
4. c. 3p
5. a. 3p
Total I 15p
II.a. N 4p
p1V  RT 2p
NA
p1VN A
N 1p
RT
N  5 1021 molecule 1p
b. N 3p
m 2p
NA
m  23,24  10 5 kg 1p
c. p  4p
 1 3p
R  T1
  0,116 kg / m 3 1p
d. pV  4p
m'  '
2p
RT
m  m  m 1p
m  4  105 kg 1p
Total II 15p
III.a. reprezentarea grafică în coordonate ( T,V ), corect realizată 3p 3p
b. L  L23  L41 1p 2p
L  ( p2  p1 )(V3  V1 ) 2p 4p
L  p1V1 1p 2p
c.   L / Q primita 1p 2p 4p
Q primita  Q12  Q23 1p

Q primita  CV (T2  T1 )  C p (T3  T2 ) 1p 1p 1p
rezultat final η = 15,38% 1p 1p
d. Trece 4p
C  1  2p 2p
Tcald
T
C  1  1 1p 2p
T3
rezultat final C  75 % 1p
Total III 15p
TOTAL 45p

2

Subiectul C. PRODUCEREA S I UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU (45puncte)
Soluţie,
I . 1. d. 3p
2. c. 3p
3. b. 3p
4. a. 3p
5. b. 3p
Total I 15p
II.a. 1 1 1 1 4p
   1p 2p
rp r1 r2 r3
E1 E2 E3
E p  rp (   ) 2p 2p
r1 r2 r3
rezultat final Ep  8 V 1p
b. Ep 4p
I 3p 4p
rp  R3  R1R2 / (R1  R2 )
c. E3 3p
I sc  2p 4p
r3
d. U AB  E3  I sc r3 3p 4p 4p
rezultat final: U AB  0V 1p
Total II 15p
III.a. 25 RE 2
RE 2 4p
P  3p
 R  5r  R r 
2 2
 
 5
Rr 1p
b. RE 2 4p
P1  1p
R  r
2
25 E 2
P 1p
36 R
9P
R  r  P1  1p
25
P1  90W 1p
c. n2 E 2 4p
Pn  3p
1  n 
2
R
n2 1p
d. 36 PR 3p
E 2p
25
E  60V 1p
Total III 15p
TOTAL 45p

3

Subiectul D. OPTICĂ (45puncte)
Soluţie,
I . 1. d. 3p
2. b. 3p
3. a. 3p
4. a. 3p
5. c. 3p
Total I 15p
II.a. 1 1 1 4p
  2p
x2 x1 f
fx1
x2  1p
f  x1
x2  60cm 1p
b. x2 4p
  3 2p
x1
y2   y1  6cm 2p
c. d   x1  x2 2p 3p
d  80cm 1p
d. 1 1 1 4p
  1p
x2 x1 f
d   x1  x2 1p
x2  x2 d  fd  0
2
1p
  d  4 fd  d  4 f
2
1p
Total II 15p
III.a. k D 4p
x 2p
2l
2lx
 1p
kD
  0,5 m 1p
b. D 4p
i 2p
2l
i  5mm 2p
c.   5 2p 3p
  2,5 m 1p
d. ei 4p
xk'  xx   n  1 2p

ei
x   n  1 1p

x  1cm 1p
Total III 15p
TOTAL 45p

4
Proba E. d)
Fizică
1. Un corp îşi păstrează starea de mişcare rectilinie şi uniformă sau rămâne în repaus dacă asupra lui
acţionează:
a. o singură forţă
b. două forţe pe direcţii diferite
c. mai multe forţe cu orientări diferite, iar rezultanta lor este nenulă
d. mai multe forţe cu orientări diferite, iar rezultanta lor este nulă (3p)
2. Ştiind că simbolurile mărimilor fizice sunt cele utilizate în manualele de fizică, expresia care are ca unitate
de măsură newtonul este:
P L
a. b. P ×t c. d. m ×v (3p)
v t
3. Simbolurile unităţilor de măsură fiind cele din S.I, unitatea de m ăsură a energiei mecanice se poate
exprima sub forma:
a. kg ×m ×s −1 b. kg ×m 2 ×s −1 c. kg ×m2 ×s −2 d. kg2 ×m 2 ×s −2 (3p)
4. Un corp lăsat liber pe un plan înclinat coboară cu viteză constantă. Planul formează cu orizontala un unghi
α pentru care sinα = 0,6 . Coeficientul de frecare la alunecare dintre corp și plan are valoarea:
a. 0,50 b. 0,75 c. 0,80 d. 1,33 (3p)
5. Asupra unui corp care se deplasează de-a lungul axei Ox acţionează, pe direcţia axei Ox,
o forţă F . În figura alăturată este reprezentată dependenţa forţei de coordonata x. Lucrul
mecanic efectuat de forţa F pe primii 5 m ai mişcării are valoarea:
a. 60 J b. 45 J c. 30 J d. 15 J
(3p)

Asupra unui corp cu masa m = 6 kg , aflat pe o suprafață orizontală, acţionează
o forță F = 20N a cărei direcție formează cu orizontala un unghi α = 30° , ca în
figura alăturată. Coeficientul de frecare la alunecare dintre corp și suprafața
orizontală este µ = 0,1.
a. Reprezentaţi grafic toate forţele care acţionează asupra corpului.
b. Calculaţi valoarea forței de reacțiune normală care acționează asupra
corpului.
c. Determinaţi valoarea acceleraţiei corpului.
d. Calculați viteza corpului după 4 s de la plecarea din repaus a corpului.

Un automobil cu masa m = 1600 kg parcurge distanța dintre două puncte A şi B, situate la altitudinile,
măsurate în raport cu nivelul mării, hA = 360 m , respectiv hB = 310 m . Automobilul pleacă din punctul A cu
viteza v A = 15 m/s . Energia potenţială gravitaţională este considerată nulă la nivelul mării. Determinaţi:
a. lucrul mecanic efectuat de greutate în timpul deplasării din A în B;
b. energia mecanică a automobilului în punctul A;
c. lucrul mecanic efectuat de forţele de frecare în timpul deplasării automobilului, cu motorul oprit, din A în B,
dacă acesta ajunge în B cu viteza v B = 5m/s ;
d. lucrul mecanic ce trebuie efectuat de motor pentru a urca automobilul din B în A, cu viteză constantă,
dacă lucrul mecanic efectuat de forţele de frecare egal cu −960 kJ .

Ministerul Educaţiei Naţionale
Proba E. d)
Fizică
J
mol ×K
Q
1. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, mărimea descrisă de raportul
∆T
reprezintă:
a. capacitatea calorică
b. căldura specifică
c. căldura molară
d. lucru mecanic (3p)
2. Unitatea de măsură în S.I. a mărimii fizice exprimate prin produsul dintre presiune şi volum se poate scrie
în forma:
a. N ×m 2 b. N ×m3 c. N ×m d. N ×m −2 (3p)
3. O cantitate dată de gaz ideal efectuează transformarea 1-2-3 reprezentată
în coordonate p-V în figura alăturată. Relaţia dintre energiile interne ale gazului în cele
trei stări este:
a. U1 > U 2 > U 3
b. U1 < U 2 < U 3
c. U1 > U 2 < U 3
d. U1 < U 2 > U 3 (3p)
4. Un mol de gaz ideal biatomic aflat într-un cilindru cu piston se destinde adiabatic, dublându-şi volumul.
Căldura schimbată de gaz cu exteriorul este egală cu:
a. 350 J b. 336 J c. 2,45 J d. 0 J (3p)
5. Căldura necesară unei bile de cupru având masa m = 500 g şi căldura specifică c = 400 J ×kg-1 ×K -1
pentru a-şi mări temperatura cu ∆t = 10°C este egală cu:
a. 2 J b. 20 J c. 200 J d. 2000 J (3p)

O butelie conţine azot (µ = 28 g/mol ) , considerat gaz ideal, la presiunea p1 = 1,662 ×105 Pa şi temperatura
t1 = 27 0 C . Se încălzeşte gazul din butelie până la temperatura T2 = 308 K . Volumul buteliei este V = 5 dm3 .
a. Calculaţi masa unei molecule de azot.
b. Determinaţi numărul de molecule de azot din butelie.
c. Calculaţi presiunea p2 a gazului din butelie după încălzirea acestuia.
d. După încălzire, robinetul buteliei este deschis pentru scurt timp, iar butelia este răcită. Se constată că
presiunea scade la 60% din valoarea presiunii p2 , iar temperatura scade la 75% din valoarea temperaturii
T2 . Calculaţi masa de gaz care a ieşit din butelie.
O cantitate de gaz ideal biatomic (CV = 2,5R ) parcurge succesiunea de transformări
reprezentată în figura alăturată în sistemul de coordonate V − T . Presiunea şi volumul
gazului în starea 1 au valorile p1 = 105 Pa , respectiv V1 = 2 dm 3 . Lucrul mecanic total
schimbat de gaz cu mediul exterior pe parcursul unui ciclu este egal cu L = 77,2 J .
a. Reprezentaţi ciclul în sistemul de coordonate p − V .
b. Determinaţi lucrul mecanic efectuat în transformarea 2 → 3 .
c. Determinaţi raportul ∆ U12 / ∆ U 31 dintre variaţiile energiei interne în transformările
1 → 2 şi 3 → 1 .
d. Determinaţi căldura cedată de gaz mediului exterior într-un ciclu.
Proba E. d)
Fizică
I. Pentru itemii 1-5 scrieţi pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.(15 puncte)
1. Un consumator este conectat la o baterie cu tensiunea electromotoare E = 120 V . Tensiunea la bornele
consumatorului este egală cu 75% din t.e.m. a bateriei, iar intensitatea curentului electric din circuit are
valoarea I = 2 A . Puterea electrică disipată pe consumator este egală cu:
a. P = 180 W b. P = 150 W c. P = 120 W d. P = 100 W (3p)
2. Tensiunea electromotoare a unui generator electric conectat la bornele unui consumator este egală cu:
a. diferența dintre tensiunea la bornele generatorului şi căderea de tensiune internă
b. raportul dintre tensiunea la bornele generatorului şi căderea de tensiune internă
c. suma dintre tensiunea la bornele generatorului şi căderea de tensiune internă
d. produsul dintre tensiunea la bornele generatorului şi căderea de tensiune internă. (3p)
J
3. Mărimea fizică a cărei unitate de măsură în S.I. poate fi scrisă în forma 2 este:
A ×s
a. tensiunea electrică b. rezistenţa electrică c. puterea electrică d. energia electrică (3p)
4. Un conductor din manganină cu secţiunea S = 4 mm şi rezistenţa electrică R = 2,4 Ω are lungimea
2
L = 20 m . Rezistivitatea electrică a manganinei este egală cu:

a. 2,7 ×10 −7 Ω ×m b. 3,2 ×10 −7 Ω ×m c. 3,6 ×10 −7 Ω ×m d. 4,8 ×10 −7 Ω ×m (3p)
5. Dependenţa tensiunii la bornele unui rezistor R de intensitatea curentului electric ce
trece prin rezistor este redată în graficul din figura alăturată. În serie cu rezistorul R se
conectează un alt rezistor identic cu el. Rezistenţa electrică a grupării serie a celor
două rezistoare este egală cu:
a. 15 Ω
b. 40 Ω
c. 50 Ω
d. 80 Ω (3p)
Circuitul din figura alăturată conţine un generator electric cu t.e.m E = 6 V şi rezistenţa interioară r = 0,5 Ω ,
două rezistoare având rezistenţele electrice R1 = 1,5 Ω , R2 = 3 Ω şi un
întrerupător K .
a. Calculaţi tensiunea la bornele rezistorului R1 când întrerupătorul K este
deschis.
b. Determinaţi valoarea rezistenţei echivalente a circuitului exterior sursei dacă
întrerupătorul K este închis;
c. Determinaţi valoarea intensităţii curentului din rezistorul R1 când întrerupătorul
K este închis.
d. Se conectează în serie cu generatorul din circuit un generator identic, iar întrerupătorul K se deschide.
Determinaţi noua valoare a tensiunii la bornele rezistorului R1 .

În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric format dintr-o sursă având t.e.m.
E = 120 V şi rezistenţa interioară r = 3 Ω , un bec având puterea nominală
P = 120 W şi tensiunea nominală U = 60 V şi un rezistor având rezistenţa
electrică R . Becul funcţionează la parametri nominali. Determinaţi:
a. valoarea intensităţii curentului electric prin bec;
b. rezistenţa electrică R a rezistorului;
c. energia consumată de rezistorul R în intervalul de timp ∆t = 1min ;

Proba E. d)
Fizică
−34
Se consideră: viteza luminii în vid c = 3 ×10 m/s , constanta Planck h = 6,6 ×10 J ×s .
8
1. Prin studiul experimental al efectului fotoelectric extern, s-a constatat că numărul electronilor emiși în
unitatea de timp prin efect fotoelectric extern este:
a. direct proporţional cu frecvenţa radiaţiilor incidente
b. invers proporţional cu frecvenţa radiaţiilor incidente
c. direct proporţional cu fluxul radiaţiilor incidente când frecvenţa lor este constantă
d. invers proporţional cu fluxul radiaţiilor incidente când frecvenţa lor este constantă (3p)
2. Ştiind că simbolurile mărimilor fizice sunt cele utilizate în manualele de fizică, în cazul reflexiei luminii pe
suprafaţa de separare dintre două medii cu indici de refracţie diferiţi, este adevărată relaţia:
sin i sin r sin i sin r sin i sin r
a. = b. i = r c. = d. = (3p)
n2 n1 n1 n2 v2 v1
a. m b. J c. m ×s −1 d. Hz (3p)
4. În faţa unei lentile convergente, având convergenţa C = 5 m −1 , este aşezat un obiect liniar, perpendicular
pe axa optică principală, la o distanţă egală cu dublul distanţei focale. Modulul măririi liniare transversale
este:
a. 1 5 b. 10 c. 5 d.1 (3p)
5. Graficul alăturat reprezintă dependenţa energiei cinetice maxime a
fotoelectronilor emişi, de frecvenţa radiaţiei incidente. Lucrul mecanic de
extracție are expresia:
a. hν 0
b. hν 1
c. hν 1 + Ec 1
d. h (ν 0 + ν 1 ) (3p)

Un obiect, având înălţimea y1 = 1cm , este aşezat perpendicular pe axa optică principală a unei lentile subțiri
convergente L1 . Pe un ecran se observă o imagine de trei ori mai mare decât obiectul. Distanţa dintre obiect
şi imaginea sa este d = 48 cm .
a. Calculați înălțimea imaginii obiectului.
b. Determinați distanța dintre lentilă și ecran.
c. Determinaţi distanţa focală a lentilei.
d. O a doua lentilă subțire L2, cu distanţa focală f2 = 25cm , este plasată coaxial cu prima lentilă. Determinați
distanța dintre cele două lentile astfel încât sistemul optic să fie afocal.

O sursă de lumină S se află pe fundul unui acvariu umplut cu apă. Indicele de refracţie
4
al apei este n = . O rază de lumină incidentă pe suprafaţa apei, într-un punct I, aflat
3
la distanţa R = 50 cm de verticala dusă din sursa de lumină, se propagă tangent la
suprafaţa de separare dintre apă şi aer. Determinaţi:
a. viteza de propagare a luminii în apă;
b. sinusul unghiului de incidență al razei de lumină care ajunge în punctul I;
c. înălţimea stratului de apă din acvariu;
d. valoarea tangentei unghiului de incidenţă al unei raze de lumină provenite de la sursa S pentru care raza
reflectată pe suprafața apei este perpendiculară pe raza refractată.


Proba E. d)
Fizică
Varianta 7
A. Subiectul I
I.1. d 3p
2. a 3p
3. c 3p
4. b 3p
5. b 3p
II.a. Pentru: 3p
Reprezentarea corectă a tuturor forțelor 3p
b. Pentru: 4p
N + Fy − G = 0 1p
Fy = F sin α 1p
G = mg 1p
rezultat final N = 50 N 1p
c. Pentru: 4p
ma = Fx − Ff 1p
Fx = F cos α 1p
Ff = µ N 1p
rezultat final a ≅ 2m/s 2
1p
d. Pentru: 4p
∆v
a= 2p
∆t
∆v = v 1p
rezultat final v ≅ 8m/s 1p
III.a. Pentru: 3p
LG = mg (hA − hB ) 2p
rezultat final LG = 0,8MJ 1p
b. Pentru: 4p
E A = Ec A + E pA 1p
2
mv
Ec A = A
1p
2
E pA = mghA 1p
rezultat final E A = 5,94MJ 1p

c. Pentru: 4p
∆Ec = Lt 1p
Lt = LG + LFf 1p
v −v
2 2
∆Ec = m B A
1p
2
rezultat final LFf = −960kJ 1p
d. Pentru: 4p
∆Ec = Lmotor + LG′ + LFf 1p
∆Ec = 0 1p
LG′ = mg ( hB − hA ) 1p
rezultat final Lmotor = 1760 kJ 1p

B. Subiectul I
I.1. a 3p
2. c 3p
3. b 3p
4. d 3p
5. d 3p
II.a. Pentru: 3p
µ
m0 = 2p
NA
rezultat final: m0 ≅ 4,65 ×10 −26 kg 1p
b. Pentru: 4p
T1 = 300 K 1p
p1V = ν RT1 1p
N
ν = 1p
NA
rezultat final N ≅ 2 ×10 23 molecule 1p
c. Pentru: 4p
pT
p2 = 1 2 3p
T1
rezultat final: p2 ≅ 1,7 ×105 Pa 1p
d. Pentru: 4p
p3 = 0,6 ×p2 ; T3 = 0,75 ×T2 1p
m ′ = m − m3 1p
p V µ p3V µ
m′ = 1 − 1p
RT1 RT3
rezultat final: ∆m ≅ 1,9 g 1p
III.a. Pentru: 3p
b. Pentru: 4p
L = L12 + L23 + L31 1p
L12 = 0 1p
L31 = p1 ×(V1 − 2V1 ) 1p
rezultat final: L23 = 277,2 J 1p
c. Pentru: 4p
∆U12 = ν ×CV ×(T2 − T1 ) 1p
∆U 31 = ν ×CV ×(T1 − T2 ) 1p
rezultat final: ∆U12 / ∆U 31 = −1 2p
d. Pentru: 4p
Cp = CV + R 1p
Qced = ν ×Cp ×(T1 − T2 ) 1p
Qced = 3,5 ( p1 ×V1 − 2 p1 ×V1 ) 1p
rezultat final: Qcedat = −700 J 1p

C. Subiectul I
I.1. a 3p
2. c 3p
3. b 3p
4. d 3p
5. d 3p
II.a. Pentru: 4p
E
Id = 1p
R1 + r
U1 = Id ×R1 2p
b. Pentru: 3p
R p = R1 ×R2 /(R1 + R2 ) 2p
rezultat final: Re = 1Ω 1p
c. Pentru: 4p
E
I= 1p
Re + r
I = I1 + I 2 1p
I1 ×R1 = I 2 ×R2 1p
rezultat final: I1 ≅ 2,7 A 1p
d. E s = 2E 1p 4p
rs = 2r 1p
E ×R
U1′ = s 1 1p
R1 + rs
rezultat final: U1′ = 7,2 V 1p
III.a. Pentru: 3p
P = U ×I 2p
b. Pentru: 4p
E
I= 2p
Rb + R + r
U2
P= 1p
Rb
c. Pentru: 4p
W = R ×I ×∆t 2 3p
d. Pentru: 4p
Rexterior
η= 2p
Rexterior + r
Rexterior = R + Rb 1p

D. Subiectul I
I.1. c 3p
2. b 3p
3. b 3p
4. d 3p
5. a 3p
II.a. Pentru: 4p
y
β= 2 1p
y1
β = −3 2p
b. Pentru: 4p
d = − x1 + x2 2p
x2
β= 1p
x1
c. Pentru: 4p
1 1 1
− = 3p
x2 x1 f1
rezultat final f1 = 9 cm 1p
d. Pentru: 3p
D = f1 + f2 2p
rezultat final D = 34cm 1p
III.a. Pentru: 4p
c
v = 3p
n
rezultat final v = 2,25 ×108 m/s 1p
b. Pentru: 4p
n ×sin i = sin r 2p
r = 90° 1p
3
rezultat final sin i = 1p
4
c. Pentru: 4p
R
tgi = 2p
h
1
tgi = 1p
n −1
2
rezultat final h ≅ 44 cm 1p
d. Pentru: 3p
n ×sin i ′ = sin r ′ 1p
r ′ + i ′ = 90° 1p
3
rezultat final tgi ′ = 1p
4

Proba E. d)
Fizică
1. Un elev ţine în mână un ghiozdan în timp ce se deplasează cu un ascensor. Pentru el, ghiozdanul pare
mai greu atunci când ascensorul stă pe loc, decât atunci când:
a. ascensorul urcă accelerat
b. ascensorul coboară accelerat
c. ascensorul urcă cu viteză constantă
d. ascensorul coboară cu viteză constantă (3p)
2. Ştiind că simbolurile mărimilor fizice sunt cele utilizate în manualele de fizică, forţa elastică ce apare
într-un resort de constantă elastică k, depinde de deformarea acestuia conform relaţiei:
a. Fe = x k b. Fe = k ×x 2 c. Fe = k ×x d. Fe = −k ×x (3p)
2
p
3. Unitatea de măsură a mărimii fizice exprimate prin raportul , unde p este impulsul unui corp şi m
2m
masa acestuia, se poate scrie în funcție de unitățile de măsură fundamentale în S.I. sub forma:
a. kg ×m ×s −1 b. kg ×m 2 ×s −1 c. kg ×m2 ×s −2 d. kg2 ×m 2 ×s −2 (3p)
4. Capătul A al unui stâlp omogen cu masa m = 1 t este ridicat cu viteză constantă la o
înălţime egală cu lungimea stâlpului, h = 3 m , astfel încât stâlpul ajunge din poziţie orizontală
în poziţie verticală, ca în figura alăturată. Puterea mecanică necesară pentru a efectua
această operaţie în ∆t = 30 s este:
a. 600 W b. 500 W c. 450 W d. 400 W (3p)
5. Viteza unui mobil aflat în mișcare rectilinie variază în timp conform graficului alăturat.
Distanța totală parcursă în intervalul de timp cuprins între momentele t1 = 0 s şi t 2 = 3 s
are valoarea:
a. 0,1 m b. 1 m c. 1,5 m d. 2 m
(3p)
Un corp cu masa m = 100 g aflat inițial în repaus pe o suprafață orizontală, la distanța d > 1m față de
marginea suprafeței, este legat de capătul unui fir (inextensibil și de masă neglijabilă) trecut peste un
scripete fără frecări și de masă neglijabilă, ca în figura alăturată. Se acționează cu o forţă F = 0,2N asupra
capătului liber al firului un timp ∆t1 = 1s , după care acțiunea ei încetează. Coeficientul de frecare la
alunecare dintre corp şi suprafața orizontală este µ = 0,1.
a. Calculați valoarea forţei care apasă asupra axului scripetelui în intervalul de timp ∆t1 ;
b. Determinați acceleraţia corpului în intervalul de timp ∆t1 ;
c. Calculați viteza corpului la sfârșitul intervalului de timp ∆t1 = 1s ;
d. Determinați durata totală a mișcării corpului pe suprafața orizontală.
Un sac cu masa m = 10 kg , aflat inițial în repaus la înălţimea h = 16 m faţă de suprafaţa solului, alunecă pe
un jgheab înclinat cu unghiul α = 30° faţă de orizontală. Capătul inferior al jgheabului se află la înălţimea
h0 = 1m față de sol. La baza jgheabului se află un vagonet de masă M = 50 kg , aflat inițial în repaus, ca în
figura alăturată. Când ajunge la baza jgheabului, sacul cade pe platforma vagonetului. După impact sacul
rămâne pe vagonet. Se neglijează frecările dintre vagonet și sol. Energia
potenţială gravitaţională este nulă la nivelul solului. Determinaţi:
a. energia mecanică a sacului la momentul inițial;
b. lucrul mecanic efectuat de forța de frecare dintre sac şi jgheab, dacă viteza
sacului la baza jgheabului este v = 10m/s ;
c. mărimea forţei de frecare la alunecare dintre sac şi jgheab;
d. valoarea vitezei pe care o capătă vagonetul după căderea sacului pe
platforma vagonetului, în condiţiile de la punctul b.

Proba E. d)
Fizică
J
mol ×K
1. Într-o transformare cvasistatică a unui sistem termodinamic căldura primită se transformă integral în lucru
mecanic numai dacă transformarea este:
a. izobară b. ciclică c. izotermă d. izocoră (3p)
2. În figura alăturată este reprezentată dependenţa presiunii unei cantități date de gaz ideal în
funcţie de volumul ocupat de acesta. În cursul destinderii temperatura gazului creşte de la
t1 = 27°C la t 2 = 159 °C . Raportul dintre volumele ocupate de gaz în stările 2 şi respectiv 1
este egal cu:
a. 2,4 b. 2,1 c. 1,8 d. 1,2
(3p)
3. Unitatea de măsură în S.I. a mărimii exprimate prin produsul dintre cantitatea de substanţă şi căldura
molară este:
a. J ×mol −1 b. J ×K −1 c. J ×kg−1 d. mol ×K −1 (3p)
4. Densitatea heliului (µ He = 4 g ×mol-1 ) conţinut într-o butelie la o anumită temperatură are valoarea
ρ = 0,2 kg ×m . Numărul de atomi de heliu din unitatea de volum este aproximativ egal cu:
-3
a. 3 ×10 25 m −3 b. 3 ×10 26 mol ×m−3 c. 6 ×10 25 m −3 d. 6 ×10 25 mol ×m −3 (3p)

5. O cantitate dată ν de gaz ideal se destinde adiabatic din starea 1 în care temperatura era T1 într-o stare 2
în care temperatura atinge valoarea T2 . Lucrul mecanic schimbat de gaz cu mediul exterior este dat de
expresia:
a. ν CV (T2 − T1 ) b. ν CV (T1 − T2 ) c. ν CP (T2 − T1 ) d. ν CP (T2 − T1 ) (3p)

Un balon cu pereți rigizi, închis cu un robinet, conţine un amestec de două gaze la presiunea p = 2 ×105 Pa
şi temperatura t = 7°C . Între masele celor două gaze există relaţia m1 = 3 m2 . Masa molară a primului gaz
din amestec este µ1 = 4 g ×mol -1 , iar masa molară a amestecului este µ = 3,2g/mol .
a. Determinaţi masa molară a celui de-al doilea gaz din amestec.
b. Calculaţi densitatea amestecului.
c. Determinaţi volumul interior al balonului presupunând că masa primului gaz este m1 = 2,4 g .
d. Robinetul este deschis pentru un scurt interval de timp. O parte din gaz iese ceea ce determină scăderea
presiunii cu 25% şi scăderea temperaturii cu 20% . Determinaţi fracţiunea din masa de gaz conţinută iniţial
în balon care a ieşit.
În figura alăturată este reprezentată, în coordonate V − T , transformarea ciclică reversibilă a unei cantităţi
de gaz ideal a cărui căldură molară izocoră este CV = 1,5R . Temperatura gazului în stările 2 şi 4 are aceeaşi
valoare. În cursul transformării 1 → 2 → 3 gazul primeşte căldura Qpr = 54 kJ .
a. Reprezentaţi transformarea ciclică în coordonate p − V .
b. Determinaţi variaţia energiei interne a gazului la trecerea
din starea 1 în starea 3.
c. Calculaţi lucrul mecanic efectuat de gaz într-un ciclu.
d. Calculaţi randamentul motorului termic ce ar funcţiona
după ciclul considerat.

Proba E. d)
Fizică
1. Graficul alăturat redă dependenţa puterii P transferate de o baterie cu t.e.m. E şi
rezistenţa interioară r unui circuit exterior a cărui rezistenţă poate fi variată, de
intensitatea I a curentului din circuit. T.e.m. a bateriei este egală cu:
a. 24 V b. 18 V c. 12 V d. 6 V (3p)
(3p)
2. Pentru intensităţile curenţilor care se întâlnesc în nodul de reţea reprezentat în
figura alăturată se poate scrie:
a. I1 + I 4 − I2 = I3 + I5
b. I1 − I4 − I2 = I5 − I3
c. I1 + I2 − I4 = I3 + I5
d. I1 + I 4 − I2 = I5 − I3 (3p)
3. Mărimea fizică a cărei unitate de măsură în S.I. poate fi pusă sub forma J ×Ω −1 ×s -1 este:
a. puterea electrică b. rezistenţa electrică c. tensiunea electrică d. intensitatea curentului (3p)
4. Un conductor din manganină cu secţiunea S = 4 mm şi rezistenţa electrică R = 2,4 Ω este înfăşurat pe
2
un cilindru din ceramică spiră lângă spiră. Numărul de spire este N = 500 , iar lungimea unei spire este
L = 4 cm . Rezistivitatea electrică a manganinei este egală cu:
a. 4,8 ×10 −7 Ω ×m b. 3,6 ×10 −7 Ω ×m c. 3,2 ×10 −7 Ω ×m d. 2,7 ×10 −7 Ω ×m (3p)
5. Un fir conductor, având coeficientul termic al rezistivităţii α , este legat la bornele unei baterii cu t.e.m.
constantă şi rezistenţă interioară neglijabilă. Considerând că la temperatura t 0 = 0°C intensitatea curentului
din fir este I 0 , intensitatea curentului din fir când acesta se încălzeşte la temperatura t este:
I0
a. I = b. I = I0 ×α ×t c. I 0 = I ×(1 + α ×t ) d. I 0 = I ×α ×t (3p)
1 + α ×t
În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Ampermetrul ideal ( RA ≅ 0 ) indică
I A = 0,36 mA , iar indicaţia voltmetrului, de rezistenţă electrică RV = 120 kΩ , este UV = 14,4 V . Se cunoaşte
rezistenţa electrică R2 = 20kΩ , iar rezistenţa interioară a bateriei se
consideră neglijabilă. Determinaţi:
a. rezistenţa electrică R1 ;
b. rezistenţa electrică echivalentă a circuitului exterior bateriei;
c. intensitatea curentului electric ce străbate bateria;
d. tensiunea electromotoare a bateriei.

În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Rezistenţele interioare ale bateriilor sunt
r1 = 1Ω , respectiv r2 = 1,5 Ω . Rezistenţa electrică a rezistorului este R = 5 Ω . Pe soclul becului sunt
inscripţionate valorile 1,5 A, 9 W. Se constată că becul funcţionează la parametri nominali, iar intensitatea
curentului electric ce străbate bateria având t.e.m E1 are valoarea I1 = 0,5 A .
a. Determinaţi valoarea rezistenţei electrice a becului în regim normal de
funcţionare.
b. Calculaţi valoarea tensiunii electromotoare E 2 .
c. Determinaţi puterea electrică totală dezvoltată de bateria cu t.e.m. E1 .
d. Se deconectează ramura ce conţine bateria cu t.e.m. E 2 şi se
înlocuieşte rezistorul R cu un alt rezistor R1 . Şi în aceste condiţii becul funcţionează la parametri nominali.
Determinaţi randamentul acestui circuit.

Proba E. d)
Fizică
Se consideră: viteza luminii în vid c = 3 ×10 m/s . 8
1. În cazul suprapunerii a două sau mai multe unde se poate obţine interferenţa staţionară dacă acestea
îndeplinesc condiţiile:
a. au frecvenţe diferite şi diferenţa de fază constantă în timp
b. au frecvenţe diferite şi diferenţa de fază variabilă în timp
c. au aceeaşi frecvenţă şi diferenţa de fază constantă în timp
d. au aceeaşi frecvenţă şi diferenţa de fază variabilă în timp. (3p)
2. Ştiind că simbolurile mărimilor fizice sunt cele utilizate în manualele de fizică, lucrul mecanic de extracţie
Lex se poate exprima cu ajutorul relaţiei:
a. Lex = hυ − E c. max b. Lex = hλ0 c. Lex = me c 2 d. Lex = hυ + E c. max (3p)
3. Unitatea de măsură în S.I. a frecvenței radiației luminoase este:
a. s b. J c. Hz d. m (3p)
4. O sursă de lumină se află la baza unui acvariu plin cu apă. Indicele de refracţie al apei
este n = 4/3 . O rază de lumină incidentă pe suprafaţa apei într-un punct I, aflat la
distanţa R = 50 cm de verticala dusă din sursa de lumină, se propagă tangent la
suprafaţa de separaţie dintre apă şi aer, ca în figura alăturată. Înălţimea stratului de apă
este de aproximativ:
a. 45 cm b. 44 cm c. 39 cm d. 38 cm (3p)
5. Graficul alăturat reprezintă dependenţa inversului măririi liniare transversale

de poziţia obiectului faţă de o lentilă subţire. Distanţa focală a lentilei are
valoarea:
a. -0,4 m
b. -0,2 m
c. 0,2 m
d. 0,4 m (3p)
În fața unei lentile convergente subțiri L1 este așezat, perpendicular pe axa optică principală, un obiect. În
spatele lentilei, la d = 180cm de obiect, este plasat un ecran pe care se observă imaginea clară a obiectului.
Înălțimea imaginii este de două ori mai mare decât înălțimea obiectului. Determinaţi:
a. distanța dintre obiect și lentila L1;
b. convergenţa lentilei L1;
c. distanţa față de lentila L1 la care trebuie aşezată o a doua lentilă cu distanţa focală f2 = −10 cm , astfel
încât un fascicul paralel de lumină incident pe lentila convergentă să iasă tot paralel din sistemul de lentile;
d. diametrul fasciculului emergent din sistemul optic descris la punctul c, dacă diametrul fasciculului incident
este d1 = 10cm .
Într-o experiență de interferență cu un dispozitiv Young, sursa de lumină coerentă se află pe axa de simetrie
a sistemului la distanţa d = 0,50 m de planul fantelor. Distanţa dintre fante este 2ℓ = 1 mm , iar distanţa de la
planul fantelor la ecranul pe care se observă figura de interferenţă este D = 2m . Dispozitivul este iluminat cu
o radiaţie monocromatică cu lungimea de undă λ = 500 nm . Determinaţi:
a. valoarea interfranjei;
b. distanţa dintre maximul de ordinul întâi aflat de o parte a maximului central şi al doilea minim de
interferență aflat de cealaltă parte a maximului central;
c. distanța pe care se deplasează maximul central, dacă sursa se deplasează paralel cu planul fantelor cu
distanţa h = 1mm .
d. noua valoare a interfranjei dacă dispozitivul este scufundat în apă ( napa = 4 / 3 ) .


Proba E. d)
Fizică
Varianta 7

A. Subiectul I
I.1. b 3p
2. d 3p
3. c 3p
4. b 3p
5. c 3p
II.a. Pentru: 4p
Fs = T 2 2p
T =F 1p
rezultat final Fs ≅ 0,28 N 1p
b. Pentru: 4p
ma1 = T − Ff 1p
Ff = µ N 1p
N = mg 1p
rezultat final a1 = 1 m/s 2
1p
c. Pentru: 3p
∆v
a1 = 1p
∆t1
∆v = v 1p
d. Pentru: 4p
∆t = ∆t1 + ∆t2 1p
ma2 = −Ff 1p
∆v
a2 = 1p
∆t 2
rezultat final ∆t = 2 s 1p

III.a. Pentru: 4p
Et = E p + Ec 1p
E p = mgh 2p
b. Pentru: 4p
∆Ec = LG + LFf 1p
2
mv
∆Ec = 1p
2
LG = mg ( h − h0 ) 1p
c. Pentru: 4p
LFf = −Ff ×d 2p
h − h0
d= 1p
sin α
rezultat final Ff ≅ 33,3 N 1p
d. Pentru: 3p
mv cos α = ( m + M ) v ′ 2p
rezultat final v ′ ≅ 1, 4 m /s 1p

B. Subiectul I
I.1. c 3p
2. d 3p
3. b 3p
4. a 3p
5. b 3p
II.a. Pentru: 4p
m
ν = 1p
µ
m = m1 + m2 1p
m1 m2
ν = + 1p
µ1 µ2
rezultat final: µ 2 = 2 g/mol 1p
b. Pentru: 4p
m
ρ= 1p
V
pµ
ρ= 2p
RT
rezultat final: ρ ≅ 275 g/m3 1p
c. Pentru: 4p
pV = (ν 1 + ν 2 ) ×R ×T 1p
2
ν 2 = ν1 2p
3
rezultat final: V ≅ 11,6 ×10 −3 m3 1p
d. Pentru: 3p
m − mf
f = 1p
m
0,75 pV µ
mf = 1p
0,8RT
rezultat final: f = 6,25% 1p
III.a. Pentru: 4p
b. Pentru 4p
T2 = T4 = 3T1 ; T3 = 3T2 1p
Qpr = νCV ×(T2 − T1 ) + νC p ×(T3 − T2 ) 1p
∆U 31 = νCV ×(T3 − T1 ) 1p
rezultat final: ∆U 31 = 36 kJ 1p
c. Pentru: 4p
L = L12 + L23 + L41 + L41 1p
L = p2 ×(3V1 − V1 ) + p1 ×(V1 − 3V1 ) 1p
p2 = 3 p1 1p
rezultat final: L = 12 kJ 1p
d. Pentru: 3p
L
η= 2p
Qpr


C. Subiectul I
I.1. d 3p
2. b 3p
3. d 3p
4. a 3p
5. a 3p
II.a. Pentru: 3p
U
R1 = V 2p
IA
rezultat final: R1 = 40 kΩ 1p
b. Pentru: 4p
R ×R
Rp = 1 V 2p
R1 + RV
Re = R2 + Rp 1p
rezultat final: Re = 50kΩ 1p
c. Pentru: 4p
RV IV = R1I A 2p
I = IV + I A 1p
rezultat final: I = 0,48 mA 1p
d. Pentru: 4p
E
I= 3p
Re
III.a. Pentru: 3p
Pb = Rb ×I b2 2p
rezultat final: Rb = 4 Ω 1p
b. Pentru: 4p
I b = I1 + I 2 1p
E 2 = I b ×Rb + I 2 ×r2 2p
rezultat final: E 2 = 7,5 V 1p
c. Pentru: 4p
E1 = I b ×Rb + I1 ×(r1 + R ) 1p
P1 = E1 ×I1 2p
rezultat final: P1 = 4,5 W 1p
d. Pentru: 4p
I = Ib 1p
E1 = I ×(R1 + r1 + Rb ) 1p
R1 + Rb
η= 1p
R1 + Rb + r1

D. Subiectul I
I.1. c 3p
2. a 3p
3. c 3p
4. b 3p
5. c 3p
II.a. Pentru: 4p
d = − x1 + x2 1p
β = x2 x1 1p
β = −2 1p
b. Pentru: 4p
1 1 1
− = 2p
x2 x1 f1
C1 = 1 f1 1p
−1
rezultat final C1 = 2,5 m 1p
c. Pentru: 3p
D = f1 + f2 2p
rezultat final D = 30 cm 1p
d. Pentru: 4p
d1 f
= 1 3p
d2 f2
rezultat final d 2 = 2,5 cm 1p
III.a. Pentru: 3p
λ ×D
i= 2p
2ℓ
b. Pentru: 4p
xkmax = i 1p
xk min = 3i 2 1p
d ′ = xkmax + xkmin 1p
rezultat final d ′ = 2,5mm 1p
c. Pentru: 4p
2l ×∆x
δ1 = 1p
D
2l ×h
δ2 = 1p
d
δ1 = δ 2 1p
d. Pentru: 4p
D ×λ ′
i′ = 1p
2ℓ
λ
λ′ = 2p
n
rezultat final i ′ = 0,75mm 1p
Proba E. d)
Fizică
2
Se consideră acceleraţia gravitaţională g = 10 m/s .
1. Unitatea de măsură a impulsului unui corp exprimată în unități de măsură fundamentale din S.I. este:
a. kg ⋅ m ⋅ s -1 b. kg ⋅ m ⋅ s -2 c. kg ⋅ m ⋅ s d. kg ⋅ m ⋅ s 2 (3p)
2. De un dinamometru fixat de tavanul unui lift este suspendat un corp cu masa m = 1kg . Liftul coboară
accelerat, cu acceleraţia egală cu 1m/s 2 . Forţa indicată de dinamometru are valoarea:
a. 0 N b. 9 N c. 10 N d. 11N (3p)
3. Un corp cu masa m aflat în repaus pe o suprafață orizontală explodează în două fragmente ale căror
m 1
mase se află în raportul 1 = . Fragmentele sunt proiectate în sensuri opuse, viteza fragmentului de masă
m2 3
m1 fiind 3m/s . Valoarea vitezei celui de-al doilea fragment este:
a. 9m/s b. 6m/s c. 3m/s d. 1m/s (3p)
4. Un corp cu masa m se deplasează orizontal cu frecare, coeficientul de frecare la alunecare fiind µ , pe
distanţa d sub acțiunea unei forțe. Lucrul mecanic efectuat de greutatea corpului este:
a. mgd b. −mgd c. µ mgd d. 0 (3p)
5. Un camion se deplasează rectiliniu pe o şosea orizontală. Puterea motorului este
constantă și are valoarea P = 12 kW . Dependența vitezei camionului de timp este
reprezentată în figura alăturată. Valoarea forței de rezistență la înaintare este:
a. 0,6 kN
b. 1,2 kN
c. 1,8 kN
d. 2,4 kN (3p)
În sistemul din figura alăturată, corpul cu masa m = 2 kg este legat de o ladă cu masa M = 8 kg prin
intermediul unui fir inextensibil, cu masa neglijabilă. Firul, având inserat un resort de masă neglijabilă, este
trecut peste un scripete ideal. Se consideră că alungirea resortului este proporțională cu forța deformatoare,
resortul alungindu-se cu 1cm pentru o valoare a forței de 10 N . Mișcarea pe
planul orizontal se face cu frecare, iar coeficientul de frecare la alunecare este
µ = 0,2 . Sistemul fiind lăsat liber, fără viteză inițială, resortul ajunge la o
alungire constantă și mișcarea devine uniform accelerată.
a. Reprezentați forțele care acționează asupra corpului de masă m , respectiv
asupra lăzii în timpul mișcării.
b. Calculaţi accelerația sistemului.
c. Determinaţi valoarea alungirii resortului în timpul mișcării uniform accelerate a sistemului.
d. Determinaţi valoarea unei forţe orizontale care, aplicată lăzii de masă M , ar produce mişcarea sistemului
de corpuri cu viteză constantă, lada de masă M deplasându-se spre stânga.
De la baza unui plan înclinat suficient de lung, se lansează în lungul planului un corp cu masa m = 1kg .
Mişcarea corpului pe planul înclinat se face cu frecare, astfel încât la un moment dat corpul se oprește, după
care revine în punctul de lansare. Energia potenţială gravitaţională se consideră nulă la baza planului
înclinat. În figura alăturată, este reprezentată grafic dependența de timp a
modulului vitezei corpului de la începutul mișcării sale și până în momentul în
care corpul revine în punctul de lansare. Determinaţi:
a. energia cinetică inițială a corpului;
b. lucrul mecanic efectuat de forţa de frecare în intervalul de timp dintre
momentele t0 = 0 s și t = 9 s ;
c. modulul forței de frecare la alunecare pe planul înclinat;
d. energia mecanică la momentul t = 3 s .
Proba E. d)
Fizică
J
mol ⋅ K
de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relaţia: pV = ν RT . Exponentul adiabatic este γ = Cp / Cv .
1. Căldura cedată de un corp mediului extern variază în timp conform relaţiei Q = c ⋅ t , în care c reprezintă o
constantă. Unitatea de măsură în S.I. a constantei c este:
a. J ⋅ s b. W/s c. J/s d. J (3p)
2. Numărul proceselor adiabatice efectuate de substanţa de lucru în cursul unui ciclu Carnot este:
a. 1 b. 2 c. 3 d. 4 (3p)
Q
reprezintă:
m ∆T
a. căldura molară b. căldura specifică c. capacitatea calorică d. energia internă (3p)
4. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependenţa presiunii unui gaz de
volumul acestuia, în cursul unui proces în care cantitatea de gaz rămâne constantă.
Raportul dintre lucrul mecanic efectuat de gaz la trecerea din starea (1) în starea (2) şi
lucrul mecanic efectuat de gaz la trecerea din starea (2) în starea (3) este egal cu:
a. 0,5
b. 1,0
c. 1,5
d. 2,0 (3p)
5. Într-un proces în care temperatura rămâne constantă, lucrul mecanic efectuat de o masă constantă de
gaz este egal cu 50J . Căldura schimbată de gaz cu mediul exterior în acest proces este egală cu:
a. 50J b. 10J c. 0J d. −50J (3p)
O cană de formă cilindrică are înălţimea h = 10 cm şi aria bazei s = 10 cm2 . Aerul din cană, aflat la
presiunea atmosferică p0 = 10 5 N/m2 şi temperatura t = 17°C, este închis ermetic cu ajutorul unui capac de
masă M = 100 g . Masa molară a aerului este µ ≅ 29 g/mol, iar căldura molară la volum constant este
CV = 2,5R . Calculaţi:
a. masa aerului din cană;
b. densitatea aerului din cană în condiţiile fizice date;
c. temperatura minimă până la care trebuie încălzit aerul din cană astfel încât presiunea aerului din interior
să ridice capacul;
d. căldura primită de aerul din cană în timpul încălzirii de la temperatura inițială până la temperatura
determinată la punctul c..
În figura alăturată este reprezentat, în coordonate p − V , procesul ciclic de
funcţionare al unui motor termic. Gazul folosit ca fluid de lucru poate fi considerat
ideal şi are căldura molară la volum constant CV = 2R . În procesul (2) → (3)
căldura schimbată de gaz cu mediul extern este nulă, iar dependenţa presiunii de
volum este dată de legea pV γ = const . Cunoscând presiunea şi volumul gazului în
starea iniţială, p1 = 10 5 N/m 2 , V1 = 1 dm3 , determinaţi:
a. exponentul adiabatic γ al gazului;
b. valoarea presiunii maxime atinse de gaz în decursul procesului ciclic;
c. căldura primită de gaz în procesul (1) → (2) ;
d. randamentul motorului termic.

Proba E. d)
Fizică
−19
Se consideră sarcina electrică elementară e = 1,6 ⋅ 10 C.
(15 puncte)
1. Consumurile de energie înregistrate de două aparate electrice sunt W1 = 360 kJ şi W2 = 0,1 kWh .
Raportul dintre energiile consumate de cele două aparate W1 /W 2 este:
a. 1 b. 36 c. 100 d. 3600 (3p)
2. Un rezistor cu rezistenţa R este legat la bornele unei surse de tensiune constantă având rezistenţa
interioară r . Tensiunea la bornele sursei este egală cu tensiunea electromotoare a acesteia dacă:
a. R = 0 b. R = r c. R = 2r d. R → ∞ (3p)
3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, relaţia care exprimă randamentul unui
circuit electric simplu este:
R R r r
a. η = b. η = c. η = d. η = (3p)
r R+r r +R R
4. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependenţa rezistenţei unui
conductor metalic de lungimea sa. Aria secţiunii transversale a conductorului
fiind S = 1mm2 , rezistivitatea electrică a materialului din care este confecţionat
conductorul este egală cu:
a. 6 ⋅ 10 -7 Ωm
b. 1,2 ⋅ 10 -6 Ωm
c. 12 ⋅ 10 -6 Ωm
d. 12 ⋅ 10 -5 Ωm (3p)
5. Un conductor metalic este parcurs de un curent electric cu intensitatea I = 3,2 mA . Numărul electronilor
care trec în ∆t = 2 s prin secțiunea transversală a conductorului este:
a. 2 ⋅ 1016 b. 4 ⋅ 1016 c. 2 ⋅ 1019 d. 4 ⋅ 1019 (3p)
O baterie este formată prin legarea în paralel a două surse identice cu rezistenţele interioare r1 = r2 = 2 Ω .
La bornele bateriei este conectată o grupare serie formată din două rezistoare având rezistenţele electrice
R1 = 10 Ω şi R2 = 13 Ω . Tensiunea la bornele rezistorului R1 este U1 = 5 V . Neglijând rezistenţa electrică a
conductorilor de legătură, calculaţi:
a. rezistenţa circuitului exterior;
b. tensiunea la bornele rezistorului R2 ;
c. sarcina electrică totală ce străbate bateria într-un interval de timp egal cu un minut;
d. tensiunea electromotoare a unei surse.
Un bec are două filamente F1 şi F2, ca în schema din figura alăturată. Becul este
conectat la bornele unei surse cu tensiunea constantă U = 12 V . Puterea disipată de
bec când ambele întrerupătoare sunt închise este P = 72 W . Când întrerupătorul K1
este închis şi întrerupătorul K2 deschis, becul consumă energia W în intervalul de timp
∆t1 = 3 min . Aceeaşi energie W este consumată de bec în intervalul de timp
∆t 2 = 6 min dacă întrerupătorul K1 este deschis şi întrerupătorul K2 închis. Neglijând
rezistenţa internă a ampermetrului, calculați:
R
a. raportul rezistenţelor electrice 1 al celor două filamente;
R2
b. intensitatea curentului indicat de ampermetru când întrerupătorul K1 este deschis şi
întrerupătorul K2 închis;
c. puterea minimă disipată de becul conectat la tensiunea U , când cel puțin unul dintre
întrerupătoare este închis. Justificaţi răspunsul.
d. intervalul de timp ∆t în care becul consumă energia W când ambele întrerupătoare sunt închise.
Proba E. d)
Fizică
8 −34
1. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manuale, energia cinetică maximă a fotoelectronilor emiși
are aceeași unitate de măsură ca și mărimea fizică exprimată prin:
a. h ⋅ υ ⋅ c −1 b. h ⋅ (υ − υ 0 ) ⋅ e −1 c. h ⋅ c ⋅ λ−1 d. h ⋅ υ ⋅ e (3p)
2. Într-un experiment de efect fotoelectric extern, se măsoară tensiunea de
stopare a fotoelectronilor emiși pentru diferite frecvenţe ale radiațiilor incidente
și se trasează graficul din figura alăturată. Valoarea aproximativă a sarcinii
electrice elementare determinate cu ajutorul datelor experimentale este:
a. 1,5 ⋅ 10 −19 C
b. 1,6 ⋅ 10 −19 C
c. 1,7 ⋅ 10 −19 C
d. 1,8 ⋅ 10 −19 C (3p)
3. Raza unui indicator laser se propagă în aer (naer = 1) şi cade sub un unghi de incidență i = 60° pe suprafața
plană a unui lichid transparent aflat într-o cuvă. Față de direcția razei incidente, raza refractată este deviată cu un
unghi de două ori mai mic decât unghiul de incidență. Valoarea indicelui de refracție al lichidului din cuvă este:
a. 1,73 b. 1,6 c. 1,5 d. 1,41 (3p)
4. Un obiect luminos este așezat perpendicular pe axa optică principală a unei lentile convergente cu
distanța focală f . Pe un ecran se observă imaginea clară a obiectului. Înălțimea imaginii este egală cu
înălțimea obiectului. Distanța dintre obiect și imaginea sa este:
a. f / 2 b. f c. 2f d. 4f (3p)
5. Convergența unei lentile subțiri având distanța focală f este:
a. C = −1/ f b. C = −f c. C = f d. C = 1/ f (3p)
Pentru a transforma un fascicul laser, cu diametrul secțiunii transversale de 1 mm , într-un fascicul cu diametrul
mai mare, se folosesc două lentile subţiri plan convexe, aşezate coaxial la o distanţă d convenabilă una de alta.
Cele două lentile au razele de curbură ale suprafețelor convexe R1 = 6cm , respectiv R2 = 12cm şi același
indice de refracţie n = 1,6 .
a. Calculaţi distanţa d astfel încât fasciculul paralel cu axul optic principal, care pătrunde prin prima lentilă,
să rămână paralel şi după ce iese din a doua Ientilă.
b. Determinaţi diametrul secțiunii transversale a fasciculului care iese din sistemul optic.
c. Se apropie cele două lentile până când feţele curbate sunt în contact. Spaţiul rămas liber între ele se umple
cu un lichid transparent. Un obiect este situat la 20cm de sistemul de lentile. Imaginea obiectului este reală şi
se formează la 60cm de sistem. Determinaţi convergența sistemului de lentile.
d. Calculaţi indicele de refracţie al Iichidului dintre cele două lentile.
Se realizează un experiment de interferență cu ajutorul unui dispozitiv Young. Distanța dintre fantele dispozitivului
este 2ℓ = 1mm , iar ecranul pe care se observă franjele de interferanţă se află la distanţa D = 2m de panoul cu
fante, paralel cu acesta. Sursa de lumină coerentă, plasată pe axa de simetrie a dispozitivului la distanţa
d = 50cm de panoul cu fante, emite radiaţii monocromatice cu lungimea de undă λ = 0,5 µm . Determinaţi:
b. distanţa, măsurată pe ecran, care separă maximul de ordinul 2 aflat de o parte a maximului central de a
doua franjă întunecoasă aflată de cealaltă parte a maximului central;
c. deplasarea maximului central, dacă se deplaseză sursa S pe direcţie transversală, în sus, cu y = 1 mm .
d. Se înlocuieşte sursa iniţială cu o alta, care plasată pe axa de simetrie a dispozitivului, emite simultan două
radiaţii având lungimile de undă λ = 500nm şi λ' . Se constată că prima suprapunere de franje are loc pentru
maximul de ordinul 6 al radiaţiei cu lungimea de undă λ şi maximul de ordinul 5 al radiaţiei cu λ' . Calculaţi
lungimea de undă λ' .


Proba E.d)
Varianta 2

Subiectul I
I.1. a 3p
2. b 3p
3. d 3p
4. d 3p
5. b 3p
Subiectul al II-lea
II.a. Pentru: 3p
reprezentarea corectă a forţelor ce acţionează asupra corpului M 2p
reprezentarea corectă a forţelor ce acţionează asupra corpului m 1p
b. Pentru: 4p
M ⋅ a = T − Ff 1p
m ⋅a = m ⋅ g −T 1p
Ff = µ ⋅ M ⋅ g 1p
2
rezultat final: a = 0,4 m/s 1p
c. Pentru: 4p
T = m ⋅ (g − a ) 1p
T = k ⋅ ∆ℓ 1p
F = k ⋅ ∆ℓ ′ 1p
rezultat final: ∆ℓ = 19,2 mm 1p
d. Pentru: 4p
a=0 1p
F = g ⋅ (m + µ ⋅ M ) 2p

III.a. Pentru: 3p
mv 02
Eco = 1p
2
v 0 = 4,8 m/s din grafic 1p
rezultat final: Eco = 11,52 J 1p
b. Pentru: 4p
Ec − Eco = Ltotal 1p
Ltotal = LFf total 1p
2
mv
Ec = , v = 2,4 m/s din grafic 1p
2
rezultat final: LFf total = −8,64 J 1p
c. Pentru: 4p
LFf total = -Ff ⋅ 2 ⋅ ℓ 2p
v 0 ⋅ t1
ℓ= 1p
2
rezultat final: Ff = 0,6 N 1p
d. Pentru: 4p
E1 = mgh 1p
urcare: Eco = mgh + Ff ℓ 1p
coborâre: Ec = mgh − Ff ℓ 1p
rezultat final: E1 = 7,2 J 1p

Subiectul I
I.1. c 3p
2. b 3p
3. b 3p
4. a 3p
5. a 3p
Subiectul al II-lea
II.a. Pentru: 4p
mRT
p0V = 2p
µ
V = hs 1p
rezultat final m ≅ 0,12g 1p
b. Pentru: 3p
ρ = m /V 2p
c. Pentru: 4p
p0V = ν RT 1p
p1V = ν RT1 1p
p1 = p0 + Mg / s 1p
rezultat final T1 ≅ 293 K 1p
d. Pentru: 4p
Q = νCV ∆T 2p
ν = m/µ 1p
rezultat final Q ≅ 0,25 J 1p
III.a. Pentru: 3p
C P = CV + R 2p
rezultat final γ = 1,5 1p
b. Pentru: 4p
pmax = p 2 1p
p1V3γ = p 2V1γ 2p
rezultat final p 2 = 8 ⋅ 10 5 N/m 2 1p
c. Pentru: 4p
Q12 = ν CV (T2 − T1 ) 1p
T1 = p1V1 /νR 1p
T2 = p2V1 /νR 1p
rezultat final Qa = 1400 J 1p
d. Pentru: 4p
Q
η = 1− c 1p
Qp
Qc = Q31 = νCP (T1 − T3 ) 1p
T3 = p1V3 /νR 1p

Subiectul I
I.1. a 3p
2. d 3p
3. b 3p
4. c 3p
5. b 3p
Subiectul al II-lea
II.a. Pentru: 3p
R = R1 + R2 2p
rezultat final R = 23Ω 1p
b. Pentru: 4p
U1 U2
= 3p
R1 R2
c. Pentru: 4p
I = U1 / R1 1p
Q = I∆t 2p
rezultat final Q = 30C 1p
d. Pentru: 4p
Ee = E 1p
re = r / 2 1p
Ee
I= 1p
R + re
III.a. Pentru: 3p
U2
W = ∆t1 1p
R1
U2
W = ∆t 2 1p
R2
rezultat final R1 / R2 = 0,5 1p
b. Pentru: 4p
U2
P= 1p
Rp
R1 R2
Rp = 1p
R1 + R2
I A = U / R2 1p
rezultat final I A = 2 A 1p
c. Pentru: 4p
U2
Pmin = 1p
R2
R2 > R1 > Rp ⇒ P2 minim 2p
rezultat final Pmin = 24 W 1p
d. Pentru: 4p
W ⋅ Rp
∆t = 3p
U2
rezultat final ∆t = 2 min 1p

Subiectul I
I.1. c 3p
2. b 3p
3. a 3p
4. d 3p
5. d 3p
Subiectul al II-lea
II.a. Pentru: 4p
d = f1 + f2 2p
R1 R2
f1 = ; f2 = 1p
n −1 n −1
b. Pentru: 3p
d1 / d 2 = f1 / f2 2p
rezultat final: d 2 = 2 mm 1p
c. Pentru: 4p
1 1 1
= − 2p
fs x2 x1
Cs = 1/ fs 1p
rezultat final: Cs ≅ 6,7m -1
1p
d. Pentru: 4p
Cs = C1 + C2 + C3 1p
C1 = 1/ f1 ; C2 = 1/ f2 1p
 1 1 
C3 = (n ′ − 1) ⋅  −  1p
 R1 R2 
rezultat final: n ′ = 4/3 1p
III.a. Pentru: 3p
i = λ ⋅ D / ( 2ℓ ) 2p
rezultat final: i = 1mm 1p
b. Pentru: 4p
λ ⋅D
x 2 max = 2 1p
2ℓ
λ ⋅D
x 2 min = 1,5 1p
2ℓ
∆x = x 2 max + x 2 min = 3,5i 1p
rezultat final: d = 3,5 mm 1p
c. Pentru: 4p
δ1 = 2ℓ ⋅ ∆x / D 1p
δ 2 = 2ℓ ⋅ y / d 1p
δ1 = δ 2 1p
rezultat final: ∆x = 4mm 1p
d. Pentru: 4p
x k1 max = x k2 max 1p
k1 ⋅ λ ⋅ D k 2 ⋅ λ ′ ⋅ D
= 1p
2ℓ 2ℓ
6λ = 5λ ′ 1p
rezultat final: λ ′ = 600 nm 1p
Proba E. d)
Fizică
1. Unitatea de măsură în S.I. pentru modulul de elasticitate E este:
2
a. N ×m b. N m c. N m d. N ×m 2 (3p)
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, mărimea fizică exprimată prin
produsul F ×v este:
a. acceleraţia b. masa c. lucrul mecanic d. puterea mecanică (3p)
3. Viteza unui mobil care se deplasează pe o traiectorie rectilinie variază în timp
conform graficului din figura alăturată. Acceleraţia mobilului este:
a. 0,5 m/s 2
b. 2 m/s 2
c. 4m/s2
d. 16 m/s2 (3p)
4. Un resort cu masa neglijabilă are, în stare nedeformată, lungimea ℓ 0 = 10 cm . Dacă se suspendă de resort un
corp cu masa m = 200 g , lungimea resortului devine ℓ = 12 cm . Constanta elastică a resortului este egală cu:
a. 10N/cm b. 100N/cm c. 10N/m d. 100N/m (3p)
5. Un corp este aruncat vertical în sus cu viteza v 0 . Neglijând forțele de rezistență la înaintare, înălțimea
maximă, față de punctul de aruncare, la care ajunge corpul, este:
v v2 v2 v2
a. 0 b. 0 c. 0 d. 0 (3p)
g g 2g 4g

În figura alăturată sunt reprezentate două corpuri A și B, cu masele
mA = 40 kg și respectiv mB = 60 kg , aşezate unul peste altul şi legate între ele
cu un fir inextensibil și de masă neglijabilă, de lungime ℓ = 50 cm . Corpul A
este așezat pe suprafața orizontală a unei mese.
a. Calculaţi forţa de apăsare exercitată pe suprafaţa orizontală a mesei.
b. Dacă asupra corpului B acţionează o forţă verticală, în sus, corpul B urcă având viteza constantă
v = 0,36 km/h . Calculați intervalul de timp după care distanța dintre corpuri devine ℓ = 50 cm .
c. Dacă asupra corpului B acţionează o forţă verticală, în sus, de valoare F = 1,2 kN şi firul dintre corpuri este
întins, sistemul format din cele două corpuri se deplasează vertical în sus cu acceleraţia a . Calculaţi
acceleraţia sistemului.
d. Calculaţi valoarea forței de tensiune din fir în condiţiile de la punctul c.

Un corp cu masa m = 2 kg se află inițial, în repaus, la baza unui plan înclinat care formează unghiul α cu
suprafața orizontală ( sinα = 0,6 ) . Corpul este ridicat până la înălţimea h = 1,8 m , sub acţiunea unei forţe de
tracţiune paralele cu planul înclinat şi având modulul F = 20 N . Coeficientul de frecare la alunecare dintre
corp și plan este µ = 0,25 . Energia potențială gravitațională este nulă la baza planului înclinat.
a. Reprezentați toate forțele care acționează asupra corpului în timpul ridicării pe planul înclinat.
b. Calculați energia potențială gravitațională la înălțimea h .
c. Calculați lucrul mecanic efectuat de forţa de tracţiune pentru ridicarea corpului la înălțimea h = 1,8 m .
d. Determinați valoarea vitezei atinse de corp la înălțimea h .

Proba E. d)
Fizică
J
mol ×K
1. Temperatura unui corp variază între t1 = 22°C şi T 2 = 300 K . Variaţia temperaturii corpului este de egală cu:
a. 278 K b. 47°C c. 27°C d. 5 K (3p)
2. Ştiind că simbolurile mărimilor fizice sunt cele utilizate în manualele de fizică, expresia matematică a
principiului I al termodinamicii este:
Q L
a. ∆U = b. ∆U = c. ∆U = Q − L d. ∆U = L + Q (3p)
L Q
3. Simbolurile unităţilor de măsură fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. pentru
căldura specifică este:
J J J J
a. b. c. d. (3p)
K mol ×K kg ×K kg
3R
4. O cantitate dată de gaz ideal, cu căldura molară izocoră CV = , absoarbe la presiune constantă
2
căldura Q. Lucrul mecanic schimbat de gaz cu mediul exterior în acest proces este:
2Q 3Q
a. L = b. L = 0 c. L = Q d. L = (3p)
5 5
5. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependenţa presiunii unei cantităţi
constante de gaz de temperatura acestuia. Mărimea fizică a cărei valoare nu se modifică
în decursul procesului 1-2 este:
a. presiunea
b. volumul
c. energia internă
d. temperatura. (3p)

 g 
Într-un vas metalic închis etanş se află o masă m = 16 g de oxigen  µ = 32  , la presiunea p = 150 kPa
 mol 
şi temperatura t = 47°C .
a. Calculaţi densitatea gazului;
b. Calculaţi numărul de molecule de oxigen aflate în vas;
c. Determinaţi masa unei molecule de oxigen;
d. Vasul este încălzit până când temperatura gazului devine t ′ = 367°C . Determinaţi cantitatea de oxigen
care trebuie scoasă din vas, pentru ca presiunea să revină la valoarea iniţială.
 3 R 
Un mol de gaz ideal  CV =  , aflat inițial la t1 = 27°C și ocupând volumul V1 , parcurge un ciclu format din
 2 
trei transformări. O destindere în care volumul gazului se dublează ( V2 = 2V1 ), iar temperatura t1 rămâne
constantă, urmată de o comprimare în care presiunea gazului nu se modifică. Gazul revine în starea iniţială
printr-o transformare în care volumul său rămâne constant. Se cunoaşte ln2 ≅ 0,7.
a. Reprezentaţi succesiunea de transformări în coordonate p − V .
b. Calculaţi căldura schimbată de gaz cu exteriorul în cursul destinderii la temperatură constantă.
c. Determinaţi lucrul mecanic schimbat de gaz cu exteriorul în comprimarea la presiune constantă.
d. Calculaţi variaţia energiei interne a gazului în cursul transformării la volum constant.

Proba E. d)
Fizică
1. O grupare serie de rezistoare identice este conectată la o sursă ideală de tensiune continuă. Se
înlocuiește unul dintre rezistoare cu un conductor ideal. În această situație:
a. rezistenţa grupării creşte, iar intensitatea curentului electric prin grupare creşte
b. rezistenţa grupării creşte, iar intensitatea curentului electric prin grupare scade
c. rezistenţa grupării scade, iar intensitatea curentului electric prin grupare scade
d. rezistenţa grupării scade, iar intensitatea curentului electric prin grupare creşte. (3p)
metalic, omogen, de secţiune constantă poate fi exprimată prin relaţia:
ρ ×S ρ ×ℓ
a. R = b. R = ρ ×ℓ ×S c. R = d. R = U ×I (3p)
ℓ S
3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură din S.I. pentru
mărimea fizică egală cu produsul U ×I ×∆t este:
a. A b. J c. V d. W (3p)
4. La bornele unei surse de tensiune electromotoare E = 12 V şi rezistenţă interioară r = 1,5 Ω se
conectează un consumator având rezistenţa electrică R = 4,5 Ω . Indicaţia unui voltmetru ideal (RV → ∞ )
conectat la bornele sursei este egală cu:
a. 3 V b. 9 V c. 6 V d. 2 V (3p)
5. În figura alăturată este redată dependenţa intensităţii curentului electric ce trece printr-un rezistor de
tensiunea aplicată la bornele acestuia. Valoarea rezistenţei electrice a
a. 0,1kΩ
b. 1 kΩ
c. 10 kΩ
d. 100 kΩ
(3p)
Un consumator C este alcătuit din două rezistoare identice, având fiecare rezistenţa electrică R , grupate în
paralel. Consumatorul este legat în serie cu un alt rezistor având rezistenţa R1 = 2R . La bornele circuitului
astfel format se aplică tensiunea U . Tensiunea la bornele consumatorului C este Uc = 17,5 V , iar
temperatura rezistoarelor din consumator în aceste condiții este T = 323 K . Știind că R + R1 = 75 Ω ,
calculaţi:
a. valoarea rezistenţei echivalente a circuitului;
b. valoarea tensiunii aplicate U ;
c. intensitatea curentului electric printr-un rezistor al consumatorului C;
d. valoarea rezistenţei electrice a unui rezistor din consumatorul C, dacă este menținut la temperatura
T0 = 273 K . Coeficientul termic al rezistivităţii materialului din care este confecţionat rezistorul
consumatorului este α = 4 ×10 −3 K −1 (se neglijează variaţia cu temperatura a dimensiunilor rezistorului).
Circuitul simplu reprezentat schematic în figura alăturată este alcătuit dintr-o baterie (cu t.e.m. E şi
rezistenţa interioară r), un reostat cu cursor şi conductoare de legătură a căror rezistenţă este neglijabilă.
Pentru o poziţie fixată a cursorului, tensiunea la bornele reostatului este U ab = 40 V ,
puterea totală dezvoltată de baterie este Pt = 384 W , iar puterea disipată pe circuitul
său interior este Pint = 64 W . Calculaţi:
a. puterea disipată în circuitul exterior bateriei, P ;
b. t.e.m. E a bateriei;
c. rezistenţa interioară a bateriei;
d. valoarea puterii disipate în reostat, când rezistenţa lui este R1 = 1 Ω .

Proba E. d)
Fizică
1. În S.I., metrul este unitatea de măsură a următoarei mărimi fizice:
a. unghiul de refracţie b. convergenţa c. indicele de refracţie d. distanţa focală (3p)
2. Un sistem optic formează pentru un obiect cu înălțimea y1 o imagine cu înălțimea y 2 . Relaţia de definiţie
pentru mărirea liniară și transversală dată de sistemul optic este:
y y
a. β = 2 b. β = 1 c. β = y1y 2 d. β = y1y 2 (3p)
y1 y2
3. O lentilă subțire formează imaginea unui obiect aflat în punctul de coordonată x1
într-un punct de coordonată x2 . Lentila se află în originea axei Ox, iar sensul pozitiv al
axei coincide cu sensul de propagare al luminii. În graficul din figura alăturată este
 1 1
redată dependenţa mărimii   de mărimea   . Punctul C de pe grafic corespunde
 x2   x1 
următoarei situații:
a. obiectul şi imaginea sunt virtuale
b. obiectul şi imaginea sunt reale
c. obiectul este real şi imaginea este virtuală
d. obiectul este virtual şi imaginea este reală (3p)
4. Un elev stă în fața unei oglinzi plane verticale la distanța d = 40 cm față de oglindă. Elevul se
îndepărtează de oglindă cu 20 cm . Noua imagine a elevului se formează, fața de el, la distanța:
a. 0,4 m b. 0,6 m c. 0,8 m d. 1,2 m (3p)
5. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, energia cinetică a unui fotoelectron
extras, prin efect fotoelectric extern, sub acţiunea radiaţiilor electromagnetice este dată de relaţia:
hν + L
a. E c = hν − L b. E c = hν + L c. E c = L − hν d. E c = (3p)
2

Imaginea unui obiect liniar AB, cu înălţimea de 2 cm, este proiectată pe un ecran cu ajutorul unei lentile
subțiri convergente cu distanţa focală de 4 cm. Obiectul şi ecranul sunt paralele cu lentila. Obiectul este
așezat perpendicular pe axa optică principală a lentilei la distanța de 8 cm față de lentilă.
a. Realizaţi un desen în care să evidenţiaţi construcţia imaginii obiectului prin lentilă.
b. Determinaţi distanţa de la imagine la lentilă.
c. Determinaţi înălțimea imaginii.
d. Ecranul se aşază la 24 cm de lentilă, iar obiectul și lentila se mențin în pozițiile inițiale. Calculaţi
convergenţa lentilei care, alipită de prima, face ca imaginea finală să se obţină pe ecran.
 4
O rază de lumină care se propagă în aer (naer = 1) este incidentă pe suprafața apei  napa =  dintr-o cuvă,
 3 
sub un unghi de incidenţă i pentru care sin i = 0,8 . Înălțimea apei din cuvă este h = 20 cm .
a. Calculaţi viteza de propagare a luminii în apă.
b. Calculaţi valoarea sinusului unghiului de refracţie.
c. Calculați distanța parcursă de raza de lumină în apă, până ajunge la baza cuvei.
d. În planul de incidență al primei raze de lumină, se trimite o a doua rază de lumină, paralelă cu prima şi
distanţată faţă de aceasta cu d = 6mm . Calculaţi distanţa dintre cele două raze după ce au intrat în apă.


Proba E. d)
Fizică
Varianta 6
A. Subiectul I
I.1. c 3p
2. d 3p
3. a 3p
4. d 3p
5. c 3p
II.a. Pentru: 4p
GA = mA g 1p
GB = mB g 1p
N = GA + GB 1p
rezultat final N = 1 kN 1p
b. Pentru: 4p
ℓ
v= 3p
∆t
c. Pentru: 4p
F − GB − T = mB a 1p
T − GA = mA a 1p
F
a= −g 1p
mA + mB
rezultat final a = 2 m/s2 1p
d. Pentru: 3p
T = mA ( g + a ) 2p
rezultat final T = 480N 1p

III. a. Pentru: 4p
reprezentarea corectă a forțelor care acționează asupra corpului 4p
b. Pentru: 3p
E p = mgh 2p
c. Pentru: 4p
LF = F ×d 2p
h
d= 1p
sin α
rezultat final LF = 60 J 1p
d. Pentru: 4p
∆Ec = Ltotal 1p
cos α
Ltotal = LF − mgh − µ mgh 1p
sin α
mv 2
∆EC = 1p
2
rezultat final v = 2 3 m/s ≅ 3,46 m/s 1p

B. Subiectul I
I.1. d 3p
2. c 3p
3. c 3p
4. a 3p
5. b 3p
II.a. Pentru: 4p
m = ρV 1p
µ pV
m= 2p
RT
rezultat final ρ ≅ 1,8kg/m3 1p
b. Pentru: 3p
m
νi = 1p
µ
N
νi = 1p
NA
rezultat final N = 3,01 ×10 23 molecule 1p
c. Pentru: 4p
µ
mo = 3p
NA
rezultat final m0 ≅ 5,3 ×10 −26 kg 1p
d. Pentru: 4p
pV
νi = 1p
RTi
pV 1p
νf =
RTf
ν s cos = ν i − ν f 1p
rezultat final ν s cos = 0,25 mol 1p
III.a. Pentru: 3p
b. Pentru: 4p
T1 = 300 K 1p
V2
Q12 = ν RT1 ln 2p
V1
rezultat final Q12 ≅ 1,75 kJ 1p
c. Pentru: 4p
p2 = p1 / 2 1p
V3 = V1 1p
L23 = p2 (V1 − V2 ) 1p
rezultat final L23 ≅ −1,25 kJ 1p
d. Pentru: 4p
T 1p
T3 = 1
2
∆U 31 = νCV (T1 − T3 ) 2p
rezultat final ∆U31 ≅ 1,87 kJ 1p

C. Subiectul I
I.1. d 3p
2. c 3p
3. b 3p
4. b 3p
5. a 3p
II.a. Pentru: 4p
R
RC = 1p
2
Re = RC + R1 1p
3R = 75Ω 1p
rezultat final Re = 62,5 Ω 1p
b. Pentru: 3p
UC = I ×RC 1p
U = I ×Re 1p
c. Pentru: 4p
U
I′ = C 3p
R
rezultat final I ′ = 0,7 A 1p
d. Pentru: 4p
R = R0 (1 + α ∆T ) 3p
rezultat final R0 ≅ 20,8 Ω 1p
III.a. Pentru: 3p
P = Pt − Pint 2p
b. Pentru: 4p
Pt = EI 1p
P = U ab I 2p
c. Pentru: 4p
Pint = rI 2
3p
d. Pentru: 4p
P1 = R1I12 1p
E
I1 = 2p
R1 + r
rezultat final P1 = 576 W 1p

D. Subiectul I
I.1. d 3p
2. a 3p
3. b 3p
4. d 3p
5. a 3p
II.a. Pentru: 4p
Construcția corectă a imaginii 4p
b. Pentru: 4p
1 1 1
− = 3p
x2 x1 f
c. Pentru: 3p
y
β= 2 1p
y1
x2
β= 1p
x1
d. Pentru: 4p
x2′ = 24 cm 1p
1 1 1
− = 1p
x2′ x1 fsistem
1 1
= + C′ 1p
fsistem f
rezultat final C ′ ≅ −8,3 m−1 1p
III.a. Pentru: 4p
c
v= 3p
napa
b. Pentru: 4p
sin i
sin r = 3p
napa
rezultat final sin r = 0,6 1p
c. Pentru: 4p
h
ℓ= 2p
cos r
cos r = 1 − sin2 r 1p
rezultat final: ℓ = 25 cm 1p
d. Pentru: 3p
d
cos i = , unde A și B sunt punctele de incidență ale razelor pe suprafața apei 1p
AB
d
cos r = a 1p
AB
rezultat final da = 8 mm 1p

Proba E. d)
Fizică
1. Simbolurile unităţilor de măsură fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. pentru
impulsul mecanic poate fi scrisă în forma:
a. N ×m b. N ×m-1 c. N ×s d. N ×s-1 (3p)
produsul F ×v reprezintă:
a. acceleraţia b. masa c. lucrul mecanic d. puterea mecanică (3p)
3. Un mobil pornește din repaus și se deplasează pe o traiectorie rectilinie cu o
accelerație care variază în timp conform graficului din figura alăturată. Viteza
mobilului este maximă la momentul:
a. t = 2 s
b. t = 4 s
c. t = 6 s
d. t = 8 s (3p)
4. Un corp este lăsat să alunece liber, pornind din repaus, pe suprafața unui plan înclinat cu unghiul α față
de orizontală. Coeficientul de frecare la alunecare este µ < tgα . Accelerația corpului este:
a. g sin α b. g (sin α − µ cos α ) c. µg cos α d. g (cos α − µ sin α ) (3p)
5. Un resort cu masa neglijabilă are, în stare nedeformată, lungimea ℓ 0 = 10 cm . Dacă se suspendă de resort un
corp cu masa m = 200 g , lungimea resortului devine ℓ = 12 cm . Lucrul mecanic efectuat de forța elastică în
cursul alungirii resortului este:
a. −2 J b. − 4 J c. −2 ×10 −2 J d. −4 ×10 −2 J (3p)
În figura alăturată sunt reprezentate două corpuri A și B, cu masele mA și respectiv mB = 60 kg , aşezate unul
peste altul şi legate între ele cu un fir inextensibil și de masă neglijabilă, de lungime
ℓ = 50 cm . Corpul A este așezat pe suprafața orizontală a unei mese. De corpul B
se trage vertical în sus cu o forță F a cărei valoare poate fi modificată.
a. Calculaţi forţa de apăsare exercitată de B asupra lui A atunci când F = 500 N .
b. Pentru o anumită valoare a forței F , corpul B se deplasează cu viteza constantă v = 0,36 km/h . Calculați
intervalul de timp după care distanța dintre corpuri devine d = 20 cm .
c. Dacă asupra corpului B acţionează o forţă verticală, în sus, de valoare F = 1,2 kN şi firul dintre corpuri este întins,
sistemul format din cele două corpuri se deplasează accelerat vertical în sus cu a = 2 m/s 2 . Calculaţi masa mA .
d. Calculaţi valoarea forței de tensiune din fir în condiţiile de la punctul c.
Un corp C1, aflat în punctul A, este lansat spre punctul B cu viteza inițială v 0 = 5 m/s de-a lungul unei
suprafețe orizontale, ca în figura alăturată. Mișcarea pe porțiunea AB, de lungime d1 = 2 m , are loc cu frecare.
Coeficientul de frecare la alunecare între corp și suprafața orizontală este µ = 0,4 . Pe porțiunea BC frecarea
este negijabilă. Un alt corp C2 având masa m2 = 60 g , este legat de un fir de lungime ℓ = 0,8 m , inextensibil și
de masă neglijabilă. Inițial firul este întins și orizontal. Punctul de suspensie O se află la înălţimea h = ℓ faţă de
suprafaţa orizontală. Corpul C2 este lăsat liber din repaus, astfel încât cele
două corpuri ajung simultan în punctul C. După impact, cele două corpuri
rămân în repaus. Neglijând interacțiunea cu aerul și considerând că energia
potențială gravitațională este nulă la nivelul suprafeței orizontale, determinaţi:
a. viteza corpului C1 în punctul B;
b. energia mecanică inițială a corpului C2;
c. impulsul corpului C2, imediat înainte de impact;
d. masa corpului C1.

Proba E. d)
Fizică
−1
Se consideră: numărul lui Avogadro N A = 6,02 ×10 mol , constanta gazelor ideale R = 8,31 J ×mol−1 ×K −1 . Între
23
1. Energia internă a unei cantităţi date de gaz ideal se conservă într-un proces:
a. izoterm b. izocor c. izobar d. adiabatic (3p)
2. O cantitate dată de gaz ideal efectuează un proces ciclic 12341 reprezentat în coordonate
p − T în figura alăturată. Valoarea minimă a densităţii gazului se atinge în starea:
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4.
(3p)
3. Un gaz ideal efectuează o transformare după un ciclu Carnot primind căldura Q1 şi efectuând lucru
mecanic L. Raportul între temperatura sursei reci şi a celei calde este:
Q1 Q −L Q +L Q
a. b. 1 c. 1 d. 1 (3p)
Q1 + L Q1 Q1 L
∆U
unitatea de măsură în S.I. a mărimii fizice exprimate prin raportul este:
ν CV
a. J ×K −1 b. J ×K −1 ×kg−1 c. J ×kg ×K −1 d. K (3p)
5. O cantitate constantă de gaz ideal se află închisă etanş într-un balon de sticlă. Prin încălzire temperatura
gazului creşte cu ∆ T = 30 K , iar presiunea creşte cu 10% . Temperatura iniţială a gazului a fost:
a. 100K b. 150 K c. 300 K d. 450 K (3p)

Două recipiente cu pereți rigizi, de volume V1 = 10 m −3 3
şi V2 = 2 ×10 m , conţin gaze ideale. În primul
−3 3
( )
recipient se află heliu µHe = 4 g ×mol-1, CV1 = 1,5R la presiunea p1 = 105 Pa şi temperatura t1 = 227°C , iar în
al doilea recipient se află oxigen (µ O2 = 32 g ×mol-1, CV2 = 2,5R ) la presiunea p2 = 2 ×105 Pa şi temperatura
t 2 = 127°C . Recipientele sunt izolate adiabatic de exterior şi comunică printr-un tub de volum neglijabil
prevăzut cu un robinet. Iniţial robinetul este închis. Determinaţi:
a. num ărul de atomi de heliu din primul recipient;
b. temperatura finală a amestecului, după deschiderea robinetului şi stabilirea echilibrului termic;
c. presiunea amestecului dacă acesta ar fi încălzit până la T ′ = 500 K ;
d. masa molară a amestecului.

Un mol de gaz considerat ideal parcurge ciclul 1231 reprezentat în coordonate p − V în figura alăturată.
V2
Cunoscând raportul de compresie = 2 , temperatura în starea 1 T1 = 300 K şi
V1
căldura molară izobară C p = 2,5 R , determinaţi:
b. variaţia energiei interne în transformarea 2 → 3 ;
c. căldura molară în transformarea 1 → 2 ;
d. randamentul unui motor termic care ar funcţiona după ciclul din figură.

Proba E. d)
Fizică
1. Rezistenţa electrică a unui conductor metalic liniar de lungime ℓ cu secţiune circulară de diametru d ,
realizat dintr-un material cu rezistivitatea ρ , este egală cu:
ρ ×ℓ ρ ×ℓ 2 πρ ×d 2 4 ρ ×ℓ
a. b. c. d. (3p)
πd πd 2ℓ πd 2
2. Pentru circuitul din figură, se cunoaște R0 = 1,73 ≅ 3 Ω . Valoarea rezistenţei R1 ,
pentru ca rezistenţa echivalentă între bornele AB să fie egală cu R0 , este:
a. 1 Ω b. 1,73 Ω c. 3 Ω d. 5,2 Ω
(3p)
U
unitatea de măsură în S.I. a mărimii fizice exprimate prin raportul este:
I
a. A b. Ω c. J d. V (3p)
4. Un reostat este conectat la bornele unei baterii. În figura alăturată este reprezentată
puterea disipată pe reostat în funcție de valoarea rezistenței acestuia. Intensitatea
curentului ce străbate bateria dacă R = 0 Ω este:
a. 0 A b. 5 A c. 10 A d. 25 A
(3p)
a. lucrul mecanic efectuat pentru deplasarea unităţii de sarcină electrică prin conductor
c. raportul dintre rezistenţa conductorului şi tensiunea la bornele conductorului
d. sarcina electrică transportată într-o secundă de purtătorii de sarcină care trec printr-o secţiune
transversală a conductorului. (3p)
E = 9 V şi rezistenţă interioară r = 1 Ω . La bornele bateriei se conectează un
circuit format din: două rezistoare identice cu rezistenţa electrică R1 = 3 Ω , un
rezistor având rezistenţa electrică R2 necunoscută şi un ampermetru
considerat ideal ( RA ≅ 0 ). Ampermetrul indică I = 1,5 A . Determinaţi:
a. tensiunea la bornele bateriei;
b. valoarea rezistenţei electrice R2 ;
c. randamentul circuitului electric;
d. indicaţia ampermetrului dacă între bornele A şi B se conectează un fir cu rezistență electrică neglijabilă.
În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Bateriile au tensiunile electromotoare
E1 = 6 V şi E2 = 12 V și rezistenţele interioare neglijabile. Valorile
rezistenţelor electrice ale rezistoarelor din circuit sunt: R1 = 2 Ω ,
R2 = 3 Ω , R3 = 4 Ω . Iniţial comutatorul K este deschis. Determinaţi:
a. energia electrică disipată în rezistorul R1 în intervalul de timp
∆t = 30min;
b. puterea totală dezvoltată de bateria cu tensiunea electromotoare
E2 = 12 V când comutatorul K este deschis;
c. indicaţia unui voltmetru ideal ( RV → ∞ ) conectat între punctele A şi B când comutatorul K este deschis;
d. puterea totală dezvoltată de bateria cu tensiunea electromotoare E2 când comutatorul K este închis.

Proba E. d)
Fizică
1. În S.I., m −1 este unitatea de măsură a următoarei mărimi fizice:
a. distanţa focală b. convergenţa c. indicele de refracţie d. unghiul de refracţie (3p)
2. Un sistem optic formează pentru un obiect cu înălțimea y1 o imagine cu înălțimea y 2 . Relaţia de definiţie
pentru mărirea liniară transversală dată de sistemul optic este:
y y
a. β = 2 b. β = 1 c. β = y1y 2 d. β = y1y 2 (3p)
y1 y2
3. O lentilă subțire formează imaginea unui obiect aflat în punctul de coordonată x1
într-un punct de coordonată x2 . Lentila se află în originea axei Ox, iar sensul pozitiv al
axei coincide cu sensul de propagare al luminii. În graficul din figura alăturată este
redată dependenţa mărimii (1/ x2 ) de mărimea (1/ x1 ) . Punctul A de pe grafic
corespunde următoarei situații:
a. obiectul şi imaginea sunt virtuale
b. obiectul şi imaginea sunt reale
c. obiectul este real şi imaginea este virtuală
d. obiectul este virtual şi imaginea este reală (3p)
4. Într-o fibră optică de diametru d = 0,3 mm pătrunde din aer (naer = 1) o rază de lumină
sub unghiul de incidenţă i = 45° , ca în figura alăturată. Indicele de refracţie al materialului
( )
fibrei are valoarea n = 1,41 ≅ 2 . Drumul parcurs de lumină, în interiorul fibrei, între două
reflexii succesive pe învelișul fibrei are lungimea egală cu:
a. 0,2 mm b. 0,4 mm c. 0,6 mm d. 0,8 mm (3p)
5. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, energia cinetică a unui fotoelectron
extras, prin efect fotoelectric extern, sub acţiunea radiaţiilor electromagnetice este dată de relaţia:
a. E c = (hc / λ ) − L b. E c = hν + L c. E c = L − hν d. E c = (hc / λ ) + L (3p)
Imaginea unui obiect liniar AB, cu înălţimea de 2 cm, este proiectată pe un ecran cu ajutorul unei lentile
convergente cu distanţa focală de 4 cm. Obiectul şi ecranul sunt paralele cu lentila. Extremitatea B a
obiectului este pe axa optică principală a lentilei şi se află la 8 cm de lentilă.
a. Realizaţi un desen în care să evidenţiaţi construcţia imaginii obiectului prin lentilă.
b. Determinaţi distanţa de la obiect la imagine.
c. Obiectul AB se aşează acum în lungul axei optice. Punctul B îşi păstrează poziţia anterioară, iar A se află
între lentilă şi B. Determinaţi mărimea imaginii în acest caz.
d. Obiectul AB revine în poziţia iniţială iar ecranul se aşază la 24 cm de lentilă. Calculaţi convergenţa lentilei
care alipită de prima face ca imaginea finală să se obţină pe ecran.
Sursa de lumină a unui dispozitiv Young emite radiaţii cu lungimea de undă de 500 nm. Distanţa dintre cele
două fante ale dispozitivului este a = 1 mm .
a. Calculați distanţa la care trebuie să se afle ecranul față de planul fantelor pentru ca interfranja să fie de
1,5 mm atunci când dispozitivul este în aer.
b. Considerând că ecranul de observaţie se plasează la 2 m de planul fantelor, calculaţi diferenţa de drum
optic dintre două raze care interferă într-un punct aflat pe ecranul de observaţie la 1,2 mm de maximul
central;
c. Calculaţi distanţa dintre cel de al treilea minim de interferență situat de o parte a maximului central și
maximul de ordin unu situat de cealaltă parte a maximului central. Distanța dintre planul fantelor și ecran
este D = 2 m .
d. Calculaţi noua valoare a interfranjei dacă întreg dispozitivul se introduce în apă și se menține distanța
4
D = 2 m dintre planul fantelor și ecran. Indicele de refracție al apei este napa = .
3

Proba E. d)
Fizică
Varianta 6
A. Subiectul I
I.1. c 3p
2. d 3p
3. c 3p
4. b 3p
5. c 3p
II.a. Pentru: 4p
GB = mB g 1p
F + N − GB = 0 2p
b. Pentru: 4p
d
v= 3p
∆t
c. Pentru: 4p
F − GB − T = mB a 1p
T − GA = mA a 1p
F
mA = − mB 1p
a+g
rezultat final mA = 40 kg 1p
d. Pentru: 3p
T = F − mB ( a + g ) 2p

III.a. Pentru: 4p
∆E c = L 1p
m1v B2 m1v 02
∆E c = − 1p
2 2
L = − µ m1gd1 1p
b. Pentru: 4p
E2 = m2 g ℓ 3p
rezultat final E2 = 48 ×10−2 J 1p
c. Pentru: 4p
p2 = m2v 2 2p
v 2 = 2g ℓ 1p
kg ×m
rezultat final p2 = 0,24 1p
s
d. Pentru: 3p
mv
m1 = 2 2 2p
vB

B. Subiectul I
I.1. a. 3p
2. d. 3p
3. b. 3p
4. d. 3p
5. c. 3p
II.a. Pentru: 4p
pV
ν1 = 1 1 1p
RT1
N1
ν1 = 2p
NA
rezultat final: N1 ≅ 14 ×10 21 molecule 1p
b. Pentru: 4p
U1 + U 2 = U1′ + U 2′ 1p
ν 1CV T1 + ν 2 CV T2 = ν 1CV T + ν 2 CV T
1 2 1 2
2p
rezultat final: T ≅ 410,7 K 1p
c. Pentru: 3p
p (V1 + V2 ) = (ν 1 + ν 2 )RT ′ 2p
rezultat final: p = 2 ×105 Pa 1p
d. Pentru: 4p
ν = ν1 + ν 2 1p
ν 1 µHe + ν 2 µO
2
= ν1 + ν 2 2p
µ
rezultat final: µ ≅ 27,3 g/mol 1p
III.a. Pentru: 3p
V2 T 3
= 1p
V1 T1
T3 = 2T1 1p
b. Pentru: 4p
p2 = 2p1 1p
T2 = 4T1 1p
∆U 2→3 = ν CV (T3 − T2 ) 1p
rezultat final ∆U 2→3 = −7479 J 1p
c. Pentru: 4p
Q1→ 2 = ν C1→ 2 (T2 − T1 ) 1p
Q1→ 2 = L1→ 2 + ∆U1→ 2 1p
( p1 + p2 ) ×(V2 − V1 )
Q1→ 2 = + ν CV (T2 − T1 ) 1p
2
J
rezultat final C1→ 2 = 16,62 1p
mol ×K
d. Pentru: 4p
L
η= 3p
Q1→ 2

C. Subiectul I
I.1. d 3p
2. a 3p
3. b 3p
4. c 3p
5. d 3p
II.a. Pentru: 3p
U = E − Ir 2p
rezultat final: U = 7,5 V 1p
b. Pentru: 4p
R1R2
R12 = 1p
R1 + R2
Re = R1 + R12 1p
E
I= 1p
Re + r
c. Pentru: 4p
Re
η= 3p
Re + r
rezultat final η ≅ 83,3 % : 1p
d. Pentru: 4p
E
I′ = 3p
R1 + r
rezultat final: I ′ = 2,25 A 1p
III.a. Pentru: 4p
W1 = I12 R1 ∆t 1p
E1 = I1 R1 2p
rezultat final: W1 = 32,4 kJ 1p
b. Pentru: 4p
E1 + E 2 = I R3 2p
P2 = E 2I 1p
c. Pentru: 3p
U AB = E1 + E 2 2p
rezultat final: U AB = 18 V 1p
d. Pentru: 4p
E 2 = I 2 R2 1p
E1 + E2 1p
I2′ = I2 +
R3
P2′ = E 2I 2′ 1p
rezultat final: P2′ = 102 W 1p

D. Subiectul I
I.1. b 3p
2. a 3p
3. c 3p
4. c 3p
5. a 3p
II.a. Pentru: 4p
b. Pentru: 3p
1 1 1
− = 1p
x2 x1 f
D = x2 − x1 1p
rezultat final D = 16 cm 1p
c. Pentru: 4p
x1/ = −6 cm 1p
1 1 1
/
− / = 1p
x2 x1 f
∆x = x2/ − x2 1p
d. Pentru: 4p
x2/ / = 24 cm 1p
1 1 1
//
− = 1p
x2 x1 fsistem
1 1
= + C/ 1p
fsistem f
rezultat final C / = −8,33 m−1 1p
III.a. Pentru: 4p
D0 = i ×a / λ 3p
rezultat final D0 = 3 m 1p
b. Pentru: 3p
ax
δ = 2p
D
rezultat final δ = 6 ×10 −7 m 1p
c. Pentru: 4p
5λ D
xmin = 1p
2a
λD
xmax = 1p
a
7λ D
∆x = 1p
2a
rezultat final ∆x = 3,5mm 1p
d. Pentru: 4p
λ ′D
i′ = 1p
a
′
λ = λ / napa 2p
rezultat final i ′ = 0,75 mm 1p
Proba E. d)
Fizică
A. MECANICĂ Model
2
I. Pentru itemii 1"5 scrie%ipe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect. (15 puncte)
1. Acţiunea şi reacţiunea, ca pereche de forţe ce se manifestă în interacţiunea dintre două corpuri, nu îşi
anulează reciproc efectele deoarece:
a. acţiunea este întotdeauna mai mare decât reacţiunea
b. acţiunea este întotdeauna mai mică decât reacţiunea
c. acţiunea şi reacţiunea acționează asupra a două corpuri diferite
d. acţiunea şi reacţiunea acţionează pe aceeaşi direcţie şi în acelaşi sens (3p)
2. Simbolurile unităţilor de măsură fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I pentru
energia cinetică este:
a. N b. J c. m/s d.W (3p)
3. Asupra unui corp cu masa m = 4 kg , aflat pe o suprafaţă orizontală fără frecări, acționează o forţă
constantă de 10 N orientată de=a lungul suprafeţei. Acceleraţia imprimată corpului este:
a. 0,4 m/s 2 b. 1 m/s 2 c. 1,5 m/s 2 d. 2,5 m/s 2 (3p)
4. Asupra unui corp, care se deplasează de=a lungul axei ox, acţionează o forţă pe direcţia şi
în sensul deplasării acestuia. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependenţa
forţei de coordonata x. Lucrul mecanic efectuat de această forţă pe distanţa de 15 m este:
a. 75 J
b. 150 J
c. 175 J
d. 200 J (3p)
5. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, expresia matematică a legii lui Hooke
este:
F l F ∆l F ∆l F
a. =E 0 b. =E c. = d. = El 0 ∆l (3p)
S0 ∆l S0 l0 S0 l 0 E S0
II. Rezolva%iurmătoarea problemă: (15 puncte)
În sistemul reprezentat în figura alăturată corpul A are masa mA = 0,4 kg , iar corpul
B are masa mB = 0,1kg . Mişcarea corpului A are loc cu frecare, coeficientul de
frecare la alunecare fiind µ = 0,2 . Firul care leagă corpurile A şi B se consideră
inextensibil şi de masă neglijabilă, iar scripetele S este lipsit de frecare şi de inerţie.
r
Dacă se acţionează asupra corpului A cu o forţă orizontală constantă F , având
orientarea din figură, sistemul se deplasează cu viteză constantă, iar corpul B urcă.
a. Reprezentaţi toate forţele care acţionează asupra corpului A, respectiv asupra corpului B.
r
b. Determinaţi mărimea forţei F în condiţiile date.
r
c. În absența acţiunii forţei F , sistemul se deplasează astfel încât corpul B coboară. Determinaţi valoarea
acceleraţiei corpului B.
d. Determinaţi tensiunea din firul de legătură în condiţiile de la punctul c.
III. Rezolva%iurmătoarea problemă: (15 puncte)
În figura alăturată este reprezentată o pistă de skateboard pe care se află un sportiv având masa m = 75 kg .
Pornind din repaus din punctul A situat la înălţimea h = 2 m faţă de baza pistei, sportivul trece prin punctul B
al pistei cu viteza v = 6 m/s şi se opreşte prima dată în punctul D situat
la înălţimea h1 = 1,5 m faţă de baza pistei. Considerând energia
potenţială nulă la baza pistei şi neglijând forţele de rezistenţă din partea
aerului, determinaţi:
a. energia mecanică totală a sportivului în punctul A;
b. energia cinetică a sportivului în punctul B;
c. lucrul mecanic efectuat de greutate din punctul A până în punctul D;
d. lucrul mecanic efectuat de forţa de frecare pe toată durata mişcării din punctul A până în punctul D.

Proba E. d)
Fizică
23 −1
Se consideră: numărul lui Avogadro N A = 6,02 ⋅ 10 mol , constanta gazelor ideale R = 8,31 J ⋅ mol ⋅ K −1 . Între
−1
parametrii de stare ai gazului ideal într=o stare dată există relaţia: p ⋅ V = νRT .
1. Simbolurile unităţilor de măsură fiind cele utilizate în manuale, unitatea de măsură în S.I. pentru căldura
specifică este:
J J J J
a. b. c. d. (3p)
kg ⋅ K kg ⋅ mol K mol ⋅ K
2. Un sistem termodinamic care nu schimbă substanţă cu exteriorul şi al cărui înveliş este adiabatic:
a. nu poate primi lucru mecanic din exterior
b. nu poate ceda lucru mecanic exteriorului
c. nu poate schimba căldură cu exteriorul
d. nu îşi poate modifica temperatura. (3p)
3. Se amestecă o masă m de gaz ideal cu masa molară µ cu o masă 2m din alt gaz ideal cu masa molară
2µ . Masa molară a amestecului este:
a. µ b. 1,5 µ c. 1,75 µ d. 2 µ (3p)
4. Densitatea unui gaz ideal având masa molară µ , aflat la temperatura T şi presiunea p poate fi scrisă:
pV pµ RT m
a. b. c. d. RT (3p)
νR RT pµ µ
5. O cantitate dată de gaz ideal trece din starea 1 în starea 2 prin trei procese
termodinamice distincte notate cu a, b şi c . Procesele sunt reprezentate în coordonate
p − V în graficul din figura alăturată. Relaţia corectă între valorile lucrurilor mecanice
schimbate de gaz cu mediul exterior este:
a. La < Lb < Lc
b. La > Lb > Lc
c. La = Lb = Lc
d. La < Lb = Lc (3p)
Într=o butelie cu pereţi rigizi, având volumul V = 1 L , se introduce o cantitate ν de azot, considerat gaz ideal,
cu masa molară µN2 = 28 ⋅ 10 −3 kg/mol . Presiunea gazului din butelie are valoarea p = 1,662 ⋅ 10 5 Pa , iar
temperatura acestuia este constantă şi are valoarea t = 7 o C . Pereţii buteliei rezistă până la o presiune
maximă pmax = 4,155 ⋅ 10 5 Pa . Determinaţi:
a. cantitatea de azot din butelie;
b. masa unei molecule de azot;
c. masa suplimentară de azot ce trebuie introdusă în butelie pentru ca presiunea gazului din incintă să se
dubleze, temperatura rămânând constantă;
d. valoarea temperaturii maxime până la care poate fi încălzită butelia, după introducerea masei
suplimentare de azot.
 1 
O cantitate ν = 0,12 ≅   mol de gaz ideal monoatomic ( CV = 1,5 R ) aflat în starea iniţială 1, caracterizată
 8,31 
de temperatura t1 = 27o C , efectuează un proces ciclic format din următoarele transformări: 1→ 2 destindere
la presiune constantă până la dublarea volumului iniţial; 2 → 3 răcire la volum constant şi 3 → 1 comprimare
la temperatură constantă până în starea iniţială. Se cunoaşte ln 2 ≅ 0,7 .
a. Reprezentaţi grafic, în coordonate (p-V), procesul ciclic 1 → 2 → 3 → 1 .
b. Determinaţi valoarea energiei interne a gazului în starea 2.
c. Calculaţi lucrul mecanic efectuat de gaz în cursul transformării 1→ 2 .
d. Determinaţi căldura cedată de gaz mediului exterior pe parcursul procesului ciclic.

Proba E. d)
Fizică
C. PRODUCEREA 4 I UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU Model
1. Dependența de temperatură a rezistivității electrice a unui metal este dată de relația ρ = ρ0 (1 + α ⋅ t ) .
Unitatea de măsură în S.I. a coeficientului termic al rezistivității α este:
a. Ω ⋅ K −1 b. K -1 c. Ω-1 d. Ω ⋅ m (3p)
2. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependenţa tensiunii aplicate la

bornele unui rezistor de intensitatea curentului prin acesta. Valoarea rezistenţei
electrice a rezistorului este:
a. 30kΩ b. 3kΩ c. 30 Ω d. 3 Ω
(3p)
metalic, omogen, de secţiune constantă poate fi exprimată prin relaţia:
ρ ⋅l ρ ⋅S
a. R = b. R = ρ ⋅ l ⋅ S c. R = d. R = U ⋅ I (3p)
S l
4. Pe soclul unui bec sunt înscrise valorile Pn = 100 W şi U n = 220 V . Valoarea rezistenţei becului în regim
de funcţionare normală este:
a. 2,2 Ω b. 45,45 Ω c. 484 Ω d. 22kΩ (3p)
5. O baterie alimentează un consumator. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de
fizică, mărimea fizică a cărei valoare nu depinde de rezistența consumatorului este:
a. E b. U c. u d. I (3p)

O baterie formată prin gruparea în serie a două surse cu tensiunile electromotoare E1 = 4 V şi E2 = 3,6 V și
rezistenţele interioare egale r1 = r2 = 2 Ω , alimentează o grupare mixtă de
rezistoare având rezistenţele electrice R1 = R2 = 10 Ω , respectiv R3 = 9,5 Ω .
Circuitul este reprezentat schematic în figura alăturată. Ampermetrul montat în
circuit are rezistenţa internă R A = 0,5 Ω . Scala ampermetrului are 100 de
diviziuni, iar indicaţia maximă a scalei este Imax = 1 A . Neglijând rezistenţa
electrică a conductoarelor de legătură, determinaţi:
a. rezistenţa electrică echivalentă a circuitului exterior bateriei;
b. intensitatea curentului electric prin rezistorul R1 ;
c. numărul diviziunii în dreptul căreia s=a oprit acul ampermetrului;
d. intensitatea curentului prin rezistorul R1 , dacă, din greşeală sursa având E2 = 3,6 V se conectează cu
polaritate inversă.
La bornele unui generator electric este conectat un consumator cu rezistenţa electrică R = 18 Ω .
Randamentul circuitului este η = 90% . Un voltmetru ideal, conectat la bornele generatorului, indică
tensiunea U = 9 V . Determinaţi:
a. valoarea tensiunii electromotoare a generatorului;
b. energia disipată de rezistor în timp de 50 min ;
c. valoarea rezistenţei R ′ a unui alt consumator care, legat în paralel cu primul, determină ca puterea
electrică debitată de generator în circuitul exterior să fie maximă;
d. puterea consumată de rezistorul R ′ în condiţiile punctului c.

Proba E. d)
Fizică
D. OPTICĂ Model
8
Se consideră: viteza luminii în vid c = 3 ⋅ 10 m/s .
1. După refracţia printr=o lentilă biconcavă, plasată în aer, un fascicul:
a. divergent devine convergent
b. divergent devine paralel cu axa optică principală;
c. paralel cu axa optică principală devine convergent;
d. paralel cu axa optică principală devine divergent. (3p)
c
2. Unitatea de măsură în S.I a mărimii fizice egale cu raportul dintre viteza luminii în vid și frecvență este:
ν
a. m b. s c. J d. Hz (3p)
3. Într=un lichid cu indicele de refracţie n = 1,41 ≅ 2 se află o sursă de lumină monocromatică. O rază de
lumină incidentă pe suprafaţa de separare dintre lichid şi aer se propagă, după refracţie, de=a lungul
suprafeţei de separare. Unghiul de incidenţă este egal cu:
0 0 0 0
a.15 b.30 c.45 d.60 (3p)
4. În figura alăturată este reprezentată dependenţa intensităţii curentului de

tensiunea aplicată electrozilor unei celule fotoelectrice. Tensiunea de stopare a
celor mai rapizi electroni emişi este:
a. −2 V
b. 0 V
c. 1V
d. 3 V (3p)
5. Un sistem optic centrat este format din două lentile subțiri acolate (alipite) având distanţele focale f1 şi
respectiv f2 . Distanţa focală F a sistemului optic este dată de relaţia:
f1 ⋅ f2 f1 + f2
a. F = f1 ⋅ f2 b. F = c. F = f1 + f2 d. F = (3p)
f1 + f2 f1⋅ ⋅ f2
Pe un banc optic se află o lentilă subțire plan=convexă cu distanţa focală de 20 cm. Un obiect luminos liniar
este plasat perpendicular pe axa optică principală a lentilei, la distanţa de 30 cm de lentilă. Obiectul are
înălțimea de 1 cm . Imaginea clară a obiectului se obţine pe un ecran aşezat la o anumită distanță.
Determinaţi:
a. convergenţa lentilei;
b. distanța dintre ecran și lentilă;
c. mărimea imaginii obiectului;
d. distanța la care trebuie așezată, față de prima lentilă, o altă lentilă identică, astfel încât un fascicul paralel
cu axa optică principală, incident pe prima lentilă, să rămână tot paralel şi după ce iese din a doua Ientilă.
În figura alăturată este reprezentat un vas ce are la bază o oglindă
plană. În vas se află un lichid având indicele de refracţie
i naer
n = 1,41 ≅ 2 . Adâncimea lichidului din vas este h = 0,5 m . O rază
de lumină monocromatică, provenită din aer, cade pe suprafaţa
lichidului sub unghiul de incidenţă i = 45°.
a. Reprezentaţi pe foaia de răspuns mersul razei refractate din h n
momentul incidenţei pe suprafaţa lichidului până la ieşirea din nou în
aer.
b. Determinaţi valoarea unghiului de refracţie la intrarea razei în Oglindă plană
lichid.
c. Determinaţi valoarea unghiului format de raza de lumină care iese din lichid cu direcţia normalei la
suprafaţa lichidului.
d. Determinaţi lungimea drumului parcurs de raza de lumină în lichid.

Proba E. d)
Fizică
BAREM DE EVALUARE $ I DE NOTARE
Model
• Se punctează oricare alte modalită+i de rezolvare corectă a cerin+elor.
• Nu se acordă frac+iuni de punct.
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împăr+irea punctajului total acordat
Subiectul I
Nr.Item Solu+ie, rezolvare Punctaj
I.1. c 3p
2. b 3p
3. d 3p
4. a 3p
5. b 3p
Subiectul al II7lea
II.a. Pentru: 4p
Reprezentarea forţelor asupra corpului A 2p
Reprezentarea forţelor asupra corpului B 2p
b. Pentru: 4p
F − T1 − µm A g = 0 1p
Ff = µ mA g 1p
T1 − mB g = 0 1p
rezultat final: F = 1,8N 1p
c. Pentru: 4p
mB g − T2 = mB a 1p
T2 − µm A g = m A a 2p
m
rezultat final: a = 0,4 1p
s2
d. Pentru: 3p
T2 = mB (g − a ) 2p
rezultat final: T2 = 0,96N 1p

Subiectul al III7lea
III.a. Pentru: 4p
E A = E c A + E pA 1p
Ec A = 0 1p
E pA = mgh 1p
rezultat final: E A = 1500 J 1p
b. Pentru: 3p
mv 2 2p
EcB =
2
rezultat final: EcB = 1350 J 1p
c. Pentru: 4p
LAB = mgh 1p
LBD = −mgh1 1p
LG = LAB + LBD 1p
d. Pentru: 4p
∆Ec = Ltotal 1p
∆Ec = 0 1p
Ltotal = LG + LFr 1p
rezultat final: LFr = −375 J 1p

Subiectul I
I.1. a 3p
2. c 3p
3. b 3p
4. b 3p
5. a 3p
B. Subiectul II
II.a. Pentru: 3p
pV
ν = 2p
RT
rezultat final: ν ≅ 7,1⋅ 10 −2 mol 1p
b. Pentru: 4p
µ
m0 = 3p
NA
rezultat final: m0 ≅ 4,65 ⋅ 10 −26 kg 1p
c. Pentru: 4p
p′V = (ν + ν ′)RT 1p
p ν
= 1p
p′ ν + ν '
m′ = ν ′ ⋅ µ 1p
rezultat final: m′ = 20 g 1p
d. Pentru: 4p
pmaxV = (ν + ν ′)RTmax 1p
p′ T
= 1p
pmax Tmax
pmax ⋅ T
Tmax = 1p
p′
rezultat final: Tmax = 350 K 1p
B. Subiectul III
III.a. Pentru: 3p
b. Pentru: 4p
U2 = ν CV T2 2p
T2 = 2T1 1p
rezultat final: U 2 = 900 J 1p
c. Pentru: 4p
L12 = p1(V2 − V1 ) 2p
L12 = ν RT1 1p
rezultat final: L12 = 300 J 1p
d. Pentru: 4p
Q23 = ν CV (T1 − T2 ) 1p
V1
Q31 = ν RT1 ln 1p
V2
rezultat final: Qcedat = −660J 1p

C. PRODUCEREA $ I UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU (45 puncte)
Subiectul I Subiectul I
I.1. b 3p
2. b 3p
3. a 3p
4. c 3p
5. a 3p
C. Subiectul II
II.a. Pentru: 4p
Rs = R3 + RA 1p
Rs R2
Rp = 1p
Rs + R2
Re = R1 + Rp 1p
rezultat final: Rechiv = 15 1p
b. Pentru: 4p
E1 + E 2 = I ( Re + r1 + r2 ) 3p
c. Pentru: 4p
I = I 2 + I3 1p
I3 ( R3 + RA ) = I2 R2 1p
I3 ⋅ 100
N= 1p
Imax
rezultat final: N = 20 1p
d. Pentru: 3p
E1 − E2 = I ′ ( Re + r1 + r2 ) 2p
rezultat final: I ′ ≅ 0,02 A 1p
C. Subiectul III
III.a. Pentru: 3p
U
η= 2p
E
b. Pentru: 4p
U2
WR = ⋅ ∆t 2p
R
∆t = 3000 s 1p
rezultat final: WR = 13500 J 1p
c. Pentru: 4p
R ⋅ R'
Rp = 1p
R + R'
Pmax ⇔ Rp = r 2p
rezultat final: R' = 2, 25 1p
d. Pentru: 4p
U ′2
PR ′ = 1p
R′
E
I′ = 1p
2r
U ′ = I ′ ⋅ Rp 1p
rezultat final: PR ' ≅ 11,1 W 1p

Subiectul I
I.1. d 3p
2. a 3p
3. c 3p
4. a 3p
5. b 3p
Subiectul al II7lea
II.a. Pentru: 4p
1
C= 2p
f
rezultat final: C = 5m91 2p
b. Pentru: 4p
1 1 1
− = 2p
x 2 x1 f
x1 = − 30 cm 1p
c. Pentru: 4p
y
β= 2 2p
y1
β =−2 1p
d. Pentru: 3p
d = f1 + f2 1p
d = 2f 1p
III.a. Pentru: 3p
Reprezentarea corectă a celor două refracţii şi a reflexiei pe oglindă 3p
b. Pentru: 4p
sin i
sin r = 3p
n
c. Pentru: 4p
sin i = n sin r 1p
Incidenţa pe oglindă i1 = i 2 = r 1p
n sin r = sin i 2 1p
rezultat final: i 2 = i 1p
d. Pentru: 4p
h
cos r = 1p
x
d = 2x 2p
rezultat final: d ≅ 1,15 cm 1p

Proba E. d)
Fizică
A. MECANICĂ Model
2
1. Un tren se deplasează rectiliniu, cu viteza constantă v1, pe o cale ferată orizontală. Forța de rezistență la
înaintare este proporțională cu greutatea trenului. Dacă forţa de tracţiune a locomotivei se menţine tot timpul
constantă, după desprinderea ultimului vagon trenul se va mișca:
a. uniform, cu aceeaşi viteză constantă v1
b. uniform, cu o altă viteză constantă v 2 < v1
c. accelerat
d. încetinit (3p)
2. Unitatea de măsură în S.I a impulsului unui punct material este:
2
a. kg·m·s–2 b. kg·m·s–1 c. kg·m ·s–2 d. kg·m·s–2 (3p)
3. Un automobil se deplasează orizontal pe o autostradă, cu viteza de 108 km/h . Puterea dezvoltată de
motor este de 45 kW . Forţa de tracţiune dezvoltată este:
a. 3 kN b. 1,5 kN c. 1,35 kN d. 1 kN (3p)
4. Un tren frânează, până la oprire, pe distanţa de 800 m. Variația vitezei trenului în timpul
frânării este reprezentată în graficul din figura alăturată. Durata de oprire a trenului este:
a. 80 s
b. 60 s
c. 40 s
d. 20 s (3p)
elastic este:
E ⋅ l0 S0 E ⋅ S0
a. k = b. k = E ⋅ S0 ⋅ l 0 c. k = d. k = (3p)
S0 E ⋅ l0 l0
În sistemul reprezentat în figura alăturată, corpul A are masa M = 100 g şi se poate deplasa pe un plan
înclinat cu unghiul α față de orizontală (sinα = 0,6 ) . Coeficientul de frecare la alunecare dintre corpul A şi
planul înclinat este µ = 0,1 . Firul care leagă corpul A de platanul B se consideră
inextensibil şi de masă neglijabilă, iar scripetele S este lipsit de frecare şi de
inerţie. Pe platanul de masă neglijabilă B se pot aşeza corpuri de diferite mase.
a. Pe platan se aşază un corp. Se constată că platanul coboară cu viteză
constantă. Reprezentaţi forţele care acţionează asupra corpului A.
b. Determinaţi masa m1 a corpului așezat pe platan în situația descrisă la punctul a.
c. Determinaţi valoarea forţei care apasă asupra axului scripetelui S în condiţiile de
la punctul a.
d. Se înlocuiește corpul cu masa m1 de pe platanul B cu un alt corp de masă m2 = 40 g . Se constată că
platanul urcă accelerat. Determinaţi valoarea acceleraţiei corpurilor.
Un corp cu masa m = 2 kg este lansat, de la nivelul solului, deCa
lungul unui plan înclinat, cu viteza v 0 = 5 m/s . Lungimea planului
înclinat este l = 1,2m . Planul formează unghiul α = 30° cu
orizontala. Mişcarea corpului are loc cu frecare, coeficientul de
 1 
frecare la alunecare fiind µ = 0,19  ≅  . Din vârful planului
 3 3
înclinat corpul își continuă mișcarea până când atinge solul. Neglijând frecările cu aerul, determinaţi:
a. lucrul mecanic efectuat de greutatea corpului de la lansare până la atingerea solului;
b. lucrul mecanic efectuat de forța de frecare la alunecare;
c. valoarea vitezei corpului în vârful planului;
d. valoarea impulsului corpului în momentul în care acesta atinge solul.
Proba E. d)
Fizică
J
mol ⋅ K
de stare ai gazului ideal întrCo stare dată există relaţia: p ⋅ V = νRT .
1. Unitatea de măsură, exprimată în unităţi din S.I., pentru căldura specifică este:
J J J J
a. b. c. d. (3p)
K kg ⋅ K N⋅K mol ⋅ K
2. 0 tiind că notaţiile sunt cele utilizate în manualele de fizică, energia internă a unei cantităţi oarecare ν de
gaz ideal monoatomic este:
a. U = 1,5 ν RT b. U = 1,5ν CvT c. U = ν RT d. U = ν CPT (3p)
3. Un balon de sticlă conţine o cantitate de aer, considerat gaz ideal. Gazul este închis în
balon printrCun dop care nu este etanş. În figura alăturată este reprezentată dependenţa
presiunii aerului din balon în funcţie de temperatura acestuia. Relaţia dintre masa gazului
din balon în starea 1 şi masa gazului în starea 2 este:
a. m1 > m 2 b. m1 < m2 c. m1 = m2 d. m1 = 1,4 m2
(3p)
4. În procesul de destindere la temperatură constantă a unei cantităţi oarecare de gaz ideal:
a. gazul cedează căldură mediului exterior
b. energia internă a gazului este nulă
c. gazul primeşte căldură din exterior
d. lucrul mecanic schimbat de sistem cu exteriorul este negativ (3p)
5. O maşină termică ideală, funcţionând după un ciclu Carnot între temperaturile t1 = 227°C şi t 2 = 27°C ,
produce în fiecare ciclu un lucru mecanic L = 120 kJ . Căldura schimbată cu sursa caldă întrCun ciclu este:
a. 300 kJ b. 180 kJ c. 150,72 kJ d. 120,15 kJ (3p)
HidrelioxCul este un amestec sintetic ce are în componenţă oxigen, heliu şi hidrogen ( µH2 = 2 g/mol,
µHe = 4 g/mol şi µO2 = 32 g/mol), utilizat în scufundările la adâncimi mari simulate în laboratoarele de
cercetare. Compoziţia procentuală molară a amestecului (ν x = fx ⋅ν amestec ) este: fH2 = 28 % , fHe = 70 %,
respectiv fO2 = 2 % . O butelie având volumul V = 8,31L este umplută cu hidreliox la presiunea
p = 1,5 ⋅ 10 6 Pa şi temperatura T = 300 K . Determinaţi:
a. masa unui atom de heliu;
b. cantitatea de oxigen din butelie;
c. masa molară a hidrelioxCului;
d. masa de azot (µ N2 = 28 g/mol ) ce trebuie introdusă în butelie pentru ca presiunea să devină
p′ = 6 ⋅ 10 6 Pa , temperatura menţinânduCse constantă.

7R
Un mol de gaz ideal biatomic ( CP = ) evoluează după
2
transformarea ciclică 12341 reprezentată grafic în coordonate
V − T în figura alăturată. Temperaturile stărilor 1, 3 şi 4 sunt
t1 = 27 o C , t3 = 327 o C şi respectiv t 4 = 127 o C .
a. Reprezentaţi grafic procesul ciclic în coordonate p − V .
b. Calculaţi căldura cedată de gaz mediului exterior pe parcursul
transformării ciclice.
c. Determinaţi temperatura gazului în starea 2.
d. Calculaţi lucrul mecanic total schimbat de gaz cu mediul exterior pe parcursul unui ciclu.
Proba E. d)
Fizică
C. PRODUCEREA 3 I UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU
Se consideră sarcina electrică elementară e = 1,6 ⋅ 10 −19 C Model
1. Unitatea de măsură echivalentă cu cea a intensităţii curentului electric, exprimată în unităţi din S.I., este:
a. J ⋅ Ω ⋅ s-1 b. J ⋅ V -1 ⋅ s −1 c. J ⋅ Ω -1 ⋅ s d. J ⋅ V ⋅ s −1 (3p)
2. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependenţa tensiunii la bornele unei
grupări serie, formate din trei rezistoare identice, de intensitatea curentului ce străbate
gruparea. Valoarea rezistenţei electrice a unui singur rezistor este:
a. 60 Ω b. 30 Ω c. 10 Ω d. 5 Ω
(3p)
3. Două generatoare caracterizate de parametrii (E1,r1 ) şi (E 2 ,r2 ) sunt conectate, în paralel, la bornele unui
rezistor de rezistenţă R . Expresia corectă a intensităţii curentului ce străbate rezistorul este:
E1 + E 2 E1r1 + E 2 r2 E E  E1r2 + E 2 r1
a. I = b. I = c. I =  1 + 2  ⋅ R d. I = (3p)
R + r1 + r2 R (r1 + r2 ) + r1 ⋅ r2  1
r r2  R ( r1 + r2 ) + r1 ⋅ r2
4. Randamentul unui circuit electric simplu format dintrCo baterie cu rezistenţa interioară r şi un consumator
cu rezistenţa R este:
R r R r
a. b. c. d. (3p)
r R R+r R+r
5. Un conductor de lungime l = 6,28 m ( ≅ 2 π m) este confecţionat din nichelină având rezistivitatea
ρ = 0,4 µ Ω ⋅ m . 0 tiind că rezistenţa electrică a conductorului este R = 20 Ω , diametrul secţiunii transversale
a acestuia este egal cu:
a. 4 mm b. 2 mm c. 0,4 mm d. 0,2 mm (3p)
În circuitul electric reprezentat în figura alăturată, bateriile sunt caracterizate
prin parametrii E1 = 12 V , r1 = 2Ω şi E 2 = 16 V , r2 = 2 Ω . Rezistenţele
electrice ale rezistoarelor conectate în circuit au valorile R1 = R2 = 12 Ω .
Când întrerupătorul K este deschis, intensitatea curentului prin ampermetrul
ideal ( R A ≅ 0 ) este I = 1A . Determinaţi:
a. intensitatea curentului indicat de ampermetru în cazul în care
b. valoarea rezistenţei R3 ;
c. numărul purtătorilor de sarcină ce străbat secţiunea transversală a conductorului din ramura ce conţine
rezistorul R1 în timp de 10 min, în cazul în care întrerupătorul K este deschis;
d. indicaţia unui voltmetru ideal ( RV → ∞ ) conectat în locul ampermetrului.
Intensitatea curentului de scurtcircuit al unei baterii este I sc = 10 A . La bornele bateriei se conectează un
rezistor cu rezistenţa R căruia bateria îi furnizează puterea maximă. În aceste condiţii tensiunea la bornele
bateriei este U = 12 V .
a. Calculaţi tensiunea electromotoare a bateriei.
b. Determinaţi valoarea rezistenţei R .
c. În serie cu rezistorul R se conectează un bec având intensitatea nominală In = 2 A . Determinaţi
tensiunea la bornele becului ştiind că acesta funcţionează la parametri nominali.
d. Calculaţi energia consumată de bec în timp de 10 min în condiţiile punctului c.

Proba E. d)
Fizică
D. OPTICĂ Model
1. La trecerea undei luminoase din aer în apă se modifică:
a. frecvenţa undei b. lungimea de undă c. pulsaţia undei d. perioada undei (3p)
h ⋅c
date de raportul este:
λ
a. J b. Hz c. m–1 d. kg·m·s–1 (3p)
3. Un obiect real punctiform se află la 10 cm în fața unei lentile divergente având distanţa focală f = −10 cm .
Coordonata punctului în care se formează imaginea obiectului este:
a. x2 → ∞ b. x2 = −20 cm c. x2 = −5 cm d. x2 = 10 cm (3p)
4. În figura alăturată este reprezentată dependenţa intensităţii curentului electric

de tensiunea aplicată între anodul şi catodul unei celule fotoelectrice. Cunoscând
valoarea sarcinii electrice elementare e = 1,6 ⋅ 10 −19 C , energia cinetică maximă a
fotoelectronilor emişi este:
a. 6,4·10–19J
b. 3,2·10–19J
c. 2·10–19J
d. 1,6·10–19J (3p)
5. La trecerea luminii dintrCun mediu cu indicele de refracţie n1 întrCun mediu cu indicele de refracţie n2 < n1 ,
unghiul de incidență l care corespunde unui unghi de refracție de 90° verifică relaţia:
n n n n
a. tg l = 1 b. tg l = 2 c. sin l = 1 d. sin l = 2 (3p)
n2 n1 n2 n1

Două lentile subţiri plan convexe, identice, situate în aer, sunt alipite formând un sistem optic centrat.
Convergența unei lentile este C = 10 m−1 , iar indicele de refracţie al materialului din care este confecţionată
are valoarea n = 1,8 .
a. Determinați raza de curbură a feței convexe a unei lentile.
b. La distanţa de 15 cm de sistem se plasează, perpendicular pe axa optică principală, un mic obiect liniar.
Determinaţi distanța, față de lentilă, la care se formează imaginea obiectului prin sistem.
c. Se depărtează lentilele una de alta. Se observă că un fascicul de lumină monocromatică incident pe prima
lentilă paralel cu axa optică principală părăseşte sistemul tot paralel cu axa optică principală. Determinaţi
distanţa dintre lentile în această situaţie.
d. Reprezentaţi printrCun desen mersul razelor de lumină în situaţia de la punctul c.
O sursă de lumină coerentă S, ce emite o radiaţie cu lungimea de undă λ = 600 nm , este aşezată pe axa de
simetrie a unui dispozitiv Young la distanţa d = 0,5 m de planul fantelor, ca
în figura alăturată. Distanţa dintre fante este 2l = 0,6 mm , iar distanţa de la
planul fantelor la ecran este D = 1 m .
a. Determinaţi mărimea interfranjei.
b. Determinaţi distanţa, măsurată pe ecran, între a şasea franjă
întunecoasă situată de o parte a axei de simetrie şi franja luminoasă de
ordinul cinci situată de cealaltă parte a axei de simetrie.
c. Se deplasează sursa de lumină monocromatică S, în planul desenului și
perpendicular pe axa de simetrie, cu distanţa h = 0,5 mm . Determinaţi
distanţa ∆x0 pe care se deplasează maximul central.
d. Se înlocuieşte sursa de lumină monocromatică S cu o altă sursă S1 care
emite simultan două radiaţii cu lungimile de undă λ1 = 760nm , respectiv λ2 = 570nm . Determinaţi distanţa
faţă de maximul central la care se realizează prima suprapunere a maximelor celor două radiaţii.

Proba E. d)
Fizică
Model

Subiectul I
I.1. c 3p
2. b 3p
3. b 3p
4. a 3p
5. d 3p
Subiectul al II7lea
II.a. Pentru: 4p
Reprezentarea forţelor asupra ce acţionează asupra corpului A 4p
b. Pentru: 4p
m1g − T1 = 0 1p
T1 − Mg sin α − µMg cos α = 0 2p
rezultat final: m1 = 68 g 1p
c. Pentru: 3p
R = 2T 1
2
(1 + sinα ) 2p
rezultat final: R ≅ 1,21 N 1p
d. Pentru: 4p
T2 − m 2 g = m 2 a 1p
Mg sin α − µMg cos α − T2 = Ma 2p
rezultat final: a ≅ 0,86m/s2 1p
III.a. Pentru: 3p
LG = mg h 1p
h=0 1p
rezultat final LG = 0 1p
b. Pentru: 4p
LFf = −Ff l 2p
Ff = µ mg cos α 1p
c. Pentru: 4p
mv12 mv 02
− = − mg l sin α + LFf 3p
2 2
rezultat final: v 1= 3m/s 1p
d. Pentru: 4p
p2 = mv 2 1p
mv 22 mv12
− = mg l sin α 2p
2 2
rezultat final: p2 ≅ 9,2N ⋅ s 1p
Filiera teoretică – profilul real, Filiera vocaţională#profilul militar

Subiectul I
I.1. b 3p
2. a 3p
3. b 3p
4. c 3p
5. a 3p
B. Subiectul II
II.a. Pentru: 3p
µ
m0 = 2p
NA
rezultat final: m0 ≅ 6,6 ⋅ 10 −27 kg 1p
b. Pentru: 4p
pV
ν am = 1p
RT
ν O2 = 0,02ν am 2p
rezultat final: ν O2 = 0,1 mol 1p
c. Pentru: 4p
m
ν am = am 1p
µam
( )
mam = fH2 µH2 + fHe µHe + fO2 µO2 ν am 2p
rezultat final: µam =4 g/mol 1p
d. Pentru: 4p
p′V = ν ′ RT 1p
mN2
ν ′ = ν am + 2p
µ N2
rezultat final: mN2 = 0,42 kg 1p
B. Subiectul III
III.a. Pentru: 4p
b. Pentru: 4p
CP = CV + R 1p
Qcedat = ν CV (T4 − T3 ) + ν CP (T1 − T4 ) 1p
rezultat final: Qcedat = −7063,5 J 1p
c. Pentru: 3p
p1 p2
= 1p
T4 T3
p1 p2
= 1p
T1 T2
d. Pentru: 4p
L = L12 + L23 + L34 + L41 1p
L = ν R (T1 + T3 − T2 − T4 ) 2p
rezultat final: L = 415,5 J 1p

C. PRODUCEREA $ I UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU (45 puncte)
Subiectul I
I. 1. b 2p
2. c 2p
3. d 3p
4. c 5p
5. c 3p
C. Subiectul II
II.a. Pentru: 4p
rs = r1 + r2 1p
Es = E1 + E 2 1p
Es
I′ =
RR 1p
rs + 1 2
R1 + R2
rezultat final I ′ = 2,8 A 1p
b. Pentru: 4p
Re = R12 + R3 2p
Es = I (Re + rs ) 1p
c. Pentru: 4p
I = 2I1 1p
Q
I1 = 1p
∆t
Q = N ⋅e 1p
rezultat final N = 1,875 ⋅ 10 21 1p
d. Pentru: 3p
RV → ∞ ⇒ I ′ → 0 1p
UV = Es 1p
C. Subiectul III
III.a. Pentru: 4p
Pmax ⇔ R = r 1p
U = E −I ⋅r 1p
E
I= 1p
R+r
b. Pentru: 4p
E
I sc = 2p
r
E
R= 1p
Isc
rezultat final R = 2, 4 Ω 1p
c. Pentru: 3p
E = ( r + R ) In + Ub 2p
rezultat final Ub = 14,4 V 1p
d. Pentru: 4p
W =P⋅ t 2p
P = U b In 1p
Subiectul I
I.1. b 3p
2. a 3p
3. c 3p
4. b 3p
5. d 3p
Subiectul al II7lea
II.a. Pentru: 4p
 1 1 
C = (n − 1) −  2p
 R1 R 2 
R1 → ∞ 1p
rezultat final: R2 = 8cm 1p
b. Pentru: 4p
Csist . = 2C 1p
1 1
Csist . = − 1p
x2 x1
Imagine reală 1p
rezultat final: x2 = 7,5 cm 1p
c. Pentru: 3p
d = f1 + f2 2p
d. Pentru: 4p
III.a. Pentru:
i = λ D 2l 2p 3p
rezultat final: i = 1 mm 1p
b. Pentru:
( 2k1 + 1) λD 1p
xkmin = ⋅
1
2 2l
λD
xkmax = k2 ⋅ 1p 4p
2
2l
k1 = 5; k 2 = 5 1p
rezultat final: d = 10,5mm 1p
c. Pentru:
2l ⋅ h
diferenţa de drum înainte de planul fantelor: δ1 = 1p
d
2l ⋅ x0
diferenţa de drum după de planul fantelor: δ 2 = 1p 4p
D
δ1 − δ 2 = 0 1p
x0 = 1 mm 1p
d. Pentru:
kλD k λ D
x kmax = xkmax ⇒ 1 1 = 2 2 1p
1 2
2l 2l
k2 λ1 4
= = 1p 4p
k1 λ2 3
k1 = 3; k2 = 4 1p
rezultat final: x = 3,8mm 1p

Proba E. d)
Fizică
1. O săniuţă de masă m se deplasează pe o suprafață orizontală fără frecare, sub acțiunea

unei forţe de tracţiune F orientată sub un unghi α față de orizontală, ca în figura alăturată.
Expresia accelerației săniuței este:
F cos α F sin α F F
a. b. c. d. (3p)
m m m m sin α
2. Unitatea de măsură în S.I. pentru energia mecanică poate fi scrisă în forma:
a. N ×m/s b. N ×m c. N ×kg d. kg ×m/s2 (3p)
3. O minge de ping pong cu masa de 2,5 g , aflată iniţial în repaus, atinge viteza v după un interval de timp
∆t = 1,25 ms . În acest interval de timp asupra ei acţionează o forţă având valoarea medie Fm = 30N .
Valoarea vitezei v este egală cu:
a. 25 m/s b. 20 m/s c. 17,5m/s d. 15m/s (3p)
4. Doi biciclişti A şi B se apropie de o intersecție cu vitezele constante v A = 15 m/s şi respectiv v B . La un
moment dat, biciclistul A se află la 180m de intersecţie, iar biciclistul B la 120m de intersecţie. Cei doi bicicliști
ajung în intersecţie simultan. Viteza v B are valoarea:
a. 18m/s b. 15m/s c. 12m/s d. 10m/s (3p)
5. Lucrul mecanic efectuat de forța de frecare la deplasarea între două puncte:
a. este mărime fizică vectorială
b. depinde de distanța parcursă
c. este întotdeauna pozitiv
d. este întotdeauna nul. (3p)

Corpurile din figura alăturată sunt legate între ele printr-un fir de masă
neglijabilă care are intercalat un resort de constantă elastică k = 10 N/cm şi
masă neglijabilă. Masele corpurilor au valorile M = 5 kg şi respectiv m = 3 kg ,
iar coeficientul de frecare la alunecare între corpul M şi planul orizontal este
µ = 0,2 . Sistemul fiind lăsat liber, resortul ajunge la alungire constantă şi
mişcarea are loc cu acceleraţie constantă.
a. Reprezentaţi forţele care acţionează asupra celor două corpuri.
b. Determinaţi acceleraţia sistemului format din cele două corpuri.
c. Determinaţi valoarea forţei de tensiune din fir.
d. Determinaţi valoarea alungirii resortului.

Un corp este lansat, vertical în sus, de la nivelul solului. În figura alăturată este
reprezentată grafic energia cinetică EC a corpului în funcţie de înălţimea h la
care se află acesta. Se neglijează forța de rezistență la înaintare din partea
aerului. Se consideră nulă energia potenţială gravitaţională la nivelul solului.
Determinaţi:
a. energia mecanică a corpului în momentul în care ajunge la înălţimea maximă;
b. masa corpului;
c. viteza corpului în momentul lansării;
d. înălţimea la care viteza corpului are valoarea v = 10 m/s .

Proba E. d)
Fizică
J
mol ×K
1. În destinderea izotermă a unui mol de gaz ideal:
a. gazul primeşte lucru mecanic
b. gazul cedează căldură
c. energia internă a gazului scade
d. gazul primeşte căldură (3p)
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, expresia lucrului mecanic schimbat
cu mediul exterior de o cantitate de gaz ideal într-o transformare adiabatică este:
a. L = ν R ∆T b. L = −ν Cp ∆T c. L = −ν CV ∆T d. L = ν CV ∆T (3p)
Q
unitatea de măsură în S.I. a mărimii fizice definite prin expresia este:
m ×∆T
J J J ×kg J
a. b. c. d. (3p)
K kg ×K K mol ×K
4. Un motor termic primeşte de la sursa caldă căldura de 400 J pentru a efectua un lucru mecanic de 100 J .
Căldura cedată sursei reci este egală cu:
a. 500 J b. 400 J c. −300 J d. −200 J (3p)
5. O cantitate dată de gaz ideal efectuează transformare reprezentată în

coordonate p − V în figura alăturată. Ştiind că p1V1 = 2 J , lucrul mecanic schimbat de
gaz cu mediul exterior este egal cu:
a. 10 J
b. 8 J
c. 6 J
d. 4 J (3p)

Într-o incintă de volum V = 15L se găsesc mase egale de azot ( µ1 = 28 kg kmol ) şi oxigen
(µ 2 = 32 kg kmol) la temperatura t1 = 27°C şi presiunea p = 2 ×10 5 Pa .
a. Calculaţi masa de oxigen din incintă.
b. Determinaţi masa molară a amestecului.
c. Calculaţi masa unei molecule de azot.
d. Temperatura incintei devine t 2 = 47°C . Calculaţi cantitatea de substanţă ce trebuie scoasă din incintă
astfel încât, în starea finală, presiunea amestecului să fie p = 2 ×105 Pa .

Un mol de gaz biatomic ideal parcurge ciclul din figură. În timpul transformării 2 → 3 temperatura este
constantă, iar gazul efectuează lucrul mecanic L2→3 = 2908,5 J . Cunoscând raportul
V3 7
de compresie = 2 , căldura molară izobară C p = R și ln2 ≅ 0,7 , determinaţi:
V1 2
a. temperatura gazului în timpul transformării 2 → 3 ;
b. căldura cedată mediului exterior în timpul unui ciclu;
c. lucrul mecanic total schimbat cu mediul exterior în timpul unui ciclu;
d. variația energiei interne în transformarea 3 → 1 .

Proba E. d)
Fizică
C. PRODUCEREA ŞI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU Simulare
1. Puterea transferată de un generator electric circuitului exterior este maximă când:
a. tensiunea la borne este maximă
b. intensitatea curentului electric prin circuit este minimă
c. rezistenţa circuitului exterior este egală cu rezistenţa electrică interioară a generatorului
d. rezistenţa circuitului exterior este minimă (3p)
2. O baterie este formată prin gruparea paralel a trei generatoare electrice identice având parametrii (E,r).
Bornele bateriei sunt conectate printr-un fir de rezistenţă negliijabilă. Expresia intensităţii curentului electric
ce străbate firul este:
E 3 ×E E 2 ×E
a. b. c. d. (3p)
r r 3 ×r 3 ×r
U2
mărimii fizice este:
R
a. W b. A c. J d. V (3p)
4. Printr-un conductor cu rezistenţa electrică R = 5Ω trece sarcina electrică q = 720C în timp de un minut.
Tensiunea electrică la bornele conductorului este:
a. 15V b. 30V c. 45V d. 60V (3p)
5. Caracteristicile curent- tensiune pentru două rezistoare sunt reprezentate în

graficul alăturat. Valoarea rezistenţei echivalente grupării serii a celor două
rezistoare este:
a. 1,5 Ω
b. 2 Ω
c. 3,5 Ω
d. 4 Ω (3p)
Un generator având tensiunea electromotoare E = 12 V şi rezistenţa electrică interioară r = 0,5 Ω
alimentează circuitul din figura alăturată în care R1 = 1Ω , R2 = 2 Ω ,
R3 = 6 Ω . Firul metalic AB are rezistenţa R = 10Ω . Cursorul C este
poziţionat la jumătatea firului metalic AB. Determinaţi:
a. lungimea firului AB, ştiind că rezistivitatea materialului din care este
confecționat firul este ρ = 5 ×10 −7 Ω ×m şi diametrul firului
 0,1 
d = 0,56 mm ≅   mm ;
 π 
b. rezistenţa electrică echivalentă a circuitului exterior generatorului;
c. intensitatea curentului electric prin circuit;
d. tensiunea la bornele rezistorului R2 .

La bornele unui generator electric se conectează un reostat. Reprezentând tensiunea
la bornele generatorului în funcţie de intensitatea curentului electric prin circuit se
obţine graficul din figura alăturată. Determinaţi:
a. tensiunea electromotoare a generatorului;
b. rezistenţa interioară a generatorului;
c. puterea disipată pe reostat atunci când intensitatea curentului prin circuit este
I1 = 2 A ;
d. randamentul circuitului în situaţia descrisă la punctul c..

Proba E. d)
Fizică
D. OPTICĂ Simulare
1. O lentilă divergentă are distanţa focală f = −50 cm . Convergenţa lentilei este:
a. − 2 m−1 b. 2 m −1 c. − 2 ×10 −2 m−1 d. 2 ×10 −2 m−1 (3p)
2. Notaţiile fiind cele utilizate în manualele de fizică, energia cinetică maximă a unui fotoelectron emis prin
efect fotoelectric poate fi exprimată prin:
a. h ×ν b. h ×ν 0 c. h ×ν − e ×Us d. h ×(ν − ν 0 ) (3p)
3. Dacă un obiect real este aşezat între o lentilă convergentă şi focarul acesteia, imaginea obiectului este:
a. reală, dreaptă şi mai mare decât obiectul
b. virtuală, dreaptă, mai mare decât obiectul
c. reală, răsturnată, mai mică decât obiectul
d. virtuală, răsturnată, mai mică decât obiectul (3p)
4. Unitatea de măsură în S.I. pentru mărimea fizică exprimată prin raportul dintre viteza luminii în vid şi
frecvenţa luminii este:
a. s b. s −1 c. m d. m −1 (3p)
5. În figura alăturată este reprezentată grafic energia cinetică maximă a
fotoelectronilor emişi de un metal în funcţie de energia radiaţiilor
electromagnetice incidente pe suprafaţa metalului. Se cunoaşte că
1eV = 1,6 ×10 −19 J . Energia fotonilor care extrag din metal electroni cu energia
cinetică maximă Ec = 3 eV este egală cu:
a. 6 eV
b. 4 eV
c. 2 eV
d. 1eV (3p)
Un obiect liniar cu înălțimea y1 = 10 mm se așază perpendicular pe axa optică principală a unei lentile
convergente, la distanța de 75 cm de aceasta. Distanța focală a lentilei este f1 = 25 cm .
a. Calculați distanța față de lentilă la care se formează imaginea obiectului.
b. Determinați distanța dintre obiect și imagine.
c. Calculați înălţimea imaginii obiectului.
d. Se pune în contact cu prima lentilă o a doua lentilă, divergentă, având distanța focală f2 = −50cm .
Determinați convergența sistemului optic centrat format din cele două lentile.
Pe fundul unui vas cu apă se află o oglindă plană. În figura alăturată este
reprezentat mersul unei raze de lumină incidente în A pe suprafaţa apei sub
unghiul i = 53,1° ( sin i ≅ 0,8 ). După reflexie, raza iese în aer prin punctul B .
4
Indicele de refracţie al apei este n = , iar adâncimea apei h = 60 cm .
3
a. Calculați sinusul unghiului de refracţie la trecerea razei de lumină în apă,
considerând că indicele de refracţie al aerului este naer ≅ 1.
b. Determinați distanţa dintre punctele A şi B .
c. Calculați viteza de propagare a luminii în apă.
d. Se modifică valoarea unghiului de incidență pe suprafața apei astfel încât distanța dintre punctele A și B
să devină maximă. Calculaţi în acest caz sinusul unghiului de refracție la intrarea razei de lumină în apă.


Proba E. d)
Fizică
Simulare

A. Subiectul I
I.1. a 3p
2. b 3p
3. d 3p
4. d 3p
5. b 3p
II.a. Pentru: 4p
b. Pentru: 4p
m ×a = m ×g − T 1p
M ×a = T − Ff 1p
Ff = µ ×M ×g 1p
1p
c. Pentru: 3p
T = m ×(g − a ) 2p
rezultat final: T = 22,5N 1p
d. Pentru: 4p
Fe = k ×∆ℓ 2p
Fe = T 1p
rezultat final: ∆ℓ = 2,25 cm 1p
III.a. Pentru: 4p
E = const . ⇒ E p,max = Ec ,max 1p
determinarea din grafic a energiei cinetice maxime Ec ,max = 80 J 2p
rezultat final: E p,max = 80 J 1p
b. Pentru: 4p
E p,max = m ×g ×hmax 1p
determinarea din grafic a înălțimii maxime hmax = 20m 2p
rezultat final: m = 0,4kg 1p
c. Pentru: 3p
E c,max = m ×v 02 / 2 2p
rezultat final: v 0 = 20m/s 1p
d. Pentru: 4p
E = m ×g ×h + m ×v 2 / 2 2p
E = Ec ,max 1p
rezultat final: h = 15m 1p
B. Subiectul I
I.1. d 3p
2. c 3p
3. b 3p
4. c 3p
5. b 3p
B. Subiectul II
II.a. Pentru: 4p
pV
ν = 1p
RT1
m1 m2
ν = + 1p
µ1 µ2
m1 = m2 1p
rezultat final m2 ≅ 18 g 1p
b. Pentru: 3p
ν =m/µ 1p
m = (m1 + m2 ) = 2m2 1p
rezultat final µ ≅ 29,9 kg/kmol 1p
c. Pentru: 4p
µ1
mN2 = 3p
NA
rezultat final mN ≅ 4,65 ×10 −26 kg 1p
d. Pentru: 4p
pV
νf = 1p
RT2
∆ν = ν − ν f 2p
rezultat final ∆ν = 0,075 mol 1p
B. Subiectul III
III.a. Pentru: 3p
L2→3
T2 = 2p
ν ×R ×ln (V3 / V1 )
b. Pentru: 4p
Q3→1 = ν ×Cp ×(T1 − T3 ) 1p
V1 V3
= 1p
T1 T3
T3 = T2 1p
rezultat final Q3→1 ≅ −7,3 kJ 1p
c. Pentru: 4p
L = L1→ 2 + L2 → 3 + L3 →1 1p
L1→ 2 = 0 1p
L3 →1 = ν ×R ×(T1 − T2 ) 1p
d. Pentru: 4p
∆U31 = ν CV (T1 − T3 ) 2p
CV = Cp − R 1p
C. Subiectul I
I.1. c 3p
2. b 3p
3. a 3p
4. d 3p
5. c 3p
C. Subiectul II
II.a. Pentru: 4p
L
R=ρ 2p
S
d2
S = π ×r 2 = π 1p
4
rezultat final L = 5 cm 1p
b. Pentru: 4p
Re = R1 + Rp + RAC 1p
R ×R
Rp = 2 3 1p
R2 + R3
RAC = 5 Ω 1p
rezultat final Re = 7,5 Ω 1p
c. Pentru: 3p
E
I= 2p
Re + r
rezultat final I = 1,5A 1p
d. Pentru: 4p
Up
I= 2p
Rp
U2 = U p 1p
C. Subiectul III
III.a. Pentru: 4p
U = E −u 1p
u =Ir 1p
I =0⇒U =E 1p
b. Pentru: 3p
E
U =0⇒r = 2p
I
rezultat final: r = 1,5 Ω 1p
c. Pentru: 4p
P1 = U1 I1 2p
I1 = 2 A ⇒ U1 = 9 V 1p
d. Pentru: 4p
R1
η= 2p
R1 + r
U1
R1 = 1p
I1
rezultat final: η = 75 % 1p
D. Subiectul I
I.1. a 3p
2. d 3p
3. b 3p
4. c 3p
5. b 3p
II.a. Pentru: 4p
1 1 1
= − 2p
f1 x2 x1
x1 = −75 cm 1p
rezultat final: x2 = 37,5cm 1p
b. Pentru: 3p
d = x2 − x1 2p
rezultat final: d = 112,5 cm 1p
c. Pentru: 4p
x
β= 2 2p
x1
y 2 = β y1 1p
d. Pentru: 4p
C = C1 + C2 1p
1 1
C1 = ; C2 = 2p
f1 f2
III.a. Pentru: 4p
naer ×sin i = n ×sin r 3p
rezultat final: sin r = 0,6 1p
b. Pentru: 4p
AB
tgr = 2p
2h
sin r
tgr = 1p
1 − sin2 r
rezultat final: AB = 90cm 1p
c. Pentru: 3p
n = c /v 2p
rezultat final: v = 2,25 ×108 m/s 1p
d. Pentru: 4p
AB = max ⇒ r = max ⇒ i = max 1p
i max = 90° 1p
1
sin rmax = 1p
n
rezultat final: sin rmax = 3 / 4 1p

Proba E. d)
Fizică
1. O săniuţă de masă m se deplasează rectiliniu uniform, sub acțiunea unei forţe de
tracţiune orientată sub un unghi α față de orizontală, ca în figura alăturată. Coeficientul de
frecare la alunecare dintre tălpile săniuţei şi zăpadă este µ . Expresia forței de tracțiune este:
µ mg µ mg µ mg µ mg
a. b. c. d. (3p)
sin α − µ cos α sin α + µ cos α cos α + µ sin α cos α − µ sin α
2. Mărimea fizică a cărei unitate de măsură în S.I. poate fi scrisă în forma N ×m/s este:
a. impulsul b. viteza c. acceleraţia d. puterea mecanică (3p)
3. Un corp cu masa de 3 g cade vertical pe o suprafaţă orizontală, pe care o loveşte cu viteza v1 = 6m/s .
După lovirea suprafeţei corpul se ridică pe aceeaşi direcţie, dar în sens opus, cu viteza v 2 = 3 m/s . Dacă
durata interacţiunii dintre corp şi suprafață este ∆t = 1,8 ms , valoarea forţei medii care acţionează asupra
corpului în timpul impactului este:
a. F = 20N b. F = 15N c. F = 10N d. F = 5N (3p)
4. Doi biciclişti A şi B se apropie de o intersecție cu vitezele constante v A = 54km/h şi respectiv v B . La un
moment dat, biciclistul A se află la 180m de intersecţie, iar biciclistul B la 120m de intersecţie. Cei doi bicicliști
ajung în intersecţie simultan. Viteza v B are valoarea:
a. 18m/s b. 15m/s c. 12m/s d. 10m/s (3p)
5. Vectorul acceleraţie medie are direcţia şi sensul:
a. variaţiei vectorului viteză
b. vectorului viteză medie
c. vectorului viteză momentană
d. vectorului deplasare (3p)
Un corp cu masa m = 400 g este atârnat de un resort cu masa neglijabilă, fiind menţinut în repaus în poziţia
A , ca în figura alăturată. În poziţia A resortul este nedeformat, are lungimea ℓ 0 = 0,4m şi este perpendicular
pe planul înclinat. Corpul este lăsat să alunece pe plan. În momentul în care corpul trece, în timpul coborârii,
prin punctul B , acceleraţia acestuia este nulă. În poziţia B resortul formează unghiul
β = 45° cu direcţia planului înclinat. Coeficientul de frecare dintre corp şi suprafaţa planului
este egal cu µ = 0,2 , iar unghiul de înclinare al planului este α = 36,8° ( sin α ≅ 0,6 ).
a. Reprezentaţi forţele care acţionează asupra corpului în momentul în care corpul trece
prin punctul B , în timpul coborârii.
b. Determinaţi alungirea resortului în momentul trecerii corpului prin punctul B.
c. Determinaţi constanta elastică a resortului.
d. Calculaţi valoarea acceleraţiei pe care ar avea-o corpul dacă acesta ar fi lăsat să
alunece liber de-a lungul planului înclinat, în absenţa resortului.
Un corp cu masa m = 80 g este legat de un fir inextensibil, cu masa neglijabilă şi lungimea ℓ = 0,8m . În poziția
inițială firul este întins și orizontal, ca în figura alăturată. Corpul este lăsat liber. Când ajunge în poziţie verticală,
firul se rupe și corpul își continuă mișcarea pe suprafața orizontală. Pe porțiunea AB mișcarea are loc fără
frecare, pe porțiunea BC = d1 = 1m coeficientul de frecare la alunecare este constant și are valoarea
µ1 = 0,3 , iar pe porțiunea CD = d 2 = 5m coeficientul de frecare crește liniar de la valoarea µ = 0 în C la
µ2 = 0,8 în D . Corpul se oprește în punctul E . Determinaţi:
a. energia mecanică a corpului în momentul în care este lăsat liber
(se consideră energia potențială gravitațională nulă la nivelul
suprafeței orizontale);
b. valoarea impulsului corpului când firul ajunge în poziţie verticală;
c. valoarea vitezei corpului în punctul C ;
d. distanța CE parcursă de corp până la oprire.
Proba E. d)
Fizică
−1
Se consideră: numărul lui Avogadro N A = 6,02 ×10 mol , constanta gazelor ideale R = 8,31 J ×mol−1 ×K −1 . Între
23
Cp
parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relaţia: p ×V = νRT . Exponentul adiabatic este γ = .
Cv
1. Dintre mărimile fizice de mai jos, mărimea fizică de proces este:
a. temperatura b. energia internă c. căldura d. volumul (3p)
2. Căldura molară la volum constant a unui gaz, considerat ideal, se exprimă în funcţie de exponentul
adiabatic prin relaţia:
R 2R R R
a. Cv = b. Cv = c. Cv = d. Cv = (3p)
γ 2γ − 1 γ +1 γ −1
unitatea de măsură în S.I. a produsului µ c p este:
a. J ×K −1 b. mol ×J−1 ×K −1 c. J ×mol −1 ×K −1 d. K ×mol ×J−1 (3p)
4. Două corpuri cu masele egale, având temperaturile iniţiale diferite între care există relaţia T2 = 3T1 , sunt
aduse în contact termic. Dacă între căldurile specifice ale celor două corpuri există relaţia c1 = 3 c 2 ,
temperatura finală T a sistemului după stabilirea echilibrului termic este:
a. T = 0,5 ×T1 b. T = 1,5 ×T1 c. T = 3,5 ×T1 d. T = 4,5 ×T1 (3p)
5. Un motor termic care ar funcţiona după ciclul reversibil reprezentat în figura alăturată
va efectua în fiecare ciclu un lucru mecanic L având valoarea:
a. 600 J b. 400 J c. 200 J d. 100 J
(3p)
Un cilindru orizontal, închis la ambele capete, de lungime L = 2 m şi secţiune S = 20 cm , este împărţit în2
două compartimente de volume egale cu ajutorul unui piston subțire, iniţial blocat. În cele două
compartimente se află azot ( µ N2 = 28 kg kmol ). În compartimentul din stânga gazul are presiunea
p1 = 3 ×10 5 Pa , iar în compartimentul din dreapta gazul are presiunea p2 = 2 ×10 5 Pa . Temperatura din
ambele compartimente este menţinută tot timpul constantă la valoarea t = 27°C . Deplasarea pistonului are
loc fără frecare. Determinaţi:
a. cantitatea de azot din compartimentul din dreapta;
b. densitatea gazului din compartimentul din stânga;
c. lungimea L1 a compartimentului din stânga după ce deblocăm pistonul şi acesta ajunge la echilibru mecanic;
d. cantitatea de gaz ce trebuie introdusă într-unul dintre cele două compartimente astfel încât pistonul să
revină în poziţia iniţială (la miljocul cilindrului).
Un motor termic funcţionează după un proces ciclic ABCA reprezentat în coordonate p − V ca în figura
alăturată. Substanţa de lucru este un gaz ideal având exponentul adiabatic γ = 5 / 3 . În transformarea BC
temperatura rămâne constantă. Cunoscând că: p A = 105 Pa ,
VA = 10 −3 m3 , pB = 4 pA , pC = 2 pA , VB = 3VA , iar ln 2 ≅ 0,7 , determinaţi:
a. volumul ocupat de gaz în starea C;
b. raportul ∆U AB / ∆UCA dintre variaţiile energiei interne a gazului în
procesele AB , CA ;
c. lucrul mecanic schimbat de gaz cu exteriorul într-un ciclu;
d. randamentul ciclului Carnot care ar funcţiona între temperaturile
extreme atinse de gaz la parcurgerea ciclului ABCA
Proba E. d)
Fizică
1. Rezistenţa electrică a unui conductor metalic filiform depinde:
a. direct proporţional de intensitatea curentului care-l străbate
b. invers proporţional de tensiunea electrică aplicată
c. de natura şi dimensiunile conductorului
d. de densitatea conductorului (3p)
2. O baterie este formată prin legarea paralel a trei generatoare având parametrii (E, r ) , (2E,2r ) şi (3E,3r ) .
Bornele bateriei sunt legate printr-un fir de rezistenţă neglijabilă. Intensitatea curentului ce străbate firul este:
E 3E E 2E
a. b. c. d. (3p)
r r 3r 3r
3. Unitatea de măsură în S.I. a tensiunii electrice poate fi scrisă în forma:
Ω A
a. b. c. Ω ×C ×s d. Ω ×C ×s−1 (3p)
A Ω
4. Un bec de putere P = 30 W funcţionează la tensiunea U = 60 V . La temperatura t0 = 0°C rezistenţa
electrică a filamentului becului este R0 = 37,5 Ω . Cunoscând coeficientul termic al rezistivităţii filamentului
α = 10 −3 grad-1 , temperatura filamentului în timpul funcţionării becului este:
a. 2200°C b. 2300°C c. 2400°C d. 2500°C (3p)
5. Caracteristicile curent-tensiune pentru doi consumatori sunt reprezentate în

R
graficul alăturat. Raportul rezistenţelor elelctrice ale celor doi consumatori, 2 este:
R1
a. 1 b. 3 c. 6 d. 6,25
(3p)
Un fir de cupru având rezistenţa electrică R = 9 Ω este conectat la bornele unui generator electric având
tensiunea electromotoare E = 12 V şi rezistenţa electrică interioară r = 0,5 Ω.
Firul este împărţit în 3 părţi egale cu ajutorul unor cursoare fixe C1 , respectiv
C2 , ca în figura alăturată. Rezistenţele electrice ale celor două rezistoare sunt
R1 = 3Ω şi R2 = 4,5 Ω . Determinaţi:
a. lungimea L a firului, ştiind că rezistivitatea electrică a cuprului este
ρ = 1,8 ×10 −7 Ω ×m , iar aria secţiunii transversale a firului este S = 0,1 mm 2 ;
b. intensitatea curentului electric ce străbate generatorul în cazul în care
c. sarcina electrică ce străbate rezistorul R1 într-un interval ∆t = 1 min în cazul în care K este deschis;
d. rezistenţa echivalentă a circuitului exterior sursei în cazul în care întrerupătorul K este închis.
Două generatoare electrice având tensiunile electromotoare E1 = 5 V , E2 = 3 V şi rezistenţele electrice
interioare r1 = 1 Ω şi r2 = 2 Ω sunt conectate în serie. La bornele grupării celor două generatoare este conectat
un rezistor având rezistenţa electrică R şi un ampermetru ideal ( RA ≅ 0 ) care indică un curent de intensitate
I = 1,5 A . Determinaţi:
a. indicaţia unui voltmetru ideal (RV → ∞ ) conectat la bornele generatorului 2;
b. puterea disipată pe rezistorul R ;
c. randamentul transferului de putere în circuitul exterior;
d. valoarea rezistenţei electrice R1 ( R1 ≠ R ) a unui alt rezistor care, conectat la bornele grupării
generatoarelor, consumă aceeaşi putere ca în cazul rezistorului având rezistența electrică R .

Proba E. d)
Fizică
D. OPTICĂ Simulare
1. Un obiect real este situat la distanţa de 20 cm faţă de o lentilă divergentă cu convergenţa C = −5 m −1 .
Distanța dintre lentilă și imaginea obiectului este egală cu:
a. 5 cm b. 10 cm c. 20 cm d. 30cm (3p)
2. Dacă fluxul radiaţiilor ultraviolete care cad pe catodul unei celule fotoelectrice creşte iar frecvenţa
radiaţiilor este menţinută constantă:
a. viteza fotoelectronilor emişi de catod creşte
b. numărul fotoelectronilor emişi de catod într-o secundă creşte
c. viteza fotoelectronilor emişi de catod scade
d. lucrul mecanic de extracţie a fotoelectronilor scade. (3p)
3. Două lentile având distanțele focale f1 și f2 formează un sistem optic alipit. Convergența sistemului este:
1 ff f +f
a. b. 1 2 c. 1 2 d. f1 + f2 (3p)
f1 + f2 f1 + f2 f1f2
4. Pe fundul unui vas cu apă este aşezată orizontal o oglindă plană. În figura alăturată
este reprezentat mersul unei raze de lumină incidente în A pe suprafaţa apei sub unghiul
i = 53,1° ( sin i ≅ 0,8 ). După reflexie, raza iese în aer prin punctul B . Indicele de refracţie
al apei este n = 4 / 3 , iar adâncimea apei h = 60 cm . Distanţa dintre punctele A şi B este:
a. 1,6 m b. 1,2 m c. 0,9 m d. 0,6 m (3p)
5. La dispersie normală, dependenţa indicelui de refracţie al mediului de lungimea de undă a luminii este
B
exprimată prin relaţia: n = A + 2 . Unitatea de măsură în S.I. pentru constanta B este:
λ
a. s2 b. m −2 c. s −2 d. m2 (3p)
Un obiect şi un ecran sunt fixate pe un banc optic la distanţa d = 1,25 m unul de altul. O lentilă subţire
biconvexă simetrică aflată între obiect şi ecran formează pe ecran o imagine de 4 ori mai mare decât
obiectul.
a. Calculați distanţa dintre obiect și lentilă.
b. Determinaţi distanţa focală a lentilei.
c. Realizați un desen în care să evidențiați construcția grafică a imaginii în condițiile precizate.
d. Calculați raza de curbură a unei fețe a lentilei dacă indicele de refracție al materialului din care este
confecționată lentila este n = 1,5 .

Sursa de lumină coerentă a unui dispozitiv Young emite radiaţii monocromatice cu lungimea de undă
λ = 600 nm . Iniţial sursa se află pe axa de simetrie a dispozitivului, la distanţa d = 10 cm de paravanul cu
două fante, iar distanţa dintre paravan şi ecran este D = 1 m . Se măsoară pe ecran distanţa a dintre
maximele de interferență de ordinul 1, găsindu-se a = 0,6 mm . Determinaţi:
a. distanţa dintre fantele dispozitivului;
b. defazajul dintre undele care, prin suprapunere, formează al doilea minim
de interferenţă situat deasupra axei de simetrie a dispozitivului.
c. Se mărește cu b = 0,5 m distanța dintre ecran și paravanul cu două fante.
Determinaţi noua valoare a interfranjei obţinute în această situaţie.
d. Se deplasează sursa S pe distanţa h = 1mm faţă de axa de simetrie a
dispozitivului, paralel cu paravanul, ca în figura alăturată. Distanţa dintre
ecranul E şi paravan rămânând cea specificată la punctul c, determinaţi
distanţa pe care se deplasează maximul central.


Proba E. d)
Fizică
Simulare
A. Subiectul I
I.1. c 3p
2. d 3p
3. b 3p
4. d 3p
5. a 3p
II.a. Pentru: 4p
- reprezentarea corectă a forţelor 4p
b. Pentru: 3p
∆ℓ = ℓ − ℓ 0 1p
sin β = ℓ 0 / ℓ 1p
rezultat final: ∆ℓ ≅ 16cm 1p
c. Pentru: 4p
mg ×sin α = µN + Fe ×cos β 1p
N + Fe ×sin β = mg ×cos α 1p
Fe = k ×∆ℓ 1p
rezultat final: k ≅ 19N/m 1p
d. Pentru: 4p
mg ×sin α − µ N ′ = ma 2p
N ′ = mg ×cos α 1p
rezultat final: a = 4,4 m/s 2
1p
III.a. Pentru: 3p
E = E p = mg ℓ 2p
rezultat final: E = 0,64 J 1p
b. Pentru: 4p
mg ℓ = mv 2 / 2 1p
p = mv 2p
rezultat final: p = 0,32kg ×m/s 1p
c. Pentru: 4p
∆E c = L 1p
∆E c =
(
m v −v2
C
2
) 1p
2
L = − µ1mgd1 1p
rezultat final: v 2 = 10 m/s ≅ 3,2m/s 1p
d. Pentru: 4p
mvC2
− = LFf ,CE 1p
2
µ ×m ×g ×CE
LFf ,CE = − E 1p
2
CE
µE = µ 2 1p
d2
rezultat final: CE = 2,5 m 1p
B. Subiectul I
I.1. c 3p
2. d 3p
3. c 3p
4. b 3p
5. c 3p
B. Subiectul II
II.a. Pentru: 3p
L
V1 = V2 = S 1p
2
p2V2 = ν 2 RT 1p
rezultat final ν 2 ≅ 0,16 mol 1p
b. Pentru: 4p
p1µN2
ρ1 = 3p
RT
rezultat final ρ1 ≅ 3,37 kg/m3 1p
c. Pentru: 4p
p1V1 = pSL1 1p
p2V2 = pSL2 1p
L = L1 + L2 1p
rezultat final L1 = 1,2 m 1p
d. Pentru: 4p
SL
p′ = ν 1RT ; 1p
2
SL
p′ = (ν 2 + ∆ν ) RT 1p
2
p′ = p1 1p
rezultat final ∆ν ≅ 0,08 mol 1p
B. Subiectul III
III.a. Pentru: 3p
pBVB = pCVC 1p
VC = 6VA 1p
rezultat final: VC = 6 ×10 −3 m3 1p
b. Pentru: 4p
∆U AB = ν CV (TB − TA ) 1p
∆UCA = ν CV (TA − TC ) 1p
TB = TC 1p
∆U AB
rezultat final = −1 1p
∆UCA

c. Pentru 4p
( pB + pA )(VB − VA ) ( pC + pA )(VA − VC )
LAB = , LCA = 1p
2 2
VC
LBC = ν RTB ln 1p
VB
d. Pentru 4p
T
ηC = 1 − A 2p
TB
TB = 12TA 1p
rezultat final ηC ≅ 91,7% 1p

C. Subiectul I
I.1. c 3p
2. b 3p
3. d 3p
4. a 3p
5. b 3p
C. Subiectul II
II.a. Pentru: 3p
R = ρL / S 2p
rezultat final L = 5 m 1p
b. Pentru: 4p
R
R1 ×
Rp1 = 3
1p
R
R1 +
3
2R
Re = + R p1 1p
3
E
I= 1p
Re + r
c. Pentru: 4p
I1 = I / 2 2p
I1 = Q / ∆t 1p
rezultat final Q = 45 C 1p
d. Pentru: 4p
R
Rs1 = + Rp1 1p
3
R ×R
R p 2 = s1 2 1p
Rs1 + R2
R
Re′ = Rp 2 + 1p
3
rezultat final Re′ = 5,25 Ω 1p
C. Subiectul III
III.a. Pentru: 3p
UV = E 2 − I r2 2p
rezultat final UV = 0 1p
b. Pentru: 4p
PR = R ×I 2 1p
E s = E1 + E 2 ; rs = r1 + r2 1p
Es = R I + rs I 1p
rezultat final PR = 5,25W 1p
c. Pentru: 4p
η = R / ( R + rs ) 3p
d. Pentru: 4p
PR = PR 1 1p
R ×R1 = rs 2 2p

D. Subiectul I
I.1. b 3p
2. b 3p
3. c 3p
4. c 3p
5. d 3p
II.a. Pentru: 4p
β1 = x2 / x1 1p
β1 = −4 1p
d = − x1 + x 2 1p
b. Pentru: 3p
1/ x2 − 1/ x1 = 1/ f 2p
d. Pentru: 4p
c. Pentru: 4p
1/ f = (n − 1) ×(1/ R1 − 1/ R2 ) 2p
R1 = R; R2 = −R 1p
III.a. Pentru: 4p
a = 2i 2p
i = λ ×D /(2ℓ ) 1p
rezultat final: 2ℓ = 2mm 1p
b. Pentru: 3p
∆ϕ = (2k + 1) ×π 1p
pentru al doilea minim k = 1 1p
rezultat final: ∆ϕ = 3π rad 1p
c. Pentru: 4p
i1 = λ ×D1 / 2ℓ 2p
D1 = D + b 1p
rezultat final: i1 = 0,45mm 1p
d. Pentru: 4p
δ1 = 2ℓ ×h / d 1p
2ℓ ×x
δ2 = 1p
D+b
δ = δ1 − δ 2 = 0 1p
rezultat final: | x |= 1,5cm 1p

Proba E. d)
Fizică
1. Unitatea de măsură în S.I. a energiei mecanice poate fi scrisă sub forma:
a. kg ×m2 ×s -2 b. kg ×m ×s -1 c. kg ×m ×s d. kg ×m ×s 2 (3p)
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manuale, m ărimea fizică exprimată prin produsul F ×v
reprezintă o:
a. greutate b. acceleraţie c. lungime d. putere mecanică (3p)
3. Un măr lăsat liber de la o anumită înălţime cade către Pământ. Afirmaţia corectă este:
a. forța de atracție exercitată de măr asupra Pământului este mai mică decât cea exercitată de Pământ
asupra mărului
b. forța de atracție exercitată de măr asupra Pământului este egală cu cea exercitată de Pământ asupra
mărului
c. asupra Pământului nu acționează forță de atracție din partea mărului
d. asupra mărului nu acționează forță de atracție din partea Pământului (3p)
4. Un corp cu masa m = 0,5 kg se deplasează pe un plan orizontal cu frecare, sub acțiunea unei forțe de
tracțiune de valoare F = 3N , orientată orizontal. Corpul se deplasează accelerat, cu acceleraţia a = 1m/s 2 .
Valoarea coeficientului de frecare la alunecare este:
a. 0,2 b. 0,3 c. 0,4 d. 0,5 (3p)
5. Un corp având masa m = 400 g este aruncat vertical în sus. În graficul din
figura alăturată este redată dependenţa energiei cinetice de înălţimea la care se
află corpul. Se consideră că energia potenţială gravitaţională este nulă la nivelul
solului. Impulsul mecanic al corpului, în momentul în care energia sa cinetică
este egală cu energia potenţială, are valoarea:
a. 8kg ×m ×s−1 b. 6kg ×m ×s−1 c. 4kg ×m ×s−1 d. 2kg ×m ×s−1 (3p)
Peste un scripete fără frecări și lipsit de inerție este trecut un fir inextensibil şi fără masă, la capetele căruia sunt
prinse două corpuri de mase m1 = 2 kg și respectiv m2 = 3kg . Corpul de masă m1 este legat, în
punctul A, de un resort elastic ideal prins de un suport fix, ca în figură. În aceste condiții, sistemul
este în echilibru. Lungimea resortului în stare nedeformată este ℓ 0 = 25 cm , iar constanta
elastică a acestuia este k = 250 N/m .
a. Reprezentați forțele care acționează asupra celor două corpuri în starea de echilibru.
b. Calculaţi lungimea resortului în starea de echilibru.
c. Se desface legătura din punctul A dintre resort și corpul m1 și se lasă sistemul liber.
Calculați valoarea accelerației corpurilor.
d. Determinați valoarea forței de apăsare exercitate asupra axului scripetelui în situația descrisă la punctul c..
( )
Din vârful unui plan înclinat de lungime ℓ = 7,07m ≅ 5 2 m , care formează unghiul α = 45° cu orizontala,
alunecă liber un corp de masă m = 1kg . Planul înclinat se continuă cu un plan orizontal, la capătul căruia se
află un suport fix C de care este legat capătul unui resort elastic orizontal, iniţial nedeformat, ca în figura
alăturată. Masa resortului este neglijabilă. Mișcarea corpului pe planul înclinat și pe porţiunea AB a planului
orizontal se face cu frecare ( µ = 0,36 ) . Trecerea pe porţiunea orizontală se
face lin, fără modificarea modulului vitezei. Corpul, ajuns în punctul B ,
loveşte resortul cu viteza v B = 6 m/s . Comprimarea maximă a resortului
este x = 12 cm . Pe porţiunea BC mişcarea are loc fără frecare. Se
consideră energia potenţială gravitaţională nulă la baza planului înclinat. Determinaţi:
a. energia mecanică totală a corpului atunci când se află în vârful planului înclinat;
b. valoarea vitezei corpului când acesta ajunge la baza planului înclinat;
c. lucrul mecanic efectuat de forţa de frecare la deplasarea corpului pe porțiunea AB ;
d. constanta elastică a resortului.
Proba E. d)
Fizică
J
mol ×K
capacitatea calorică poate fi scrisă sub forma:
a. N ×m ×K −1 b. N ×m 2 ×K c. N ×m -1 ×K −1 d. N ×m ×K (3p)
2. Variaţia temperaturii unui gaz, măsurată cu un termometru etalonat în scara Celsius, este ∆t = 27°C .
Variaţia temperaturii absolute a acestui gaz este:
a. ∆T = 0 K b. ∆T = 27 K c. ∆T = 300 K d. ∆T = 327 K (3p)
3. O masă dată de gaz ideal, aflat iniţial la temperatura T , se destinde izoterm până la dublarea volumului.
Temperatura gazului în starea finală este:
a. 4T b. 2T c. T d. T / 2 (3p)
volumul acestuia, în cursul unui proces termodinamic în care masa gazului rămâne
constantă. Pe baza datelor prezentate în grafic, putem afirma că lucrul mecanic
efectuat de gaz în acest proces este egal cu:
a. 100J
b. 200J
c. 300J
d. 600J (3p)
5. O maşină termică, care funcţionează după un ciclu Carnot, primeşte, în cursul unui ciclu, căldura
Qp = 80J şi efectuează lucrul mecanic L = 60J . Raportul dintre temperatura absolută maximă şi
temperatura absolută minimă atinsă de substanţa de lucru în timpul ciclului este egal cu:
a. 2 b. 3 c. 4 d. 5 (3p)

Două baloane rigide, izolate adiabatic, sunt legate printr-un tub de volum neglijabil prevăzut cu un robinet R,
iniţial închis. Primul balon are volumul V1 = 12 L şi conţine ν 1 = 1 mol de oxigen ( µ1 = 32g/mol ) , la
temperatura T1 = 360 K . Al doilea balon are volumul V2 = 20 L şi conţine ν 2 = 2 mol
de azot ( µ2 = 28g/mol ) , la temperatura T2 = 300 K . Căldura molară la volum constant
a celor două gaze biatomice este CV = 2,5R . Calculaţi:
a. densitatea azotului din cel de-al doilea balon înainte de deschiderea robinetului;
b. masa molară a amestecului de gaze obţinut în urma deschiderii robinetului, după
stabilirea echilibrului termodinamic;
c. temperatura de echilibru a amestecului de gaze;
d. presiunea finală a amestecului de gaze.
Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în p
coordonate p − V în figura alăturată. Substanţa de lucru a motorului este 1
constituită din ν = 4 mol de gaz ideal (CV = 2,5R ) . Temperatura minimă
T1=ct
atinsă de gaz este t3 = 27°C . Relaţia dintre temperaturile extreme atinse de
4 2
gaz este T1 = 2T3 , iar cea dintre volumele ocupate de gaz este V2 = eV1 , unde
e ≅ 2,718 este baza logaritmului natural. Determinaţi: T3=ct
a. variaţia energiei interne în cursul transformării 2-3; 3
b. lucrul mecanic total efectuat de gaz într-un ciclu;
c. căldura cedată de gaz mediului exterior în decursul unui ciclu; V1 V2 V

Proba E. d)
Fizică
1. Unitatea de măsură în S.I. pentru sarcina electrică poate fi scrisă:
a. V ×s -1 b. A ×s -1 c. V ×s d. A ×s (3p)
2. Un conductor metalic este conectat la un generator electric de tensiune continuă având rezistența
interioară neglijabilă. Dacă temperatura absolută a conductorului crește şi se neglijează modificarea
dimensiunilor acestuia:
a. rezistivitatea materialului din care este confecţionat conductorul scade
b. tensiunea electrică la bornele conductorului creşte
c. intensitatea curentului electric prin conductor crește
d. intensitatea curentului electric prin conductor scade . (3p)
3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, puterea electrică disipată pe un
rezistor parcurs de un curent electric este:
a. P = ∆W ×∆t b. P = R 2I c. P = UI d. P = U 2 ×R (3p)
4. La bornele unei surse de tensiune constantă este conectat un consumator având
rezistenţa electrică variabilă. În graficul din figura alăturată este reprezentată
dependenţa puterii electrice disipate pe consumator în funcţie de rezistenţa acestuia.
Tensiunea electromotoare a generatorului este egală cu:
a. 10V
b. 20V
c. 40V
d. 50V (3p)
5. Prin legarea în serie a două rezistoare, rezistenţa grupării este RS = 25 Ω . Prin legarea în paralel a
aceloraşi rezistoare, rezistenţa grupării devine RP = 6 Ω . Rezistenţele electrice ale celor două rezistoare au
valorile:
a. 10 Ω ; 15 Ω b. 5 Ω ; 20 Ω c. 10 Ω ; 20 Ω d. 10 Ω ; 30 Ω (3p)

În circuitul electric a cărui schemă este reprezentată în figura alăturată, rezistenţele electrice ale rezistoarelor
au valorile R1 = 6 Ω şi R2 = 8 Ω . Voltmetrul V din circuit ( RV → ∞ ) indică tensiunea U = 15 V atunci când
întrerupătorul K este deschis şi tensiunea U1 = 6 V atunci când întrerupătorul K este
închis.
a. Calculaţi rezistenţa electrică a circuitului exterior sursei când întrerupătorul K este
închis.
b. Rezistorul R2 este confecţionat dintr-un conductor având diametrul secţiunii
transversale d = 0,5 mm , iar rezistivitatea materialului ρ = 3,14 ×10−6 Ω ×m . Determinaţi
lungimea conductorului.
c. Calculaţi energia disipată, sub formă de căldură, de cei doi rezistori în 10 min când
d. Determinaţi rezistenţa interioară a generatorului.
În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Tensiunea electromotoare a generatorului
este E = 12 V şi rezistenţa interioară a acestuia este r = 1,5 Ω . Pe soclul becului sunt înscrise valorile
(6 V ; 9 W ) . Se închide întrerupătorul K şi se deplasează cursorul reostatului până
când becul funcţionează la valorile nominale. În aceste condiţii voltmetrul ideal
(Rv → ∞ ) indică U = 9 V . Determinaţi:
a. intensitatea curentului electric ce străbate becul
b. puterea disipată pe rezistenţa interioară a sursei
c. randamentul transferului de putere de la generator la bec
d. valoarea R ′ a rezistenţei reostatului astfel încât becul să funcţioneze normal şi
după deschiderea întrerupătorului K.
Proba E. d)
Fizică
−34
8
1. O radiație monocromatică incidentă pe un catod produce efect fotoelectric. Creşterea energiei radiaţiei
incidente pe catod în unitatea de timp, cu menținerea frecvenței constante, determină:
a. creşterea energiei cinetice maxime a electronilor emiși de catod
b. creşterea numărului de electroni emiși de catod în unitatea de timp
c. scăderea intensităţii curentului fotoelectric de saturaţie
d. scăderea lucrului mecanic de extracţie (3p)
2.Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I a mărimii
fizice exprimată prin raportul h ×λ −1 este:
a. m ×s -1 b. Hz c. J ×s ×m−1 d. J ×s −1 ×m (3p)
3. O rază de lumină monocromatică se propagă prin aer şi întâlneşte faţa superioară a unei lame cu feţe
( )
plane şi paralele, confecţionată din sticlă cu indicele de refracţie n = 1,41 ≅ 2 . Unghiul de incidenţă este
i = 45° . Lama are grosimea h = 1,73 cm ≅ 3 cm ( ) şi faţa inferioară argintată. Distanţa dintre punctul de
incidenţă şi punctul de emergenţă din lamă al razei de lumină, după reflexia pe suprafaţa argintată, este:
a.1 cm b.1,5 cm c.1,73 cm d. 2 cm (3p)
4. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependența
modulului tensiunii electrice de stopare în funcţie de frecvenţa radiaţiei
incidente pe catodul unei fotocelule. Lucrul mecanic de extracţie a
fotoelectronilor din catod este de aproximativ:
a. 8,8 ×10 −19 J
b. 7,8 ×10 −19 J
c. 6,8 ×10 −19 J
d. 5,8 ×10 −19 J (3p)
5. Două lentile având convergențele C1 = 10 m şi respectiv C 2 = 5 m alcătuiesc un sistem afocal.
-1 -1
Distanţa dintre lentile este:

a. 15 cm b. 20 cm c. 30 cm d. 40 cm (3p)
Pe un banc optic se află un sistem optic centrat, format din două lentile situate la distanţa de 30 cm una de
alta. Perpendicular pe axa optică principală, la distanţa de 20 cm în fața primei lentile, se află un obiect
luminos liniar înalt de 1 cm. Imaginea acestui obiect, formată de prima lentilă, este reală şi are aceeaşi
înălţime cu obiectul.
a. Calculați distanţa focală a primei lentile.
b. Determinați distanța la care se formează imaginea finală a obiectului dată de sistemul optic, măsurată în
raport cu a doua lentilă, dacă aceasta din urmă are convergenţa C 2 = −10 m -1 .
c. Calculați înălţimea imaginii finale formate de sistemul de lentile.
d. Realizaţi un desen în care să evidenţiaţi construcţia imaginii obiectului prin sistemul de lentile.
Se realizează un experiment de interferenţă cu un dispozitiv Young plasat în aer. Distanţa dintre fantele
dispozitivului este 2ℓ = 0,5 mm , iar ecranul pe care se observă franjele de interferenţă se află la distanţa
D = 1 m de planul fantelor. Interfranja măsurată pe ecran este i = 1 mm . Determinaţi:
a. lungimea de undă a radiaţiei monocromatice folosite;
b. diferența de drum optic dintre undele care produc pe ecran maximul de ordin 2;
c. distanţa dintre franja luminoasă de ordinul 2 situată de o parte a maximului central şi a doua franjă
întunecoasă situată de cealaltă parte a maximului central;
d. indicele de refracţie al unei lame transparente de grosime 2 µm , cu feţele plane şi paralele, care, aşezată
în dreptul uneia dintre fantele dispozitivului, determină deplasarea maximului central în locul în care se forma
maximul de ordinul 2 în absenţa lamei.

Proba E.d)
Fizică
Varianta 2
Subiectul I
I.1. a 3p
2. d 3p
3. b 3p
4. d 3p
5. c 3p
II.a. Pentru: 4p
reprezentarea corectă a forţelor ce acţionează asupra corpului 1 2p
reprezentarea corectă a forţelor ce acţionează asupra corpului 2 2p
b. Pentru: 4p
m1 ×g + Fe = T 1p
m2 ×g = T 1p
Fe = k ×( ℓ − ℓ 0 ) 1p
rezultat final: ℓ = 29 cm 1p
c. Pentru: 4p
m2 ×a = m2 ×g − T ′ 1p
m1 ×a = T ′ − m1 ×g 1p
m − m1
a= 2 ×g 1p
m1 + m2
rezultat final: a = 2m/s2 1p
d. Pentru: 3p
F = 2T ′ 2p
rezultat final: F = 48N 1p
III.a. Pentru: 4p
E = m ×g ×h 2p
h = ℓ ×sin α 1p
rezultat final: E = 50 J 1p
b. Pentru: 4p
∆Ec = Ltotal 1p
mv A 2
∆E c = 1p
2
Ltotal = m ×g ×h − µ ×m ×g ×ℓ ×cos α 1p
rezultat final: v A = 8m/s 1p

c. Pentru: 3p
mv B2 mv A2
LFf = − 2p
2 2
d. Pentru: 4p
∆Ec = LFe 1p
mv B2
∆E c = − 1p
2
kx 2
LFe = − 1p
2
rezultat final: k = 2,5kN/m 1p

Subiectul I
I.1. a 3p
2. b 3p
3. c 3p
4. b 3p
5. c 3p
II.a. Pentru: 4p
ρ2 = m2 /V2 2p
m 2 = µ 2ν 2 1p
rezultat final: ρ2 = 2,8 kg/m 3
1p
b. Pentru: 4p
µam = mam / ν am 1p
ν am = ν 1 + ν 2 1p
mam = m1 + m2 1p
rezultat final: µam ≅ 29,3 g/mol 1p
c. Pentru: 4p
U = U1 + U2 = const. 1p
U = (ν 1 + ν 2 )CVT 1p
U1 = ν 1CVT1 ; U2 = ν 2CVT2 1p
rezultat final: T = 320K 1p
d. Pentru: 3p
p(V1 + V2 ) = (ν 1 +ν 2)RT 2p
rezultat final: p ≅ 2,5 ×105 N/m2 1p
III.a. Pentru: 3p
∆U 23 = υCv (T3 − T1 ) 1p
T1 = 600 K 1p
rezultat final: ∆U 23 ≅ −2,5 ×10 J 4
1p
b. Pentru: 4p
Ltotal = L12 + L23 + L34 + L41 1p
V2
L12 = υRT1 ln 1p
V1
V1
L34 = υ RT3 ln 1p
V2
rezultat final: Ltotal ≅ 10 4 J 1p
c. Pentru: 4p
Q23 = υCV (T3 − T1 ) 1p
V1
Q34 = υRT3 ln 1p
V2
rezultat final: Q34 ≅ −3,5 ×10 4 J 1p
d. Pentru: 4p
L
η= 2p
Qprimit
Qprimit = L + Qcedat 1p
Subiectul I
I.1. d 3p
2. d 3p
3. c 3p
4. b 3p
5. a 3p
II.a. Pentru: 3p
R = R1 + R2 2p
b. Pentru: 4p
R2 = ρ L / S 2p
S = π d2 / 4 1p
rezultat final: L = 0,5m 1p
c. Pentru: 4p
I1 = U1 / R1 1p
Q = I12 ( R1 + R2 ) ∆t 2p
rezultat final: Q = 8400 J 1p
d. Pentru: 4p
E =U 2p
E = I1(R1 + R2 + r ) 1p
III.a. Pentru: 3p
PB = IB ×U B 2p
rezultat final: I B = 1,5 A 1p
b. Pentru: 4p
Pr = I 2 ×r 2p
E −U
I= 1p
r
rezultat final: Pr = 6 W 1p
c. Pentru: 4p
P
η= B 2p
PE
PE = E ×I 1p
rezultat final: η = 37,5% 1p
d. Pentru: 4p
E = I ′ ( R ′ + r + RB ) 1p
UB2
RB = 1p
PB
I ′ = IB 1p
rezultat final: R ′ = 2,5 Ω 1p

Subiectul I
I.1. b 3p
2. c 3p
3. d 3p
4. d 3p
5. c 3p
II.a. Pentru: 4p
β 1 = −1 1p
β1 = x2 / x1 1p
1 1 1
− = 1p
x2 x1 f1
rezultat final: f1 = 10 cm 1p
b. Pentru: 3p
d = x 2 − x1′ 1p
1 1
− = C2 1p
x 2 x1′
′
rezultat final: −x 2′ = 5 cm 1p
c. Pentru: 4p
β = y 2′ / y1 1p
β = β1 ×β 2 1p
β 2 = x2′ / x1′ 1p
rezultat final: − y 2′ = 0,5 cm 1p
d. Pentru: 4p
construcție corectă a imaginii formate de prima lentilă 2p
construcție corectă a imaginii formate de a doua lentilă 2p
III.a. Pentru: 4p
D ×λ
i= 3p
2ℓ
rezultat final: λ = 5 ×10 −7 m 1p
b. Pentru: 3p
diferenţa de drum optic corespunzătoare unui maxim de interferenţă : δ = kλ 1p
k =2 1p
rezultat final: δ = 10 −6 m 1p
c. Pentru: 4p
distanța la care se află franja luminoasă de ordin 2 față de maximul central:
1p
xkmax = 2 i
distanța la care se află a doua franjă întunecoasă față de maximul central:
1p
xkmin = 1,5 i
∆x = xkmax + xkmin 1p
rezultat final: ∆x = 3,5 mm 1p
d. Pentru: 4p
eD (n − 1)
deplasarea sistemului de franje: ∆x = 2p
2ℓ
poziţia maximului de ordin 2: x2max = 2i 1p
rezultat final: n = 1,5 1p
Proba E. d) – 4 iulie 2014
Fizică
1. Unitatea de măsură a accelerației în S.I. este:
a. m ×s -3 b. m ×s -2 c. m ×s -1 d. m ×s (3p)
2. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependența alungirii unui
resort elastic, fixat la unul din capete, de forța deformatoare aplicată la
celălalt capăt. Valoarea constantei elastice k a resortului este:
a. 0,01N/m
b. 2 N/m
c. 10 N/m
d. 100 N/m (3p)
3. Vectorul viteză medie are întotdeauna direcția și sensul vectorului:
a. forță b. accelerație c. deplasare d. viteză momentană (3p)
4. O locomotivă se deplasează cu viteza constantă v = 54 km/h . Forța medie de tracțiune are valoarea
F = 2 ×10 5 N . Puterea medie dezvoltată de locomotivă este:
a. P = 2,7 MW b. P = 3 MW c. P = 7,5 MW d. P = 10,8 MW (3p)
5. Un corp cu masa m = 2 kg se deplasează rectiliniu uniform pe o suprafață orizontală cu viteza v = 5 m/s .
Energia cinetică a corpului este egală cu:
a. 5 J b. 10 J c. 25 J d. 50 J (3p)

Un corp de masă m1 = 4 kg este așezat pe un plan înclinat cu unghiul α = 30 față de orizontală, ca în
figura alăturată. Corpul de masă m1 este legat de un alt corp de masă m 2 prin intermediul unui fir
inextensibil și de masă neglijabilă, trecut peste un scripete fără frecări și lipsit de inerție. Coeficientul de
1
frecare la alunecare dintre corpul de masă m1 și plan este µ = 0,29 ( ≅ ).
2 3
a. Reprezentați forțele care acționează asupra corpului de masă m2 .
b. Calculați valoarea masei m 2 a corpului atârnat, astfel încât acesta să
coboare cu viteză constantă.
c. Se dezleagă corpul de masă m 2 . Calculați accelerația corpului de
masă m1 , lăsat liber pe planul înclinat.
d. Calculați, în condițiile punctului c., viteza atinsă de corpul de masă m1
după ∆t = 2 s de la plecarea din repaus, considerând planul înclinat suficient de lung.

Un corp este lansat pe verticală de jos în sus, de la nivelul solului, cu energia cinetică inițială Ec0 = 4000 J .
Corpul urcă în câmpul gravitațional terestru până la înălțimea maximă H = 80 m . Se consideră că energia
potențială gravitațională este nulă la nivelul solului. Neglijând frecările cu aerul, determinați:
a. masa corpului
b. viteza cu care a fost lansat corpul
c. viteza corpului aflat în urcare, în momentul în care acesta trece prin punctul aflat la înălțimea de 35 m față
de sol.
d. lucrul mecanic efectuat de greutatea corpului din momentul atingerii înălțimii de 35 m și până la revenirea
sa pe sol.

Fizică
−1
23
1. Unitatea de măsură în S.I. a mărimii fizice exprimate prin produsul dintre capacitatea calorică şi variaţia
temperaturii unui corp este:
J J
a. J b. c. kg d. (3p)
kg K
2. În destinderea adiabatică a unui gaz ideal:
a. gazul schimbă căldură cu mediul exterior
c. temperatura gazului scade
d. energia internă a gazului creşte (3p)
3. O cantitate ν = 1mol de gaz ideal primeşte căldura Q = 9,972 kJ într-o transformare
reprezentată în coordonate V-T în figura alăturată. Căldura molară izobară Cp a gazului
este egală cu:
a. 8,31J/ ( mol ×K )
b. 12,46 J/ ( mol ×K )
c. 20,77 J/ ( mol ×K )
d. 33,24 J/ ( mol ×K ) (3p)
4. Un cilindru cu piston conţine aer la presiunea p1 = 100 kPa . Aerul din incintă este comprimat izoterm până
când volumul său scade cu 20% . Presiunea aerului, după comprimarea sa, devine egală cu:
a. 125 kPa b. 150 kPa c. 200 kPa d. 250 kPa (3p)
5. Într-o incintă închisă de volum V = 83,1dm 3
se află heliu la presiunea p = 10 Pa şi temperatura
5
T = 301 K . Numărul de atomi de heliu din incintă este egal cu:

a. 2 ×10 24 b. 10 24 c. 2 ×10 23 d. 10 23 (3p)
O butelie cu volumul V = 41,55 dm3 conţine o masă m1 = 100 g de oxigen ( µ = 32 g/mol ) la temperatura
t1 = 15°C . Căldura molară izocoră a oxigenului este CV = 2,5R .
a. Calculaţi presiunea oxigenului din butelie.
b. Oxigenul din butelie este încălzit astfel încât presiunea sa a crescut cu ∆p = 0,4 ×105 Pa . Determinaţi
temperatura oxigenului după încălzire.
c. Determinaţi variaţia energiei interne a oxigenului în urma creşterii temperaturii sale.
d. Se deschide robinetul buteliei şi se consumă oxigen până când temperatura gazului devine egală cu
t1 = 15°C , iar presiunea gazului scade până la valoarea p3 = 105 Pa. Determinaţi masa ∆m de oxigen care
a fost consumată.
Un mol de gaz ideal poliatomic ( CV = 3R ) trece prin succesiunea de transform ări reprezentată în
coordonate p − V în figura alăturată. Transformarea 2 → 3 este o destindere izoterm ă
pe parcursul căreia gazul primeşte căldura Q23 = 6731,1J , iar volumul gazului creşte
până la V3 = 2,7 ×V1 ≅ e ×V1 , unde e este baza logaritmului natural.
a. Reprezentaţi succesiunea de transform ări în coordonate V − T .
b. Calculaţi valoarea temperaturii gazului în starea 3 .
c. Determinaţi căldura schimbată de gaz cu mediul exterior în transformarea 3 → 1 .
d. Calculaţi lucrul mecanic total efectuat de gaz pe un ciclu.

Fizică
1. Mărimea fizică a cărei unitate de măsură în S.I. poate fi pusă sub forma: Ω ×A este:
a. energia electrică
b. tensiunea electrică
c. intensitatea curentului
d. puterea electrică (3p)
2. O baterie este formată prin legarea serie a trei generatoare identice, fiecare cu t.e.m E0 = 2,4 V şi
rezistenţa interioară r0 = 1 Ω . Se leagă bornele bateriei printr-un fir cu rezistenţa electrică neglijabilă.
Intensitatea curentului electric ce străbate firul este egală cu:
a. 2,4 A b. 1,2 A c. 0,8 A d. 0,6 A (3p)
3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, expresia energiei electrice consumate
de un rezistor de rezistență R , parcurs de un curent electric de intensitate I, pe durata ∆t , este:
a. W = RI 2 ∆t b. W = R 2I∆t c. W = UR∆t d. W = U 2R∆t (3p)
4. În figura alăturată sunt reprezentate cele patru baterii ale unui aparat de radio portabil. C este o plăcuţă
metalică, iar A şi B sunt contactele de conectare a bateriilor în circuitul aparatului. Cele patru baterii sunt
grupate: – A
+ – +
a. toate patru în paralel C
b. toate patru în serie + – + – B
c. câte două în serie şi grupările rezultate în paralel
d. câte două în paralel şi grupările rezultate în serie. (3p)
5. Două fire conductoare confecţionate din materiale cu rezistivităţile ρ1 şi respectiv ρ 2 = 0,6 ×ρ1 , au
lungimile ℓ 1 , respectiv ℓ 2 = 1,5 ×ℓ 1 şi secţiunile S1 , respectiv S2 = 1,8 ×S1 . Raportul R1 / R2 dintre rezistenţele
electrice ale celor două conductoare este egal cu:
a. 1,5 b. 1,75 c. 2 d. 3 (3p)

În figura alăturată este desenată schema unui circuit electric. Generatorul are t.e.m. E şi rezistenţa
interioară r = 1Ω şi alimentează patru rezistoare având rezistenţele electrice R1 = 4 Ω , R2 = 30 Ω ,
R3 = 50 Ω şi R 4 = 100 Ω . Între rezistoarele R3 şi R 4 este conectat un
întrerupător K iniţial închis. Ştiind că intensitatea curentului ce trece prin
rezistorul R1 , când întrerupătorul K este închis, este egală cu I1 = 1,2 A ,
determinaţi:
a. rezistenţa echivalentă a circuitului exterior când întrerupătorul K este
închis;
b. valoarea t.e.m. a generatorului;
c. intensitatea curentului electric ce străbate rezistorul R2 când
d. tensiunea la bornele rezistorului R1 dacă întrerupătorul K este deschis.

Un consumator cu puterea nominală P1 = 108 W funcţionează normal când este conectat în serie cu un
rezistor având rezistenţa electrică R2 = 2,25 Ω la bornele unei generator. Tensiunea electromotoare a
generatorului este E = 48 V, iar rezistenţa interioară este r . Ştiind că intensitatea curentului debitat de
sursă este I = 4 A , determinaţi:
a. tensiunea la bornele consumatorului;
b. puterea electrică disipată de rezistorul R2 ;
c. rezistenţa interioară r a generatorului;

Fizică
−34
8
1. O plăcuță dintr-un metal al cărui lucru mecanic de extracție are valoarea Lextr = 5,94 ×10 −19 J este
iluminată cu radiație electromagnetică. Frecvența minimă la care se produce efectul fotoelectric extern are
valoarea de aproximativ:
a. 0,9 ×10 14 Hz b. 0,9 ×10 15 Hz c. 0,9 ×10 16 Hz d. 0,9 ×10 17 Hz (3p)
2. Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la centrul optic al unei lentile sferice subţiri:
a. este centrul sferei din care face parte suprafaţa lentilei prin care intră raza de lumină
b. este centrul sferei din care face parte suprafaţa lentilei prin care iese raza de lumină
c. razele de lumină care trec prin centrul optic îşi păstrează direcţia de propagare
d. este punctul în care lentila strânge un fascicul de lumină paralel cu axa optică principală (3p)
3. Două oglinzi plane formează un unghi diedru de 90° . O gărgăriță se află pe bisectoarea unghiului diedru
format de cele două oglinzi. Num ărul de imagini distincte ale gărgăriței formate de oglinzi și natura acestora
este:
a. 4 imagini virtuale b. 4 imagini reale c. 3 imagini virtuale d. 3 imagini reale (3p)
4. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în SI a mărimii
fizice exprimate prin produsul h ×ν este:
a. m b. m ×s -1 c. m ×s d. J (3p)
5. În figura alăturată este reprezentat raportul dintre înălţimea h1 a unui h1 / h2
obiect luminos, liniar, plasat perpendicular pe axa optică principală a 5
unei lentile convergente şi înălţimea h2 a imaginii sale reale prin lentilă, 4
în funcţie de distanţa d1 dintre obiect şi lentilă. Distanţa focală a lentilei
este: 3
2
a. 50 cm; 1
b. 40 cm; d1 [cm]
c. 20 cm; 0 10 20 30 40 50
d. 10 cm. (3p)

În fața unei lentile subțiri este așezat, perpendicular pe axa optică principală, un obiect luminos liniar.
Imaginea formată prin lentilă este de patru ori mai mare decât obiectul și este proiectată pe un ecran aflat la
distanța d = 2,5m față de obiect.
a. Determinați distanța la care se află obiectul față de lentilă.
b. Calculați convergența lentilei
c. Realizaţi un desen în care să evidenţiaţi construcţia imaginii obiectului prin lentilă, în situația descrisă.
d. Calculați convergenţa echivalentă a unui sistem optic centrat format din două lentile subţiri identice alipite
(acolate), fiecare având convergenţa C = 2,5m −1 .

Un vas de form ă cilindrică are diametrul bazei D = 60cm şi înălţimea H = 40 cm . O sursă punctiform ă de
lumină este plasată pe fundul vasului, în centrul acestuia. Se umple vasul cu apă. Indicele de refracție al
apei este n a = 4 / 3 .
a. Determinați valoarea vitezei de propagare a luminii în apă.
b. Calculați valoarea maximă a sinusului unghiului sub care se refractă lumina la trecerea prin suprafaţa
orizontală plană de separare dintre apă şi aer.
c. Se așază pe suprafața apei, pe verticala sursei, o oglindă plană circulară cu fața reflectătoare lipită de
suprafața apei. Calculați distanţa dintre sursă şi imaginea sursei formată în oglindă.
d. În condiţiile punctului c, determinați diametrul minim al oglinzii astfel încât baza vasului să fie luminată în
întregime de razele reflectate.


Proba E.d) – 4 iulie 2014
Fizică
Varianta 4
• Punctajul aferent rezultatelor finale se acordă și în cazul în care candidatul a efectuat calculele
fără a aproxima rezultatele prin rotunjire.

Subiectul I
I.1. b 3p
2. d 3p
3. c 3p
4. b 3p
5. c 3p
II.a. Pentru: 4p
reprezentarea forțelor ce acționează asupra corpului m2 4p
b. Pentru: 4p
Ff = µ m1g cos α 1p
T − m1g sin α − Ff = 0 1p
m2 g −T = 0 1p
c. Pentru: 3p
m1g sin α − µm1g cos α = m1a 2p
rezultat final a = 2,5 m/s 2 1p
d. Pentru: 4p
∆v
a= 2p
∆t
∆v = v 1p
III.a. Pentru: 4p
Ec0 = E p max 2p
E p max = mgH 1p
rezultat final m = 5 kg 1p
b. Pentru: 4p
mv 02
Ec0 = 3p
2
c. Pentru: 4p
Ec 0 = E c + E p 1p
E p = mgh 1p
1
Ec = mv 2 1p
2
rezultat final v = 30 m / s 1p
d. Pentru: 3p
LG = mgh 2p

Subiectul I
I.1. a. 3p
2. c. 3p
3. d. 3p
4. a. 3p
5. a. 3p
B. Subiectul II
II.a. Pentru: 3p
m ×R ×T1
p1 = 1 2p
V ×µ
rezultat final: p1 = 1,8 ×105 Pa 1p
b. Pentru: 4p
p1 p2
= 2p
T1 T2
p2 = p1 + ∆p 1p
c. Pentru: 4p
∆U = ν ×CV ×(T2 − T1 ) 2p
m1
ν = 1p
µ
rezultat final: ∆U = 4155 J 1p
d. Pentru: 4p
p3 ×V = m3 ×R ×T1 / µ 1p
∆m = m1 − m3 2p
rezultat final: ∆m ≅ 44,4 g 1p
B. Subiectul III
III.a. Pentru: 3p
b. Pentru: 4p
Q23 = ν RT2 ln(V3 / V2 ) 2p
T2 = T3 1p
c. Pentru: 4p
Q31 = ν CP (T1 − T3 ) 1p
CP = CV + R 1p
V3 / T3 = V1 / T1 1p
rezultat final: Q31 ≅ −17kJ 1p
d. Pentru: 4p
L = L12 + L23 + L31 1p
Q23 = L23 1p
L31 = ν R (T1 − T2 ) 1p
rezultat final: L ≅ 2,5kJ 1p

Subiectul I
I.1. b. 3p
2. a. 3p
3. a. 3p
4. b. 3p
5. c. 3p
C. Subiectul II
II.a. Pentru: 4p
R34 = R3 + R 4 1p
R p = R34 ×R2 /(R34 + R 2 ) 1p
Re = R1 + R p 1p
b. Pentru: 3p
E = I1 ×(Re + r ) 2p
c. Pentru: 4p
I1 = I 2 + I 34 1p
I 2 ×R2 = I 34 ×(R3 + R 4 ) 2p
rezultat final: I2 = 1A 1p
d. Pentru: 4p
E = I1′ ×(R1 + R2 + r ) 2p
U2 = I1′ R1 1p
rezultat final: U2 ≅ 4,1 V 1p
C. Subiectul III
III.a. Pentru: 4p
P1 = U1 ×I 3p
rezultat final: U1 = 27 V 1p
b. Pentru: 4p
P2 = R2 ×I 2 3p
c. Pentru: 4p
E = I ×(R1 + R2 + r ) 2p
U
R1 = 1 1p
I
d. Pentru: 3p
P +P
η= 1 2 2p
E ×I


Subiectul I
I.1. b 3p
2. c 3p
3. c 3p
4. d 3p
5. d 3p
II.a. Pentru: 4p
x
β = 2 1p
x1
β = −4 1p
d = x 2 − x1 1p
rezultat final − x1 = 0,5m 1p
b. Pentru: 4p
1 1 1
− = 2p
x2 x1 f
1
C= 1p
f
rezultat final C = 2,5 m-1 1p
c. Pentru: 4p
desen corect 4p
d. Pentru: 3p
Cs = 2C 2p
rezultat final Cs = 5m −1 1p
III.a. Pentru: 4p
c
n= 3p
v
b. Pentru: 4p
sin rmax = n sin i max 2p
(D / 2)
sin imax = 1p
(D/ 2 ) + H 2
2
rezultat final sin rmax = 0,8 1p

c. Pentru: 4p
a = 2H 3p
rezultat final a = 60 cm 1p
d. Pentru: 3p
D
d= 2p
2

Fizică
1. Mărimea fizică a cărei unitate de măsură în S.I. poate fi scrisă în forma kg ×m 2 ×s −2 este:
a. accelerația b. lucrul mecanic c. forța d. impulsul (3p)
2. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependența alungirii unui
resort elastic, fixat la unul din capete, de forța deformatoare aplicată la
celălalt capăt. Valoarea constantei elastice k a resortului este:
a. 0,01 N/m b. 2 N/m c. 10 N/m d. 100 N/m (3p)

3. Dacă asupra unui punct material având masa m acţionează o forţă rezultantă de modul F , atunci
acceleraţia imprimată punctului material este direct proporţională cu:
a. m b. m −1 c. F -1 d. F 2 (3p)
4. Lucrul mecanic efectuat de greutate la deplasarea unui punct material între două puncte date:
a. este egal cu variaţia energiei potenţiale gravitaţionale
b. depinde de viteza punctului material
c. este egal cu energia cinetică a punctului material
d. este independent de forma traiectoriei punctului material (3p)
5. O bilă cu masa m = 160 g se lovește de manta mesei de biliard cu viteza v = 0,5 m/s și se întoarce cu
viteză egală în modul. Traiectoria bilei este simetrică față de normala la suprafață în punctul respectiv, formând
unghiul α = 53 (cos α = 0,6 ) în raport cu normala. În urma lovirii mantei, variația impulsului bilei are valoarea:
a. 16 ×10 −2 kg ×m ×s −1 b. 48 ×10 −3 kg ×m ×s −1 c. 96 ×10 −3 kg ×m ×s −1 d. 0 kg ×m ×s −1 (3p)
Un corp de masă m1 = 4 kg , aflat pe suprafața unui plan înclinat cu unghiul α = 30
față de orizontală, este legat de o găleată cu masa m2 = 500 g prin intermediul unui
fir inextensibil și de masă neglijabilă. Firul este trecut peste un scripete fără frecări și
lipsit de inerție, ca în figura alăturată. Dacă în găleată se toarnă o masă m3 = 0,5 kg
de nisip, corpul de masă m1 coboară uniform de-a lungul planului.
a. Reprezentați forțele care acționează asupra corpului de masă m1 în timpul coborârii.
b. Calculați valoarea coeficientului de frecare la alunecare dintre corp și suprafața planului înclinat.
c. În găleată se toarnă suplimentar o masă m4 = 5 kg de nisip. Determinați accelerația sistemului,
considerând că valoarea coeficientului de frecare la alunecare este µ = 0,29 ≅ 1 / 2 3 . ( )
d. Calculați valoarea forței de apăsare în axul scripetelui, în cazul punctului c.
Un autoturism de masă m = 1000 kg se deplasează din localitatea A, situată la altitudinea hA = 360m, în
localitatea B, situată la altitudinea hB = 310 m . Altitudinile sunt măsurate în raport cu nivelul mării. La ieşirea
din localitatea B autoturismul își continuă mișcarea pe un drum orizontal. În timpul deplasării pe porţiunea
orizontală, puterea dezvoltată de motor este P = 50 kW , iar viteza este constantă. Rezultanta forţelor de
rezistenţă ce acţionează asupra autoturismului reprezintă o fracţiune f = 0,25 din greutatea acestuia şi rămâne
tot timpul constantă. Considerând energia potenţială gravitaţională nulă la nivelul mării, determinaţi:
a. lucrul mecanic efectuat de greutate la deplasarea autoturismului între cele două localităţi;
b. viteza autoturismului pe porțiunea orizontală;
c. lucrul mecanic efectuat de forţa de tracţiune pentru deplasarea autoturismului pe porțiunea orizontală a
drumului, pe distanţa d = 2 km ;
d. distanţa x parcursă de autoturism până la oprire, pe porțiunea orizontală, după întreruperea alimentării
motorului. Considerați că viteza autoturismului în momentul întreruperii alimentării a fost v = 20 m/s și că nu
se acționează frâna.

Fizică
−1
23
produsul dintre căldura specifică şi variaţia temperaturii are aceeaşi unitate de măsură în S.I. ca şi mărimea
fizică exprimată prin raportul:
a. Q / µ b. Q / m c. Q / V d. Q / C (3p)
2. În destinderea adiabatică a unei cantităţi constante de gaz ideal:
a. gazul primeşte energie sub formă de lucru mecanic
c. energia internă a gazului creşte
d. temperatura gazului scade (3p)
3. Un mol de gaz ideal este supus succesiunii de transformări 1 → 2 → 3 reprezentată în coordonate V - T în
figura alăturată. În transformarea 1 → 2 variaţia temperaturii gazului este ∆T = −200 K .
Variaţia energiei interne a gazului în transformarea 1 → 2 → 3 este egală cu:
a. −2493 J
b. 0
c. 2493 J
d. 4986 J (3p)
4. O butelie, prevăzută cu o supapă, conţine aer la presiunea p1 = 200 kPa şi temperatura t1 = 7°C . Supapa
se deschide atunci când presiunea aerului din butelie atinge valoarea p2 = 300 kPa . Temperatura până la
care trebuie încălzit aerul astfel încât supapa să se deschidă are valoarea:
a. 280 K b. 283,5 K c. 147°C d. 10,5°C (3p)
5. Într-o incintă închisă de volum V = 83,1dm3 se află heliu la presiunea p = 10 5 Pa şi temperatura
T = 301 K . Numărul de atomi de heliu din incintă este egal cu:
a. 2 ×10 24 b. 10 24 c. 2 ×10 23 d. 10 23 (3p)
Într-o butelie se află m = 48 g de oxigen ( µO2 = 32 g/mol ), considerat gaz ideal. Gazul, aflat iniţial în starea 1
în care temperatura este t1 = 7°C şi presiunea p1 = 4 ×10 5 Pa , este încălzit până în starea 2 în care
temperatura devine t 2 = 77°C . Ulterior, se consumă ∆m = 6 g din oxigenul aflat în butelie. În final, în starea 3,
temperatura oxigenului rămas în butelie este t 3 = t1 = 7°C . Căldura molară izocoră a oxigenului este
CV = 2,5R . Determinaţi:
a. căldura necesară încălzirii oxigenului de la temperatura t 1 la temperatura t 2 ;
b. presiunea maximă atinsă de oxigenul din butelie în cursul transformării 1 − 2 − 3 ;
c. densitatea gazului în starea finală 3;
d. variația energiei interne a oxigenului în transformarea 1 − 2 − 3 .
Un motor termic foloseşte ca fluid de lucru o cantitate ν = 3 mol de gaz ideal poliatomic
( CV = 3R ). Procesul ciclic de funcţionare este reprezentat, în coordonate p-T, în figura
alăturată. Temperatura în starea 1 este T1 = 300 K . Se cunoaște ln 2 ≅ 0,7 .
a. Reprezentați procesul în coordonate p-V.
b. Calculați lucrul mecanic total schimbat de gaz cu mediul exterior în timpul unui ciclu.
c. Determinați randamentul motorului termic.
d. Determinați randamentul unui motor termic ideal care ar funcţiona după un ciclu Carnot între temperaturile
extreme atinse de gaz în decursul procesului ciclic dat.

Fizică
1. Mărimea fizică a cărei unitate de măsură în S.I. poate fi scrisă sub forma W ×A −2 este:
a. rezistivitatea electrică
c. intensitatea curentului (3p)
d. rezistenţa electrică
2. La bornele unei generator se conectează un rezistor cu rezistenţa electrică
variabilă. Dependenţa tensiunii la bornele generatorului de intensitatea curentului
prin circuit este reprezentată în graficul din figura alăturată. Rezistenţa interioară a
generatorului este egală cu:
a. 2 Ω b. 3 Ω c. 4 Ω d. 5 Ω (3p)
3. Două fire conductoare confecţionate din materiale cu rezistivităţile ρ1 şi respectiv ρ 2 = 0,6 ×ρ1 , au
lungimile ℓ 1 , respectiv ℓ 2 = 1,5 ×ℓ 1 . Cele două conductoare se conectează, în paralel, la bornele unei baterii.
Firele sunt parcurse de curenţii I1 , respectiv I 2 , astfel încât I1 = 1,8 ×I 2 . Raportul S1 / S2 dintre ariile
secţiunilor transversale ale celor două conductoare este egal cu:
a. 1,2 b. 2 c. 2,4 d. 3 (3p)
4. Randamentul de funcţionare al unei baterii, când aceasta alimentează un rezistor R = 19 Ω , este egal cu
η = 95% . Rezistenţa interioară a bateriei este egală cu:
a. 10 Ω b. 3 Ω c. 2 Ω d. 1 Ω (3p)
5. Cinci conductoare identice (notate cu 1, 2, 3, 4 şi 5) având fiecare rezistenţa
electrică R , se conectează ca în figura alăturată. Rezistenţa echivalentă a
grupării celor cinci conductoare, între capetele A şi B, este egală cu R AB = 40 Ω .
Rezistenţa electrică R a unui conductor este egală cu:
a. 8 Ω b. 10 Ω c. 15 Ω d. 24 Ω (3p)
Se consideră circuitul electric a cărui schemă este reprezentată în figura alăturată. Se
cunosc: E1 = 18 V , r1 = 3 Ω , E 2 = 9 V , r 2 = 1,5 Ω , R1 = 13 Ω R 2 = 20 Ω , R 3 = 80 Ω .
Rezistenţa electrică a conductoarelor de legătură se neglijează. Determinaţi:
a. rezistenţa electrică echivalentă a grupării formate din rezistoarele R1, R2 şi R3 ;
b. intensitatea curentului electric care trece prin rezistorul R 2 dacă întrerupătorul K
este deschis;
c. tensiunea la bornele generatorului având tensiunea electromotoare E1 dacă
d. intensitatea curentului electric care trece prin generatorul având tensiune electromotoare E2 dacă
Un generator cu tensiunea electromotoare E şi rezistenţa interioară r = 1Ω alimentează un bec legat în
serie cu un rezistor R . La bornele becului se conectează un voltmetru cu rezistenţa internă RV = 150 Ω .
Tensiunea indicată de voltmetru este egală cu U = 30 V . Puterea disipată de rezistor în acest caz este
P = 5,76 W , iar valoarea intensităţii curentului electric ce străbate generatorul este I = 1,2 A . Becul
funcţionează la parametri nominali.
a. Calculaţi rezistenţa electrică a rezistorului R .
b. Determinaţi valoarea puterii nominale a becului.
c. Determinaţi tensiunea electromotoare E a generatorului.
d. Se deconectează voltmetrul de la bornele becului şi se înlocuieşte rezistorul R cu un alt rezistor având
rezistenţa electrică R1 astfel încât becul legat în serie cu R1 funcţionează la puterea nominală. Determinaţi
puterea P1 disipată de rezistorul R1 .

Fizică
−34
8
1. O plăcuță dintr-un metal al cărui lucru mecanic de extracție are valoarea Lextr = 6,0 ×10 −19 J este iluminată
cu radiație electromagnetică. Lungimea de undă maximă la care se produce efectul fotoelectric extern are
valoarea de:
a. 198 nm b. 288 nm c. 330 nm d. 660 nm (3p)
2. La trecerea luminii dintr-un mediu cu indice de refracţie n1 într-un mediu cu indice de refracţie
n2 (n2 ≠ n1 ) , între unghiul de incidenţă i şi unghiul de refracţie r există relaţia:
sin i sin r sin i sin r cos i cos r cos i cos r
a. = b. = c. = d. = (3p)
n1 n2 n2 n1 n2 n1 n1 n2
3. Două oglinzi plane formează un unghi diedru de 90° . O gărgăriță se află pe bisectoarea unghiului diedru
format de cele două oglinzi. Num ărul de imagini distincte ale gărgăriței formate de oglinzi și natura acestora
este:
a. 4 imagini virtuale b. 4 imagini reale c. 3 imagini virtuale d. 3 imagini reale (3p)
4. Unitatea de măsură în SI a mărimii fizice exprimate prin produsul λ ×ν dintre lungimea de undă și
frecvență este:
a. m ×s b. m c. m ×s -1 d. s (3p)
5. În graficul din figura alăturată este reprezentată, în cazul formării
imaginii printr-o lentilă subțire, dependența m ăririi liniare transversale de
coordonata obiectului, măsurată în raport cu planul lentilei. Valoarea
distanței focale a lentilei este:
a. 50 cm
b. 20 cm
c. -20 cm
d. -50 cm (3p)

În fața unei lentile subțiri cu distanța focală f = -1m este așezat, perpendicular pe axa optică principală, un
obiect luminos liniar. Imaginea formată prin lentilă este de trei ori mai mică decât obiectul.
a. Determinați distanța la care se află obiectul față de lentilă.
b. Calculați distanța dintre obiect și imaginea sa.
c. Realizaţi un desen în care să evidenţiaţi construcţia imaginii obiectului prin lentilă, în situația descrisă.
d. Se alipește de prima lentilă o altă lentilă, cu convergența C′ = 3m-1 . Calculați distanţa focală echivalentă a
sistemului celor două lentile.

Un dispozitiv Young plasat în aer este iluminat cu o radiație cu lungimea de undă λ emisă de o sursă de
lumină monocromatică și coerentă. Acesta este situată pe axa de simetrie a sistemului, la distanța d = 10 cm
în fața paravanului în care sunt practicate cele două fante. Distanța dintre fante este 2ℓ = 1mm , iar ecranul
de observație se află la D = 4 m de paravan. Studiind figura de interferență se constată că interfranja are
valoarea i = 2 mm.
a. Calculați distanța dintre maximul de ordinul 2 situat de o parte a maximului central și primul minim aflat de
cealaltă parte a maximului central.
b. Determinați lungimea de undă a radiației utilizate.
c. În calea fasciculului provenit de la una dintre fante se interpune, perpendicular pe acesta, o lamă de sticlă
( n = 1,5 ) având grosimea e = 60 µm . Calculați deplasarea maximului central.
d. Calculați distanța a pe care trebuie deplasată sursa, pe o direcție perpendiculară pe axa de simetrie a
sistemului, pentru a înlătura deplasarea produsă de prezența lamei.


Proba E.d) – 4 iulie 2014
Fizică
Varianta 4
• Punctajul aferent rezultatelor finale se acordă și în cazul în care candidatul a efectuat calculele
fără a aproxima rezultatele prin rotunjire.
Subiectul I
I.1. b 3p
2. d 3p
3. b 3p
4. d 3p
5. c 3p
II.a. Pentru: 4p
reprezentarea forțelor ce acționează asupra corpului 4p
b. Pentru: 4p
m1g sin α − T − Ff = 0 1p
Ff = µ m1g cos α 1p
T − (m2 + m3 )g = 0 1p
rezultat final µ ≅ 0,29 1p
c. Pentru: 4p
mt = m2 + m3 + m4 1p
mt g − T ′ = mt a 1p
T ′ − m1g sin α − µ m1g cos α = m1a 1p
rezultat final a = 3 m/s 2 1p
d. Pentru: 3p
T ′ = mt (g − a ) 1p
Fap = T ′ 3 1p
rezultat final Fap ≅ 72,7 N 1p

III.a. Pentru: 4p
LG = mgh 2p
h = (hA − hB ) 1p
rezultat final LG =500 kJ 1p
b. Pentru: 4p
F = Ff 1p
Ff = f ×m ×g 1p
P = F ×v 1p
c. Pentru: 3p
LF = F ×d 2p
rezultat final LF = 5 ×10 J 6
1p
d. Pentru: 4p
∆Ec = LF 1p
f
∆Ec = −Ec i 1p
LFf = −f ×m ×g ×x 1p
rezultat final: x = 80 m 1p

Subiectul I
I.1. b. 3p
2. d. 3p
3. b. 3p
4. c. 3p
5. a. 3p
B. Subiectul II
II.a. Pentru: 4p
Q = νCV ∆T 2p
ν =m/µ 1p
rezultat final: Q ≅ 2,2kJ 1p
b. Pentru: 4p
pmax = p2 1p
pmax T2
= 2p
p1 T1
rezultat final: pmax = 5 ×105 Pa 1p
c. Pentru: 3p
p1V = mRT1 / µ 1p
m − ∆m
ρ3 = 1p
V
rezultat final: ρ 3 ≅ 4,8 kg/m3 1p
d. Pentru: 4p
∆U = U3 − U1 1p
U1 = mCV T1 / µ 1p
m − ∆m
U3 = CV T3 1p
µ
rezultat final: ∆U ≅ −1,1kJ 1p
B. Subiectul III
III.a. Pentru: 4p
b. Pentru: 4p
Ltot = L12 + L23 + L31 1p
Ltot = ν RT2 ln (V3 / V2 ) + ν R (T1 − T2 ) 1p
V3 T2
= 1p
V2 T1
rezultat final: Ltot ≅ 3 kJ 1p
c. Pentru: 4p
L
η = tot 1p
Qp
Qp = Q12 + Q23 1p
Qp = ν CV (T2 − T1 ) + ν RT2 ln (V3 / V2 ) 1p
d. Pentru: 3p
T
ηc = 1 − 1 2p
T2
rezultat final: η c = 50% 1p

Subiectul I
I.1. d. 3p
2. b. 3p
3. b. 3p
4. d. 3p
5. c. 3p
C. Subiectul II
II.a. Pentru: 3p
Rext = R1 + R23 1p
R 2 ×R3
R 23 = 1p
R2 + R3
rezultat final: Rext = 29 Ω 1p
b. Pentru: 4p
E1
I1 = 1p
r1 + Rext
I1 = I 2 + I 3 1p
R 2I 2 = R 3I 3 1p
c. Pentru: 4p
Ee
U b = Rext × 1p
re + Rext
re = r1r2 / ( r1 + r2 ) 1p
E e E1 E 2
= + 1p
re r1 r2
rezultat final: U b = 11,6 V 1p
d. Pentru: 4p
E1 − E 2 = r1I g 1 − r2I g 2 2p
Ee
I g1 + I g 2 = 1p
re + R ext
rezultat final: I g 2 ≅ −1,73 A 1p
C. Subiectul III
III.a. Pentru: 3p
P = R ×I 2 2p
b. Pentru: 4p
Pb = U Ib 1p
IV = U / RV 1p
I = I b + IV 1p
rezultat final: Pb = 30 W 1p
c. Pentru: 4p
E = U + I ×(R + r ) 3p
d. Pentru: 4p
I1 = I b 1p
E = U + I1 ×(R1 + r ) 1p
P1 = R1 ×I 2
1 1p

Subiectul I
I.1. c 3p
2. b 3p
3. c 3p
4. c 3p
5. a 3p
II.a. Pentru: 4p
x
β = 2 1p
x1
1
β = 1p
3
1 1 1
− = 1p
x2 x1 f
rezultat final − x1 = 2m 1p
b. Pentru: 4p
d = − x1 + x2 2p
2 x1
d=− 1p
3
rezultat final d ≅ 1,33m 1p
c. Pentru: 4p
desen corect 4p
d. Pentru: 3p
1 1 1
= + 2p
fsist f f ′
rezultat final fsist = 50cm 1p
III.a. Pentru: 4p
x2max = 2i 1p
i
x1min = 1p
2
∆x = x2max + x1min 1p
b. Pentru: 3p
λD
i= 2p
2ℓ
rezultat final λ = 5 ×10 −7 m 1p
c. Pentru: 4p
e(n − 1)
∆= i 3p
λ
rezultat final ∆ = 12cm 1p
d. Pentru: 4p
δ suplimentar lamă = δ 'deplasare sursă 1p
δ = e(n − 1) 1p
2ℓa
δ'= 1p
d
rezultat final a = 3mm 1p

Proba E. d)
Fizică
1. Dacă lucrul mecanic efectuat de rezultanta forţelor care acţionează asupra unui punct material aflat în
mişcare pe o suprafaţă orizontală este nul, atunci:
a. rezultanta forţelor este orientată în sens opus mişcării punctului material
b. energia cinetică a punctului material este constantă
c. rezultanta forţelor este orientată în sensul mişcării punctului material
d. energia cinetică a punctului material crește. (3p)
2. Un corp este ridicat uniform de-a lungul unui plan înclinat care formează unghiul α cu orizontala.
Coeficientul de frecare la alunecare dintre corp şi planul înclinat fiind µ , randamentul planului înclinat este:
sin α cos α cos α sin α
a. b. c. d. (3p)
sin α + µ cos α sin α + µ cos α cos α + µ sin α cos α + µ sin α
3. Unitatea de măsură în S.I. a mărimii fizice definite prin produsul dintre forţă și distanţă este:
a. N b. J c. N ×m d. W (3p)
4. Un muncitor împinge cu o forţă orizontală de valoare F = 90 N , o ladă situată pe o suprafaţă orizontală.
Lada se deplasează cu viteză constantă. Puterea mecanică dezvoltată de muncitor este P = 72 W . Viteza
lăzii are valoarea:
a. 2,50 m/s b. 1,25 m/s c. 0,80 m/s d. 0,40 m/s (3p)
5. Viteza unui mobil aflat în mișcare rectilinie variază în timp conform graficului alăturat. Distanţa parcursă în
intervalul de timp cuprins între momentele t1 = 0 min şi t 2 = 6min are valoarea de:
a. 240 m
b. 480 m
c. 720 m
d. 960 m (3p)

Un corp de masă m = 600 g este ataşat unui resort de constantă elastică k = 1,5 N/cm și de masă
neglijabilă. Sistemul astfel format este aşezat pe un plan înclinat de unghi α = 30° . Se trage de capătul liber
al resortului cu o forţă de valoare F = 4,5 N , orientată paralel cu suprafaţa planului înclinat, astfel încât
corpul urcă, cu viteză constantă, de-a lungul planului.
a. Reprezentaţi toate forţele care acţionează asupra corpului în timpul deplasării acestuia pe planul înclinat.
b. Determinaţi valoarea alungirii resortului în timpul deplasării corpului.
c. Determinaţi valoarea forţei de frecare dintre corp şi planul înclinat.
d. Calculaţi valoarea coeficientului de frecare la alunecare dintre corp şi suprafaţa planului înclinat.

Un corp de masă m = 150 g , considerat punctiform, este lansat, de la înălţimea h = 1,8 m faţă de suprafaţa
pământului, vertical în sus, cu viteza iniţială v 0 = 8 m/s . Frecarea cu aerul se consideră neglijabilă, iar
energia potenţială gravitaţională se consideră nulă la suprafaţa pământului. Determinaţi:
a. energia mecanică a corpului în momentul lansării acestuia;
b. lucrul mecanic efectuat de greutate din momentul lansării corpului până în momentul în care acesta atinge
înălţimea maximă;
c. viteza corpului în momentul în care acesta atinge pământul;
d. intervalul de timp care s-a scurs din momentul atingerii înălţimii maxime până în momentul în care corpul
atinge pământul.

Proba E. d)
Fizică
J
mol ×K
1. Temperatura unei cantităţi constante de gaz ideal monoatomic:
a. creşte într-o destindere izotermă
b. creşte într-o destindere adiabatică
c. scade într-o destindere izotermă
d. scade într-o destindere adiabatică (3p)
2. Căldura schimbată de un gaz ideal cu mediul exterior, într-un proces izocor, se poate exprima prin relaţia:
a. Q = p∆V b. Q = ν C p ∆T c. Q = ν Cv ∆T d. Q = 0 (3p)
3. Unitatea de măsură în SI pentru căldura specifică este:
J J J J ×kg
a. b. c. d. (3p)
kg ×K mol ×K K K
4. Două corpuri cu mase egale, având temperaturi diferite, sunt puse în contact termic. Căldurile specifice
ale celor două corpuri sunt în relaţia c1 = 3c 2 , iar între temperaturile iniţiale ale celor două corpuri există
relaţia T2 = 3 ×T1 . Temperatura finală T a sistemului după stabilirea echilibrului termic, se exprimă ca:
a. T = 2,5 ×T1 b. T = 1,5 ×T1 c. T = T1 d. T = 0,5 ×T1 (3p)
5. Trei cantităţi egale din acelaşi gaz, considerat ideal, sunt închise etanş în trei vase de
sticlă având volumele V1, V2 şi respectiv V3 . În figura alăturată este reprezentată, pentru
fiecare vas, dependenţa presiunii gazului de temperatura acestuia. Relaţia dintre
volumele V1 , V2 şi V3 este:
a. V1 < V2 < V3
b. V2 < V1 < V3
c. V1 = V2 = V3
d. V3 < V2 < V1 (3p)

Într-o butelie având volumul V = 3 L se află metan ( µ = 16 g/mol ), considerat gaz ideal, la presiunea
p1 = 1,662 ×10 5 Pa şi temperatura T1 = 300 K . În butelie se introduce o cantitate suplimentară de metan,
astfel încât presiunea creşte la p2 = 1,6 p1 , iar temperatura sistemului creşte la T2 = 320 K . Determinaţi:
a. cantitatea de gaz din butelie în starea iniţială;
b. numărul de molecule de gaz din butelie în starea finală;
c. densitatea gazului în starea finală;
d. temperatura T3 la care trebuie răcit gazul pentru ca presiunea acestuia să ajungă din nou la valoarea
iniţială, p1 .
O cantitate dată de gaz ideal biatomic, având căldura molară izocoră
Cv = 2,5R , parcurge ciclul 1 → 2 → 3 → 1 reprezentat în coordonate V − T în
figura alăturată. În starea iniţială gazul ocupă volumul V1 = 2 ×10 −3 m3 şi se
află la presiunea p1 = 105 Pa . Se cunoaşte ln2 ≅ 0,7 .
a. Reprezentaţi ciclul în coordonate p − V .
b. Calculaţi variaţia energiei interne în procesul 1 → 2 .
c. Calculaţi căldura cedată de gaz în decursul transformării ciclice.
d. Determinaţi lucrul mecanic efectuat de gaz în transformarea 2 → 3 .

Proba E. d)
Fizică
a. sarcina electrică debitată de sursă în tot circuitul în timpul funcţionării
b. sarcina electrică ce traversează secţiunea transversală a conductorului în unitatea de timp
c. lucrul mecanic efectuat de sursă pentru a deplasa unitatea de sarcină pozitivă pe tot circuitul
d. lucrul mecanic efectuat de sursă pentru a deplasa unitatea de sarcină pozitivă pe circuitul exterior. (3p)
2. Rezistenţa electrică a unui conductor metalic filiform, de lungime ℓ , secţiune S şi rezistivitate ρ este
dată de relaţia:
ρℓ ρS U ℓ
a. R = b. R = c. R = d. R = (3p)
S ℓ I ρS
3. Unitatea de măsură în S.I. pentru energia electrică este:
a. V b. A c. W d. J (3p)
4. Un consumator cu rezistenţa R este alimentat de la o baterie formată din n surse identice, grupate în
serie, având fiecare tensiunea electromotoare E şi rezistenţa interioară r . Intensitatea curentului electric
prin consumator este dată de relaţia:
E E nE nE
a. I = b. I = c. I = d. I = (3p)
R + nr r R + nr R+r
R+
n
5. Dependenţa intensităţii curentului electric printr-un rezistor de tensiunea electrică

aplicată la bornele acestuia este reprezentată în graficul alăturat. Rezistenţa
electrică a rezistorului are valoarea:
a. 1,5 Ω
b. 2 Ω
c. 1,5 kΩ
d. 2 kΩ (3p)

Un circuit electric este format dintr-o sursă având tensiunea
electromotoare E = 12 V şi rezistenţa interioară r = 2 Ω , trei
rezistoare şi un întrerupător K. Schema electrică a circuitului este
reprezentată în figura alăturată. Valorile rezistenţelor electrice ale
celor trei rezistoare sunt: R1 = 8 Ω , R2 = 6 Ω , respectiv R3 = 3 Ω .
Determinaţi:
a. rezistenţa echivalentă a circuitului exterior sursei atunci când
b. intensitatea curentului electric care străbate rezistorul R1 atunci când întrerupătorul K este deschis;
c. tensiunea electrică la bornele sursei atunci când întrerupătorul K este închis;
d. energia electrică consumată de rezistorul R1 , în ∆t = 1min , atunci când întrerupătorul K este închis.

O sursă având tensiunea electromotoare E = 12 V şi rezistenţa interioară r = 4 Ω , debitează aceeaşi putere
pe circuitul exterior atunci când acesta are rezistenţa R1 = 2 Ω sau rezistenţa R2 ( R2 ≠ R1 ) . Determinaţi:
a. valoarea puterii disipate pe circuitul exterior sursei, atunci când acesta are rezistenţa R1 ;
b. valoarea R2 a rezistenţei circuitului exterior;
c. puterea maximă pe care sursa o poate debita unui circuit exterior a cărui rezistenţă electrică este aleasă
corespunzător;
d. randamentul circuitului electric atunci când acesta are rezistenţa exterioară R = 4Ω .

Proba E. d)
Fizică
−34
8
măsură în S.I. a mărimii exprimate prin produsul h ×ν ×c −1 poate fi scrisă în forma:
a. J ×s ×m -1 b. J ×s 2 ×m -1 c. J ×s -1 ×m d. J ×s ×m (3p)
2. Imaginea unui obiect real într-o oglindă plană este întotdeauna:
a. reală, dreaptă b. virtuală, dreaptă c. reală, mărită d. virtuală, micşorată (3p)
−1
3. Două lentile subţiri având convergenţele C1 = 2 m , respectiv C 2 = 4 m , formează un sistem optic
-1
centrat, astfel încât orice rază de lumină care intră în sistem paralel cu axa optică principală iese din acesta
tot paralel cu axa optică principală. Distanţa dintre lentile este:
a. 75 cm b. 60 cm c. 40 cm d. 20cm (3p)
4. Un sistem optic este format din 2 lentile alipite (acolate). Distanţa focală a primei lentile este f1 , iar
convergenţa celei de-a doua lentile este C 2 . Convergenţa C a sistemului este:
1 1 C
a. C = f1 + C 2 b. C = f1 + c. C = + C 2 d. C = 2 (3p)
C2 f1 f1
5. Energia cinetică maximă a electronilor extraşi prin efect fotoelectric extern
depinde de frecvenţa radiaţiei incidente conform graficului din figura
alăturată. În aceste condiţii, lucrul mecanic de extracţie a electronilor este de
aproximativ:
a. 0,7 ×10 −19 J
b. 4,3 ×10 −19 J
c. 4,9 ×10 −19 J
d. 9,2 ×10 −19 J (3p)

Un elev doreşte să observe un obiect de înălţime h = 2 mm cu ajutorul unei lentile subțiri convergente,
având distanţa focală f = 12,5 cm . Pentru aceasta, elevul plasează lentila la distanţa de 10 cm de obiect şi
priveşte prin lentilă imaginea acestuia. Obiectul este perpendicular pe axa optică principală a lentilei.
b. Determinaţi distanţa dintre lentilă şi imaginea observată de elev.
c. Calculați înălţimea imaginii formate de lentilă.
d. Menținând lentila în aceeași poziție, elevul deplasează obiectul până când imaginea acestuia se formează
pe un ecran plasat la distanța x2′ = 25 cm față de lentilă. Calculați distanța pe care a fost deplasat obiectul.

O rază de lumină se propagă prin aer ( n1 ≅ 1 )și cade sub unghiul de incidenţă
i = 60° pe faţa superioară a unei lame cu feţe plan-paralele, de grosime d = 3 cm ,
ca în figura alăturată. Indicele de refracţie al materialului transparent din care e
( )
confecţionată lama este n2 = 1,73 ≅ 3 . Pe faţa superioară a lamei are loc atât
fenomenul de reflexie cât şi cel de refracţie.
a. Determinaţi unghiul dintre raza reflectată şi cea refractată;
b. Reprezentaţi printr-un desen raza reflectată și raza refractată în punctul de incidență aflat pe fața
superioară a lamei.
c. Calculaţi unghiul format de raza de lumină care iese din lamă cu faţa inferioară a lamei.
d. Determinaţi distanța parcursă de raza de lumină în interiorul lamei până la ieşirea prin fața inferioară a
lamei.

Proba E. d)
Fizică
Varianta 10
Subiectul I
I.1. b 3p
2. a 3p
3. b 3p
4. c 3p
5. d 3p
II.a. Pentru: 4p
reprezentarea corectă a: forţei elastice 1p
greutăţii 1p
b. Pentru: 3p
F
∆ℓ = 2p
k
c. Pentru: 4p
Fe = Gt + Ff 2p
Gt = mg sin α 1p
rezultat final Ff = 1,5 N 1p
d. Pentru: 4p
Ff = µN 2p
N = mg cos α 1p
1
rezultat final µ = ≅ 0,29 1p
2 3
III.a. Pentru: 4p
E0 = Ec 0 + E p 0 1p
E p 0 = mgh 1p
mv 02
Ec 0 = 1p
2
rezultat final: E0 = 7,5 J 1p
b. Pentru: 3p
∆Ec = Ltotal 1p
mv 02
LG = − 1p
2
rezultat final LG = −4,8 J 1p

c. Pentru: 4p
E0 = E f 1p
mv f2
E0 = 2p
2
rezultat final: v f = 10 m/s 1p
d. Pentru: 4p
∆v
a= 1p
∆t
a=g 1p
∆v = v f 1p

Subiectul I
I.1. d 3p
2. c 3p
3. a 3p
4. b 3p
5. a 3p
II.a. Pentru: 3p
pV
ν1 = 1 2p
RT1
rezultat final ν 1 = 0,2 mol 1p
b. Pentru: 4p
pV
ν2 = 2 1p
RT2
N2 = ν 2 ×N A 2p
rezultat final N2 ≅ 18 ×10 22
molecule 1p
c. Pentru: 4p
p µ
ρ2 = 2 3p
RT2
rezultat final ρ 2 = 1,6 kg/m3 1p
d. Pentru: 4p
pT
T3 = 1 2 3p
p2
III.a. Pentru: 3p
b. Pentru: 4p
∆U12 = ν Cv (T2 − T1 ) 1p
T2 = 2T1 1p
p1V1 = υRT1 1p
c. Pentru: 4p
Qcedat = Q31 1p
Q31 = νC p (T1 − T3 ) 1p
Cp = Cv + R 1p
d. Pentru: 4p
V
L23 = υRT2 ln 3 2p
V2
V3 = 2V1 1p

Subiectul I
I.1. b 3p
2. a 3p
3. d 3p
4. c 3p
5. d 3p
II.a. Pentru: 3p
Re = R1 + R3 2p
b. Pentru: 4p
E
I= 3p
Re + r
rezultat final I ≅ 0,9 A 1p
c. Pentru: 4p
U = E − I ′r 1p
R 2 R3
Re′ = R1 + 1p
R2 + R3
E
I′ = 1p
Re′ + r
d. Pentru: 4p
W1 = I ′2 R1∆t 2p
∆t = 60 s 1p
rezultat final W1 =480 J 1p
III.a. Pentru: 4p
P = I12R1 2p
E
I1 = 1p
R1 + r
b. Pentru: 3p
r 2 = R1R2 2p
c. Pentru: 4p
E2
Pmax = 3p
4r
d. Pentru: 4p
R
η= 3p
R+r

Subiectul I
I.1. a 3p
2. b 3p
3. a 3p
4. c 3p
5. b 3p
II.a. Pentru: 3p
1
C= 2p
f
rezultat final: C = 8 m −1 1p
b. Pentru: 4p
1 1 1
− = 2p
x 2 x1 f
x1 = −10 cm 1p
c. Pentru: 4p
x
β= 2 1p
x1
y2
β= 1p
y1
y1 = h 1p
rezultat final: y 2 = 1 cm 1p
d. Pentru: 4p
1 1 1
− = 2p
x2′ x1′ f
d = x1 − x1′ 1p
III.a. Pentru: 4p
n1 ×sin i = n2 ×sin r 1p
unghiul de reflexie i ′ = 60° 1p
α = 180° − i ′ − r 1p
rezultat final: α = 90° 1p
b. Pentru: 4p
desen corect 4p
c. Pentru: 4p
n2 ×sin r ′ = n1 ×sin r ′′ 1p
r′ = r 1p
β = 90° − r ′′ 1p
rezultat final: β = 30° 1p
d. Pentru: 3p
d
cos r = 1p
x
3
cos r = 1p
2
rezultat final: x ≅ 3,46 cm 1p

Proba E. d)
Fizică
1. Dacă rezultanta forţelor externe care acţionează asupra unui sistem de puncte materiale este nulă, atunci:
a. impulsul total al sistemului este întotdeauna nul
b. impulsul total al sistemului este constant în timp
c. impulsul fiecărui punct material al sistemului este cu siguranţă nul
d. impulsul total al sistemului nu se conservă (3p)
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, expresia legii lui Hooke este:
F ×ℓ 0 F ×ℓ 0 ×S F S ×E ×ℓ 0
a. ∆ℓ = b. ∆ℓ = c. ∆ℓ = d. ∆ℓ = (3p)
S ×E E S ×E ×ℓ 0 F
măsură a mărimii v 2 ×µ −1 ×g −1 este:
a. m 2 ×s −2 b. m ×s −2 c. m d. s (3p)
4. O ladă de masă m = 15kg se află pe o suprafaţă orizontală. Un elev împinge lada, acționând asupra ei cu
o forţă orizontală. Lada se deplasează uniform cu viteza v = 0,8 m/s . Coeficientul de frecare la alunecare
dintre ladă şi suprafaţă este µ = 0,6 . Puterea mecanică dezvoltată de elev are valoarea:
a. 90 W b. 72 W c. 9 W d. 7,2 W (3p)
5. Asupra unui corp care se deplasează de-a lungul axei Ox acţionează o forţă
variabilă. În graficul alăturat este reprezentată dependența proiecţiei forţei pe axa Ox
de coordonata x. Lucrul mecanic efectuat de forţa F pe ultimii 6 m ai mişcării are
valoarea:
a. 50 J b. 40 J c. 30 J d. 15 J
(3p)
Un corp de masă m = 600 g este ataşat unui resort de constantă elastică k = 0,5 N/cm și de masă
neglijabilă. Sistemul astfel format este aşezat pe un plan înclinat de unghi α = 30° . Se trage de capătul liber
al resortului cu o forţă de valoare F = 5,1 N , orientată paralel cu suprafaţa planului înclinat, astfel încât corpul
urcă de-a lungul planului. Coeficientul de frecare la alunecare dintre corp şi plan este constant şi are
 1 
valoarea µ = 0,29  ≅  .
 2 3
a. Reprezentaţi toate forţele care acţionează asupra corpului în timpul deplasării acestuia pe planul înclinat.
b. Calculaţi valoarea forţei de frecare dintre corp şi suprafaţa planului înclinat în timpul deplasării corpului.
c. Determinaţi valoarea acceleraţiei corpului în timpul urcării de-a lungul planului înclinat.
d. Determinaţi valoarea alungirii resortului dacă, fără a se modifica orientarea forţei care acţionează asupra
acestuia, valoarea ei se schimbă, astfel încât corpul coboară, cu viteză constantă, de-a lungul planului
înclinat.
Un corp de masă m = 150 g , considerat punctiform, este lansat, de la înălţimea h = 1,8 m faţă de suprafaţa
pământului, vertical în sus, cu viteza iniţială v 0 = 8 m/s . Frecarea cu aerul se consideră neglijabilă, iar
energia potenţială gravitaţională se consideră nulă la suprafaţa pământului.
a. Calculaţi energia mecanică a corpului în momentul lansării acestuia.
b. Determinaţi lucrul mecanic efectuat de greutate din momentul lansării corpului până în momentul în care
acesta atinge înălţimea maximă.
c. Determinaţi modulul variaţiei impulsului mecanic al corpului între momentul lansării și momentul în care
acesta atinge pământul.
d. În urma impactului cu solul corpul se opreşte, fără să se mai desprindă de pământ. Timpul scurs din
momentul în care corpul atinge pământul până la oprirea corpului este ∆t = 15 ms . Determinaţi valoarea
forţei medii care acţionează asupra corpului în intervalul de timp ∆t .

Proba E. d)
Fizică
J
mol ×K
1. O cantitate de gaz, considerat ideal, este comprimată adiabatic. În starea finală:
a. energia internă a gazului este mai mare decât în starea iniţială
b. energia internă a gazului este mai mică decât în starea iniţială
c. densitatea gazului este mai mică decât în starea iniţială
d. densitatea gazului are aceeaşi valoare ca în starea iniţială. (3p)
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică expresia relaţiei Robert-Mayer este:
a. CV = Cp + R b. Cp = R − CV c. Cp = CV + R d. CV = Cp + µ ×R (3p)
Q
măsură a mărimii fizice exprimate prin raportul este:
ν ∆T
a. J ×K −1 b. J ×mol −1 ×K −1 c. J ×kg ×K −1 d. J ×kg −1 ×K −1 (3p)
4. Un amestec gazos este format din mase egale de azot ( µ1 = 28 g/mol) şi heliu ( µ 2 = 4 g/mol) . Masa
molară a amestecului este egală cu:
a. 7 g/mol b. 16 g/mol c. 24 g/mol d. 32 g/mol (3p)
5. Trei mase din acelaşi gaz, considerat ideal, sunt închise etanş în trei baloane identice
de sticlă. În figura alăturată este trasată dependenţa presiunii de temperatură pentru
fiecare masă de gaz. Relaţia dintre masele m1, m2 şi m3 este:
a. m1 < m2 < m3
b. m2 < m1 < m3
c. m1 = m2 = m3
d. m3 < m2 < m1 (3p)
Într-o butelie cu volumul V = 3L se află azot ( µ N2 = 28 g/mol) , la presiunea p1 = 1,662 ×105 Pa şi
temperatura t1 = 27°C . În butelie se mai introduce o cantitate de oxigen ( µO2 = 32 g/mol) la aceeaşi
temperatură, astfel încât presiunea creşte cu 60% faţă de valoarea iniţială, iar temperatura nu se modifică.
Considerând că ambele gaze sunt ideale, calculaţi:
a. cantitatea de azot din butelie în starea iniţială;
b. numărul de molecule de oxigen introduse în butelie;
c. energia internă a amestecului de gaze (CV = 2,5R ) ;
d. temperatura T2 la care trebuie răcit amestecul pentru ca presiunea acestuia să ajungă din nou la valoarea
iniţială, p1 .
O cantitate dată de gaz ideal biatomic (Cv = 2,5R ) parcurge ciclul
1 → 2 → 3 → 1 reprezentat în coordonate V − T în figura alăturată. Se
cunosc: p1 = 10 5 Pa , V1 = 2 ×10 −3 m3 şi ln2 ≅ 0,7 .
a. Reprezentaţi ciclul în coordonate p − V .
b. Calculaţi căldura primită de gaz într-un ciclu.
c. Calculaţi randamentul unui motor termic care ar funcționa după ciclul
descris.
d. Determinaţi randamentul unui ciclu Carnot care ar funcţiona între
temperaturile extreme atinse în acest ciclu.

Proba E. d)
Fizică
1. Ramura AB a unei rețele electrice conține doar rezistoare. Produsul dintre intensitatea curentului electric
ce străbate ramura AB şi tensiunea dintre nodurile A şi B reprezintă:
a. energia disipată pe ramura AB;
b. puterea electrică disipată în ramura AB;
c. sarcina electrică ce străbate o secţiune a ramurii AB;
d. rezistenţa electrică între punctele A şi B. (3p)
2. Un consumator cu rezistenţa R este alimentat de la o baterie formată din n surse identice, grupate în
paralel, având fiecare tensiunea electromotoare E şi rezistenţa interioară r . Intensitatea curentului electric
prin consumator este dată de relaţia:
E nE E nE
a. I = b. I = c. I = d. I = (3p)
R + nr R+r nR + nr nR + r
măsură a produsului I 2 ×∆t este:
a. J b. W c. J ×Ω −1 d. J ×V −1 (3p)
4. Rezistorul unui cuptor electric are, la pornirea la rece, la 0 o C , rezistenţa electrică de 3 ori mai mică decât
în timpul funcţionării. Temperatura de funcţionare a cuptorului este T = 773 K . Valoarea coeficientului termic
al rezistivităţii materialului din care este confecţionat rezistorul cuptorului are valoarea:
a. 4 ×10 −3 K −1 b. 3 ×10 −3 K −1 c. 2 ×10 −3 K −1 d. 1×10 −3 K −1 (3p)
5. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependenţa de timp a

intensităţii curentului ce străbate un consumator. Sarcina electrică ce străbate
consumatorul în intervalul (15 ÷ 60 s) are valoarea:
a. 337,5 C b. 525 C c. 550 C d. 650 C (3p)

În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Circuitul este format din patru rezistoare, o
baterie având tensiunea electromotoare E = 10 V şi rezistenţa interioară r = 1 Ω şi un ampermetru ideal
( RA ≅ 0 ) . Valorile rezistenţelor electrice ale rezistoarelor sunt: R1 = 8 Ω , R2 = 14 Ω , R3 = 12 Ω , R 4 = 6 Ω .
a. Determinaţi tensiunea la bornele bateriei, când întrerupătorul K este deschis.
b. Determinaţi intensitatea curentului electric indicată de ampermetru, când
c. Se înlătură întrerupătorul K, iar între bornele A şi B se leagă un voltmetru ideal
( RV → ∞ ) . Determinaţi ce valoare ar trebui să aibă rezistenţa electrică R4 astfel
încât voltmetrul să indice tensiune nulă.
d. Se deconectează ampermetrul, iar în locul acestuia se conectează voltmetrul
ideal. Determinaţi tensiunea electrică indicată de voltmetru.
Două generatoare electrice, având tensiunile electromotoare E1 = 7,5 V , respectiv E 2 = 3 V şi rezistenţele
interioare r1 = 1 Ω şi r2 necunoscută, sunt conectate în serie. La bornele bateriei astfel formate se
conectează, în serie, un rezistor cu rezistenţa electrică R şi un ampermetru ideal (R A ≅ 0 ) . Un voltmetru
ideal (Rv → ∞ ) conectat la bornele generatorului 2 indică tensiune nulă, iar intensitatea curentului indicată
de ampermetru este I = 1,5 A . Determinaţi:
a. valoarea rezistenţei interioare r2 a generatorului 2;
b. puterea disipată pe rezistorul R ;
c. randamentul transferului de putere de la baterie către circuitul exterior;
d. valoarea rezistenţei electrice R1 ( R1 ≠ R ) a unui alt rezistor, care conectat la bornele bateriei în locul lui
R , consumă aceeaşi putere ca şi rezistorul R .

Proba E. d)
Fizică
−34
8
1. Un obiect real este plasat între o lentilă convergentă şi focarul obiect al acesteia. Imaginea obiectului este:
a. răsturnată b. virtuală c. reală d. micşorată (3p)
2. Energia cinetică maximă a electronilor extraşi prin efect fotoelectric extern
depinde de frecvenţa radiaţiei incidente conform graficului din figura alăturată.
Energia unui foton de frecvenţă ν 1 , din radiaţia incidentă, este de aproximativ:
a. 0,6 ×10 −19 J
b. 4,3 ×10 −19 J
c. 4,9 ×10 −19 J
d. 9,2 ×10 −19 J (3p)
3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, frecvenţa unei radiaţii
electromagnetice având lungimea de undă λ are expresia:
a. c ×λ -1 b. c −1 ×λ c. h ×c ×λ-1 d. c ×λ (3p)
4. Unitatea de măsură în S.I. a raportului dintre viteza luminii în vid și indicele de refracție al mediului prin
care se propagă lumina este:
a. s b. m -1 c. m d. m/s (3p)
5. Un sistem optic centrat e format din două lentile convergente L1 şi L2 . Distanţa dintre cele două lentile este
d = 60 cm. Un fascicul de lumină paralel, care intră în sistemul optic întâlnind mai întâi lentila L1 , este
transformat, la ieşirea sa din sistem, tot într-un fascicul paralel, dar cu diametrul de 3 ori mai mic. Distanţa
focală a lentilei L1 este:
a. 45 cm b. 40 cm c. 20 cm d. 15 cm (3p)
Un sistem optic centrat este format prin alipirea a două lentile L1 şi L2 . Distanţa focală a lentilei L1 este
f1 = 5 cm, iar convergenţa lentilei L2 are valoarea C2 = −5 m-1. Un obiect real este plasat la 15 cm în faţa
lentilei L1 , perpendicular pe axa optică principală a acesteia. Lentila L1 se află între obiect şi lentila L2 .
Înălţimea obiectului este y1 = 15 mm.
a. Determinaţi convergenţa sistemului de lentile alipite (acolate).
b. Calculaţi înălţimea imaginii formate de sistemul celor două lentile.
c. Realizaţi un desen în care să evidenţiaţi construcţia imaginii obiectului printr-o lentilă subțire echivalentă
cu sistemul de lentile.
d. Fără a modifica distanţa dintre obiect şi lentila L1 , se îndepărtează lentila L2 până când distanţa dintre
cele două lentile devine d = 12 ,5 cm . Determinaţi distanţa dintre lentila L2 şi imaginea formată de sistemul
de lentile.
O sursă de lumină coerentă S este aşezată pe axa de simetrie a unui dispozitiv Young. Sursa emite radiaţie
monocromatică având lungimea de undă λ = 540 nm . Figura de interferenţă se observă pe un ecran aşezat
paralel cu planul fantelor, la distanţa D = 2 m de acesta. Distanţa dintre cele două fante este 2ℓ = 1,8 mm .
b. Determinaţi valoarea distanţei dintre al doilea minim de interferență situat de o parte a maximului central
și maximul de interferență de ordinul 2 situat de cealaltă parte a maximului central.
c. Sursa de lumină S se deplasează pe distanţa a = 0,3mm , după o direcţie paralelă cu planul fantelor. Se
observă că franja centrală s-a deplasat în poziţia ocupată iniţial de franja luminoasă de ordinul 5. Determinaţi
distanţa dintre sursa de lumină S şi planul fantelor dispozitivului Young.
d. Sursa de lumină S este adusă în poziţia iniţială. În faţa uneia dintre fante se plasează o lamă subţire,
confecţionată dintr-un material transparent, de indice de refracţie n = 1,5 . Se observă că franja centrală se
formează exact în aceeaşi poziţie în care s-a format la punctul c. Determinaţi grosimea lamei.

Proba E. d)
Fizică
Varianta 10

Subiectul I
I.1. b 3p
2. a 3p
3. c 3p
4. b 3p
5. d 3p
II.a. Pentru: 4p
reprezentarea corectă a: forţei elastice 1p
greutăţii 1p
b. Pentru: 4p
Ff = µ N 2p
N = mg cos α 1p
rezultat final Ff = 1,5 N 1p
c. Pentru: 4p
Fe − Gt − Ff = ma 1p
Fe = F 1p
Gt = mg sin α 1p
rezultat final a = 1 m/s2 1p
d. Pentru: 3p
Fe′ = mg sin α − µ mg cos α 1p
Fe′ = k ×∆ℓ′ 1p
rezultat final ∆ℓ′ = 3 cm 1p
III.a. Pentru: 4p
E0 = Ec 0 + E p 0 1p
E p 0 = mgh 1p
mv 02
Ec 0 = 1p
2
rezultat final: E = 7,5 J 1p
b. Pentru: 4p
∆Ec = Ltotal 2p
2
mv
LG = − 0
1p
2
rezultat final LG = −4,8 J 1p

c. Pentru: 3p
mv 02 mv 12
+ mgh = 1p
2 2
∆ p12 = mv 0 + mv1 1p
m
rezultat final: ∆p12 = 2,7 kg × 1p
s
d. Pentru: 4p
∆p1f = Fmed ×∆t 1p
∆p1f = mv 1 2p
rezultat final Fmed = 100N 1p


Subiectul I
I.1. a 3p
2. c 3p
3. b 3p
4. a 3p
5. d 3p
II.a. Pentru: 4p
T1 = 300 K 1p
p1V
νN = 2p
2
RT1
rezultat final ν N2 = 0,2 mol 1p
b. Pentru: 4p
p2 = 1,6 p1 1p
p2V = (ν N2 + ν O2 )RT1 1p
NO2 = ν O2 ×N A 1p
rezultat final NO2 ≅ 72 ×10 21
molecule 1p
c. Pentru: 4p
U = (ν N2 + ν O2 )CV T1 3p
rezultat final U ≅ 2 kJ 1p
d. Pentru: 3p
pT
T2 = 1 1 2p
p2
rezultat final T2 = 187,5 K 1p
III.a. Pentru: 3p
b. Pentru: 4p
Q12 = ν Cv (T2 − T1 ) 1p
Q23 = ν RT2 ln 2 1p
rezultat final Qprimit = 780 J 1p
c. Pentru: 4p
Qcedat
η = 1− 1p
Qprimit
Qcedat = Q31 = υC p (T1 − T2 ) 1p
Cp = CV + R 1p
d. Pentru: 4p
T
ηCarnot = 1 − 1 2p
T2
T2 = 2T1 1p
rezultat final ηCarnot = 50% 1p

Subiectul I
I.1. b 3p
2. d 3p
3. c 3p
4. a 3p
5. b 3p
II.a. Pentru: 4p
Re = 1
(R + R2 )(R3 + R 4 )
1p
R1 + R2 + R3 + R 4
E
Ideschis = 1p
Re + r
U = E − Ideschis r 1p
rezultat final U ≅ 9 V 1p
b. Pentru: 4p
R1R3 R2R4
R13 = şi R24 = 1p
R1 + R3 R2 + R 4
Re′ = R13 + R24 1p
E
Iînchis = 1p
′
Re + r
rezultat final Iînchis = 1 A 1p
c. Pentru: 3p
U AB = 0 ⇒ R1R4′ = R2R3 2p
rezultat final R4′ = 21 Ω 1p
d. Pentru: 4p
prin sursă nu trece curent I = 0 1p
E = Uv 2p
rezultat final Uv = 10 V 1p
III.a. Pentru: 4p
UV = E2 − Ir2 2p
E2
r2 = 1p
I
rezultat final r2 = 2 Ω 1p
b. Pentru: 4p
PR = RI 2 1p
E1 + E2 = I ( R + r1 + r2 ) 2p
rezultat final PR = 9 W 1p
c. Pentru: 4p
R
η= 2p
R + rs
rs = r1 + r2 1p
d. Pentru: 3p
R ×R1 = rs2 2p

Subiectul I
I.1. b 3p
2. d 3p
3. a 3p
4. d 3p
5. a 3p
II.a. Pentru: 4p
Csist = C1 + C2 2p
C1 = 1/ f1 1p
rezultat final: Csist = 15 m-1 1p
b. Pentru: 4p
1 1
− = Csist 1p
x2 x1
β = x2 / x1 1p
β = y 2 / y1 1p
c. Pentru: 3p
d. Pentru: 4p
1 1 1
− = 1p
x 2 x1 f1
− x1′ + x2 = d 1p
1 1
− = C2 1p
x2′ x1′
rezultat final: − x2′ = 4cm 1p
III.a. Pentru: 4p
λD
i= 3p
2ℓ
rezultat final: i = 0,6 mm 1p
b. Pentru: 4p
3
x1min = i 1p
2
x2max = 2i 1p
7
∆x = i 1p
2
c. Pentru: 4p
∆x0 = x5 max 1p
x 5 max = 5 ×i 1p
a ×D
∆x 0 = 1p
d
d. Pentru: 3p
e(n − 1)D
∆x0 = 2p
2ℓ
rezultat final: e = 5,4 ×10 −6 m 1p
Proba E. d)
Fizică
 Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice dintre cele patru prevăzute de programă, adică: A. MECANICĂ,
 Se acordă 10 puncte din oficiu.
A. MECANICĂ Model
2
Se consideră acceleraţia gravitaţională g  10 m/s .
1. Conform principiului acţiunii și reacțiunii, forţa de acţiune şi forţa de reacţiune:
a. acţionează împreună asupra aceluiaşi corp
b. acţionează în sens contrar mişcării
c. sunt egale în modul şi au acelaşi sens
d. sunt egale în modul şi au sensuri contrare (3p)
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, expresia legii lui Hooke este:
E  S0 1 F  0 F l
a.   b.   c.   d.   (3p)
F  0 E S0 S0 l0
3. Simbolurile fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a mărimii fizice exprimate
prin produsul a  t este:
a. m  s 1 b. m  s-3 c. m-1  s d. m-3  s (3p)
4. O locomotivă cu puterea de 360kW tractează un tren cu o viteză constantă de 10m/s . Forţa dezvoltată
de locomotivă are valoarea:
a. 10 N b. 3,6  103 N c. 104 N d. 3,6  104 N (3p)
5. Graficul din figura alăturată redă dependenţa forţei de tracţiune care acţionează asupra
unui corp de coordonata x la care se află corpul. Forţa de tracţiune acţionează pe direcţia
şi în sensul deplasării corpului. Lucrul mecanic efectuat de această forţă în timpul deplasării
pe primii 2cm are valoarea:
a. 10 J b. 1J c. 0,1J d. 0,05 J (3p)

Pentru sistemul de corpuri din figură se cunosc masele corpurilor
m1  m2  1kg, unghiul planului înclinat   37 (sin  0,6;cos  0,8) şi
coeficientul de frecare la alunecare   0,2 , acelaşi pentru ambele corpuri
şi suprafeţe. Sistemul de corpuri este lăsat liber din repaus.
a. Reprezentaţi forţele care acţionează asupra fiecărui corp.
b. Calculați valoarea forței de frecare dintre corpul de masă m2 și planul
înclinat.
c. Determinaţi valoarea acceleraţiei corpurilor.
d. Determinaţi intervalul de timp în care corpul de masă m1 parcurge distanţa d  0,75 m , dacă sistemul
s-ar deplasa cu viteza constantă v  0,5 m/s .
Un corp de masă m  1kg este lansat din punctul A cu viteza v1  2 m/s şi se deplasează cu frecare pe o
suprafaţă orizontală AB care se continuă cu o suprafaţă curbă pe care mişcarea se face fără frecare, ca în
figura alăturată. După parcurgerea distanţei d  AB  2 m , viteza
v1
corpului în punctul B este v 2  . Energia potenţială gravitaţională
2
se consideră nulă la nivelul suprafeţei orizontale AB . Calculaţi:
a. energia cinetică a corpului în poziţia iniţială A ;
b. înălţimea maximă h până la care ajunge corpul;
c. lucrul mecanic efectuat de forţa de frecare în timpul deplasării corpului din A în B;
d. valoarea coeficientului de frecare la alunecare pe porţiunea orizontală.
Probă scrisă la Fizică Pagina 1 din 4 A. Mecanică

Proba E. d)
Fizică
J
Se consideră: numărul lui Avogadro N A  6,02  1023 mol1 , constanta gazelor ideale R  8,31 . Între parametrii
mol  K
de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relaţia: p  V  RT .
1. Un gaz ideal, închis într-o butelie, este încălzit. În timpul acestei transformări:
a. volumul gazului creşte
c. variaţia temperaturii gazului este nulă
d. presiunea gazului creşte (3p)
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, relaţia de definiţie a capacităţii
calorice a unui corp este:
Q Q Q Q
a. C  b. C  c. C  d. C  (3p)
  T m  T T R  T
3. Simbolurile mărimilor fizice şi ale unităţilor de măsură fiind cele utilizate în manuale de fizică, unitatea de
măsură în S.I. a mărimii fizice exprimate prin produsul   R  T   1 este:
a. Pa b. J c. mol d. kg (3p)
4. Un mol de gaz ideal este supus unei transformări în cursul căreia volumul rămâne constant, iar
temperatura acestuia se modifică de la t1  37C la T2  290K . Căldura molară la volum constant a gazului
este CV  3R . Căldura schimbată de gaz cu exteriorul în cursul acestei transformări este egală cu:
a. Q  664,8 J b. Q  498,6 J c. Q  498,6 J d. Q  664,8 J (3p)
5. O cantitate de gaz ideal este supusă procesului termodinamic 1-2-3, reprezentat în
coordonate p  T în figura alăturată. Relaţia dintre volumele ocupate de gaz în stările 1, 2 şi
3 este:
a. V1  V2  V3
b. V3  V1  V2
c. V1  V2  V3
d. V3  V2  V1
(3p)

Într-un cilindru orizontal cu piston mobil este închisă o masă m  4,2 g de gaz ideal diatomic    28g/mol .
Iniţial gazul se află la presiunea p1  105 Pa şi ocupă volumul V1  5 L . Gazul se răceşte la presiune
constantă până în starea 2, în care volumul său este V2  4 L . Se blochează pistonul, iar gazul este încălzit
până în starea 3, în care temperatura ajunge la valoarea iniţială. Determinaţi:
a. cantitatea de gaz din cilindru;
b. densitatea gazului în starea 3;
c. variaţia presiunii gazului în transformarea 2-3;
d. lucrul mecanic schimbat de gaz cu exteriorul în transformarea 1-2.
Un gaz ideal aflat iniţial în starea 1, în care presiunea este p1  105 Pa , iar volumul
V1  2 L , parcurge procesul termodinamic 1-2-3, reprezentat în coordonate p-V în figura
alăturată. În cursul transformării 2-3 temperatura gazului rămâne constantă. Căldura
molară izocoră a gazului este CV  2,5R . Se consideră ln1,5  0,4 . Determinaţi:
a. volumul gazului în starea 3;
b. lucrul mecanic efectuat de gaz în transformarea 1-2;
c. variaţia energiei interne a gazului în transformarea 1-2-3;
d. căldura schimbată de gaz cu mediului exterior în transformarea 2-3.
Probă scrisă la Fizică Pagina 2 din 4 B. Elemente de termodinamică

Proba E. d)
Fizică
1. Dacă la bornele unei baterii se conectează un conductor ideal (cu rezistenţă electrică nulă), atunci:
a. prin baterie nu trece curent electric
b. tensiunea la bornele bateriei este egală cu tensiunea electromotoare
c. tensiunea la bornele bateriei este nulă
d. puterea debitată de sursă pe circuitul exterior este maximă (3p)
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, mărimea fizică care poate fi
exprimată prin produsul I  t reprezintă:
a. sarcina electrică
c. puterea electrică
d. intensitatea curentului electric (3p)
măsură în S.I. a energiei electrice este:
kW
a. W b. J c. d. kW (3p)
h
4. Dependenţa rezistenţei electrice a unui conductor liniar de lungimea acestuia
este reprezentată în graficul alăturat. Aria secţiunii transversale a conductorului
este S  3 mm2 . Rezistivitatea electrică a materialului din care este
confecţionat conductorul are valoarea:
a. 2,1 106   m
b. 2,8  107   m
c. 4,2  107   m
d. 4,2  106   m (3p)
5. Rezistenţa electrică a unui fir conductor la temperatura t0  0C este R0  12  . Coeficientul de
temperatură al rezistivităţii conductorului are valoarea   4,5  103 grad1 . La temperatura t  50C ,
rezistenţa electrică a conductorului este:
a. 12,3  b. 14,7  c. 27,0  d. 39,0  (3p)

În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Se cunosc:
E  24 V , r  2  , R2  20  , R3  30  . Valoarea intensităţii indicate de
ampermetrul ideal (cu rezistenţă internă nulă) este I2  0,6 A . Rezistenţa
electrică a conductoarelor de legătură se neglijează. Determinaţi:
a. tensiunea electrică la bornele rezistorului R3;
b. intensitatea curentului electric care trece prin rezistorul R1 ;
c. rezistenţa electrică a rezistorului R1 ;
d. tensiunea electrică dintre punctele A şi B.

Două baterii identice sunt grupate în serie la bornele unui consumator de rezistenţă electrică R  14  .
Rezistenţa interioară a unei baterii este r  0,5  . Intensitatea curentului care trece prin consumator are
valoarea I  0,4 A . Determinaţi:
a. energia electrică consumată de către consumator în t  15 minute de funcţionare;
b. puterea electrică disipată pe circuitul interior al unei baterii;
c. tensiunea electromotoare a unei baterii;
Probă scrisă la Fizică Pagina 3 din 4 C. Producerea şi utilizarea curentului continuu

Proba E. d)
Fizică
D. OPTICĂ Model
8 34
Se consideră: viteza luminii în vid c  3  10 m/s , constanta Planck h  6,6  10 J s.
1. În cazul efectului fotoelectric extern:
a. Emisia fotoelectronilor se produce pentru orice lungime de undă a radiaţiilor electromagnetice incidente
b. Numărul electronilor emişi creşte cu creşterea fluxului radiaţiei electromagnetice incidente, la frecvenţă
constantă
c. Energia cinetică a fotoelectronilor emişi creşte liniar cu fluxul radiaţiei electromagnetice incidente, la
frecvenţă constantă
d. Intervalul de timp t dintre momentul iluminării şi cel al emisiei electronilor este t  1 s (3p)
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, frecvenţa de prag pentru producerea
efectului fotoelectric extern este dată de relaţia:
L h c 
a.  0  b.  0  c.  0  d.  0  (3p)
h L  c
3. Dioptria reprezintă convergenţa unei lentile cu distanţa focală de:

a. 1 m-1 b. 1cm-1 c. 1cm d. 1m (3p)
4
4. Dacă indicele de refracţie al apei este n  , atunci viteza de propagare a luminii în apă are valoarea de:
3
a. 1,33  108 m/s b. 1,5  108 m/s c. 2,25  108 m/s d. 3  108 m/s (3p)
5. Graficul din figură a fost obţinut pe baza măsurătorilor efectuate

într-un experiment de studiu al efectului fotoelectric extern. Se
cunoaşte că 1eV  1,6  1019 J . Lucrul mecanic de extracţie, obţinut pe
baza datelor din acest experiment, are valoarea de aproximativ:
a. 1,8  1019 J
b. 1,9  1019 J
c. 2,4  1019 J
d. 3,8  1019 J (3p)

O lentilă subţire plan convexă are distanţa focală de 20 cm. La distanţa de 60 cm în faţa ei se aşază,
perpendicular pe axa optică principală, un obiect cu înălţimea de 5 cm .
a. Realizați un desen în care să evidențiați construcția grafică a imaginii prin lentilă.
b. Calculaţi distanţa la care se formează imaginea faţă de lentilă.
c. Calculaţi înălţimea imaginii.
d. Se alipeşte lentila cu alta identică, pentru a forma un sistem optic centrat. Calculaţi distanţa focală
echivalentă a sistemului optic format.
Un vas cilindric cu un diametru suficient de mare, având adâncimea h  20 cm, este umplut cu lichid
transparent având indicele de refracţie n  1,41  2. Pe fundul vasului se află o sursă de lumină având
dimensiuni mici. O rază de lumină care provine de la sursă ajunge la suprafaţa lichidului sub un unghi de
30 faţă de verticală. Se observă că o parte din lumină se reflectă şi alta se refractă.
a. Desenaţi mersul razei de lumină în cele două medii.
b. Calculaţi unghiul, faţă de verticală, sub care iese raza de lumină în aer. Se cunoaşte naer  1 .
c. Determinaţi distanţa faţă de sursă la care ajunge pe fundul vasului raza de lumină reflectată.
d. Calculaţi valoarea unghiului de incidență al unei raze de lumină pe suprafața lichidului astfel încât, după
refracție, raza să se propage de-a lungul suprafeței lichidului.
Probă scrisă la Fizică Pagina 4 din 4 D. Optică


Proba E. d)
Fizică
Model
 Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
 Nu se acordă fracţiuni de punct.
 Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului total acordat
A. Subiectul I
I.1. d 3p
2. b 3p
3. a 3p
4. d 3p
5. c 3p
II.a. Pentru: 4p
b. Pentru: 4p
Ff2  N2 1p
N2  m2g cos 2p
rezultat final Ff2  1,6 N 1p
c. Pentru: 4p
T   m1g  m1a

 2p
Gt2  Ff2  T  m2a

Gt2  m2g sin 1p
2
rezultat final a  1,2m/s 1p
d. Pentru: 3p
d
t  2p
v
rezultat final t  1,5 s 1p
III.a. Pentru: 3p
mv 12
EcA  2p
2
rezultat final EcA  2J 1p
b. Pentru: 4p
EB  Ec 1p
mv 22
 mgh 2p
2
rezultat final h  5  102 m 1p
Probă scrisă la Fizică Pagina 1 din 5 Model

c. Pentru: 4p
Ec  Ltotal 1p
mv 22 mv 12
  LFf 2p
2 2
rezultat final LFf  1,5 J 1p
d. Pentru: 4p
LFf  mgd 2p
LFf
 1p
mgd
rezultat final   0,075 1p


B. Subiectul I
I.1. d 3p
2. c 3p
3. a 3p
4. c 3p
5. c 3p
II.a. Pentru: 3p
m
  2p

rezultat final:   0,15 mol 1p
b. Pentru: 4p
3   2 1p
m
3  2p
V2
kg
rezultat final: 3  1,05 1p
m3
c. Pentru: 4p
p2 p3
 1p
T2 T3
V1 V2
 1p
T1 T2
p2 3  p3  p2 1p
rezultat final: p2 3  25 kPa 1p
d. Pentru: 4p
L1 2  p1(V2  V1) 3p
rezultat final: L1 2  100 J 1p
II.a. Pentru: 3p
p2V2  p3V3 1p
6p1V1  2p1  V3 1p
rezultat final: V3  6 L 1p
b. Pentru: 4p
1
L12   ( p2  p1 )  (V2  V1 ) 2p
2
L12  2p1V1 1p
rezultat final: L12  400 J 1p
c. Pentru: 4p
U13   Cv (T3  T1 ) 1p
T3  T2 1p
U13  12,5p1V1 1p
rezultat final: U13  2500J 1p
d. Pentru: 4p
p
Q23   RT2 ln 2 3p
p3
rezultat final: Q23  480J 1p

C. Subiectul I
I.1. c 3p
2. a 3p
3. b 3p
4. d 3p
5. b 3p
II.a. Pentru: 4p
U3  U 2 1p
U2  R2I2 2p
rezultat final: U3  12 V 1p
b. Pentru: 4p
R2I2  R3I3 2p
I1  I2  I3 1p
rezultat final: I1  1A 1p
c. Pentru: 4p
R R
R23  2 3 1p
R2  R3
Re  R1  R23 1p
E
I1  1p
Re  r
d. Pentru: 3p
U AB  E  rI1 2p
rezultat final: U AB  22 V 1p
III.a. Pentru: 4p
W  R  I 2  t 3p
rezultat final: W  2016J 1p
b. Pentru: 4p
Pint  r  I 2 3p
rezultat final: Pint  0,08 W 1p
c. Pentru: 4p
Ee
I 1p
re  R
Ee  2E 1p
re  2r 1p
rezultat final: E  3 V 1p
d. Pentru: 3p
R
 2p
re  R
rezultat final:   93,33% 1p

D. OPTICA
D. Subiectul I
I.1. b 3p
2. a 3p
3. d 3p
4. c 3p
5. c 3p
II.a. Pentru: 3p
b. Pentru: 4p
1 1 1
  2p
x 2 x1 f
rezultat final x2  30cm 2p
c. Pentru: 4p
x
 2 1p
x1
y2
 1p
y1
rezultat final y 2  2,5 cm 2p
d. Pentru: 4p
1 1 1 2
   3p
fsistem f1 f1 f
rezultat final fsistem  10 cm 1p
III.a. Pentru: 4p
Construcţia razelor de lumină incidentă, reflectată şi refractată 4p
b. Pentru: 4p
n sin i  sin r 2p
2 sin30  sinr 1p
rezultat final r  45 1p
c. Pentru: 4p
x
tgi  2p
h
d  2x 1p
rezultat final d  23cm 1p
d. Pentru: 3p
n sin i1  sin r1 1p
r1  90 1p
rezultat final i1  45 1p

Proba E. d)
Fizică
A. MECANICĂ Model
2
Se consideră acceleraţia gravitaţională g  10 m/s .
1. Dacă în cursul mişcării unui punct material energia cinetică a acestuia este constantă (se conservă),
atunci cu siguranță:
a. lucrul mecanic total efectuat asupra punctului material este zero
b. lucrul mecanic total efectuat asupra punctului material este negativ
c. asupra punctului material acţionează doar forţe conservative
d. asupra punctului material acţionează doar forţe normale la traiectorie. (3p)
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manuale, modulul de elasticitate E poate fi scris sub
forma:
  S0 F  0 F 
a. E  b. E  c. E  d. E  (3p)
F  0   S0 S0 0
3. Viteza unui mobil variază în timp după legea v  At  Bt 2 . Unitatea de măsură a mărimii B este:
a. m  s-3 b. m-1  s3 c. m  s-1 d. m2  s-2 (3p)
4. Un corp se deplasează rectiliniu uniform pe o suprafaţă orizontală cu frecare, sub acțiunea unei forțe de
tracțiune orizontale. Forța de frecare la alunecare are valoarea Ff  4 N . Puterea dezvoltată de forța de
tracțiune este tot timpul constantă, având valoarea P  20 W . Viteza corpului este egală cu:
a. 24m/s b. 20m/s c. 5m/s d. 4m/s (3p)
5. Un vagonet de masă m  50 kg , aflat iniţial în repaus, este împins cu o forţă
orizontală a cărei dependență de timp este redată în graficul din figura alăturată. Dacă
mişcarea se desfăşoară pe orizontală, fără frecare, viteza vagonetului în momentul
t  2s este:
a. 1m/s b. 2 m/s c. 4 m/s d. 10 m/s (3p)
Pentru sistemul de corpuri din figură, care se deplasează sub acţiunea
forţei de tracţiune F , se cunosc masele corpurilor m1  m2  1kg,
unghiul planului înclinat   45 şi coeficientul de frecare la alunecare
  0,2 , acelaşi pentru ambele corpuri şi suprafeţe.
a. Reprezentaţi forţele care acţionează asupra fiecărui corp în timpul
deplasării sistemului în sensul forţei F .
b. Determinaţi intervalul de timp în care corpul de masă m1 parcurge distanţa d  0,5m , dacă sistemul se
deplasează cu viteza constantă v  1m/s .
c. Calculaţi valorile forţei F pentru care sistemul de corpuri se poate deplasa cu viteză constantă.
d. Determinaţi valoarea forţei care apasă asupra axului scripetelui, dacă forţa de tracţiune are valoarea F  12N .
Se cunoaște că 2  2  0,77 .
Pe un plan orizontal este aşezat un resort de masă neglijabilă şi constantă elastică k  200N/m . Unul dintre
capetele resortului este fixat de un perete. Resortul este comprimat cu  , iar în contact cu celălalt capăt al
resortului este plasat un corp de masă m1  2 kg , ca în figura alăturată. Resortul este lăsat să se destindă
şi, ca urmare, corpul este lansat orizontal cu viteza v 1  2 m/s . Forţele de frecare sunt neglijabile. După
lansare, corpul se cuplează cu un alt corp de masă m2  3kg , aflat pe planul orizontal, în repaus. După
cuplare, cele două corpuri se deplasează împreună. Determinaţi:
a. energia cinetică a corpului de masă m1 în momentul desprinderii de resort;
b. comprimarea  a resortului;
c. valoarea vitezei corpurilor după cuplare;
d. valoarea unei forţe constante orizontale care ar trebui să acţioneze asupra corpurilor cuplate pentru a le
opri pe distanţa d  80 cm .
Probă scrisă la Fizică Pagina 1 din 4 A. Mecanică
Proba E. d)
Fizică
J
Se consideră: numărul lui Avogadro N A  6,02  1023 mol1 , constanta gazelor ideale R  8,31 . Între parametrii
mol  K
de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relaţia: p  V  RT .
1. Gazul, considerat ideal, din interiorul cilindrului unui motor termic, suferă o transformare ciclică. Despre
căldura cedată de gaz mediului exterior în cursul un ciclu complet se poate afirma că:
a. este întotdeauna nulă
b. este întotdeauna diferită de zero
c. este întotdeauna egală cu lucrul mecanic efectuat de gaz în cursul un ciclu complet
d. este egală cu variaţia energiei interne a gazului în cursul un ciclu complet. (3p)
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manuale de fizică, expresia lucrului mecanic schimbat de
gaz cu exteriorul în cursul unei transformări adiabatice este:
a. L   RT b. L   CV T c. L   Cp T d. L   CV T (3p)
măsură în S.I. a mărimii fizice exprimate prin produsul p    R 1  T 1 este:
a. kg b. kg  m-3 c. J K -1 d. J kg -1 (3p)
4. Un mol de gaz ideal trece, printr-o transformare în cursul căreia temperatura rămâne constantă, din starea
iniţială 1 în starea finală 2. Presiunea şi volumul gazului în starea 1 sunt p1  3  105 N/m2 , respectiv V1  1L ,
iar volumul în starea finală este V2  4 L . Se consideră ln2  0,7 . Căldura schimbată de gaz cu exteriorul în
cursul transformării 1  2 are valoarea:
a. 420J b. 210J c. 210 J d. 420 J (3p)
5. O cantitate de gaz, considerat ideal, este supusă procesului termodinamic 1-2-3,
reprezentat în coordonate p  T în figura alăturată. Relaţia dintre volumele ocupate de gaz în
stările 1, 2 şi 3 este:
a. V1  V2  V3
b. V3  V1  V2
c. V1  V2  V3
d. V1  V2  V3 (3p)

Într-o butelie se află m  48 g de oxigen ( O2  32 g/mol), considerat gaz ideal. Gazul, aflat iniţial în starea 1
în care temperatura este t1  7C şi presiunea p1  4  105 Pa , este încălzit până în starea 2 în care
temperatura devine t 2  77C . Ulterior, se consumă m  6 g din oxigenul aflat în butelie. În final, în starea 3,
temperatura oxigenului rămas în butelie este t 3  t1  7C . Determinaţi:
a. cantitatea de oxigen aflată în butelie în starea iniţială 1;
b. densitatea gazului în starea inițială 1;
c. presiunea maximă atinsă de oxigenul din butelie în cursul transformării;
d. presiunea oxigenului din butelie în starea finală 3.
Un motor termic foloseşte ca fluid de lucru o cantitate   2 mol de gaz ideal
monoatomic CV  1,5R  . Procesul ciclic de funcţionare este reprezentat, în coordonate
p-V, în figura alăturată. Temperatura gazului în starea 1 este T1  350K . Determinaţi:
a. variaţia energiei interne a gazului în transformarea 1-2;
b. lucrul mecanic total schimbat de gaz cu mediul exterior în timpul unui ciclu;
c. randamentul motorului termic;
d. randamentul unui ciclu Carnot care ar funcţiona între temperaturile extreme atinse
de gaz în timpul procesului ciclic dat.
Probă scrisă la Fizică Pagina 2 din 4 B. Elemente de termodinamică
Proba E. d)
Fizică
19
Se consideră sarcina electrică elementară e  1,6  10 C .
1. La bornele unei baterii care funcționează în gol (circuit deschis) se conectează un voltmetru ideal (cu
rezistenţă internă infinită). Tensiunea indicată de voltmetru este:
a. nenulă şi mai mică decât tensiunea electromotoare a bateriei
b. mai mare decât tensiunea electromotoare a bateriei
c. egală cu tensiunea electromotoare a bateriei
d. nulă. (3p)
2. La bornele unui conductor metalic de rezistenţă electrică R se aplică tensiunea electrică U . Numărul de
electroni care traversează, în timpul t , secţiunea transversală a conductorului, se exprimă prin:
a. U  R  t  e 1 b. U  R 1  e 1  t c. U  R  e  t d. U  R 1  e  t 1 (3p)
măsură în S.I. a mărimii exprimate prin produsul U 2  t  W 1 este:
a. J b.  c. W d. A (3p)
4. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependenţa rezistenţei electrice a
unui fir conductor de temperatura acestuia. Coeficientul de temperatură al rezistivităţii
materialului din care este confecționat conductorul are valoarea:
a.   4,5  102 grad-1
b.   1,5  103 grad-1
c.   4,5  103 grad-1
d.   1,5  104 grad-1 (3p)
7
5. La capetele unui fir conductor de rezistivitate   1,25  10   m , având lungimea de 2 m şi aria secţiunii
transversale de 1 mm2 , s-a aplicat o tensiune de 4,5 V . Intensitatea curentului electric care străbate
conductorul are valoarea:
a. 1,8 A b. 3,6 A c. 9,0 A d. 18,0 A (3p)
E1  24 V , r1  2  , E 2  6 V , r2  3  , R1  10  , R2  20  , R3  30  . Rezistenţa
a. rezistenţa electrică echivalentă a grupării formate din rezistoarele R 2 şi R3 ;
b. intensitatea curentului electric care trece prin rezistorul R 2 dacă întrerupătorul K1
este închis şi întrerupătorul K 2 este deschis;
c. tensiunea dintre punctele A şi B dacă întrerupătorul K1 este deschis şi întrerupătorul K 2 este închis;
d. intensitatea curentului electric care trece prin ramura pe care se află întrerupătorul K1 dacă ambele
întrerupătoare sunt închise.
La bornele unei baterii cu tensiunea electromotoare E  16 V se conectează, în paralel, două rezistoare
având rezistenţele electrice R1 , respectiv R 2 . Intensitatea curentului prin baterie este I  0,8 A , iar valoarea
intensităţii curentului care străbate rezistorul R1 este I1  0,2 A . Puterea disipată împreună de cele două
rezistoare are valoarea P  12 W .
a. Calculaţi energia electrică consumată împreună, de cele două rezistoare, în t  5 minute de funcţionare.
b. Determinaţi randamentul circuitului electric.
c. Determinaţi rezistenţa electrică a rezistorului R2 .
d. Se deconectează cele două rezistoare şi se leagă la bornele bateriei un consumator a cărui rezistenţă
este astfel aleasă încât puterea debitată de sursă pe circuitul exterior să fie maximă. Determinaţi valoarea
acestei puteri maxime.
Probă scrisă la Fizică Pagina 3 din 4 C. Producerea şi utilizarea curentului continuu

Proba E. d)
Fizică
D. OPTICĂ Model
8
Se consideră: viteza luminii în vid c  3  10 m/s .
1. În cazul efectului fotoelectric extern:
a. Emisia fotoelectronilor se produce pentru orice lungime de undă a radiaţiilor electromagnetice incidente
b. Numărul electronilor emişi creşte cu creşterea fluxului radiaţiei electromagnetice incidente, la frecvenţă
constantă
c. Energia cinetică a fotoelectronilor emişi creşte liniar cu fluxul radiaţiei electromagnetice incidente, la
frecvenţă constantă
d. Intervalul de timp t dintre momentul iluminării şi cel al emisiei electronilor este t  1 s (3p)
2. O rază de lumină trece dintr-un mediu cu indicele de refracție n1 într-un mediu cu indicele de refracție n2 .
Relația dintre unghiul de incidență i și unghiul de refracție r este:
sin i n2 sin i n1 cos i n1 cos i n2
a.  b.  c.  d.  (3p)
sin r n1 sin r n2 cos r n2 cos r n1
3. Indicele de refracţie al unui material variază cu frecvenţa radiaţiei după relaţia n  A  B 2 , A şi B fiind
constante. Unitatea de măsură a constantei B este:
a. m2 b. m2 s 2 c. s -2 d. s 2 (3p)
4. O lentilă cu convergenţa C  2 m-1 este utilizată pentru a proiecta pe un ecran imaginea unui obiect.
Distanţa minimă la care poate fi aşezat ecranul faţă de obiect este:
a. 0,5 m b. 1m c. 2 m d. 4 m (3p)
5. Graficul din figură a fost obţinut pe baza măsurătorilor efectuate într-un experiment de studiu al efectului
 
fotoelectric extern 1eV  1,6  1019 J . Constanta lui Planck, obţinută pe baza
datelor din acest experiment, are valoarea:
a. 6,0  1034 J  s
b. 6,4  1034 J  s
c. 6,5  1034 J  s
d. 6,6  1034 J  s (3p)
O lentilă subţire, plan convexă, este confecționată din sticlă cu indicele de refracţie n  1,5 şi are distanţa
focală de 20 cm. La distanţa de 60 cm în faţa ei se aşază, perpendicular pe axa optică principală, un obiect
cu înălţimea de 5 cm .
a. Determinaţi raza de curbură a feţei convexe.
b. Realizaţi un desen în care să evidențiați construcția imaginii prin lentilă.
c. Determinaţi înălţimea imaginii formate de lentilă.
d. Se alipeşte de această lentilă o altă lentilă având convergenţa C  10 m1 . Calculaţi convergenţa
sistemului de lentile alipite.

Un dispozitiv Young, cu distanţa dintre fante 2  1mm şi distanţa de la planul fantelor la ecran D  1m , este
utilizat într-un experiment în care sursa emite lumină monocromatică cu   500nm şi apoi în alt
experiment, în care sursa emite lumină albă, ale cărei limite spectrale sunt r  750nm şi v  400nm.
a. Calculaţi valoarea interfranjei obţinute în experimentul cu lumină monocromatică.
b. Determinaţi deplasarea figurii de interferenţă în lumină monocromatică dacă în faţa unei fante se plasează
o lamă cu feţe plane şi paralele, cu grosimea d  0,02mm , din sticlă cu indicele de refracţie n  1,5 .
c. Calculaţi lăţimea spectrului de ordinul 2 obţinut în experimentul în care se utilizează lumină albă.
d. Determinaţi câte lungimi de undă diferite corespund radiaţiilor din lumina albă care formează maxime la
distanţa x  1,2 mm faţă de franja centrală.
Probă scrisă la Fizică Pagina 4 din 4 D. Optică


Proba E. d)
Fizică
Model
 Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
 Nu se acordă fracţiuni de punct.
 Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului total acordat
A. Subiectul I
I.1. a 3p
2. b 3p
3. a 3p
4. c 3p
5. a 3p
II.a. Pentru: 4p
b. Pentru: 3p
d
t  2p
v
rezultat final t  0,5 s 1p
c. Pentru: 4p
F1  m1g  m2g  sin   cos  1p
F2  m2 g  sin   cos   m1g 1p
rezultat final F1  10,5N și F2  3,6N 2p
d. Pentru: 4p
F  T  m1g  m1a
 2p
T  m2g sin   m2g cos  m2a
 
Ns  T 2  T 2  2T 2 cos 180o    T 21  cos  1p
rezultat final Ns  7N 1p
III.a. Pentru: 3p
m1v12
E1  Ec1  2p
2
rezultat final E1  4J 1p
b. Pentru: 4p
Ec  LFe 1p
k  
2
LFe  1p
2
m1v12
Ec  1p
2
rezultat final   0,2 m 1p
c. Pentru: 4p
pi  pf 1p
pi  m1v1 1p
pf   m1  m2   v 1p
rezultat final v  0,8m/s 1p
d. Pentru: 4p
Ec  L 1p
L  Fd 1p
 m  m2  v 2 1p
Ec   1
2
rezultat final F  2N 1p

B. Subiectul I
I.1. b 3p
2. d 3p
3. b 3p
4. d 3p
5. c 3p
II.a. Pentru: 3p
 m/ 2p
rezultat final:   1,5 mol 1p
b. Pentru: 4p
p
1  1 3p
RT1
rezultat final: 1  5,5 kg/m 3 1p
c. Pentru: 4p
pmax  p2 1p
p2 T2
 2p
p1 T1
rezultat final: pmax  5  105 Pa 1p
d. Pentru: 4p
mRT1
p1V  1p

m  m
p3V  RT3 1p

p3 m  m
 1p
p1 m
rezultat final: p3  3,5  105 Pa 1p
III.a. Pentru: 4p
U12  1,5  R(T2  T1 ) 2p
T2  4T1 1p
4
rezultat final: U12  2,6  10 J 1p
b. Pentru: 4p
1
L   ( p2  p1 )  (V2  V1 ) 2p
2
L  0,5  RT1 1p
rezultat final: L  2,9kJ 1p
c. Pentru: 4p
L
 1p
Qp
Qp  Q12  U12  L12 1p
3RT1
L12  1p
2
rezultat final:   8,3 % 1p
d. Pentru: 3p
c  1  T1 / T2 2p
rezultat final: c  75% 1p
C. Subiectul I
I.1. c 3p
2. b 3p
3. b 3p
4. c 3p
5. d 3p
II.a. Pentru: 3p
R R
R23  2 3 2p
R2  R3
b. Pentru: 4p
E1
I1  1p
R1  R23  r1
I1  I2  I3 1p
R2I 2  R3I3 1p
rezultat final: I 2  0,6 A 1p
c. Pentru: 4p
E1  E2  (r1  R1  r2 )  I 2p
U AB  E1  r1I 1p
rezultat final: U AB  21,6 V 1p
d. Pentru: 4p
I1  I2  I  1p
E1  I1(r1  R1 )  I R23 1p
E2  I2 r2  I R23 1p
2
rezultat final: I  
A  0,66 A 1p
3
III.a. Pentru: 3p
W  P  t 2p
rezultat final: W  3600J 1p
b. Pentru: 4p
P
 3p
EI
rezultat final:   93,75% 1p
c. Pentru: 4p
P  U12  I 1p
I  I1  I2 1p
U12  R2  I2 1p
d. Pentru: 4p
E  U12
r  1p
I
E2
Pmax  2p
4r
rezultat final: Pmax  51,2 W 1p

D. Subiectul I
I.1. b 3p
2. a 3p
3. d 3p
4. c 3p
5. b 3p
II.a. Pentru: 4p
1  1 1 
 (n  1)    1p
f  R1 R2 
Faţă plană  R2   1p
R1   n  1  f 1p
rezultat final R1  10 cm 1p
b. Pentru: 4p
c. Pentru: 4p
1 1 1
  1p
x 2 x1 f
y 2 x2
 1p
y 1 x1
rezultat final y 2  2,5 cm 2p
d. Pentru: 3p
C  5 m1 1p
Csistem  C  C 1p
rezultat final: Csistem  5 m1 1p
III.a. Pentru: 3p
D
i 2p
2l
rezultat final i  5  104 m 1p
b. Pentru: 4p
d n  1D
x  3p
2l
rezultat final x  102 m 1p
c. Pentru: 4p
xmax  xmax r  xmaxv 1p
k r  v D
xmax  1p
2l
k 2 1p
rezultat final xmax  0,7 mm 1p
d. Pentru: 4p
kD
x 1p
2l
2lx
k  1,6 1p
r D
2lx
k 3 1p
v D
rezultat final k  2 şi k  3 , formează maxime două radiaţii 1p
Ministerul Educaţiei și Cercetării Științifice
Proba E. d)
Fizică
1. Mărimea fizică a cărei unitate de măsură în S.I. poate fi scrisă sub forma: N ×m este:
a. lucrul mecanic b. viteza c. masa d. puterea (3p)
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manuale, relaţia corectă pentru puterea mecanică P este:
a. P = F ×v b. P = F ×d c. P = F ×∆t d. P = F / v (3p)
3. O minge de tenis cade liber de la etajul unui bloc. Dependenţa de timp a vitezei
mingii până la atingerea solului este redată în figura alăturată. Viteza mingii la
momentul t = 1,2s este:
a. 4m/s b. 8m/s c. 12m/s d. 16m/s (3p)
4. Atârnând un corp cu masa m = 200 g de un fir elastic subţire, de masă neglijabilă, firul se alungeşte la
echilibru cu ∆ℓ = 4 cm . Constanta elastică a firului este egală cu:
a. 500 N/cm b. 8 N/cm c. 2 N/cm d. 0,5 N/cm (3p)
5. Folosind un scripete considerat ideal, un constructor ridică uniform un sac cu masa m = 50 kg , de
la nivelul solului până la înălţimea h = 4 m .Variaţia energiei potenţiale gravitaţionale în timpul
acestui proces este egală cu:
a. 100 J
b. 200 J
c. 1200 J
d. 2000 J (3p)

Un corp cu masa M = 200 g se aşază pe suprafaţa unui plan înclinat care
formează unghiul α ( sinα = 0,8 ) cu orizontala. Corpul este legat la un capăt
al unui fir trecut peste un scripete, ca în figura alăturată. Dacă la celălalt capăt
al firului se leagă un corp cu masa m = 200 g , corpul cu masa M urcă uniform
pe planul înclinat. Se consideră că firul este inextensibil și de masă neglijabilă. Scripetele este lipsit de
frecări și de inerție.
a. Reprezentaţi forţele care acţionează asupra corpului cu masa M .
b. Determinaţi mărimea forţei de tensiune din fir.
c. Calculaţi valoarea forţei de frecare la alunecare exercitată între corpul cu masa M şi suprafaţa planului
înclinat.
d. Determinaţi valoarea coeficientului de frecare dintre corpul de masă M şi suprafaţa planului înclinat.
Unui puc de hochei, cu masa m = 160 g , i se imprimă o viteză orizontală v 1 = 20 m/s prin lovirea sa pe
direcţie centrală, ca în desenul din figura alăturată. Pucul, având formă de disc şi fiind
confecţionat din cauciuc, alunecă pe suprafaţa gheţii fără a se roti. Coeficientul de frecare la
alunecare dintre puc şi suprafaţa gheţii fiind µ = 0,1 , determinaţi:
a. energia cinetică a pucului imediat după lovirea sa;
b. lucrul mecanic efectuat de forţa de frecare dintre puc şi suprafaţa gheţii în timpul deplasării pe distanța
d 1 = 38 m , presupunând că forţa de frecare este constantă pe toată durata deplasării pucului;
c. viteza pucului după ce aceasta a parcurs distanţa d 1 = 38 m ;
d. distanţa d 2 pe care ar parcurge-o pucul din momentul lansării sale până la oprire, presupunând că nu ar
întâlni nici un obstacol în calea sa.

Proba E. d)
Fizică
J
Se consideră: numărul lui Avogadro N A = 6,02 ×10 23 mol −1 , constanta gazelor ideale R = 8,31 . Între
mol ×K
1. Despre cantitatea de substanţă se poate afirma că:
a. se măsoară în kg
b. este o mărime fizică fundamentală
c. este o mărime fizică adimensională
d. se măsoară în unități atomice de masă (3p)
J ×kg J J J × mol
a. b. c. d. (3p)
K mol ×K kg ×K K
3. O cantitate v de gaz ideal aflat în starea 1 la presiunea p1 , se destinde la temperatura constantă T până
în starea 2, în care presiunea este p2 . Lucrul mecanic schimbat de gaz cu mediul exterior este dat de
expresia:
p p
a. L = ν RT ln 1 b. L = ν RT ln 2 c. L = ν R ∆T d. L = ν Cv ∆p (3p)
p2 p1
4. O cantitate dată de gaz ideal suferă transformarea ciclică ABCDA reprezentată în
coordonate p − T în figura alăturată. Transformarea care are loc la presiune
constantă este:
a. A → B
b. B → C
c. C → D
d. D → A (3p)
5. O cantitate dată de gaz ideal este încălzită izocor. Căldura primită de gaz este numeric egală cu 100 J . În
aceste condiții energia internă a gazului:
a. scade cu 200J b. scade cu 100J c. crește cu 200J d. crește cu 100J (3p)
Un cilindru orizontal de volum V = 10 L este împărțit în două compartimente de volume egale cu ajutorul
unui perete fix, de grosime neglijabilă. În compartimentul din stânga se află ν 1 = 0,4 mol de He
( µ1 = 4 g/mol) , iar în cel din dreapta ν 2 = 0,6 mol de O2 ( µ2 = 32 g/mol) . Inițial temperaturile celor două
gaze sunt egale cu T = 300 K . Determinați:
a. masa unei molecule de oxigen;
p
b. raportul 2 al presiunilor gazelor din cele două compartimente;
p1
c. densitatea heliului;
d. temperatura până la care trebuie încălzit heliul astfel încât presiunile celor două gaze să devină egale,
considerând că temperatura oxigenului nu se modifică.
 1 
O cantitate ν = 0,12 mol  ≅ mol  de gaz ideal biatomic (CV = 2,5R ) efectuează
 8,31 
transformarea 1→2→3→4 reprezentată în coordonate p − V în figura alăturată. Se
cunoaşte T1 = 500 K , p1 = 2 p3 şi V2 = 3V1 .
a. Reprezentaţi grafic în coordonate p − T transformarea 1→2→3→4.
b. Calculaţi căldura schimbată de gaz cu exteriorul în transformarea 1 → 2 .
c. Calculaţi variaţia energiei interne a gazului în transformarea 2 → 3 .
d. Calculaţi lucrul mecanic schimbat de gaz cu exteriorul în transformarea 3 → 4 .
Proba E. d)
Fizică
Se consideră sarcina electrică elementară e = 1,6 ×10 −19 C.
1. Știind că simbolurile mărimilor fizice și ale unităților de măsură sunt cele utilizate în manualele de fizică,
unitatea de măsură pentru rezistivitatea electrică este:
a. A b. Ω ×m c. V d. Ω (3p)
2. Trei generatoare identice având fiecare t.e.m. E = 9 V și r = 0,3 Ω sunt legate în serie. Bateria astfel
formată este legată la bornele unei rezistențe de 53,1 Ω. Intensitatea curentului prin circuitul astfel format este:
a. 0,5 A b1A c. 1,5 A d. 2 A (3p)
3. Se realizează o grupare de 5 rezistori identici conform schemei alăturate. Știind că

rezistența unui rezistor este 100 Ω, rezistența echivalentă între punctele A și C este:
a. 25 Ω
b. 33 Ω
c. 50 Ω
d. 100 Ω (3p)
4. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manuale, expresia randamentului unui circuit electric
simplu este:
R+r r R+r R
a. η = b. η = c. η = d. η = (3p)
r R+r R R+r
5. Un fierbător electric are puterea de 500W și funcționează normal la tensiunea de 220 V. Rezistența
electrică a fierbătorului în timpul funcționării este:
a. 44 Ω b. 50 Ω c. 96,8 Ω d. 112,3 Ω (3p)

Pentru circuitul electric reprezentat schematic în figura alăturată se cunosc: R1 = 22 Ω , R2 = 40 Ω ,
R3 = 48 Ω și E = 24 V . Aparatele de măsură sunt ideale (RV → ∞, R A ≅ 0) și firele de legătură au
rezistențe neglijabile. Intensitatea curentului indicată de ampermetru are
valoarea I1 = 0,2 A atunci când întrerupătorul K este deschis.
a. Calculați numărul de electroni ce trec prin secțiunea transversală a
firului legat la generator în timp de un minut, atunci când întrerupătorul K
este deschis.
b. Calculați rezistența interioară a generatorului.
c. Calculați intensitatea curentului indicată de ampermetru dacă
d. Știind că rezistorul R3 este confecționat dintr-un fir de manganină având lungimea L = 200 m și aria
secțiunii transversale S = 2 mm2 , calculați rezistivitatea manganinei.

Doi rezistori identici, având fiecare rezistența electrică R , legați în paralel, consumă o putere totală de 12 W
atunci când tensiunea la bornele lor este de 12 V. Calculați:
a. intensitatea curentului prin fiecare rezistor;
b. rezistența electrică R ;
c. energia consumată de un rezistor în timp de 5 ore;
d. puterea consumată de ansamblul celor doi rezistori atunci când sunt legați în serie la bornele unui
generator cu t.e.m. de 12 V și cu rezistență interioară neglijabilă.

Proba E. d)
Fizică
D. OPTICĂ Simulare
−34
8
1. Unitatea de măsură în S.I. pentru convergența unei lentile este:
a. m b. m ×s c. m−1 d. Hz (3p)
−1
2. O persoană priveşte printr-o lentilă divergentă, având convergenţa C = −4 m , flacăra unei lumânări
aşezate la distanţa a = 25 cm de lentilă. Mărirea liniară transversală dată de lentilă în acest caz este egală cu:
a. 1 b. 0,75 c. 0,5 d. 0,25 (3p)
3. Lucrul mecanic de extracţie pentru crom are valoarea L = 4,5 eV . Pe fotocatodul din crom al unei celule
fotoelectrice cade o radiaţie monocromatică. Energia unui foton din această radiaţie are valoarea ε = 7 eV .
Energia cinetică maximă a electronilor emişi de catod este egală cu:
a. 1,5 eV b. 2,5 eV c. 3,5 eV d. 11,5 eV (3p)
4. În figura alăturată este reprezentată grafic dependența sinusului
unghiului de refracție ( sinr ) de sinusul unghiului de incidență ( sini ) pentru
o pereche de medii transparente date. Sinusul unghiului de refracție
corespunzător unui unghi de incidență i = 30° este:
a. 1,0
b. 0,8
c. 0,6
d. 0,4 (3p)
5. Pe un metal având lucrul mecanic de extracţie L și frecvenţa de prag ν 0 cade o radiaţie monocromatică
având frecvenţa ν . Efectul fotoelectric extern se produce dacă:
a. ν 0 < ν b. ν 0 > ν c. L > h ×ν d. L < ν (3p)
Un obiect cu înălţimea h = 40 mm este aşezat perpendicular pe axa optică principală a unei lentile
convergente subţiri, L1 , la distanţa d = 30 cm de lentilă. Imaginea obiectului, proiectată pe un ecran situat în
spatele lentilei, are înălţimea H = 60mm . Aceeaşi mărime a imaginii obiectului se poate obţine așezând
obiectul la o distanță convenabilă în faţa unei alte lentile convergente subțiri, L2 , cu distanţa focală
f 2 = 36 cm . Determinaţi:
a. distanţa dintre lentila L1 şi ecran;
b. distanţa focală a lentilei L1 ;
c. distanţa faţă de lentila L2 la care trebuie aşezat obiectul;
d. convergenţa sistemului optic care s-ar obţine prin alipirea lentilelor L1 şi L2 .
O rază de lumină emisă de o sursă laser se propagă în aer ( naer ≅ 1 ). Raza cade sub unghiul de incidenţă
i ≅ 48,6° ( sin i = 0,75 ) în centrul feței plane a unui cilindru având diametrul
d = 5 mm , ca în figura alăturată. Indicele de refracţie al materialului transparent din
care este confecționat cilindrul este n1 = 1,5 . Determinaţi:
a. măsura unghiului de refracţie sub care pătrunde lumina în cilindru;
b. valoarea indicelui de refracţie n2 al unui material care ar trebui să învelească
cilindrul pentru ca, în punctul B aflat pe suprafaţa de separaţie dintre cilindru şi înveliş, raza de lumină să se
propage de-a lungul suprafeţei de separare;
c. viteza de propagare a luminii prin cilindru;
d. distanța D parcursă de raza de lumină reflectată în punctul B, între două reflexii succesive, considerând
cilindrul suficient de lung.

Proba E.d)
Fizică
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE Simulare
Subiectul I
I.1. a 3p
2. a 3p
3. c 3p
4. d 3p
5. d 3p
II.a. Pentru: 4p
- reprezentarea corectă a forţelor 4p
b. Pentru: 3p
T = m ×g 2p
c. Pentru: 4p
T = Gt + Ff 2p
Gt = M ×g ×sin α 1p
rezultat final: Ff = 0,4N 1p
d. Pentru: 4p
Ff = µ N 1p
N = M ×g ×cos α 1p
cos α = 1 − sin2 α 1p
III.a. Pentru: 3p
Ec1 = mv12 / 2 2p
rezultat final: E c1 = 32 J 1p
b. Pentru: 4p
L1 = −Ff ×d1 1p
Ff = µ ×N 1p
N = m ×g 1p
rezultat final: L1 = −6,08 J 1p
c. Pentru: 4p
∆E c1 = L1 2p
∆E c1 = mv 22 / 2 − mv 12 /2 1p
d. Pentru: 4p
∆E c 2 = L2 1p
∆E c 2 = − E c 1 1p
L2 = − µ ×m ×g ×d 2 1p
rezultat final: d 2 = 200m 1p
Subiectul I
I.1. b 3p
2. c 3p
3. a 3p
4. b 3p
5. d 3p
II.a. Pentru 4p
µO2
mO2 = 3p
NA
rezultat final: mO2 = 5,3 ×10 −26 kg 1p
b. Pentru: 3p
V1 = V2 1p
p2 ν 2
= 1p
p1 ν 1
p2
p1
c. Pentru: 4p
m
ρ1 = 1 1p
V1
m1 = µ1ν 1 1p
V1 = V 2 1p
rezultat final: ρ1 = 0,32 kg/m 3
1p
d. Pentru: 4p
p1′ = p2 1p
ν RT ′ 1p
p1′ = 1
V1
ν 2RT 1p
p2 =
V2
rezultat final: T ′ = 450K 1p
III.a. Pentru: 3p
b. Pentru: 4p
Q12 = ν Cp (T2 − T1 ) 1p
C p = CV + R 1p
T2 = 3T1 1p
rezultat final: Q12 = 3500 J 1p
c. Pentru: 4p
∆U 23 = ν CV (T3 − T2 ) 2p
T3 = 0,5 ×T2 1p
rezultat final: ∆U 23 = −1875 J 1p
d. Pentru: 4p
L34 = ν R (T4 − T3 ) 2p
T4 = 0,5 ×T1 1p
rezultat final: L34 = −500 J 1p

Subiectul I
I.1. b 3p
2. a 3p
3. c 3p
4. d 3p
5. c 3p
II.a. Pentru: 3p
∆Q
I1 = 1p
∆t
∆Q = Ne 1p
rezultat final: N = 7,5 ×10 19
electroni 1p
b. Pentru: 4p
Re = R1 + R2 + R3 2p
E
I1 = 1p
Re + r
c. Pentru: 4p
Re′ = R1 + R3 2p
E
I′ = 1p
Re′ + r
rezultat final: I ′ = 0,3 A 1p
d. Pentru 4p
L
R3 = ρ 2p
S
S = 2 ×10 −6 m2 1p
rezultat final: ρ = 4,8 ×10 Ω ×m −7
1p
III.a. Pentru: 4p
P1 = U ×I1 1p
P = 2P1 2p
b. Pentru: 3p
U2
P1 = 2p
R
c. Pentru: 4p
W = P1 ×∆t 2p
∆t = 5 ×3600 s 1p
rezultat final: W = 108 kJ 1p
d. Pentru: 4p
R ′ = 2R 1p
U′ = E 1p
U ′2
P′ = 1p
R′
rezultat final: P ′ = 3 W 1p

Subiectul I
I.1. c 3p
2. c 3p
3. b 3p
4. d 3p
5. a 3p
II.a. Pentru: 4p
β1 = −1,5 1p
β1 = x2 / x1 1p
x1 = −30cm 1p
b. Pentru: 3p
1/ x 2 − 1/ x1 = 1/ f1 2p
c. Pentru: 4p
1 1 1
− = 1p
x2′ x1′ f2
x2′
β2 = 1p
x1′
β 2 = β1 1p
rezultat final: − x1′ = 60 cm 1p
d. Pentru: 4p
1/ F = 1/ f1 + 1/ f2 2p
C = 1/ F 1p
rezultat final: C ≅ 8,3m−1 1p
III.a. Pentru: 4p
naer ×sin i = n1 ×sin r 2p
sin r = 0,5 1p
b. Pentru: 4p
n1 ×sin i1 = n2 ×sin r1 1p
dacă r1 = 90° ⇒ n2 = n1 sin i1 1p
r + i1 = 90° ⇒ i 1 = 60° 1p
rezultat final: n2 ≅ 1,3 1p
c. Pentru: 4p
n1 = c / v 3p
rezultat final: v = 2 ×10 8 m/s 1p
d. Pentru: 3p
cos i1 = d / D 2p
rezultat final: D = 10 mm 1p

Proba E. d)
Fizică
1. Mărimea fizică a cărei unitate de măsură în S.I. poate fi scrisă sub forma: kg ×m2 ×s-3 este:
a. impulsul b. viteza c. masa d. puterea (3p)
2. Despre direcţia şi sensul forţei rezultante care acţionează asupra unui corp se poate întotdeauna afirma
că sunt aceleaşi cu direcția și sensul vectorului:
a. deplasare b. viteză momentană c. viteză medie d. acceleraţie momentană (3p)
3. O minge de tenis cade liber de la etajul unui bloc. Dependenţa de timp a vitezei
mingii până la atingerea solului este redată în figura alăturată. Înălţimea de
la care cade mingea este egală cu:
a. 6,4 m b. 12,8 m c. 16 m d. 32 m (3p)
4. Un resort are lungimea în stare nedeformată ℓ 0 şi constanta elastică k . Lucrul
mecanic necesar pentru alungirea cu x a resortului iniţial nedeformat are
expresia:
a.
kℓ 20
b.
(
k ℓ 20 − x 2 ) c.
kx 2
d.
k (ℓ 0 − x )
2
(3p)
2 2 2 2
5. Un constructor ridică uniform, pe verticală, de la nivelul solului până la înălţimea h = 4 m , un sac cu masa
m = 50 kg în intervalul de timp ∆t = 20 s . Puterea dezvoltată de constructor este egală cu:
a. 2 kW b. 1,2 kW c. 0,2 kW d. 0,1kW (3p)
Un corp cu masa M = 200 g este aşezat pe suprafaţa unui plan înclinat cu unghiul α față de orizontală.
Corpul este legat la un capăt al unui fir trecut peste un scripete, ca în figura alăturată. La celălalt capăt al firului
se leagă un platan cu masa m = 100 g . Dacă pe platan se aşază un corp cu masa
m1 = 100 g , corpul cu masa M urcă uniform pe planul înclinat. Dacă în locul
corpului cu masa m1 se pune pe platan un corp cu masa m 2 = 20 g , corpul cu
masa M coboară uniform pe planul înclinat. Se consideră că firul este inextensibil și
de masă neglijabilă. Scripetele este lipsit de frecări și de inerție. Determinaţi:
a. raportul T2 / T1 dintre forţele de tensiune din fir atunci când corpul cu masa M coboară, respectiv urcă
uniform pe planul înclinat;
b. sinusul unghiului planului înclinat;
c. coeficientul de frecare la alunecare dintre corpul cu masa M şi planul înclinat;
d. acceleraţia cu care coboară corpul cu masa M pe planul înclinat dacă pe platan nu este pus niciun corp,
iar coeficientul de frecare la alunecare dintre corpul cu masa M şi planul înclinat este µ = 1 / 3 .
Unui puc de hochei cu masa m = 160 g i se imprimă un impuls orizontal p0 = 3,2 N ×s prin lovirea sa pe
direcţie centrală. Pucul, având form ă de disc şi fiind confecţionat din cauciuc, alunecă pe suprafaţa gheţii
fără a se roti. Forţa de frecare la alunecare dintre puc şi suprafaţa gheţii se consideră constantă pe tot
parcursul deplasării pucului, coeficientul de frecare la alunecare dintre puc şi suprafaţa gheţii fiind µ = 0,1 .
a. Calculaţi energia cinetică a pucului imediat după lovirea sa.
b. Determinaţi distanţa d1 pe care ar parcurge-o pucul până la oprire, presupunând că nu ar întâlni niciun
obstacol în calea sa.
c. Calculaţi viteza pucului după ce acesta a parcurs distanţa d 2 = 38 m .
d. După parcurgerea distanţei d 2 pucul loveşte frontal mantinela (un perete). Presupunând că durata
interacţiunii cu peretele este ∆t = 2 ms și că pucul se întoarce pe aceeași direcție, viteza având acelaşi
modul ca şi înainte de lovirea peretelui, determinaţi valoarea forţei exercitate de puc asupra mantinelei în
acest interval de timp.

Proba E. d)
Fizică
J
mol ×K
parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relaţia: p ×V = ν RT .
1. Ştiind că simbolurile mărimilor fizice sunt cele utilizate în manualele de fizică, formula de definiţie a
capacităţii calorice este:
Q m ∆T Q
a. C = b. C = c. C = d. C = (3p)
m Q Q ∆T
2. Energia internă a unui gaz ideal scade în următorul proces termodinamic:
a. comprimare izotermă
b. comprimare adiabatică
c. destindere adiabatică
d. destindere izobară. (3p)
3. O cantitate dată de gaz ideal suferă succesiunea de transformări 1→2→3→4
reprezentată în coordonate V − T în figura alăturată. Gazul se află la aceeaşi presiune în
stările:
a. 1 şi 2
b. 2 şi 3
c. 3 şi 4
d. 4 şi 1
(3p)
4. O cantitate dată de gaz ideal se destinde izobar astfel încât lucrul mecanic schimbat cu exteriorul este
egal cu 100J. Căldura schimbată de gaz cu mediului exterior este numeric egală cu 400 J. În urma acestei
transformări energia internă a gazului:
a. crește cu 300J b. scade cu 300J c. crește cu 500J d. scade cu 500J (3p)
5. Randamentul unui motor termic este 15% . Căldura primită de la sursa caldă, într-un ciclu, este de 2 kJ
Căldura cedată mediului înconjurător în timpul unui ciclu este:
a. −1,7 kJ b. −1 kJ c. 1 kJ d. 1,7 kJ (3p)

Un cilindru orizontal, de volum V = 8,31L , este împărțit în două compartimente printr-un un piston de
(
grosime neglijabilă. În compartimentul din stânga se află o masă m1 = 1,6 g de He µ1 = 4 g/mol, CV1 = 1,5R , )
( )
iar în cel din dreapta o cantitate ν 2 = 0,6 mol de O2 µ 2 = 32 g/mol, CV2 = 2,5R . Inițial temperaturile celor
două gaze sunt egale cu T = 300 K și pistonul este în echilibru (forțele de frecare sunt neglijabile). Calculaţi:
a. raportul dintre masa unei molecule de oxigen și a unui atom de heliu;
b. presiunea heliului în starea inițială;
c. masa molară medie a amestecului obţinut după îndepărtarea pistonului dintre cele două compartimente;
d. căldura necesară pentru dublarea temperaturii absolute a amestecului format din cele două gaze.
O cantitate dată de gaz ideal biatomic (CV = 2,5R ) efectuează transformarea ciclică 1→2→3→4→1
reprezentată în coordonate p − V în figura alăturată. Știind că parametrii stării 1 sunt
p1 = 2 ×105 Pa, V1 = 4 L , iar presiunea gazului în starea 2 este p2 = 3p1 , calculați:
a. volumul gazului în starea 4;
b. variația energiei interne a gazului în transformarea 1→2 ;
c. randamentul unui ciclu Carnot care ar funcţiona între temperaturile extreme
atinse de gaz în decursul transformării 1→2→3→4→1;
d. randamentul unui motor termic care ar funcționa pe baza transformării ciclice
1→2→3→4→1.

Proba E. d)
Fizică
1. Știind că simbolurile mărimilor fizice sunt cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură pentru
rezistivitatea electrică poate fi exprimată în forma:
V J ×m J ×m ×s V
a. b. 2 c. d. (3p)
A ×m A ×s A 2 A
2. O baterie este formată prin legarea în paralel a trei generatoare identice având fiecare t.e.m. E 0 = 9 V și
rezistenţa interioară r0 = 0,3 Ω. Bornele bateriei astfel obținute se unesc printr-un fir de rezistență neglijabilă.
Intensitatea curentului ce străbate firul este egală cu:
a. 30 A b. 45 A c. 60 A d. 90 A (3p)
a. lucrul mecanic efectuat pentru deplasarea unităţii de sarcină electrică prin conductor
c. raportul dintre rezistenţa conductorului şi tensiunea la bornele conductorului
d. sarcina electrică transportată într-o secundă de purtătorii de sarcină care trec printr-o secţiune
transversală a conductorului. (3p)
4. Randamentul electric al unui circuit simplu este 80%. Raportul dintre rezistența interioară a generatorului
și rezistența circuitului exterior este:
1 1 1 2
a. b. c. d. (3p)
8 4 2 3
5. Puterea maximă pe care un generator cu t.e.m. E și rezistența interioară r o poate transfera unui circuit
exterior, de rezistenţă electrică ce poate fi variată, este egală cu:
E2 E2 E E
a. b. c. d. (3p)
4r 2r 4r r

Pentru determinarea t.e.m. a unui generator se realizează circuitul a cărui
schemă este reprezentată în figura alăturată. Aparatele de măsură sunt ideale
(R A ≅ 0; RV → ∞ ) , rezistenţele electrice ale celor trei rezistori sunt egale, iar
firele de legătură au rezistențe electrice neglijabile. În tabelul de mai jos sunt
trecute valorile indicate de cele două aparate de măsură corespunzătoare
diferitelor poziţii ale celor două întrerupătoare. Calculați:
a. valoarea rezistenței electrice R a unui rezistor;
b. valoarea t.e.m. a generatorului;
c. valoarea intensităţii I1 indicate de ampermetru atunci când
ambele întrerupătoare sunt închise; U (V) I (mA)
d. valoarea intensităţii indicate de un alt ampermetru ideal K 1 şi K 2 deschise 18 100
conectat la bornele generatorului în locul voltmetrului.
K 1 închis, K 2 deschis 15 250

În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Se cunosc: E 2 = 24 V şi r1 = r2 = 1 Ω .
Intensitatea curentului indicată de ampermetrul A1 este nulă, iar intensitatea curentului indicată de
ampermetrul A2 este I 2 = 1 A . Rezistenţa electrică a rezistorului 2 este
R2 = 8 Ω , iar ampermetrele sunt ideale (R A ≅ 0 ).
a. Calculați energia electrică consumată de rezistorul R2 în timp de o oră.
b. Calculați valoarea rezistenței electrice R1 .
c. Determinaţi valoarea t.e.m E1 .
d. Se înlocuiește generatorul având E1 cu un rezistor având rezistența
R = 24 Ω . Calculați puterea absorbită de circuitul exterior de la generatorul având E 2 .
Proba E. d)
Fizică
D. OPTICĂ Simulare
−34
8
1. Unitatea de măsură în S.I. pentru lungimea de undă este:
a. m b. m ×s c. m−1 d. Hz (3p)
2. O rază de lumină ce se propagă în aer ( naer ≅ 1 ) pătrunde sub unghiul de incidență
i = 45° într-un material optic transparent, având parcursul indicat în figura alăturată.
Unghiul dintre raza de lumină şi normala la suprafaţa orizontală de separaţie este
α = 60° . Indicele de refracţie al materialului transparent este egal cu:
a. 3 b. 1,5 c. 2 d. 1,25 (3p)
3. O lentilă din sticlă ( ns = 1,5 ) plasată într-un lichid cu indicele de refracţie nℓ = 1,8 :
a. este convergentă dacă este biconvexă;
b. este divergentă dacă este plan-concavă;
c. este convergentă dacă este plan concavă;
d. este divergentă dacă este biconcavă. (3p)
4. Pe catodul din cobalt al unei celule fotoelectrice cade o radiaţie monocromatică de frecvenţă ν 1 , energia
unui foton din această radiaţie fiind egală cu ε 1 = 6,25 eV . Crescând cu 20% frecvenţa radiaţiei incidente pe
catod, se constată că energia cinetică a fotoelectronilor emişi creşte de n = 2 ori. Lucrul mecanic de
extracţie pentru cobalt este egal cu:
a. 5 eV b. 4,5 eV c. 4 eV d. 2,5 eV (3p)
5. Un obiect este aşezat în focarul imagine al unei lentile divergente. Imaginea obiectului formată de lentilă:
a. este reală, dreaptă şi mai mare decât obiectul şi se formează între lentilă şi focarul imagine
b. este reală, răsturnată, mai mare decât obiectul şi se formează între lentilă şi focarul obiect
c. este virtuală, răsturnată, mai mare decât obiectul şi se formează între lentilă şi focarul obiect
d. este virtuală, dreaptă, mai mică decât obiectul şi se formează între lentilă şi focarul imagine (3p)
Pe un banc optic sunt plasate două lentile convergente: L1 , cu distanţa focală f1 = 15 cm şi L2 , la distanţa
d = 60 cm una de cealaltă. Un obiect liniar cu înălţimea h = 1,5 cm este așezat perpendicular pe bancul
optic, în faţa lentilei L1 . De partea cealaltă a lentilei L1 se plasează, la distanţa a = 20 cm de lentilă, un
ecran E , ca în figura alăturată. Se observă că pe ecran se formează imaginea clară a obiectului. Ulterior,
ecranul se plasează după lentila L2 la distanţa b = 160 cm faţă de poziţia
iniţială a ecranului. Şi în acest caz se obţine pe ecran o imagine clară a
obiectului. Determinaţi:
a. distanţa dintre obiect şi lentila L1 ;
b. distanța focală a lentilei L2 ;
c. mărimea imaginii formate pe ecran de sistemul alcătuit din cele două lentile;
d. distanța focală a sistemului obţinut prin alipirea lentilelor L1 şi L2 .
Un dispozitiv Young situat în aer, având distanţa dintre planul fantelor şi ecran D = 2 m , este iluminat pe rând
cu radiații monocromatice care au lungimile de undă cuprinse în intervalul
4 00 nm ≤ λ ≤ 700 nm . Interfranja obţinută pe ecranul de observaţie variază cu
lungimea de undă conform graficului din figura alăturată. Determinaţi:
a. distanţa dintre fantele dispozitivului Young;
b. distanţa, faţă de maximul central, la care se formează maximul de
ordinul 3 pentru radiaţia cu lungimea de undă λ = 700nm ;
c. distanţa faţă de maximul central la care are loc prima suprapunere a maximelor de interferenţă pentru
radiaţiile cu lungimile de undă λ1 = 400nm şi respectiv λ2 = 600nm ;
d. variația relativă a interfranjei la introducerea dispozitivului din aer într-un mediu cu indicele de refracție
n = 4 / 3 , dacă se folosește o sursă de lumină monocromatică.

Proba E.d)
Fizică
Simulare
Subiectul I
I.1. d. 3p
2. d. 3p
3. b. 3p
4. c. 3p
5. d. 3p
II.a. Pentru: 3p
T1 = (m + m1 ) ×g 1p
T2 = (m + m2 ) ×g 1p
rezultat final: T2 / T1 = 0,6 1p
b. Pentru: 4p
T1 = M ×g ×sin α + µ ×M ×g ×cos α 1p
T2 = M ×g ×sin α − µ ×M ×g ×cos α 1p
sin α = (2m + m1 + m2 ) /(2M ) 1p
rezultat final: sin α = 0,8 1p
c. Pentru: 4p
cos α = 1 − sin α = 0,6
2 1p
T1 − T2 = 2µ ×M ×g ×cos α 1p
µ = (m1 − m2 ) / (2M ×cos α ) 1p
d. Pentru: 4p
M ×a = M ×g ×sin α − µ ×M ×g ×cos α − T 1p
m ×a = T − m ×g 1p
a = g ×[M ×(sin α − µ ×cos α ) − m ] /(m + M ) 1p
rezultat final: a ≅ 0,67 m/s 2
1p

III.a. Pentru: 3p
Ec 0 = mv 02 / 2 1p
p0 = m ×v 0 1p
rezultat final: Ec 0 = 32 J 1p
b. Pentru: 4p
∆E c 1 = L1 1p
∆E c1 = −E c 0 1p
L1 = − µ ×m ×g ×d1 1p
rezultat final: d1 = E c 0 /( µ ×m ×g ) = 200 m 1p
c. Pentru: 4p
∆E c2 = L2 1p
∆E c2 = mv 22 / 2 − mv 02 / 2 1p
L2 = − µ ×m ×g ×d 2 1p
d. Pentru: 4p
→ →
F = ∆ p/ ∆t 1p
∆p = 2 ×m ×v 2 2p
rezultat final: F = 2,88 kN 1p

Subiectul I
I.1. d. 3p
2. c. 3p
3. c. 3p
4. a. 3p
5. a. 3p
II.a. Pentru: 3p
m0O2 µ
= 2 2p
m0He µ1
rezultat final: m0O2 / m0He = 8 1p
b. Pentru: 4p
ν 1 = m1 / µ1 1p
p1 = p2 = p 1p
ν 1RT ν 2RT
+ =V 1p
p p
rezultat final: p = 3 ×10 5 Pa 1p
c. Pentru: 4p
m1 + m2
= ν1 +ν 2 2p
µ
m2 = ν 2 ×µ2 1p
rezultat final: µ = 20,8 g/mol 1p
d. Pentru: 4p
Q = Q1 + Q2 1p
( )
Q = ν 1Cv1 + ν 2CV2 (2T − T ) 2p
rezultat final Q = 5235,3 J 1p
III.a. Pentru: 3p
p1 p2
= 2p
V1 V4
rezultat final: V4 = 12 L 1p
b. Pentru: 4p
p1 p2
= 1p
T1 T2
∆U 21 = νCV ×(T2 − T1 ) 1p
∆U 21 = 5 p1V1 1p
rezultat final: ∆U 21 = 4 kJ 1p
c. Pentru: 4p
T
ηC = 1 − 1 2p
T3
T3 = 9T1 1p
rezultat final: η C ≅ 89% 1p
d. Pentru: 4p
L = ( p2 − p1 ) ×(V4 − V1 ) 1p
Qpr = νCV (T2 − T1 ) + νCP (T3 − T2 ) 1p
η = L / Qpr 1p

Subiectul I
I.1. b. 3p
2. d. 3p
3. d. 3p
4. b. 3p
5. a. 3p
II.a. Pentru: 4p
Re = 3R când ambele întrerupătoare sunt deschise 2p
18 V
Re = 1p
0,1 A
b. Pentru: 4p
U = E −Ir 2p
18 = E − 0,1r
 1p
15 = E − 0,25 r
c. Pentru: 4p
R
Re′ = 1p
3
r = 20 Ω 1p
E
I1 = 1p
Re′ + r
d. Pentru: 3p
E
I sc = 2p
r
rezultat final: Isc = 1 A 1p
III.a. Pentru: 3p
W2 = R 2 ×I 22 ×∆t 2p
rezultat final: W2 = 28,8 kJ 1p
b. Pentru: 4p
E 2 = I 2 (R1 + R2 + r2 ) 3p
c. Pentru: 4p
E1 = I 2 ×R2 3p
d. Pentru: 4p
R R2
Re = + R1 1p
R + R2
E2 1p
I′ =
Re + r 2
P ′ = I ′ 2Re 1p
rezultat final: P ′ ≅ 25 W 1p

Subiectul I
I.1. a. 3p
2. c. 3p
3. c. 3p
4. a. 3p
5. d. 3p
II.a. Pentru: 4p
1/ x 2 − 1/ x1 = 1/ f1 2p
x2 = a 1p
b. Pentru: 4p
− x1′ = d − a = 40 cm 1p
x2′ = b − | x1′ | = 120 cm 1p
1/ x2′ − 1/ x1′ = 1/ f2 1p
c. Pentru: 4p
β1 = x 2 / x1 = −1 / 3 ; 1p
β 2 = x2′ / x1′ = −3 1p
β = β1 ×β 2 = H / h 1p
rezultat final: H = h = 1,5 cm 1p
d. Pentru: 3p
1/ F = 1/ f1 + 1/ f2 2p
rezultat final: F = 10 cm 1p
III.a. Pentru: 4p
λ ×D
i= 1p
2ℓ
o pereche de valori λ și i citită din grafic, spre exemplu:
2p
λ = 700nm și i = 1,4mm
rezultat final: 2ℓ = 1mm 1p
b. Pentru: 3p
x3max = 3i 2p
rezultat final: x3 max = 4,2 mm 1p
c. Pentru: 4p
λ ×D
x k max = k 1p
2ℓ
k1 λ2 3
= = 2p
k2 λ1 2
rezultat final: x = 2,4mm 1p
d. Pentru: 4p
∆i i ′ − i
= 1p
i i
λ ×D
i′ = 2p
2ℓ ×n
∆i
= −25%
rezultat final: 1p
i

Proba E. d)
produsul m ×v poate fi scrisă în forma:
a. N ×m b. N c. N ×s d. W (3p)
2. Viteza de 0,6 km min exprimată în unităţi de măsură fundamentale din S.I. corespunde valorii:
a. 0,1 m s b. 1 m s c. 10 m s d. 100 m s (3p)
3. În figura alăturată este reprezentată viteza unui biciclist în funcție de timp.

Distanța parcursă de biciclist în cele 8 minute este:
a. 4,8 km
b. 3,6 km
c. 2,4 km
d. 1,2 km (3p)
4. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, legea lui Hooke poate fi scrisă sub
forma:
∆ℓ F F ∆ℓ F ∆ℓ F ∆ℓ
a. = ×E b. = ×E c. × =E d. × ×E = 1 (3p)
ℓ0 S0 S0 ℓ0 S0 ℓ 0 S0 ℓ 0
5. O minge cu masa m = 1 kg este aruncată cu viteza inițială v 0 = 2 m/s , de la înălțimea h = 1 m față de

nivelul la care energia potențială gravitațională se consideră nulă. Energia mecanică totală a mingii la
momentul iniţial este:
a. 2 J b. 6 J c. 10 J d. 12 J (3p)
Un corp având masa m = 3 kg se mișcă pe o suprafață orizontală, cu viteză constantă, sub acțiunea unei
forțe F1 care formează cu orizontala un unghi α ≅ 53 o 8 ′ (sin α = 0,8 ) , ca în figura
alăturată. Forța de frecare la alunecare dintre corp și suprafața orizontală este
Ff = 9 N .
a. Reprezentați forțele care acționează asupra corpului în timpul mișcării sale.
b. Determinați valoarea forței F1 .
c. Calculaţi valoarea coeficientului de frecare la alunecare dintre corp și suprafața orizontală.
d. Forța F1 își încetează acțiunea. Corpul își continuă mișcarea, urcând de-a lungul unui plan înclinat ce
formează cu orizontala unghiul α ≅ 53 o 8 ′ (sin α = 0,8 ) , sub acțiunea unei forțe de tracțiune F2 orientată
paralel cu suprafața planului. Coeficientul de frecare la alunecare dintre corp şi suprafaţa planului este
µ = 0,5 . Determinați valoarea forței F2 astfel încât corpul să urce pe plan cu accelerația a = 1 m/s2 .
Un corp de masă m = 700 g se află inițial în repaus, pe sol. Se acţionează asupra corpului cu o forţă
verticală constantă, de valoare F = 16 N , până când corpul ajunge la înălțimea h = 1,4 m față de sol. Din
acest punct corpul îşi continuă liber mişcarea. Considerăm că interacţiunea cu aerul este neglijabilă pe toată
durata mișcării corpului. Determinați:
a. variația energiei potențiale gravitaționale în timpul ridicării corpului până la înălțimea h față de sol;
b. lucrul mecanic efectuat de forța F pe distanța h;
c. viteza corpului la înălțimea h;
d. impulsul mecanic al corpului în momentul atingerii solului.

Proba E. d)
−1
Se consideră: numărul lui Avogadro N A = 6,02 ×10 mol , constanta gazelor ideale R = 8,31 J ×mol −1 ×K −1 .
23
Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relaţia: p ×V = ν RT .
1. Procesul termodinamic în care căldura primită de o cantitate dată de gaz ideal este transformată integral
în lucru mecanic este:
a. comprimare izobară
b. comprimare adiabatică
c. destindere adiabatică
d. destindere izotermă. (3p)
mărimii fizice exprimată prin produsul p ×∆V este:
a. J b. J ×K c. J ×mol −1 d. J ×mol (3p)
3. O cantitate de gaz, considerat ideal, este supusă procesului ciclic termodinamic
1-2-3-1 , reprezentat în coordonate p − V în figura alăturată. Ştiind că în cursul
procesului 3 - 1 variaţia energiei interne este nulă, relaţia dintre temperaturile gazului în
stările 1, 2 şi 3 este:
a. T1 < T2 = T3 b. T1 > T2 = T3 c. T1 = T3 < T2 d. T1 < T2 > T3
(3p)
4. Un gaz ideal, aflat la temperatura t1 = 27°C , este încălzit la presiune constantă astfel încât volumul
gazului se dublează. Temperatura gazului în starea finală este egală cu:
a. T2 = 327 K b. T2 = 423 K c. T2 = 600 K d. T2 = 683 K (3p)
( )
5. O masă m = 100 g de apă ca = 4,18 J ×g−1 ×K −1 este încălzită cu ∆T = 1 K . Căldura necesară acestui
proces este egală cu:
a. 41,8 J b. 418 J c. 4180 J d. 41,8 kJ (3p)
Un vas cilindric orizontal, închis la ambele capete, este împărţit cu ajutorul unui piston termoizolant, care se
poate mişca fără frecare, în două compartimente M şi N, de volume VM = 1 dm3 respectiv VN = 2dm3 . Gazul
din compartimentul M se află la presiunea pM = 105 Pa , iar gazul din compartimentul N la presiunea
pN = 2 ×105 Pa . Iniţial gazele se află la aceeaşi temperatură T, iar pistonul este blocat. Considerând cele
două gaze ideale, determinaţi:
a. raportul dintre numărul de molecule aflate în compartimentul M şi numărul de molecule aflate în
compartimentul N;
b. cantitatea de gaz aflată în compartimentul M, dacă temperatura este T = 250 K ;
c. volumul ocupat de gazul din compartimentul M, după deblocarea pistonului și stabilirea echilibrului
mecanic, ştiind că în timpul procesului temperatura rămâne constantă în ambele compertimente;
d. valoarea temperaturii până la care trebuie încălzit gazul din compartimentul M pentru ca pistonul să revină
în poziţia iniţială.
O cantitate ν = 1 mol de gaz ideal biatomic (CV = 2,5R ) efectuează procesul ciclic 1 − 2 − 3 − 1 reprezentat în
coordonate p − V în figura alăturată. Temperatura gazului în starea iniţială este
T1 = 300 K , iar valoarea presiunii în starea 3 este dublă faţă de valoarea din starea 1.
Determinaţi:
a. variaţia energiei interne a gazului în procesul 3 − 1 ;
b. lucrul mecanic total schimbat de gaz cu mediul exterior în timpul unui ciclu;
c. randamentul motorului termic care funcționează după procesul 1 − 2 − 3 − 1 ;
d. randamentul unui ciclu Carnot care ar funcţiona între temperaturile extreme atinse
de gaz în timpul procesului ciclic dat.
Proba E. d)
Se consideră sarcina electrică elementară e = 1,6 ×10 −19 C.
1. În figura alăturată este reprezentată dependenţa de lungime a rezistenţei electrice a două conductoare
liniare, metalice, confecţionate din acelaşi material. Relaţia dintre secţiunile transversale
ale celor două conductoare este:
a. S1 = S2
b. S1 = 2S2
c. S1 > S2
d. S2 > S1
(3p)
2. Ţinând seama de notaţiile uzuale din manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a mărimii fizice
exprimată prin produsul E 2 ×r −1 este:
a. V b. J c. W d. W 2 ×Ω −1 (3p)
3. Tensiunea la care trebuie alimentat un bec cu rezistenţa electrică R = 1936 Ω pentru a funcţiona la
puterea nominală de P = 25 W este:
a. 110 V b. 220 V c. 1100 V d. 2200 V (3p)
4. O grupare formată din patru rezistoare cu rezistenţe electrice diferite, legate în paralel, este conectată la
bornele unei surse de tensiune constantă. Afirmaţia corectă este:
a. rezistenţa grupării scade atunci când rezistenţa electrică unui rezistor creşte
b. rezistenţa grupării este mai mică decât rezistenţa oricărui rezistor din grupare
c. intensitatea curentului prin sursă creşte dacă se scoate un rezistor din grupare
d. intensitatea curentului electric ce străbate fiecare rezistor aceeași valoare. (3p)
5. Un conductor metalic este parcurs de un curent electric cu intensitatea I = 3,2 mA . Numărul de electroni
ce străbat secţiunea transversală într-un minut este egal cu:
a. 12 ×1019 b. 3,2 ×1019 c. 5 ×1018 d. 12 ×1017 (3p)

În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Generatoarele sunt identice, având t.e.m.
E = 6 V şi rezistenţa interioară r = 2 Ω fiecare. Cele două rezistoare sunt identice şi au fiecare rezistenţa
electrică R = 24 Ω . Determinaţi:
a. parametrii sursei echivalente formate din cele trei generatoare;
b. indicaţia unui ampermetru ideal conectat între bornele A şi B;
c. indicaţia unui voltmetru ideal conectat între bornele A şi B;
d. rezistenţa circuitului exterior sursei echivalente dacă între bornele A şi B se
montează un rezistor având rezistenţa electrică R1 = 2R .

O baterie este formată prin legarea în paralel a şase elemente identice, fiecare element având tensiunea
electromotoare E = 32 V şi rezistenţa interioară r . Bateria alimentează un rezistor R . Tensiunea la bornele
bateriei este U = 30 V , iar puterea disipată pe rezistor este P = 60 W . Determinaţi:
a. energia consumată de rezistor într-un interval de timp ∆t = 1min ;
b. rezistenţa interioară r a unui element;
c. randamentul circuitului;
d. puterea maximă ce ar putea fi debitată de baterie pe un circuit având rezistenţa electrică convenabil
aleasă.

Proba E. d)
−34
8
1. O radiație incidentă pe un catod produce efect fotoelectric extern. În această situație putem afirma că:
a. frecvența radiației incidente este mai mare sau egală cu frecvența de prag
b. energia unui foton din radiația incidentă este mai mică decât lucrul mecanic de extracție
c. frecvența radiației incidente este mai mică decât frecvența de prag
d. lungimea de undă a radiației incidente este mai mare decât lungimea de undă de prag (3p)
2. O rază de lumină trece dintr-un mediu cu indicele de refracție n1 într-un mediu cu indicele de refracție n 2 .
Relația corectă între unghiul de incidență i și unghiul de refracție r este:
a. n1 cos r = n2 cos i b. n1 sin r = n 2 sin i c. n1 sin i = n 2 sin r d. n1 cos i = n 2 cos r (3p)
3. Despre indicele de refracție absolut al unui mediu transparent se poate afirma că:
a. este o mărime fizică adimensională
b. are aceeași unitate de măsură ca și distanța focală a unei lentile
c. are aceeași unitate de măsură ca și convergența unei lentile
d. are aceeași unitate de măsură ca și viteza luminii (3p)
4. Un sistem optic centrat este alcătuit din două lentile convergente subțiri cu distanțele focale f1 = 12,5 cm ,
respectiv f 2 = 50 cm . Lentilele sunt alipite. Distanța focală echivalentă a sistemului este egală cu:
a. 8 cm b. 10 cm c. 31 cm d. 50 cm (3p)
5. În figura alăturată este reprezentată dependența energiei cinetice maxime a

electronilor emiși de frecvența radiațiilor incidente ce cad pe un catod. Lucrul
mecanic de extracție al materialului din care este confecționat catodul este
aproximativ egal cu:
a. 5,3 ×10 −19 J
b. 3,9 ×10 −19 J
c. 2,6 ×10 −19 J
d. 1,3 ×10 −19 J (3p)
Un obiect luminos liniar este situat la 0,80 m în fața unei lentile subțiri cu distanța focală f = 16 cm ,
perpendicular pe axa optică principală a lentilei. Imaginea se formează pe un ecran aflat de cealaltă parte a
lentilei.
c. Calculați distanța dintre obiectul luminos și imaginea acestuia prin lentilă.
d. Calculați mărirea liniară transversală și precizați dacă imaginea este reală sau virtuală, dreaptă sau
răsturnată, mărită sau micșorată.
În cadrul unui experiment de interferență a luminii se utilizează un dispozitiv Young iluminat cu radiație
monocromatică având lungimea de undă λ = 500 nm , ce provine de la o sursă situată pe axa de simetrie a
sistemului. Distanța dintre cele două fante este 2ℓ = 2 mm , iar distanța de la planul fantelor la ecran este
D = 1 m . Determinați:
a. frecvența radiației utilizate;
b. valoarea interfranjei;
c. diferența de drum dintre razele care interferă și formează maximul de ordin k = 5 ;
d. distanța dintre fante pentru ca interfranja să rămână la valoarea inițială atunci când experimentul se
4
desfășoară într-un mediu cu indicele de refracție n = .
3

Proba E.d)
Varianta 5

Subiectul I
I.1. c 3p
2. c 3p
3. b 3p
4. b 3p
5. d 3p
II.a. Pentru: 4p
Reprezentarea corectă a forțelor ce acționează asupra corpului. 4p
b. Pentru: 3p
F1x − Ff = 0 1p
F1x = F1 ×cos α 1p
rezultat final F1 = 15 N 1p
c. Pentru: 4p
F1y + N − m ×g = 0 1p
F1y = F1 ×sin α 1p
Ff = µ ×N 1p
d. Pentru: 4p
F2 − Gt − Ff 2 = m ×a 1p
Gt = mg sin α 1p
Ff 2 = µ mg cos α 1p
rezultat final F2 = 36 N 1p
III.a. Pentru: 4p
∆E p = m ×g ×h 3p
rezultat final ∆E p = 9,8 J 1p
b. Pentru: 3p
LF = F ×h 2p
rezultat final LF = 22,4 J 1p

c. Pentru: 4p
∆Ec = LF + LG 1p
mv 2
∆E c = 1p
2
LG = −m ×g ×h 1p
rezultat final v = 6 m s 1p
d. Pentru: 4p
m ×v 2 m ×v ' 2
+ m ×g ×h = 2p
2 2
p' = m ×v ' 1p
rezultat final p' = 5,6 kg ×m s 1p

Subiectul I
I.1. d 3p
2. a 3p
3. c 3p
4. c 3p
5. b 3p
II.a. Pentru: 4p
N1 pMVM
= 3p
N2 pNVN
N1
rezultat final = 0,25 1p
N2
b. Pentru: 4p
p V
ν1 = M M 3p
RT
rezultat final ν 1 ≅ 48,1 ×10 −3 mol 1p
c. Pentru: 4p
VM′ p V
= M M 2p
VN′ pNVN
VM + VN = VM′ + VN′ 1p
rezultat final VM′ = 0,6 dm 3
1p
d. Pentru: 3p
p′VM = ν 1RT ′ 1p
p′VN = ν 2RT 1p
III.a. Pentru: 4p
∆U31 = ν ×CV ×(T1 − T3 ) 1p
T3 = 4T1 2p
rezultat final ∆U31 ≅ −18,7kJ 1p
b. Pentru: 4p
Lciclu = L12 + L23 + L31 1p
1
Lciclu = ( p2 − p1 )(V3 − V1 ) 2p
2
rezultat final Lciclu ≅ 1,2kJ 1p
c. Pentru: 4p
L
η= 1p
Qp
Qp = Q1→ 2 + Q2 → 3 1p
Qp = ν CV (T2 − T1 ) + ν Cp (T3 − T2 ) 1p
d. Pentru: 3p
T
ηc = 1 − rece 1p
Tcald
T1
ηc = 1 − 1p
T3
rezultat final ηc = 75% 1p

Subiectul I
I.1. d 3p
2. c 3p
3. b 3p
4. b 3p
5. d 3p
II.a. Pentru: 4p
Es = 3E 1p
re = 3 r 1p
rezultat final E s = 18 V , rs = 6 Ω 2p
b. Pentru: 3p
Rext = R 1p
3E
IA = 1p
Rext + 3r
rezultat final I A = 0,6 A 1p
c. Pentru: 4p
′ = 2R
Rext 1p
3E
I′ = 1p
′ + 3r
Rext
U AB = I ′ ×R 1p
d. Pentru: 4p
2R
Rp = 2p
3
′′ = R p + R
Rext 1p
rezultat final Rext = 40 Ω 1p
III.a. Pentru: 3p
WR = P ×∆t 2p
rezultat final WR = 3,6kJ 1p
b. Pentru: 4p
P = UI 1p
Ir p = E − U 1p
r
rp = 1p
6
c. Pentru: 4p
η =U /E 3p
d. Pentru: 4p
Pmax = E 2 / 4rp 3p

Subiectul I
I.1. a 3p
2. c 3p
3. a 3p
4. b 3p
5. c 3p
II.a. Pentru: 4p
b. Pentru: 3p
1
C= 2p
f
rezultat final C = 6,25 m-1 1p
c. Pentru: 4p
1 1 1
− = 2p
x 2 x1 f
d = − x1 + x2 1p
d. Pentru: 4p
x 1
β = 2 =− 1p
x1 4
Imagine reală 1p
Imagine răsturnată 1p
Imagine micșorată 1p
III.a. Pentru: 3p
c
λ= 2p
ν
rezultat final ν = 6 ×1014 Hz 1p
b. Pentru: 4p
λ ×D
i= 3p
2ℓ
c. Pentru: 4p
δ = k ×λ 3p
d. Pentru: 4p
1 λ ×D
i1 = × 2p
n 2ℓ 1
2ℓ
2ℓ 1 = 1p
n
rezultat final 2ℓ1 = 1,5mm 1p

Proba E. d)
1. Unitatea de măsură în S.I. a puterii mecanice este:
N
a. b. N ×m c. W d. J (3p)
m
2. Viteza medie a unui punct material care se deplasează pe distanța d în timpul ∆t , sub acțiunea unei
forțe F , este:
d F
a. v m = b. v m = c. v m = F ×∆t d. v m = d ×∆t (3p)
∆t ∆t

a. masa b. greutatea c. lucrul mecanic d. energia mecanică (3p)
4. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependenţa lungimii unui resort
elastic, fixat la unul din capete, de forţa deformatoare aplicată la celălalt capăt.
Lungimea nedeformată a resortului este egală cu:
a. 5 cm
b. 10 cm
c. 15 cm
d. 20 cm (3p)
5. Un ghepard, aflat iniţial în repaus, a atins viteza v = 28 m/s în intervalul de timp ∆t = 7s . În cursul acestei
mişcări, acceleraţia medie a ghepardului a fost:
a. 2 m/s 2 b. 3 m/s 2 c. 4m/s 2 d. 21m/s 2 (3p)

O ladă cu masa m = 20 kg coboară cu viteză constantă pe o rampă care formează
cu orizontala unghiul α = 37° (sinα ≅ 0,6 ) . În timpul coborârii asupra lăzii
acţionează forţa F = 80 N orientată pe direcţia normală la suprafaţa rampei, ca în
figura alăturată.
a. Reprezentați toate forţele care acţionează asupra lăzii.
b. Calculaţi valoarea forţei de frecare la alunecare dintre ladă şi rampă.
c. Determinaţi valoarea forţei normale de reacțiune care acţionează asupra lăzii la
suprafaţa de contact cu rampa.
d. Calculați valoarea coeficientului de frecare la alunecare dintre ladă şi rampă.
Un corp de mici dimensiuni, având masa m = 100 g, se află în punctul A, pe suprafața orizontală a unei
mese de înălţime h = 75 cm . Se imprimă corpului viteza v A = 2m/s orientată către punctul B, ca în figura
alăturată. După ce străbate distanța d = AB = 50cm, corpul trece prin
punctul B, aflat la marginea mesei. Coeficientul de frecare la alunecare
dintre corp și suprafața mesei este µ = 0,3 . Considerând că energia
potenţială gravitaţională este nulă la nivelul solului, calculați:
a. energia potenţială gravitaţională a corpului aflat pe masă;
b. lucrul mecanic efectuat de forţa de frecare în timpul deplasării
corpului pe masă;
c. energia cinetică a corpului când acesta trece prin punctul B;
d. valoarea vitezei corpului în momentul imediat anterior atingerii
solului, considerând că după desprinderea de masă forţele de rezistenţă care acţionează asupra corpului
sunt neglijabile.
Proba E. d)
−1
Se consideră: numărul lui Avogadro N A = 6,02 ×10 mol , constanta gazelor ideale R = 8,31 J ×mol -1 ×K −1 .
23
1. Densitatea unui gaz considerat ideal:
a. creşte prin încălzirea gazului la presiune constantă
b. scade prin destindere la temperatură constantă
c. scade cu creşterea presiunii la temperatură constantă
d. creşte printr-o încălzire la volum constant (3p)
2. O cantitate ν de gaz având masa m şi masa molară µ , primeşte căldura Q pentru a-şi modifica
temperatura cu ∆T . Căldura specifică are expresia:
Q Q Q Q
a. c = b. c = c. c = d. c = (3p)
∆T µ ×∆T m ×∆T ν ×∆T
3. Unitatea de măsură în S.I. pentru energia internă este:
a. J b. W c. N d. K (3p)
 1   3 
4. O cantitate ν = 0,12 mol  ≅ mol  de gaz ideal monoatomic  CV = R  este închisă într-un cilindru
 8,31   2 
izolat adiabatic. Gazul este comprimat, astfel încât temperatura crește de la 8°C la 28°C . Energia primită
de gaz sub formă de lucru mecanic este egală cu:
a. 733 J b. 440 J c. 50 J d. 30 J (3p)
5. Un gaz ideal parcurge transformarea reprezentată în coordonate p − V în figura

alăturată. Lucrul mecanic în această transformare are expresia:
a. 12 p0V0
b. 6 p0V0
c. 5 p0V0
d. 3 p0V0
(3p)
O butelie din oţel având volumul V = 30 dm3 conţine m1 = 96 g de oxigen (µ = 32 g mol ) la presiunea
p1 = 249,3 kPa . Butelia este prevăzută cu o supapă care rămâne închisă până în momentul în care
presiunea oxigenului devine p2 = 2p1 . Se neglijează efectele dilatării buteliei la încălzirea acesteia.
Determinați:
a. densitatea oxigenului aflat în butelie;
b. temperatura iniţială T1 a oxigenului din butelie;
c. numărul de molecule de oxigen din butelie;
d. temperatura maximă T2 până la care poate fi încălzită butelia astfel încât supapa să rămână închisă.

O cantitate ν = 10 mol de gaz ideal, aflată în starea iniţială la temperatura T1 = 600 K , evoluează după un
proces termodinamic ciclic 1→2→3→1 compus din: destindere la temperatură constantă 1→2, până când
presiunea devine p2 = 0,5 p1 , răcire la presiune constantă 2→3, până la un volum V3 = V1 şi procesul 3→1 în
care volumul este menţinut constant. Se cunoaşte CV = 2,5R şi ln 2 ≅ 0,7 .
a. Reprezentaţi grafic procesul termodinamic 1→2→3→1 în coordonate p − V .
b. Calculaţi căldura primită de gaz în transformarea 1→2.
c. Calculaţi lucrul mecanic L23 schimbat de gaz cu mediul exterior în transformarea 2→3.
d. Calculaţi variaţia energiei interne a gazului în transformarea 3→1.
Proba E. d)
1. În figura alăturată este reprezentată schema unei baterii pătrate (figurată cu linie
punctată) care, în principiu, este formată din 3 baterii de câte 1,5 V fiecare, numerotate
cu 1, 2, 3. Tensiunea electromotoare a bateriei pătrate între lamelele A şi B este:
a. 0 V deoarece bateria 2 le scurtcircuitează pe celelalte două
b. 1,5 V deoarece bateria 2 este legată greşit şi se anulează cu una montată corect
c. 1,5 V pentru că bateriile 1, 2 şi 3 sunt legate în paralel
d. 4,5 V pentru că bateriile 1, 2 şi 3 sunt legate în serie.
(3p)
2. Un circuit simplu conţine o sursă cu tensiunea electromotoare E şi rezistenţa internă r. Dacă la bornele
sursei se leagă un fir de rezistenţă neglijabilă, intensitatea curentului prin sursă devine:
E E2
a. I = 0 b. I = c. I = E ×r d. I = (3p)
r 4r
3. Unitatea de măsură a produsului dintre tensiunea electrică şi durată poate fi scrisă sub forma:
a. J ×A −1 b. W ×A −1 c. W ×Ω −1 d. J ×Ω −2 (3p)
4. Un bec utilizat în domeniul auto are inscripţionate valorile: 12 V, 4 W. Rezistenţa becului are valoarea:
a. 14,4 Ω b. 24 Ω c. 36 Ω d. 60 Ω (3p)
5. În graficul alăturat este reprezentată caracteristica curent-

tensiune I = f (U ) a unui rezistor. Puterea disipată pe acesta la I(mA)
tensiunea de 8 V are valoarea: 100
a. 400 W
b. 800 W 50
c. 0,4 W
d. 0,8 W 0 U(V) (3p)
4 8

O instalaţie pentru sărbătorile de iarnă este formată din 8 becuri roşii, 8 becuri galbene şi 8 becuri albastre,
toate având aceleaşi valori nominale ale tensiunii şi intensităţii. Becurile de aceeaşi culoare sunt conectate
în serie, iar grupările astfel obţinute sunt conectate în paralel. Instalaţia este conectată la o sursă cu t.e.m.
E = 28V şi rezistenţă interioară neglijabilă. Toate becurile funcţionează la parametri nominali. Valoarea
nominală a intensităţii curentului ce străbate un bec este I0 = 0,5 A . Se neglijează rezistenţa firelor de
legătură şi variaţia cu temperatura a rezistenţei electrice a becurilor.
a. Calculaţi intensitatea curentului care trece prin sursă.
b. Determinaţi rezistenţa electrică a unui bec.
c. Calculaţi valoarea tensiunii nominale a unui bec.
d. Unul din becurile galbene se arde. Se înlocuiește becul ars cu un fir conductor de rezistență neglijabilă,
astfel încât instalaţia funcţionează cu toate celelalte becuri rămase. Calculaţi intensitatea curentului electric
ce străbate un bec galben.
În circuitul din figura alăturată se cunoaşte R = 10 Ω . Când întrerupătorul k este
deschis, puterea pe circuitul exterior este P1 = 6,4 W , iar când întrerupătorul k
este închis, puterea pe circuitul exterior este egală cu puterea disipată pe E, r R R
rezistenţa interioară a sursei. Calculați:
a. intensitatea prin circuit când întrerupătorul k este deschis; k
b. rezistenţa interioară a sursei;
c. randamentul circuitului când întrerupătorul k este închis;
d. energia electrică totală dezvoltată de sursă în ∆t = 20 min atunci când întrerupătorul k este deschis.
Proba E. d)
−34
8
1. Unitatea de măsură în S.I. a lucrului mecanic de extracție a electronilor prin efect fotoelectric extern este:
a. m -1 b. J c. Hz d. s (3p)
2. Prin introducerea unei lentile într-un lichid al cărui indice de refracţie este egal cu cel al lentilei,
convergenţa lentilei:
a. devine nulă b. devine infinită c. nu se modifică d. îşi schimbă semnul (3p)
3. Un sistem optic centrat este format din două lentile alipite având convergenţele C1 şi respectiv C2 .
Convergenţa sistemului este:
a. C = C1 / C2 b. C = C1 ×C2 c. C = C1 + C2 d. C = C1 − C2 (3p)
4. Graficul din figura alăturată a fost obţinut într-un studiu experimental al

efectului fotoelectric extern şi prezintă dependenţa energiei cinetice maxime
a fotoelectronilor emişi de frecvenţa radiaţiei care cade pe doi fotocatozi C1
şi C2. Dacă cei doi fotocatozi sunt iradiaţi cu radiaţii electromagnetice având
frecvenţa ν = 6 ×1014 Hz putem afirma:
a. ambii fotocatozi emit fotoelectroni
b. numai primul fotocatod (C1) emite fotoelectroni
c. numai al doilea fotocatod (C2) emite fotoelectroni
d. nici un fotocatod nu emite fotoelectroni. (3p)
5. O radiaţie luminoasă are frecvenţa ν = 6 ×1014 Hz . Energia unui foton din această radiație este:
a. 6,60 ×10 -19 J b. 3,96 ×10 -19 J c. 6,60 ×10 -34 J d. 3,96 ×10 -34 J (3p)
O lentilă subțire convergentă, cu distanţa focală de 5 cm, formează pe un ecran imaginea clară a unui obiect
așezat perpendicular pe axa optică principală a lentilei. Obiectul are înălţimea de 2cm. Distanţa dintre
obiect și lentilă este de 30cm.
a. Calculaţi convergenţa lentilei.
b. Realizaţi un desen în care să evidenţiaţi construcţia imaginii obiectului prin lentilă.
c. Determinaţi distanţa dintre lentilă şi ecran.
d. Calculați înălţimea imaginii obiectului pe ecran.
O rază de lumină venind din aer (n aer ≅ 1) cade pe suprafaţa plană a unui
mediu optic transparent cu indicele de refracție n = 1,73 ≅ 3 , sub un unghi
de incidenţă i = 60° . La suprafaţa plană a mediului optic raza de lumină
suferă atât fenomenul de refracție, cât și fenomenul de reflexie.
a. Precizați care din cele trei raze de lumină notate în figura alăturată prin
cifrele 1, 2 şi 3 reprezintă raza incidentă, raza reflectată şi raza refractată.
b. Calculaţi viteza de propagare a luminii în mediul optic transparent cu indicele de refracție n .
c. Determinaţi unghiul dintre direcția razei incidente și direcția razei refractate la trecerea din aer în mediul
optic transparent.
d. Calculaţi unghiul format de raza reflectată cu raza refractată.


Proba E.d)
Varianta 9
Subiectul I
I.1. c 3p
2. a 3p
3. b 3p
4. a 3p
5. c 3p
II.a. Pentru: 4p
figurarea tuturor forţelor care acţionează asupra lăzii 4p
b. Pentru: 4p
Gt − Ff = 0 2p
Gt = mg sin α 1p
rezultat final Ff = 120 N 1p
c. Pentru: 4p
N − Gn − F = 0 2p
Gn = mg cos α 1p
d. Pentru: 3p
Ff = µN 2p
III.a. Pentru: 3p
E p A = mgh 2p
rezultat final E pA = 0,75 J 1p
b. Pentru: 4p
Lf = −Ff d 2p
Ff = µmg 1p
rezultat final Lf = −0,15 J 1p
c. Pentru: 4p
∆E c = Lf 2p
d. Pentru: 4p
EtB = Et sol 1p
EcB + E pB = Ec sol 1p
Ec sol = mv 2
sol /2 1p
rezultat final v sol = 4 m/s 1p

Subiectul I
I.1. b 3p
2. c 3p
3. a 3p
4. d 3p
5. b 3p
II.a. Pentru: 3p
m
ρ1 = 1 2p
V
rezultat final ρ1 = 3,2 kg m3 1p
b. Pentru: 4p
p1V = ν 1RT1 1p
m1
ν1 = 2p
µ
c. Pentru: 4p
N
ν1 = 3p
NA
rezultat final N = 18,06 ×10 23 molecule 1p
d. Pentru: 4p
p1 p2
= 3p
T1 T2
III.a. Pentru: 3p
b. Pentru: 4p
p
Q12 = ν RT1 ln 1 3p
p2
rezultat final Q12 ≅ 35 kJ 1p
c. Pentru: 4p
L23 = p2 (V1 − V2 ) 2p
V2 = 2V1 1p
rezultat final L23 ≅ −25 kJ 1p
d. Pentru: 4p
∆U31 = ν CV (T1 − T3 ) 2p
T1 = 2T3 1p


Subiectul I
I.1. d 3p
2. b 3p
3. a 3p
4. c 3p
5. d 3p
II.a. Pentru: 4p
I1 = I 2 = I 3 = 0,5 A 1p
I = I1 + I 2 + I 3 2p
b. Pentru: 4p
R e serie = 8R 2p
E = I0 ×8R 1p
c. Pentru: 3p
U0 = I0 ×R 2p
d. Pentru: 4p
E = I2′ ×7R 3p
4
rezultat final I2′ =
A ≅ 0,57 A 1p
7
III.a. Pentru: 3p
P1 = R ×I12 2p
b. Pentru: 4p
Pint = r ×I 2 1p
Pext = Re ×I 2
1p
R
Re = 1p
2
R
rezultat final r = = 5Ω 1p
2
c. Pentru: 4p
Re
η= 3p
Re + r
d. Pentru: 4p
Ptot = E ×I1 1p
E = I1(R + r ) 1p
W = Ptot ×∆t 1p


Subiectul I
I.1. b 3p
2. a 3p
3. c 3p
4. b 3p
5. b 3p
II.a. Pentru: 3p
1
C= 2p
f
b. Pentru: 4p
c. Pentru: 4p
1 1 1
− = 3p
x2 x1 f
d. Pentru: 4p
x
β= 2 2p
x1
y2
β= 1p
y1
rezultat final − y 2 = 0,4 cm 1p
III.a. Pentru: 3p
1- raza incidentă 1p
2- raza reflectată 1p
3- raza refractată 1p
b. Pentru: 4p
c
n= 3p
v
c. Pentru: 4p
sin i = n sin r 2p
δ =i −r 1p
d. Pentru: 4p
β = 180° − r − r ′ 1p
r′ = i 2p
rezultat final β = 90° 1p

Proba E. d)
1. Unitatea de măsură în S.I. a puterii mecanice poate fi scrisă în forma:
a. N/m b. N ×m c. J/s d. J ×s (3p)
2. Viteza medie a unui punct material care se deplasează pe distanța d în timpul ∆t , sub acțiunea unei
forțe F , este:
d F
a. v m = b. v m = c. v m = F ×∆t d. v m = d ×∆t (3p)
∆t ∆t

a. masa b. greutatea c. lucrul mecanic d. energia mecanică (3p)
4. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependenţa lungimii unui resort
elastic, fixat la unul din capete, de forţa deformatoare aplicată la celălalt capăt.
Alungirea resortului sub acţiunea unei forţe de 1,5 N este egală cu:
a. 10 cm
b. 15 cm
c. 20 cm
d. 25 cm (3p)
5. Un elefant cu masa m = 2 t se deplasează cu viteza v = 5 m/s . În cursul acestei mişcări, impulsul

elefantului este:
a. 10 kg ×m/s b. 10 2 kg ×m/s c. 10 3 kg ×m/s d. 10 4 kg ×m/s (3p)

O ladă cu masa m = 20 kg coboară cu viteză constantă pe o rampă care formează
cu orizontala unghiul α ≅ 37° ( sinα = 0,6 ) . În timpul coborârii asupra lăzii
acţionează forţa F = 80 N orientată pe direcţia normală la suprafaţa rampei, ca în
figura alăturată.
a. Reprezentați toate forţele care acţionează asupra lăzii.
b. Calculaţi valoarea forţei de frecare la alunecare dintre ladă şi rampă.
c. Calculați valoarea coeficientului de frecare la alunecare dintre ladă şi rampă.
d. Determinaţi acceleraţia lăzii dacă acţiunea forţei F încetează.

Un corp de mici dimensiuni, având masa m = 100 g, se află în punctul A pe suprafața orizontală a unei mese
de înălţime h = 75 cm . Se imprimă corpului viteza v A = 2m/s orientată
către punctul B, ca în figura alăturată. După ce străbate distanța
d = AB = 50cm, corpul trece prin punctul B, aflat la marginea mesei.
Coeficientul de frecare la alunecare dintre corp și suprafața mesei este
µ = 0,3 . Considerând că energia potenţială gravitaţională este nulă la
nivelul solului, calculați:
a. energia potenţială gravitaţională a corpului aflat pe masă;
b. energia cinetică a corpului când acesta trece prin punctul B;
c. intervalul de timp în care corpul parcurge distanţa d ;
d. valoarea vitezei corpului în momentul imediat anterior atingerii solului, considerând că după desprinderea
de masă forţele de rezistenţă care acţionează asupra corpului sunt neglijabile.

Proba E. d)
−1
23
1. Concentraţia moleculelor unui gaz considerat ideal (num ărul de molecule din unitatea de volum):
a. creşte prin încălzirea gazului la presiune constantă
b. scade prin comprimare la temperatură constantă
c. scade prin destindere adiabatică
d. creşte printr-o încălzire la volum constant. (3p)
2. Relaţia dintre căldura molară Cµ şi căldura specifică c a unui gaz cu masa m şi masa molară µ este:
a. Cµ = c ×µ b. Cµ = c ×m c. c = Cµ ×µ d. c = Cµ ×m (3p)
pµ
fizice definită prin raportul este:
RT
a. kg ×mol−1 b. kg ×m3 c. kg ×m-3 d. kg ×mol (3p)
 
mol  de oxigen (CV = 2,5R ) se află la temperatura T1 = 300 K . Gazul
1
4. O cantitate ν = 0,12 mol  ≅
 8,31 
suferă o destindere izobară în urma căreia volumul a crescut de 2 ori. Energia internă a gazului în starea
finală este aproximativ egală cu:
a. 250 J b. 550 J c. 750 J d. 1500 J (3p)
5. În trei butelii identice, etanşe, a căror dilatare termică este neglijabilă, se găsesc
cantităţi diferite din același tip de gaz considerat ideal. Încălzind gazele, se obţin
variaţiile presiunilor celor trei gaze reprezentate în coordonate p-T în figura
alăturată. Între masele celor trei gaze există relaţia:
a. m1 < m2 < m3
b. m1 > m2 > m3
c. m1 > m3 > m2
d. m1 < m3 < m2 (3p)
Un recipient de volum 74,79 L, închis etanş cu o supapă, conţine 90 g de gaz. Presiunea şi temperatura gazului
din interior sunt aceleaşi cu cele ale aerului exterior şi au valorile p = 105 Pa , respectiv t = 27°C . Supapa se
deschide atunci când diferența dintre presiunea gazului din interior și presiunea aerului exterior depășește
valoarea ∆p = 3 ×10 4 Pa . Calculați:
a. masa molară a gazului din recipient;
b. densitatea iniţială a gazului din recipient;
c. temperatura maximă T ′ până la care poate fi încălzit gazul din recipient astfel încât supapa să rămână închisă;
d. masa de gaz care ar trebui eliminată din recipient, pentru ca presiunea să rămână p = 105 Pa, atunci când
temperatura gazului devine T ′′ = 540K .
O cantitate ν = 1,5 mol de gaz ideal monoatomic (CV = 1,5R ) , aflat inițial în starea
1 la temperatura t1 = 47°C , evoluează după un proces termodinamic ciclic
1→2→3→1 reprezentat în coordonate p − V în figura alăturată. Se ştie că
presiunea în starea 2 este p2 = 2 p1 . Calculaţi:
b. lucrul mecanic total schimbat de gaz cu mediul exterior în decursul procesului ciclic;
c. căldura schimbată de gaz pe transformarea 3 → 1;
d. randamentul unui ciclu Carnot care ar funcţiona între temperaturile extreme
atinse în procesul 1 → 2 → 3 → 1 .
Proba E. d)
1. În figura alăturată este reprezentată schema unei baterii pătrate (figurată cu linie
punctată) care, în principiu, este formată din 3 baterii de câte 1,5 V fiecare, numerotate
cu 1, 2, 3. Tensiunea electromotoare a bateriei pătrate între lamelele A şi B este:
a. 0 V deoarece bateria 2 le scurtcircuitează pe celelalte două
b. 1,5 V deoarece bateria 2 este legată greşit şi se anulează cu una montată corect
c. 1,5 V pentru că bateriile 1, 2 şi 3 sunt legate în paralel
d. 4,5 V pentru că bateriile 1, 2 şi 3 sunt legate în serie
(3p)
2. Două surse identice, având fiecare tensiunea electromotoare E şi rezistenţa interioară r, sunt legate în
paralel, iar la bornele grupării este legat un fir cu rezistenţa electrică neglijabilă. Intensitatea curentului prin
acest fir este:
E 2E E
a. I = 0 b. I = c. I = d. I = (3p)
r r 2r
3. Unitatea de măsură a raportului dintre rezistenţa electrică şi durată poate fi scrisă sub forma:
a. V ×A b. W −1 ×A 2 c. V 2 ×J−1 d. V ×W −1 (3p)
4. Două becuri cu filament pentru iluminat casnic au inscripţionate valorile nominale: 220V, 25W - becul 1,
R
respectiv 220V, 100W - becul 2. Raportul 1 dintre rezistenţele electrice ale filamentelor celor două becuri
R2
în regim nominal de funcţionare este egal cu:
a. 4 b. 2 c. 0,5 d. 0,25 (3p)
5. În graficul alăturat este reprezentată dependenţa de temperatură a rezistivităţii unui material. Coeficientul
de temperatură al rezistivităţii are valoarea: ρ ( Ω ×µm )
a. 10 −3 grad−1 75
b. 5 ×10 −3 grad−1 50
−2 −1 t(°C)
c. 10 grad 0 100
d. 5 ×10 −2 grad−1 (3p)
Pentru măsurarea rezistenţei electrice a unui rezistor se folosește circuitul electric reprezentat în figura
alăturată, în care sursa de tensiune are rezistența interioară nulă, ampermetrul
are rezistenţa internă RA = 1 Ω , iar voltmetrul are rezistenţa internă RV = 1kΩ .
Când comutatorul k este în poziţia 1, tensiunea indicată de voltmetru este
UV = 100 V , iar intensitatea indicată de ampermetru este I A = 4 A . Calculaţi:
a. tensiunea electromotoare E a sursei;
b. intensitatea curentului electric ce străbate sursa;
c. rezistenţa electrică a rezistorului;
d. indicaţia I A′ a ampermetrului atunci când comutatorul se află în poziţia 2.
În figura alăturată este reprezentată schema electrică a unui circuit. Se cunosc:
E = 12 V , r = 5 Ω, R1 = 10 Ω şi R2 = 40 Ω . Calculați:
a. puterea disipată pe circuitul exterior când întrerupătorul k1 este închis şi R1
E, r R2
întrerupătorul k2 este deschis;
b. puterea totală dezvoltată de sursă când întrerupătorul k2 este închis şi
întrerupătorul k1 este deschis; k1 k2
c. randamentul circuitului când ambele întrerupătoare sunt închise;
d. energia electrică consumată de circuitul exterior în ∆t = 169 s atunci când
ambele întrerupătoare sunt închise.
Proba E. d)
−34
8
1. Două radiaţii luminoase au lungimile de undă λ 1= 500nm şi λ 2 = 0,5 µm . Raportul lungimilor de undă
λ1
este:
λ2
a. 0,1 b. 1 c. 10 d. 100 (3p)
2. O sursă punctiformă de lumină este situată în focarul obiect al unei lentile convergente. Fasciculul de
lumină care iese din lentilă este:
a. paralel b. convergent c. divergent d. punctiform (3p)
3. Un sistem optic centrat este format din două lentile alipite având convergenţele C1 şi respectiv C2 .
Convergenţa sistemului poate fi calculată cu relaţia:
a. C = C1 / C2 b. C = C1 ×C2 c. C = C1 + C2 d. C = C1 − C2 (3p)
4. Graficul din figura alăturată a fost obţinut într-un studiu experimental al
efectului fotoelectric extern şi prezintă dependenţa energiei cinetice maxime
a fotoelectronilor emişi, de frecvenţa radiaţiei incidente pe doi fotocatozi C1
şi C2. Dacă cei doi fotocatozi sunt iradiaţi cu radiaţii electromagnetice având
frecvenţa ν = 6 ×1014 Hz putem afirma:
a. ambii fotocatozi emit fotoelectroni
b. numai primul fotocatod (C1) emite fotoelectroni
c. numai al doilea fotocatod (C2) emite fotoelectroni
d. nici un fotocatod nu emite fotoelectroni. (3p)
5. O rază de lumină venind din aer cade sub unghiul de incidență i = 60° pe suprafaţa unui mediu
transparent şi se refractă sub unghiul r = 30° . Indicele de refracţie al mediului transparent este aproximativ
egal cu:
a. 1,33 b. 1,41 c. 1,66 d. 1,73 (3p)

O lentilă subțire convergentă, cu distanţa focală de 5 cm, formează pe un ecran imaginea clară a unui obiect
așezat perpendicular pe axa optică principală a lentilei. Obiectul are înălţimea de 2cm . Distanţa dintre
obiect și lentilă este de 30cm .
a. Calculaţi convergenţa lentilei.
b. Determinaţi distanţa dintre lentilă şi ecran.
c. Obiectul este deplasat într-o nouă poziție. Calculați înălțimea imaginii clare a obiectului dacă aceasta se
obține pe ecranul adus la 10 cm față de centrul optic al lentilei.
d. Realizaţi un desen în care să evidenţiaţi construcţia imaginii obiectului prin lentilă, în situația descrisă la
punctul c..

Distanţa dintre fantele unui dispozitv Young este 2ℓ = 1,5 mm , iar distanţa care separă planul fantelor de
ecranul pe care se observă figura de interferenţă este D = 3m . Sursa este plasată pe axa de simetrie a
dispozitivului şi emite o radiaţie luminoasă monocromatică şi coerentă cu lungimea de undă λ = 500 nm .
a. Calculaţi frecvenţa radiaţiei monocromatice utilizate.
b. Determinaţi interfranja figurii de interferenţă observate pe ecran.
c. Determinaţi distanţa, măsurată pe ecran, care separă maximul de ordinul 3 aflat de o parte a maximului
central, de primul minim de interferență situat de aceeaşi parte a maximului central.
d. Una dintre fantele dispozitivului se acoperă cu o lamă transparentă, de grosime e1 = 12 µ m şi indice de
refracţie n1 = 1,5 , iar cealaltă fantă se acoperă cu o altă lamă transparentă, de grosime e2 = 15 µ m şi indice de
refracţie n2 . Sistemul de franje observat pe ecran nu îşi modifică poziţia. Determinaţi indicele de refracţie n2 .


Proba E.d)
Varianta 9
Subiectul I
I.1. c 3p
2. a 3p
3. b 3p
4. b 3p
5. d 3p
II.a. Pentru: 4p
reprezentarea tuturor forţelor care acţionează asupra lăzii 4p
b. Pentru: 3p
Gt − Ff = 0 1p
Gt = mg sin α 1p
c. Pentru: 4p
N − Gn − F = 0 1p
Ff = µN 1p
Gn = mg cos α 1p
d. Pentru: 4p
Gt − Ff ′ = ma 1p
Ff ′ = µ N ′ 1p
N ′ = Gn 1p
rezultat final a = 2m/s 2
1p
III.a. Pentru: 3p
E p A = mgh 2p
rezultat final E pA = 0,75 J 1p
b. Pentru: 4p
∆E c = Lf 1p
Lf = − µmgd 1p

c. Pentru: 4p
−Ff = ma 1p
v − vA
a= B 1p
∆t
2EcB
vB = 1p
m
rezultat final ∆t ≅ 0,33 s 1p
d. Pentru: 4p
EtB = Et sol 1p
EcB + E pB = Ec sol 1p
2
mv
Ec sol = sol
1p
2
rezultat final v sol = 4m/s 1p

Subiectul I
I.1. c 3p
2. a 3p
3. c 3p
4. d 3p
5. b 3p
II.a. Pentru: 4p
m
pV = RT 3p
µ
rezultat final µ = 30 g mol 1p
b. Pentru: 3p
m
ρ= 2p
V
c. Pentru: 4p
p ′V = ν RT ′ 1p
p p′
= 1p
T T′
p′ = p + ∆p 1p
d. Pentru: 4p
m′
pV = R ×T ′′ 1p
µ
∆m = m − m ′ 2p
III.a. Pentru: 3p
V3 = 2V1 1p
T3 = 4T1 1p
b. Pentru: 4p
Lciclu = L12 + L23 + L31 1p
Lciclu = 0,5 p1V1 1p
p1V1 = ν RT1 1p
rezultat final: Lciclu ≅ 2 kJ 1p
c. Pentru: 4p
Q31 = ∆U 31 + L31 1p
∆U31 = ν CV (T1 − T3 ) 1p
L31 = −1,5 p1V1 1p
rezultat final: Q31 ≅ −24 kJ 1p
d. Pentru: 4p
T
ηc = 1 − min 1p
Tmax
Tmin = T1 1p
Tmax = T3 1p
rezultat final: ηc = 75% 1p

Subiectul I
I.1. d 3p
2. c 3p
3. c 3p
4. a 3p
5. b 3p
II.a. Pentru: 3p
E = UV 2p
b. Pentru: 4p
UV = IV ×RV 1p
I = IV + I A 2p
c. Pentru: 4p
UV = I A ( RA + R ) 3p
d. Pentru: 4p
E = I A′ ( RA + Rp ) 2p
R ×RV
Rp = 1p
R + RV
rezultat final I A′ ≅ 4,1 A 1p
III.a. Pentru: 4p
P1 = R1 ×I12 2p
E = I1(R1 + r ) 1p
b. Pentru: 4p
Ptot = E ×I2 2p
E = I 2 ( R2 + r ) 1p
c. Pentru: 4p
Rp
η= 2p
Rp + r
R1 ×R2
Rp = 1p
R1 + R2
8
rezultat final η = ≅ 61,5% 1p
13
d. Pentru: 3p
W = Rp ×I 2 ×∆t 1p
E
I= 1p
Rp + r

Subiectul I
I.1. b 3p
2. a 3p
3. c 3p
4. b 3p
5. d 3p
II.a. Pentru: 3p
1
C= 2p
f
b. Pentru: 4p
1 1 1
− = 3p
x2 x1 f
c. Pentru: 4p
x′
β= 2 1p
x1′
1 1 1
− = 1p
x2′ x1′ f
y2
β= 1p
y1
d. Pentru: 4p
III.a. Pentru: 3p
c
ν = 2p
λ
b. Pentru: 4p
λD
i= 3p
2ℓ
c. Pentru: 4p
∆x = x max 3 − x min1 1p
x max 3 = 3i 1p
x min1 = i / 2 1p
rezultat final ∆x = 2,5 mm 1p
d. Pentru: 4p
δ1 = δ 2 1p
δ 1 = (n1 − 1)e1 1p
δ 2 = (n 2 − 1)e2 1p
rezultat final n 2 = 1,4 1p

Proba E. d)
1. Unitatea de măsură din S.I. pentru constanta elastică a unui resort este:
a. N ×m −1 b. N ×m −2 c. N ×m d. N ×m 2 (3p)
2. Un punct material de masă m se deplasează cu viteza v . Asupra punctului material acționează o forță de
modul F , orientată pe direcția și în sensul vitezei. Puterea mecanică dezvoltată de această forță este:
a. P = F ×v −1 b. P = m ×v c. P = F ×m ×v d. P = F ×v (3p)
3. În graficul alăturat este reprezentată dependența de timp a vitezei unui corp.

Momentul de timp la care corpul se află în repaus este:
a. 0 s
b. 2 s
c. 4 s
d. 6 s (3p)
4. Şoferul unei maşini care se deplasează rectiliniu măreşte viteza acesteia de la 15 m/s la 72 km/h în timp
de 2 s . Acceleraţia medie a maşinii în intervalul de timp considerat este egală cu:
a. 4 m/s2 b. 2,9 m/s2 c. 2,5 m/s2 d. 1,5 m/s2 (3p)
5. Un corp este tractat pe distanța d = 4 m pe o suprafață orizontală. Forța de frecare la alunecare are
valoarea Ff = 2 N . Lucrul mecanic efectuat de forța de frecare pe distanţa d este:
a. 6 J b. 4 J c. −2 J d. −8 J (3p)

O bandă rulantă transportoare este orientată oblic şi este folosită pentru ridicarea unor corpuri la înălțimea
h = 6 m , ca în figura alăturată. Banda rulează cu viteza constantă
v = 0,5 m s , fiind pusă în mișcare de un motor M. Distanța MA este
d = 10 m . Banda urcă, din M până în A, o cutie cu masa m = 20 kg .
a. Calculați greutatea cutiei.
b. Calculați intervalul de timp în care cutia este ridicată din M până în A.
c. Determinați valoarea forţei de apăsare normală exercitată de cutie
asupra benzii.
d. Se oprește motorul M, iar banda transportoare rămâne în repaus.
Calculați valoarea coeficientului de frecare la alunecare dintre bandă şi
cutie pentru care cutia coboară cu viteză constantă pe banda transportoare.

m
Un corp de mici dimensiuni, cu masa m = 1 kg , este lansat vertical în jos, cu viteza v 0 = 8 , dintr-un
s
punct situat la înălțimea h = 1,8 m deasupra solului. Se consideră că energia potențială gravitațională este
nulă la nivelul solului și se neglijează interacțiunea cu aerul. Calculați:
a. energia cinetică inițială a corpului;
b. energia mecanică a corpului;
c. lucrul mecanic efectuat de greutatea corpului din momentul lansării și până în momentul atingerii solului;
d. viteza corpului în momentul atingerii solului.

Proba E. d)
−1
23
1. Unitatea de măsură în S.I. a capacităţii calorice este:

J J
a. J ×K b. J ×kg c. d. (3p)
kg K
2. Dintre mărimile fizice de mai jos, mărime fizică de stare este:
a. căldura primită b. căldura cedată c. energia internă d. lucrul mecanic (3p)
3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, raportul dintre căldura molară C şi
căldura specifică c a unei substanţe este egal cu:
1 1
a. ν b. µ c. d. (3p)
µ ν
4. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependenţa presiunii de
temperatură pentru două gaze diferite G1 , respectiv G2 . Diferenţa dintre presiunile
celor două gaze atunci când temperatura lor este t = 6 °C are valoarea:
a. 10 atm
b. 15 atm
c. 20 atm
d. 30 atm
(3p)
5. O masă de gaz ideal aflată la temperatură constantă efectuează un lucru mecanic L = 200 J . Variaţia
energiei interne a gazului în acest proces este:
a. ∆U = 200 J b. ∆U = 100 J c. ∆U = 0 J d. ∆U = −200 J (3p)

Aerul dintr-o cameră de locuit ocupă volumul V = 41,55 m 3
la presiunea p = 10 N/m
5 2
şi temperatura
t = 17 C . Se consideră că aerul ( µaer ≅ 29 g/mol ) este un amestec omogen de oxigen (µ1 = 32 g/mol ) şi
0
azot (µ 2 = 28g/mol ) şi că se comportă ca un gaz ideal. Calculaţi:

a. raportul dintre masa unei molecule de oxigen si masa unei molecule de azot;
b. masa de aer din cameră;
c. densitatea aerului în condiţiile fizice date;
ν1
d. raportul dintre cantitatea de oxigen şi cea de azot.
ν2

În figura alăturată este reprezentată dependenţa presiunii unui gaz de volumul acestuia, în cursul unui
proces ciclic în care cantitatea de gaz rămâne constantă. Căldura molară a gazului la volum constant este
CV = 2R . În procesul (3) → (1) temperatura gazului rămâne constantă. În starea
1 presiunea şi volumul gazului sunt p1 = 8 ×105 N/m2 și V1 = 0,5 dm 3 , iar în starea
2 volumul ocupat de gaz este V2 = 4V1 . Se consideră ln2 = 0,7 .
a. Reprezentaţi procesul ciclic în coordonate V − T .
b. Calculaţi lucrul mecanic schimbat de gaz cu mediul exterior în procesul
(1) → (2) .
c. Determinaţi variaţia energiei interne a gazului în transformarea (2) → (3) .
d. Calculaţi căldura schimbată de gaz cu mediul extern în procesul (3) → (1) .

Proba E. d)
1. Unitatea de măsură a intensităţii curentului electric, în S.I., este:

a. Ω b. V c. W d. A (3p)
2. La bornele unei baterii este conectat un consumator. Puterea transferată de către baterie consumatorului
este maximă dacă valoarea rezistenţei consumatorului este egală cu:
a. un sfert din valoarea rezistenţei interioare a bateriei
b. jumătate din valoarea rezistenţei interioare a bateriei
c. valoarea rezistenţei interioare a bateriei
d. dublul valorii rezistenţei interioare a bateriei. (3p)
3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, relaţia prin care este definită
rezistenţa electrică a unui conductor este:
U
a. R = b. R = I 2 ×P c. R = U 2 ×P d. R = U ×I (3p)
I
4. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependenţa puterii absorbite de un

rezistor de pătratul intensităţii curentului electric ce străbate rezistorul. Intensitatea
curentului electric ce străbate rezistorul atunci când acesta disipă puterea P = 40 W
este egală cu:
a. 1 A
b. 2 A
c. 3 A
d. 4 A (3p)
5. O baterie cu tensiunea electromotoare E = 12 V alimentează un consumator. Tensiunea la bornele

consumatorului este U = 9,6 V . Randamentul transferului de putere de la baterie la consumator este:
a. 70 % b. 80 % c. 90 % d. 100 % (3p)

O baterie este formată prin legarea în serie a două generatoare identice cu tensiunile electromotoare
E1 = E 2 = 25 V şi rezistenţele interioare r1 = r2 = 0,5 Ω . La bornele bateriei este conectată o grupare paralel
formată din două rezistoare având rezistenţele electrice R1 = 40 Ω şi R2 = 60 Ω . Neglijând rezistenţa
electrică a conductoarelor de legătură, calculaţi:
a. rezistenţa echivalentă a circuitului exterior;
b. tensiunea electromotoare şi rezistenţa interioară a bateriei;
c. intensitatea curentului electric prin baterie;
d. tensiunea la bornele unui generator.

Un bec are înscrise pe soclul său următoarele valori nominale: 0,2 A ; 0,5 W . Becul este alimentat la o
baterie cu tensiunea electromotoare E = 4,5 V şi rezistenţă interioară r = 1 Ω . Pentru funcţionarea becului
în regim nominal se leagă în serie cu acesta un rezistor R .
a. Desenaţi schema electrică a circuitului.
b. Calculaţi energia consumată de bec în intervalul de timp ∆t = 1 min .
c. Calculaţi aria secţiunii filamentului becului ştiind lungimea lui este ℓ = 5 cm , iar rezistivitatea materialului
din care este confecționat este ρ = 55 ×10 −8 Ω ×m . Se neglijează variaţia rezistivității cu temperatura.
d. Determinaţi rezistenţa electrică a rezistorului R .

Proba E. d)
−34
8
1. Imaginea unui obiect printr-o lentilă este răsturnată şi de trei ori mai mare decât obiectul. Conform
convențiilor folosite în manualele de fizică, mărirea liniară transversală are valoarea:
a. β = −3 b. β = 9 c. β = − 1 3 d. β = 1 3 (3p)
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manuale, energia cinetică maximă a electronilor emiși prin
efect fotoelectric extern este dată de relația:
a. E c = hν b. E c = hν − L c. E c = hν + L d. E c = L − hν (3p)
3. Unitatea de măsură în S.I. a mărimii exprimate prin produsul n ×v dintre indicele de refracție și viteza de
propagare a luminii printr-un mediu este:
a. m -1 b. m c. m 2 ×s -2 d. m ×s -1 (3p)
4. Una dintre lentilele convergente ale unei perechi de ochelari are convergenţa de 4 dioptrii. Distanţa focală
a lentilei are valoarea:
a. 40 cm b. 2,5 cm c. 25 cm d. 4 cm (3p)
5. Într-un experiment se studiază efectul fotoelectric extern produs pe catodul

unei celule fotoelectrice. Caracteristica curent-tensiune este reprezentată în I(mA)
graficul din figura alăturată. Valoarea absolută minimă a tensiunii pentru care 100
niciun electron extras nu mai ajunge la anod este:
a. 0,1V
b. 2 V -2 0 2 4 U(V)
c. 4 V
d. 100 V (3p)
Un obiect cu înălțimea y 1 = 20 cm este plasat perpendicular pe axa optică principală a unei lentile subţiri L1 ,
la 60 cm de aceasta. Imaginea obiectului se formează pe un ecran aflat de cealaltă parte a lentilei, la
distanţa x 2 = 30 cm față de lentilă.
a. Calculați distanța focală a lentilei.
b. Calculați înălțimea imaginii formate de lentilă.
c. Se alipește de lentila L1 o altă lentilă subțire convergentă L2 având distanţa focală f ′ = 80cm .
Determinați convergența sistemului optic astfel format.
d. Se realizează un sistem optic centrat cu ajutorul lentilei L2 având distanţa focală f ′ = 80cm și a lentilei L1 .
Calculați distanţa dintre cele două lentile astfel încât orice fascicul paralel care intră în sistem, să iasă tot
paralel din sistem.

Un proiector P, folosit pentru iluminarea unei piscine, trimite o rază de lumină către suprafaţa apei, sub
unghiul i = 30° faţă de verticală (ca în figura alăturată). Proiectorul se află la
( )
adâncimea h = 1,73m ≅ 3 m , iar apa din piscină are indicele de refracţie
4
n2 = . La suprafața apei are loc atât fenomenul de refracție, cât și cel de
3
reflexie. Considerând indicele de refracție al aerului n1 = 1 , determinați:
a. distanţa dintre punctul R prin care iese raza de lumină din apă și punctul M
în care verticala dusă prin punctul P intersectează suprafața apei;
b. sinusul unghiului de refracție r sub care iese raza de lumină în aer;
c. distanţa parcursă de o rază de lumină, din P până în S, în urma reflexiei în punctul R;
d. sinusul unghiului de incidență pentru care o rază de lumină provenind de la proiectorul P și incidentă pe
suprafața apei, în urma refracției, s-ar propaga de-a lungul suprafeței libere a apei.


Proba E.d)
Varianta 2
Subiectul I

I.1. a 3p
2. d 3p
3. c 3p
4. c 3p
5. d 3p
II.a. Pentru: 3p
G = mg 2p
rezultat final: G = 200N 1p
b. Pentru: 4p
d = v ×t 3p
rezultat final: t = 20 s 1p
c. Pentru: 4p
N = Gn 1p
Gn = mg cos α 1p
2
h 4
cos α = 1 −   = 1p
d  5
rezultat final: N = 160 N 1p
d. Pentru: 4p
Gt − Ff = 0 1p
Ff = µN 1p
Gt = mg sin α 1p
III.a. Pentru: 4p
mv 02
Ec 0 = 3p
2
rezultat final: Ec 0 = 32 J 1p
b. Pentru: 4p
Et = E p 0 + E c 0 2p
E p 0 = mgh 1p
rezultat final: Et = 50 J 1p

c. Pentru: 3p
LG = mgh 2p
d. Pentru: 4p
Et = Ec sol 2p
2
mv
Ec sol = 1p
2

Subiectul I
I.1. d 3p
2. c 3p
3. b 3p
4. b 3p
5. c 3p
II.a. Pentru: 4p
m0 = µ / N A 2p
m01 / m02 = µ1 / µ 2 1p
m01 8
rezultat final: = 1p
m02 7
b. Pentru: 4p
pV = νRT 2p
ν = m/µ 1p
rezultat final: m = 50 kg 1p
c. Pentru: 3p
ρ = m /V 2p
rezultat final: ρ ≅ 1,2 kg/m 3
1p
d. Pentru: 4p
µν = µ1ν 1 + µ2ν 2 2p
ν = ν1 + ν 2 1p
rezultat final: ν 1 / ν 2 = 1/ 3 1p
III.a. Pentru: 3p
b. Pentru: 4p
L12 = p1(V2 − V1 ) 3p
rezultat final: L12 = 1,2kJ 1p
c. Pentru: 4p
∆U 23 = νCv (T3 − T2 ) 1p
T2 = 4T1 1p
T3 = T1 1p
rezultat final ∆U 23 = −2,4 kJ 1p
d. Pentru: 4p
V
Q31 = ν RT1 ln 1 3p
V2
rezultat final Q31 = −560J 1p


Subiectul I
I.1. d 3p
2. c 3p
3. a 3p
4. b 3p
5. b 3p
II.a. Pentru: 3p
R1R2
R12 = 2p
R1 + R2
b. Pentru: 4p
E b = E1 + E 2 1p
rb = r1 + r2 1p
rezultat final: E b = 50 V ; rb = 1 Ω 2p
c. Pentru: 4p
Eb
I= 3p
R12 + rb
d. Pentru: 4p
E =U +u 2p
u = rI 1p
III.a. Pentru: 4p
reprezentarea corectă a schemei circuitului electric 4p
b. Pentru: 3p
Wb = Pb ∆t 2p
rezultat final Wb = 30 J 1p
c. Pentru: 4p
P
Rb = 2b 1p
Ib
ℓ
Rb = ρ 2p
S
rezultat final S = 22 ×10 −10 m2 1p
d. Pentru: 4p
Rs = R + Rb 1p
E
Ib = 2p
r + Rs

Subiectul I
I.1. a 3p
2. b 3p
3. d 3p
4. c 3p
5. b 3p
II.a. Pentru: 4p
1 1 1
− = 3p
x2 x1 f
b. Pentru: 3p
y x
β= 2 = 2 2p
y1 x1
c. Pentru: 4p
Csist = C + C ′ 1p
1
C= 1p
f
1
C′ = 1p
f′
rezultat final: Csist = 6,25 m−1 1p
d. Pentru: 4p
d = f +f′ 3p
III.a. Pentru: 3p
RM
tg i = 2p
h
rezultat final: RM = 1m 1p
b. Pentru: 4p
n2 sin i = n1 sin r 2p
n2 sin i
sin r = 1p
n1
2
rezultat final: sin r = 1p
3
c. Pentru: 4p
PR = RS 1p
h
PR = 1p
cos i
d tot = 2 ×PR 1p
rezultat final: d tot = 4 m 1p
d. Pentru: 4p
n2 sin ℓ = n1 sin90° 2p
n1
sin ℓ = 1p
n2
3
rezultat final: sin ℓ = 1p
4
Proba E. d)
1. Un om stă pe o treaptă a unei scări rulante. Scara urcă, cu viteză constantă, între două etaje ale unei
clădiri. În aceste condiţii afirmaţia corectă este că, într-un sistem de referință legat de clădire:
a. energia totală a omului crește
b. energia cinetică a omului creşte
c. energia potenţială a omului rămâne constantă
d. energia totală a omului rămâne constantă. (3p)
2. Un punct material de masă m se deplasează cu viteza v . Asupra punctului material acționează o forță de
modul F orientată pe direcția și în sensul vitezei. Puterea mecanică dezvoltată de această forță este:
a. P = F ×v −1 b. P = m ×v c. P = F ×m ×v d. P = F ×v (3p)
3. Unitatea de măsură din S.I. pentru modulul de elasticitate este:
a. kg ×m −1 ×s −2 b. kg ×m −2 ×s −2 c. kg ×m −2 ×s −1 d. kg ×m −1 ×s −1 (3p)
4. Între Bucureşti şi Londra, diferenţa de fus orar este de 2 ore. Astfel, când la Bucureşti este ora 2.00, la
Londra este ora 0.00. Un avion pleacă din Bucureşti la ora locală 19.00 şi ajunge la Londra, în aceeaşi zi, la
ora 20.00 (ora Londrei). Distanţa dintre cele două oraşe este de 2100 km . Viteza medie a avionului este:
a. 2100 km/h b. 1050 km/h c. 700 km/h d. 420 km/h (3p)
5. Un corp cu masa de 3 kg se află iniţial în repaus. În figura alăturată este
reprezentată dependenţa de timp a forţei rezultante care acţionează asupra
corpului. Viteza corpului la momentul t = 6 s este:
a. 3 m/s
b. 6 m/s
c. 9 m/s
d. 18 m/s (3p)
O platformă basculantă AB a unui camion are lungimea d = AB = 4 m . La mijlocul platformei se află un corp
de masă m = 100kg , considerat de dimensiuni neglijabile. Platforma este
înclinată cu ajutorul unui cric hidraulic OC. Punctul C se află la mijlocul platformei
AB. Se constată că, atunci când cricul are lungimea OC = 1,5 m , corpul alunecă
uniform, iar cricul este perpendicular pe platforma AB.
a. Reprezentați forțele care acționează asupra corpului în timpul alunecării
acestuia.
b. Determinați valoarea forţei de reacțiune normală care acționează asupra corpului în timpul alunecării
acestuia.
c. Calculați coeficientul de frecare la alunecare dintre corp şi platformă.
d. Determinați valoarea acceleraţiei cu care ar coborî corpul, dacă platforma s-ar înclina la 53° față de
orizontală. Se cunoaște sin53° ≅ 0,8 .
Un fir elastic are lungimea în stare nedeformată ℓ 0 = 1 m și masă neglijabilă. Aria secțiunii transversale a
firului este S = 0,5cm2 . Unul dintre capetele firului este legat de un suport aflat la înălțimea H = 3m față de
sol. La celălalt capăt al firului este suspendat un corp având masa m = 2kg , aflat în echilibru. În aceste
condiții, lungimea firului este ℓ = 1,2m .
a. Calculați constanta elastică a firului.
b. Determinați modulul de elasticitate E al materialului din care este confecționat firul.
c. Calculaţi energia potenţială gravitaţională a sistemului corp-Pământ, considerând că energia potențială
gravitațională este nulă la nivelul solului.
d. Se taie firul, astfel încât corpul cade liber. Determinați viteza corpului în momentul în care atinge suprafața
pământului.

Proba E. d)
−1
23
pµ
fizice descrisă prin raportul este:
RT
a. kg ×m3 b. kg ×m-3 c. kg d. m3 (3p)
2. O cantitate dată de gaz ideal se destinde adiabatic. Simbolurile m ărimilor fizice fiind cele utilizate în
manualele de fizică, relaţia corectă este:
a. Q = L b. ∆U = Q c. L = 0 d. Q = 0 (3p)
căldura specifică c a unei substanţe este egal cu:
1 1
a. µ b. ν c. d. (3p)
µ ν
4. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependenţa presiunii de temperatură
pentru două gaze diferite G1 , respectiv G2 . Temperatura la care se află gazul G1 când
presiunea lui devine egală cu presiunea gazului G2 aflat la t = 0°C este:
a. 2°C
b. 4°C
c. 6°C
d. 8°C (3p)
5. Temperaturile extreme atinse într-un ciclu Carnot sunt T1 = 400 K , respectiv T2 = 300 K . Randamentul
ciclului Carnot este:
a. 25% b. 50% c. 75% d. 80% (3p)
Într-un cilindru orizontal este închisă o cantitate de oxid de azot NO (µ = 30 g/mol ) . Cilindrul este prevăzut la
un capăt cu un piston etanș ce se poate deplasa fără frecare. În starea iniţială pistonul este blocat. Volumul
ocupat de gaz este V1 = 4,155 dm 3 , presiunea gazului din cilindru este p1 = 80 kPa, iar temperatura gazului
este T1 = 300 K . Presiunea atmosferică este p0 = 100 kPa.
a. Calculaţi masa de gaz din cilindru.
b. Determinaţi volumul ocupat de gaz după deblocarea pistonului, dacă temperatura rămâne constantă.
c. Se încălzeşte gazul din cilindru până la temperatura T2 astfel încât pistonul revine în poziţia iniţială.
Determinaţi temperatura T2 .
d. Se blochează pistonul în poziția inițială şi se mai introduce în cilindru o masă m2 = 2 g de NO .
Determinaţi presiunea gazului din cilindru, dacă temperatura acestuia devine cu ∆T = 25 K mai mare decât
temperatura T2 .
Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în coordonate p − V în figura alăturată.
Gazul utilizat ca substanţă de lucru are căldura molară la volum constant
CV = 2R . În procesul (3) → (1) temperatura gazului rămâne constantă.
Cunoscând presiunea şi volumul gazului în starea iniţială, p1 = 8 ×105 N/m2 ,
V1 = 0,5 dm3 şi ln 2 ≅ 0,7 determinaţi:
a. lucrul mecanic schimbat de gaz cu mediul exterior în transformarea 1− 2 ;
b. căldura schimbată de gaz cu exteriorul în transformarea 3 − 1 ;
c. variaţia energiei interne a gazului între stările 2 şi 3;
Proba E. d)
1. Unitatea de măsură în S.I. a rezistivităţii electrice este:

a. A b. V c. Ω d. Ω ×m (3p)
2 Un bec cu filamentul întrerupt este alimentat la o baterie cu tensiunea electromotoare de 4,5 V . Tensiunea
la bornele becului are valoarea de:
a. 0 V b. 1,5 V c. 3 V d. 4,5 V (3p)
rezistenţa electrică a unui conductor este:
U
a. R = b. R = I 2 ×P c. R = U 2 ×P d. R = U ×I (3p)
I
4. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependenţa puterii absorbite de

un rezistor de pătratul intensităţii curentului electric ce străbate rezistorul. Tensiunea
la bornele rezistorului atunci când acesta disipă puterea P = 40 W este:
a. 5V
b. 10 V
c. 15 V
d. 20 V
(3p)
5. Un conductor este parcurs de un curent electric de intensitate I = 2 A . Valoarea sarcinii electrice care
trece prin secţiunea transversală a conductorului în intervalul de timp ∆t = 3 min este:
a. 40 C b. 50 C c. 360 C d. 500 C (3p)

O baterie este formată prin legarea în serie a două generatoare identice cu tensiunile electromotoare
E1 = E 2 = 50 V . La bornele bateriei este conectată o grupare paralel formată din două rezistoare având
rezistenţele electrice R1 = 40 Ω şi R2 = 60 Ω . Gruparea paralel este înseriată cu un al treilea rezistor având
rezistenţa electrică R3 = 20 Ω . Intensitatea curentului prin rezistorul R1 este I1 = 1,2 A . Neglijând rezistenţa
electrică a conductoarelor de legătură, calculaţi:
a. rezistenţa echivalentă a circuitului exterior bateriei;
b. intensitatea curentului prin baterie;
c. rezistenţa interioară a unui generator;
d. tensiunea la bornele unui generator.

Un bec are înscrise pe soclul său următoarele valori nominale: 0,2 A ; 0,5 W . Becul este alimentat la o
baterie cu tensiunea electromotoare E = 4,5 V şi rezistenţă interioară r = 1 Ω . Pentru funcţionarea becului în
regim nominal se leagă în serie cu acesta un rezistor R . Calculaţi:
a. valoarea tensiunii nominale a becului;
b. energia consumată de bec în intervalul de timp ∆t = 1 min ;
c. rezistenţa electrică a rezistorului R ;

Proba E. d)
−34
8
1. Imaginea unui obiect printr-o lentilă este răsturnată şi de trei ori mai mare decât obiectul. Conform
convențiilor folosite în manualele de fizică, mărirea liniară transversală are valoarea:
a. β = −3 b. β = 9 c. β = − 1 3 d. β = 1 3 (3p)
2. Pe un catod cade o radiaţie electromagnetică având lungimea de undă λ şi frecvenţa ν , care produce
efect fotoelectric extern. Energia cinetică maximă a electronilor extraşi este Ec. Frecvenţa minimă a radiaţiei
care produce efect fotoelectric extern poate fi calculată folosind relaţia:
E λ E c E λ E
a. ν 0 = ν + c b. ν 0 = − c c. ν 0 = − c d. ν 0 = + c (3p)
h c h λ h c h
3. Unitatea de măsură în S.I. a mărimii exprimate prin produsul n ×v dintre indicele de refracție și viteza de
propagare a luminii printr-un mediu este:
a. m -1 b. m c. m 2 ×s -2 d. m ×s -1 (3p)
4. O rază de lumină trece din apă (n1 = 4 / 3 ) în sticlă (n 2 = 3 / 2 ) . Unghiul de incidență este i = 30° . Unghiul
de refracție este:
4 2 8 3
a. r = arcsin b. r = arcsin c. r = arcsin d. r = arcsin (3p)
9 3 9 4
5. Într-un experiment se studiază efectul fotoelectric extern produs pe catodul
unei celule fotoelectrice. Caracteristica curent-tensiune este reprezentată în I(mA)
graficul din figura alăturată. Valoarea absolută minimă a tensiunii pentru care 100
niciun electron extras nu ajunge la anod este:
a. 0,1V
b. 2 V -2 0 2 4 U(V)
c. 4 V
d. 100 V (3p)
Un obiect cu înălțimea y1 = 2cm este plasat perpendicular pe axa optică principală a unei lentile subţiri L1 ,
la 30cm de aceasta. Imaginea obiectului se formează pe un ecran aflat la distanţa de 60 cm față de lentilă.
a. Calculați distanța focală a lentilei.
b. Calculați înălțimea imaginii formate de lentilă.
c. Determinați distanța dintre lentila L1 și o altă lentilă subțire L2 de distanță focală f2 = −12,5cm , astfel
încât orice fascicul paralel care intră în sistemul optic centrat format de cele două lentile, să iasă tot paralel
din sistem.
d. Se alipesc lentilele L1 și L2 folosite la punctul c. Determinați convergența sistemului optic astfel format.

Un dispozitiv interferenţial Young are distanţa dintre fante 2ℓ = 0,5 mm . Distanţa de la planul fantelor la
ecran este D = 1m . O sursă de lumină coerentă monocromatică cu λ = 500nm este aşezată pe axa de
simetrie a dispozitivului interferenţial, la distanţa d = 20 cm de planul fantelor.
b. Calculaţi diferenţa de drum optic dintre undele luminoase care, în urma suprapunerii, formează pe ecran
maximul de ordin k = 4 .
c. Determinaţi deplasarea ∆x a figurii de interferenţă dacă sursa de lumină se deplasează paralel cu planul
fantelor, perpendicular pe acestea, cu distanţa y = 1mm .
d. Se înlocuieşte sursa de lumină cu o altă sursă care emite lumină albă ale cărei limite spectrale sunt
λr = 750 nm şi λv = 400 nm . Determinaţi numărul de radiaţii cu lungimi de undă diferite care formează
minime la distanţa x = 5 mm faţă de franja centrală.

Proba E.d)
Varianta 2
Subiectul I
I.1. a 3p
2. d 3p
3. a 3p
4. c 3p
5. d 3p
II.a. Pentru: 3p
reprezentarea corectă a forțelor care acționează asupra corpului 3p
b. Pentru: 4p
N = Gn 1p
Gn = m ×g ×cos α 1p
AC
cos α = 1p
AC 2 + OC 2
rezultat final: N = 800 N 1p
c. Pentru: 4p
Gt − Ff = 0 1p
Gt = mg sin α 1p
Ff = µ N 1p
d. Pentru: 4p
Gt′ − Ff′ = m ×a′ 2p
a′ = g (sin β − µ ×cos β ) 1p
rezultat final: a′ = 3,5 m s 2
1p
III.a. Pentru: 4p
Fe = mg 1p
Fe = k ∆ℓ 1p
∆ℓ = ℓ − ℓ 0 1p
rezultat final: k = 100N/m 1p
b. Pentru: 3p
kℓ
E= 0 2p
S
rezultat final: E = 2 ×106 N/m2 1p

c. Pentru: 4p
E p = mgh 2p
h = H −ℓ 1p
rezultat final: E p = 36 J 1p
d. Pentru: 4p
∆Ec = Ltotal 1p
Ltotal = mgh 1p
2
mv
∆E c = 1p
2


Subiectul I
I.1. b 3p
2. d 3p
3. a 3p
4. c 3p
5. a 3p
II.a. Pentru: 3p
p1 ×V1 = m ×R ×T / µ 2p
b. Pentru: 4p
p0V2 = p1V1 3p
rezultat final: V2 ≅ 3,3 dm 3
1p
c. Pentru: 4p
V2 V1
= 3p
T1 T2
d. Pentru: 4p
(m + m2 ) ×R ×(T2 + ∆T )
p ×V1 = 3p
µ
rezultat final: p = 1,6 ×105 Pa 1p
III.a. Pentru: 3p
L12 = p1(V2 − V1 ) 2p
rezultat final: L12 = 1,2 kJ 1p
b. Pentru: 4p
V
Q31 = ν RT1 ln 1 2p
V3
p1V1 = ν RT1 1p
rezultat final: Q31 = −560 J 1p
c. Pentru: 4p
∆U 23 = νCv (T3 − T2 ) 2p
∆U 23 = −6 p1V1 1p
rezultat final: ∆U 23 = −2,4 kJ 1p
d. Pentru: 4p
L
η= 1p
Qprimit
L = L12 + Q31 1p
Qprimit = ν Cp (T2 − T1 ) 1p
8
( ≅ 17,8%)
rezultat final: η = 1p
45

Subiectul I
I.1. d 3p
2. d 3p
3. a 3p
4. d 3p
5. c 3p
II.a. Pentru: 4p
R1R2
R12 = 2p
R1 + R2
Re = R12 + R3 1p
b. Pentru: 4p
R1 I1 = R2 I2 2p
I = I1 + I 2 1p
c. Pentru: 4p
E1 + E2 = I (Re + r1 + r2 ) 3p
rezultat final: r1 = r2 = 3 Ω 1p
d. Pentru: 3p
E =U +u 1p
u = rI 1p
III.a. Pentru: 4p
Ub = Pb / Ib 1p
I b = 0,2A 1p
Pb = 0,5 W 1p
rezultat final: U b = 2,5 V 1p
b. Pentru: 3p
W b = Pb ∆t 2p
rezultat final: Wb = 30 J 1p
c. Pentru: 4p
E
Ib = 2p
r + R + Rb
Rb = U b / I b 1p
d. Pentru: 4p
R ext
η= 2p
Rext + r
Rext = R + Rb 1p
43
( ≅ 95,6% )
rezultat final: η = 1p
45


Subiectul I
I.1. a 3p
2. c 3p
3. d 3p
4. a 3p
5. b 3p
II.a. Pentru: 4p
1 1 1
− = 3p
x2 x1 f1
b. Pentru: 3p
y
β= 2 1p
y1
x2
β= 1p
x1
c. Pentru: 4p
d = f1 + f2 3p
rezultat final: d = 7,5 cm 1p
d. Pentru: 4p
Csist = C1 + C2 1p
1
C1 = 1p
f1
1
C2 = 1p
f2
rezultat final: Csist = −3m−1 1p
III.a. Pentru: 4p
λD
i= 3p
2ℓ
rezultat final: i = 10 −3 m 1p
b. Pentru: 3p
δ = kλ 2p
rezultat final: δ = 2 ×10 −6 m 1p
c. Pentru: 4p
yD
∆x = 3p
d
rezultat final: ∆x = 5 mm 1p
d. Pentru: 4p
λD
( 2k + 1) = x 1p
4ℓ
2ℓx 1
k≥ − 1p
λr D 2
2ℓx 1
k≤ − 1p
λv D 2
rezultat final: trei radiaţii formează minime 1p

Proba E. d)
Fizică
A. MECANICĂ Model
2
1. Un corp are viteza v și accelerația a . Mișcarea corpului are loc sub acțiunea forței rezultante F .
Acceleraţia corpului este orientată:
a. perpendicular pe traiectoria corpului
b. tangent la traiectoria corpului
c. paralel şi în acelaşi sens cu v
d. paralel şi în acelaşi sens cu F (3p)
2. Simbolurile fiind cele utilizate în manualele de fizică, alungirea unui resort elastic este dată de relaţia:
F
a. ∆ℓ = Eε b. ∆ℓ = c. ∆ℓ = kx d. ∆ℓ = −kx (3p)
k
3. Simbolurile fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură a mărimii exprimate prin
produsul F ⋅ ∆t este:
a. kg ⋅ m ⋅ s −1 b. kg ⋅ m ⋅ s −3 c. J d. W (3p)
4. O locomotivă cu puterea P = 2000 kW tractează un tren cu viteza constantă v = 20 m/s . Forţa de
rezistență la înaintare întâmpinată de tren are valoarea:
a. 10 2 N b. 4 ⋅ 10 4 N c. 10 5 N d. 10 6 N (3p)
5. În graficul alăturat este reprezentată variația în timp a vitezei unui mobil. Acceleraţia
mobilului are valoarea:
a. 2 m/s 2
b. 3 m/s 2
c. 6 m/s 2
d. 8 m/s 2 (3p)

În sistemul de corpuri reprezentat schematic în figura alăturată, masele corpurilor
sunt m1 = m2 = 1kg. Coficientul de frecare la alunecare dintre corpul de masă m1
şi suprafața orizontală este µ = 0,2 . Firul este inextensibil și de masă neglijabilă,
iar scripetele este lipsit de frecare și de inerție. Sistemul este lăsat liber.
a. Reprezentaţi forţele care acţionează asupra fiecărui corp.
b. Determinaţi acceleraţia corpului de masă m2 .
c. Calculaţi valoarea masei m0 a corpului care trebuie aşezat peste m1 , astfel
încât sistemul de corpuri ( m0 , m1, m2 ) să se deplaseze cu viteză constantă.
d. Determinaţi timpul în care corpul de masă m1 parcurge distanţa d = 0,75m, dacă sistemul se deplasează
cu viteza constantă v = 0,5 m/s .

Un corp de masă m = 2 kg este lansat cu viteza iniţială v 1 = 5 m/s pe o suprafaţă orizontală pe care se
deplasează cu frecare. După parcurgerea distanţei d1 = 4,5m, când viteza corpului a scăzut la v 2 = 4m/s,
corpul intră pe un plan înclinat cu unghiul α = 30° față de orizontală, pe care urcă fără frecare. Trecerea pe
planul înclinat se face lin, fără modificarea modulului vitezei. Determinaţi:
a. energia cinetică a corpului la momentul iniţial;
b. lucrul mecanic efectuat de forţa de frecare pe porţiunea orizontală;
c. valoarea coeficientului de frecare la alunecare;
d. distanţa d 2 parcursă pe planul înclinat, până la oprire.

Proba E. d)
Fizică
J
mol ⋅ K
parametrii de stare ai gazului ideal întrIo stare dată există relaţia: p ⋅ V = νRT .
1. O cantitate dată de gaz ideal este supusă unei transformări în cursul căreia densitatea gazului rămâne
constantă, iar temperatura gazului scade. În cursul acestei transformări:
a. volumul gazului scade
d. gazul efectuează lucru mecanic (3p)
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, formula lucrului mecanic schimbat de
o cantitate dată de gaz ideal cu exteriorul în cursul unei transformări izoterme este:
V  V 
a. L = ν RT ln f  b. L = ν CV ln f  c. L = −ν CV ∆T d. L = ν R∆T (3p)
 i 
V  Vi 
m ⋅ R ⋅T
µ
a. Pa b. mol c. J d. kg ⋅ m -3 (3p)
4. Un mol de gaz ideal este supus unei transformări în cursul căreia presiunea gazului rămâne constantă, iar
temperatura acestuia se modifică de la t1 = −13°C la T 2 = 310 K . Lucrul mecanic schimbat de gaz cu
exteriorul în cursul acestei transformări este:
a. 2684,1J b. 2468,1 J c. 623,2 J d. 415,5 J (3p)
5. O cantitate de gaz, considerat ideal, este supusă procesului termodinamic 1I2I3,
reprezentat în coordonate p − V în figura alăturată. Între temperaturile din stările 1,2
şi 3 există relaţia:
a. T 2 = T3 = 4T1
b. T 2 = T3 = 2T1
c. T1 = T2 = 2T3 V1
d. T1 = T3 = 2T 2 (3p)
ÎntrIun cilindru orizontal cu piston mobil este închisă o masă m = 4,2 g de gaz ideal diatomic
( µ = 28 g/mol, CV = 2,5R ) . Iniţial, în starea 1, gazul se află la presiunea p1 = 10 5 Pa şi ocupă volumul
V1 = 5 L . Gazul este răcit la presiune constantă până în starea 2, în care volumul său este V2 = 4 L . Se
blochează pistonul, iar gazul este încălzit până în starea 3, în care temperatura ajunge la valoarea iniţială.
Determinaţi:
a. numărul de molecule de gaz din unitatea de volum în starea 1;
b. variaţia densităţii gazului în transformarea 1I2;
c. lucrul mecanic schimbat de gaz cu exteriorul în transformarea 1I2I3;
d. căldura primită de gaz din exterior în transformarea 2I3.
Un mol de gaz ideal, aflat iniţial în starea 1, în care presiunea este
p1 = 10 5 Pa iar volumul V1 = 3 L , parcurge procesul termodinamic 1I2I3,
reprezentat în coordonate p-V în figura alăturată. Căldura molară izocoră a
gazului este CV = 1,5R . Determinaţi:
a. lucrul mecanic efectuat de gaz în transformarea 1I2;
b. variaţia energiei interne a gazului în transformarea 1I2;
c. căldura molară a gazului în procesul 2I3;
d. căldura schimbată de gaz cu mediul exterior în transformarea 2I3.
Proba E. d)
Fizică
1. Dacă la bornele unei baterii, a cărei rezistență internă este diferită de zero, se conectează un conductor
metalic de rezistență electrică neglijabilă, atunci:
a. tensiunea la bornele bateriei este egală cu tensiunea electromotoare a acesteia
b. tensiunea la bornele bateriei este nulă
c. intensitatea curentului electric care străbate bateria este nulă
d. puterea electrică disipată pe rezistența internă a bateriei este nulă (3p)
2. Rezistenţa electrică a unui fir conductor la temperatura t 0 = 0°C este R 0 . La temperatura t , rezistenţa
electrică a conductorului are valoarea R . Expresia coeficientului de temperatură al rezistivităţii conductorului
este:
R − R0 R − R0 R + R0 R + R0
a. b. c. d. (3p)
R0 ⋅ t t R0 ⋅ t t
măsură în S.I. a mărimii exprimate prin produsul I ⋅ U este:
a. A b. J c. W d. kWh (3p)
4. Dependenţa intensităţii curentului electric ce străbate un rezistor în funcţie de
tensiunea la bornele acestuia este reprezentată în graficul alăturat. Rezistenţa electrică
a rezistorului are valoarea:
a. 0,3 Ω
b. 30 Ω
c. 33,3 Ω
d. 300 Ω (3p)
5. Rezistenţa electrică a unui conductor liniar de lungime ℓ = 10 m este R = 0,5 Ω . Aria secţiunii
transversale a conductorului are valoarea S = 2 mm 2 . Rezistivitatea electrică a materialului din care este
confecţionat conductorul are valoarea:
a. 10 −9 Ω ⋅ m b. 10 −8 Ω ⋅ m c. 10 −7 Ω ⋅ m d. 10 −6 Ω ⋅ m (3p)

Se consideră circuitul electric a cărui schemă este reprezentată în figura alăturată.
Se cunosc: E = 18 V , r = 4 Ω , R1 = 8 Ω R 2 = 10 Ω , R 3 = 40 Ω . Rezistenţa
a. rezistenţa electrică echivalentă a grupării formate din rezistoarele R2 şi R3 ;
b. tensiunea la bornele rezistorului R1 dacă întrerupătorul K este deschis;
c. intensitatea curentului electric care trece prin una dintre surse dacă
d. intensitatea curentului electric care trece prin rezistorul R3 dacă întrerupătorul K
este închis.

La bornele unui generator având tensiunea electromotoare E = 6 V se conectează, în paralel, două
rezistoare identice. Intensitatea curentului electric care trece prin generator are valoarea I = 1 A . Puterea pe
care o consumă, împreună, cele două rezistoare, are valoarea P = 5 W . Determinați:
a. randamentul circuitului electric;
b. energia electrică consumată de un rezistor în ∆t = 10 minute de funcţionare;
c. rezistența electrică interioară a generatorului;
d. rezistența electrică a unui rezistor.

Proba E. d)
Fizică
D. OPTICĂ Model
8 −34
Pentru itemii 1"5 scrie% i pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect. (15 puncte)
1. În cazul efectului fotoelectric extern, valoarea lucrului mecanic de extracție depinde de:
a. numărul de fotoni incidenți pe catod
b. frecvența fotonilor incidenți pe catod
c. tensiunea de stopare
d. natura substanţei din care este confecționat catodul (3p)
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, energia cinetică maximă a unui
electron emis prin efect fotoelectric extern este dată de relaţia:
a. Ec = hν b. Ec = hν 0 c. E c = hν − L d. Ec = hν 0 + L (3p)
3. Simbolurile fiind cele utilizate în manualele de fizică, mărimea care are aceeaşi unitate de măsură ca şi
convergenţa unei lentile este:
1 1
a. b. f c. d. β (3p)
f β
4. Indicele de refracţie absolut al unui mediu optic prin care lumina se propagă cu viteza v = 2 ⋅ 10 8 m/s are
valoarea:
a. 0,66 b. 1 c. 1,5 d. 2 (3p)
5. În zona înnegrită din figura alăturată se află un sistem optic centrat alcătuit din două
lentile. Un fascicul de lumină monocromatică, delimitat de razele notate cu 1 și
respectiv 2, străbate sistemul paralel cu axa optică principală, ca în figura alăturată.
Sistemul optic este format din:
a. două lentile convergente cu distanţe focale egale
b. două lentile convergente cu distanţe focale diferite
c. o lentilă convergentă urmată de o lentilă divergentă, având distanţe focale diferite
d. o lentilă divergentă urmată de o lentilă convergentă, având distanţe focale egale (3p)

Un obiect, cu înălţimea de 4 cm , este plasat perpendicular pe axa optică principală, la 30 cm faţă de o
lentilă subţire convergentă având distanţa focală f1 = 10 cm .
a. Realizaţi un desen în care să evidențiați construcția imaginii prin lentilă, în situația descrisă.
c. Calculați înălțimea imaginii.
d. În contact cu lentila se aşează o altă lentilă convergentă, cu distanţa focală f2 = 20 cm , pentru a forma un
sistem optic centrat. Calculaţi convergența sistemului optic obținut.

Un clindru foarte lung, având diametrul D = 2mm , este
confecționat dintrIun material transparent care are indicele
de refracţie n = 1,41 ≅ 2 . Cilindrul se află în aer (n aer = 1) .
O rază de lumină monocromatică se propagă întrIun plan
care conține axa de simetrie a cilindrului. Raza intră în cilindru sub unghiul de incidenţă i = 45° faţă de axa
de simetrie, ca în figura alăturată.
a. Calculaţi valoarea unghiului de refracţie la intrarea razei de lumină în cilindru.
b. Calculaţi distanţa parcursă de lumină între două reflexii succesive în interiorul cilindrului.
c. Realizaţi un desen în care să ilustraţi mersul razei de lumină în cilindru.
d. Determinaţi valoarea maximă pe care o poate avea unghiul de refracţie al unei raze de lumină care intră
din aer în cilindru.


Proba E.d)
Fizică
Model
Subiectul I
I.1. d 3p
2. b 3p
3. a 3p
4. c 3p
5. b 3p
A. Subiectul al II8lea
II.a. Pentru: 4p
b. Pentru: 4p
T − µm1g = m1a
 2p
m2 g − T = m2a
a= 2
(m − µm1 )g
1p
m1 + m2
rezultat final a = 4m/s 2 1p
c. Pentru: 4p
G2 = Ff ′ 1p
Ff ′ = µ ( m1 + m0 ) g 1p
m2 − µm1
m0 = 1p
µ
d. Pentru: 3p
d
∆t = 2p
v
rezultat final ∆t = 1,5 s 1p
A. Subiectul al III8lea
III.a. Pentru: 3p
mv 12
Ec1 = 2p
2
rezultat final E1 = 25 J 1p
b. Pentru: 4p
∆E c = Ltotal 2p
Ltotal = LFf 1p

c. Pentru: 4p
LFf = −Ff d 2p
Ff = µmg 1p
d. Pentru: 4p
∆E c = LG 1p
mv 22
∆E c = − 1p
2
LG = −mgd 2 sin α 1p
rezultat final d 2 = 1,6 m 1p

Subiectul I
I.1. b 3p
2. a 3p
3. c 3p
4. d 3p
5. b 3p
B. Subiectul al II8lea
II.a. Pentru: 3p
N
n= 1p
V1
m
N= ⋅ NA 1p
µ
rezultat final: n ≅ 0,18 ⋅ 10 26 m -3 1p
b. Pentru: 4p
∆ρ = ρ 3 − ρ 1 1p
m
ρ1 = 1p
V1
m
ρ3 = 1p
V2
kg
rezultat final: ∆ρ = 0,21 1p
m3
c. Pentru: 4p
Ltot = L1− 2 + L2 − 3 1p
L1− 2 = p1(V2 − V1 ) 1p
L2 − 3 = 0 1p
rezultat final: Ltot = −100 J 1p
d. Pentru: 4p
Q23 = νCV (T1 − T2 ) 1p
5
Q23 = ( p3 − p2 ) ⋅ V2 1p
2
V
p3 = p1 ⋅ 1 1p
V2

B. Subiectul al III8lea
II.a. Pentru: 3p
( p + 2 p1 ) ⋅ V1
L12 = 1 2p
2
b. Pentru: 4p
∆U12 = νCv (T2 − T1 ) 1p
T2 = 4T1 1p
∆U12 = 4,5 p1V1 1p
rezultat final: ∆U12 = 1350 J 1p
c. Pentru: 4p
procesul 223 este izobar ⇒ C = C p 1p
C p = CV + R 1p
5
Cp = R 1p
2
J
rezultat final: C p ≅ 20,8 1p
mol ⋅ K
d. Pentru: 4p
Q23 = νC p (T3 − T2 ) 2p
T3 = 6T1 1p

C. PRODUCEREA $ I UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU (45 de puncte)
Subiectul I
I.1. b 3p
2. a 3p
3. c 3p
4. d 3p
5. c 3p
C. Subiectul al II8lea
II.a. Pentru: 3p
R ⋅R
R23 = 2 3 2p
R 2 + R3
b. Pentru: 4p
U1 = R1I1 1p
E
I1 = 1p
r + Rext
Rext = R1 + R23 1p
c. Pentru: 4p
Ee
I=
r 1p
+ R1 + R 23
2
Ee = E 1p
Is = I 2 1p
rezultat final: Is = 0,5 A 1p
d. Pentru: 4p
I = I 2 + I3 1p
R 2I 2 = R 3 I 3 2p
C. Subiectul al III8lea
III.a. Pentru: 3p
P
η= 2p
EI
b. Pentru: 4p
W1 = P1 ⋅ ∆t 2p
P
P1 = 1p
2
c. Pentru: 4p
P = Ub ⋅ I 2p
U b = E − rI 1p
d. Pentru: 4p
P
= R ⋅ I12 2p
2
I
I1 = 1p
2

Subiectul I
I.1. d 3p
2. c 3p
3. a 3p
4. c 3p
5. b 3p
D. Subiectul al II8lea
II.a. Pentru: 4p
Construcţia corectă a imaginii prin lentilă 4p
b. Pentru: 4p
1 1 1
− = 2p
x 2 x1 f1
f1x1
x2 = 1p
f1 + x1
rezultat final x 2 = 15 cm 1p
c. Pentru: 3p
x
β= 2 1p
x1
y2
β= 1p
y1
rezultat final −y 2 = 2 cm 1p
d. Pentru: 4p
1 1
C= + 3p
f1 f2
D. Subiectul al III8lea
III.a. Pentru: 4p
sin i = n sin r 3p
b. Pentru: 4p
D
sin r = 3p
d
rezultat final d = 4 mm 1p
c. Pentru: 3p
Desen corect care ilustrează mersul razei de lumină 3p
d. Pentru: 4p
Valoarea maximă unghiului de refracţie r se obţine pentru i = 90° 1p
sin90° = n sin rmax 2p
rezultat final rmax = 45° 1p

Proba E. d)
Fizică
A. MECANICĂ Model
2
1. Un corp are viteza v și accelerația a . Mișcarea corpului are loc sub acțiunea forței rezultante F .
Acceleraţia corpului este orientată:
a. perpendicular pe traiectoria corpului
b. tangent la traiectoria corpului
c. paralel şi în acelaşi sens cu v
d. paralel şi în acelaşi sens cu F (3p)
2. Simbolurile fiind cele utilizate în manualele de fizică, expresia matematică a legii lui Hooke este:
E ⋅ S0 1 F ⋅ ℓ0 F ∆ℓ
a. ∆ℓ = b. ∆ℓ = c. σ = d. ε = (3p)
F ⋅ ℓ0 E S0 S0 ℓ0
3. Acceleraţia unui mobil variază în timp după legea a = A + B ⋅ t . Unitatea de măsură în S.I. a mărimii B
este:
a. m ⋅ s −3 b. m −1 ⋅ s3 c. m ⋅ s −1 d. m ⋅ s −2 (3p)
4. O locomotivă cu puterea 2000 kW tractează un tren cu masa m = 200 t . Forţa de rezistență la înaintare
întâmpinată de tren reprezintă o fracţiune f = 4% din greutatea acestuia. La un moment dat viteza trenului
este v = 10 m/s . În acest moment, acceleraţia trenului are valoarea:
a. 0 b. 0,2 m/s 2 c. 0,4 m/s 2 d. 0,6 m/s 2 (3p)
5. În graficul alăturat este reprezentată variația în timp a vitezei unui punct material de
masă m = 5 kg . Forţa rezultantă sub acţiunea căreia se deplasează punctul material
are valoarea de:
a. 6 N b. 15 N c. 30 N d. 60 N (3p)
În sistemul de corpuri reprezentat schematic în figura alăturată, masele corpurilor
sunt m1 = m2 = 1kg , respectiv m3 = 3 kg . Unghiul format de planul înclinat cu
orizontala este α ≅ 37° (sin α = 0,6) . Sistemul este lăsat liber din repaus, iar
corpurile de mase m1 şi m2 se deplasează cu frecare, coeficientul de frecare la
alunecare dintre acestea şi planul înclinat fiind µ = 0,5 . Firul este inextensibil și de
masă neglijabilă, iar scripetele este lipsit de frecare și de inerție.
a. Reprezentaţi forţele care acţionează asupra corpului de masă m 2 în timpul mişcării.
b. Calculaţi valoarea forţei cu care corpul de masă m1 împinge corpul de masă m2 .
c. Determinaţi valoarea forţei de apăsare pe scripete.
d. Se dezleagă corpul de masă m3 şi se trage de fir, vertical în jos, cu o forţă F . Determinaţi valorile forţei
F pentru care sistemul de corpuri m1 , m2 se deplasează cu viteză constantă pe planul înclinat.
Un corp de mici dimensiuni având masa m = 400 g , aflat inițial în repaus în punctul de coordonată
x0 = 1 m , se poate deplasa doar deEa lungul axei Ox. În figura alăturată este reprezentată dependența
proiecției pe axa Ox a forţei rezultante care acţionează asupra corpului de coordonata acestuia.
a. Calculați lucrul mecanic efectuat de forţa rezultantă la deplasarea corpului din
punctul de coordonată x0 = 1 m în punctul de coordonată x = 7 m ;
b. Determinați energia cinetică a corpului la trecerea prin punctul de coordonată
x1 = 5 m ;
c. Calculați valoarea vitezei corpului la trecerea prin punctul de coordonată x = 7 m .
d. Când viteza corpului este v = 20 m/s , acesta se cuplează cu un corp identic
aflat în repaus. Considerând că în cursul acestui proces și după realizarea cuplajului rezultanta forțelor
externe este nulă, determinați viteza celor două corpuri cuplate.
Proba E. d)
Fizică
J
mol ⋅ K
parametrii de stare ai gazului ideal întrEo stare dată există relaţia: p ⋅ V = νRT .
1. O cantitate dată de gaz ideal este supusă unei transformări în cursul căreia temperatura gazului rămâne
constantă, iar presiunea acestuia creşte. În timpul acestei transformări:
a. energia internă a gazului scade
b. volumul gazului scade
c. energia internă a gazului crește
d. gazul nu schimbă căldură cu exteriorul (3p)
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manuale de fizică, relaţia dintre căldura molară C µ și
căldura specifică c a unui gaz în timpul unui proces termodinamic este:
a. C µ = m ⋅ c b. C µ = µ ⋅ c c. C µ = c ⋅ m −1 d. C µ = c ⋅ µ −1 (3p)
p⋅µ
fizice exprimate prin raportul este:
R ⋅T
a. J b. kg c. mol d. kg ⋅ m-3 (3p)
4. Un mol de gaz ideal monoatomic trece, printrEo transformare adiabatică, din starea iniţială 1, în care
temperatura este T1 = 300 K în starea finală 2, în care temperatura este t 2 = 47°C . Lucrul mecanic schimbat
de gaz cu exteriorul în cursul acestei transformări este:
a. −249,3 J b. −166,2 J c. 166,2 J d. 249,3 J (3p)
5. O cantitate de gaz, considerat ideal, este supus procesului ciclic 1E2E3E1

reprezentat în coordonate p − V în figura alăturată. Lucrul mecanic total schimbat de
gaz cu exteriorul în cursul procesului ciclic este:
a. L = − p1V1 b. L = −0,5 ⋅ p1V1 c. L = 0,5 ⋅ p1V1 d. L = p1V1 (3p)

3
Un cilindru orizontal, de volum V = 41,55 dm , este împărţit în două compartimente printrEun piston uşor,
termoizolant, ce se poate deplasa fără frecare. Primul compartiment conţine oxigen (µ1 = 32 g/mol ) la
temperatura t1 = 15°C , iar al doilea compartiment conţine argon (µ 2 = 40 g/mol ) la temperatura t 2 = 7°C.
Pistonul se află în echilibru mecanic. Masa oxigenului reprezintă 70 % din masa totală de gaz din cilindru, iar
cantitatea totală de gaz din cilindru este ν = 4,7 mol . Determinaţi:
a. masa oxigenului din primul compartiment;
b. raportul V1 /V2 dintre volumele ocupate de cele două gaze;
c. temperatura până la care ar trebui încălzit argonul, oxigenul păstrânduEşi temperatura, astfel încât raportul
dintre volumele ocupate de cele două gaze, când pistonul ajunge din nou în echilibru, să devină V1f / V2f = 1,5 ;
d. presiunea argonului din al doilea compartiment, în condiţiile specificate la subpunctul c.
O cantitate dată de gaz ideal poliatomic ( CV = 3R ) este supus succesiunii de
transformări redată în figura alăturată. Se cunosc: V2 = 1,5 ⋅ V1 , V3 = 2,7 ⋅ V1 ≅ e ⋅ V1 şi
ln 1,5 ≅ 0,4 . Lucrul mecanic efectuat în destinderea 2 → 3 are valoarea L23 = 900 J ,
iar temperatura la care are loc această destindere este T2 = 450 K . Determinaţi:
a. temperatura T1 a gazului în starea iniţială;
b. lucrul mecanic total schimbat de gaz cu mediul exterior în transformarea ciclică;
c. căldura primită de gaz în transformarea 1 → 2 ;
d. randamentul motorului termic care ar funcţiona după acest ciclu.
Proba E. d)
Fizică
1. Dacă la bornele unei baterii, a cărei rezistență interioară este diferită de zero, se conectează un conductor
metalic a cărui rezistență electrică este egală cu rezistența interioară a bateriei, atunci:
a. tensiunea la bornele bateriei este egală cu tensiunea electromotoare a acesteia
b. tensiunea la bornele bateriei este egală cu jumătate din tensiunea electromotoare a acesteia
c. tensiunea la bornele bateriei este nulă
d. intensitatea curentului electric care străbate bateria este nulă. (3p)
2. Un conductor, confecționat dintrEun material având rezistivitatea ρ , are lungimea ℓ și aria secțiunii
transversale S . La bornele conductorului se aplică tensiunea electrică U . Expresia intensității curentului
electric care străbate conductorul este:
a. I = U ⋅ S −1 ⋅ ρ ⋅ ℓ −1 b. I = U ⋅ S −1 ⋅ ρ −1 ⋅ ℓ c. I = U ⋅ S ⋅ ρ −1 ⋅ ℓ −1 d. I = U −1 ⋅ S ⋅ ρ ⋅ ℓ (3p)
exprimate prin I ⋅ U ⋅ ∆t este:
a. A b. Ω c. V d. J (3p)
intensitatea curentului electric care trece prin aceasta. Rezistenţa interioară a bateriei
are valoarea:
a. 24,0 Ω b. 16,0 Ω c. 1,5 Ω d. 0,6 Ω
(3p)
5. Rezistenţa electrică a unui consumator aflat la temperatura t0 = 0°C este R 0 = 50 Ω . Coeficientul de
temperatură al rezistivităţii materialului din care este confecționat consumatorul este α = 5 ⋅ 10−3 grad−1 . Între
capetele consumatorului se aplică tensiunea U = 24 V . Temperatura consumatorului în timpul funcţionării
este t = 40°C . Puterea electrică a consumatorului în timpul funcționării are valoarea:
a. 24,0 W b. 11,5 W c. 9,6 W d. 4,8 W (3p)
Se realizează montajul a cărui schemă este redată în figura alăturată. Se cunosc: E1 = 4,5 V şi E 2 = 6 V ,
r1 = r2 = 1Ω , R1 = 14 Ω şi R2 = 49 Ω . Întrerupătorul K este închis. În aceste condiţii intensitatea curentului
indicat de ampermetrul ideal (R A ≅ 0 ) este I1 = 0,2 A .
a. Determinaţi tensiunea la bornele generatorului având t.e.m. E1 .
b. Determinaţi tensiunea la bornele rezistorului R2 .
c. Calculaţi rezistenţa electrică a rezistorului R3 .
d. Se deschide întrerupătorul K . Determinaţi valoarea pe care ar trebui să
o aibă rezistenţa electrică a ampermetrului ( R A ), pentru ca intensitatea
curentului măsurat de ampermetru, în aceste condiţii, să fie egală cu I A = 0,15 A .
La bornele unei baterii de tensiune electromotoare E = 12 V se conectează, în serie, două consumatoare.
Tensiunea la bornele primului consumator este U 1 = 6 V , iar rezistența electrică a celui deEal doilea
consumator este R 2 = 10 Ω . Puterea pe care o consumă, împreună, cele două consumatoare, are valoarea
P = 5,5 W .
a. Calculaţi energia electrică consumată împreună, de cele două consumatoare, în timpul ∆t = 10 minute.
b. Determinaţi intensitatea curentului electric din circuit.
c. Determinaţi randamentul circuitului electric.
d. În paralel cu gruparea celor două consumatoare se conectează un al treilea consumator a cărui rezistenţă
este astfel aleasă încât puterea debitată de baterie pe circuitul exterior să fie maximă. Determinaţi valoarea
rezistenței electrice R3 a celui deEal treilea consumator.

Proba E. d)
Fizică
D. OPTICĂ Model
1. În cazul efectului fotoelectric extern, valoarea lucrului mecanic de extracție depinde de:
a. numărul de fotoni incidenți pe catod
b. frecvența fotonilor incidenți pe catod
c. tensiunea de stopare
d. natura substanţei din care este confecționat catodul (3p)
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, energia cinetică maximă a unui
electron emis prin efect fotoelectric extern este dată de relaţia:
hλ
c. E c = 2(hν 0 − L )
hc
a. Ec = −L b. E c = −L d. Ec = hν 0 + L (3p)
c λ
ε
3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură a raportului
c
dintre energia unui foton și viteza luminii este aceeaşi cu a mărimii exprimate prin:
a. h ⋅ λ E1 b. h E1 ⋅ λ c. h ⋅ c −1 ⋅ λ d. h ⋅ c ⋅ λ E1 (3p)
4. O sursă luminoasă, de dimensiuni mici, se află pe fundul unui vas cilindric cu diametru mare. Vasul are
adâncimea h = 30 cm și este umplut cu lichid transparent cu indicele de refracţie n = 2 . Diametrul zonei
luminoase formate pe suprafaţa liberă a lichidului de lumina provenită de la sursă are valoarea:
a. 3,33cm b. 6,66cm c. 30cm d. 60cm (3p)
5. În zona înnegrită din figura alăturată se află un sistem optic centrat alcătuit din două lentile. Un fascicul de
lumină monocromatică, delimitat de razele notate cu 1 și respectiv 2, străbate
sistemul paralel cu axa optică principală, ca în figura alăturată. Sistemul optic este
format din:
a. două lentile convergente cu distanţe focale egale
b. două lentile convergente cu distanţe focale diferite
c. o lentilă convergentă urmată de o lentilă divergentă, având distanţe focale diferite
d. o lentilă divergentă urmată de o lentilă convergentă, având distanţe focale egale (3p)
Un obiect, cu înălţimea de 4 cm , este plasat perpendicular pe axa optică principală a unei lentile subțiri,
biconvexe, la 60 cm în fața acesteia. Lentila are razele de curbură ale suprafețelor sferice R1 = R2 = 20cm ,
iar distanţa focală este f1 = 20 cm .
a. Realizaţi un desen în care să evidențiați construcția imaginii prin lentilă, în situația descrisă.
b. Calculați înălţimea imaginii formate de lentilă.
c. Determinaţi indicele de refracţie absolut al materialului din care este confecționată lentila.
d. În contact cu lentila se aşază o altă lentilă, cu distanţa focală f2 = 30 cm , pentru a forma un sistem optic
centrat. Obiectul rămâne în aceeaşi poziţie faţă de prima lentilă. Calculaţi distanţa cu care se deplasează
imaginea ca urmare a introducerii celei de a doua lentile.
Un dispozitiv interferenţial Young are distanţa dintre fante 2ℓ = 0,5 mm . Distanţa de la planul fantelor la
ecran este D = 1m . O sursă de lumină coerentă monocromatică cu λ = 500nm este aşezată pe axa de
simetrie a dispozitivului interferenţial, la distanţa d = 20 cm de planul fantelor.
b. Calculaţi diferenţa de drum optic dintre razele de lumină care formează pe ecran franja luminoasă de
ordin k = 4 .
c. Determinaţi deplasarea ∆x a figurii de interferenţă dacă sursa de lumină se deplasează paralel cu planul
fantelor, perpendicular pe acestea, cu distanţa y = 1mm .
d. Se înlocuieşte sursa de lumină cu o altă sursă care emite lumină albă ale cărei limite spectrale sunt
λr = 750 nm şi λv = 400 nm . Determinaţi numărul de radiaţii cu lungimi de undă diferite care formează
minime la distanţa x = 5 mm faţă de franja centrală.


Proba E. d)
Fizică
Model
Subiectul I

I.1. d 3p
2. b 3p
3. a 3p
4. d 3p
5. b 3p
II.a. Pentru: 4p
Reprezentarea corectă a forţelor 4p
b. Pentru: 4p
f − m2g (sin α + µ cos α ) = m2a 1p
m3 − ( m1 + m2 ) ⋅ ( sin α + µ cos α )
a=g 2p
m1 + m2 + m3
rezultat final f = 12 N 1p
c. Pentru: 4p
Fscripete = T + T + 2T cos 90 − α
2 2 2
( o
) 2p
T = m3 (g − a ) 1p
rezultat final Fscripete ≅ 43N 1p
d. Pentru: 3p
F1 = G1t + G2t − Ff1 − Ff2 = (m1 + m2 )g (sin α − µ cos α ) 1p
F2 = G1t + G2t + Ff1 + Ff2 = (m1 + m2 )g (sin α + µ cos α ) 1p
rezultat final F1 = 4 N ; F2 = 20 N 1p
III.a. Pentru: 4p
L = L1 + L2 + L3 1p
L1 = 80 J 1p
L2 = 40 J;L3 = −40 J 1p
b. Pentru: 4p
∆Ec1 = L1 + L2 2p
∆Ec1 = Ec1 − Ec 0 = Ec1 1p
rezultat final: Ec1 = 120 J 1p
Filiera teoretică – profilul real, Filiera vocaţională%
profilul militar
c. Pentru: 3p
∆Ec = L 1p
1
mv 2 = L 1p
2
d. Pentru: 4p
Fext = 0 ⇒ pi = pf 2p

mv = 2mv ′ 1p
rezultat final: v ′ = 10 m/s 1p

profilul militar

Subiectul I
I.1. b 3p
2. b 3p
3. d 3p
4. a 3p
5. b 3p
II.a. Pentru: 4p
ν = ν 1 + ν 2 = (m1 / µ1 ) + (m2 / µ 2 ) 2p
m1 = 0,7 ⋅ m ; m2 = 0,3 ⋅ m 1p
Rezultat final: m1 = 112 g 1p
b. Pentru: 3p
p ⋅ V1 = 0,7 ⋅ m ⋅ R ⋅ T1 / µ1 1p
p ⋅ V2 = 0,3 ⋅ m ⋅ R ⋅ T2 / µ 2 1p
rezultat final: V1 / V2 = 3 1p
c. Pentru: 4p
pf ⋅ V1f = 0,7 ⋅ m ⋅ R ⋅ T1 / µ1 1p
pf ⋅ V2f = 0,3 ⋅ m ⋅ R ⋅ T2′ / µ2 2p
rezultat final: T2′ = 560K 1p
d. Pentru: 4p
pf ⋅ V2f = 0,3 ⋅ m ⋅ R ⋅ T2′ / µ2 1p
V1f + V2f = V 2p
rezultat final: pf = 336kPa 1p
III.a. Pentru: 3p
V1 / T1 = V2 / T2 2p
b. Pentru: 4p
L = L12 + L23 + L34 + L41 1p
L23 = ν ⋅ R ⋅ T2 ⋅ ln(V3 / V2 ) 1p
L = p1 ⋅ (V2 − V1 ) + L23 + ν ⋅ R ⋅ T1 ⋅ ln(V1 / V3 ) 1p
c. Pentru: 4p
Q12 = ν ⋅ C p ⋅ (T2 − T1 ) 2p
C p = Cv + R 1p
rezultat final: Q12 = 2 kJ 1p
d. Pentru: 4p
η = L / Qprimit 1p
Q23 = L23 1p

profilul militar
Subiectul I
I.1. b 3p
2. c 3p
3. d 3p
4. c 3p
5. c 3p
II.a. Pentru: 3p
E1 = I1 ⋅ r1 + U1 2p
b. Pentru: 4p
E1 + E 2 = I1 ⋅ (R1 + r1 ) + I 2 ⋅ (R2 + r2 ) 2p
U 2 = I 2 ⋅ R2 1p
rezultat final: U 2 = 7,35 V 1p
c. Pentru: 4p
E1 = I1(R1 + r1 ) + I3 R3 1p
I 3 = I1 − I 2 2p
d. Pentru: 4p
E1 + E 2 = I A ⋅ (R1 + r1 + R2 + r2 + R A ) 3p
rezultat final: R A = 5 Ω 1p
III.a. Pentru: 3p
W = P ⋅ ∆t 2p
b. Pentru: 4p
P = P1 + P2 1p
P1 = U1 ⋅ I 1p
2
P2 = R 2 ⋅ I 1p
c. Pentru: 4p
P
η= 3p
E ⋅I
d. Pentru: 4p
R3 ⋅ (R1 + R2 )
=r 1p
R1 + R2 + R3
E − U1 − R 2 ⋅ I
r = 1p
I
U1
R1 = 1p
I
rezultat final: R3 = 2,2 Ω 1p

profilul militar
Subiectul I
I.1. d 3p
2. b 3p
3. a 3p
4. d 3p
5. c 3p
II.a. Pentru: 4p
Construcţia corectă a mersului razelor de lumină 4p
b. Pentru: 4p
1 1 1
− = 1p
x 2 x1 f1
y2
β= 1p
y1
x2
β= 1p
x1
rezultat final: −y 2 = 2 cm 1p
c. Pentru: 3p
1 2
= (n − 1) 2p
f1 R1
d. Pentru: 4p
1 1 1
= + 1p
F f1 f2
1 1 1
− = 1p
x2′ x1 F
d = x2 − x2′ 1p
III.a. Pentru: 4p
λD
i= 3p
2l
rezultat final: i = 10 −3 m 1p
b. Pentru: 3p
δ = kλ 2p
rezultat final: δ = 2 ⋅ 10 −6 m 1p
c. Pentru: 4p
yD
∆x = 3p
d
rezultat final: ∆x = 5 mm 1p
d. Pentru: 4p
(2k + 1) λD = x 1p
4l
2lx 1
k≥ − 1p
λr D 2
2lx
1
k≤ − 1p
λv D
2
rezultat final: trei radiaţii formează minime 1p

profilul militar
Ministerul Educaţiei Naţionale și Cercetării Științifice
Proba E. d)
Fizică
1. Asupra unui corp acţionează o forţă rezultantă constantă F , orientată pe direcția și în sensul vectorului
viteză. Afirmația corectă este:
a. viteza corpului scade
b. viteza corpului crește
c. accelerația corpului scade
d. accelerația corpului crește. (3p)
2. Unitatea de măsură în S.I a mărimii fizice exprimate prin raportul dintre lucrul mecanic efectuat și intervalul
de timp este:
a. J b. kg c. W d. N (3p)
3. Energia potenţială gravitaţională a unui corp cu masa m = 100 g , aflat la o înălţime h = 2 m faţă de nivelul
solului (considerat nivel de referinţă), este egală cu:
a. 2 J b. 20 J c. 200 J d. 2000 J (3p)
4. În graficul alăturat este reprezentată dependenţa forţei aplicate unui corp de
poziţia acestuia, indicată prin intermediul coordonatei x . Forţa se exercită pe
direcţia şi în sensul axei Ox . Lucrul mecanic efectuat de forţa F pe distanţa de
10 m este:
a. 20 J b. 50 J c. 100 J d. 200 J (3p)
5. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică,expresia legii lui Hooke este:
F ℓ0 F F E ×∆ℓ F E ×ℓ 0
a. = b. = E ×∆ℓ ×ℓ 0 c. = d. = (3p)
S0 E ×∆ℓ S0 S0 ℓ0 S0 ∆ℓ

Un bloc de beton (B) cu masa m = 300 kg este ridicat cu viteza constantă
v = 10 cm/s de-a lungul unei rampe de încărcare ce formează unghiul
α ≅ 37° (sin α = 0,6 ) cu orizontala. Forța de tracțiune este exercitată asupra
blocului de beton prin intermediul unui cablu inextensibil acționat de către un
motor (M) fixat în vârful rampei. Cablul este paralel cu suprafaţa planului
înclinat, ca în figura alăturată. Masa cablului este neglijabilă în raport cu
masa blocului de beton. Forţa de tracţiune are valoarea F = 3,6 kN .
a. Reprezentaţi forţele ce acţionează asupra blocului de beton (B).
b. Determinaţi valoarea forţei de apăsare a blocului de beton pe suprafaţa rampei.
c. Determinaţi valoarea coeficientului de frecare la alunecare dintre blocul de beton şi rampă.
d. Calculaţi distanţa parcursă de blocul de beton (B) în intervalul de timp ∆t = 1 min .

Un autoturism cu masa m = 1 t se deplasează cu viteză constantă v = 54 km/h pe o şosea orizontală,
motorul dezvoltând o putere constantă P = 15 kW . La un moment dat motorul se opreşte şi autoturismul
continuă să se deplaseze fără a frâna, până la oprire. Se consideră că forţele de rezistenţă la înaintarea
autoturismului sunt constante şi au aceeaşi valoare atât înainte cât şi după oprirea motorului. Determinaţi:
a. energia cinetică a autoturismului înaintea opririi motorului;
b. valoarea forţei de tracţiune dezvoltată de motor în timpul deplasării cu viteză constantă;
c. lucrul mecanic efectuat de forţele de rezistenţă la înaintare din momentul opririi motorului şi până la
oprirea autoturismului;
d. distanţa parcursă de autoturism de la oprirea motorului şi până la oprirea autoturismului.

Proba E. d)
Fizică
−1
23
1. Un motor termic, având ca substanţă de lucru o cantitate de gaz ideal, funcţionează după un ciclu
termodinamic. Pentru un ciclu complet:
a. căldura primită de gaz este egală cu lucrul mecanic schimbat de gaz cu exteriorul
b. căldura cedată de gaz este egală cu lucrul mecanic schimbat de gaz cu exteriorul
c. căldura primită este mai mare decât modulul căldurii cedate de gaz mediului exterior
d. căldura primită este mai mică decât modulul căldurii cedate de gaz mediului exterior. (3p)
2. O cantitate ν de gaz ideal, având masa m şi masa molară µ , primeşte căldura Q pentru a-şi modifica
temperatura cu ∆T . Expresia căldurii molare este:
Q Q Q Q
a. C = b. C = c. C = d. C = (3p)
∆T ν ×∆T µ ×∆T m ×∆T
3. Unitatea de măsură în S.I. a temperaturii este:
a. K b. °C c. J d. J ×K (3p)
 1 
4. Într-un vas se află ν = 1,2  ≅  mol de oxigen (Cv = 2,5R ) la temperatura T = 300 K . Energia internă
 0,831 
a gazului este egală cu:
a. 7,5 kJ b. 6,5 kJ c. 4,5 kJ d. 3 kJ (3p)
5. O cantitate dată de gaz ideal trece dintr-o stare 1 într-o stare 2 printr-o transformare
reprezentată în coordonate p − T în figura alăturată. În decursul transformării:
a. presiunea rămâne constantă
b. presiunea scade
c. volumul rămâne constant
d. volumul creşte.
(3p)
Un balon de sticlă, având volumul V = 16,62 L , este închis etanş cu un dop de plută de masă neglijabilă.
Balonul conţine 10 g de gaz ideal. Presiunea şi temperatura gazului din interior sunt aceleaşi cu ale aerului
din exterior şi au valorile p = 10 5 Pa , respectiv t = 27°C . Dopul de plută sare dacă presiunea gazului din
balon este cu ∆p = 4 ×10 4 Pa mai mare decât presiunea aerului din exterior. Calculaţi:
a. cantitatea de gaz din balon;
b. masa molară a gazului din balon;
c. numărul de molecule de gaz din balon;
d. temperatura minimă până la care trebuie încălzit gazul din balon astfel încât dopul să sară, dacă se
neglijează dilatarea sticlei.

 2 
O cantitate ν = 0,24  ≅  mol de gaz ideal monoatomic (Cv = 1,5R )
 8,31 
efectuează transformarea ciclică reprezentată în coordonate p − V în figura
alăturată. Temperatura gazului în starea 1 este T1 = 250 K .
a. Calculaţi valoarea temperaturii gazului în starea 2.
b. Calculaţi valoarea lucrului mecanic schimbat de gaz cu mediul exterior
în transformarea 2-3.
c. Determinați valoarea căldurii cedate de gaz în transformarea 3-4.
d. Reprezentaţi grafic transformarea ciclică în coordonate V − T .

Proba E. d)
Fizică
1. Un generator de t.e.m. continuă alimentează un consumator a cărui rezistenţă electrică poate fi
modificată. Atunci când rezistenţa consumatorului este egală cu rezistenţa interioară a generatorului:
a. puterea electrică debitată de generator în circuitul exterior are valoarea maximă
b. tensiunea la bornele generatorului are valoarea maximă
c. intensitatea curentului care parcurge circuitul are valoarea maximă
d. randamentul circuitului electric are valoarea maximă. (3p)
2. Unitatea de măsură S.I a rezistivităţii electrice a unui material este:

a. J b. Ω ×m c. A d. V (3p)
3. Pe soclul unui bec cu filament sunt înscrise valorile 220 V şi 100 W . Energia consumată într-o oră de
becul alimentat la tensiunea nominală este:
a. 22 kWh b. 13,2 kWh c. 12,2 kWh d. 0,1 kWh (3p)
4. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependenţa intensităţii curentului

electric ce străbate un rezistor de tensiunea aplicată la bornele sale. Valoarea
rezistenţei electrice a rezistorului este:
a. R = 0,2 Ω
b. R = 3,3 Ω
c. R = 30 Ω
d. R = 300 Ω
(3p)
5. Un consumator cu rezistenţa electrică R este alimentat la o baterie formată din n generatoare electrice,
având fiecare tensiunea electromotoare E şi rezistenţa internă r, conectate în serie. Intensitatea curentului
electric prin consumator este:
nE E nE E
a. I = b. I = c. I = d. I = (3p)
R+r R+r R + nr R +r /n

În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Tensiunea electromotoare a bateriei este
E = 22 V, iar rezistențele electrice ale celor trei rezistoare au valorile
R1 = 15 Ω , R2 = R3 = 10 Ω . Ampermetrul ideal (R A → 0 ) indică I 2 = 0,5 A .
Determinaţi:
a. tensiunea la bornele rezistorului R2 ;
b. rezistenţa echivalentă a circuitului exterior bateriei
d. intensitatea curentului care ar străbate un fir de rezistenţă electrică
neglijabilă conectat între bornele bateriei.

La bornele unei baterii având tensiunea electromotoare E = 12 V şi rezistenţa interioară r = 1 Ω sunt
conectate două rezistoare legate în serie. Un voltmetru ideal (RV → ∞ ) conectat la bornele unuia dintre
rezistoare, având rezistenţa electrică R1 = 4 Ω , indică tensiunea U1 = 8 V . Conectând apoi același voltmetru
la bornele bateriei acesta indică tensiunea U = 10 V . Determinaţi:
a. puterea disipată pe rezistorul R1 ;
b. puterea disipată în interiorul sursei;
c. energia disipată pe cel de-al doilea rezistor R2 în 10 minute;
d. randamentul transferului de putere de la sursă către circuitul exterior.

Proba E. d)
Fizică
D. OPTICĂ Simulare
−34
8
1. În faţa unei lentile, perpendicular pe axa optică principală, este aşezat un obiect liniar, luminos. Mărirea
liniară dată de lentilă are valoarea β = − 1 2 . Imaginea obiectului formată prin lentilă este:
a. dreaptă şi de două ori mai mare
b. răsturnată şi de două ori mai mare
c. dreaptă şi de două ori mai mică
d. răsturnată şi de două ori mai mică. (3p)
2. O radiaţie electromagnetică având frecvenţa ν , incidentă pe suprafața unui catod metalic, produce efect
fotoelectric extern. Lucrul mecanic de extracţie al electronilor din catod este L. Energia cinetică maximă a
electronilor extraşi poate fi calculată după relaţia:
h h
a. Ec = hν + L b. E c = hν − L c. E c = + L d. E c = − L (3p)
ν ν
3. O radiaţie electromagnetică având frecvenţa ν , se propagă în vid cu viteza c. Unitatea de măsură din S.I.
c
pentru raportul este:
ν
a. m b. m −1 c. s d. s −1 (3p)
4. O lentilă convergentă are distanţa focală f1 = 30 cm . De aceasta se alipeşte o lentilă divergentă cu
distanţa focală f2 = −60 cm . Distanţa focală echivalentă a sistemului de lentile este:
a. 60 cm b. 30 cm c. −60 cm d. −30 cm (3p)
5. Energia cinetică maximă a electronilor extraşi dintr-un material prin efect
fotoelectric extern variază în funcţie de frecvenţa radiaţiei electromagnetice
conform graficului din figura alăturată. Lucrul mecanic de extracţie pentru
materialul respectiv este:
a. L = 2 ×10 −19 J
b. L = 13,2 ×10 −19 J
c. L = 2 ×1015 J
d. L = 13,2 ×1015 J (3p)
Pe un banc optic se așază o lentilă subțire având convergența C = 20 m −1. În fața lentilei, perpendicular pe
axa optică, este așezat un obiect având înălțimea y1 = 4 cm. Imaginea obiectului se formează pe un ecran
plasat la 15 cm față de lentilă.
a. Calculaţi distanța focală a lentilei.
b. Realizaţi un desen în care să evidenţiaţi construcţia imaginii obiectului prin lentilă.
c. Calculaţi distanţa dintre obiect şi ecran.
Un fascicul paralel de lumină monocromatică este incident pe suprafaţa de separare dintre sticlă şi apă.
Pentru o anumită valoare i a unghiului de incidenţă raza se refractă în apă sub unghiul r = 60° . Indicele de
4  10 3 
refracție pentru apă este napă = , iar pentru sticlă este n sticlă = 1,92  ≅  . Se consideră sin 37° = 0,6 .
3  9 
 
Determinați:
a. viteza de propagare a luminii în apă;
b. unghiul dintre raza incidentă și raza reflectată;
c. tangenta unghiului de incidență pentru care unghiul dintre raza reflectată și cea refractată este de 90° ;
d. valoarea sinusului unghiului de incidenţă astfel încât, după refracţie, raza să se propage de-a lungul
suprafeţei de separare.


Proba E.d)
Fizică
Simulare
Subiectul I
I.1. b 3p
2. c 3p
3. a 3p
4. d 3p
5. c 3p
II.a. Pentru: 4p
reprezentarea forţelor care acţionează asupra blocului B 4p
b. Pentru: 4p
N = Gn 1p
Gn = mg cos α 2p
c. Pentru: 4p
F − Ff − mg sin α = 0 2p
Ff = µ N 1p
d. Pentru: 3p
d = v ×∆t 2p
III.a. Pentru: 4p
v = 15 m/s 1p
m = 1000 kg 1p
mv 2
Ec = 1p
2
rezultat final Ec = 112,5 kJ 1p
b. Pentru: 3p
P = Ftr ×v 2p
rezultat final Ftr = 1 kN 1p
c. Pentru: 4p
∆EC = LFr 2p
mv 2
∆Ec = − 1p
2
rezultat final LFr = − 112,5 kJ 1p
d. Pentru: 4p
Fr = Ftr 1p
LFr = −Fr ×d op 2p
rezultat final d op = 112,5 m 1p
Subiectul I
I.1. c 3p
2. b 3p
3. a 3p
4. a 3p
5. c 3p
II.a. Pentru: 4p
pV
ν = 2p
RT
T = t + 273 1p
2
rezultat final ν = ≅ 0,67 mol 1p
3
b. Pentru: 3p
m
ν = 2p
µ
c. Pentru: 4p
N
ν = 3p
NA
rezultat final N ≅ 4 ×10 23 molecule 1p
d. Pentru: 4p
p p + ∆p
= 3p
T Tmin
rezultat final Tmin = 420 K 1p
III.a. Pentru: 3p
pV
T2 = 2 2 = 2T1 2p
νR
b. Pentru: 4p
L23 = νR (T3 − T2 ) 2p
p3V3
T3 = = 4T1 1p
νR
rezultat final L23 = 1 kJ 1p
c. Pentru: 4p
Q34 = νCv (T4 − T3 ) 2p
T4 = 2T1 1p
d. Pentru: 4p


Subiectul I
I.1. a 3p
2. b 3p
3. d 3p
4. d 3p
5. c 3p
II.a. Pentru: 3p
U 2 = I 2 R2 2p
rezultat final U 2 = 5 V 1p
b. Pentru: 4p
R2R3
R23 = 2p
R2 + R3
Re = R1 + R 23 1p
c. Pentru: 4p
U
I3 = 2 1p
R3
I = I2 + I3 1p
E
I= 1p
Re + r
d. Pentru: 4p
E
I′ = 3p
r
rezultat final I ′ = 11 A 1p
III.a. Pentru: 3p
U2
P1 = 1 2p
R1
rezultat final P1 = 16 W 1p
b. Pentru: 4p
U
I= 1 2p
R1
Pint = I 2 r 1p
rezultat final Pint = 4 W 1p
c. Pentru: 4p
U 2 = U − U1 2p
W2 = U 2 ×I ×∆t 1p
rezultat final W2 = 2,4 kJ 1p
d. Pentru: 4p
Re
η= 1p
Re +r
Re = R1 + R2 1p
U
R2 = 2 1p
I
Subiectul I
I.1. d 3p
2. b 3p
3. a 3p
4. a 3p
5. b 3p
II.a. Pentru: 3p
1
C= 1p
f
b. Pentru: 4p
construcţia corectă a imaginii obiectului 4p
c. Pentru: 4p
1 1 1
− = 1p
x 2 x1 f1
d = x 2 − x1 1p
rezultat final d = 22,5 cm 2p
d. Pentru: 4p
y 2 x2
= 2p
y 1 x1
III.a. Pentru: 3p
c
n apa = 2p
v apa
rezultat final v apa = 2,25 ×10 8 m/s 1p
b. Pentru: 4p
n sticla sin i = n apa sin r 1p
α = 2i 2p
c. Pentru: 4p
i ′ + r ′ = 90° 2p
n sticla sin i ′ = n apa cos i ′ 1p
rezultat final tgi ′ ≅ 0,7 1p
d. Pentru: 4p
r ′′ = 90° 2p
n sticla sin i ′′ = napa 1p
rezultat final sin i ′′ = 0,7 1p

Proba E. d)
Fizică
2
1. Asupra unui corp acţionează o forţă rezultantă F , orientată perpendicular pe vectorul viteză momentană v .
Vectorul acceleraţie momentană a are direcţia şi sensul vectorului:
a. deplasare b. forţă rezultantă c. viteză medie d. viteză momentană (3p)
fizice exprimate prin 2mE c este:
a. N ×m ×s −1 b. N ×kg ×s −1 c. kg ×m ×s −1 d. N ×s ×kg−1 (3p)
3. Un corp lăsat liber pe un plan înclinat coboară rectiliniu uniform. Dacă acelaşi corp este ridicat cu viteză
constantă, pe acelaşi plan înclinat, randamentul planului înclinat este:
a. 100 % b. 75% c. 50% d. 25% (3p)
4. Viteza unui mobil variază în funcţie de timp conform graficului din figura
alăturată. Distanţa parcursă de mobil până la oprire este:
a. 25 m b. 50 m c. 1 km d. 1,5 km (3p)
5. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, expresia constantei elastice a unui fir este:
E ×S0 E ×ℓ 0 S ×ℓ
a. k = E ×S0 ×ℓ 0 b. k = c. k = d. k = 0 0 (3p)
ℓ0 S0 E
Un bloc de beton (B) cu masa m = 300 kg este ridicat cu viteza constantă v = 0,4 m/s de-a lungul unei
rampe ce formează unghiul α ≅ 37° (sin α = 0,6 ) cu orizontala. Forţa de tracțiune este exercitată asupra
blocului de beton prin intermediul unui cablu inextensibil acționat de către un motor (M), fixat în vârful
rampei. Cablul este trecut peste un scripete fix (S), ca în figura alăturată. Scripetele este fără frecări și lipsit
de inerție, iar masa cablului este neglijabilă în raport cu masa blocului de
beton. La un moment t1 cablul formează cu suprafaţa rampei unghiul β = α ,
iar forţa de tracţiune are valoarea F = 2,5 kN .
a. Reprezentaţi forţele ce acţionează asupra blocului de beton (B).
b. Determinaţi valoarea forţei de apăsare a blocului de beton pe suprafaţa
rampei la momentul t1 .
c. Determinaţi valoarea coeficientului de frecare la alunecare dintre blocul de
beton şi rampă.
d. Determinaţi puterea dezvoltată de motor la momentul t1 .
Un corp A, având masa m1 = 2 kg , este lăsat să alunece liber din vârful planului înclinat care formează unghiul
α = 30° cu orizontala, parcurgând până la baza planului distanţa D = 2 m . Coeficientul de frecare la alunecare
 1 
dintre corp şi suprafața planului înclinat este µ = 0,12  ≅  . După ce ajunge la baza planului înclinat,

 5 3
corpul îşi continuă mişcarea, fără frecare, pe o suprafaţă orizontală. Trecerea pe porţiunea orizontală se face
lin, fără modificarea modulului vitezei. Corpul A se cuplează cu un corp B de masă m2 = 3 kg aflat în repaus
pe suprafaţa orizontală. Cele două corpuri cuplate îşi continuă mişcarea fără frecare, după care intră într-o
zonă rugoasă a suprafeţei orizontale, pe care deplasarea are loc cu frecare. Din momentul intrării pe suprafaţa
rugoasă şi până la oprire corpurile parcurg distanţa d = 0,8 m . Calculaţi:
a. energia mecanică a corpului A în vârful planului, considerând că energia potenţială este nulă la baza planului;
b. lucrul mecanic al forţei de frecare la deplasarea pe planul înclinat;
c. viteza corpurilor imediat după cuplare;
d. coeficientul de frecare la alunecare dintre corpuri şi suprafaţa rugoasă.

Proba E. d)
Fizică
−1
23
1. Într-o destindere adiabatică a unei cantităţi date de gaz ideal:
a. variaţia energiei interne a gazului este nulă
b. gazul primeşte energie sub formă de căldură
c. gazul cedează energie sub formă de lucru mecanic
d. energia internă a gazului este nulă. (3p)
a. mol ×J−1 b. J ×K −1 c. kg ×K d. J ×K (3p)
3. O cantitate de gaz ideal biatomic C p = 3,5 R ( ) se destinde la presiune constantă primind căldura
Q = 350 J. Lucrul mecanic efectuat în acest proces este:
a. L = 100 J b. L = 140 J c. L = 200 J d. L = 280 J (3p)
4. În figura alăturată este reprezentată grafic dependenţa densităţii unei cantităţi date de
gaz ideal de inversul temperaturii absolute. Graficul corespunde unei transformări în care:
a. presiunea variază direct proporţional cu volumul
b. presiunea variază invers proporţional cu temperatura
c. volumul variază direct proporţional cu temperatura
d. volumul variază invers proporţional cu presiunea.
(3p)
5. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, expresia matematică a relaţiei Robert
Mayer este:
a. c p + cv = R b. c p − cv = µ R c. cv = γ c p d. µ (c p − cv ) = R (3p)
Două incinte cu pereți rigizi sunt conectate printr-un tub de volum neglijabil prevăzut cu un robinet închis. Într-o
( )
incintă se află o masă de heliu µ1 = 4 g ×mol−1; Cv1 = 1,5R , iar în cealaltă incintă se găsește o masă egală de
azot ( µ2 = 28 g ×mol ; Cv 2 = 2,5R ) . Întregul sistem este izolat adiabatic de mediul exterior. Heliul se află la
−1
t1 = 27°C și p1 = 1,8 ×105 Pa, iar azotul se află la t 2 = 7°C și p2 = 1,2 ×105 Pa. Calculaţi:
V1
a. raportul dintre volumul ocupat de heliu și cel ocupat de azot;
V2
b. masa molară a amestecului de gaze obţinut în urma deschiderii robinetului;
c. temperatura finală a amestecului de gaze obţinut în urma deschiderii robinetului;
d. presiunea finală a amestecului de gaze obţinut în urma deschiderii robinetului.

 2 
O cantitate ν = 0,24  ≅  mol de gaz ideal monoatomic (CV = 1,5R )
 8,31 
parcurge transformarea ciclică 1231 reprezentată în coordonate p − T în figura
alăturată. În starea 1 temperatura gazului este t1 = 127 °C , iar presiunea gazului
în starea 2 este p2 = 2 p1 . Se cunoaşte ln 2 ≅ 0,7 .
a. Reprezentați ciclul 1231 în coordonate p − V .
b. Determinați randamentul ciclului Carnot care ar funcționa între temperaturile
extreme ale ciclului 1231 .
c. Calculați lucrul mecanic total schimbat de gaz cu mediul exterior în ciclul 1231 .
d. Determinați randamentul unui motor termic care ar funcţiona după transformarea 1231 .

Proba E. d)
Fizică
1. La bornele unei baterii electrice cu rezistenţă interioară nulă este conectat un consumator. Tensiunea
electrică indicată de un voltmetru ideal conectat la bornele bateriei este:
a. egală cu tensiunea electromotoare a bateriei
b. mai mare decât tensiunea electromotoare a bateriei
c. mai mică decât tensiunea electromotoare a bateriei
d. egală cu zero. (3p)
2. Simbolurile unităţilor de măsură fiind cele utilizate în manualele de fizică, mărimea fizică a cărei unitate de
măsură în S.I. poate fi exprimată prin produsul V ×A este:
a. puterea electrică b. sarcina electrică c. rezistența electrică d. intensitatea curentului electric
(3p)
3. Un rezistor având rezistenţa electrică R este parcurs, într-un interval de timp ∆t , de un curent electric de
intensitate I. Energia W disipată sub formă de căldură poate fi exprimată prin relația:
a. W = I ×R ×∆t b. W = I ×R 2 ×∆t c. W = I 2 ×R ×∆t d. W = I ×R ×∆t 2 (3p)
4. Randamentul transferului de putere al unei baterii electrice pe un rezistor de rezistenţă R este η = 75% .
Rezistenţa interioară a bateriei este:
R R R
a. r = R b. r = c. r = d. r = (3p)
3 4 5
5. În graficul din figura alăturată sunt reprezentate dependenţele intensităţii
curentului de tensiunea aplicată la bornele a trei conductoare cu rezistenţe electrice
diferite. Relaţia dintre rezistenţele electrice ale celor trei conductoare este:
a. R1 > R2 < R3
b. R1 < R2 > R3
c. R1 > R 2 > R3
d. R1 < R2 < R3 (3p)
În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Generatoarele au aceeaşi tensiune
electromotoare E1 = E 2 = 15 V şi rezistenţele interioare r1 = 1 Ω , respectiv r2 = 2 Ω .
Rezistenţa electrică a rezistorului 3 este R3 = 6 Ω , iar rezistenţa internă a
ampermetrului este R A = 2 Ω . Intensitatea curentului indicată de ampermetru este
I A = 1 A . Determinaţi:
a. tensiunea electrică UMN dintre nodurile M şi N;
b. valoarea rezistenţei electrice a rezistorului R2 ;
c. indicaţia unui voltmetru ideal (RV → ∞ ) conectat la bornele generatorului cu
tensiunea electromotoare E1 ;
d. intensitatea curentului electric prin sursa cu tensiunea electromotoare E 2 dacă
sursa având tensiunea electromotoare E1 se înlocuieşte cu un fir cu rezistenţa neglijabilă.
Un circuit electric este format dintr-o sursă cu tensiunea electromotoare E = 24 V și rezistența interioară
r = 0,5 Ω la bornele căreia se conectează un rezistor cu rezistența R legat în serie cu o grupare paralel a
două becuri. Puterile consumate de cele două becuri sunt P1 = 24 W , respectiv P2 = 36 W . Intensitatea
curentului electric prin rezistorul cu rezistența R are valoarea I = 5 A .
a. Reprezentați schema circuitului descris.
b. Determinați valoarea intensității curentului electric care străbate becul 1.
c. Determinați valoarea rezistenței electrice R .
d. Becul 1 se arde. Pentru ca becul 2 să consume aceeaşi putere P2 se înlocuiește rezistorul având
rezistența R cu un alt rezistor. Determinați valoarea R ′ a rezistenței electrice a noului rezistor.
Proba E. d)
Fizică
D. OPTICĂ Simulare
8 −34
1. O rază de lumină, care provine dintr-un mediu cu indicele de refracție n1 , este incidentă sub unghiul i pe
suprafața de separare cu un alt mediu având indicele de refracție n2 şi se refractă sub unghiul r . Legea
refracției poate fi scrisă sub forma:
a. n1 sin i = n2 sin r b. n1tg i = n2 tg r c. n1 cos i = n2 cos r d. n1 sin r = n2 sin i (3p)
2. Unitatea de măsură în S.I. a raportului dintre frecvența unei radiații luminoase și lungimea de undă a
acesteia este:
a. m ×s −1 b. m −1 ×s −1 c. m −1 ×s d. m ×s (3p)
3. O celulă fotoelectrică este iluminată cu un fascicul de radiații având lungimea de undă λ = 0,50 µ m. Lungimea
de undă de prag este λ0 = 0,60 µm. Energia cinetică maximă a electronilor care părăsesc catodul are valoarea:
a. 6,6 ×10 −34 J b. 3,3 ×10 −34 J c. 6,6 ×10−20 J d. 3,3 ×10 −19 J (3p)
4. Două lentile se alipesc, formând un sistem optic. Convergența primei lentile este C1 = 2 m , iar distanța
−1
focală a celei de-a doua lentile este f2 = −20 cm. Imaginea unui obiect real plasat perpendicular pe axa
optică principală a sistemului optic este:
a. virtuală și mărită b. reală și răsturnată c. reală și micșorată d. virtuală și micșorată (3p)
5. Intensitatea curentului fotoelectric de saturație este direct proporțională cu:
a. frecvența de prag
b. tensiunea de stopare
c. fluxul radiației electromagnetice incidente
d. constanta lui Planck. (3p)
Un obiect liniar este plasat perpendicular pe axa optică principală la distanţa de 40 cm faţă de o lentilă L1 . Pe
un ecran aşezat corespunzător se observă o imagine clară de 3 ori mai mare decât obiectul. Se alipeşte de
lentila L1 o lentilă L2 . Acelaşi obiect este plasat, perpendicular pe axa optică principală a sistemului de lentile,
la distanța de 60 cm faţă de sistem. Imaginea obiectului este virtuală şi de 4 ori mai mare decât obiectul.
a. Determinaţi distanţa focală a lentilei L1 .
b. Determinaţi convergenţa sistemului optic format din lentilele L1 şi L2 alipite.
c. Determinați distanța focală a lentilei L2 .
d. Știind că lentila L2 este plan concavă, determinați indicele de refracție al materialului din care este
confecționată lentila, aceasta fiind plasată în aer (naer ≅ 1) . Raza de curbură a suprafeței sferice a lentilei
este R = 24 cm .
O sursă de lumină monocromatică S0 este aşezată pe axa de simetrie a unui dispozitiv Young la distanţa
d = 20 cm de planul fantelor S1 şi S2. Sursa emite o radiaţie cu lungimea de undă λ1 = 500 nm. Distanţa
dintre fante este 2ℓ = 1mm, iar distanţa de la planul fantelor la ecran este D = 2 m.
a. Determinaţi distanța dintre maximele de ordinul al doilea ale sistemului de franje format pe ecran.
b. În dreptul uneia dintre fantele dispozitivului se aşază, paralel cu planul fantelor, o lam ă cu feţe plane şi
paralele de grosime 2 µ m. Se constată că maximul central s-a deplasat în locul celei de a doua franje
luminoase din absenţa lamei. Calculaţi indicele de refracţie al materialului din care este confecţionată lama.
c. Se îndepărtează lama. Se înlocuieşte sursa de lumină monocromatică cu o altă sursă care emite simultan
două radiaţii cu lungimile de undă λ1 = 500 nm şi λ2 = 450 nm. Determinaţi distanţa față de maximul central
la care se realizează prima suprapunere a maximelor celor două radiaţii.
d. Se deplasează sursa de lumină perpendicular pe axa de simetrie cu distanţa h = 0,2 mm. Determinaţi
distanţa ∆x0 pe care se deplasează maximul central.

Proba E.d)
Fizică
Simulare
Subiectul I
I.1. b 3p
2. c 3p
3. c 3p
4. d 3p
5. b 3p
II.a. Pentru: 4p
reprezentarea forţelor care acţionează asupra blocului B 4p
b. Pentru: 4p
T =F 1p
N + F sin β − mg cos α = 0 2p
c. Pentru: 4p
F cos β − Ff − mg sin α = 0 2p
Ff = µ N 1p
rezultat final µ ≅ 0,22 1p
d. Pentru: 3p
P = F ×v ×cos β 2p
III.a. Pentru: 3p
E m = m1gh 1p
h = D sinα 1p
rezultat final E m = 20 J 1p
b. Pentru: 4p
LFf = −Ff D 2p
Ff = µ m1 g cos α 1p
c. Pentru: 4p
m1v12
= m1 gh + LFf 2p
2
m1v 1 = (m1 + m2 ) v 1p
rezultat final v = 1,6 m/s 1p
d. Pentru: 4p
Ltot = ∆E c 1p
Ltot = − µ (m1 + m2 )gd 1p
∆E c = −
(m1 + m2 )v 2
1p
2
Subiectul I
I.1. c 3p
2. b 3p
3. a 3p
4. c 3p
5. d 3p
II.a. Pentru: 3p
p1V1 = (m µ1 )RT1 1p
p2V2 = (m µ 2 )RT2 1p
V1
rezultat final =5 1p
V2
b. Pentru: 4p
ν = ν1 + ν 2 1p
2m m m
= + 2p
µ µ1 µ2
c. Pentru: 4p
Ui = Uf 1p
Ui = ν 1Cv1T1 + ν 2Cv 2 T ′ 1p
(
Uf = ν 1Cv1 + ν 2Cv 2 T) 1p
rezultat final T ≅ 296 K 1p
d. Pentru: 4p
m m
pV =  +  RT 2p
 µ1 µ2 
V = V1 + V2 1p
rezultat final p ≅ 1,7 ×10 Pa 5
1p
III.a. Pentru: 3p
b. Pentru: 4p
T
ηCarnot = 1 − 1 2p
T3
p1 p2
= 1p
T1 T3
rezultat final ηCarnot = 50% 1p
c. Pentru: 4p
Ltot = L12 + L23 + L31 1p
L12 = νRT1 ln(p1 / p2 ) 1p
L23 = νR (T3 − T1 ) 1p
rezultat final Ltot = 240 J 1p
d. Pentru: 4p
Q primit = Q23 1p
Q primit = νC p (T3 − T1 ) 1p
η = Ltot Qprimit 1p

Subiectul I
I.1. a 3p
2. a 3p
3. c 3p
4. b 3p
5. d 3p
II.a. Pentru: 4p
U MN = I 3 R3 1p
E1 = I A (r1 + R A ) + I 3 R3 2p
rezultat final U MN = 12 V 1p
b. Pentru: 4p
I A + I 2 = I3 1p
E 2 = I 2 (r2 + R 2 ) + I 3 R3 2p
c. Pentru: 3p
UV = E1 − I A r1 2p
d. Pentru: 4p
R ×R A
Re = R 2 + 3 2p
R3 + R A
E2
I' = 1p
R e + r2
rezultat final I ' ≅ 3,3 A 1p
III.a. Pentru: 3p
b. Pentru: 4p
I = I1 + I 2 1p
P1 P2
= 2p
I1 I2
rezultat final I1 = 2 A 1p
c. Pentru: 4p
E = I (R + r ) + U 2p
P1 + P2
U= 1p
I
rezultat final R = 1,9 Ω 1p
d. Pentru: 4p
E
I2 = 2p
R ′ + r + Rb2
U2
Rb 2 = 1p
P2
rezultat final R ′ = 3,5 Ω 1p

Subiectul I
I.1. a 3p
2. b 3p
3. c 3p
4. d 3p
5. c 3p
II.a. Pentru: 4p
1 1 1
− = 1p
x 2 x 1 f1
x2 / x1 = −3 1p
b. Pentru: 4p
1 1
− = Csistem 1p
x 2′ x1′
x 2′ / x1′ = 4 1p
−1
rezultat final Csistem = 1,25 m 2p
c. Pentru: 3p
1 1
Csistem = + 1p
f1 f2
rezultat final f2 = −48 cm 2p
d. Pentru: 4p
1 1
= −(n − 1) 2p
f2 R
rezultat final n = 1,5 2p
III.a. Pentru: 3p
d = 4i 1p
λD
i = 1 1p
2ℓ
rezultat final d = 4 ×10 −3 m 1p
b. Pentru: 4p
eD (n − 1)
deplasarea sistemului de franje: ∆x = 2p
2ℓ
2λ D
poziţia maximului de ordin 2: x 2max = 1 1p
2ℓ
c. Pentru: 4p
k Dλ
xk1 = 1 1 1p
a
k Dλ
xk 2 = 2 2 1p
a
x k1 = x k2 1p
rezultat final x k 1 = 9 mm 1p
d. Pentru: 4p
hD
deplasarea sistemului de franje: ∆x 0 = 3p
d
rezultat final ∆x 0 = 2 mm 1p
Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice
Proba E. d)
1. Impulsul unui punct material se conservă numai dacă:
a. asupra punctului material acţionează doar greutatea
b. rezultanta forţelor care acţionează asupra punctului material este nenulă
c. rezultanta forţelor care acţionează asupra punctului material este nulă
d. asupra punctului material acţionează doar forța de tracțiune. (3p)
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I a modulului
de elasticitate longitudinală (modulul lui Young) este:
a. N ×m −1 b. N ×m −2 c. N ×m d. N ×m 2 (3p)
3. În graficul din figura alăturată este redată dependenţa de timp a vitezei unui
automobil. Acceleraţia automobilului este:
a. − 2 m ×s −2
b. − 1,5 m ×s −2
c. 5 m ×s −2
d. 10 m ×s −2 (3p)
4. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, expresia corectă a legii conservării
energiei mecanice este:
a. ∆Ec = ∆E p b. ∆Ec = −Ltotal c. ∆E p = Ltotal d. Ec + E p = const. (3p)
5. Un corp cu masa de 2 kg pornește din repaus și se mişcă rectiliniu cu accelerația constantă a = 10 m/s2 .
Energia cinetică a corpului după o secundă de la începerea mișcării are valoarea:
a. 10 J b. 20 J c. 100 J d. 200 J (3p)

Sistemul din figură, format din corpuri identice având masele m1 = m2 = 2 kg, se deplasează cu viteza
constantă v = 1,5 m/s sub acţiunea forţei constante F , orientată paralel cu suprafața planului înclinat.
Deplasarea corpului de masă m1 are loc în sensul forței F . Corpurile sunt legate prin intermediul unui fir
inextensibil și de masă neglijabilă. Scripetele este lipsit de inerție și fără frecări. Unghiul format de planul
înclinat cu orizontala este α ≅ 37° (sinα = 0,6 ) , iar coeficientul de frecare la alunecare dintre corpuri și
suprafețe este acelaşi, având valoarea µ = 0,2 . Firul este suficient de lung
pentru ca în timpul mișcării corpul de masă m 2 să nu atingă scripetele.
a. Reprezentaţi forţele care acţionează asupra corpului de masă m1 .
b. Calculaţi valoarea tensiunii din fir.
c. Calculaţi valoarea forţei F .
d. Determinaţi intervalul de timp necesar corpului de masă m1 pentru a parcurge distanţa d = 1,5 m .

Un tren cu masa totală M = 100 t se deplasează orizontal cu viteză constantă. Puterea dezvoltată de
motorul locomotivei este P = 200kW , iar forţele de rezistenţă ce acţionează asupra trenului reprezintă o
fracţiune f = 0,01 din greutatea sa şi se menţin constante pe tot parcursul deplasării. Determinaţi:
a. lucrul mecanic efectuat de către forţa dezvoltată de motorul locomotivei într-un interval de timp ∆t = 2 min ;
b. lucrul mecanic efectuat de către forţele de rezistenţă la deplasarea trenului pe distanţa d = 1200 m ;
c. viteza trenului;
d. distanţa parcursă de un vagon desprins de tren, de la decuplare și până în momentul opririi, dacă forţa de
rezistenţă ce acţionează asupra vagonului reprezintă o fracţiune f = 0,01 din greutatea acestuia și viteza
trenului în momentul desprinderii vagonului este v = 20 m/s .

Proba E. d)
−1
23
1. Se consideră o masă m de gaz ideal biatomic, având masa molară µ . Expresia masei unei molecule de
gaz este:
m m m ×N A µ
a. b. c. d. (3p)
NA µ ×N A µ NA
2. Un gaz ideal se destinde adiabatic. În cursul acestui proces gazul:
a. primeşte căldură şi efectuează lucru mecanic
b. cedează căldură şi se răceşte
c. efectuează lucru mecanic şi se răceşte
d. primeşte lucru mecanic din exterior şi se încălzeşte. (3p)
3. În trei recipiente identice, etanşe, a căror dilatare termică este neglijabilă, se găsesc mase egale din trei
gaze diferite, (1) , (2) şi (3). În figura alăturată sunt reprezentate dependenţele de
temperatură ale presiunilor celor trei gaze. Între masele molare ale celor trei gaze există
relaţia:
a. µ1 < µ2 < µ3
b. µ1 > µ2 > µ3
c. µ1 < µ3 < µ2
d. µ1 > µ3 > µ2 . (3p)
−1 −1
4. Mărimea fizică a cărei unitate de măsură în S.I. este J ×kg ×K este:
a. capacitatea calorică b. căldura specifică c. căldura molară d. căldura (3p)
5. O cantitate de gaz ideal aflată la presiunea p1 = 105 N/m2 şi volumul V1 = 1 L se destinde la temperatură
constantă până la volumul V2 = eV1 , unde e = 2,718 reprezintă baza logaritmului natural. Lucrul mecanic
efectuat de gaz în timpul destinderii are valoarea:
a. −171,8 J b. −100 J c. 100 J d. 171,8 J (3p)
Într-un cilindru cu piston se găseşte o masă m = 160 g de oxigen, considerat gaz ideal
(µ O2 )
= 32 ×10 −3 kg/mol . În starea iniţială presiunea gazului este p1 = 8,31 ×10 4 Pa , iar temperatura este
t1 = 47°C . Gazul este supus unei succesiuni de transformări:
- transformarea 1 → 2 în care temperatura rămâne constantă, iar presiunea devine p2 = 0,25 p1 ,
- transformarea 2 → 3 în care volumul gazului rămâne constant, iar T3 = 2T1 .
a. Calculaţi numărul de molecule de oxigen.
b. Determinaţi valoarea maximă a densităţii gazului în decursul celor două transformări.
c. Calculaţi valoarea presiunii gazului în starea finală 3.
d. Considerând că în starea finală 3 gazul se amestecă cu o cantitate ν ′ = 5 mol de azot
(µ ′ = 28 ×10 −3
)
kg/mol , calculaţi masa molară a amestecului obţinut.
O cantitate de gaz ideal biatomic parcurge procesul ciclic 1-2-3-1 reprezentat
în coordonate p − V în figura alăturată. Cunoscând Cv = 2,5R , p1 = 10 5 Pa
şi V1 = 20 dm3 , determinaţi:
a. variaţia energiei interne în procesul 2-3;
b. căldura primită de gaz în procesul 1-2-3;
c. lucrul mecanic total schimbat de gaz cu exteriorul în procesul ciclic;
d. randamentul unui motor termic care ar funcţiona după un ciclu Carnot între
temperaturile extreme atinse de gaz în procesul 1-2-3-1.
Proba E. d)
1. Unitatea de măsură a rezistenţei electrice în S.I. poate fi scrisă în forma:
a. J ×V b. V ×J-1 c. V 2 ×W −1 d. A ×V -1 (3p)
2. Un rezistor cu rezistenţa electrică R este legat la bornele unei surse de tensiune constantă având
rezistenţa interioară r . Raportul dintre tensiunea la bornele sursei şi tensiunea electromotoare a sursei este:
R R+r R r
a. b. c. d. (3p)
R+r R r R
intensitatea curentului electric este:
R ∆q U R
a. I = b. I = c. I = d. I = (3p)
U ∆t P P
electric printr-un rezistor de tensiunea electrică aplicată la capetele rezistorului.
Energia electrică consumată de rezistor într-un interval de timp ∆t = 60 s în care
acesta este parcurs de un curent electric constant cu intensitatea I = 2A este:
a. 2 kJ
b. 2,2 kJ
c. 2,4 kJ
d. 2,8 kJ . (3p)
5. Două rezistoare cu rezistenţele electrice R1 = 15 Ω şi R2 = 30 Ω sunt legate în paralel. Rezistenţa
electrică echivalentă a grupării formate este:
a. 10 Ω b. 17,5 Ω c. 35 Ω d. 45 Ω (3p)

O baterie este formată prin legarea în paralel a două generatoare identice având fiecare tensiunea
electromotoare E = 26 V şi rezistenţa interioară r = 2 Ω . La bornele bateriei este conectat un rezistor cu
rezistenţa electrică R = 12 Ω . Rezistorul este confecţionat dintr-un fir conductor cu diametrul secţiunii
transversale d = 0,2 mm, iar rezistivitatea electrică a materialului din care este confecţionat are valoarea
ρ = 6,28 ×10 -8 Ω m .
a. Calculaţi tensiunea electromotoare şi rezistenţa interioară a bateriei.
b. Determinaţi lungimea firului conductor.
c. Calculaţi tensiunea la bornele bateriei.
d. În paralel cu rezistorul R se conectează un alt rezistor având rezistenţa electrică R1 . Tensiunea la
bornele grupării paralel este U ′ = 20,8 V . Determinaţi valoarea rezistenţei R1 .
O baterie, cu tensiunea electromotoare E şi rezistenţa interioară r , alimentează un circuit format din doi
consumatori cu rezistenţele electrice R1 şi R2 , ca în figura alăturată. Intensitatea curentului electric indicată
de ampermetrul ideal A ( RA ≅ 0 Ω ) este Ii = 6 A când întrerupătorul K este închis şi Id = 4 A când
întrerupătorul K este deschis. Independent de starea întrerupătorului K (închis sau deschis), puterea
transferată circuitului extern este P = 144 W . Calculaţi:
a. rezistenţele electrice R1 şi R2 ale consumatorilor;
b. tensiunea electromotoare şi rezistenţa interioară a sursei;
c. randamentul transferului de putere către consumatori când întrerupătorul K
este deschis;
d. puterea maximă pe care o poate transfera sursa unui consumator cu
rezistenţa electrică convenabil aleasă.
Proba E. d)
1. În cazul efectului fotoelectric extern, numărul fotoelectronilor emiși depinde direct proporţional de:
a. frecvenţa radiaţiei incidente
b. tensiunea de stopare
c. tensiunea aplicată electrozilor
d. fluxul radiaţiei incidente (3p)
hc
λ
a. W b. J c. Hz d. m −1 (3p)
extern depinde de frecvenţa radiaţiei incidente conform graficului din figura
alăturată. Valoarea constantei Planck determinată cu ajutorul datelor din
grafic este:
a. 6,6 ×10 -33 J ×s
b. 6,7 ×10 -33 J ×s
c. 6,6 ×10 -34 J ×s
d. 6,6 ×10 -35 J ×s (3p)
4. Un sistem optic centrat este format din două lentile subțiri alipite având distanțele focale f1 și respectiv f2 .
Sistemul se comportă ca o lentilă având distanța focală:
ff f −f
a. f sist . = 1 2 b. f sist . = 1 2 c. f sist . = f1 + f 2 d. f sist . = f1 − f 2 (3p)
f1 + f 2 f1 + f 2
4
5. O rază de lumină pătrunde din aer într-un lichid cu indicele de refracţie n = , sub un unghi de incidenţă
3
2
pentru care sin i = . Unghiul de refracţie este:
3
a. 60° b. 45° c. 30° d. 15° (3p)
Pe un banc optic este plasat un obiect luminos liniar înalt de 2 cm , la distanţa de 45 cm în fața unei lentile
subțiri convergente având distanţa focală de 30 cm . De cealaltă parte a lentilei se află un ecran pe care se
formează imaginea clară a obiectului.
a. Calculați convergenţa lentilei, exprimată în unităţi S.I.
b. Determinaţi distanța dintre obiect și ecran.
c. Determinaţi mărimea imaginii obiectului.
d. Realizaţi un desen în care să evidenţiaţi construcţia imaginii prin lentilă, în situația descrisă în problemă.

Un dispozitiv Young, aflat în aer, este iluminat utilizând o sursă de lumină monocromatică şi coerentă, aflată
pe axa de simetrie a sistemului. Sursa emite o radiaţie cu lungimea de undă λ = 500 nm . Distanţa dintre
fantele dispozitivului este 2ℓ = 1 mm , iar distanţa dintre planul fantelor şi ecran este D = 2 m . Determinaţi:
b. diferenţa de drum optic dintre cele două unde luminoase coerente care determină pe ecran maximul de
ordin k = 4 ;
c. distanţa dintre maximul de ordinul 3 situat de o parte a maximului central şi a patra franjă întunecoasă
situată de cealaltă parte a maximului central;
d. valoarea deplasării sistemului de franje de interferenţă, dacă una dintre fantele dispozitivului se acoperă
cu o lamelă cu feţele plane şi paralele, de grosime e = 0,02mm, confecționată dintr-un material cu indicele
de refracţie n = 1,5 .

Proba E.d)
Varianta 4

Subiectul I
I.1. c 3p
2. b 3p
3. a 3p
4. d 3p
5. c 3p
II.a. Pentru: 4p
b. Pentru: 4p
T − Ff 2 = 0 2p
Ff 2 = µ m2 g 1p
c. Pentru: 4p
F − Gt − Ff 1 − T = 0 1p
Gt = m1g sinα 1p
Ff 1 = µm1g cos α 1p
rezultat final F = 19,2 N 1p
d. Pentru: 3p
d
∆t = 2p
v
III.a. Pentru: 3p
L = P ×∆t 2p
rezultat final L = 24MJ 1p
b. Pentru: 4p
Lr = −Fr ×d 2p
Fr = f ×M ×g 1p
rezultat final Lr = −12MJ 1p
c. Pentru: 4p
P = Ft ×v 2p
Ft = Fr 1p
d. Pentru: 4p
∆Ec = Lr′ 1p
∆Ec = −mv 2 / 2 1p
Lr′ = −f ×m ×g ×d op. 1p
rezultat final dop = 2km 1p

Subiectul I
I.1. d 3p
2. c 3p
3. a 3p
4. b 3p
5. c 3p
II.a. Pentru: 3p
ν = m/µ 1p
N = ν ×N A 1p
rezultat final N = 3,01×10 24
molecule 1p
b. Pentru: 4p
ρmax = ρ1 1p
p1µ
ρ1 = 2p
RT1
rezultat final ρmax = 1 kg/m3 1p
c. Pentru: 4p
p2 ×V2 = ν RT1 1p
p3 ×V2 = ν RT3 1p
T3 = 2T1 1p
rezultat final p3 = 4,155 ×105 Pa 1p
d. Pentru: 4p
ν am = ν + ν ′ 1p
mam = m + m′ 1p
mam
µam = 1p
ν am
rezultat final µ am = 30 ×10 −3 kg/mol 1p
III.a. Pentru: 4p
∆U23 = ν Cv (T3 − T2 ) 1p
T2 = 2T1 1p
T3 = 8T1 1p
rezultat final ∆U23 = 30kJ 1p
b. Pentru: 4p
Q12 = ν Cv (T2 − T1 ) 1p
Q23 = ν Cp (T3 − T2 ) 1p
rezultat final Qprimit = 47kJ 1p
c. Pentru: 4p
L = L12 + L23 + L31 1p
L = 1,5 p1V1 2p
rezultat final L = 3kJ 1p
d. Pentru: 3p
ηc = 1 − Tmin / Tmax 1p
Tmin / Tmax = T1 / T3 1p
rezultat final ηc = 7 / 8 ≅ 87,5% 1p

Subiectul I
I.1. c 3p
2. a 3p
3. b 3p
4. c 3p
5. a 3p
II.a. Pentru: 4p
EB = E 1p
r
rB = 1p
2
rezultat final EB = 26 V ; rB = 1 Ω 2p
b. Pentru: 4p
ρL
R= 2p
S
πd2
S= 1p
4
c. Pentru: 3p
U = IR 1p
EB
I= 1p
rB + R
d. Pentru: 4p
RR1
Re = 2p
R + R1
EB ×Re
U′ = 1p
Re + rB
III.a. Pentru: 4p
P = R1I i2 1p
P = (R1 + R 2 )I d2 1p
rezultat final R1 = 4Ω ; R2 = 5Ω 2p
b. Pentru: 4p
E = Ii ( r + R1 ) 1p
E = Id ( r + R1 + R2 ) 1p
rezultat final E = 60 V ; r = 6Ω 2p
c. Pentru: 4p
R
η= 1p
r +R
R = R1 + R2 2p
rezultat final η = 0,6 = 60% 1p
d. Pentru: 3p
E2
Pmax = 2p
4r

Subiectul I
I.1. d 3p
2. b 3p
3. c 3p
4. a 3p
5. c 3p
II.a. Pentru: 3p
1
C= 2p
f
10 -1
rezultat final C = m ≅ 3,3 m-1 1p
3
b. Pentru: 4p
1 1 1
− = 2p
x2 x1 f
d = − x1 + x2 1p
c. Pentru: 4p
x
β= 2 2p
x1
y2
β= 1p
y1
d. Pentru: 4p
III.a. Pentru: 3p
λD
i= 2p
2ℓ
b. Pentru: 4p
δ = kλ 3p
rezultat final δ = 2 µ m 1p
c. Pentru: 4p
xkmax = 3 ×i 1p
7
xkmin =
i 1p
2
d = xkmax + xkmin 1p
rezultat final d = 6,5 mm 1p
d. Pentru: 4p
e ( n − 1) D
∆x = 3p
2ℓ

Proba E. d)
1. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manuale, unitatea de m ăsură în S.I. a mărimii exprimate
d
prin raportul este:
∆t
kg ×m m m
a. b. c. 2 d. J (3p)
s s s
2. Un punct material de masă m trece cu viteza v prin punctul A, aflat la înălțimea h . În acest moment,
energia cinetică a corpului este:
mv 2 mv 2
a. Ec = b. Ec = mg h c. Ec = mg h + d. Ec = m ×v (3p)
2 2
3. Un corp de masă m alunecă pe un plan înclinat cu unghiul α față de orizontală. Expresia forței de
reacțiune normală care acționează asupra corpului din partea planului înclinat este:
a. mg ×cos α b. mg ×sin α c. mg ×tgα d. mg ×ctgα (3p)
4. O forță acționează asupra unui corp și îl deplasează pe direcția și în sensul forței. Lucrul mecanic efectuat
de această forță este:
a. mărime fizică vectorială și are valoare pozitivă;
b. mărime fizică vectorială și are valoare negativă;
c. mărime fizică scalară și are valoare pozitivă;
d. mărime fizică scalară și are valoare negativă. (3p)
5. Un resort având constanta elastică k = 200 N/m se alungește cu ∆ℓ = 30 cm sub acțiunea unei forțe F .
Valoarea acestei forțe este:
a. 15 N b. 60 N c. 230 N d. 600 N (3p)

O săniuţă cu masa m = 5 kg este tractată de-a lungul unei suprafețe orizontale, sub acţiunea unei forţe de
tracţiune Ft , paralelă cu suprafața. Coeficientul de frecare la alunecare este
µ = 0,05 , iar viteza saniei variază în timp conform graficului alăturat.
a. Reprezentaţi toate forţele care acţionează asupra saniei în timpul mişcării
acesteia.
b. Determinaţi acceleraţia saniei în primele 10 s ale mişcării.
c. Determinaţi distanţa parcursă de sanie în timpul deplasării cu viteză
constantă.
d. Determinaţi valoarea forţei de tracţiune în ultimele 10 s ale mişcării.

Un elev aflat într-un turn de înălţime h = 15m aruncă vertical în jos, cu viteza v o = 10m/s , un corp de
dimensiuni mici, având masa m = 0,2 kg . Se neglijează interacțiunea corpului cu aerul, iar energia potenţială
gravitaţională a sistemului corp-Pământ se consideră nulă la nivelul solului. Calculaţi:
a. energia cinetică a corpului în momentul aruncării acestuia;
b. lucrul mecanic efectuat de greutatea corpului din momentul aruncării acestuia şi până la atingerea solului;
c. viteza corpului în momentul imediat anterior atingerii solului;
d. energia potenţială în momentul în care viteza corpului are valoarea v1 = 16m/s .

Proba E. d)
−1
23
1. Într-un cilindru izolat adiabatic prevăzut cu un piston mobil termoizolant este închisă o cantitate de gaz
ideal. Se poate afirma că, în decursul unei destinderi:
a. gazul primeşte căldură
b. gazul cedează căldură mediului exterior
c. gazul nu schimbă căldură cu mediul exterior
d. energia internă a gazului nu se modifică. (3p)
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, ecuația primului principiu al
termodinamicii poate fi scrisă sub forma:
a. ∆U = Q − L b. U = Q + L c. ∆U = Q d. ∆U = −L (3p)
3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manuale, unitatea de m ăsură în S.I. a mărimii fizice
Q
∆T
a. J ×mol -1 b. J ×mol-1 ×K -1 c. J ×kg -1 ×K -1 d. J ×K -1 (3p)
4. Pentru a încălzi o masă m = 0,2 kg de apă (c apa = 4200 J ×kg−1 ×K -1 ) de la temperatura iniţială t 1 la
temperatura t 2 = 40°C s-a consumat căldura Q = 16,8 kJ . Temperatura iniţială a apei a fost:
a. 10°C b. 20°C c. 35°C d. 40°C (3p)

temperatura acestuia. Volumul gazului în starea de echilibru termodinamic B este:
a. 400 L
b. 600 L
c. 800 L
d. 1600 L (3p)
O cantitate ν = 1 mol de oxigen, cu masa molară µ = 32 g mol , considerat gaz ideal, se află într-o stare 1
având p1 = 2 ×10 5 Pa și t1 = 27°C . Gazul este încălzit la presiune constantă astfel încât volumul ocupat de
oxigen se dublează. Determinați:
a. masa unei molecule de oxigen;
b. numărul de molecule de oxigen;
c. volumul inițial ocupat de oxigen;
d. densitatea oxigenului în starea finală.

O cantitate ν = 1 mol de gaz ideal monoatomic (CV = 3R 2) evoluează după
ciclul termodinamic reprezentat în coordonate p − T în graficul alăturat. Se dă
ln3 ≅ 1,1 .
b. Calculați lucrul mecanic schimbat de gaz cu mediul exterior în
transformarea A → B .
c. Determinați variația energiei interne a gazului în procesul C → A .
d. Determinați căldura schimbată de gaz cu exteriorul în procesul B → C .

Proba E. d)
1. Un generator disipă pe un rezistor de rezistenţă electrică R puterea maximă pe care o poate transmite
circuitului exterior. Între rezistenţa interioară r a sursei şi rezistenţa R există relaţia:
a. R = 4r b. R = 2r c. R = r d. R = 0,5r (3p)
2. Pentru nodul de rețea N din figura alăturată legea I a lui Kirchhoff poate fi scrisă
sub forma:
a. I1 + I2 = I3 + I 4
b. I 2 + I 3 = I1 + I 4
c. I 2 + I 3 + I 4 = I1
d. I1 + I 2 + I 4 = I3 (3p)
exprimate prin produsul U ×I este:
a. A b. J c. V d. W (3p)
4. O baterie este formată prin legarea în serie a 10 generatoare identice. Tensiunea electromotoare a unui
generator este E = 12 V , iar rezistenţă sa interioară este r = 1 Ω . Tensiunea electromotoare şi rezistenţa
interioară echivalentă a bateriei au valorile:
a. 120 V;10 Ω b. 12 V;10Ω c. 1,2 V;10 Ω d. 1,2 V;1Ω (3p)
5. În figura alăturată este reprezentată dependența intensității curentului electric de

tensiunea aplicată la bornele unui rezistor. Rezistența electrică a rezistorului este
egală cu:
a. 0,1 Ω
b. 1 Ω
c. 10 Ω
d. 100 Ω (3p)

O baterie cu tensiunea electromotoare E = 9 V și rezistența interioară r alimentează o grupare paralel
formată din doi rezistori. Un rezistor are rezistența electrică R 1 = 12 Ω , iar celălalt are R 2 = 24 Ω .
Tensiunea la bornele grupării paralel este U = 8 V . Rezistorul R 2 este confecţionat dintr-un fir de
manganină cu secţiunea S = 0,4 mm2 şi lungimea ℓ = 20 m . Determinați:
a. rezistența echivalentă a grupării paralel;
b. intensitatea curentului electric ce străbate rezistorul R1 ;
c. rezistența interioară a bateriei;
d. rezistivitatea electrică a manganinei.
Două rezistoare, cu rezistențele electrice R1 și R2 , sunt conectate în serie la bornele unei baterii cu
tensiunea electromotoare E = 12 V și rezistență interioară neglijabilă. Într-un interval de timp ∆t = 2 min ,
energia disipată în cele două rezistoare este W = 1,44 kJ . Ştiind că o fracțiune f1 = 25% din această
energie se degajă în rezistorul R1 , determinați:
a. puterea electrică furnizată de generator circuitului exterior;
b. rezistența electrică echivalentă corespunzătoare grupării serie a rezistoarelor;
c. intensitatea curentului electric debitat de generatorul electric.
d. valoarea rezistenței electrice a rezistorului R 2 .

Proba E. d)
−34
8
1. Un obiect este așezat în fața unui sistem optic format din două lentile alipite. Relația corectă între mărirea
liniară transversală β dată de sistemul de lentile și măririle liniare transversale β1 și β 2 date de fiecare
dintre cele două lentile este:
β + β2
a. β = β1 + β 2 b. β = β1 ×β 2 c. β = 1 d. β = β1 ×β 2 (3p)
2
fizice exprimată prin produsul h ×(ν − ν 0 ) este:
a. J b. V c. A d. W (3p)
3. O celulă fotoelectrică este caracterizată printr-o frecvenţă de prag ν 0 = 5 ×10 Hz . Lucrul mecanic de
14
extracție specific materialului din care este confecționat catodul celulei fotoelectrice are valoarea
aproximativă de:
a. 3,3 ×10 19 J b. 3,3 ×10 −19 J c. 3,3 ×10 −20 J d. 6,6 ×10 −20 J (3p)
4. În graficul alăturat este reprezentată dependența sinusului unghiului de

refracție (sin r ) de sinusul unghiului de incidență (sin i ) la trecerea luminii
dintr-un mediu optic transparent 1 într-un mediu optic transparent 2. Valoarea
indicelui de refracție relativ al mediului 2 față de mediul 1 este:
5 6 5 6
a. b. c. d. (3p)
6 5 6 5
5. Un obiect este așezat în fața unui sistem optic. Mărirea liniară transversală este β = −2 . Imaginea este:
a. dreaptă și de două ori mai mică decât obiectul
b. dreaptă și de două ori mai mare decât obiectul
c. răsturnată și de două ori mai mică decât obiectul
d. răsturnată și de două ori mai mare decât obiectul (3p)

O lentilă subţire divergentă (L1 ) are distanţa focală f1 = −20 cm . La distanţa de 60 cm în faţa ei se aşază,
perpendicular pe axa optică principală, un obiect luminos cu înălţimea de 4 cm .
c. Calculaţi înălţimea imaginii.
d. Se formează un sistem optic centrat alipind primei lentile (L1 ) o a altă lentilă subțire, convergentă (L2 ) ,
având convergenţa C2 = 5m-1 . Determinați convergența echivalentă a sistemului optic format.
O rază de lumină se propagă prin aer (n1 = 1) și cade sub unghiul de incidenţă i = 60° pe faţa superioară a
unei lame transparente cu feţe plan-paralele, ca în figura alăturată. Lama are grosimea d = 3 cm , iar indicele
de refracţie al materialului din care este confecţionată este n 2 = 1,73 ≅ 3 . ( )
Faţa inferioară a lamei este argintată. Pe faţa superioară a lamei are loc atât
fenomenul de reflexie cât şi cel de refracţie.
a. Realizați un desen în care să reprezentați raza reflectată și raza refractată
în punctul de incidență A, să marcați şi să notaţi unghiurile de incidență, de
reflexie și de refracție.
b. Determinaţi viteza luminii în lamă.
c. Determinaţi unghiul dintre raza reflectată şi cea refractată
d. Determinaţi distanţa dintre punctul A şi punctul de pe faţa superioară a lamei prin care raza reflectată de
faţa argintată va părăsi lama.

Proba E.d)
Varianta 10
Subiectul I
I.1. b 3p
2. a 3p
3. a 3p
4. c 3p
5. b 3p
II.a. Pentru: 4p
b. Pentru: 3p
∆v
a1 = 2p
∆t1
rezultat final a1 = 0,1m s2 1p
c. Pentru: 4p
d = v ×∆t 2 3p
d. Pentru: 4p
Ft − Ff = ma3 1p
∆v
a3 = 1p
∆t 3
Ft = m( µ g + a3 ) 1p
rezultat final Ft = 2N 1p
III.a. Pentru: 3p
Ec0 = mv 02 / 2 2p
rezultat final Ec0 = 10J 1p
b. Pentru: 4p
LG = mgh 3p
c. Pentru: 4p
mv 02 mv 2
+ mgh = 3p
2 2
d. Pentru: 4p
Ec0 + E p0 = E c1 + E p1 1p
mv 02 mv 12
+ mgh = + E p1 2p
2 2
rezultat final E p1 = 14,4 J 1p


Subiectul I
I.1. c 3p
2. a 3p
3. d 3p
4. b 3p
5. a 3p
II.a. Pentru: 3p
µ
m0 = 2p
NA
b. Pentru: 4p
N
ν= 3p
NA
rezultat final N = 6,02 ×1023 molecule 1p
c. Pentru: 4p
p1V1 = ν RT1 2p
T1 = t 1 + 273 1p
d. Pentru: 4p
m = ν ×µ 1p
m
ρ2 = 2p
V2
III.a. Pentru: 3p
b. Pentru: 4p
V
LAB = ν RTA ln B 2p
VA
pAVA = pBVB 1p
rezultat final LAB ≅ −2,7 kJ 1p
c. Pentru: 4p
∆UCA = ν CV (TA − TC ) 3p
rezultat final ∆UCA ≅ −7,5 kJ 1p
d. Pentru: 4p
QBC = νC p (TC − TB ) 2p
C p = CV + R 1p
rezultat final QBC ≅ 12,5 kJ 1p


Subiectul I
I.1. c 3p
2. b 3p
3. d 3p
4. a 3p
5. c 3p
II.a. Pentru: 4p
R1R2
Re = 3p
R1 + R2
b. Pentru: 4p
U
I1 = 3p
R1
c. Pentru: 4p
I = I1 + I 2 1p
U
I2 = 1p
R2
E
I= 1p
Re + r
d. Pentru: 3p
ℓ
R2 = ρ 2p
S
rezultat final ρ = 4,8 ×10 −7 Ω m 1p
III.a. Pentru: 4p
W
P= 2p
∆t
∆t = 120 s 1p
b. Pentru: 3p
E2
W = ∆t 2p
Re
c. Pentru: 4p
W = E ×I ×∆t 3p
d. Pentru: 4p
W2 = 0,75 W 2p
W2 = R2 ×I 2 ×∆t 1p

Subiectul I
I.1. b 3p
2. a 3p
3. b 3p
4. b 3p
5. d 3p
II.a. Pentru: 4p
b. Pentru: 4p
1 1 1
− = 3p
x2 x1 f1
c. Pentru: 4p
x
β = 2 2p
x1
y2
β= 1p
y1
rezultat final y 2 = 1cm 1p
d. Pentru: 3p
Cs = C1 + C2 1p
1
C1 = 1p
f1
rezultat final Cs = 0 m-1 1p
III.a. Pentru: 4p
reprezentarea corectă a razelor 2p
marcarea şi notarea corectă a unghiurilor 2p
b. Pentru: 4p
c
n2 = 3p
v
rezultat final v ≅ 1,73 ×10 8 m s 1p
c. Pentru: 4p
n1 sin i = n2 sin r 1p
α = 180 ° − i − r 2p
d. Pentru: 3p
x = 2d ×tgr 2p
rezultat final x ≅ 3,46 cm 1p

Proba E. d)
1. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, vectorul acceleraţie medie este definit
prin expresia:
∆v v
a. am = ∆v ×∆t b. am = c. am = d. am = v ×∆t (3p)
∆t ∆t
m ×a ×d
fizice exprimată prin raportul este:
∆t
a. J b. N c. J ×s d. W (3p)
3. Un automobil, cu masa m = 1 t , frânează de la viteza iniţială v1 = 36 km h , până la viteza finală

v 2 = 5 m s . Variaţia energiei cinetice a automobilului, în acest proces, este:
a. −37500 J b. −635,5 J c. 0 J d. 37500 J (3p)
4. Cablul unei macarale este alcătuit din 3 fire din oţel împletite, având fiecare modulul de elasticitate
E = 14 ×1010 N/m2 , lungimea iniţială ℓ 0 = 7 m şi secţiunea transversală S0 = 5 cm2 . Constanta elastică a
cablului este:
a. 1,4 ×10−7 N m b. 1,4 ×107 N m c. 3 ×107 N m d. 3 ×1011 N m (3p)
5. Un corp este ridicat uniform de-a lungul unui plan înclinat care formează unghiul α cu orizontala.
Coeficientul de frecare la alunecare dintre corp şi planul înclinat fiind µ , randamentul planului înclinat poate
fi exprimat prin relaţia:
tgα 1 cos α tgα
a. b. c. d. (3p)
1 + µ ×ctgα µ + tgα 1 + µ ×sin α µ + tgα

O săniuţă cu masa m = 5 kg este tractată pe o suprafaţă orizontală sub acţiunea unei forţe de tracţiune Ft ,
paralelă cu suprafața în intervalul de timp t ∈ ( 0s;40s ) . Coeficientul de
frecare la alunecare este µ = 0,25 , iar viteza saniei variază în timp conform
graficului alăturat.
a. Determinaţi acceleraţia saniei în primele 10 s ale mişcării.
b. Determinaţi distanţa totală parcursă de sanie în intervalul de timp
t ∈ (0s; 50s) .
c. Calculaţi valoarea forţei de tracţiune în intervalul de timp t ∈ (10s;40s ) .
d. În ultimele 10 s ale mişcării forţa de tracţiune formează cu orizontala unghiul
α ≅ 53° ( sin α = 0,8 ) , deasupra acesteia, ca în figura alăturată. Calculați valoarea forței
de tracțiune în intervalul de timp t ∈ ( 40s;50s ) .

Un elev aflat într-un turn, la înălţimea h = 20 m faţă de sol, aruncă vertical în sus, cu viteza v 0 = 10 m/s , un
corp de dimensiuni mici, având masa m = 0,2 kg . Se neglijează interacțiunea corpului cu aerul, iar energia
potenţială gravitaţională a sistemului corp-Pământ se consideră nulă la nivelul solului. Calculaţi:
a. energia cinetică a corpului în momentul aruncării acestuia;
b. lucrul mecanic efectuat de greutatea corpului din momentul aruncării acestuia şi până la atingerea solului;
c. energia potenţială gravitaţională în momentul în care viteza corpului are valoarea v1 = 20m/s ;
d. variaţia impulsului corpului din momentul aruncării şi până la atingerea vitezei v1 .

Proba E. d)
−1
23
1. Într-un cilindru prevăzut cu un piston mobil este închisă o cantitate de gaz ideal izolat adiabatic de mediul
exterior. Se poate afirma că, în decursul unei destinderi:
a. gazul primeşte căldură
b. gazul cedează căldură mediului exterior
c. gazul nu schimbă căldură cu mediul exterior
d. energia internă a gazului nu se modifică. (3p)
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, expresia căldurii specifice a unei
substanţe este:
Q Q Q Q
a. b. c. d. (3p)
∆T ν ×∆T µ ×∆T m ×∆T
fizice exprimate prin produsul ν CV ∆T este:
a. mol b. J c. K d. °C (3p)
4. Un motor termic ideal funcționează după un ciclu Carnot. Temperatura sursei calde este 400 K, iar
temperatura sursei reci 300 K. Randamentul motorului termic este egal cu:
a. 10 % b. 25 % c. 50% d. 75% (3p)
5. În figura alăturată este reprezentată dependența presiunii unei cantităţi date

de gaz ideal de volumul ocupat de acesta. Presiunea gazului în starea de
echilibru termodinamic B este egală cu:
a. 4 ×105 Pa
b. 6 ×105 Pa
c. 8 ×105 Pa
d. 16 ×105 Pa . (3p)
( )
Într-o butelie se află o cantitate ν O2 = 1 mol de oxigen µO2 = 32 g mol . În starea iniţială 1 gazul se află la
presiunea p1 = 10 Pa și temperatura t1 = 27°C . Gazul este încălzit până în starea 2 în care T2 = 2T1 . O altă
5
butelie, având acelaşi volum ca şi prima, conţine o masă mHe = 12 g de heliu, (µ He = 4 g mol ) aflat la
temperatura T2 . După încălzirea oxigenului, cele două butelii sunt puse în legătură prin intermediul unui tub
de volum neglijabil. Ambele gaze pot fi considerate ideale. Determinați:
a. presiunea oxigenului în starea 2;
b. numărul de atomi de heliu din cea de-a doua butelie înainte ca aceasta să fie pusă în legătură cu prima
butelie;
c. presiunea amestecului obţinut după punerea în legătură a celor două butelii;
d. masa molară a amestecului obţinut.
O cantitate ν = 1 mol de gaz ideal monoatomic (CV = 1,5 R ) evoluează după ciclul
termodinamic reprezentat în coordonate p − T în graficul alăturat. Se cunoaşte
ln3 ≅ 1,1.
b. Calculați lucrul mecanic total schimbat de gaz cu mediul exterior în decursul
unui ciclu.
c. Determinați căldura cedată de gaz mediului exterior în decursul unui ciclu.
d. Determinați randamentul unui motor termic ce ar funcționa după ciclul descris.
Proba E. d)
1. Sensul convenţional al curentului electric într-un circuit simplu este:
a. de la borna „–” la borna „+” în circuitul exterior
b. de la borna „–” la borna „+” în circuitul interior
c. de la borna „+” la borna „–” în circuitul interior
d. acelaşi cu sensul deplasării electronilor în circuit. (3p)
2. O baterie este alcătuită prin gruparea în paralel a trei generatoare electrice identice. Tensiunea
electromotoare a unui generator are valoarea E = 12 V , iar rezistenţa interioară a acestuia r = 3 Ω .
Tensiunea electromotoare şi rezistenţa interioară a bateriei au valorile:
a. 12 V; 1Ω b. 12 V; 3Ω c. 3 V; 1Ω d. 3 V; 3 Ω (3p)
3. Unitatea de măsură în S.I. a rezistivităţii electrice poate fi scrisă sub forma:

a. J ×m −2 ×A −2 ×s 2 b. J ×m 2 ×A −1 ×s c. J ×m ×A ×s d. J ×m ×A −2 ×s −1 (3p)
4. O generator disipă pe un rezistor de rezistenţă electrică R puterea maximă pe care o poate transmite
circuitului exterior. Între rezistenţa interioară r a sursei şi rezistenţa electrică R există relaţia:
a. R = 4r b. R = 2r c. R = r d. R = 0,5r (3p)
5. În figura alăturată sunt reprezentate grafic caracteristicile curent-tensiune pentru trei

rezistoare diferite. Între valorile rezistenţelor electrice ale celor trei rezistoare există
relaţia:
a. R1 < R 2 < R 3
b. R 2 < R1 < R 3
c. R 3 < R 2 < R1
d. R1 < R 3 < R 2
(3p)
În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Tensiunea electromotoare a bateriei este
E = 50 V , iar rezistenţa interioară a acesteia este r = 5 Ω . Tensiunea dintre
punctele A şi B este U AB = 30 V , iar intensitatea curentului indicat de ampermetrul
ideal (R A ≅ 0 Ω ) este I = 2 A . Cunoscând că R3 = 20 Ω determinaţi:
a. tensiunea la bornele bateriei;
b. rezistenţa electrică a rezistorului R1 ;
c. rezistenţa electrică a rezistorului R 2 ;
d. indicaţia unui ampermetru având rezistenţa interioară R A = 10 Ω conectat în
locul ampermetrului ideal.

Două rezistoare, cu rezistențele electrice R1 și R2 , sunt conectate în serie la bornele unui generator electric
cu tensiunea electromotoare E = 12 V şi rezistenţă interioară nenulă. În intervalul de timp ∆t = 2 min
energia disipată în cele două rezistoare este W = 1,44 kJ , distribuindu-se astfel: o fracțiune f = 25% în
rezistorul R1 , iar restul în rezistorul R2 . Tensiunea la bornele rezistorului R1 are valoarea U1 = 1,5 V .
Determinați:
a. puterea disipată pe circuitul exterior;
b. valoarea rezistenţei electrice a rezistorului R1 ;
c. rezistența electrică echivalentă a grupării rezistoarelor;
d. randamentul de transfer al energiei de la sursă la cele două rezistoare.

Proba E. d)
−34
8
(
exprimate prin produsul h ×ν − c ×λ0−1 este: )
a. J b. V c. A d. W (3p)
2. În graficul alăturat este reprezentată dependența sinusului unghiului de
refracție (sin r ) de sinusul unghiului de incidență (sin i ) la trecerea luminii
dintr-un mediu optic transparent 1 într-un mediu optic transparent 2. Valoarea
indicelui de refracție relativ al mediului 2 față de mediul 1 este:
5 6 5 6
a. b. c. d. (3p)
6 5 6 5
3. O radiaţie electromagnetică cu frecvenţa ν = 1015 Hz iradiază suprafaţa unui metal. Dacă energia cinetică
a fotoelectronilor extraşi este Ec = 1,5 eV , iar 1 eV = 1,6 ×10 −19 J , atunci lucrul mecanic de extracţie specific
metalului este aproximativ egal cu:
a. 1,5 ×10 −19 J b. 2,4 ×10 −19 J c. 4,2 ×10 −19 J d. 6,6 ×10 −19 J (3p)
4. Un obiect este așezat în fața unui sistem optic format din trei lentile subțiri alipite. Relația corectă între
mărirea liniară transversală β dată de sistemul de lentile și măririle liniare transversale β1 , β 2 și β3 date
de fiecare dintre cele trei lentile este:
β + β2 + β3
a. β = β1 + β 2 + β 3 b. β = β1 ×β 2 ×β 3 c. β = 1 d. β = 3 β1 ×β 2 ×β 3 (3p)
3
5. Un obiect este așezat în fața unui sistem optic, perpendicular pe axa optică principală. Mărirea liniară
transversală este β = −2 . Imaginea este:
a. dreaptă și de două ori mai mică decât obiectul
b. dreaptă și de două ori mai mare decât obiectul
c. răsturnată și de două ori mai mică decât obiectul
d. răsturnată și de două ori mai mare decât obiectul. (3p)
O lentilă subţire divergentă (L1 ) are modulul distanţei focale f1 = 20cm . La distanţa de 60 cm în faţa ei se
aşază, perpendicular pe axa optică principală, un obiect luminos cu înălţimea de 4 cm .
a. Realizați un desen în care să evidențiați construcția grafică a imaginii prin lentila L1 .
b. Calculaţi înălţimea imaginii.
c. Se formează un sistem optic centrat alipind primei lentile (L1 ) o altă lentilă subțire, convergentă (L2 ) ,
având convergenţa C2 = 2m-1 . Determinați convergența echivalentă a sistemului optic format.
d. Se depărtează una de alta cele două lentile L1 și L2 până când se constată că orice rază care intră în
sistemul optic paralel cu axa optică principală, iese din sistem tot paralel cu axa optică principală. Calculați
distanța dintre lentile.
Un dispozitiv Young are distanţa între cele doua fante 2ℓ = 2 mm , iar distanţa de la planul fantelor la un
ecran aşezat paralel cu planul fantelor este D = 80 cm . Se iluminează fantele cu radiație monocromatică cu
λ = 625 nm provenită de la o sursă plasată pe axa de simetrie a sistemului.
b. Ecranul se poziționează la distanța D ′ = 240 cm față de planul fantelor. Calculați variația relativă a interfranjei.
4
c. Se umple spaţiul dintre fante şi ecran cu apă. Indicele de refracție al apei este na = . Calculați valoarea
3
vitezei luminii în apă.
d. Distanța dintre planul fantelor și ecran rămâne cea stabilită la punctul b. Calculați valoarea interfranjei
după introducerea apei în spaţiul dintre fante și ecran.

Proba E.d)
Varianta 10
Subiectul I
I.1. b 3p
2. d 3p
3. a 3p
4. c 3p
5. d 3p
II.a. Pentru: 3p
∆v
a1 = 2p
∆t
rezultat final a1 = 0,1 m s2 1p
b. Pentru: 4p
d tot = d1 + d 2 + d 3 1p
d 2 = v 2 ×∆t 2 1p
v v
d1 + d 3 = 2 ×∆t1 + 2 ×∆t 3 1p
2 2
rezultat final dtot = 40 m 1p
c. Pentru: 4p
Ft − Ff = ma2 1p
a2 = 0 1p
Ft = µmg 1p
rezultat final Ft = 12,5N 1p
d. Pentru: 4p
Ft ×cos α − µ (mg − Ft sin α ) = ma 3 1p
m( µ g + a3 )
Ft = 1p
cos α + µ sin α
a3 = −0,1 m s2 1p
rezultat final Ft = 15N 1p

III.a. Pentru: 3p
mv 02
Ec0 = 2p
2
rezultat final Ec0 = 10J 1p
b. Pentru: 4p
LG = mgh 3p
rezultat final LG = 40J 1p
c. Pentru: 4p
Ec0 + E p0 = E c1 + E p1 1p
mv 02 mv 12
+ mgh = + E p1 2p
2 2
rezultat final E p1 = 10 J 1p
d. Pentru: 4p
∆ p = mv1 − mv 0 2p
∆p = mv1 + mv 0 1p
−1
rezultat final ∆p = 6 kg ×m ×s 1p

Subiectul I
I.1. c 3p
2. d 3p
3. b 3p
4. b 3p
5. a 3p
II.a. Pentru: 3p
p2 = 2p1 2p
rezultat final: p2 = 2 ×105 N/m2 1p
b. Pentru: 4p
m
ν He = He 2p
µHe
N = ν He ×N A 1p
rezultat final: N ≅ 1,8 ×1024 atomi 1p
c. Pentru: 4p
ν O ×R ×T1
V = 2 1p
p1
T1 = 300 K 1p
( )
p ×2V = ν O2 + ν He ×R ×2T1 1p
rezultat final: p = 4 ×10 N/m 5 2
1p
d. Pentru: 4p
ν = ν O2 + ν He 1p
m = ν O2 ×µO2 + mHe 1p
m
ν = 1p
µamestec
rezultat final: µamestec = 11 g/mol 1p
III.a. Pentru: 3p
b. Pentru: 4p
p
LAB = ν ×R ×TA ln A 1p
pB
LBC = ν R (TC − TA ) 1p
rezultat final: L ≅ 2,2 kJ 1p
c. Pentru: 4p
Qcedat = QAB + QCA 1p
QAB = LAB 1p
QCA = ν ×CV ×(TA − TC ) 1p
rezultat final: Qcedat ≅ −10,2 kJ 1p
d. Pentru: 4p
L
η= 2p
Q primit
Q primit = L + Qcedat 1p
rezultat final: η ≅ 18 % 1p

Subiectul I
I.1. b 3p
2. a 3p
3. d 3p
4. c 3p
5. c 3p
II.a. Pentru: 4p
U = E −Ir 3p
b. Pentru: 3p
E = I ( r + R1 + RAB ) 1p
I ×RAB = 30 V 1p
c. Pentru: 4p
R ×R
R AB = 2 3 3p
R 2 + R3
d. Pentru: 4p
Re′ = R1 + R A + R AB 2p
E
I' = 1p
Re′ + r
10
A ≅ 1,4 A
rezultat final I ' = 1p
7
III.a. Pentru: 3p
W
P= 2p
∆t
b. Pentru: 4p
W1 = f ×W 1p
W1 = U1 ×I ×∆t 1p
U1
R1 = 1p
I
c. Pentru: 4p
W = I 2 ×Re ×∆t 3p
d. Pentru: 4p
Re
η= 2p
Re + r
E = I ×(Re + r ) 1p
rezultat final η = 50 % 1p

Subiectul I
I.1. a 3p
2. b 3p
3. c 3p
4. b 3p
5. d 3p
II.a. Pentru: 4p
b. Pentru: 4p
1 1 1
− = 1p
x2 x1 f1
x2
β = 1p
x1
y2
β= 1p
y1
c. Pentru: 4p
Ce = C1 + C2 2p
1
C1 = 1p
f1
rezultat final Ce = −3m-1 1p
d. Pentru: 3p
d = f1 + f2 1p
1
f2 = 1p
C2
III.a. Pentru: 4p
D ×λ
i= 2p
2ℓ
b. Pentru: 4p
D ×λ
i= 1p
2ℓ
D′ ×λ
i′ = 1p
2ℓ
i′ − i
ε = 1p
i
rezultat final ε = 2 1p
c. Pentru: 3p
c
na = 2p
v
rezultat final na = 2,25 ×108 m s 1p
d. Pentru: 4p
D′ ×λ
ia = 2p
2ℓ ×na
rezultat final ia ≅ 0,56mm 2p

Proba E. d)
1. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manuale, unitatea de m ăsură în S.I. a mărimii exprimate
prin produsul m ×a este:
a. m ×s−1 b. W c. J d. N (3p)
2. Un punct material de masă m este ridicat vertical cu viteza constantă v , pe distanța h , în câmp
gravitațional uniform. Variația energiei potențiale gravitaționale este:
mv 2
a. ∆E p = m ×g ×h b. ∆E p = c. ∆E p = 2 ×g ×h d. ∆E p = m ×g (3p)
2
3. În graficul alăturat este reprezentată dependența alungirii unui resort de valoarea
forței deformatoare care acționează asupra acestuia. Resortul se alungește
cu 2 cm sub acțiunea unei forțe de:
a. 2 N
b. 3 N
c. 4 N
d. 6 N (3p)
4. Vectorul viteză medie este întotdeauna orientat:
a. în sensul forţei rezultante
b. în sens contrar forţei rezultante
c. în sensul vectorului deplasare
d. în sens contrar vectorului deplasare. (3p)
5. Viteza unui punct material aflat în mișcare rectilinie crește în ∆ t = 5 s de la v 0 = 2 m/s la v = 6 m/s .
Accelerația medie a punctului material are valoarea:
a. 0,4 m/s 2 b. 0,8 m/s 2 c. 1,2 m/s 2 d. 4 m/s (3p)
Corpurile din figura alăturată sunt legate printr-un fir inextensibil și de masă neglijabilă, trecut peste un
scripete lipsit de inerție și frecări. Sub acţiunea forţei constante F , corpul de masă m1 se deplasează, în
sensul de acţiune al forţei, cu viteza constantă v = 0,5 m/s . Se cunosc
masele corpurilor m1 = m2 = 5 kg , unghiul planului înclinat α = 45° şi
coeficientul de frecare la alunecare, acelaşi pentru ambele corpuri şi
suprafeţe µ = 0,2 .
b. Determinaţi timpul în care corpul de masă m1 parcurge distanţa d = 1,5 m .
c. Calculaţi valoarea forţei de frecare ce acţionează asupra corpului de masă m1 .
d. Calculați valoarea tensiunii din fir.
Un corp cu masa m = 1kg este ridicat cu viteză constantă, timp de 10 s , cu ajutorul unui motor electric.
Energia potenţială gravitațională variază în timp conform graficului alăturat. Se consideră că energia
potenţială este nulă la nivelul solului. Forțele de rezistență la înaintare sunt
neglijabile.
a. Determinaţi înălţimea la care se află corpul la momentul t = 5 s .
b. Calculaţi viteza corpului în timpul ridicării.
c. Determinaţi puterea dezvoltată de motor.
d. Din punctul aflat la înălțimea h = 20m , corpul este lăsat să cadă liber, din
repaus. Calculați valoarea vitezei în momentul în care corpul lovește solul.

Proba E. d)
J
mol ×K
1. Procesul termodinamic în care presiunea unei cantităţi date de gaz ideal rămâne constantă este:
a. adiabatic b. izocor c. izobar d. izoterm (3p)
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, expresia variației energiei interne în
cursul unui proces termodinamic este:
a. ∆U = ν ×CV ×∆T b. ∆U = ν ×C p ×∆T c. ∆U = ν ×CV ×T d. ∆U = ν ×R ×∆T (3p)
µ
mărimea fizică exprimată prin raportul este:
NA
a. mol b. kg c. kg −1 d. m 3 (3p)
4. Trei cantităţi egale din acelaşi tip de gaz, considerat ideal, sunt supuse unor
transformări izobare reprezentate în coordonate V − T prin dreptele 1, 2, 3, ca în figura
alăturată. Relaţia corectă dintre presiunile p1 , p2 şi p3 este:
a. p1 = p2 = p3
b. p2 > p1 > p3
c. p1 > p2 > p3
d. p3 > p2 > p1 (3p)
5. O cantitate constantă de gaz ideal monoatomic efectuează o transformare adiabatică. În timpul acestei
transformări energia internă a gazului crește cu 8,31 J . Lucrul mecanic schimbat de gaz cu mediul exterior
are valoarea:
a. 16,31J b. 0 c. − 4,16 J d. − 8,31J (3p)

O masă m = 2 g de heliu (µ He = 4 g/mol ) , considerat gaz ideal, este închisă într-un cilindru cu piston, ca în
figura alăturată. Pistonul se poate mişca fără frecare. Heliul se află inițial la temperatura t1 = 27°C şi
presiunea p1 = p0 . În exteriorul cilindrului se găsește aer la presiunea atmosferică p0 = 10 5 Pa . Heliul se
încălzește lent până la temperatura T2 = 1,5 ×T1 . Determinaţi:
a. cantitatea de heliu din cilindru;
b. volumul ocupat de heliu la temperatura T1 ;
c. densitatea heliului la temperatura T2 ;
d. lucrul mecanic schimbat de heliu cu mediul exterior în timpul încălzirii.
O cantitate dată de gaz ideal biatomic (CV = 2,5R ) se află în starea inițială 1 în care presiunea este
p1 = 10 5 Pa și volumul V1 = 4 L . Gazul este încălzit la volum constant până în starea 2 , apoi este
comprimat la temperatură constantă până în starea finală 3 în care volumul gazului devine V3 = 0,5V1 .
Căldura primită de gaz în transformarea 1 → 2 este Q12 = 300 J . Se consideră ln 2 ≅ 0,7 .
a. Reprezentaţi grafic succesiunea de transformări 1 → 2 → 3 în sistemul de coordonate p − V .
b. Calculați variația energiei interne a gazului între stările 1 și 2 .
c. Calculați presiunea gazului în starea 2 .
d. Determinaţi căldura schimbată de gaz cu mediul exterior în transformarea 2 → 3 .

Proba E. d)
1. Un conductor metalic, conectat la o sursă de tensiune constantă, se încălzește la trecerea curentului
electric prin conductor. Dacă se neglijează modificarea dimensiunilor conductorului cu temperatura, atunci:
a. rezistenţa electrică a conductorului scade
b. rezistenţa electrică a conductorului nu se modifică
c. intensitatea curentului electric prin conductor creşte
d. intensitatea curentului electric prin conductor scade (3p)
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manuale, mărimea fizică care poate fi exprimată prin
produsul U ×I reprezintă:
a. sarcina electrică
c. puterea electrică
d. energia electrică (3p)
E
r
a. J b. A c. Ω d. W (3p)
4. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependenţa de timp a intensităţii

curentului printr-un conductor metalic. Valoarea sarcinii electrice ce străbate secţiunea
transversală a conductorului în intervalul de timp [ 4 s;12 s] este egală cu:
a. 80 mC
b. 160 mC
c. 80 C
d. 160 C (3p)
5. O baterie cu parametrii E = 12 V şi r = 1Ω alimentează un rezistor cu rezistenţa electrică variabilă.
Valoarea maximă a puterii disipate în rezistor este:
a. 144 W b. 72 W c. 36 W d. 12 W (3p)

În figura alăturată este prezentată schema unui circuit electric. Se cunosc: E = 3,6 V , R1 = 6 Ω , R2 = 12 Ω
și valoarea intensității indicată de ampermetrul montat în circuit
I = 0,6 A . Aparatele de măsură sunt considerate ideale
(R A → 0 Ω; RV → ∞ ) și rezistenţa electrică a conductoarelor de
legătură se neglijează. Determinaţi:
a. valoarea rezistenței electrice echivalente a circuitului exterior;
b. valoarea tensiunii indicate de voltmetru;
c. rezistenţa interioară r a bateriei;
d. lungimea conductorului din care este confecţionat rezistorul R1 , dacă acesta are aria secţiunii
transversale S = 0,1 mm 2 şi rezistivitatea ρ = 12 ×10 −7 Ω ×m .
r = 1,5 Ω , R1 = 5 Ω , R2 = 10 Ω şi rezistenţa becului RB = 5 Ω . Intensitatea
curentului electric prin bec este IB = 2 A , iar conductoarele de legătură au
rezistenţa electrică neglijabilă.
a. Calculaţi puterea electrică disipată de bec.
b. Calculaţi energia consumată de rezistorul R1 în timpul t = 10 min .
c. Determinaţi valoarea tensiunii electromotoare a bateriei.
d. În cazul în care becul se arde, precizaţi dacă tensiunea la bornele sursei
creşte sau scade. Justificaţi răspunsul vostru.
Proba E. d)
−34
8
1. Imaginea unui obiect real aşezat în faţa unei lentile divergente, perpendicular pe axa optică principală,
este:
a. reală şi micşorată
b. reală şi mărită
c. virtuală şi mărită
d. virtuală şi micşorată. (3p)
2. Simbolurile fiind cele utilizate în manualele de fizică, energia a unui foton este dată de expresia:
c h ν
a. ε = hν b. ε = h c. ε = d. ε = h (3p)
ν ν c
3. Unitatea de măsură a convergenţei unei lentile este:
a. m b. m 2 c. m−1 d. m−2 (3p)
4. Un fascicul de lumină se propagă paralel cu axa optică principală a unui sistem optic centrat format din
două lentile convergente identice, având distanţa focală f = 10 cm . Fasciculul de lumină iese din sistemul
optic tot paralel cu axa optică pricipală. Distanţa dintre lentile este:
a. 0 b. 5 cm c. 10 cm d. 20 cm (3p)
5. În figura alăturată este reprezentată caracteristica curent-tensiune I = f (U ) ,

obţinută într-un experiment cu o celulă fotoelectrică. Tensiunea de stopare a
fotoelectronilor emişi are valoarea:
a. -3,2 V
b. -1,6 V
c. 18,4 V
d. 20 V (3p)
Un obiect luminos liniar cu înălţimea de 1 cm este plasat perpendicular pe axa optică principală în faţa unei
lentile convergente. Lentila este considerată subţire şi are distanţa focală f = 20 cm . Distanţa de la obiect la
lentilă este de 30 cm .
a. Determinaţi convergenţa lentilei.
b. Realizaţi un desen în care să evidențiați construcția imaginii prin lentilă.
d. Calculaţi înălţimea imaginii.
Pe fundul unui vas paralelipipedic având înălţimea h = 17,3 cm , umplut cu un lichid transparent cu indicele
de refracţie n = 2 , se află o oglindă plană. O rază de lumină, care vine din aer, cade pe suprafaţa lichidului
sub unghiul de incidenţă i = 45° şi intră în lichid. După reflexia pe oglinda de pe fundul vasului raza de
lumină se reîntoarce la suprafaţa de separaţie lichid-aer şi iese în aer. Se cunoaște indicele de refracție al
aerului, n0 = 1 .
a. Determinaţi valoarea vitezei de propagare a luminii în lichid.
b. Realizaţi un desen în care să ilustraţi mersul razei de lumină prin aer şi prin lichid.
c. Calculaţi unghiul de refracţie al razei de lumină la intrarea în lichid.
d. Determinaţi distanţa dintre punctul în care lumina intră în lichid şi punctul în care lumina iese din lichid.


Proba E.d)
Varianta 9
Subiectul I
I.1. d 3p
2. a 3p
3. b 3p
4. c 3p
5. b 3p
II.a. Pentru: 4p
reprezentare corectă a forţelor ce acţionează asupra corpului de masă m1 4p
b. Pentru: 3p
d = v ×t 2p
rezultat final t = 3 s 1p
c. Pentru: 4p
Ff1 = µN1 2p
N1 = G1 = m1g 1p
rezultat final Ff1 = 10 N 1p
d. Pentru: 4p
T − G2t − Ff2 = 0 1p
Ff2 = µ m2 g cos α 1p
G2t = m2 g sin α 1p
rezultat final T = 30 2 N ≅ 42, 3N 1p
III.a. Pentru: 4p
E p = mgh 2p
E p = 100 J 1p
rezultat final h = 10m 1p
b. Pentru: 3p
h = v ×t 2p
c. Pentru: 4p
P = F ×v 2p
F = mg 1p
d. Pentru: 4p
∆Ec = Ltot 1p
∆Ec = mv 2 / 2 1p
Ltot = mgh 1p
rezultat final v = 20m s 1p

Subiectul I
I.1. c 3p
2. a 3p
3. b 3p
4. c 3p
5. d 3p
II.a. Pentru: 3p
m
ν = 2p
µ
rezultat final ν = 0,5 mol 1p
b. Pentru: 4p
ν RT1
V1 = 3p
p1
c. Pentru: 4p
m
ρ2 = 1p
V2
V2 = 1,5V1 2p
rezultat final ρ2 ≅ 0,1 kg ×m 3
1p
d. Pentru: 4p
L = ν R (T2 − T1 ) 3p
rezultat final L ≅ 0,62 kJ 1p
III.a. Pentru: 4p
reprezentare grafică în sistemul de coordonate p − V 4p
b. Pentru: 3p
L12 = 0 1p
∆U12 = Q12 1p
c. Pentru: 4p
Q12 = ν ×CV ×(T 2 − T1 ) 2p
ν ×R ×(T2 − T1 ) = V1 ×( p2 − p1 ) 1p
rezultat final p2 = 1,3 ×10 Pa 5
1p
d. Pentru: 4p
V
Q 23 = ν ×R ×T 2 ln 3 2p
V2
Q 23 = − p 2 ×V2 ln 2 1p

Subiectul I
I.1. d 3p
2. c 3p
3. b 3p
4. b 3p
5. c 3p
II.a. Pentru: 4p
1 1 1
= + 3p
Re R1 R2
b. Pentru: 3p
U = I ×Re 2p
c. Pentru: 4p
E = U + r ×I 3p
d. Pentru: 4p
ℓ
R = ρ× 3p
S
rezultat final ℓ = 0,5 m 1p
III.a. Pentru: 4p
P = RB ×I B2 3p
b. Pentru: 4p
W1 = R1 ×IB2 ×t 3p
rezultat final W1 = 12kJ 1p
c. Pentru: 4p
E = I B ×(R1 + RB ) + I ×r 1p
I B ×(R1 + R B ) = I 2 ×R 2 1p
I = IB + I2 1p
d. Pentru: 3p
precizarea faptului că tensiunea la bornele sursei crește 1p


Subiectul I
I.1. d 3p
2. a 3p
3. c 3p
4. d 3p
5. b 3p
II.a. Pentru: 4p
1
C= 3p
f
rezultat final C = 5m-1 1p
b. Pentru: 4p
construcţia corectă a mersului razelor de lumină 4p
c. Pentru: 4p
1 1 1
− = 3p
x 2 x1 f
rezultat final x 2 = 60cm 1p
d. Pentru: 3p
y
β= 2 1p
y1
x2
β= 1p
x1
III.a. Pentru: 3p
c
n= 2p
v
rezultat final v ≅ 2,1×108 m/s 1p
b. Pentru: 4p
c. Pentru: 4p
sin i = n sin r 2p
1
sin r = 1p
2
d. Pentru: 4p
x
tgr = 2p
h
d
x= 1p
2

Proba E. d)
1. Vectorul viteză medie este întotdeauna orientat:
a. în sensul forţei rezultante
b. în sens contrar forţei rezultante
c. în sensul vectorului deplasare
d. în sens contrar vectorului deplasare (3p)
2. Simbolurile fiind cele utilizate în manualele de fizică, randamentul planului înclinat este dat de relaţia:
sin α sin α + µ cos α cos α cos α + µ sin α
a. η = b. η = c. η = d. η = (3p)
sin α + µ cos α sinα cos α + µ sin α cos α
3. Unitatea de măsură în S.I. a mărimii fizice egale cu produsul dintre forţă şi deplasare poate fi scrisă în
forma:
a. kg ×m-1 ×s b. kg ×m ×s-1 c. kg ×m2 ×s-2 d. kg ×m-2 ×s2 (3p)
4. Un corp se deplasează pe o suprafaţă orizontală, cu viteza constantă v = 18 km/h , sub acţiunea unei
forţe orizontale constante F = 100 N . Puterea mecanică dezvoltată de această forţă are valoarea:
a. 1800 W b. 500 W c. 50 W d. 1,8 W (3p)
5. În graficul alăturat este reprezentată dependența alungirii unui resort de valoarea
forței deformatoare care acționează asupra acestuia. Valoarea constantei elastice a
resortului este:
a. 0,67 N/m
b. 1,5 N/m
c. 67 N/m
d. 150 N/m (3p)

Corpurile din figura alăturată sunt legate printr-un fir inextensibil și de masă neglijabilă, trecut peste un
scripete lipsit de inerție și frecări. Sub acţiunea forţei constante F , corpul de masă m1 se deplasează, în
sensul de acţiune al forţei, cu viteza constantă v = 0,5 m/s . Se cunosc
masele corpurilor m1 = m2 = 5 kg , unghiul planului înclinat α = 45° şi
coeficientul de frecare la alunecare, acelaşi pentru ambele corpuri şi
suprafeţe µ = 0,2 . Firul este suficient de lung pentru ca în timpul mișcării
corpul de masă m2 să nu atingă scripetele.
b. Determinaţi timpul în care corpul de masă m1 parcurge distanţa d = 1,5 m .
c. Calculaţi valoarea tensiunii din fir.
d. Se modifică modulul forței F , noua valoare fiind F ′ = 62,3 N . Determinaţi acceleraţia sistemului în acest caz.
Un corp cu masa m = 1kg este ridicat cu viteză constantă, timp de 10 s , cu
ajutorul unui motor electric. Energia potenţială gravitațională variază în timp
conform graficului alăturat. Se consideră că energia potenţială este nulă la
nivelul solului. Forțele de rezistență la înaintare sunt neglijabile.
a. Determinaţi înălţimea la care se află corpul la momentul t = 5 s .
b. Calculaţi energia cinetică a corpului în timpul ridicării.
c. Determinaţi puterea dezvoltată de motor.
d. Din punctul aflat la înălțimea h = 20m , corpul este lăsat să cadă liber, din
repaus. Calculați valoarea impulsului corpului în momentul în care, în timpul căderii sale, energia cinetică
este de trei ori mai mică decât energia potențială.

Proba E. d)
J
Se consideră: numărul lui Avogadro NA = 6,02 ×1023 mol−1 , constanta gazelor ideale R = 8,31 . Între
mol ×K
1. Un gaz ideal se destinde adiabatic. Putem afirma că în cursul acestui proces:
a. volumul gazului scade
b. gazul absoarbe căldură
d. gazul efectuează lucru mecanic. (3p)
2. Simbolurile unităţilor de măsură fiind cele utilizate în manuale, unitatea de măsură a raportului dintre
căldura primită de un corp şi căldura specifică a materialului din care este alcătuit, Q / c , este:
a. kg −1 ×K −1 b. mol ×K c. kg ×K d. J ×kg −1 ×K −1 (3p)
3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, expresia variației energiei interne în
cursul unui proces termodinamic este:
a. ∆U = ν ×CV ×∆T b. ∆U = ν ×C p ×∆T c. ∆U = ν ×CV ×T d. ∆U = ν ×R ×∆T (3p)
4. Într-o incintă etanşă este închisă o cantitate de gaz ideal. Graficul alăturat redă
dependenţa energiei interne a gazului din incintă, în funcţie de temperatura sa
absolută. Când temperatura gazului este t = 27°C , valoarea energiei interne a
gazului este egală cu:
a. 7,5 J
b. 7,5 kJ
c. 8,5 kJ
d. 85 kJ . (3p)
5. O cantitate dată de gaz ideal efectuează o transformare în care presiunea gazului depinde de volum după
legea p = aV , a = constant . Iniţial gazul se află la temperatura T1 şi ocupă volumul V1 şi se destinde până la
volumul V2 = 2V1 . Temperatura gazului în starea 2 este:
a. T2 = T1 b. T2 = 1,5T1 c. T2 = 2T1 d. T2 = 4T1 (3p)
Două vase, de volume V1 = 24,93 L şi V2 = 16,62 L , sunt conectate printr-un tub subțire de volum neglijabil
prevăzut cu un robinet inițial închis, ca în figura alăturată. În primul vas se află heliu ( µHe = 4 g/mol ) la
presiunea p1 = 3 ×10 Pa , iar în al doilea vas se află aer
5
( µaer
= 29 g/mol ) la presiunea p2 = 1,5 ×10 Pa . Cele 5
două gaze, considerate ideale, se află la aceeaşi temperatură t = 27°C . Determinaţi:

a. cantitatea de heliu din primul recipient;
b. densitatea aerului din al doilea recipient;
c. presiunea care se stabileşte în vase după deschiderea robinetului, temperatura
rămânând constantă;
d. masa molară a amestecului obţinut în urma deschiderii robinetului.
O cantitate dată de gaz ideal monoatomic (CV = 1,5R ) aflată iniţial în starea 1 ,
caracterizată de presiunea p1 = 105 Pa , volumul V1 = 1 L şi temperatura T1 = 300 K ,
parcurge procesul ciclic reprezentat în figura alăturată în coordonate p − T . Se
consideră ln 2 ≅ 0,7 .
a. Reprezentaţi grafic procesul ciclic în sistemul de coordonate p − V .
b. Calculați lucrul mecanic schimbat de gaz cu mediul exterior în transformarea 1-2.
c. Determinaţi căldura schimbată de gaz cu mediul exterior în transformarea 3-1.
d. Determinaţi randamentul unui motor termic ce ar funcţiona după un ciclu Carnot între
temperaturile extreme atinse în timpul acestui proces ciclic.

Proba E. d)
1. Un conductor metalic, conectat la o sursă de tensiune constantă, se încălzește la trecerea curentului
electric prin conductor. Dacă se neglijează modificarea dimensiunilor conductorului cu temperatura, atunci:
a. rezistenţa electrică a conductorului scade
b. rezistenţa electrică a conductorului nu se modifică
c. intensitatea curentului electric prin conductor creşte
d. intensitatea curentului electric prin conductor scade (3p)
2. Tensiunea electrică U la bornele unei surse, având tensiunea electromotoare E şi rezistenţa interioară
r , depinde de valoarea rezistenței electrice R a circuitului exterior sursei. Dacă R = r , atunci:
a. U = 0 b. U = E / 4 c. U = E / 2 d. U = E (3p)
exprimate prin produsul U 2 ×R −1 este:
a. Ω b. J c. J ×s −1 d. Ω ×m (3p)
4. Tensiunea electrică la bornele unui generator depinde de valoarea intensității
curentului electric prin circuit conform graficului din figura alăturată. Rezistenţa
interioară a generatorului este egală cu:
a. 3 Ω b. 2 Ω c. 1Ω d. 0,5 Ω (3p)
5. O sursă de curent continuu, cu parametrii E = 12 V şi r = 1Ω , alimentează un rezistor cu rezistenţa

electrică variabilă. Valoarea maximă a puterii disipate în rezistor este:
a. 144 W b. 72 W c. 36 W d. 12 W (3p)

În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric în care se
cunosc: E1 = 9 V , r1 = 1,5 Ω , E2 = 6 V , r2 = 1,5 Ω , R = 9 Ω şi R2 = 6 Ω .
Rezistorul R este confecționat dintr-un fir conductor cu lungimea ℓ = 0,75 m şi
rezistivitatea la temperatura de funcţionare ρ = 12 ×10−7 Ω m . Ampermetrul
montat în circuit indică un curent electric de intensitate I A = 1 A . Tensiunea la
bornele rezistorului R1 este U1 = 2 V . Rezistenţa electrică a conductoarelor de
a. aria secţiunii transversale a firului conductor din care este alcătuit rezistorul R ;
b. valoarea rezistenței electrice a rezistorului R1 ;
c. valoarea rezistenţei interne RA a ampermetrului;
d. tensiunea indicată de un voltmetru ideal ( RV → ∞ ) conectat la bornele sursei cu t.e.m. E2 .

În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric în care se cunosc:
E = 14 V , r = 3 Ω , R = 1,5 Ω , R1 = 2,5 Ω . Rezistenţa electrică a conductoarelor de
a. puterea totală dezvoltată de baterie când întrerupătorul K este deschis;
b. energia consumată de circuitul exterior în timpul t = 10 min când întrerupătorul K
este deschis;
c. randamentul transferului de energie de la baterie către circuitul exterior când
d. valoarea rezistenței electrice a rezistorului R2 ştiind că valoarea puterii disipate în
circuitul exterior nu se modifică prin închiderea sau deschiderea întrerupătorului K.

Proba E. d)
−34
Se consideră: viteza luminii în vid c = 3 ×10 m/s , constanta Planck h = 6,6 ×10
8
J ×s .
1. Imaginea unui obiect real aşezat în faţa unei lentile divergente, perpendicular pe axa optică principală,
este:
a. reală şi micşorată
b. reală şi mărită
c. virtuală şi mărită
d. virtuală şi micşorată (3p)
2. Un sistem optic centrat este alcătuit din două lentile subțiri convergente având distanțele focale f1 și
respectiv f2 . Orice rază de lumină care intră în sistemul optic paralel cu axa optică principală, iese din
sistemul optic tot paralel cu axa optică principală. Distanța dintre lentile este:
f +f
a. d = f1 + f2 b. d = f1 − f2 c. d = 1 2 d. d = f1f2 (3p)
2
3. Simbolurile fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a mărimii fizice exprimată
hc
prin raportul este:
λ
a. m b. m/s c. J d. J ×s (3p)
4. O rază de lumină, care vine din aer, cade pe suprafaţa unui lichid având indicele de refracţie n = 2 sub
unghiul de incidenţă i = 45° şi intră în lichid. Unghiul dintre direcţia razei incidente şi direcţia razei refractate
este:
a. 0° b. 15° c. 30° d. 45° (3p)
5. În figura alăturată este reprezentată caracteristica curent-tensiune I = f (U ) ,
obţinută într-un experiment cu o celulă fotoelectrică. Tensiunea de stopare a
fotoelectronilor emişi are valoarea:
a. -3,2 V
b. -1,6 V
c. 18,4 V
d. 20 V (3p)

Un obiect luminos, liniar, cu înălţimea de 2 cm , este plasat perpendicular pe axa optică principală în faţa
unei lentile convergente, considerată subţire şi având distanţa focală de 20 cm . Distanţa de la obiect la
lentilă este de 30 cm .
a. Determinaţi convergenţa lentilei.
b. Calculați distanţa de la lentilă la imagine.
c. Calculați înălțimea imaginii
d. Fără a schimba poziţia lentilei şi a obiectului, se alipeşte de această lentilă o lentilă identică, formând
astfel un sistem optic centrat. Calculați distanța pe care se deplasează imaginea.
Într-un experiment se utilizează un dispozitiv Young, plasat în aer, având distanţa dintre fante 2ℓ = 1mm şi
distanţa de la planul fantelor la ecran D = 4 m . Sursa este plasată pe axa de simetrie a sistemului şi emite
lumină monocromatică şi coerentă. Se obţine o figură de interferenţă cu interfranja i = 2 mm .
a. Calculaţi valoarea lungimii de undă a luminii monocromatice utilizate.
b. Calculaţi distanţa de la franja centrală la maximul de ordinul al treilea.
c. Una dintre fante se acoperă cu o lamă de sticlă având grosimea e = 0,02 mm şi indicele de refracţie n = 1,5 .
Calculați diferența de drum optic introdusă de lamă.
d. Determinați deplasarea maximului central al figurii de interferență datorată introducerii lamei.


Proba E.d)
Varianta 9
Subiectul I
I.1. c 3p
2. a 3p
3. c 3p
4. b 3p
5. d 3p
II.a. Pentru: 4p
b. Pentru: 3p
d
t= 2p
v
rezultat final t = 3s 1p
c. Pentru: 4p
T − G2t − Ff2 = 0 1p
Ff2 = µ m2 g cos α 1p
G2t = m2 g sin α 1p
rezultat final T = 30 2 N ≅ 42, 3N 1p
d. Pentru: 4p
F ′ − Ff 1 − T ′ = m1 ×a ′
 2p
N1 − m1g = 0
T ′ − Gt 2 − Ff 2 = m2 ×a ′ 1p
rezultat final a′ ≅ 1m/s 2
1p
III.a. Pentru: 3p
E p = mgh 1p
E p = 100 J 1p
rezultat final h = 10m 1p
b. Pentru: 4p
h
v= 1p
t
mv 2
Ec = 2p
2
rezultat final Ec = 2 J 1p

c. Pentru: 4p
P = F ×v 2p
F = mg 1p
d. Pentru: 4p
p = m ×v 1p
E p max = Ec + E p 1p
E p = 3Ec 1p
rezultat final p = 10 kg ×m s 1p

Subiectul I
I.1. d 3p
2. c 3p
3. a 3p
4. b 3p
5. d 3p
II.a. Pentru: 3p
p ×V
ν1 = 1 1 2p
R ×T
rezultat final ν 1 = 3 mol 1p
b. Pentru: 4p
pµ
ρ2 = 2 aer 3p
RT
rezultat final ρ2 ≅ 1,7kg/m3 1p
c. Pentru: 4p
p ×(V1 + V2 ) = (ν 1 + ν 2 ) ×R ×T 2p
p ×(V1 + V2 ) = p1 ×V1 + p2 ×V2 1p
rezultat final p = 2,4 ×10 Pa 5
1p
d. Pentru: 4p
m + m2
ν1 +ν 2 = 1 1p
µ am
p ×V ×µ
m1 = 1 1 1 1p
R ×T
p2 ×V2 ×µ 2
m2 = 1p
R ×T
rezultat final µam = 10,25 g/mol 1p
III.a. Pentru: 3p
reprezentare grafică procesului ciclic în sistemul de coordonate p − V 3p
b. Pentru: 4p
V
L12 = ν RT1 ×ln 2 2p
V1
p1V1 = 2 p1V2 1p
rezultat final L12 = −70 J 1p
c. Pentru: 4p
Q31 = ν CV (T1 − T3 ) 2p
2 p1V1 = ν RT3 1p
d. Pentru: 4p
T
ηC = 1 − rece 1p
Tcald
T1
ηC = 1 − 2p
T3
rezultat final: ηC = 50% 1p

Subiectul I
I.1. d 3p
2. c 3p
3. c 3p
4. a 3p
5. c 3p
II.a. Pentru: 4p
ℓ
R =ρ× 3p
S
rezultat final S = 0,1 mm2 1p
b. Pentru: 4p
U1 = R12 ×I A 1p
R1R 2
R12 = 2p
R1 + R 2
c. Pentru: 4p
E1 + E 2 = I A (r1 + r2 + R ) + I A ×RA + U1 3p
rezultat final R A = 1 Ω 1p
d. Pentru: 3p
UV = E2 − I A r2 2p
III.a. Pentru: 4p
Ptotal = E ×I 1p
Re = R + R1 1p
E
I= 1p
Re + r
rezultat final Ptotal = 28 W 1p
b. Pentru: 3p
W = (R + R1 ) ×I 2 ×t 2p
c. Pentru: 4p
Re
η= 3p
Re + r
d. Pentru: 4p
Re ×R e′ = r 2 1p
R1 ×R 2
Re′ = R + 2p
R1 + R2

Subiectul I
I.1. d 3p
2. a 3p
3. c 3p
4. b 3p
5. b 3p
II.a. Pentru: 3p
1
C= 2p
f
rezultat final C = 5m-1 1p
b. Pentru: 4p
1 1 1
− = 3p
x 2 x1 f
rezultat final x2 = 60cm 1p
c. Pentru: 4p
y
β= 2 1p
y1
x2
β= 2p
x1
d. Pentru: 4p
1 1 1
− = 1p
x2′ x1 fsist
f
fsist = 1p
2
d = x2 − x2′ 1p
III.a. Pentru: 4p
λD
i= 3p
2l
rezultat final λ = 500 nm 1p
b. Pentru: 3p
x3 = 3i 2p
rezultat final x3 = 6mm 1p
c. Pentru: 4p
δ1 = e ( n − 1) 3p
rezultat final δ1 = 0,01 mm 1p
d. Pentru: 4p
( n − 1) e D
∆x = 3p
2ℓ

Ministerul Educaţiei Naționale și Cercetării Științifice
Proba E. d)
Fizică
A. MECANICĂ Model
Se consideră acceleraţia gravitaţională g = 10 m/s 2 .
1. Dintre mărimile fizice de mai jos, mărime vectorială este:

a. masa b. energia mecanică c. forța elastică d. puterea mecanică (3p)
2. Viteza medie a unui automobil într<un interval de timp ∆t este v m . Distanța parcursă de automobil în
acest interval de timp este:
v ∆t
a. d = v m ⋅ ∆t b. d = m c. d = 2 ⋅ v m ⋅ ∆t d. d = v m ⋅ (3p)
∆t 2
3. Unitatea de măsură în S.I. a constantei elastice a unui resort este:

N W
a. b. N ⋅ s c. d. W ⋅ m (3p)
m s
4. Un tren, aflat inițial în repaus, a atins viteza v = 20 m/s în intervalul de timp ∆t = 40 s . Accelerația medie
a trenului în cursul acestei mișcări a fost:
a. 0,2m/s2 b. 0,5m/s2 c. 1,8m/s2 d. 2m/s2 (3p)
5. În graficul alăturat este reprezentată dependența forței de tracțiune care acționează

asupra unui corp de coordonata x la care se află corpul. Forța de tracțiune acționează pe
direcția și în sensul deplasării corpului. Lucrul mecanic efectuat de această forță în timpul
deplasării corpului pe distanța de 4m are valoarea:
a. 1,5 J b. 10 J c. 24 J d. 32J (3p)

Masele corpurilor A și B care alcătuiesc sistemul reprezentat în figura
alăturată sunt mA = 8kg și mB = 2kg , iar coeficientul de frecare la
alunecare între corpul A și planul înclinat este µ A = 0,22 ≅ 3 8 .
Unghiul format de planul înclinat cu orizontala este α = 30o . Firul
inextensibil și scripetele au mase neglijabile, iar frecările din scripete
sunt neglijabile. Sistemul de corpuri este lăsat liber.
a. Reprezentați toate forțele care acționează asupra corpului A.
b. Calculați accelerația sistemului de corpuri.
c. Calculați tensiunea din firul de legătură.
d. Calculați masa unui corp care trebuie suspendat de corpul B astfel încât acesta să coboare cu viteză
constantă.

Un dispozitiv echipat cu motor ridică uniform, pe verticală, un container cu masa m = 400 kg, aflat pe sol.
Containerul ajunge la înălțimea de H = 15 m în ∆t = 30 s. Energia potențială gravitațională la nivelul solului
este nulă, iar frecările se neglijează. Determinați:
a. lucrul mecanic efectuat de forța de tracțiune dezvoltată de motorul dispozitivului în timpul ridicării
containerului până la înălțimea H ;
b. puterea dezvoltată de motorul dispozitivului în timpul ridicării containerului;
H
c. energia potențială gravitațională în momentul în care containerul ajunge la înălțimea h = ;
2
d. energia cinetică a containerului în timpul ridicării uniforme.

Proba E. d)
Fizică
J
mol ⋅ K
parametrii de stare ai gazului ideal într<o stare dată există relaţia: p ⋅ V = νRT .
1. Un gaz ideal este încălzit la presiune constantă. În cursul acestui proces gazul:
a. primeşte căldură şi efectuează lucru mecanic
b. cedează căldură şi se răceşte
c. efectuează lucru mecanic şi se răceşte
d. primeşte lucru mecanic din exterior şi se încălzeşte. (3p)
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, expresia matematică a principiului I al
a. ∆U = Q − L b. ∆U = Q + L c. Cv = C p + R d. C p = Cv + R (3p)
3. Unitatea de măsură, în S.I., a căldurii specifice este:
a. J ⋅ mol −1 b. J ⋅ K −1 c. J ⋅ mol −1 ⋅ K −1 d. J ⋅ kg-1 ⋅ K −1 (3p)
4. O cantitate ν = 2 mol de gaz ideal monoatomic, având căldura molară la volum constant Cv = 1,5R , este
închisă într<o butelie la temperatura T1 = 300 K . Gazul din butelie este apoi încălzit până când temperatura
acestuia se dublează. Căldura primită de gaz pe timpul încălzirii lui are valoarea aproximativă:
a. −15 kJ b. −7,5 kJ c. 7,5 kJ d. 15 kJ (3p)
5. O cantitate de gaz parcurge procesul A → B → C reprezentată în

coordonate p − T ca în figura alăturată. Temperatura gazului în starea A are
valoarea T1 = 400K . Variaţia temperaturii gazului între starea A şi starea C
are valoarea:
a. ∆T AC = 200 K
b. ∆TAC = 400 K
c. ∆TAC = 600 K
d. ∆TAC = 800 K (3p)
În interiorul unui cilindru închis la ambele capete se găsesc două gaze separate de un piston A, ca în figura
alăturată. Acest piston se poate deplasa fără frecari în interiorul cilindrului şi nu permite trecerea gazelor
dintr<un compartiment în celălalt. În compartimentul din stânga al cilindrului se află ν 1 = 3 mol de oxigen cu
masa molară µ1 = 32g/mol, iar în compartimentul din dreapta se află ν 2 = 1 mol de azot cu masa molară
µ 2 = 28 g/mol . Cele două gaze au aceeaşi temperatură. Calculaţi:
a. masa oxigenului aflat în compartimentul din stânga al cilindrului;
b. numărul de molecule de azot din compartimentul din dreapta al cilindrului;
c. raportul dintre volumul V1 ocupat de oxigen şi volumul V2 ocupat de azot;
d. masa molară a amestecului de gaze obţinut prin îndepărtarea pistonului A .
O cantitate ν = 1 mol de gaz ideal biatomic, având căldura molară la volum constant Cv = 2,5R , parcurge
transformarea ciclică 1 → 2 → 3 → 1 reprezentată în coordonate V − T în figura
alăturată. În starea 1 temperatura gazului are valoarea T1 = 400 K . Se cunoaşte
ln 2 ≅ 0,7 .
a. Calculaţi temperatura gazului în starea 3 .
b. Calculaţi variaţia energiei interne a gazului în transformarea 1 → 2 .
c. Calculaţi lucrul mecanic efectuat de gaz în transformarea 2 → 3 .
d. Reprezentaţi grafic transformarea ciclică în coordonate p − V .

Proba E. d)
Fizică
E2
4r
a. A b. A 2 c. W d. J (3p)
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, dependenţa de temperatură a
rezistivităţii electrice a unui conductor metalic este dată de relaţia:
ρ0
a. R = R0 (1 + αt )2 b. ρ = ρ 0 (1 + αt )
R0
c. R = d. ρ = (3p)
1 + αt 1 + αt
3. Unitatea de măsură, utilizată în Sistemul Internaţional, pentru energia electrică este:
a. V b. A c. W d. J (3p)
4. Un rezistor electric este confecţionat dintr<un fir de alamă cu rezistivitatea electrică ρ = 8 ⋅ 10 −8 Ω ⋅ m ,
lungimea L = 10 m şi aria secţiunii transversale S = 1 mm 2 . Rezistenţa electrică a firului de alamă are
valoarea:
a. R = 0,08 Ω b. R = 0,125 Ω c. R = 0,8 Ω d. R = 1,25 Ω (3p)
5. În graficul alăturat este reprezentată intensitatea curentului electric printr<un

rezistor în funcţie de tensiunea de la bornele acestuia. Rezistența electrică a
a. 0,1 Ω
b. 1 Ω
c. 10 Ω
d. 100 Ω
(3p)
În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Generatoarele sunt identice, având fiecare
tensiunea electromotoare E = 12 V şi rezistenţa interioară r = 10 Ω , iar consumatorii au rezistenţele
electrice R1 = 70 Ω , R2 = 60 Ω , R3 = 30 Ω . Conductoarele de legătură au rezistenţă electrică neglijabilă,
iar ampermetrul este considerat ideal (R A ≅ 0 Ω ) . Calculaţi:
a. tensiunea de la bornele rezistorului R1 , atunci când ambele întrerupătoare
sunt deschise;
b. tensiunea electromotoare şi rezistenţa interioară a bateriei obţinute prin
legarea în serie a celor două generatoare;
c. intensitatea curentului electric indicat de ampermetrul din circuit în situaţia
în care întrerupătorul K 1 este închis şi întrerupătorul K 2 este deschis;
d. rezistenţa echivalentă a circuitului exterior atunci când ambele întrerupătoare sunt închise.

Un bec, având parametrii nominali U b = 12 V şi Ib = 1 A , este legat în serie cu un rezistor având rezistenţa
electrică R = 10 Ω . Gruparea astfel formată este alimentată de la o baterie având tensiunea electromotoare
E = 24 V și rezistenţa interioară r . În aceste condiţii becul funcţionează la parametri nominali.
Conductoarele de legătură au rezistenţa electrică neglijabilă.
a. Desenaţi schema electrică a circuitului.
b. Calculaţi puterea electrică a becului în regim de funcţionare la parametrii nominali.
c. Calculaţi energia electrică consumată de rezistor în timp de o oră.
d. Determinaţi randamentul de transfer al energiei electrice de la sursă la circuitul exterior.

Proba E. d)
Fizică
D. OPTICĂ Model
Se consideră viteza luminii în vid c = 3 ⋅ 10 8 m/s .
I. Pentru itemii 1"5 scrie%i pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect. (15 puncte)
1. Imaginea unui obiect real într<o oglindă plană este:
a. reală și răsturnată b. virtuală și micșorată c. reală și dreaptă d. virtuală și dreaptă (3p)
2. La trecerea luminii dintr<un mediu transparent cu indicele de refracție absolut n1 în alt mediu transparent
cu indicele de refracție absolut n2 , relația dintre unghiul de incidență, i, și cel de refracție, r, este:
a. n2 ⋅ sin r = n1 ⋅ sin i b. n1 ⋅ sin r = n2 ⋅ sin i c. n1 ⋅ tg r = n2 ⋅ tgi d. i = r (3p)
3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, expresia care are aceeași unitate de
măsură cu lucrul mecanic este:
hν hc
a. b. hν c. hc d. (3p)
c ν
4. Două lentile având convergențele C1 = 10m−1 și C2 = 5m−1 sunt așezate coaxial, astfel încât orice rază de
lumină care intră în sistem paralel cu axa optică principală iese din acesta tot paralel cu axa optică
principală. Distanța dintre lentile este:
a. 20 cm b. 30 cm c. 40 cm d. 50 cm (3p)
5. În graficul din figura alăturată sunt prezentate dependențele energiei cinetice maxime a fotoelectronilor
emiși de frecvența radiației incidente pe trei fotocatozi, realizați din diferite
materiale, notați A, B și C. Dacă radiația electromagnetică incidentă pe cei trei
fotocatozi are frecvența ν = 6 ⋅ 1014 Hz , atunci vor emite fotoelectroni:
a. numai fotocatodul A
b. numai fotocatodul C
c. numai fotocatozii A și B
d. numai fotocatozii B și C (3p)

O lentilă subțire are convergența C = −2m−1 . La distanța de 50 cm în fața lentilei este așezat, perpendicular
pe axa optică principală, un obiect luminos liniar cu înălțimea de 4 cm.
b. Calculați distanța la care se formează imaginea față de lentilă.
d. Se aduce în contact cu prima lentilă o altă lentilă, a cărei convergență este C ' = 7m−1 , iar obiectul se
așază la distanța de 60 cm în fața sistemului de lentile. Calculați distanța la care se formează imaginea
obiectului față de sistemul de lentile.

Un vas cilindric, suficient de larg, conține un lichid transparent cu indicele
de refracție absolut n = 1,41 ≅ 2 . Pe fundul vasului se află o sursă LASER
(S), la adâncimea h = 10 cm , orientată astfel încât raza de lumină emisă să
ajungă la suprafața lichidului sub unghiul de 30o față de verticală, ca în
figura alăturată. Indicele de refracție al aerului este naer ≅ 1 . Calculați:
a. viteza de propagare a luminii în lichidul din vas.
b. unghiul, față de verticală, sub care iese raza de lumină în aer.
c. unghiul dintre raza incidentă și normala la suprafața lichidului dacă sursa
LASER se înclină astfel încât, după refracție, raza de lumină să se propage de<a lungul suprafeței libere a
lichidului.
d. distanța pe care se propagă raza incidentă, de la sursă până la suprafața lichidului, în situația impusă la
punctul c.


Proba E.d)
Fizică
Model
Subiectul I
I.1. c 3p
2. a 3p
3. a 3p
4. b 3p
5. c 3p
II.a. Pentru: 4p
Reprezentarea corectă a forțelor asupra corpului A 4p
b. Pentru: 4p
Gt = mA g sin α 1p
Ff = µ mA g cos α 1p
a = (Gt − Ff − mB g ) ( mA + mB ) 1p
1p
c. Pentru: 3p
T = mB ( g + a ) 2p
d. Pentru: 4p
T '− mA g ( sin α + µ cos α ) = 0 , 1p
( mB + mC ) g − T ' = 0 1p
mC = mA ( sin α + µ cos α ) − mB 1p
rezultat final: mC = 3,5kg 1p
III.a. Pentru: 4p
L = Ft ⋅ H 2p
Ft − m ⋅ g = 0 1p
rezultat final: L = 60 kJ 1p
b. Pentru: 3p
L
P= 2p
t
rezultat final: P = 2 kW 1p
c. Pentru: 4p
Ep = m ⋅ g ⋅ h 3p
rezultat final: E p = 30 kJ 1p
d. Pentru: 4p
v =H/ t 1p
m ⋅v2
Ec = 2p
2
rezultat final: E c = 50 J 1p
Subiectul I
I.1. a 3p
2. a 3p
3. d 3p
4. c 3p
5. a 3p
II.a. Pentru: 3p
m1 = ν 1µ1 2p
rezultat final: m1 = 96 ⋅ 10 −3 kg 1p
b. Pentru: 4p
N
ν2 = 2 3p
NA
rezultat final: N 2 = 6,02 ⋅ 10 23 molecule 1p
c. Pentru: 4p
p1 = p2 = p 1p
 pV1 = ν 1RT
 2p
 pV2 = ν 2RT
V1
rezultat final: =3 1p
V2
d. Pentru: 4p
ν amestec = ν 1 + ν 2 1p
mamestec
ν amestec = 1p
µ amestec
mamestec = m1 + m2 1p
rezultat final: µ amestec = 31g/mol 1p
III.a. Pentru: 4p
T3 = 2T1 3p
rezultat final: T3 = 800K 1p
b. Pentru: 4p
U12 = νCv (T2 − T1 ) 3p
rezultat final: U12 ≅ 8,3 kJ 1p
c. Pentru: 4p
V
L23 = ν RT2 ln 1 2p
V2
V1 T1
= 1p
V2 T2
rezultat final: L31 ≅ −4,7 kJ 1p
d. Pentru: 3p

Subiectul I
I.1. c 3p
2. b 3p
3. d 3p
4. c 3p
5. d 3p
II.a. Pentru: 3p
Ambele întrerupătoare fiind deschise, prin circuit nu circulă curent electric I = 0 2p
rezultat final: U = 0 1p
b. Pentru: 4p
E echivalent = 2E 1p
rechivalent = 2r 1p
rezultat final: E echivalent = 24 V ; rechivalent = 20 Ω 2p
c. Pentru: 4p
Re = R1 + R 2 1p
2E
I= 2p
R e + 2r
d. Pentru: 4p
1 1 1
= + 2p
R 23 R 2 R3
Re = R1 + R23 1p
III.a. Pentru: 4p
Schemă electrică corectă 4p
b. Pentru: 3p
Pb = U b ⋅ I b 2p
rezultat final: Pb = 12 W 1p
c. Pentru: 4p
2 2p
W =I R t
deoarece becul funcţionează la parametrii nominali ⇒ I = I b = 1A 1p
rezultat final: W = 36 kJ 1p
d. Pentru: 4p
Rb + R
η= 2p
Rb + R + r
Ub
Rb = 1p
Ib

Subiectul I
I.1. d 3p
2. a 3p
3. b 3p
4. b 3p
5. c 3p
II.a. Pentru: 4p
b. Pentru: 4p
f =1C 1p
x2 = x1f ( f + x1 ) 2p
rezultat final: x2 = −25cm 1p
c. Pentru: 3p
y
β = 2 1p
y1
x2
β = 1p
x1
rezultat final: y 2 = 2cm 1p
d. Pentru: 4p
fs = 1 (C + C ' ) 2p
x 2 ' = x1 ' fs ( fs + x1 ' ) 1p
rezultat final: x2 ' = 30 cm 1p
III.a. Pentru: 3p
v =c n 2p
rezultat final: v ≅ 2,1 ⋅ 10 8 m/s 1p
b. Pentru: 4p
n sin i = naer sin r 3p
rezultat final: r = 45o 1p
c. Pentru: 4p
n sin ℓ = naer sin90o 2p
sin ℓ = 1 n 1p
rezultat final: ℓ = 45 o
1p
d. Pentru: 4p
cos ℓ = h d 3p
rezultat final: d = 14,1cm 1p

Proba E. d)
Fizică
A. MECANICĂ Model
Se consideră acceleraţia gravitaţională g = 10 m/s 2 .
1. În domeniul de valabilitate al legii Hooke, constanta elastică a unui fir depinde:
a. numai de natura materialului firului
b. de mărimea forţei deformatoare
c. de natura materialului şi de dimensiunile firului
d. de mărimea alungirii firului (3p)
2. Viteza unui automobil se modifică în timp conform graficului din figura

alăturată. Distanţa parcursă de automobil în primele 6 s ale mișcării este:
a. 3 m b. 6 m c. 9 m d. 12 m (3p)
3. Simbolurile mărimilor fizice şi ale unităţilor de măsură fiind cele din manualele de fizică, unitatea de

măsură în S.I. a mărimii fizice exprimate prin produsul F ⋅ v este:
a. W b. J c. N d. kg (3p)
4. De tavanul unui vagon este suspendat un corp prin intermediul unui fir ideal. Vagonul se deplasează pe
orizontală cu acceleraţia de 1 m ⋅ s−2 . La echilibru, tangenta unghiului format de direcţia firului cu verticala este:
a. 10 b. 1 c. 0,5 d. 0,1 (3p)
5. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, expresia matematică a randamentul
planului înclinat este:
sin α cos α sin α cos α
a. η = b. η = c. η = d. η = (3p)
sin α + µ cos α sin α + µ cos α cos α + µ sin α cos α + µ sin α
Un corp A cu masa m = 0,8 kg este așezat pe suprafaţa unui plan
înclinat cu unghiul α ≅ 37° (sin α = 0,6 ) faţă de orizontală. Se constată
că, dacă este împins cu o forță de valoare F = 6,4 N , orientată paralel
cu suprafața planului înclinat, corpul urcă deFa lungul planului cu viteză
constantă. Ulterior, corpul A este legat prin intermediul unui fir
inextensibil de un taler. Atât firul cât și talerul au mase neglijabile. Firul
este trecut peste un scripete fix S, lipsit de inerţie şi care se mişcă fără
frecări, situat în vârful planului înclinat, ca în figura alăturată. Determinaţi:
a. coeficientul de frecare la alunecare dintre corpul A şi suprafaţa planului înclinat;
b. masa m1 a unui corp care trebuie așezat pe taler astfel încât corpul A să urce cu viteză constantă;
c. valoarea acceleraţiei talerului dacă pe acesta se aşează un corp B cu masa m2 = 0,2 kg ;
d. valoarea forţei de apăsare exercitată de corpul B, având m2 = 0,2 kg , asupra talerului în condiţiile mişcării
de la subpunctul c..

Un vagonet cu masa M = 0,45 t se deplasează cu viteza v = 5,0 m/s pe o suprafaţă orizontală fără frecare.
De la o înălţime h = 3,2 m faţă de platforma vagonetului este lăsat să cadă
liber un sac cu nisip având masa m = 50 kg , ca în figura alăturată. După
cădere sacul rămâne pe platforma vagonetului.
a. Calculați lucrul mecanic efectuat de greutate în timpul căderii sacului.
b. Calculați viteza sacului în momentul atingerii platformei vagonetului
dacă se neglijează forţa de rezistenţă din partea aerului.
c. Calculați viteza vagonetului după căderea sacului.
d. Considerând că din momentul în care sacul atinge vagonetul și până când viteza verticală a sacului
devine nulă trec t = 50 ms , calculați valoarea medie a forței de apăsare normală a sacului asupra
vagonetului în acest interval de timp.

Proba E. d)
Fizică
23 −1
Între parametrii de stare ai gazului ideal întrFo stare dată există relaţia: p ⋅ V = νRT .
1. O cantitate dată de gaz ideal este comprimată adiabatic. În decursul acestei transformări:
a. temperatura gazului scade
b. energia internă a gazului creşte
c. presiunea gazului scade
d. volumul gazului creşte. (3p)
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, relaţia dintre căldura specifică şi
căldura molară a unui gaz este:
c c
a. C = µ c b. C = c. C = ν c d. C = (3p)
µ ν
3. Unitatea de măsură în S.I. a mărimii fizice exprimate prin produsul dintre densitatea unui corp şi volumul
acestuia este:
a. kg ⋅ mol b. kg ⋅ mol -1 c. kg d. mol (3p)
4. Două cantităţi egale de gaze ideale biatomice efectuează transformările AB
şi CD reprezentate în figura alăturată. Raportul căldurilor schimbate de cele
două gaze cu mediul exterior, (Q AB / QCD ) , în cele două transformări este:
a. 0,5
b. 1
c. 2
d. 2,5 . (3p)
5. În timpul fiecărui ciclu, un motor termic efectuează lucrul mecanic L = 100 J şi cedează mediului exterior
căldura Qced = −300 J . Randamentul motorului termic este egal cu:
a. 15% b. 25% c. 50% d. 75% (3p)
Un vas este confecţionat din doi cilindri. Un clilindru are aria secţiunii transversale S1 = 9 dm2 şi lungimea
L1 = 29 cm , iar al doilea cilindru are aria secţiunii transversale S2 = 4dm2 şi este prevăzut cu piston ce se
poate deplasa fără frecare. Vasul este aşezat orizontal, ca în figura alăturată. În interiorul vasului este închis
etanș heliu (CV = 1,5R ) , considerat gaz ideal. Iniţial temperatura heliului este t1 = 17°C , iar pistonul este în
echilibru la distanța L1 = 29 cm de capătul A . În exteriorul vasului se află aer la presiunea atmosferică
p0 = 105 Pa . Heliul este încălzit lent până la temperatura t 2 = 57°C .
Considerând cel deFal doilea cilindru suficient de lung, determinaţi:
a. presiunea heliului din cilindru, când pistonul se află în poziția inițială;
b. numărul de molecule de heliu din cilindru;
c. distanţa d pe care se deplasează pistonul, în urma încălzirii heliului;
d. căldura primită de heliu în procesul de încălzire.
O cantitate dată de gaz ideal biatomic (CV = 2,5R ) aflată iniţial în starea 1 , în care p1 = 10 5 Pa şi V1 = 2 L ,
parcurge procesul ciclic reprezentat în coordonate p − V în figura alăturată.
În transformarea 1F2 presiunea variază direct proporţional cu volumul, iar în
transformarea 2F3 temperatura gazului rămâne constantă. Se cunoaşte
V2 = 3V1 , V3 = 4,5V1 şi ln1,5 ≅ 0,4 . Determinați:
a. energia internă maximă atinsă de gaz în procesul ciclic;
b. căldura schimbată de gaz cu mediul exterior în procesul 1− 2 ;
c. căldura cedată de gaz mediului exterior pe parcursul transformării ciclice;
d. randamentul motorului termic care ar funcționa după acest ciclu.
Proba E. d)
Fizică
1. La bornele unei baterii cu rezistența interioară r se conectează un reostat cu rezistenţa electrică
maximă R . Puterea electrică disipată în interiorul bateriei:
a. nu depinde de rezistenţa electrică a reostatului
b. este invers proporţională cu intensitatea curentului care circulă prin reostat
c. este direct proporţională cu valoarea rezistenţei electrice a reostatului
d. este maximă atunci când rezistenţa electrică a reostatului este nulă. (3p)
2. La capetele unui fir conductor cu rezistenţa electrică R se aplică tensiunea constantă U . Sarcina electrică
q ce străbate o secţiune transversală a firului în intervalul de timp t , se poate exprima prin relația:
a. q = U ⋅ R ⋅ t b. q = U ⋅ R ⋅ t −1 c. q = U ⋅ R −1 ⋅ t d. q = U ⋅ R −1 ⋅ t −1 (3p)
exprimate prin U 2 ⋅ S ⋅ ρ −1 ⋅ ℓ −1 este:
a. W b. J c. A 2 ⋅ Ω −1 d. V 2 ⋅ Ω (3p)
4. Graficul dependenţei rezistenţei electrice a unui fir metalic de temperatură este redat
în figura alăturată. Coeficientul termic al rezistivităţii electrice a materialului din care este
confecţionat firul are valoarea:
a. 2 ⋅ 10 −3 K -1
b. 4 ⋅ 10 −3 K -1
c. 6 ⋅ 10 −3 K -1
d. 8 ⋅ 10 −3 K -1 (3p)
5. O baterie este formată din N = 10 generatoare identice legate în paralel, caracterizate de t.e.m. E = 12 V
şi rezistenţa interioară r = 1 Ω . Bateria se leagă la bornele unui consumator de rezistenţă R = 1,9 Ω .
Intensitatea curentului prin consumator este:
a. 0,6 A b. 1,2 A c. 6 A d. 12 A (3p)
În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Circuitul este format din patru rezistoare, un
ampermetru considerat ideal (R A ≅ 0 Ω ) un întrerupător K şi un generator având t.e.m E = 16 V şi rezistenţa
interioară r = 2 Ω . Se cunosc rezistenţele electrice a trei dintre rezistoare: R1 = 12 Ω , R2 = 6 Ω şi R3 = 3 Ω .
Când întrerupătorul K este deschis, intensitatea curentului indicat de ampermetru
este Id = 2 A . Rezistenţa electrică a conductoarelor de legătură se neglijează.
Determinaţi:
a. valoarea tensiunii la bornele generatorului când întrerupătorul K este deschis;
b. valoarea rezistenţei electrice R4 a celui de al patrulea rezistor;
c. rezistenţa echivalentă a circuitului exterior când întrerupătorul K este închis;
d. valoarea pe care ar trebui să o aibă rezistenţa electrică R4 astfel încât intensitatea curentului indicată de
ampermetru să aibă aceeaşi valoare atunci când întrerupătorul este deschis, respectiv închis.
În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Bateria este formată prin legarea în serie a
două generatoare identice cu rezistenţa interioară r = 2 Ω . Rezistenţele electrice ale celor trei rezistoare sunt:
R1 = 30 Ω , R 2 = 120 Ω , R3 = 20 Ω . Intensitatea curentului electric indicată de ampermetrul ideal (R A ≅ 0 Ω )
are valoarea I A = 0,25 A . Rezistenţa electrică a conductoarelor de legătură se neglijează. Determinaţi:
a. energia dezvoltată de rezistorul având rezistenţa electrică R3 în timpul
t = 1 min;
b. randamentul circuitului;
c. puterea totală dezvoltată de un generator;
d. puterea maximă ce ar putea fi debitată de baterie pe un circuit exterior
având rezistenţa electrică convenabil aleasă.

Proba E. d)
Fizică
D. OPTICĂ Model
1. O sursă punctiformă de lumină S se află la o anumită adâncime față de suprafața liberă a apei dintrFun
bazin. Un observator priveşte sursa după direcţii ce formează unghiul α cu normala la suprafaţa apei.
Imaginea sursei S este observată:
a. în acelaşi loc cu sursa, indiferent de valoarea unghiului α
b. cu atât mai departe de suprafaţa apei cu cât unghiul α creşte
c. cu atât mai aproape de suprafaţa apei cu cât unghiul α creşte
d. în acelaşi loc, indiferent de valoarea unghiului α (3p)
2. În graficul din figura alăturată este reprezentată energia cinetică maximă a fotoelectronilor emişi de un
catod metalic în funcţie de frecvenţa radiaţiei incidente. Energia cinetică maximă a fotoelectronilor emişi sub
acțiunea unei radiații cu frecvenţa de 8 ⋅ 10 14 Hz este:
a. 1,32 ⋅ 10 −19 J
b. 1,52 ⋅ 10 −19 J
c. 2,32 ⋅ 10 −19 J
d. 3,64 ⋅ 10 −19 J (3p)
3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele din manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I a mărimii fizice
h ⋅c
exprimată prin raportul este:
λ
a. Hz b. s c. m d. J (3p)
4. O rază de lumină monocromatică, provenită din aer (naer = 1) , este incidentă pe suprafaţa plană a unei
( )
lame din sticlă cu indicele de refracţie n = 1,73 ≅ 3 sub unghiul de 60° faţă de normala la suprafaţa lamei.
Unghiul dintre raza reflectată şi raza refractată la suprafaţa plăcii este:
a. 120 ° b. 90° c. 60° d. 45° (3p)
5. O lentilă planFconvexă este confecționată dintrFun material cu indice de refracţie n și este introdusă
complet întrFun mediu transparent cu indice de refracţie n0 . Raza sferei din care face parte suprafața
convexă este R . Expresia convergenţei C a lentilei este:
 n 1  n 2  n 2  n 1
a. 1 + 
R b. 1 + 
R c.  − 1 d.  − 1 (3p)
 n 0   n 0  n
 0  R n
 0 R
Pe un banc optic se plasează o lentilă biconvexă subţire. La distanţa de 30 cm față de lentilă se plasează,
perpendicular pe axa optică principală a acesteia, un obiect luminos liniar având înălţimea de 3 cm . Pe un
ecran aflat la distanţa de 20 cm față de lentilă se obţine imaginea clară a obiectului.
a. Determinaţi înălţimea imaginii obiectului obţinută pe ecran.
b. Calculați convergenţa lentilei.
c. Realizați un desen în care să evidențiați construcția imaginii prin lentilă în situația descrisă.
d. Obiectul și ecranul rămân în poziții fixe. Calculați distanța pe care trebuie deplasată lentila pentru a obține,
din nou, pe ecran, o imagine clară a obiectului.
ÎntrFun dispozitiv interferenţial Young sursa de lumină monocromatică se află pe axa de simetrie a sistemului,
distanţa de la planul fantelor la ecran este D = 1m , iar distanţa dintre fante este 2ℓ = 0,6 mm . Interfranja
măsurată pe ecran este i = 1mm . Determinaţi:
a. lungimea de undă a radiaţiei monocromatice;
b. diferenţa de drum optic dintre undele luminoase care prin interferenţă determină maximul de ordinul doi;
c. distanţa faţă de maximul central la care se formează a şasea franjă întunecoasă;
d. grosimea unei lame de sticlă cu indicele de refracţie n = 1,5 care, aşezată în dreptul uneia dintre fantele
dispozitivului, determină deplasarea sistemului de franje cu două interfranje.


Proba E. d)
Fizică
Model
Subiectul I
I.1. c 3p
2. c 3p
3. a 3p
4. d 3p
5. a 3p
II.a. Pentru: 4p
F − Gt − Ff = 0 1p
Ff = µ ⋅ N = µ ⋅ m ⋅ g ⋅ cos α 1p
Gt = m ⋅ g ⋅ sinα 1p
b. Pentru: 4p
m1 ⋅ g − T = 0 2p
T =F 1p
rezultat final: m1 = 0,64 kg 1p
c. Pentru: 4p
T − m2 ⋅ g = m2 ⋅ a 1p
m ⋅ g ⋅ sin α − µ ⋅ m ⋅ g ⋅ cos α − T = m ⋅ a 2p
rezultat final: a = 1,2 m/s 2 1p
d. Pentru: 3p
N − m2 ⋅ g = m2 ⋅ a 2p
rezultat final: N = 2,24 N 1p
III.a. Pentru: 4p
LG = mgh 3p
rezultat final: LG = 1,6 kJ 1p
b. Pentru: 4p
Et in. = Etfin. 1p
Et in. = m ⋅ g ⋅ h 1p
m ⋅ v12
Et fin. = 1p
2
c. Pentru: 4p
M ⋅ v = (M + m ) ⋅ v ′ 3p
rezultat final: v ′ = 4,5 m/s 1p
profilul militar
d. Pentru: 3p
∆p
F= 1p
∆t
F = N − mg 1p
rezultat final: N = 8,5kN 1p

profilul militar
Subiectul I
I.1. b 3p
2. a 3p
3. c 3p
4. b 3p
5. b 3p
II.a. Pentru: 3p
p1 = p0 2p
rezultat final p1 = 10 5 N/m 2 1p
b. Pentru: 4p
N = ν ⋅ NA 1p
p ⋅V
ν = 0 1 1p
R ⋅ T1
V1 = S1 ⋅ L1 1p
23
rezultat final N ≅ 6,5 ⋅ 10 molecule 1p
c. Pentru: 4p
p2 = p1 = p0 1p
V1 V2
= 1p
T1 T2
V2 = S1 ⋅ L1 + S2 ⋅ d 1p
d. Pentru: 4p
Q p = ν ⋅ C p ⋅ (T2 − T1 ) 2p
C p = CV + R 1p
rezultat final Qp = 900 J 1p
III.a. Pentru: 3p
U max = ν ⋅ CV ⋅ Tmax 1p
Tmax = T2 = T3 = 9T1 1p
rezultat final Umax = 4,5 kJ 1p
b. Pentru: 4p
Q12 = ∆U12 + L12 1p
∆U12 = ν ⋅ CV ⋅ (T2 − T1 ) 1p
L12 =
(p1 + 3 p1 ) ⋅ (3V1 − V1 ) 1p
2
c. Pentru: 4p
Qcedat = ν ⋅ CV ⋅ (T4 − T3 ) + ν ⋅ C p ⋅ (T1 − T4 ) 1p
T4 = 4,5T1 1p
rezultat final Qcedat = −4,7 kJ 1p

profilul militar
d. Pentru: 4p
Qcedat
η = 1− 1p
Qprimit
V3
Q23 = ν ⋅ R ⋅ T2 ⋅ ln 1p
V2

profilul militar
Subiectul I
I.1. d 3p
2. c 3p
3. a 3p
4. b 3p
5. c 3p
II.a. Pentru: 4p
U = E −I ⋅r 3p
b. Pentru: 4p
Re = 1
(R + R2 ) ⋅ (R3 + R 4 )
2p
R1 + R 2 + R3 + R 4
E = Id ( Re + r ) 1p
c. Pentru: 4p
R ⋅R
R13 = 1 3 1p
R1 + R3
R2 ⋅ R4
R 24 = 1p
R2 + R4
Re′ = R13 + R24 1p
rezultat final: Re′ = 5,4 Ω 1p
d. Pentru: 3p
R1 ⋅ R 4′ = R 2 ⋅ R3 2p
rezultat final: R4′ = 1,5 Ω 1p
III.a. Pentru: 3p
I A2
W 3 = ⋅ R 3 ⋅ ∆t 2p
b. Pentru: 4p
Re
η= 1p
Re + re
R1R2
Re = + R3 1p
R1 + R2
re = 2r 1p
c. Pentru: 4p
Ptot = E ⋅ I A 1p
E e = 2E 1p
Ee = I A ( Re + re ) 1p
rezultat final: Ptot = 1,5 W 1p
d. Pentru: 4p
E e2
Pmax = 1p
4re
rezultat final: Pmax = 9 W 1p

profilul militar
Subiectul I
I.1. c 3p
2. a 3p
3. d 3p
4. b 3p
5. d 3p
Subiectul al II8lea
II.a. Pentru: 3p
x
β = 2 1p
x1
y2
β = 1p
y1
b. Pentru: 4p
1 1 1
− = 2p
x 2 x1 f
1
C= 1p
f
rezultat final: C ≅ 8,3 m-1 1p
c. Pentru: 4p
d. Pentru: 4p
1 1 1
− = 1p
x 2′ x1′ f
x 2′ − x1′ = x 2 − x1 1p
d = x 2′ − x 2 1p
rezultat final : d = 10 cm 1p
III.a. Pentru: 4p
λ ⋅D
i= 3p
2ℓ
rezultat final: λ = 600 nm 1p
b. Pentru: 3p
δ = k ⋅λ 1p
k=2 1p
rezultat final: δ = 12 ⋅ 10 −7 m 1p
c. Pentru: 4p
x kmin = (2k + 1)
i
2p
2
k =5 1p
rezultat final: xkmin = 5,5mm 1p
d. Pentru: 4p
e ⋅ D (n − 1)
∆x = 2p
2ℓ
∆x = 2i 1p
rezultat final: e = 2,4 µm 1p

profilul militar
Proba E. d)
Fizică
1. Dacă un corp urcă de-a lungul suprafeței unui plan înclinat, cu viteză constantă, atunci:
a. energia potențială gravitațională creşte în timp;
b. energia cinetică a corpului scade în timp;
d. energia mecanică a corpului scade în timp. (3p)
2. Asupra unui corp acționează o forță F care efectuează un lucru mecanic L într-un timp ∆t . Puterea
mecanică a motorului este:
L F
a. P = b. P = L ×∆t c. P = F ×∆t d. P = (3p)
∆t ∆t
măsură a mărimii µ mg ×cos α este:
a. W b. J c. N d. kg (3p)
4. Unul dintre capetele unui resort, de masă neglijabilă şi de constantă elastică k = 250 N/m , este fixat de
tavan. Asupra capătului liber al resortului se acţionează cu o forţă F = 5 N , orientată vertical în jos. Întregul
sistem se află în repaus. Alungirea resortului are valoarea:
a. 5 cm b. 2 cm c. 0,5 cm d. 0,2 cm (3p)
5. Un corp care pornește din repaus se deplasează rectiliniu. Accelerația corpului variază în
funcție de timp conform graficului din figura alăturată. Viteza corpului la momentul t = 4 s
are valoarea:
a. 12 m/s b. 7 m/s c. 4 m/s d. 3 m/s
(3p)
Două corpuri, de mase m1 = 1kg și m2 = 2kg, sunt legate prin intermediul unui fir inextensibil, de masă
neglijabilă. Sistemul mecanic astfel format este așezat pe o suprafață orizontală. Asupra corpului de masă
m1 se acționează cu o forță F , orientată orizontal, ca în figura alăturată.
Coeficientul de frecare dintre corpuri și suprafața planului orizontal este
µ = 0,2 . Accelerația corpurilor este a = 0,5 m/s 2 .
a. Reprezentați toate forțele care acționează asupra corpului de masă m2 .
b. Calculați valoarea forței de frecare dintre corpul de masă m2 și suprafața orizontală.
c. Determinați valoarea tensiunii din firul care leagă cele două corpuri.
d. Determinați valoarea forței F .

Un corp de masă m = 0,2 kg este lăsat să alunece liber, din punctul A, situat la înălțimea h = 0,45 m față de
suprafața orizontală BD, ca în figura alăturată. Pe porțiunile AB și BC frecările sunt neglijabile. Se cunoaște
lungimea porțiunii BC, d1 = 3 m . Când ajunge în punctul C, corpul pătrunde pe
porțiunea CD, de lungime d 2 = 1m , de-a lungul căreia coeficientul de frecare
dintre corp și suprafață este µ = 0,4 . Determinați:
a. energia potenţială gravitaţională a corpului atunci când acesta se află în
punctul A;
b. lucrul mecanic efectuat de greutatea corpului din momentul în care acesta a fost lăsat liber și până în
momentul în care ajunge în punctul C;
c. intervalul de timp în care corpul parcurge porțiunea BC;
d. viteza corpului la trecerea prin punctul D.

Proba E. d)
Fizică
J
mol ×K
1. Simbolurile unităţilor de măsură fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a
cantităţii de substanţă este:
kg mol
a. kg b. mol c. d. (3p)
mol kg
2. Dintre mărimile fizice de mai jos mărime fizică de proces este:
a. presiunea b. temperatura c. energia internă d. lucrul mecanic (3p)
capacitatea calorică este:
Q Q Q Q
a. C = b. C = c. C = d. C = (3p)
ν ∆T m∆T ∆T T
volumul acestuia, în cursul unui proces în care cantitatea de gaz rămâne constantă.
Lucrul mecanic efectuat de gaz în acest proces este egal cu:
a. 100J
b. 200J
c. 300J
d. 600J
(3p)
5. O masă de gaz ideal aflată la volum constant absoarbe căldura Q = 100 J . Variaţia energiei interne a
gazului în cursul acestui proces este:
a. ∆U = 100 J b. ∆U = 50 J c. ∆U = 0 d. ∆U = −100 J (3p)

Un balon de sticlă conţine N = 12,04 ×10 molecule de argon ( µ = 40 g/mol ). Căldura molară la volum
20
constant a argonului este CV = 1,5R . La temperatura t1 = 27°C presiunea argonului din balon este
p1 = 0,75 ×10 5 Pa . Se neglijează capacitatea calorică a balonului şi modificarea dimensiunilor acestuia cu
temperatura. Determinaţi:
a. masa de argon din balon;
b. volumul balonului;
c. presiunea p2 atinsă de gaz dacă temperatura gazului devine T2 = 400 K ;
d. căldura primită de gaz în procesul de încălzire.

O cantitate constantă de gaz C p = 3R ( ) efectuează succesiunea de transformări reprezentate în figura
alăturată în coordonate p − V . În procesul (1) → (2) temperatura gazului rămâne
constantă. Se cunosc p1 = 8 ×105 Pa , V1 = 1dm3 , V2 = 4V1 , T3 = 0,5T1 şi
ln 2 ≅ 0,7 , determinaţi:
a. valoarea lucrul mecanic efectuat de gaz în procesul (1) → (2)
b. valoarea energiei interne a gazului în starea (2);
c. presiunea minimă atinsă de gaz în decursul transformărilor;
d. căldura schimbată de gaz cu mediul exterior în transformarea (3) → ( 4) .

Proba E. d)
Fizică
1. Unitatea de măsură a sarcinii electrice în S.I. este:
a. V b. J c. A d. C (3p)
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, dependenţa de temperatură a
rezistivităţii electrice a unui conductor metalic este dată de relaţia:
ρ0 ρ0
a. ρ = b. ρ = ρ0 (1 + α t ) c. ρ = ρ 0 (α + t ) d. ρ = (3p)
α +t 1+ α t
intensitatea curentului electric este:
∆q U R R
a. I = b. I = c. I = d. I = (3p)
∆t P U P

Puterea electrică disipată pe rezistor când acesta este parcurs de un curent electric cu
intensitatea I = 2A este:
a. 20W
b. 30W
c. 40W
d. 60W (3p)
5. Doi rezistori cu rezistenţele electrice R1 = 45 Ω şi R2 = 90 Ω sunt legaţi în paralel. Rezistenţa electrică a

grupării formate este:
a. 0,03 Ω b. 30 Ω c. 67 Ω d. 135 Ω (3p)

O baterie este formată prin legarea în paralel a două generatoare identice având fiecare tensiunea
electromotoare E = 100 V şi rezistenţa interioară r = 4 Ω . La bornele bateriei este conectat un fir conductor
cu rezistenţa electrică R = 498 Ω . Conductorul are diametrul secţiunii transversale d = 0,2 mm, iar
rezistivitatea electrică a materialului din care este confecţionat are valoarea ρ = 6,28 ×10 -6 Ωm .
a. Desenaţi schema electrică şi precizaţi numărul de noduri şi de laturi ale circuitului.
b. Calculaţi tensiunea electromotoare şi rezistenţa interioară a bateriei.
c. Determinaţi lungimea conductorului.
d. Calculaţi tensiunea la bornele bateriei.

O baterie cu tensiunea electromotoare E = 60 V şi rezistenţa interioară r = 6 Ω alimentează un circuit
format din doi consumatori cu rezistenţele electrice R1 = 4 Ω şi R2 = 5 Ω , ca în figura alăturată.
Ampermetrul montat în circuit este ideal (R A ≅ 0 Ω ) . Calculaţi:
a. intensitatea curentului indicat de ampermetru când întrerupătorul K este
deschis;
b. energia dezvoltată de rezistorul R1 în ∆t = 1 min , când întrerupătorul K
este deschis;
c. intensitatea curentului indicat de ampermetru când întrerupătorul este K
închis;
d. randamentul circuitului când întrerupătorul K este închis.

Proba E. d)
Fizică
D. OPTICĂ Simulare
−34
8
1. Imaginea unui obiect real într-o oglindă plană este:
a. reală, dreaptă b. virtuală, dreaptă c. reală, răsturnată d. virtuală, răsturnată (3p)
2. O lentilă are distanța focală f . Lentila formează imaginea clară a unui obiect pe un ecran așezat la
distanța x 2 față de lentilă. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manuale, semnificația fizică a
expresiei 1 − x 2 ×f −1 este:
a. x1 b. x 1−1 c. β d. β −1 (3p)
3. Unitatea de măsură a mărimii fizice egale cu inversul frecvenței ν −1 este: ( )
a. m ×s -1
b. m -1
c. s -1
d. s (3p)
4. Două lentile identice formează un sistem centrat, astfel încât orice fascicul paralel de lumină care intră în
sistem iese tot paralel din acesta. Distanța dintre lentile este d = 40 cm . Distanța focală a unei lentile este:
a. 10 cm b. 20 cm c. 30cm d. 40 cm (3p)
5. Energia cinetică maximă a electronilor extrași prin efect fotoelectric extern depinde de frecvența radiației
incidente conform graficului din figura alăturată. În aceste condiții,
energia unui foton din radiația incidentă care extrage electroni cu energia
cinetică maximă de 1,32 ×10 −19 J are valoarea:
a. 1,32 ×10 −19 J
b. 5,28 ×10 −19 J
c. 6,60 ×10 −19 J
d. 7,92 ×10 −18 J (3p)

O lentilă subțire L1 are convergența C1 = 2 m . În fața lentilei se așază, perpendicular pe axa optică
-1
principală, un obiect de înălțime h = 2 cm . Imaginea clară a obiectului se obține pe un ecran aflat la distanța
de 75 cm de lentilă.
a. Calculați distanța dintre obiect și lentilă.
b. Determinați înălțimea imaginii formate de lentilă.
c. Realizați un desen în care să evidențiați construcția imaginii prin lentilă.
d. Se alipește de lentila L1 o altă lentilă subțire L2 , divergentă, de convergență C 2 = −2,5 m -1 . Determinați
distanța focală a sistemului optic centrat astfel format.
Două lame cu fețe plan paralele sunt suprapuse, ca în figura alăturată. Pe fața
inferioară a primei lame, confecționată dintr-un material cu indicele de refracție
necunoscut n1 , se află o sursă punctiformă de lumină. Una dintre razele de lumină
emise de sursă se propagă prin cele două lame pe traseul reprezentat în figură.
Unghiul de incidență al razei de lumină pe fața inferioară a celei de-a doua lame,
confecționată dintr-un material cu indicele de refracție n 2 = 2 , este i 1 = 45° . După
refracția pe fața superioară a celei de-a doua lame, raza de lumină se propagă de-a
lungul acestei fețe, aflate în contact cu aerul. Grosimea celei de-a doua lame este
( )
d = 1,73 ≅ 3 cm . Indicele de refracție al aerului este n aer ≅ 1 .
a. Calculați viteza de propagare a luminii prin cea de-a doua lamă.
b. Determinați unghiul de incidență i 2 al razei de lumină pe fața superioară a celei de-a doua lame.
c. Calculați lungimea drumului AB parcurs de raza de lumină prin cea de-a doua lamă.
d. Determinați indicele de refracție n1 .

Proba E.d)
Fizică
Simulare

Subiectul I
I.1. a 3p
2. a 3p
3. c 3p
4. b 3p
5. a 3p
II.a. Pentru: 4p
b. Pentru: 4p
Ff 2 = µ ×N 2 1p
N 2 = G2 1p
G2 = m 2 g 1p
rezultat final: Ff 2 = 4 N 1p
c. Pentru: 3p
T − Ff 2 = m2 a 2p
rezultat final: T = 5 N 1p
d. Pentru: 4p
F − Ff 1 − T = m1a 2p
Ff 1 = µ ×m1g 1p
rezultat final: F = 7,5 N 1p
III.a. Pentru: 4p
E pA = mgh 3p
rezultat final: E pA = 0,9 J 1p
b. Pentru: 3p
LG = mgh 2p
c. Pentru: 4p
E pA = E cB 1p
mv B2
E cB = 1p
2
d1
∆t = 1p
vB
rezultat final: ∆t = 1s 1p

d. Pentru: 4p
∆E cAD = LG + Lf 1p
mv D2
∆E c AD = 1p
2
Lf = − µmgd 2 1p
rezultat final: v D = 1m/s 1p

Subiectul I
I.1. b 3p
2. d 3p
3. c 3p
4. b 3p
5. a 3p
II.a. Pentru: 3p
m = µν 1p
ν = N / NA 1p
rezultat final: m = 80 ×10 −3 g 1p
b. Pentru: 4p
N
p1V = RT1 2p
NA
T1 = t1 + T0 1p
−5
rezultat final: V ≅ 6,6 ×10 m -3
1p
c. Pentru: 4p
p1 p2
= 3p
T1 T2
rezultat final: p2 = 105 Pa 1p
d. Pentru: 4p
Q = ν Cv (T2 − T1 ) 3p
rezultat final: Q ≅ 2,5 J 1p
III.a. Pentru: 4p
V
L12 = νRT1 ln 2 2p
V1
p1V1 = νRT1 1p
b. Pentru: 3p
U 2 = νCV T2 1p
C p = CV + R 1p
c. Pentru: 4p
pmin = p3 1p
p1V1 = p2V2 1p
p2 p
= 3 1p
T1 T3
rezultat final: p3 = 105 Pa 1p
d. Pentru: 4p
V2 V1
= 1p
T3 T4
Q34 = νC p (T4 − T3 ) 2p
rezultat final: Q34 = −900 J 1p
Subiectul I
I.1. d 3p
2. b 3p
3. a 3p
4. c 3p
5. b 3p
II.a. Pentru: 3p
reprezentarea corectă a schemei electrice a circuitului 1p
precizarea numărului de noduri N = 2 1p
precizarea numărului de laturi L = 3 1p
b. Pentru: 4p
EB = E 1p
rB = r / 2 1p
rezultat final: EB = 100 V ; rB = 2 Ω 2p
c. Pentru: 4p
ρL
R= 2p
S
π d2
S= 1p
4
rezultat final: L = 2,49 m 1p
d. Pentru: 4p
U = IR 1p
EB
I= 2p
rB + R
rezultat final: U = 99,6V 1p
III.a. Pentru: 4p
E
Id = 2p
r + Rs
Rs = R1 + R2 1p
rezultat final: Id = 4 A 1p
b. Pentru: 3p
W1 = R1 ×Id2 ×∆t 2p
c. Pentru: 4p
E
Ii = 3p
r + R1
rezultat final: Ii = 6 A 1p
d. Pentru: 4p
R1
η= 3p
r + R1

Subiectul I
I.1. b 3p
2. c 3p
3. d 3p
4. b 3p
5. c 3p
II.a. Pentru: 4p
1 1
− = C1 2p
x2 x1
x 2 = 0,75 m 1p
b. Pentru: 4p
x
β= 2 1p
x1
y2
β= 1p
y1
y1 = h 1p
c. Pentru: 4p
d. Pentru: 3p
Csist = C1 + C2 1p
1
Csist = 1p
fsist
rezultat final: f sist = −2 m 1p
III.a. Pentru: 3p
c
v2 = 2p
n2
rezultat final: v 2 = 1,5 ×10 8 m/s 1p
b. Pentru: 4p
n 2 ×sin i 2 = n aer ×sin r2 2p
sin r2 = 1 1p
rezultat final: i 2 = 30° 1p
c. Pentru: 4p
d
cos i 2 = 3p
L
rezultat final: L = 2 cm 1p
d. Pentru: 4p
n1 ×sin i1 = n 2 ×sin r1 2p
r1 = i 2 1p
rezultat final: n1 = 2 ≅ 1,41 1p

Proba E. d)
Fizică
1. Dacă un corp urcă de-a lungul suprafeței unui plan înclinat, cu viteză constantă, atunci:
a. energia potențială gravitațională creşte în timp;
b. energia cinetică a corpului scade în timp;
d. energia mecanică a corpului scade în timp. (3p)
∆ℓ
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, expresia alungirii relative ε = a
ℓ0
unui fir elastic este:
a. ε = F ×S −1 ×E −1 b. ε = F ×S −1 ×E c. ε = F −1 ×S ×E d. ε = F ×S ×E −1 (3p)
3. Unitatea de măsură a mărimii fizice definite prin raportul dintre lucrul mecanic efectuat și durată este:
a. J b. N ×s c. N d. W (3p)
4. Un corp de masă m = 500 g este lansat vertical în sus, de la suprafața pământului, cu viteza inițială
v 0 = 20 m/s . Frecările cu aerul se consideră neglijabile. Lucrul mecanic efectuat de greutatea corpului din
momentul lansării acestuia și până în momentul în care atinge înălțimea maximă are valoarea:
a. 200 J b. 100 J c. -100 J d. -200 J (3p)
5. Un corp care pornește la momentul t 0 = 0 cu viteza inițială v 0 = 2 m/s , se deplasează
rectiliniu. Accelerația corpului, orientată în sensul vitezei iniţiale, variază în funcție de timp
conform graficului din figura alăturată. Viteza corpului la momentul t = 5 s are valoarea:
a. 20m/s b. 18 m/s c. 15 m/s d. 12 m/s
(3p)
Masele celor două corpuri din sistemul mecanic reprezentat în figura alăturată sunt m1 = 2 kg și m2 = 3 kg .
Planul înclinat, de unghi α = 30° , este fixat, firele sunt inextensibile, de masă neglijabilă, iar scripetele este
lipsit de inerție și fără frecări. De capătul firului trecut peste scripete se trage cu o forță constantă orientată
orizontal. Coeficientul de frecare la alunecare dintre corpuri și suprafața
 1 
planului înclinat este µ = 0,58  ≅  . În timpul urcării celor două corpuri

 3
viteza sistemului creşte cu ∆v = 0,4 m/s în fiecare secundă.
b. Calculați valoarea forței de frecare dintre corpul de masă m2 și suprafața planului înclinat.
c. Determinați valoarea tensiunii din firul care leagă cele două corpuri.
d. Determinați valoarea forței orizontale care trage de firul trecut peste scripete.
Un corp punctiform de masă m1 = 0,2 kg este lăsat să alunece liber, din
punctul A, situat la înălțimea h = 1,25 m , ca în figura alăturată. În punctul C
corpul lovește un alt corp punctiform, de masă m 2 = 0,4 kg , aflat în repaus.
Imediat după impact, corpurile se cuplează și își continuă mișcarea
împreună. Ulterior, corpul rezultat în urma impactului lovește capătul liber
al unui resort de masă neglijabilă și de constantă elastică k = 1500 N ×m -1 , fixat la celălalt capăt în punctul
D. Pe porțiunile AB și CD frecările sunt neglijabile, iar coeficientul de frecare la alunecare dintre corpul de
masă m1 și suprafața BC este µ = 0,4 . Se cunoaște lungimea porțiunii BC, d = 2 m . Determinați:
a. energia cinetică a corpului de masă m1 când acesta ajunge în punctul B;
b. viteza corpului de masă m1 în momentul în care acesta ajunge în punctul C;
c. viteza corpului format prin impact, înainte ca acesta să atingă capătul liber al resortului;
d. valoarea maximă a comprimării resortului.

Proba E. d)
Fizică
J
mol ×K
1. Unitatea de măsură în S.I. a cantităţii de substanţă este:
a. kg b. mol c. kg ×mol−1 d. mol ×kg−1 (3p)
2. Într-un destindere la temperatură constantă, căldura molară C a unui gaz ideal este:
a. C = 0 b. C = C p c. C = CV d. C → ∞ (3p)
3. Energia internă a unei cantităţi constante de gaz ideal scade în cursul unei:
a. destinderi izoterme
b. comprimări adiabatice
c. comprimări izoterme
d. destinderi adiabatice. (3p)
4. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependenţa presiunii
unui gaz de volumul acestuia, în cursul unui proces în care cantitatea de
gaz rămâne constantă. Lucrul mecanic efectuat de gaz în acest proces
este egal cu:
a. 100 J
b. 200 J
c. 300 J
d. 600 J (3p)
5. Un motor termic ideal funcţionează după un ciclu Carnot. Randamentul motorului este η = 80% . Raportul
dintre temperatura maximă şi temperatura minimă atinsă de substanţa de lucru în cursul ciclului este:
a. 2 b. 3 c. 4 d. 5 (3p)
Un balon de sticlă conţine un amestec format din ν 1 = 2 ×10 −3 mol de argon (µ1 = 40g/mol ) şi
N2 = 3,01×1020 molecule de azot (µ 2 = 28g/mol ) . Căldurile molare la volum constant ale celor două gaze
sunt CV 1 = 1,5R şi CV 2 = 2,5R . La temperatura t1 = 27°C presiunea gazului din balon este
p1 = 0,75 ×105 Pa . Amestecul celor două gaze poate fi considerat gaz ideal. Se neglijează capacitatea
calorică a balonului şi modificarea dimensiunilor acestuia cu temperatura. Determinaţi:
a. masa amestecului din balon;
b. volumul ocupat de amestec;
c. presiunea p2 atinsă de amestecul de gaze dacă temperatura acestuia devine T2 = 400K ;
d. căldura absorbită de amestec în timpul procesului de încălzire de la T1 la T2 .
Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în figura alăturată. Gazul utilizat ca
Cp
substanţă de lucru are exponentul adiabatic γ = = 1,5 . În transformarea (1) → (2) temperatura gazului
Cv
rămâne constantă. Transformarea (3) → (1) este adiabatică, iar legea acestei
transformări este pV γ = const. Cunoscând p1 = 8 ×105 Pa , V1 = 1dm3 , V2 = 4V1 şi
ln 2 ≅ 0,7 , determinaţi:
a. căldura molară la volum constant a gazului utilizat;
b. lucrul mecanic efectuat de gaz în procesul (1) → (2) ;
c. variaţia energiei interne a gazului în procesul (2) → (3) ;

Proba E. d)
Fizică
1. Puterea transferată de o baterie unui consumator cu rezistenţa electrică variabilă este maximă când:
a. rezistenţa electrică a consumatorului este egală cu rezistenţa interioară a bateriei
b. intensitatea curentului prin consumator este minimă
c. rezistenţa electrică a consumatorului este minimă
d. tensiunea la bornele consumatorului este maximă. (3p)
2. Patru rezistoare identice, având fiecare rezistenţa electrică R , sunt conectate iniţial în serie şi ulterior în
paralel. Relaţia dintre rezistenţa echivalentă a grupării serie Rs şi cea a grupării paralel Rp este:
a. Rs = 20Rp b. Rs = 16Rp c. Rs = 4Rp d. Rs = 2Rp (3p)
3. Pentru a alimenta o telecomandă la tensiunea de 10 V, un elev montează în serie cinci baterii identice
având fiecare t.e.m. E = 2 V şi rezistenţa interioară neglijabilă. Din neatenţie, elevul nu a montat toate
bateriile cu polaritatea corectă. Măsurând tensiunea electromotoare echivalentă a grupării, elevul găseşte
valoarea 6 V . Pentru a asigura funcţionarea corectă a grupării, elevul trebuie să inverseze polaritatea unui
număr de baterii egal cu:
a. 1 b. 2 c. 3 d. 5 (3p)
4. Raportul dintre energia electrică disipată de un consumator şi intensitatea curentului electric prin acesta
are ca unitate de măsură în Sistemul Internaţional:
a. V b. V ×s−1 c. V ×s d. Ω ×s (3p)
5. În figura alăturată este reprezentată grafic dependenţa de lungime a rezistenţei electrice a unui fir conductor.
Aria secţiunii transversale a firului este S = 4 mm2 . Rezistivitatea materialului din
care este confecţionat firul este egală cu:
a. 48 ×10-5 Ω ×m
b. 64 ×10-5 Ω ×m
c. 6,4 ×10-7 Ω ×m
d. 4,8 ×10-7 Ω ×m (3p)
În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Bateria are rezistenţa interioară neglijabilă.
Rezistenţa electrică a rezistorului este R = 100 Ω . Când comutatorul este în poziţia (1) , ampermetrul indică
I1 = 2 A , iar voltmetrul indică U1 = 220 V . Când comutatorul este în poziţia (2) , ampermetrul indică
I 2 = 2,2 A , iar voltmetrul indică U 2 = 198 V . Ştiind că rezistenţa electrică a conductoarelor de legătură este
neglijabilă, determinaţi:
a. rezistenţa electrică RA a ampermetrului;
b. rezistenţa electrică RV a voltmetrului;
c. tensiunea electromotoare a sursei;
d. indicaţiile I3 respectiv U 3 ale celor două aparate de măsură, dacă se
înlocuieşte rezistorul de rezistenţă R cu un fir de rezistenţă neglijabilă, iar comutatorul este în poziţia (2) .
Un radiator cu puterea nominală n P = 2,2 kW şi tensiunea nominală n U = 220 V trebuie alimentat de la o
sursă care asigură tensiunea constantă U = 260 V la bornele sale.
a. Calculaţi rezistenţa electrică a radiatorului în regim nominal.
b. Determinaţi valoarea rezistenţei Rad a unui rezistor care trebuie conectat în serie cu radiatorul astfel încât
acesta să funcţioneze la parametri nominali.
c. Se conectează în paralel cu primul radiator un al doilea radiator având aceiaşi parametri nominali Pn şi
U n . Calculaţi valoarea rezistenţei Rad ′ a unui alt rezistor care, conectat în serie cu gruparea radiatoarelor,
asigură funcţionarea acestora la parametri nominali.
d. Calculaţi energia electrică disipată de gruparea paralel a celor două radiatoare funcţionând la parametri
nominali timp de 10 minute.
Proba E. d)
Fizică
D. OPTICĂ Simulare
−34
8
1. Două lentile convergente formează un sistem centrat astfel încât orice rază de lumină care intră în sistem
paralel cu axa optică principală, iese din sistem tot paralel cu aceasta. Convergența sistemului este:
a. nulă b. pozitivă c. negativă d. infinită (3p)
2. O lentilă are distanța focală f . Lentila formează, pe un ecran așezat la distanța x2 față de lentilă,
imaginea clară a unui obiect. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manuale, semnificația fizică a
expresiei 1 − x 2 ×f −1 este:
a. x1 b. x 1−1 c. β d. β −1 (3p)
exprimate prin produsul n ×c −1 este:
a. s b. m ×s−1 c. m d. s ×m−1 (3p)
4. O rază de lumină pătrunde dintr-un mediu cu indicele de refracție n1 = 2 , în alt mediu, cu indicele de
( )
refracție n2 = 1,41 ≅ 2 . Dacă valoarea unghiului de incidență este i = 30°, valoarea unghiului de refracție
este:
a. 30° b. 45° c. 60° d. 90° (3p)
5. Energia cinetică maximă a electronilor extrași prin efect fotoelectric extern
depinde de frecvența radiației incidente conform graficului din figura alăturată.
Energia unui foton din radiația incidentă de frecvență ν 1 are valoarea:
a. 1,32 ×10 −19 J
b. 5,28 ×10 −19 J
c. 6,60 ×10 −19 J
d. 7,92 ×10 −18 J (3p)

O lentilă subțire plan-convexă plasată în aer are convergența C = 2m-1 . În fața lentilei se așază,
perpendicular pe axa optică principală, un obiect de înălțime h = 2 cm . Imaginea clară a obiectului se obține
pe un ecran aflat la distanța de 75 cm de lentilă.
a. Calculați distanța dintre obiect și lentilă.
b. Determinați înălțimea imaginii formate de lentilă.
c. Realizați un desen în care să evidențiați construcția imaginii prin lentilă.
d. Indicele de refracție al materialului din care este confecționată lentila este n = 1,8 . Determinați raza de
curbură a suprafeței sferice a lentilei (raza sferei din care face parte suprafața sferică a lentilei).

O sursă de lumină coerentă monocromatică cu λ = 550 nm este așezată pe axa de simetrie a unui dispozitiv
interferențial Young. Distanța dintre cele două fante ale dispozitivului este 2ℓ = 1,1mm , iar distanța dintre
planul fantelor și ecran este D = 2,8 m .
a. Determinați frecvența radiației utilizate.
b. Calculați valoarea interfranjei.
c. Determinați valoarea distanței dintre a doua franjă întunecoasă aflată de o parte a franjei centrale și a
treia franjă întunecoasă aflată de cealaltă parte a franjei centrale.
d. Sursa de lumină se deplasează, paralel cu planul fantelor, pe distanța y = 2 mm . Se observă că franja
centrală s-a deplasat în poziția ocupată inițial de franja luminoasă de ordinul 5 . Determinați distanța dintre
sursa de lumină și planul fantelor.


Proba E. d)
Fizică
Simulare
Subiectul I
I.1. a 3p
2. a 3p
3. d 3p
4. c 3p
5. a 3p
II.a. Pentru: 4p
b. Pentru: 3p
Ff 2 = µ ×N 2 1p
N 2 = m 2 g cos α 1p
rezultat final: Ff 2 = 15 N 1p
c. Pentru: 4p
∆v
a= 1p
∆t
T2 − Gt 2 − Ff 2 = m 2 a 1p
Gt 2 = m 2 g sin α 1p
rezultat final: T2 = 31,2 N 1p
d. Pentru: 4p
F = T1 1p
T1 − m1g sin α − µm1g cos α − T2 = m1a 2p
rezultat final: T1 = 52 N 1p
III.a. Pentru: 4p
E pA = E cB 1p
E pA = m1gh 2p
rezultat final: E cB = 2,5 J 1p
b. Pentru: 4p
E cC − E cB = Lf 1p
m1 ×v12
EcC = 1p
2
Lf = − µm1g ×d 1p

c. Pentru: 3p
m1v 1 = (m1 + m 2 ) ×v 2p
rezultat final: v = 1m/s 1p
d. Pentru: 4p
∆Ec = LFel 1p
∆E c = −
(m1 + m2 ) ×v 2
1p
2
k ×xmax
2
LFel = − 1p
2
rezultat final: x max = 0,02 m 1p

Subiectul I
I.1. b 3p
2. d 3p
3. d 3p
4. b 3p
5. d 3p
II.a. Pentru: 4p
m = m1 + m2 1p
m1 = µ1ν 1 1p
m2 = µ 2N2 / N A 1p
−3
rezultat final m = 94 ×10 g 1p
b. Pentru: 4p
ν 2 = N2 / N A 1p
p1V = (ν 1 + ν 2 ) RT1 1p
T1 = t1 + T0 1p
rezultat final V = 83,1 cm 3
1p
c. Pentru: 3p
p1 p2
= 2p
T1 T2
rezultat final p2 = 105 Pa 1p
d. Pentru: 4p
Q = Q1 + Q2 1p
Q1 = ν 1CV 1(T2 − T1 ) 1p
Q2 = ν 2CV 2 (T2 − T1 ) 1p
rezultat final Q ≅ 3,53J 1p
III.a. Pentru: 3p
C
γ = p 1p
CV
C p = CV + R 1p
−1
rezultat final CV = 2R ≅ 16,62 J ×mol ×K -1
1p
b. Pentru: 4p
V
L12 = νRT1 ln 2 2p
V1
c. Pentru: 4p
∆U 23 = νCV (T3 − T1 ) 1p
γ −1 γ −1
T1V1 =T 3V2 2p
rezultat final ∆U 23 = −800 J 1p
d. Pentru: 4p
Q
η = 1− c 1p
Qp
Q p = Q12 = L12 1p
Qc = Q23 = ∆U 23 1p

Subiectul I
I.1. a 3p
2. b 3p
3. a 3p
4. c 3p
5. d 3p
II.a. Pentru: 4p
U = I1R 1p
U A = U1 − U 1p
U A = I1R A 1p
rezultat final R A = 10 Ω 1p
b. Pentru: 4p
U
I= 2 1p
R
IV = I2 − I 1p
U 2 = IV RV 1p
rezultat final RV = 900 Ω 1p
c. Pentru: 4p
E = U1 3p
d. Pentru: 3p
I3 = E / R A 1p
rezultat final I3 = 22 A ; U3 = 0 2p
III.a. Pentru: 3p
Pn = Un2 / R 2p
b. Pentru: 4p
Uad = U − Un 1p
Pn
In = 1p
Un
Uad
Rad = 1p
In
rezultat final Rad = 4 Ω 1p
c. Pentru: 4p
′ = 2In
Iad 1p
′ = U − Un
Uad 1p
U′
′ = ad
Rad 1p
′
Iad
′ = 2Ω
rezultat final Rad 1p
d. Pentru: 4p
W = W1 + W2 1p
W = 2Pn ×∆t 2p
rezultat final W = 2,64 ×10 J 6
1p


Subiectul I
I.1. a 3p
2. c 3p
3. d 3p
4. b 3p
5. c 3p
II.a. Pentru: 4p
1 1
− =C 2p
x2 x1
x 2 = 0,75 m 1p
b. Pentru: 4p
x
β= 2 1p
x1
y2
β= 1p
y1
y1 = h 1p
c. Pentru: 4p
d. Pentru: 3p
1
C = ( n − 1) × 2p
R
rezultat final: R = 0,4 m 1p
III.a. Pentru: 3p
c
λ= 2p
ν
rezultat final: ν ≅ 5,45 ×1014 Hz 1p
b. Pentru: 4p
λD
i= 3p
2ℓ
c. Pentru: 4p
∆x = x k1 min + x k 2 min 1p
(2k + 1) ×λ D
xk min = 1p
4ℓ
k1 = 1 , k 2 = 2 1p
d. Pentru: 4p
∆x 0 = x 5 max 1p
y ×D
∆x 0 = 1p
d
5 ×λ D
x5 max = 1p
2ℓ

Proba E. d)
Fizică
1. Un automobil coboară o pantă rectilinie, menținându-și viteza constantă. În această situație:
a. energia totală a automobilului rămâne constantă
b. energia potențială gravitațională a automobilului rămâne constantă
c. energia cinetică a automobilului scade
d. energia totală a automobilului scade. (3p)
2. Un fir elastic fixat la un capăt, având constanta de elasticitate k , are lungimea ℓ 0 în stare nedeformată.
Firul este alungit de o forță ce acționează la celălalt capăt al firului până când lungimea firului devine ℓ.
Lucrul mecanic efectuat de forța elastică este:
a. L = −
k ℓ2
b. L = −
k (ℓ − ℓ0 )
2
kℓ ℓ
c. L = − 0 d. L = −
(
k ℓ 2 + ℓ 20 ) (3p)
2 2 2 2
3. Unitatea de măsură a impulsului exprimată în unități de măsură fundamentale din S.I. este:
a. kg ×m ×s−2 b. kg ×m−1 ×s−2 c. kg ×m ×s−1 d. kg ×m ×s (3p)
4. Un atlet parcurge o anumită distanță cu viteza constantă v1 = 2m/s. În continuare, el parcurge o distanță de
trei ori mai mică, cu viteza constantă v 2 = 6m/s. Viteza medie a atletului pe toată distanța parcursă a fost:
a. 2,2m/s b. 2,4m/s c. 3m/s d. 4m/s (3p)
5. În graficul alăturat este reprezentată dependența de timp a puterii dezvoltate de un
motor pentru deplasarea unui corp. Lucrul mecanic efectuat de motor în cele ∆t = 12 s
este:
a. 30 J
b. 72J
c. 30kJ
d. 72kJ (3p)
Sistemul reprezentat în figura alăturată conține corpul A cu masa mA = 4kg și talerul B cu masa mB = 1kg.
Unghiul format de planul înclinat cu orizontala este α = 30o , iar coeficientul de frecare la alunecare dintre
3
corpul A și planul înclinat este µ = 0,29 ≅ . Firul inextensibil și scripetele au mase neglijabile, iar frecările
6
din scripete sunt neglijabile. Sistemul de corpuri este lăsat liber. Determinați:
a. valoarea forței de frecare la alunecarea corpului A pe planul înclinat;
b. masa mC a unui corp care, așezat pe talerul B, asigură ridicarea uniformă
a corpului A pe planul înclinat;
c. valoarea forței de apăsare asupra axului scripetelui în condițiile punctului b.
d. valoarea accelerației sistemului dacă în locul corpului cu masa mC se
așază pe talerul B un corp cu masa M = 3kg .
Un corp cu masa m = 200 g este lansat, din originea axei Ox, pe o suprafață orizontală pe care se deplasează
până la oprire. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependența energiei cinetice a corpului de
coordonata x până în punctul de coordonată x1 = 2m. Dimensiunile corpului sunt suficient de mici, astfel încât
acesta poate fi considerat punct material, iar coeficientul de frecare la alunecare este constant. Calculați:
a. viteza imprimată corpului în punctul O;
b. lucrul mecanic efectuat de forța de frecare în timpul deplasării corpului
din origine până în punctul de coordonată x1 = 2m.
c. coeficientul de frecare la alunecare dintre corp și suprafața orizontală;
d. modulul ∆p al variației impulsului corpului din momentul lansării și
până la trecerea prin punctul de coordonată x2 = 6m.

Proba E. d)
Fizică
−1
23
Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relaţia: p ×V = νRT .
1. Energia internă a unei cantităţi date de gaz ideal crește într-o:
a. comprimare adiabatică
b. comprimare izobară
c. comprimare izotermă
d. răcire izocoră. (3p)
2. O cantitate de gaz ideal aflată într-un recipient cu pereți rigizi este încălzită de la t1 = 27°C la t2 = 177°C .
Ştiind că presiunea în starea iniţială este p1 = 1,2 ×10 5 Pa atunci presiunea în starea finală este:
a. p2 = 106 Pa b. p2 = 9 ×105 Pa c. p2 = 7,8 ×105 Pa d. p2 = 1,8 ×105 Pa (3p)
3. O cantitate de He, considerat gaz ideal, trece din starea 1 în starea 2 fie prin procesul
1 → a → 2 fie prin procesul 1 → b → 2 . Afirmația corectă este:
a. ∆U1a 2 > ∆U1b 2
b. Q1a 2 < Q1b 2
c. L1a 2 = L1b 2
d. L1a = Lb 2 (3p)
4. Căldura cedată de un anumit sistem termodinamic mediului extern într-un interval de timp ∆τ depinde de
intervalul de timp conform relaţiei Q = c ×∆τ , în care c reprezintă o constantă. Simbolurile unităţilor de
măsură fiind cele utilizate în manuale, unitatea de m ăsură în S.I. a constantei c este:
a. J ×s b. N ×s-1 c. J ×s -1 d. J ×K -1 (3p)
Cp
5. Căldurile molare pentru gaze se pot exprima cu ajutorul exponentului adiabatic γ = . Căldura molară la
CV
volum constant a unui gaz ideal se exprimă, în funcție de exponentul adiabatic, prin relația:
γR R γR
a. CV = b. CV = c. CV = d. CV = Cp + γ R (3p)
γ −1 γ −1 γ +1
Un vas metalic de volum V = 20 L , prevăzut cu un robinet, conţine azot ( µN 2
= 28 g mol ) la presiunea
p = 2,73 ×105 Pa şi temperatura t = 0 C . Se deschide robinetul şi se lasă să iasă azot, până când presiunea
azotului rămas în vas devine de două ori mai mare decât presiunea atmosferică, după care se închide
robinetul. Presiunea atmosferică este p0 = 105 Pa , iar temperatura vasului este menţinută constantă.
a. Calculaţi densitatea azotului înainte de deschiderea robinetului.
b. Calculaţi numărul de molecule de azot din unitatea de volum (N V ) înainte de a deschide robinetul.
c. Determinaţi cantitatea de azot evacuată din vas.
d. Se introduce ulterior în vas o cantitate de oxigen ( µO 2
)
= 32 g mol , considerat gaz ideal, până când
presiunea amestecului rezultat revine la valoarea iniţială p . Determinaţi masa de oxigen introdusă.
O cantitate ν = 1 mol de gaz ideal monoatomic (Cv = 1,5R ) având în starea inițială temperatura T1 = 300 K
suferă procesul ciclic reprezentat în coordonate V − T în figura alăturată. Căldura
primită de gaz în transformarea 1 → 2 este Q12 = 24930 J . Se dă ln 5 = 1,6.
a. Reprezentați succesiunea de transformări în coordonate p − V .
b. Calculați valoarea energiei interne a gazului în starea 3.
c. Calculați valoarea temperaturii maxime atinse pe ciclu.
d. Determinați valoarea lucrului mecanic cedat de gaz în transformarea 3 → 1.
Proba E. d)
Fizică
1. Puterea maximă transferată circuitului exterior de către o sursă cu t.e.m. E = 6 V este egală cu Pmax = 45 W .
Rezistenţa interioară a sursei este egală cu:
a. 0,2 Ω b. 0,6 Ω c. 0,8 Ω d. 1,25 Ω (3p)
2. Tensiunea la bornele unui reostat (rezistor a cărui rezistenţă electrică poate
fi variată) este menţinută constantă. În graficul alăturat este reprezentată
intensitatea curentului prin reostat în funcţie de rezistenţa acestuia, I = f (R ) .
Când rezistenţa electrică a reostatului este R = 40 Ω intensitatea curentului
electric prin reostat are valoarea:
a. 50 mA
b. 75 mA
c. 100 mA
d. 150 mA (3p)
3. Rezistența electrică a unei laturi a cadrului în formă de pătrat este R . Rezistența
echivalentă a cadrului între punctele A și B este:
R
a. b. R c. 3R d. 4R
2
(3p)
4. Unitatea de măsură în S.I. a produsului dintre rezistivitatea electrică şi intensitatea curentului electric este:
a. Ω ×A b. V ×Ω -1 c. Ω ×A −1 d. V ×m (3p)
5. Schema unui circuit electric este redată în figura alăturată. Bateria are t.e.m. E = 12 V şi
rezistenţa interioară r = 3,7 Ω , iar rezistenţa electrică a consumatorului R = 6,3 Ω .
Întrerupătorul k este deschis. Un voltmetru ideal (RV → ∞ ) conectat la bornele rezistorului va
indica:
a. 0 V b. 1,2 V c. 7,56 V d. 12 V
(3p)
R
În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Rezistenţa interioară a bateriei este r = ,
6
iar R = 100 Ω . Când întrerupătorul K este deschis ampermetrul indică
I1 = 0,36 A . Știind că ampermetrul este considerat ideal (R A ≅ 0 Ω ) , să se
determine:
a. rezistența echivalentă a circuitului exterior sursei când întrerupătorul K este
deschis;
b. tensiunea electromotoare E a bateriei;
c. indicația ampermetrului când întrerupătorul K este închis;
d. indicația unui voltmetru ideal (RV → ∞ ) conectat între punctele A și B în locul întrerupătorului.
Filamentul unui bec are lungimea totală de 44 cm. Pe bec sunt inscripţionate valorile nominale
(220 V; 100 W ) , iar temperatura filamentului, la aceste valori, este t = 2000°C . Pentru a asigura
funcţionarea normală a becului, dacă acesta se conectează la o tensiune U = 250 V , se montează în serie
cu acesta o rezistenţă adiţională. Filamentul becului este din wolfram şi se cunosc, pentru wolfram:
rezistivitatea la t 0 = 0°C ρ 0 = 5,5 ×10 −8 Ω ×m şi coeficientul termic al rezistivităţii, α = 4,5 ×10 −3 grad-1 . Să
se calculeze:
a. rezistenţa filamentului când acesta funcţionează la parametrii nominali;
b. aria secţiunii transversale a filamentului, dacă se neglijează variaţiile dimensiunilor acestuia cu temperatura;
c. valoarea rezistenţei adiţionale care asigură funcţionarea normală a becului;
d. energia totală consumată de bec împreună cu rezistenţa adiţională în 22 de minute de funcţionare.
Proba E. d)
Fizică
a. V b. m−1 c. J d. s −1 (3p)
2. O rază de lumină trece dintr-un mediu optic transparent și omogen, cu indicele de refracţie n1 , într-un alt
mediu optic transparent și omogen, cu indicele de refracţie n2 . Pentru unghiul de incidență i = 30° , valoarea
unghiului de refracție este r = 30° . Relația dintre indicii de refracție ai celor două medii este:
n
a. n2 = n1 2 b. n2 = n1 c. n2 = 2n1 d. n2 = 1 (3p)
2

fotoelectronilor emiși prin efect fotoelectric extern, de frecvența radiației incidente
pe catod. Notațiile fiind cele utilizate în manualele de fizică, semnificația fizică a pantei
dreptei ( tgα ) este:
L 1 h
a. tgα = b. tgα = c. tgα = d. tgα = h (3p)
h h L
4. Un sistem optic afocal este format din două lentile cu distanțele focale f1 = 25 cm și f2 . Distanța dintre cele
două lentile este d = 20 cm . Valoarea distanței focale a celei de-a doua lentile este:
a. −0,05 m b. −0,15 m c. 0,05 m d. 0,15 m (3p)
5. Imaginea unui obiect real situat în fața unei lentile convergente este dreaptă și mai mare decât obiectul.
Coordonata poziției obiectului este cuprinsă în intervalul:
a. x1 ∈ ( −∞; −2f ) b. x1 ∈ ( −2f ; −f ) c. x1 ∈ ( −f ;0) d. x1 ∈ (0; ∞ ) (3p)
În fața unei lentile subțiri biconvexe simetrice, cu razele de curbură R1 = R2 = 20 cm , se așază,

perpendicular pe axa optică principală, un mic obiect luminos liniar, de înălțime y1 = 3 cm . Distanța focală a
lentilei este f = 20 cm. Pe un ecran se formează imaginea obiectului luminos, de două ori mai mare decât
acesta. Lentila se află în aer.
a. Determinați convergența lentilei.
b. Determinați distanța la care se află obiectul față de lentilă.
c. Construiți grafic mersul razelor de lumină prin lentilă pentru formarea imaginii descrise în enunț.
d. Calculați indicele de refracție al materialului din care este confecționată lentila.
Un dispozitiv Young, aflat în aer, cu distanța dintre fante 2ℓ = 1 mm , produce un sistem de franje de
interferență pe un ecran situat la distanța D = 2 m față de planul fantelor. Dispozitivul este iluminat cu o
radiație coerentă, monocromatică, având lungimea de undă λ = 480 nm . Determinați:
a. valoarea frecvenței radiației utilizate;
b. distanța față de maximul central la care se formează franja luminoasă de ordinul 4;
c. grosimea unei lame transparente cu indicele de refracție n′ = 1,5 care, așezată perpendicular pe direcția
unuia dintre fascicule, face ca franja centrală să se formeze în locul franjei luminoase de ordin 3.
d. variația relativă a interfranjei, dacă întreg dispozitivul se introduce într-un mediu transparent cu indicele de
refracție n = 1,4 .


Proba E. d)
Fizică
Varianta 3
Subiectul I
I.1. d 3p
2. b 3p
3. c 3p
4. b 3p
5. d 3p
II.a. Pentru: 4p
Ff = µ N 1p
N = mA g cos α 2p
b. Pentru: 4p
a=0 1p
( mB + mC ) g = T 1p
T = mA g ( sin α + µ cos α ) 1p
rezultat final mC = 2kg 1p
c. Pentru: 3p
Fa = T 3 2p
rezultat final Fa ≅ 52N 1p
d. Pentru: 4p
( mB + M ) g − T1 = ( mB + M ) a 1p
T1 − mA g ( sin α + µ cos α ) = mA a 2p
rezultat final a = 1,25m/s 2
1p
III.a. Pentru: 3p
2
E c 0 = mv 0 2 1p
din grafic: E c 0 = 1,6 J 1p
b. Pentru: 4p
∆E c = Ltotal 1p
din grafic: ∆E c = E c 1 − E c 0 = −0,4 J 1p
Ltotal = LFf 1p
rezultat final LF = −0, 4 J 1p
f

c. Pentru: 4p
LFf = −Ff x1 1p
Ff = µ N 1p
N = mg 1p
d. Pentru: 4p
∆p = m v 2 − v 0 1p
2Ec 2
v2 = 1p
m
Ec 2 − Ec 0 = − µ mgx 2 1p
m
rezultat final ∆p = 0,4 kg × 1p
s

Subiectul I
I.1. a 3p
2. d 3p
3. d 3p
4. c 3p
5. b 3p
II.a. Pentru: 3p
pµ
ρ= 1p
RT
T = t + 273 1p
rezultat final: ρ ≅ 3,4 kg/m 3
1p
b. Pentru: 4p
N
n= 1p
V
N = ν ×N A 2p
pV
ν = 1p
RT
rezultat final n ≅ 7,2 ×1025 m-3 1p
c. Pentru: 4p
pV = ν RT 1p
2 p0V = (ν − ∆ν )RT 2p
rezultat final ∆ν ≅ 0,64mol 1p
d. Pentru: 4p
pV = (ν − ∆ν + ν O2 )RT 1p
ν O2 = ∆ν 1p
mO2 = ν O2 ×µO2 1p
rezultat final mO2 ≅ 20,5 g 1p
III.a. Pentru: 3p
b. Pentru: 4p
U3 = νCVT3 2p
T3 = T1 1p
rezultat final U 3 ≅ 3,7 kJ 1p
c. Pentru: 4p
Tmax = T2 2p
Q12 = ν Cp (T2 − T1 )
C p = Cv + R 1p
d. Pentru: 4p
V
L31 = νRT1 ln 1 2p
V2
V1 T1
= 1p
V2 T2
rezultat final L31 ≅ −4 kJ 1p


Subiectul I
I.1. a 3p
2. b 3p
3. b 3p
4. d 3p
5. a 3p
II.a. Pentru: 4p
Rs1 = R s 2 = 3R 1p
R s1
Re1 = 2p
2
rezultat final Re1 = 150Ω 1p
b. Pentru: 3p
E
I1 = 2p
Re1 + r
c. Pentru: 4p
2R
R p1 = R p 2 = 1p
3
Re 2 = 2R p1 1p
E
I2 = 1p
Re 2 + r
d. Pentru: 4p
U = I 3 ×2R − I 4 ×R 2p
I
I3 = I 4 = 1 1p
2
III.a. Pentru: 3p
U2
Pn = n 2p
R
b. Pentru: 4p
ρℓ
R= 1p
S
ρ = ρ0 (1 + αt ) 2p
rezultat final S = 5 ×10 −10 m2 1p
c. Pentru: 4p
P
In = n 1p
Un
U = I n (R + Rad ) 2p
rezultat final Rad = 66 Ω 1p
d. Pentru: 4p
We = U ×In ×∆t 3p
rezultat final We = 150 kJ 1p

Subiectul I
I.1. c 3p
2. b 3p
3. d 3p
4. a 3p
5. c 3p
II.a. Pentru: 4p
1
C= 3p
f
rezultat final C = 5 m −1 1p
b. Pentru: 4p
1 1 1
= − 1p
f x2 x1
x2
= −2 2p
x1
rezultat final −x1 = 30 cm 1p
c. Pentru: 4p
reprezentare grafică corectă a mersului razelor de lumină 4p
d. Pentru: 3p
1 1
C = (n − 1)( − ) 2p
R1 R 2
III.a. Pentru: 3p
c
υ= 2p
λ
rezultat final υ = 6,25 ×1014 Hz 1p
b. Pentru: 4p
λD
x k = 2k 1p
4l
λD
x4 = 4 2p
2l
rezultat final x 4 = 3,84 mm 1p
c. Pentru: 4p
eD(n − 1)
∆x = 1p
2l
∆x = 3 ×i aer 1p
3 ×λ
e= 1p
(n ′ − 1)
rezultat final e = 2,88 µm 1p
d. Pentru: 4p
∆i i −i
= mediu aer 2p
iaer i aer
i aer
i mediu = 1p
n
∆i
≅ −28,6%
rezultat final 1p
iaer

Proba E. d)
Fizică
1. Un atlet are viteza de 7,2 km h . Valoarea acestei viteze exprimată în funcţie de unităţi de măsură
fundamentale din S.I. corespunde valorii:
a. 0,72 m s b. 1 m s c. 1,44 m s d. 2 m s (3p)
2. În figura alăturată este reprezentată dependența de timp a vitezei unui

autoturism, în timpul frânării. Viteza autoturismului cu 4 s înainte de oprire este:
a. 4m s
b. 5m s
c. 8m s
d. 10m s (3p)
3. Simbolurile mărimilor fizice sunt cele utilizate în manualele de fizică. Legea lui Hooke poate fi scrisă sub
forma:
F ×S0 ×ℓ 0 E ×ℓ 0 E ×ℓ 0 ×S0 F ×ℓ 0
a. ∆ℓ = b. ∆ℓ = c. ∆ℓ = d. ∆ℓ = (3p)
E F ×S0 F E ×S0
4. Unitatea de măsură a mărimii fizice exprimate prin produsul dintre puterea mecanică P și durata ∆t este:
a. N b. N ×s c. J d. W (3p)
5. O piatră cu masa de 100 g este lăsată să cadă liber, de la înălțimea de 1 m față de nivelul la care energia
potențială gravitațională se consideră nulă. În momentul în care piatra este lăsată să cadă, energia
mecanică totală a acesteia este:
a. 1 J b. 1 W c. 10 J d. 10 W (3p)
O ladă cu masa m = 2,0 kg este tractată cu viteză constantă pe o suprafață orizontală. Forța de tracțiune
este orizontală și are valoarea F = 10 N .
a. Reprezentați forțele ce acționează asupra corpului.
b. Determinați valoarea forţei de frecare la alunecare Ff dintre corp și suprafața orizontală.
c. Calculaţi valoarea coeficientului de frecare la alunecare dintre corp și suprafața orizontală.
d. Presupunem că mișcarea lăzii are loc în continuare pe aceeași suprafață orizontală, iar forța de tracțiune
rămâne orizontală, dar are modulul F ′ = 15 N . Determinați accelerația lăzii în acest caz.

Un container de masă m = 1 t , situat inițial pe sol, este ridicat de o macara, prin intermediul unui cablu a
cărui masă este neglijabilă față de masa containerului. Ridicarea se face pe verticală, cu viteză constantă,
de la nivelul solului până la înălțimea H = 20 m , în timpul ∆t = 80 s . Interacțiunea cu aerul este neglijabilă.
a. Calculaţi energia potențială gravitațională a containerului aflat la înălțimea H = 20 m , considerând că
energia potențială gravitațională este nulă la nivelul solului.
b. Calculaţi lucrul mecanic efectuat de macara pentru ridicarea containerului pe distanța H = 20 m .
c. Determinaţi viteza containerului în timpul ridicării la înălțimea H = 20 m .
d. După ce a fost adus la înălțimea H , containerul se află în repaus. La un moment dat se desprinde din
acesta o mică piesă. Determinaţi viteza piesei în momentul imediat anterior impactului cu solul.

Proba E. d)
Fizică
J
mol ×K
1. Dependenţa presiunii p , a aerului din interiorul unui balonaş de săpun, de raza r a balonaşului este dată
a
de relaţia p = + b , unde a şi b sunt două constante. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în
r
manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a constantei b este:
N N
a. b. 2 c. N ×m d. N ×m 2 (3p)
m m
2. Dintre mărimile fizice de mai jos, mărime fizică de proces este:
a. presiunea b. temperatura c. energia internă d. căldura (3p)
căldura specifică c a unei substanţe este:
1 1
a. µ b. ν c. d. (3p)
µ ν
4. În graficul din figura alăturată este prezentată dependenţa presiunii unui gaz de
temperatura acestuia, în cursul unui proces ciclic în care cantitatea de gaz rămâne
constantă. Între volumele ocupate de gaz în stările (1), (2) şi (3) există relaţia:
a. V1 = V2 > V3
b. V1 = V2 < V3
c. V1 < V2 = V3
d. V1 = V3 < V2 (3p)
5. Într-un proces în care temperatura rămâne constantă, căldura absorbită de o cantitate constantă de gaz
ideal este de 100 J . Lucrul mecanic efectuat de gaz în acest proces are valoarea:
a. -100 J b. 0 J c. 100 J d. 200 J (3p)
O butelie cu volumul V = 16,62 L conţine un amestec de oxigen ( µ1 = 32 g/mol ) şi heliu ( µ2 = 4 g/mol ) în
ν1 2
raportul molar = . La temperatura t = 27°C , presiunea amestecului de gaze din butelie este
ν2 3
p = 15 ×105 N/m2 . Determinaţi:
a. masa unui atom de heliu;
b. numărul total de molecule de gaz din butelie;
c. masa amestecului de gaze din butelie;
d. presiunea amestecului de gaze din butelie dacă temperatura gazului a crescut cu ∆T = 20 K .
Un gaz ideal biatomic (Cv = 2,5R ) se află iniţial în starea (1) în care ocupă volumul V1 = 1L la presiunea
p1 = 2 ×105 N/m2 . Din starea (1) gazul se destinde la presiune constantă până în starea (2) în care volumul
ocupat de gaz este V2 = 2V 1 . Din starea (2) gazul este răcit la volum constant până în starea (3) în care
temperatura gazului este T3 = T1 .
a. Reprezentaţi grafic în coordonate p − V succesiunea de procese (1) → (2) → (3) .
b. Calculaţi lucrul mecanic efectuat de gaz în procesul (1) → (2) .
c. Determinaţi energia internă a gazului în starea (2) .
d. Calculaţi căldura schimbată de gaz cu mediul extern în procesul (2) → (3) .

Proba E. d)
Fizică
1. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a
rezistivităţii electrice este:
Ω Ω
a. Ω ×m b. c. Ω ×m2 d. 2 (3p)
m m
R
2. Două rezistoare cu rezistenţele electrice în raportul 1 = 2 sunt legate în serie la bornele unei baterii.
R2
I1
Raportul intensităţilor curenţilor electrici care trec prin cele două rezistoare este:
I2
a. 0,5 b. 1 c. 2 d. 4 (3p)
intensitatea curentului electric staționar este:
R ∆Q U R
a. I = b. I = c. I = d. I = (3p)
U ∆t P P
4. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependenţa intensităţii
curentului electric printr-un rezistor de tensiunea electrică aplicată la capetele
rezistorului. Rezistenţa electrică a rezistorului este:
a. 0,1 Ω
b. 1 Ω
c. 10 Ω
d. 20 Ω (3p)
5. O baterie are tensiunea electromotoare E = 100 V şi rezistenţa internă r = 10 Ω . Tensiunea indicată de un
voltmetru ideal ( Rv → ∞ ) legat la bornele bateriei este:
a. 90 V b. 95 V c. 99 V d. 100 V (3p)
au valorile R1 = 6 Ω , R2 = 4 Ω şi R = 12 Ω . Rezistorul R este confecţionat dintr-un fir conductor cu
diametrul secţiunii transversale d = 0,1mm şi rezistivitatea electrică ρ = 3,14 ×10−8 Ω ×m . Ampermetrul A din
circuit este considerat ideal (RA ≅ 0 Ω) .
- Când întrerupătorul K1 este închis şi întrerupătorul K2 este deschis
ampermetrul indică un curent de intensitate I1 = 1,5 A
- Când întrerupătorul K1 este deschis şi întrerupătorul K2 este închis
intensitatea curentului indicat de ampermetru este I 2 = 2 A .
Determinaţi:
a. lungimea firului conductor din care este confecţionat rezistorul R ;
b. rezistenţa circuitului exterior sursei de tensiune, când întrerupătoarele K1 şi K2 sunt deschise;
c. tensiunea electromotoare a sursei de tensiune;
d. intensitatea curentului prin ampermetru, când întrerupătoarele K1 şi K2 sunt deschise.

La bornele unei baterii sunt conectate, în serie, două rezistoare. Puterile disipate pe cele două rezistoare
sunt P1 = 200 W şi P2 = 100 W . Tensiunea electromotoare a bateriei este E = 75 V , iar intensitatea
curentului electric prin baterie este I = 5 A . Determinaţi:
a. tensiunea electrică la bornele primului rezistor;
b. rezistenţa electrică a circuitului exterior bateriei;
c. energia consumată împreună de cele două rezistoare în intervalul de timp ∆t = 5 min ;
Proba E. d)
Fizică
−34
8
1. Fenomenul de refracție a luminii constă în:
a. suprapunerea a două unde luminoase într-un punct;
b. emisia de electroni de către o suprafaţă sub acţiunea radiaţiilor luminoase;
c. întoarcerea luminii în mediul din care a provenit când întâlneşte suprafaţa de separare dintre două medii;
d. schimbarea direcţiei de propagare a luminii la trecerea dintr-un mediu în altul. (3p)
2. Un fascicul paralel de lumină cade pe o suprafaţă plană perfect reflectătoare. Fasciculul reflectat este:
a. convergent b. divergent c. difuz d. paralel (3p)
ν
raportul este:
c
a. m b. Hz c. m-1 d. s (3p)
4. Energia unui foton dintr-o radiație de frecvență ν = 15 ×1014 Hz este egală cu:
a. 9,9 ×10 −19 J b. 9,9 ×10 −20 J c. 5,0 ×106 J d. 45 ×1022 J (3p)

electronilor emiși prin efect fotoelectric extern de frecvența radiațiilor incidente pe
catodul unei celule fotoelectrice. Lucrul mecanic de extracție al materialului din
care este confecționat catodul este egal cu:
a. 1,32 ×10 −19 J
b. 2,00 ×10 −19 J
c. 2,64 ×10 −19 J
d. 5,12 ×10 −19 J (3p)
O lentilă subțire cu distanța focală f = + 0,2 m formează imaginea virtuală a unui obiect luminos liniar așezat
perpendicular pe axa optică principală. Obiectul se află la distanța de 10 cm față de lentilă.
c. Determinaţi distanța dintre centrul optic al lentilei și imaginea obiectului prin lentilă.
d. Precizați și justificați dacă imaginea obiectului prin lentilă este mărită sau micșorată, dreaptă sau
răsturnată.

( )
O rază de lumină se propagă printr-un mediu transparent A n A = 2 și este incidentă sub unghiul i = 30 o
pe suprafața de separare plană dintre acest mediu și aer (naer = 1) . Considerați că

2
≅ 0,7 .
2
a. Reprezentați într-un desen raza incidentă, raza reflectată, raza refractată şi unghiurile de incidenţă, de
reflexie şi de refracţie.
b. Calculaţi viteza luminii în mediul transparent A.
c. Calculaţi valoarea unghiului de refracție.
d. Determinaţi valoarea unghiului de incidență pentru care raza refractată se propagă în planul suprafeței de
separare dintre mediul transparent și aer.


Proba E.d)
Fizică
Varianta 4

Subiectul I
I.1. d 3p
2. b 3p
3. d 3p
4. c 3p
5. a 3p
II.a. Pentru: 4p
b. Pentru: 3p
F − Ff = 0 2p
rezultat final Ff = 10 N 1p
c. Pentru: 4p
N − m ×g = 0 2p
Ff = µ ×N 1p
d. Pentru: 4p
F ′ − Ff = m ×a 3p
rezultat final a = 2,5 m s2 1p
III.a. Pentru: 4p
E p = m ×g ×H 3p
rezultat final E p = 200 kJ 1p
b. Pentru: 4p
F =G 1p
G = mg 1p
L = F ×H 1p
rezultat final L = 200 kJ 1p
c. Pentru: 3p
H
v= 2p
∆t
rezultat final v = 0,25 m/s 1p
d. Pentru: 4p
∆Ec = Ltotal 1p
mpv p2
∆Ec = 1p
2
Ltotal = mp gH 1p
rezultat final v p = 20m s 1p


Subiectul I
I.1. b 3p
2. d 3p
3. a 3p
4. a 3p
5. c 3p
II.a. Pentru: 3p
µ2
m02 = 2p
NA
b. Pentru: 4p
N = ν ×N A 1p
pV = νRT 1p
T = t + T0 1p
rezultat final N = 6,02 ×10 24
1p
c. Pentru: 4p
m = m1 + m2 1p
m = ν 1µ1 + ν 2 µ2 1p
ν = ν1 +ν 2 1p
d. Pentru: 4p
p1 p2
= 2p
T1 T2
T2 = T1 + ∆T 1p
rezultat final p2 = 16 ×105 N/m2 1p
III.a. Pentru: 4p
reprezentarea corectă a succesiunii de procese (1) → (2) → (3) 4p
b. Pentru: 3p
L12 = p1(V2 − V1 ) 2p
c. Pentru: 4p
U 2 = νCvT2 1p
p1V1 = νRT1 1p
T2 = 2T1 1p
d. Pentru: 4p
Q23 = νCv (T3 − T2 ) 3p

Subiectul I
I.1. a 3p
2. b 3p
3. b 3p
4. c 3p
5. d 3p
II.a. Pentru: 4p
ρL
R= 2p
S
π d2
S= 1p
4
b. Pentru: 4p
Rs = R1 + R2 + R 3p
rezultat final Rs = 22 Ω 1p
c. Pentru: 3p
E
I1 = 1p
R1 + r
E
I2 = 1p
R2 + r
d. Pentru: 4p
E
Is = 2p
Rs + r
r =2Ω 1p
rezultat final Is = 0,5 A 1p
III.a. Pentru: 3p
P1 = IU1 2p
b. Pentru: 4p
R = R1 + R2 1p
P1 = R1I 2 1p
P2 = R2I 2
1p
c. Pentru: 4p
W = W1 + W2 1p
W1 = P1∆t 1p
W2 = P2 ∆t 1p
rezultat final W = 90 kJ 1p
d. Pentru: 4p
P
η= 1p
PE
P = P1 + P2 1p
PE = EI 1p


Subiectul I
I.1. d 3p
2. d 3p
3. c 3p
4. a 3p
5. a 3p
II.a. Pentru: 4p
b. Pentru: 3p
1
C= 2p
f
rezultat final C = + 5 m -1 1p
c. Pentru: 4p
1 1 1
− = 3p
x 2 x1 f
rezultat final − x2 = 0,2 m 1p
d. Pentru: 4p
Imagine dreaptă 1p
Imagine mai mare decât obiectul 1p
III.a. Pentru: 3p
b. Pentru: 4p
c
v= 3p
nA
m
rezultat final v ≅ 2,1×108 1p
s
c. Pentru: 4p
sin i naer
= 3p
sin r nA
rezultat final r = 45 o 1p
d. Pentru: 4p
sin i ′ n
o
= aer 3p
sin90 nA
rezultat final i ′ = 45o 1p

Proba E. d)
Fizică
cm
1. Viteza de 6 ×10 3
exprimată în unităţi de măsură fundamentale din S.I. corespunde valorii:
min
a. 1 m s b. 10 m s c. 100 m s d. 1000 m s (3p)
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, legea lui Hooke poate fi scrisă sub
forma:
F ×S0 ×ℓ 0 E ×ℓ 0 E ×ℓ 0 ×S0 F ×ℓ 0
a. ∆ℓ = b. ∆ℓ = c. ∆ℓ = d. ∆ℓ = (3p)
E F ×S0 F E ×S0
exprimate prin produsul F ×∆t este:
a. N b. W c. N ×s d. W ×s (3p)
4. Un automobil cu masa de 1 t are energia cinetică de 200 kJ. Viteza automobilului este egală cu:
a. 90 k m h b. 72 k m h c. 54 km h d. 36 km h (3p)
5. În figura alăturată este reprezentată dependența de timp a vitezei unui
autoturism, în timpul frânării. Distanța parcursă de autoturism în timpul celor
8 s de frânare este:
a. 20m
b. 25m
c. 40m
d. 80m (3p)
O ladă cu masa m = 2,0 kg este tractată cu viteză constantă pe o suprafață orizontală. Forța de tracțiune F
formează cu orizontala un unghi α ≅ 53° ( sin α = 0,8 ) , deasupra acesteia. Forța de frecare la alunecare
dintre ladă și suprafața orizontală este Ff = 6 N.
a. Reprezentați forțele ce acționează asupra lăzii.
c. Calculaţi valoarea coeficientului de frecare la alunecare dintre ladă și suprafața orizontală.
d. Presupunem că mișcarea lăzii are loc în continuare pe aceeaşi suprafaţă orizontală, iar forța de tracțiune
F este înlocuită de o forță de tracţiune orizontală F1 , de modul 12 N . Determinați accelerația lăzii în
această situație.
Un om ridică o ladă cu masa m = 20 kg , prin intermediul unui fir inextensibil şi de masă

neglijabilă trecut peste un scripete fix, ca în figură. Omul trage de fir cu o forță F orientată
vertical în jos, astfel încât să ridice lada cu viteză constantă. Lada este ridicată de la nivelul
solului până la înălțimea h = 3 m în timpul ∆t = 10 s . Scripetele este lipsit de inerție și fără
frecări. Determinați:
a. variația energiei potențiale a lăzii, în timpul ridicării acesteia de la nivelul solului până la
înălțimea h ;
b. puterea dezvoltată de om pentru ridicarea lăzii pe distanța h = 3 m ;
c. energia cinetică a lăzii în timpul ridicării la înălțimea h ;
d. impulsul mecanic al lăzii în momentul imediat anterior atingerii solului, dacă lada este
lăsată să cadă liber din repaus de la înălțimea H = 3,2 m .

Proba E. d)
Fizică
−1
23
Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relaţia: p ×V = νRT .
1. Dependenţa presiunii p , a aerului din interiorul unui balonaş de săpun, de raza r a balonaşului, este dată
a
de relaţia p = + b , unde a şi b sunt două constante. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în
r
manualele de fizică, unitatea de m ăsură în S.I. a constantei a este:
N N
a. N ×m b. c. N ×m 2 d. 2 (3p)
m m
2. Dintre mărimile fizice de mai jos, mărime fizică de proces este:

a. presiunea b. temperatura c. energia internă d. căldura (3p)
căldura specifică c a unei substanţe este:
1 1
a. µ b. ν c. d. (3p)
µ ν
temperatura acestuia, în cursul unui proces în care cantitatea de gaz rămâne
constantă. Densităţile gazului în stările (1), (2) şi (3) se află în relaţia:
a. ρ1 = ρ 2 > ρ3
b. ρ1 = ρ 2 < ρ3
c. ρ1 < ρ 2 = ρ3
d. ρ1 = ρ3 < ρ3
(3p)
5. O cantitate dată de gaz ideal (CV = 1,5R ) , este încălzită la presiune constantă primind căldura Q = 100 J .
Lucrul mecanic efectuat de gaz în acest proces are valoarea:
a. 80J b. 60 J c. 40 J d. 20 J (3p)
O butelie cu volumul V = 16,62 L conţine un amestec de oxigen ( µ1 = 32 g/mol ) şi heliu ( µ2 = 4 g/mol ) în
ν1 2
raportul molar = . Căldurile molare la volum constant ale celor două gaze sunt Cv 1 = 2,5R şi Cv 2 = 1,5R .
ν2 3
La temperatura t = 27°C , presiunea amestecului de gaze din butelie este p = 15 ×105 N/m2 . Determinaţi:
a. numărul total de molecule de gaz din butelie;
b. masa amestecului de gaze din butelie;
c. masa molară medie a amestecului de gaze din butelie;
d. căldura absorbită de amestecul de gaze din butelie în cursul unui proces în care temperatura gazului a
crescut cu ∆T = 20 K .
O cantitate ν = 2 mol de gaz ideal parcurge un ciclu Carnot reversibil. Temperaturile extreme atinse de gaz
în cursul ciclului sunt tcald = 127°C şi trece = 27°C . În procesul de destindere izoterm ă, gazul efectuează
Cp
lucru mecanic L12 = 400 J . Exponentul adiabatic γ = are valoarea γ = 1,4 .Determinaţi:
CV
a. randamentul ciclului Carnot;
b. lucrul mecanic total schimbat de gaz cu mediul exterior într-un ciclu complet;
c. căldura cedată de gaz într-un ciclu complet;
d. variaţia energiei interne a gazului în comprimarea adiabatică.
Proba E. d)
Fizică
1. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a
rezistivităţii electrice poate fi scrisă sub forma:
a. V ×m ×A −1 b. A ×m ×V −1 c. Ω ×m ×A −1 d. Ω ×m ×V −1 (3p)
R
2. Două rezistoare cu rezistenţele electrice în raportul 1 = 2 sunt legate în serie la bornele unei baterii.
R2
I1
Raportul intensităţilor curenţilor electrici care trec prin cele două rezistoare este:
I2
a. 0,5 b. 1 c. 2 d. 4 (3p)
intensitatea curentului electric staționar este:
R ∆Q U R
a. I = b. I = c. I = d. I = (3p)
U ∆t P P
Puterea electrică disipată pe rezistor atunci când acesta este parcurs de un curent
electric cu intensitatea I = 2 A este:
a. 10 W
b. 20 W
c. 30 W
d. 40 W (3p)
5. O baterie are tensiunea electromotoare E = 100 V şi rezistenţa interioară r = 10 Ω . Tensiunea indicată
de un voltmetru cu rezistenţa Rv = 990 Ω legat la bornele bateriei este:
a. 90 V b. 95 V c. 99 V d. 100 V (3p)
au valorile R1 = 6 Ω , R2 = 4 Ω şi R = 12 Ω . Rezistorul R este confecţionat dintr-un fir conductor cu
diametrul secţiunii transversale d = 0,1mm şi rezistivitatea electrică ρ = 3,14 ×10−8 Ω ×m . Ampermetrul A din
circuit este considerat ideal (RA ≅ 0 Ω) .
- Când întrerupătorul K1 este închis şi întrerupătorul K2 este deschis
ampermetrul indică un curent de intensitate I1 = 1,5 A .
- Când întrerupătorul K1 este deschis şi întrerupătorul K2 este închis
intensitatea curentului indicat de ampermetru este I 2 = 2 A .
Determinaţi:
a. lungimea firului conductor din care este confecţionat rezistorul R ;
b. rezistenţa circuitului exterior bateriei, când întrerupătoarele K1 şi K2 sunt deschise;
c. intensitatea curentului prin ampermetru, când întrerupătoarele K1 şi K2 sunt deschise;
d. tensiunea la bornele bateriei, când întrerupătoarele K1 şi K2 sunt închise.
La bornele unei baterii având tensiunea electromotoare E = 75 V, sunt conectate, în paralel, două
rezistoare. Intensitatea curentului electric prin baterie este I = 5 A , iar în acest caz puterile disipate pe cele
două rezistoare sunt P1 = 180 W şi respectiv P2 = 120 W . Determinaţi:
a. energia consumată împreună de cele două rezistoare în intervalul de timp ∆t = 5 min ;
b. randamentul circuitului electric;
d. puterea maximă pe care o poate transfera bateria unui rezistor, convenabil ales, care înlocuieşte gruparea
celor două rezistoare.
Proba E. d)
Fizică
−34
8
1. Fenomenul de refracție a luminii constă în:
a. suprapunerea a două unde luminoase într-un punct;
b. emisia de electroni de către o suprafaţă sub acţiunea radiaţiilor luminoase;
c. întoarcerea luminii în mediul din care a provenit când întâlneşte suprafaţa de separare dintre două medii;
d. schimbarea direcţiei de propagare a luminii la trecerea dintr-un mediu în altul. (3p)
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, impulsul fotonului poate fi exprimat
prin relația:
a. p = h ×λ−1 b. p = h ×ν ×c −2 c. p = h ×c −1 ×λ−1 d. p = h ×ν ×c −1 ×λ−1 (3p)
3. Viteza luminii într-un mediu cu indicele de refracție n = 1,2 este egală cu:
a. 1,2 ×108 m/s b. 1,5 ×108 m/s c. 2,0 ×108 m/s d. 2,5 ×108 m/s (3p)
4. Două lentile subțiri au convergențele C1 = − 3 m-1 și C2 = + 6 m-1 . Convergența sistemului acolat format
din cele două lentile este egală cu:
a. − 3 m-1 b. − 2 m-1 c. + 2 m-1 d. + 3 m-1 (3p)

electronilor emiși prin efect fotoelectric extern de frecvența radiațiilor incidente pe
catodul unei celule fotoelectrice. Lucrul mecanic de extracție al materialului din
care este confecționat catodul este egal cu:
a. 1,32 ×10 −19 J
b. 2,00 ×10 −19 J
c. 2,64 ×10 −19 J
d. 5,12 ×10 −19 J (3p)
O lentilă subțire cu distanța focală f = + 0,2 m formează imaginea unui obiect luminos liniar așezat
perpendicular pe axa optică principală. Obiectul se află la distanța de 10 cm în fața lentilei.
c. Determinaţi distanța dintre centrul optic al lentilei și imaginea obiectului prin lentilă.
d. Se depărtează obiectul de lentilă cu distanța a = 20 cm . Calculați mărirea liniară transversală dată de
lentilă în noua situație.

Un dispozitiv Young este iluminat cu radiație monocromatică având lungimea de undă λ = 600 nm , ce
provine de la o sursă punctiformă situată pe axa de simetrie a sistemului. Distanța dintre cele două fante
este 2ℓ = 0,3 mm , iar distanța de la planul fantelor la ecran este D = 1 m .
a. Calculați frecvența radiaţiei utilizate.
b. Calculați valoarea interfranjei i .
c. Calculați diferența de drum a undelor care interferă și formează maximul de ordinul k = 3 .
d. Întregul dispozitiv este scufundat într-un lichid cu indicele de refracție n = 1,5 . Calculați noua valoare pe
care ar trebui să o aibă distanța dintre fante astfel încât interfranja să rămână la valoarea i calculată la
punctul b.

Proba E. d)
Fizică
Varianta 4
Subiectul I
I.1. a 3p
2. d 3p
3. c 3p
4. b 3p
5. c 3p
II.a. Pentru: 4p
reprezentarea corectă a forțelor ce acționează asupra lăzii 4p
b. Pentru: 3p
F ×cos α − Ff = 0 2p
c. Pentru: 4p
F ×sin α + N − m ×g = 0 2p
Ff = µ ×N 1p
d. Pentru: 4p
F1 − Ff 1 = m ×a 2p
Ff1 = µ ×m ×g 1p
rezultat final a = 1 m s 2
1p
III.a. Pentru: 3p
∆E p = m ×g ×h 2p
rezultat final ∆E p = 600 J 1p
b. Pentru: 4p
L = F ×h 1p
F = m ×g 1p
L
P= 1p
∆t
c. Pentru: 4p
mv 2
Ec = 2p
2
h = v ×∆t 1p
rezultat final Ec = 0,9 J 1p
d. Pentru: 4p
m ×v12
m ×g ×H = 1p
2
p = m ×v1 2p
rezultat final p = 160 kg ×m s 1p


Subiectul I
I.1. b 3p
2. d 3p
3. a 3p
4. b 3p
5. c 3p
II.a. Pentru: 4p
pV = ν am RT 1p
N = ν am ×N A 1p
T = t + T0 1p
rezultat final N = 6,02 ×10 24
1p
b. Pentru: 4p
m = m1 + m2 1p
m = ν 1µ1 + ν 2 µ2 1p
ν am = ν 1 + ν 2 1p
c. Pentru: 3p
ν µ +ν µ
µam = 1 1 2 2 2p
ν1 +ν 2
rezultat final µ = 15,2 g/mol 1p
d. Pentru: 4p
Q = Q1 + Q2 1p
Q1 = ν 1Cv 1∆T 1p
Q2 = ν 2Cv 2 ∆T 1p
rezultat final Q = 3157,8 J 1p
III.a. Pentru: 4p
T
η = 1− r 2p
Tc
Tc = tcald + T0 ; Tr = t rece + T0 1p
b. Pentru: 4p
Qprimit = Q12 1p
L12 = Q12 1p
L
η= 1p
Qprimit
c. Pentru: 3p
L = Qprimit + Qcedat 2p
rezultat final Qcedat = −300J 1p
d. Pentru: 4p
∆U 41 = ν Cv (Tc − Tr ) 2p
C p = Cv + R 1p
rezultat final ∆U 41 = 4155 J 1p

Subiectul I
I.1. a 3p
2. b 3p
3. b 3p
4. d 3p
5. c 3p
II.a. Pentru: 4p
ρL
R= 2p
S
S = πd2 4 1p
b. Pentru: 3p
Rs = R1 + R2 + R 2p
rezultat final Rs = 22 Ω 1p
c. Pentru: 4p
E = Is ( Rs + r ) 1p
E = I1 ( R1 + r ) 1p
E = I2 ( R2 + r ) 1p
rezultat final Is = 0,5 A 1p
d. Pentru: 4p
U p = R pI p 1p
1 1 1 1
= + + 1p
R p R1 R R2
E = I p ( Rp + r ) 1p
rezultat final U p = 6V 1p
III.a. Pentru: 4p
W = W1 + W2 1p
W1 = P1∆t 1p
W2 = P2 ∆t 1p
rezultat final W = 90kJ 1p
b. Pentru: 4p
P
η= 1p
PE
P = P1 + P2 1p
PE = EI 1p
c. Pentru: 4p
E = U + Ir 2p
U
η= 1p
E
rezultat final r = 3Ω 1p
d. Pentru: 3p
E2
Pmax = 2p
4r
rezultat final Pmax = 468,75W 1p
Subiectul I

I.1. d 3p
2. a 3p
3. d 3p
4. d 3p
5. a 3p
II.a. Pentru: 4p
b. Pentru: 3p
1
C= 2p
f
rezultat final C = + 5 m -1 1p
c. Pentru: 4p
1 1 1
− = 3p
x 2 x1 f
rezultat final x 2 = − 0,2 m 1p
d. Pentru: 4p
1 1 1
− = 1p
x2′ x1′ f
− x1′ = − x1 + a 1p
x′
β= 2 1p
x1′
III.a. Pentru: 3p
c
ν = 2p
λ
b. Pentru: 4p
λ ×D
i= 3p
2ℓ
rezultat final i = 2 mm 1p
c. Pentru: 4p
δ = k ×λ 3p
d. Pentru: 4p
1 λ ×D
i1 = × 1p
n 2ℓ 1
i1 = i 1p
2ℓ
2ℓ 1 = 1p
n
rezultat final 2ℓ 1 = 0,2 mm 1p

Proba E. d)
Fizică
1. Unitatea de măsură în S.I. a greutăţii este:
a. kg b. N c. N ×s d. kg ×s (3p)
2. Dintre mărimile fizice de mai jos, mărime fizică scalară este:

a. viteza b. greutatea c. energia d. forţa (3p)
acceleraţia medie este:
v ∆v
a. am = m ×F b. am = ∆v ×∆t c. am = d. am = (3p)
t ∆t
4. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependenţa de timp a vitezei unui
automobil. Viteza automobilului crește de la 5 m/s la 20 m/s într-un interval de timp
egal cu:
a. 8 s
b. 6 s
c. 4 s
d. 2 s (3p)
5. Sub acţiunea unei forţe deformatoare F = 10 N , alungirea unui resort elastic este ∆ℓ = 10 cm . Constanta
elastică a resortului are valoarea de:
a. 1N/m b. 10 N/m c. 100 N/m d. 200 N/m (3p)
Un corp având masa m1 = 5 kg , aflat pe o suprafaţă orizontală rugoasă, este legat

de o găleată cu masa m 2 = 0,5 kg prin intermediul unui fir inextensibil de masă
neglijabilă. Firul este trecut peste un scripete fără frecări şi lipsit de inerţie, ca în
figura alăturată. Găleata conţine o masă m 3 = 2 kg de nisip şi coboară rectiliniu cu
acceleraţia a = 2 m/s 2 .
b. Calculaţi valoarea tensiunii din fir.
c. Calculaţi valoarea forţei de frecare la alunecare care acționează asupra corpului de masă m1 .
d. Determinaţi coeficientul de frecare la alunecare dintre corpul de masă m1 şi suprafaţa orizontală.
Planul înclinat reprezentat în figura alăturată are înălțimea h = 5m . Din vârful A al planului înclinat se lasă
liber un corp cu masa m = 1 kg , care alunecă spre baza planului înclinat. Părăsind planul înclinat, corpul se
deplasează pe suprafaţa orizontală BC oprindu-se datorită frecării în punctul C . Mişcarea pe planul înclinat
AB se face fără frecare, iar pe porţiunea orizontală BC coeficientul de frecare la alunecare este µ = 0,5 .
Trecerea de pe planul înclinat AB pe suprafaţa orizontală BC se face lin, fără modificarea modulului
vitezei. Dimensiunile corpului se neglijează. Calculaţi:
a. energia mecanică a corpului în punctul A ;
b. valoarea vitezei corpului la trecerea prin punctul B ;
c. lucrul mecanic efectuat de forța de frecare pe porțiunea BC ;
d. distanţa d = BC parcursă de corp pe planul orizontal, până la
oprire.
Proba E. d)
Fizică
J
mol ×K
1. O cantitate dată de gaz ideal este supusă unei transformări în cursul căreia presiunea gazului rămâne
constantă, iar volumul gazului crește. De-a lungul acestei transformări:
a. lucrul mecanic efectuat de gaz este nul;
b. temperatura gazului crește;
c. gazul nu schimbă căldură cu exteriorul;
d. densitatea gazului rămâne constantă. (3p)
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, relația de definiție a căldurii specifice
a unei substanțe este:
Q Q Q Q
a. c = b. c = c. c = d. c = (3p)
∆T ν ×∆T m ×∆T R ×∆T
măsură în S.I. a mărimii fizice exprimate prin produsul p ×∆V este:
a. mol b. J c. K d. kg (3p)
4. Un balon de sticlă conţine o cantitate ν = 5 mol de gaz ideal. Numărul moleculelor de gaz din balon este:
a. 3,01 ×10 24 b. 1,2 ×10 24 c. 3,01 ×10 23 d. 1,2 ×10 23 (3p)
5. O cantitate dată de gaz, considerat ideal, este supusă procesului termodinamic

1 − 2 − 3 − 4 , reprezentat în coordonate V − T în figura alăturată. Gazul ocupă volumul
minim în starea:
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
(3p)
Într-un vas de sticlă închis, de volum V = 8,31 L , se găsește oxigen (µ = 32 g/mol ) la presiunea
p1 = 0,75 ×10 Pa și la temperatura t 1 = 27° C . Căldura molară izocoră a oxigenului este CV = 2,5R .
5
a. Calculați masa unei molecule de oxigen.

b. Determinați masa de oxigen din vas.
c. Oxigenul este încălzit până când presiunea acestuia devine p 2 = 10 5 Pa . Calculaţi valoarea temperaturii T2
atinse de gaz.
d. Determinați căldura primită de gaz în cursul procesului de încălzire.

O cantitate de gaz ideal, aflat inițial în starea 1, în care presiunea este p1 = 0,5 ×10 Pa , iar volumul V1 = 2 L ,
5
parcurge procesul termodinamic 1 − 2 − 3 , reprezentat în coordonate p-V în figura

alăturată. Transformarea 2 − 3 are loc la temperatură constantă, iar V2 = 3V1 și
p 2 = 2p1 . Se cunoaște ln 3 ≅ 1,1 . Căldura molară izocoră a gazului este CV = 1,5R .
a. Determinați presiunea gazului în starea 3.
b. Calculați lucrul mecanic efectuat de gaz în transformarea 1-2.
c. Determinați variația energiei interne în transformarea 1-2.
d. Determinați căldura schimbată de gaz cu exteriorul în cursul transformării 2-3.

Proba E. d)
Fizică
1. Despre rezistența electrică a unui conductor liniar se poate afirma că:

a. variază direct proporțional cu aria secțiunii transversale a conductorului;
b. variază invers proporțional cu rezistivitatea conductorului;
c. variază direct proporțional cu lungimea conductorului;
d. este independentă de dimensiunile conductorului. (3p)
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, expresia randamentului electric al
unui circuit simplu este:
r R R−r R−r
a. η = b. η = c. η = d. η = (3p)
R+r R+r r R
3. Simbolurile unităților de măsură fiind cele utilizate în manuale de fizică, unitatea de măsură în S.I. a
rezistivității electrice este:
a. Ω ×m b. Ω ×m -1 c. Ω −1 ×m d. Ω (3p)
4. În graficul alăturat este reprezentată dependența puterii electrice disipate de un

rezistor în funcție de pătratul intensității curentului electric care străbate rezistorul.
Intensitatea curentului electric atunci când puterea disipată are valoarea de
4000 W este:
a. 1 A
b. 2 A
c. 4 A
d. 16 A (3p)
5. Printr-un fir conductor trece un curent electric de intensitate I = 2,5 A . Sarcina electrică care străbate
secțiunea transversală a conductorului în intervalul de timp ∆t = 2 minute este:
a. 5 C b. 50 C c. 125 C d. 300 C (3p)

Se consideră circuitul electric a cărui schemă este reprezentată în figura
alăturată. Se cunosc: E = 12 V , r = 4 Ω , R1 = 25 Ω , R 2 = 15 Ω , R 3 = 10 Ω .
Rezistența electrică a conductoarelor de legătură se neglijează. Determinați:
a. rezistența electrică a circuitului exterior dacă întrerupătorul K este deschis;
b. intensitatea curentului care străbate generatorul dacă întrerupătorul K este
deschis;
c. tensiunea la bornele generatorului dacă întrerupătorul K este închis;
d. intensitatea curentului care străbate rezistorul R 3 dacă întrerupătorul K este închis.

La bornele unui generator cu rezistența interioară r = 3 Ω se conectează o grupare paralel formată dintr-un
bec și un rezistor. Rezistența electrică a rezistorului este R = 20 Ω . Parametrii nominali ai becului sunt
U n = 6 V şi I n = 0,2 A . Becul funcționează la parametrii nominali.
a. Desenați schema electrică a circuitului.
b. Calculați energia electrică consumată de bec în ∆t = 10 minute de funcționare.
c. Determinați valoarea căderii de tensiune pe rezistența interioară a generatorului.
d. Determinați valoarea tensiunii electromotoare a generatorului.

Proba E. d)
Fizică
−34
Se consideră: viteza luminii în vid c = 3 ×10 m/s , constanta Planck h = 6,6 ×10
8
J ×s .
1. Unitatea de măsură în S.I. a convergenţei unei lentile este:
a. m b. m-1 c. Hz d. m/s (3p)
ε1 ν
2. Doi fotoni au energiile în raportul = 2 . Raportul frecvențelor celor doi fotoni, 1 , este egal cu:
ε2 ν2
a. 0,5 b. 1 c. 2 d. 4 (3p)
3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, relaţia care defineşte mărirea liniară
transversală a unei lentile subţiri este:
x y y
a. β = 1 b. β = x1 ×x 2 c. β = 1 d. β = 2 (3p)
x2 y2 y1
4. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependenţa energiei cinetice

maxime a fotoelectronilor emişi de frecvenţa radiaţiei incidente, în cazul
efectului fotoelectric extern. Frecvența pentru care energia cinetică maximă
este 3,3 ×10 −19 J are valoarea:
a. 3,3 ×1015 Hz
b. 2 ×1015 Hz
c. 1,5 ×1015 Hz
d. 1×1015 Hz (3p)
5. Un copil se apropie cu 0,5 m de o oglindă plană verticală. Distanța dintre copil și imagine lui în oglindă se
micșorează cu:
a. 0,25 m b. 0,5 m c. 0,75 m d. 1m (3p)
Un obiect liniar este aşezat perpendicular pe axa optică principală a unei lentile subţiri. Imaginea clară a
obiectului se formează pe un ecran situat la distanţa d = 90 cm de obiect şi este de două ori mai mare decât
obiectul.
a. Determinaţi distanța dintre obiect și lentilă.

b. Calculaţi distanţa focală a lentilei.
c. Calculaţi convergența lentilei.
d. Realizaţi un desen în care să evidenţiaţi construcţia imaginii prin lentilă, în situaţia descrisă.

O rază de lumină, venind din aer (naer = 1) , cade pe suprafaţa plană a unui mediu optic transparent cu
indicele de refracţie n = 1,73 ≅ 3 . Raza de lumină suferă atât fenomenul de refracţie, cât şi fenomenul de
reflexie. Raza refractată este perpendiculară pe raza reflectată.
a. Reprezentaţi, printr-un desen, mersul razelor de lumină prin cele două medii.
b. Calculaţi raportul dintre viteza de propagare a luminii în mediul cu indicele de refracție n şi viteza de
propagare a luminii în aer.
c. Determinaţi valoarea unghiului de refracţie.
d. Calculaţi unghiul cu care este deviată raza refractată față de direcţia de propagare a razei incidente.

Proba E.d)
Fizică
Varianta 7

Subiectul I
I.1. b 3p
2. c 3p
3. d 3p
4. b 3p
5. c 3p
II.a. Pentru: 4p
reprezentarea corectă a forţelor care acţionează asupra corpului de masă m1 4p
b. Pentru: 4p
(m2 + m3 )a = G2 + G3 − T 1p
G2 = m2 ×g ; G3 = m3 ×g 2p
c. Pentru: 4p
m1a = T − Ff 1 3p
rezultat final Ff 1 = 10N 1p
d. Pentru: 3p
N1 = m1g 1p
Ff 1 = µ N 1 1p
III.a. Pentru: 3p
E A = mgh 2p
rezultat final E A = 50 J 1p
b. Pentru: 4p
E A = EB 1p
mv B2
EB = 2p
2
c. Pentru: 4p
∆Ec = Ltotal 1p
∆Ec = −EcB 1p
Ltotal = LFf 1p
d. Pentru: 4p
Lf = −Ff ×d 1p
Ff = µ ×mg 2p
rezultat final d = 10m 1p

Subiectul I
I.1. b 3p
2. c 3p
3. b 3p
4. a 3p
5. d 3p
II.a. Pentru: 3p
µ
m0 = 2p
NA
rezultat final: m0 ≅ 5,3 ×10 −23 g 1p
b. Pentru: 4p
pV
ν = 1 1p
RT1
m = ν ×µ 1p
T1 = 300K 1p
c. Pentru: 4p
p1 p 2
= 3p
T1 T 2
d. Pentru: 4p
Q = ν CV (T2 − T1 ) 3p
rezultat final: Q ≅ 519 J 1p
III.a. Pentru: 3p
p 2V2 = p 3V3 2p
rezultat final: p3 = 3 ×10 5 Pa 1p
b. Pentru: 4p
( p + p2 ) ×(V2 − V1 )
L12 = 1 2p
2
L12 = 3 p1V1 1p
c. Pentru: 4p
∆U12 = ν CV (T2 − T1 ) 1p
T2 = 6T1 1p
p1V1
T1 = 1p
νR
d. Pentru: 4p
V 
Q23 = νRT2 ln 3  3p
 V2 
rezultat final: Q 23 ≅ −660 J 1p

Subiectul I
I.1. c 3p
2. b 3p
3. a 3p
4. c 3p
5. d 3p
II.a. Pentru: 4p
Rs = R1 + R2 3p
rezultat final: Rs = 40 Ω 1p
b. Pentru: 4p
E
I= 3p
r + Rs
3
rezultat final: I = A ≅ 0,27 A 1p
11
c. Pentru: 4p
E
I′ = 1p
r + Rp
1 1 1
= + 1p
Rp Rs R3
Ub = Rp ×I ′ 1p
rezultat final: U b = 8 V 1p
d. Pentru: 3p
Ub = R3 ×I3 2p
III.a. Pentru: 4p
schema electrică a circuitului 4p
b. Pentru: 4p
W = U n ×I n ×∆t 3p
c. Pentru: 4p
u = r ×I 1p
I = IR + In 1p
Un
IR = 1p
R
rezultat final: u = 1,5 V 1p
d. Pentru: 3p
E = Un + u 2p
rezultat final: E = 7,5 V 1p

Subiectul I
I.1. b 3p
2. c 3p
3. d 3p
4. c 3p
5. d 3p
II.a. Pentru: 4p
d = -x1 + x2 2p
x2
β= 1p
x1
rezultat final − x1 = 30cm 1p
b. Pentru: 4p
1 1 1
− = 3p
x 2 x1 f
c. Pentru: 3p
1
C= 2p
f
rezultat final C = 5m −1 1p
d. Pentru: 4p
III.a. Pentru: 4p
reprezentarea corectă a mersului razelor de lumină prin cele două medii optice 4p
b. Pentru: 4p
c
n= 1p
v
v1 = c 1p
c
v2 = 1p
n
v2 3
rezultat final = 1p
v1 3
c. Pentru: 4p
sin i = n sin r 2p
i + r = 90° 1p
d. Pentru: 3p
δ =i −r 1p
i = 60° 1p

Proba E. d)
Fizică
1. Unitatea de măsură în S.I. a greutăţii este:
a. kg b. N ×s c. N d. kg ×s (3p)
2. Rezultanta forțelor care acționează asupra unui corp, care poate fi considerat punct material, este nulă.
Mişcarea acestui corp este:
a. rectilinie uniformă b. curbilinie uniformă c. rectilinie accelerată d. curbilinie accelerată (3p)
3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, relaţia care defineşte vectorul
acceleraţie medie a unui corp este:
v ∆v
a. am = m ×F b. am = ∆v ×∆t c. am = d. am = (3p)
t ∆t
4. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependenţa de timp a vitezei unui
automobil. Distanţa parcursă de automobil în primele 8 s ale mişcării este:
a. 20 m
b. 40 m
c. 80 m
d. 160 m (3p)
5. Un resort are constanta elastică k = 100 N/m şi lungimea în stare nedeformată l 0 = 10 cm . Forţa
deformatoare necesară dublării lungimii resortului are m ărimea egală cu:
a. 5 N b. 10 N c. 100 N d. 1000 N (3p)
Un corp având masa m1 = 5 kg , aflat pe o suprafaţă orizontală, este legat de o
găleată cu masa m 2 = 0,5 kg prin intermediul unui fir inextensibil de masă
neglijabilă. Firul este trecut peste un scripete fără frecări şi lipsit de inerţie, ca în
figura alăturată. Găleata conţine o masă m 3 = 2 kg de nisip şi coboară rectiliniu cu
acceleraţia a = 2 m/s 2 .
a. Calculaţi valoarea tensiunii din fir.
b. Calculaţi valoarea forţei care apasă asupra axului scripetelui.
c. Determinaţi coeficientul de frecare la alunecare dintre corpul de masă m1 şi suprafaţa orizontală.
d. Calculaţi valoarea forţei de apăsare exercitată de nisip asupra fundului găleţii.
Un plan înclinat are lungimea AB = 5 m şi formează unghiul α ≅ 37° (sinα = 0,6 ) cu orizontala. Din vârful A
al planului înclinat se lasă liber un corp cu masa m1 = 2 kg , care alunecă, cu frecare, spre baza planului
înclinat. În continuare corpul se deplasează fără frecare pe suprafaţa orizontală BC. Corpul ajunge în
punctul C cu viteza v C = 6 m/s și lovește un alt corp de masă m 2 = 1kg aflat în repaus. După impact, cele
două corpuri cuplate își continuă mişcarea împreună. Trecerea de
pe planul înclinat AB pe suprafaţa orizontală BC se face lin, fără
modificarea modulului vitezei. Dimensiunile corpurilor se
neglijează. Determinaţi:
a. energia cinetică a corpului de masă m1 la baza planului înclinat;
b. lucrul mecanic efectuat de greutatea corpului de masă m1 în
timpul coborârii pe planul înclinat;
c. coeficientul de frecare la alunecare dintre corpul de masă m1 și planul înclinat;
d. viteza celor două corpuri după impact.
Proba E. d)
Fizică
J
mol ×K
1. Ciclul Carnot este format din:
a. două transformări adiabatice şi două transformări izocore;
b. două transformări adiabatice şi două transformări izoterme;
c. două transformări adiabatice şi două transformări izobare;
d. două transformări adiabatice, o transformare izobară şi o transformare izocoră. (3p)
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manuale de fizică, expresia lucrului mecanic schimbat de
o cantitate de gaz ideal cu mediul exterior în cursul unei transformări adiabatice este:
a. L = ν R∆T b. L = −ν R∆T c. L = ν CP ∆T d. L = −ν CV ∆T (3p)
fizice exprimate prin produsul m ×c ×∆T este:
a. J ×mol −1 ×K −1 b. J ×K -1 c. J d. K (3p)
4. O cantitate de gaz ideal biatomic (CV = 2,5R ) este supusă unei transformări izobare, în cursul căreia
energia internă a gazului scade de la valoarea U1 = 1,3 kJ la valoarea U 2 = 800 J . Căldura schimbată de
gaz cu exteriorul în cursul transformării este:
a. −700 J b. −500 J c. −300 J d. −100 J (3p)
5. O cantitate dată de gaz, considerat ideal, este supusă procesului termodinamic ciclic
1 − 2 − 3 − 4 − 1 reprezentat în coordonate p − V în figura alăturată. Energia internă a
gazului este maximă în starea:
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4 (3p)
Într-un vas de sticlă închis, de volum V = 8,31 L , se găsește oxigen (µ = 32 g/mol ) la presiunea
p1 = 0,75 ×10 5 Pa și la temperatura t 1 = 27° C . Căldura molară izocoră a oxigenului este CV = 2,5R .
a. Calculați masa unei molecule de oxigen.
b. Determinați masa de oxigen din vas.
c. Oxigenul este încălzit până când presiunea acestuia devine p 2 = 10 5 Pa . Calculaţi valoarea temperaturii T2
atinse de gaz.
d. Determinați căldura primită de gaz în cursul procesului de încălzire.

Un motor termic folosește ca fluid de lucru un gaz ideal monoatomic (CV = 1,5R ) . Procesul ciclic de
funcționare este reprezentat, în coordonate p − V , în figura alăturată. În transformarea
2 − 3 temperatura este constantă, iar în transformarea 3 − 1 presiunea variază direct
proporţional cu volumul. Se cunosc: p1 = 10 5 Pa , V1 = 2L , p2 = 4p1 , p3 = 2 p1 ,
V3 = 2V1 , ln 2 ≅ 0,7 . Determinați:
a. variaţia energiei interne în cursul transformării 1− 2 ;
b. căldura schimbată de gaz cu exteriorul în cursul transformării 2 − 3 ;
c. lucrul mecanic schimbat de gaz cu exteriorul în decursul unui ciclu;

Proba E. d)
Fizică
1. La bornele unui generator este conectat un consumator. Accidental, între bornele generatorului, este
conectat un fir conductor de rezistență electrică neglijabilă. În aceste condiţii:
a. prin generator nu trece curent electric;
b. tensiunea la bornele generatorului este egală cu tensiunea electromotoare a acestuia;
c. prin firul conductor nu trece curent electric;
d. prin consumator nu trece curent electric. (3p)
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, expresia coeficientului termic al
rezistivității electrice este:
ρ − ρ0 ρ −ρ ρ ρ +ρ
a. α = b. α = 0 c. α = d. α = 0 (3p)
ρ0 ×t ρ0 ×t ρ0 ×t ρ0 ×t
ρ ×ℓ
R
a. m b. m 2 c. Ω ×m d. Ω −1 ×m −1 (3p)
4. În graficul alăturat este reprezentată dependența puterii electrice disipate pe un
rezistor de pătratul intensității curentului electric care străbate rezistorul. Rezistența
electrică a rezistorului are valoarea:
a. 4 Ω
b. 25Ω
c. 250Ω
d. 500Ω (3p)
5. Două baterii conectate în serie au tensiunile electromotoare E1 = 24 V , E 2 = 6 V , respectiv rezistențele
interioare r1 = r 2 = 3 Ω . La bornele grupării se leagă un voltmetru ideal (RV → ∞ ) . Tensiunea electrică
indicată de voltmetru are valoarea:
a. 0 V b. 10 V c. 15 V d. 30 V (3p)
Se consideră circuitul electric a cărui schemă este reprezentată în figura alăturată. Se
cunosc: E 1 = 9 V , r1 = 2 Ω , R1 = 12 Ω , R 2 = 18 Ω , R 3 = 15 Ω . Bateria cu tensiunea
electromotoare E 2 = 12 V este ideală (r2 ≅ 0 Ω ) . Rezistența electrică a conductoarelor
de legătură se neglijează. Determinați:
a. rezistența electrică echivalentă a grupării formate din rezistoarele R1 , R2 și R3 ;
b. intensitatea curentului electric care trece prin rezistorul R 3 dacă întrerupătorul K este
deschis;
c. tensiunea electrică de la bornele bateriei cu tensiunea electromotoare E2 dacă întrerupătorul K este
închis;
d. intensitatea curentului electric care trece prin sursa de tensiune electromotoare E 2 dacă întrerupătorul K
este închis.
La bornele unui generator cu rezistența interioară r = 3 Ω se conectează o grupare paralel formată dintr-un
bec și un rezistor. Rezistența electrică a rezistorului este R = 20 Ω . Parametrii nominali ai becului sunt
U n = 6 V şi I n = 0,2 A . Becul funcționează la parametrii nominali.
a. Calculați energia electrică consumată de bec în ∆t = 10 minute de funcționare.
b. Determinați valoarea tensiunii electromotoare a generatorului.
c. Determinați randamentul electric al circuitului.
d. La bornele generatorului se conectează, în paralel cu gruparea formată din bec și rezistorul de rezistență
R , un rezistor suplimentar. Determinați valoarea rezistenței electrice a acestui rezistor suplimentar astfel
încât puterea electrică debitată de generator pe circuitul exterior să fie maximă.

Proba E. d)
Fizică
−34
8
1. Două radiaţii luminoase au lungimile de undă λ1 = 600 nm şi λ2 = 0,6 µm . Raportul lungimilor de undă ale
λ1
celor două radiaţii, , este egal cu:
λ2
a. 1 b. 10 c. 100 d. 1000 (3p)
ε ν
2. Doi fotoni au energiile în raportul 1 = 2 . Raportul frecvențelor celor doi fotoni, 1 , este egal cu:
ε2 ν2
a. 0,5 b. 1 c. 2 d. 4 (3p)
3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, relaţia care defineşte mărirea liniară
transversală a unei lentile subţiri este:
x y y
a. β = 1 b. β = x 2 ×x1 c. β = 1 d. β = 2 (3p)
x2 y2 y1
4. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependenţa energiei cinetice
maxime a fotoelectronilor emişi de frecvenţa radiaţiei incidente, în cazul
efectului fotoelectric extern. Frecvența pentru care energia cinetică maximă
este 3,3 ×10 −19 J are valoarea:
a. 3,3 ×1015 Hz
b. 2 ×1015 Hz
c. 1,5 ×1015 Hz
d. 1×1015 Hz (3p)
5. Un copil se apropie cu 0,5 m de o oglindă plană verticală. Distanța dintre copil și imaginea lui în oglindă
se micșorează cu:
a. 0,25 m b. 0,5 m c. 0,75 m d. 1m (3p)
Un obiect liniar este aşezat perpendicular pe axa optică principală a unei lentile subţiri L1 . Imaginea clară a
obiectului se formează pe un ecran situat la distanţa d = 90 cm de obiect şi este de două ori mai mare decât
obiectul.
a. Determinaţi distanța dintre obiect și lentila L1 .
b. Calculaţi distanţa focală a lentilei L1 .
c. Realizaţi un desen în care să evidenţiaţi construcţia imaginii prin lentila L1 , în situaţia descrisă.
d. Se alipește de lentila L1 o altă lentilă subțire, L2 , pentru a forma un sistem optic centrat. Distanţa focală a
lentilei L2 este f2 = −60 cm . Obiectul se așază la distanța de 40 cm în fața sistemului de lentile. Calculați
distanța faţă de sistemul de lentile la care se formează imaginea obiectului.
Într-un dispozitiv Young este utilizată o sursă punctiformă de lumină plasată pe axa de simetrie a
dispozitivului. Sursa emite simultan două radiaţii cu lungimile de undă λ1 = 500 nm şi λ2 = 600 nm .
Interfranja figurii de interferenţă formată de prima radiaţie pe ecranul dispozitivului este i 1 = 1mm .
a. Calculaţi interfranja figurii de interferenţă formată pe ecranul dispozitivului de cea de-a doua radiaţie.
b. Determinaţi distanţa care separă maximul de ordinul trei al radiaţiei cu λ1 = 500 nm , de al treilea minim
format de radiaţia cu λ2 = 600 nm , situate de aceeaşi parte a maximului central.
c. Stabiliţi distanţa minimă, faţă de franja centrală, la care se suprapun maximele celor două radiaţii.
d. În faţa uneia dintre fante se plasează o lamă din sticlă având grosimea e = 20 µ m şi indicele de refracţie
n = 1,5 . Calculaţi deplasarea maximului central pe ecranul dispozitivului.

Proba E. d)
Fizică
Varianta 7
Subiectul I
I.1. c 3p
2. a 3p
3. d 3p
4. c 3p
5. b 3p
II.a. Pentru: 4p
(m2 + m3 )a = G2 + G3 − T 1p
G2 = m2 ×g ; G3 = m3 ×g 2p
b. Pentru: 4p
F =T 2 3p
rezultat final F = 20 2 N ≅ 28,2N 1p
c. Pentru: 4p
m1a = T − Ff 1 1p
Ff 1 = µ N 1 1p
N1 = m1g 1p
d. Pentru: 3p
m3 a = m3 g − N3 2p
rezultat final N3 = 16N 1p
III.a. Pentru: 3p
EcB = m1 ×v B2 / 2 1p
vC = v B 1p
rezultat final E cB = 36 J 1p
b. Pentru: 4p
LG = m1 ×g ×h 2p
h = AB ×sin α 1p
c. Pentru: 4p
∆E c = Ltotal 1p
Ltotal = LG + LFf 1p
LFf = − µ ×m1 ×g ×AB ×cos α 1p
d. Pentru: 4p
pf = pi 1p
pi = m1v C 1p
pf = (m1 + m2 )v ′ 1p
rezultat final v ′ = 4 m/s 1p

Subiectul I
I.1. b 3p
2. d 3p
3. c 3p
4. a 3p
5. c 3p
II.a. Pentru: 3p
µ
m0 = 2p
NA
rezultat final: m0 ≅ 5,3 ×10 −23 g 1p
b. Pentru: 4p
pV
ν = 1 1p
RT1
m = ν ×µ 1p
T1 = 300K 1p
c. Pentru: 4p
p1 p 2
= 3p
T1 T 2
d. Pentru: 4p
Q = ν CV (T2 − T1 ) 3p
rezultat final: Q ≅ 519 J 1p
III.a. Pentru: 3p
∆U12 = νCV (T2 − T1 ) 1p
T2 = 4T1 1p
b. Pentru: 4p
V 
Q23 = νRT2 ln 3  2p
 V2 
V2 = V1 1p
c. Pentru: 4p
Ltot = L12 + L23 + L31 1p
L31
(p + p3 ) ×(V3 − V1 )
=− 1 1p
2
L23 = Q23 1p
rezultat final: Ltot = 260 J 1p
d. Pentru: 4p
L
η = tot 1p
Qp
Q p = Q12 + Q23 1p
Q12 = ∆U12 1p

Subiectul I
I.1. d 3p
2. a 3p
3. b 3p
4. c 3p
5. d 3p
II.a. Pentru: 4p
Rext = R12 ×R3 / ( R12 + R3 ) 2p
R12 = R1 + R 2 1p
rezultat final: Rext = 10 Ω 1p
b. Pentru: 4p
E1 = I ( r1 + Rext ) 1p
I = I1 + I 3 1p
(R1 + R2 ) ×I1 = R3 ×I 3 1p
c. Pentru: 3p
U = E2 − r2 ×IE2 1p
r2 = 0 Ω ⇒ U = E2 1p
d. Pentru: 4p
E2 − E1 = r1 ×IE1 1p
E2 = Rext ×I ′ 1p
IE2 = IE1 + I ′ 1p
rezultat final: I E2 = 2,7 A 1p
III.a. Pentru: 3p
W = U n ×I n ×∆t 2p
b. Pentru: 4p
E = U n + r ×I 1p
I = IR + In 1p
Un = R ×IR 1p
rezultat final: E = 7,5 V 1p
c. Pentru: 4p
Rext
η= 1p
R ext + r
R ×R b
R ext = 1p
R + Rb
Un = In ×Rb 1p
d. Pentru: 4p
′ =r
Rext 2p
1 1 1 1
= + + 1p
′
Rext R Rb Rx
rezultat final: R x = 4 Ω 1p


Subiectul I
I.1. a 3p
2. c 3p
3. d 3p
4. c 3p
5. d 3p
II.a. Pentru: 4p
d = -x1 + x2 1p
β = x 2 / x1 1p
β = -2 1p
rezultat final − x1 = 30cm 1p
b. Pentru: 4p
1 1 1
− = 3p
x2 x1 f1
c. Pentru: 4p
d. Pentru: 3p
1 1 1
= + 1p
F f1 f2
1 1 1
− = 1p
′
x2 x1 F ′
rezultat final x2′ = 120 cm 1p
III.a. Pentru: 3p
λD
i1 = 1 1p
2l
λ2D
i2 = 1p
2l
rezultat final i 2 = 1,2 mm 1p
b. Pentru: 4p
∆x = x1 − x2 1p
x1 = 3i1 1p
x 2 = 2,5 i 2 1p
rezultat final ∆x = 0 1p
c. Pentru: 4p
x = k1i1 1p
x = k2i2 1p
k1 = 6 ; k 2 = 5 1p
rezultat final xmin = 6mm 1p
d. Pentru: 4p
D
∆x = e(n − 1) 2p
2l
D i1
= 1p
2l λ1


Proba E.d)
Fizică
Model

Subiectul I
I.1. c 3p
2. b 3p
3. b 3p
4. a 3p
5. d 3p
II.a. Pentru: 3p
reprezentare corectă a tuturor forţelor 3p
b. Pentru: 4p
d = v ⋅ ∆t 3p
c. Pentru: 4p
F cos α − Ff = 0 3p
d. Pentru: 4p
N = G + F sin α 1p
G = mg 1p
Ff = µN 1p
III.a. Pentru: 3p
E p = mgh 2p
b. Pentru: 4p
LG = mgh 3p
c. Pentru: 4p
E = Ec + E p 1p
Ep = 0 J 1p
2
mv
Ec = 1p
2
rezultat final E = 64 J 1p
d. Pentru: 4p
∆Ec = LG + LFf 1p
LFf = −Ff ℓ 1p
Ff = µmg cos α 1p
Subiectul I
I.1. d 3p
2. b 3p
3. c 3p
4. c 3p
5. b 3p
II.a. Pentru: 3p
N = 2 ⋅ν ⋅ N A 2p
rezultat final: N ≅ 4,8 ⋅ 10 23 molecule 1p
b. Pentru: 4p
pV
T = 1p
2νR
V = S ⋅L 1p
−3 3
V = 16,62 ⋅ 10 m 1p
rezultat final: T = 250 K 1p
c. Pentru: 4p
ρ = 2m V 2p
m =ν ⋅ µ 1p
rezultat final: ρ ≅ 0,1kg/m 3 1p
d. Pentru: 4p
V
p1V1 = p 1p
2
V
p2V2 = p 1p
2
L
−x
V1 2
= 1p
V2 L
+x
2
p
rezultat final: 1 = 4 1p
p2
III.a. Pentru: 3p
L12 = p1 ⋅ (V2 − V1 ) 2p
b. Pentru: 4p
U 3 = νCV T3 2p
1,5 p1V1
T3 = T2 = 1p
νR
c. Pentru: 4p
d. Pentru: 4p
V 
Q23 = νRT2 ln 3  3p
 V2 
rezultat final: Q 23 ≅ −330 J 1p

Subiectul I
I.1. b 3p
2. d 3p
3. d 3p
4. a 3p
5. c 3p
II.a. Pentru: 4p
Re = R1 + R23 1p
R2 ⋅ R3
R 23 = 2p
R2 + R3
b. Pentru: 3p
U = I A ⋅ Re 2p
rezultat final: U = 11V 1p
c. Pentru: 4p
I A = I2 + I3 1p
R2 ⋅ I 2 = R3 ⋅ I 3 2p
d. Pentru: 4p
E = ( Re + r ) ⋅ I A 3p
III.a. Pentru: 4p
schema electrică a circuitului 4p
b. Pentru: 4p
W1 = P1 ⋅ ∆t 3p
c. Pentru: 3p
P1 = U1 ⋅ I 1p
P2 = U 2 ⋅ I 1p
rezultat final: U 2 = 9 V 1p
d. Pentru: 4p
Psursa = Pint + P1 + P2 1p
Pint = I 2 r 1p
Psursa = E ⋅ I 1p

Subiectul I
I.1. d 3p
2. b 3p
3. d 3p
4. c 3p
5. a 3p
II.a. Pentru: 4p
b. Pentru: 4p
f =1C 1p
x2 = x1f ( f + x1 ) 2p
c. Pentru: 3p
β = y 2 y1 1p
β = x2 x1 1p
rezultat final y 2 = −4 cm 1p
d. Pentru: 4p
1
= C + C′ 1p
fs
β ′ = x 2′ x1′ 1p
1 1 1
− = 1p
x2′ x1′ fs
rezultat final β ' = −5 1p
III.a. Pentru: 3p
v =c n 2p
rezultat final v ≅ 1,73 ⋅ 108 m/s 1p
b. Pentru: 4p
naer sin i = n sin r 1p
i' = i 1p
α = 180o − ( i '+ r ) 1p
rezultat final α = 90o 1p
c. Pentru: 4p
cos r = h d 3p
rezultat final d ≅ 10,4 cm 1p
d. Pentru: 4p
n sin ℓ = naer sin90o 2p
sin ℓ = 1 n 1p
rezultat final sin ℓ ≅ 0,58 1p

Proba E. d)
Fizică
A. MECANICĂ Model
2
1. Notaţiile fiind cele folosite în manualele de fizică, expresia teoremei variației energiei cinetice este:
a. Eci − Ecf = Ltotal b. E pi − E pf = Ltotal c. Ecf − Eci = Ltotal d. E pf − E pi = Ltotal (3p)
2. Notațiile fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I pentru efortul unitar σ este:
a. N/m b. N/m 2 c. N ⋅ m d. N ⋅ m 2 (3p)
3. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependența de timp a vitezei unui
corp lansat vertical în sus, de la suprafața pământului. Înălțimea maximă atinsă de
corp este:
a. 90m
b. 45m
c. 30m
d. 10m (3p)
4. Un corp cu masa m = 100 kg este ridicat uniform, de pe sol până la înălțimea h = 30 m , într-un interval de
timp ∆t = 2 min. Puterea dezvoltată pentru ridicarea corpului este egală cu:
a. 250 W b. 600 W c. 1500 W d. 4000 W (3p)

5. Asupra unui punct material de masă m = 100 g acționează timp de 4 s o forță rezultantă F , care mărește
viteza acestuia de la v 0 = 1m/s la v = 9 m/s . Valoarea forței rezultante aplicate punctului material este:
a. 200 N b. 20 N c. 2 N d. 0,2 N (3p)

Un muncitor împinge un corp cu masa M = 85 kg cu o forță constantă, a cărei
direcție formează unghiul α (sin α = 0,6;cos α = 0,8) cu orizontala, ca în
figura alăturată. Corpul se deplasează cu viteza constantă v = 0,5 m/s .
Valoarea forței de frecare la alunecare dintre corp și suprafața orizontală este
Ff = 200 N .
a. Reprezentați forțele care acționează asupra corpului.
b. Calculați distanța parcursă de corp în ∆t = 20 s.

c. Calculați valoarea forței F exercitate de muncitor, pentru deplasarea uniformă a corpului.
d. Determinați valoarea coeficientului de frecare la alunecare dintre corp și suprafață.

Din vârful unui plan înclinat, ce formează unghiul α = 45 cu orizontala, este lăsat să alunece liber un corp cu
masa m = 2 kg , de la înălțimea h = 4 m . Mișcarea corpului pe plan se face cu frecare, coeficientul de frecare
la alunecare fiind µ . Viteza corpului la baza planului înclinat are valoarea v = 8 m/s . Considerând energia
potențială nulă la baza planului înclinat, determinați:
a. energia potențială gravitațională la înălțimea h = 4 m ;
b. lucrul mecanic efectuat de greutatea corpului în timpul mișcării sale până la baza planului înclinat;
c. valoarea energiei mecanice a corpului la baza planului înclinat;
d. valoarea coeficientului de frecare la alunecare µ dintre corp și suprafața planului.

Proba E. d)
Fizică
J
mol ⋅ K
1. Simbolurile mărimilor fizice sunt cele utilizate în manualele de fizică. Pentru o masă de gaz ideal, raportul
dintre presiunea şi densitatea gazului este constant într-o transformare pe parcursul căreia nu se modifică:
a. p şi V b. p şi T c. V d. T (3p)
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, variaţia energiei interne a unei
cantităţi date de gaz ideal care suferă o transformare în cursul căreia temperatura se modifică, este:
a. ∆U = µCV ∆T b. ∆U = νC P ∆T c. ∆U = νR∆T d. ∆U = νCV ∆T (3p)
mRT
măsură în S.I. a mărimii fizice exprimate prin relația este:
µ
a. mol b. J c. K d. kg (3p)
4. O cantitate ν = 1mol de gaz ideal a cărui căldură molară la volum constant este CV = 3R , participă la un
proces izobar în cursul căruia temperatura gazului se modifică de la T1 = 400 K la T 2 = 300 K . Căldura
schimbată de gaz cu exteriorul de-a lungul procesului este:
a. −3324 J b. −2493 J c. 2493 J d. 3324 J (3p)
5. O cantitate dată de gaz ideal este supusă procesului termodinamic 1-2 în care densitatea
ρ variază în funcție de presiunea p conform graficului reprezentat în figura alăturată. În
cursul acestei transformări:
a. volumul gazului crește
b. volumul gazului scade
d. densitatea gazului este constantă (3p)

Un cilindru orizontal de lungime L = 1m este împărțit în două compartimente de volume egale cu ajutorul
unui piston de secțiune S = 166,2 cm 2 și grosime neglijabilă, care se poate deplasa fără frecări. Inițial,
(
pistonul este în echilibru. În fiecare compartiment se află o cantitate ν = 0,4 mol de hidrogen µH2 = 2 g/mol , )
la presiunea p = 10 5 Pa . Temperatura întregului sistem este menținută tot timpul constantă.
a. Determinați numărul moleculelor de hidrogen din cilindru.
b. Calculați temperatura la care se află hidrogenul.
c. Determinați densitatea hidrogenului.
d. Se deplasează pistonul pe distanța x = 30 cm , iar apoi pistonul este blocat. Determinați raportul dintre
presiunea hidrogenului din compartimentul mai mic și presiunea hidrogenului din compartimentul mai mare.

O cantitate de gaz considerat ideal, a cărui căldură molară izocoră este CV = 2,5R , se află iniţial în starea 1
în care presiunea este p1 = 10 5 Pa , iar volumul V1 = 2 L . Gazul parcurge procesul
termodinamic 1-2-3, reprezentat în coordonate p-V în figura alăturată. Transformarea
2-3 are loc la temperatură constantă. Se cunosc: V2 = 1,5 V1 , V3 = 0,5V1 și ln 3 ≅ 1,1.
a. Determinați lucrul mecanic schimbat de gaz cu exteriorul în cursul transformării 1-2.
b. Calculați valoarea energiei interne a gazului în starea 3.
c. Reprezentați procesul 1-2-3 în coordonate V − T .
d. Determinați căldura schimbată de gaz cu exteriorul în cursul transformării 2-3.

Proba E. d)
Fizică
1. Dacă la bornele unui generator electric este conectat un voltmetru ideal (cu rezistență internă infinită),
atunci:
a. tensiunea la bornele generatorului este nulă
b. tensiunea indicată de voltmetru este egală cu tensiunea electromotoare a generatorului
c. intensitatea curentului electric care străbate generatorul este maximă
d. puterea electrică transferată de generator voltmetrului este maximă. (3p)
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, expresia rezistenței electrice a unui
conductor liniar este:
ρ ⋅S S⋅ℓ ρ ρ ⋅ℓ
a. R = b. R = c. R = d. R = (3p)
ℓ ρ ℓ⋅S S
U2
măsură în S.I. a mărimii fizice exprimate prin ⋅ ∆t este:
R
a. W b. A c. Ω ⋅ m d. J (3p)
4. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependenţa rezistenţei
electrice a unui fir conductor de temperatura acestuia. Dacă temperatura
conductorului crește de la 400°C la 600°C , rezistența electrică a
conductorului crește cu:
a. 14,4 Ω
b. 28,8 Ω
c. 43,2 Ω
d. 57,6 Ω
(3p)
5. Două generatoare identice, având tensiunea electromotoare E = 4,5 V și rezistența interioară r = 4 Ω
fiecare, sunt grupate în paralel. La bornele grupării se conectează un consumator de rezistență electrică
R = 16 Ω . Intensitatea curentului electric care străbate rezistorul are valoarea:
a. 1,12 A b. 0,28 A c. 0,25 A d. 0,12 A (3p)

rezistoare sunt R1 = 5 Ω , R 2 = 8 Ω , R 3 = 24 Ω . Tensiunea electromotoare a bateriei este E = 12 V, iar
rezistenţa interioară r necunoscută. Intensitatea curentului electric indicată de
ampermetrul ideal ( RA ≅ 0 Ω ) are valoarea I A = 1A . Rezistența electrică a
conductoarelor de legătură se neglijează. Determinați:
a. rezistența electrică echivalentă a circuitului exterior;
b. tensiunea electrică la bornele bateriei;
c. intensitatea curentului electric care trece prin rezistorul de rezistență R2;
d. valoarea rezistenței interioare r a bateriei.

La bornele unui generator având rezistența interioară r = 5 Ω se conectează o grupare serie formată din
două becuri, B1 și B2. Puterea electrică nominală a becului B1 este P1 = 1,2 W , iar tensiunea nominală a
acestuia este U 1 = 6 V . Puterea electrică nominală a becului B2 este P2 = 1,8 W . Becurile funcționează la
parametrii nominali.
a. Desenați schema electrică a circuitului.
b. Determinați energia electrică consumată de becul B1 în ∆t = 10 minute de funcționare.
c. Calculați valoarea tensiunii electrice la bornele becului B2.
d. Determinați tensiunea electromotoare a generatorului.
Proba E. d)
Fizică
D. OPTICĂ Model
8 −34
1. O radiație luminoasă monocromatică produce efect fotoelectric pe catodul unei fotocelule. Dacă numărul
fotonilor incidenți pe catod în unitatea de timp scade, atunci:
a. crește numărul fotoelectronilor emiși în unitatea de timp
b. scade valoarea energiei cinetice maxime a fotoelectronilor emiși
c. crește valoarea energiei cinetice maxime a fotoelectronilor emiși
d. scade numărul fotoelectronilor emiși în unitatea de timp (3p)
2. Un sistem optic este alcătuit din două lentile convergente cu distanțele focale f1 și respectiv f2 situate pe
aceeaşi axă optică principală la distanța D una de cealaltă. Un fascicul paralel de lumină care intră în
sistemul de lentile rămâne tot paralel la ieșirea din sistem dacă:
1 1 1 1 1 1
a. D = f1 ⋅ f2 b. D = f1 + f2 c. = + d. = − (3p)
D f 1 f2 D f2 f 1
3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură a lucrului
mecanic de extracție a electronilor prin efect fotoelectric extern este:
a. W b. V c. m−1 d. J (3p)
4. Pe catodul unei fotocelule cade un flux de fotoni cu frecvența ν = 5 ⋅ 1014 Hz. Energia unui foton din
această radiație este:
a. 6,6 ⋅ 10 −19 J b. 5,5 ⋅ 10 −19 J c. 3,3 ⋅ 10 −19 J d. 10 −19 J (3p)
5. În graficul din figura alăturată sunt prezentate dependențele
energiei cinetice maxime a fotoelectronilor emiși de frecvența
radiației incidente pe doi fotocatozi, realizați din diferite materiale,
notați A și, respectiv, B. Dacă radiația electromagnetică incidentă
pe cei doi fotocatozi are frecvența ν = 8 ⋅ 1014 Hz , atunci vor emite
fotoelectroni:
a. numai fotocatodul A
b. numai fotocatodul B
c. nici un fotocatod
d. fotocatozii A și B (3p)
O lentilă subțire are convergența C = 5m −1 . La distanța de 30 cm în fața lentilei este așezat, perpendicular
d. Se aduce în contact cu prima lentilă o altă lentilă, a cărei convergență este C ' = −3m−1 , iar obiectul se
așază la distanța de 60 cm în fața sistemului de lentile. Calculați mărirea liniară transversală dată de
sistemul de lentile.
Un vas cilindric, suficient de larg, conține un lichid transparent cu indicele de
refracție absolut n = 1,73 ≅ 3 . Adâncimea lichidului din vas este h = 9 cm. O
sursă LASER (S) este orientată astfel încât raza de lumină emisă să ajungă la
suprafața lichidului sub unghiul i = 60o față de verticală, ca în figura alăturată.
Indicele de refracție al aerului este naer ≅ 1 .
a. Calculați viteza de propagare a luminii în lichidul din vas.
b. Calculați unghiul dintre raza reflectată și raza refractată.
c. Calculați distanța pe care se propagă raza refractată până în punctul de incidență pe baza vasului.
d. Sursa LASER se introduce în lichid, se orientează spre suprafața liberă a lichidului astfel încât, după
refracție, raza de lumină să se propage de-a lungul suprafeței libere a lichidului. Calculaţi sinusul unghiului
dintre raza incidentă și normala la suprafața lichidului în acest caz.

Proba E. d)
Fizică
Model
Subiectul I
I.1. d 3p
2. a 3p
3. c 3p
4. d 3p
5. b 3p
II.a. Pentru: 4p
d = v ⋅ ∆t 3p
b. Pentru: 3p
reprezentare corectă a tuturor forţelor 3p
c. Pentru: 4p
F cos α − Ff = 0 1p
N = mg + F sin α 1p
Ff = µN 1p
d. Pentru: 4p
v′ − v
a= 1p
∆t ′
F ′ − Ff ′ = Ma 1p
Ff′ = µMg 1p
rezultat final ∆t ′ = 1s 1p
III.a. Pentru: 4p
Ec 0 + E p 0 = E c 1p
2
mv 0
E p0 + Ec 0 = mgH + 1p
2
mv 2
Ec = 1p
2
rezultat final H = 30 m 1p
b. Pentru: 4p
a=g 1p
v + v0
a= 2p
∆t c
rezultat final ∆tc = 3 s 1p

c. Pentru: 3p
LG = mg (H − h ) 2p
rezultat final LG = 14,6 J 1p
d. Pentru: 4p

Fm ⋅ ∆t = ∆p 1p
∆p = m (v + v ′) 1p
v ′ = 2gh 1p
rezultat final Fm = 1450N 1p

Subiectul I
I.1. b 3p
2. c 3p
3. d 3p
4. d 3p
5. a 3p
II.a. Pentru: 3p
M
pV = RT 2p
µ
rezultat final p = 293 ⋅ 105 Pa 1p
b. Pentru: 4p
ν 1 = m1 µ1 1p
M
ν 1 = 0,21 2p
µ
rezultat final m1 ≅ 0,67 kg 1p
c. Pentru: 4p
pV µ
m0 = 0 0 1p
RT
m = m0 ⋅ N ⋅ τ 1p
mramas = M − m 1p
rezultat final mramas ≅ 1,6 kg 1p
d. Pentru: 4p
p Vµ
mfinal = 0 1p
RT
mconsumat = M − mfinal 1p
mconsumat = m0 ⋅ N ⋅ τ ′ 1p
rezultat final τ ′ ≅ 64,7 min 1p
III.a. Pentru: 3p
b. Pentru: 4p
TC = 2TA 1p
∆UCA = ν ⋅ CV ⋅ (T A − TC ) 2p
rezultat final ∆UCA = −450 J 1p
b. Pentru: 4p
pb
LBC = ν ⋅ R ⋅ TB ⋅ ln 1p
pA
LCA = ν R (TA − TC ) 1p
c. Pentru: 4p
Qp = QAB + QBC 2p
Qp = ν CV (TB − TA ) + LBC 1p
η = L / Qprimit

Subiectul I
I.1. b 3p
2. a 3p
3. c 3p
4. b 3p
5. c 3p
II.a. Pentru: 3p
U b1 = E1 − r1 ⋅ I A 2p
rezultat final: U b1 = 7,8 V 1p
b. Pentru: 4p
R 234 = R 2 + R 34 1p
R ⋅ R4
R 34 = 3 2p
R3 + R 4
rezultat final: R 234 = 11Ω 1p
c. Pentru: 4p
E1 = r1I A + R1I1 1p
I A − I1 = I 3 + I 4 1p
R3 ⋅ I 3 = R 4 ⋅ I 4 1p
d. Pentru: 4p
I = I A − I1 1p
E1 − E2 = ( R234 + r2 ) ⋅ I + I A r1 2p
III.a. Pentru: 3p
W = U ⋅ I ⋅ ∆t 2p
b. Pentru: 4p
E 2 = I 2 r2 + U bec 2p
P2 = I 22 ⋅ r2 1p
c. Pentru: 4p
I1 = I − I 2 2p
E1 = I1r1 + U bec 1p
rezultat final E1 = 9,5 V 1p
d. Pentru: 4p
E2
I 2′ = 2p
R + r2
P = I 2′ 2 ⋅ R 1p
rezultat final P2′ = 10 W 1p

Subiectul I
I.1. d 3p
2. c 3p
3. d 3p
4. b 3p
5. a 3p
II.a. Pentru: 4p
b. Pentru: 4p
f =1C 1p
x2 = x1f ( f + x1 ) 2p
c. Pentru: 3p
β = y 2 y1 1p
β = x2 x1 1p
d. Pentru: 4p
1
= C + C′ 1p
fs
β ′ = x 2′ x1′ 1p
1 1 1
− = 1p
x2′ x1′ fs
rezultat final β ' = −5 1p
III.a. Pentru: 4p
λ =cν 1p
D = 2ℓi λ 2p
b. Pentru: 4p
x3 max = 3i 1p
x2 min = 3i 2 1p
∆x = 9i 2 1p
rezultat final ∆x = 6,75mm 1p
c. Pentru: 4p
∆r = e ( n − 1) 2p
∆r = 2ℓ ⋅ 4i D 1p
d. Pentru: 3p
4id
h= 2p
D
rezultat final h = 2 cm 1p

Proba E. d)
Fizică
A. MECANICĂ Model
2
1. Notaţiile fiind cele folosite în manualele de fizică, expresia modulului rezultantei a două forțe concurente
perpendiculare una pe cealaltă este:
a. R = F12 − F22 b. R = F1 + F2 c. R = F1 − F2 d. R = F12 + F22 (3p)
2. Notațiile fiind cele utilizate în manualele de fizică, expresia care are aceeași unitate de măsură ca și
efortul unitar este:
a. E ⋅ ∆ℓ ⋅ ℓ −01 b. F ⋅ E −1 ⋅ S −1 c. F ⋅ ∆ℓ −1 ⋅ ℓ 0 d. F ⋅ E −1 ⋅ ℓ 0 (3p)
3. Un corp este lansat de-a lungul unui plan înclinat, considerat suficient de lung, de
la baza acestuia. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependența de timp
a modulului vitezei corpului din momentul lansării şi până în momentul revenirii în
punctul din care a fost lansat. Momentul de timp t ′ la care corpul revine în punctul de
lansare este:
a. t ′ = 5 s b. t ′ = 7 s c. t ′ = 8 s d. t ′ = 9 s (3p)
4. Un corp cu masa m = 100 kg este ridicat uniform, de pe sol până la înălțimea h = 30 m , într-un interval de
timp ∆t = 2 min. Puterea dezvoltată pentru ridicarea corpului este egală cu:
a. 4000 W b. 1500 W c. 600 W d. 250 W (3p)
5. Impulsul unui punct material cu masa m se dublează în cursul mișcării sale. Energia cinetică a punctului
material:
a. crește de 2 ori b. crește de 4 ori c. crește de 6 ori d. crește de 8 ori (3p)

Un muncitor împinge un corp cu masa M = 85 kg cu o forță constantă, a cărei
direcție formează unghiul α (sin α = 0,6 ) cu orizontala, ca în figura alăturată.
Mișcarea se face cu frecare, coeficientul de frecare la alunecare dintre corp și
suprafață fiind µ = 0,2 . Corpul se deplasează cu viteza constantă v = 0,5 m/s .
a. Determinați distanța parcursă de corp în ∆t = 10 s.
b. Reprezentați forțele care acționează asupra lăzii.

c. Calculați valoarea forței F exercitate de muncitor, pentru deplasarea uniformă a corpului.
d. După ∆t = 10 s muncitorul modifică direcția de acțiune a forței, după o direcție paralelă cu suprafața
orizontală și continuă să împingă corpul cu o forţă având modulul F ′ = 255N . Calculați timpul după care
viteza corpului devine v ′ = 1,5m/s .
Un aerostat urcă vertical cu viteza constantă v 0 = 5,0m/s . În momentul în care ajunge la înălțimea H din
aerostat cade o piatră cu masa m = 50 g . Piatra atinge suprafața solului cu viteza v = 25 m/s și, după
impactul cu solul, care durează ∆t = 1,0 ms , piatra se înalță la h = 80 cm , pe aceeași verticală. Neglijând
interacțiunea cu aerul, determinați:
a. înălțimea H de la care cade piatra;
b. intervalul de timp ∆t c în care piatra ajunge la suprafața solului, măsurat din momentul în care ea cade din
aerostat;
c. lucrul mecanic efectuat de greutatea pietrei, din momentul în care aceasta cade din aerostat și până în
momentul în care atinge înălțimea h ;
d. valoarea forței rezultante medii exercitate asupra pietrei în timpul impactului cu solul.

Proba E. d)
Fizică
−1
23
1. O cantitate dată de gaz ideal este supusă unei transformări adiabatice în decursul căreia volumul gazului
scade. De-a lungul acestei transformări:
a. energia internă a gazului scade
d. gazul nu schimbă lucrul mecanic cu exteriorul (3p)
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, expresia căldurii schimbate de gaz cu
exteriorul în decursul unei transformări izobare este:
a. Q = ν R ∆T b. Q = ν RT c. Q = ν Cp ∆T d. Q = ν CV T (3p)
3. Unitatea de măsură în S.I. a mărimii fizice exprimate prin produsul dintre masa molară şi căldura specifică
a unei substanţe este:
a. J ⋅ kg -1 b. J ⋅ K -1 c. J ⋅ kg −1 ⋅ K −1 d. J ⋅ mol −1 ⋅ K −1 (3p)
4. În decursul unui ciclu Carnot gazul efectuează lucrul mecanic L = 2000 J , iar modulul căldurii cedate în
exterior este Qc = 6000 J . Raportul dintre temperatura sursei reci şi a sursei calde are valoarea:
a. 0,25 b. 0,50 c. 0,66 d. 0,75 (3p)
5. O cantitate dată de gaz ideal este supusă procesului termodinamic 1-2 în care
densitatea ρ variază în funcție de presiunea p conform graficului reprezentat în figura
alăturată. În cursul acestei transformări:
a. temperatura gazului este constantă
b. presiunea gazului variază direct proporțional cu temperatura acestuia
c. presiunea gazului variază direct proporțional cu volumul acestuia
d. lucrul mecanic efectuat de gaz este nul. (3p)

Un pompier folosește pentru respirație o butelie de volum V = 8,31 L . Butelia este încărcată cu M = 2,9 kg
de aer ( µ = 29 g/mol ) , considerat gaz ideal, la temperatura t = 20°C . Pe durata stingerii unui incendiu
pompierul efectuează, în medie, N = 25 respirații/minut. La o respiraţie pompierul inspiră o cantitate de aer
al cărei volum este V0 = 1,5 L , la presiunea normală p0 = 1,0 ⋅ 105 Pa şi temperatura t = 20°C . Aerul din
butelie poate fi utilizat dacă presiunea acestuia este mai mare decât p0 . Aerul poate fi considerat un
amestec de oxigen şi azot, iar cantitatea de oxigen reprezintă 21% din cantitatea totală de aer. Determinaţi:
a. presiunea aerului din butelie după încărcare;
b. masa oxigenului ( µ1 = 32 g/mol ) din butelie;
c. masa aerului rămas în butelie după un timp τ = 29,3 min ;
d. timpul cât poate fi folosită butelia de către pompier.
 1 
O cantitate ν = 0,12 mol  ≅ mol  de gaz ideal evoluează după procesul
 8,31 
termodinamic ciclic ABCA reprezentat în coordonate p −T în figura
alăturată. Se cunosc: CV = 1,5 R și ln 2 ≅ 0,7.
a. Reprezentați procesul termodinamic ciclic ABCA în coordonate p − V .
b. Calculați variația energiei interne a gazului în transformarea C → A.
c. Calculați lucrul mecanic total schimbat de gaz cu mediul exterior într-un
ciclu.
d. Calculați randamentul motorului termic ce ar funcționa după procesul termodinamic ciclic ABCA .
Proba E. d)
Fizică
1. Dacă la bornele unui generator electric este conectat un voltmetru ideal (cu rezistență internă infinită),
atunci:
a. tensiunea la bornele generatorului este nulă
b. tensiunea indicată de voltmetru este egală cu tensiunea electromotoare a generatorului
c. intensitatea curentului electric care străbate generatorul este maximă
d. puterea electrică transferată de generator voltmetrului este maximă (3p)
2. Expresia sarcinii electrice care traversează în timpul ∆t secțiunea transversală a unui conductor străbătut
de un curent electric de intensitate I este:
a. I ⋅ ∆t b. I ⋅ ∆t −1 c. I 2 ⋅ ∆t d. I −1 ⋅ ∆t (3p)
măsură în S.I. a mărimii exprimate prin produsul R ⋅ S ⋅ ℓ −1 este:
a. Ω ⋅ m -1 b. m 2 c. Ω ⋅ m d. Ω (3p)
4. Un generator de t.e.m. continuă alimentează un consumator a cărui rezistență
electrică poate fi modificată. În graficul din figura alăturată este reprezentată
variația puterii electrice disipate de consumator în funcție de valoarea rezistenţei
electrice a consumatorului. Valoarea tensiunii electromotoare a generatorului este:
a. 48 V
b. 24 V
c. 16 V
d. 12 V (3p)
5. La bornele unui generator a cărui tensiune electromotoare este E = 4,5 V se conectează un consumator
de rezistență electrică R = 21 Ω . Intensitatea curentului electric prin circuit este I = 0,2 A . Dacă se
înlocuiește rezistorul cu un conductor cu rezistenţă neglijabilă, noua valoare a intensității curentului electric
din circuit este:
a. 15 A b. 9 A c. 3 A d. 2 A (3p)
Se consideră circuitul electric a cărui schemă este reprezentată în figura alăturată. Se cunosc: E1 = 9 V,
r1 = 2 Ω , r2 = 1Ω , R1 = 39 Ω , R2 = 5 Ω , R3 = 8 Ω şi R 4 = 24 Ω .
Intensitatea curentului electric indicată de ampermetrul ideal (R A ≅ 0 Ω ) are
valoarea I A = 0,6 A și are sensul indicat în figură. Rezistența electrică a
conductoarelor de legătură se neglijează. Determinați:
a. tensiunea electrică la bornele sursei de tensiune electromotoare E 1 ;
b. rezistența electrică echivalentă a grupării formate din rezistoarele R2 , R3 ,
și R4 ;
c. intensitatea curentului electric care trece prin rezistorul de rezistență R3 ;
d. valoarea tensiunii electromotoare E 2 .
Pe soclul unui bec sunt inscripţionate valorile nominale U = 9 V şi I = 2 A . Pentru a asigura
funcţionarea becului la parametrii nominali, acesta este alimentat de două baterii, ca în
circuitul reprezentat în figura alăturată. Se cunosc: tensiunea electromotoare E2 = 12 V ,
intensitatea curentului I2 = 1,5 A şi rezistenţa interioară r1 = 1 Ω .
a. Calculaţi energia consumată de bec în 10 minute de funcţionare.
b. Calculaţi puterea disipată în interiorul bateriei cu tensiunea electromotoare E 2 .
c. Determinaţi valoarea tensiunii electromotoare E 1 .
d. Se deconectează atât becul cât şi bateria cu E 1 . La bornele bateriei cu E 2 se conectează un rezistor cu
rezistenţa electrică R = 10 Ω . Calculaţi puterea disipată pe rezistor.
Proba E. d)
Fizică
D. OPTICĂ Model
8 −34
1. O radiație luminoasă monocromatică produce efect fotoelectric extern pe catodul unei fotocelule. Dacă
numărul fotonilor incidenți pe catod în unitatea de timp scade, atunci:
a. crește numărul fotoelectronilor emiși în unitatea de timp
b. scade valoarea energiei cinetice maxime a fotoelectronilor emiși
c. crește valoarea energiei cinetice maxime a fotoelectronilor emiși
d. scade numărul fotoelectronilor emiși în unitatea de timp (3p)
2. La trecerea unui fascicul paralel de lumină monocromatică dintr-un mediu transparent cu indicele de
refracție absolut n1 în alt mediu transparent cu indicele de refracție absolut n2 se constată că aria secțiunii
transversale a fasciculului crește. Suprafața de separare dintre cele două medii este plană. Relația dintre
indicii de refracție ai celor două medii este:
a. n1 = n2 b. n1 > n2 c. n1 < n2 d. n1 ⋅ n2 = 1 (3p)
3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, expresia care are aceeași unitate de
măsură ca și energia cinetică este:
a. h λ b. hν λ c. mc 2 d. hc λ (3p)
4. Pe catodul unei fotocelule cade normal un flux de fotoni cu frecvența ν = 1,3 ⋅ 1015 Hz. Dacă frecvența de
prag a efectului fotoelectric extern pentru catodul fotocelulei este ν 0 = 4 ⋅ 1014 Hz, atunci energia cinetică
maximă a fotoelectronilor extrași este:
a. 6,6 ⋅ 10 −20 J b. 5,94 ⋅ 10 −19 J c. 7,26 ⋅ 10 −19 J d. 10 −18 J (3p)
5. Graficul din figura alăturată reprezintă dependența adâncimii H la care se vede un
obiect punctiform aflat într-un lichid, privit din aer ( naer = 1) la incidență normală, de
adâncimea h la care se află obiectul. Indicele de refracție absolut al lichidului este:
a. 1,55
b. 1,44
c. 1,33
d. 1,24 (3p)
O lentilă subțire are convergența C = 5m −1 . La distanța de 30 cm în fața lentilei este așezat, perpendicular
d. Se aduce în contact cu prima lentilă o altă lentilă subțire, a cărei convergență este C ' = −3m−1 , iar obiectul
se așază la distanța de 60 cm în fața sistemului de lentile. Calculați mărirea liniară transversală dată de
sistemul de lentile.
Un dispozitiv Young plasat în aer are distanța dintre fante 2ℓ = 1,2mm și este iluminat cu o radiație
monocromatică și coerentă cu frecvența ν = 5 ⋅ 1014 Hz. Sursa punctiformă de lumină este situată pe axa de
simetrie a dispozitivului, la distanţa d = 10 cm de paravanul cu fante. În figura de interferență observată pe
ecran s-a măsurat interfranja, obținându-se valoarea i = 1,5mm .
a. Determinați distanța dintre paravanul cu fante și ecranul pe care s-a format figura de interferență.
b. Calculați distanța dintre maximul de ordinul 3 situat de o parte a maximului central și cel de-al doilea
minim aflat de cealaltă parte a maximului central.
c. O fantă a dispozitivului Young se acoperă cu o lamă transparentă cu grosimea e = 4µm și se observă că
maximul central se află acum în poziția în care s-a aflat maximul de ordinul 4. Calculați indicele de refracție
al materialului lamei.
d. Calculați distanța pe care trebuie deplasată sursa de lumină, pe direcție perpendiculară pe axa de
simetrie a dispozitivului, pentru ca sistemul de franje să revină în poziția inițială.

Proba E.d)
Fizică
Simulare
Subiectul I
I.1. b 3p
2. a 3p
3. c 3p
4. d 3p
5. a 3p
Subiectul al II-lea
II.a. Pentru: 4p
reprezentarea corectă a tuturor forţelor care acționează asupra corpului de
masă m2 . 4p
b. Pentru: 4p
m3 g − T = m3 a 3p
rezultat final T = 28,5 N 1p
c. Pentru: 4p
T ′ − m1g = m1a 1p
T − Ff − T ′ = m2a 2p
rezultat final: Ff = 6N 1p
d. Pentru: 3p
Ff = µ ⋅ N2 1p
N 2 = m2 g 1p
III.a. Pentru: 3p
din grafic: hmax = 500 cm 2p
rezultat final: hmax = 5 m 1p
b. Pentru: 4p
din grafic: E p max = 40 J 1p
E p max = mghmax 2p
rezultat final: m = 0,8 kg 1p
c. Pentru: 4p
LG = -mghmax 3p
d. Pentru: 4p
mv 02
Ec0 = 2p
2
E c 0 = E p max 1p
rezultat final: v 0 = 10 m/s 1p

Subiectul I
I.1. d 3p
2. b 3p
3. c 3p
4. a 3p
5. d 3p
II.a. Pentru: 4p
T1 = 250K 1p
p1V = ν RT1 2p
rezultat final ν = 0,4mol 1p
b. Pentru: 3p
N = ν NA 2p
rezultat final N ≅ 2,4 ⋅ 1023 1p
c. Pentru: 4p
m = µν 2p
m
ρ= 1p
V
rezultat final ρ ≃ 0,1 kg/m3 1p
d. Pentru: 4p
p1 p2
= 2p
T1 T2
p2 = p0 + ∆p 1p
III.a. Pentru: 3p
b. Pentru: 4p
U2 = ν CVT2 3p
rezultat final U2 = 72kJ 1p
c. Pentru: 4p
Q31 = ν Cp (T1 − T3 ) 2p
Cp = CV + R 1p
rezultat final Q31 = −48kJ 1p
d. Pentru: 4p
V
L23 = 2ν RT1 ln 3 1p
V2
V2 = V1 1p
V3 T3
= 1p
V1 T1
rezultat final L23 = 16,8kJ 1p

Subiectul I
I.1. b 3p
2. a 3p
3. d 3p
4. c 3p
5. c 3p
II.a. Pentru: 3p
U2 = R2I A 2p
b. Pentru: 4p
R12 = R1 + R2 1p
E = ( R12 + r ) I A 2p
c. Pentru: 4p
R2 R3
R23 = 2p
R2 + R3
Re = R1 + R23 1p
d. Pentru: 4p
E
I= 1p
Re + r
R23I = R2I A′ 2p
rezultat final I A′ = 0,5 A 1p
III.a. Pentru: 3p
Pn1 = Rb1I A2 2p
rezultat final Pn1 = 3 W 1p
b. Pentru: 4p
R12 = Rb1 + Rb2 1p
W12 = R12I A2 ∆t 2p
rezultat final W12 = 480 J 1p
c. Pentru: 4p
E = Ir + I A R12 2p
Pint = rI 2 1p
rezultat final Pint = 6 W 1p
d. Pentru: 4p
IR = I − I A 1p
UR = I A R12 1p
PR = UR IR 1p
rezultat final PR = 8 W 1p


Subiectul I
I.1. d 3p
2. c 3p
3. a 3p
4. d 3p
5. b 3p
Subiectul al II-lea
II.a. Pentru: 4p
b. Pentru: 4p
1
C= 2p
f
rezultat final: C = 5m-1 2p
c. Pentru: 4p
1 1 1
− = 2p
x2 x1 f
x 1 = −70 cm 1p
rezultat final: x 2 = 28 cm 1p
d. Pentru: 3p
x
β= 2 1p
x1
y2
β= 1p
y1
rezultat final: y 1 = 2,5 cm 1p
III.a. Pentru: 3p
c
v= 2p
napă
rezultat final: v 2 = 2,25 ⋅ 10 8 m/s 1p
b. Pentru: 4p
napă ⋅ sin i = naer ⋅ sin r 3p
rezultat final: sin r = 0,8 1p
c. Pentru: 4p
CD
cos i = 2p
SA
cos i = 1 − sin2 i = 0,8 1p
rezultat final: SA = 15 cm 1p
d. Pentru: 4p
SD = CD ⋅ tg i + BC ⋅ tg r 2p
sin i
tg i = 1p
cos i
rezultat final: SD = 13 cm 1p

Proba E. d)
Fizică
1. Despre energia mecanică a unui sistem se poate afirma că este:
a. o mărime fizică de proces;
b. o mărime fizică de stare;
c. întotdeauna mai mare decât energia cinetică a sistemului;
d. întotdeauna egală cu lucrul mecanic efectuat de greutate. (3p)
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, relația de definiție a vectorului
∆v v d d
a. a med = b. a med = c. a med = d. amed = (3p)
∆t ∆t ∆t ∆t
măsură a constantei elastice k este:
a. N ⋅ m b. N -1 ⋅ m c. N ⋅ m -1 d. N ⋅ m -2 (3p)
4. Un corp de masă m = 2,5 kg este lăsat să alunece liber de-a lungul suprafeței unui plan înclinat care
formează un unghi α = 60° cu orizontala. Coeficientul de frecare la alunecare dintre corp și plan este
µ = 0,4 . Forța de frecare la alunecare dintre corp și suprafața planului are valoarea:
a. 12 N b. 10 N c. 8 N d. 5 N (3p)
5. Asupra unui corp care se deplasează rectiliniu acționează, pe direcția și în sensul
mișcării, o forţă constantă. Dependenţa forţei de coordonata x la care se află corpul este
reprezentată în figura alăturată. Lucrul mecanic efectuat de forţă în timpul mișcării
corpului pe distanța de 4 m are valoarea:
a. 16 J b. 12J c. 8 J d. 4 J
(3p)
Se consideră sistemul mecanic din figura alăturată. Masele celor trei corpuri sunt
m1 = 2 kg , m 2 = m 3 = 3 kg . Firele sunt suficient de lungi, inextensibile, de masă
neglijabilă, iar scripeții S1 și S2 sunt fără frecări şi lipsiţi de inerţie. Sistemul este
lăsat liber. Corpul de masă m3 coboară cu accelerația a = 0,5 m/s2 . Mișcarea
corpului de masă m 2 pe suprafața planului orizontal are loc cu frecare.
b. Calculați valoarea tensiunii din firul care leagă corpul de masă m 2 de corpul de masă m 3 .
c. Determinați valoarea forței de frecare dintre corpul de masă m 2 și suprafața planului orizontal.
d. Determinați valoarea coeficientului de frecare dintre corpul de masă m 2 și suprafața planului orizontal.

Un corp, considerat punctiform, este lansat vertical în sus de la nivelul solului. Forța de frecare cu aerul este
neglijabilă. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependența energiei potențiale a corpului de
înălțimea la care se află, din momentul lansării și până la atingerea înălțimii
maxime. Determinați:
a. înălțimea maximă atinsă de corp, exprimată în unități S.I.;
b. masa corpului;
c. lucrul mecanic efectuat de greutate din momentul lansării corpului până în
momentul în care acesta atinge înălțimea maximă;
d. viteza cu care a fost lansat corpul.

Proba E. d)
Fizică
J
mol ⋅ K
1. În procesul de destindere la temperatură constantă a unei cantități de gaz ideal:
b. gazul nu schimbă căldură cu mediul exterior
c. presiunea gazului variază direct proporțional cu volumul
d. gazul cedează lucrul mecanic mediului exterior. (3p)
2. O cantitate dată ν de gaz ideal se destinde la presiune constantă de la temperatura T1 la temperatura
T2 . Variația energiei interne a gazului în acest proces este:
a. ∆U = ν Cp (T2 − T1 ) b. ∆U = ν CV (T2 − T1 ) c. ∆U = ν R (T2 − T1 ) d. ∆U = 0 (3p)
3. Unitatea de măsură în S.I. a mărimii fizice exprimate prin produsul dintre capacitatea calorică şi variaţia
temperaturii unui corp este:
J J J
a. b. c. J d. (3p)
kg mol ⋅ K kg ⋅ K
 J 
4. O masă m = 1 kg de apă  ca = 4180  este încălzită cu ∆t = 10°C . Căldura necesară încălzirii apei
 kg ⋅ K 
este:
a. 41,8 kJ b. 20,4 kJ c. 15,8 kJ d. 5,6 kJ (3p)
5. O cantitate constantă de gaz ideal descrie procesele termodinamice reprezentate în
coordonate p–V în graficul din figura alăturată. Relația dintre lucrurile mecanice
efectuate de gaz în cele trei procese este:
a. LAB = LAD > LAC
b. LAB < LAC = LAD
c. LAB > LAD > LAC
d. LAB > LAC > LAD
(3p)
O incintă de volum V = 16,62 dm3 conține o cantitate de heliu ( µHe = 4 g/mol) la temperatura t1 = −23°C și
la presiunea p1 = 5 ⋅ 10 4 N/m2 . Aerul exterior se află la presiune atmosferică normală p0 = 105 N/m 2 . Incinta
este prevăzută cu robinet (R) care se deschide automat când presiunea gazului din incintă devine cu
∆p = 0,25 ⋅ 105 N/m2 mai mare decât presiunea atmosferică. Determinaţi:
a. cantitatea de gaz din incintă;
b. numărul de atomi de heliu din incintă;
c. densitatea heliului din incintă;
d. temperatura minimă la care trebuie încălzit heliul din incintă astfel încât robinetul să se deschidă.
 40 
O cantitate ν = 4,81mol  ≅ mol  de gaz ideal poliatomic (CV = 3R )
 8,31 
parcurge procesul ciclic reprezentat în graficul din figura alăturată.
Temperatura gazului în starea 1 este T1 = 300K, iar T2 = 2T1 . Se consideră
ln2 = 0,7.
a. Reprezentați grafic procesul ciclic în coordonate p − V .
b. Calculați energia internă a gazului în starea 2.
c. Calculați căldura cedată de gaz în transformarea 3 → 1.
d. Calculați lucrul mecanic efectuat de gaz în transformarea 2 → 3.
Proba E. d)
Fizică
1. La bornele unei baterii este conectat un reostat. Când rezistenţa electrică a reostatului este egală cu
rezistența interioară a bateriei:
a. intensitatea curentului electric prin baterie este nulă
b. puterea furnizată de baterie reostatului este maximă
c. puterea furnizată de baterie reostatului este minimă
d. intensitatea curentului electric prin baterie este maximă (3p)
2. Un consumator alcătuit din n rezistoare identice înseriate, având fiecare rezistența electrică R, este
conectat la bornele unui generator electric cu tensiunea electromotoare E și rezistența interioară r.
Intensitatea curentului electric debitat de generator este:
E nE E E
a. b. c. d. (3p)
nR + r nR + r R+r R + nr
U2
R
a. A b. V 2 c. J d. W (3p)
4. O baterie cu rezistenţa interioară r = 2 Ω alimentează un consumator. Randamentul transferului de putere
de la baterie la consumator este 80%. Valoarea rezistenţei electrice a consumatorului este:
a. 0,5 Ω b. 2 Ω c. 8 Ω d. 10 Ω (3p)

curentului electric ce trece prin secțiunea transversală a unui conductor în timp de
20 s. Sarcina electrică ce străbate secțiunea conductorului în primele 10 s este:
a. 0,4 C b. 0,8 C c. 4 C d. 8 C
(3p)

În circuitul electric prezentat în figura alăturată se cunosc rezistențele electrice: r = 2 Ω , R1 = 8 Ω ,
R2 = 15 Ω și R3 = 30 Ω . Ampermetrul ideal montat în circuit ( RA ≅ 0 Ω ) indică
intensitatea I A = 0,6 A când întrerupătorul K este deschis. Determinați:
a. valoarea tensiunii la bornele rezistorului R2 ;
b. valoarea tensiunii electromotoare a generatorului;
c. rezistența electrică a circuitului exterior după închiderea întrerupătorului K;
d. intensitatea curentului electric indicat de ampermetru după închiderea
întrerupătorului K.

În circuitul electric prezentat în figura alăturată generatorul electric are tensiunea electromotoare E = 11V și
rezistența interioară r = 1,5 Ω , iar cele două becuri au rezistențele electrice Rb1 = 3 Ω și Rb2 = 5 Ω .
Ampermetrul ideal montat în circuit ( RA ≅ 0 Ω ) indică curentul electric cu
intensitatea I A = 1A, iar cele două becuri din circuit funcționează la
parametri nominali. Determinați:
a. puterea nominală a becului cu rezistența electrică Rb1;
b. energia electrică consumată de cele două becuri în timpul ∆t = 1minut;
c. puterea absorbită de rezistența interioară a generatorului;
d. puterea electrică dezvoltată de rezistorul R .

Proba E. d)
Fizică
D. OPTICĂ Simulare
−34
8
Pentru itemii 1-5 scrieţi pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect. (15 puncte)
1. Imaginea unui obiect real formată de o lentilă divergentă este:
a. virtuală, mărită b. reală, micșorată c. virtuală, răsturnată d. dreaptă, micșorată (3p)
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manuale de fizică, semnificația fizică a expresiei
fx 2
este:
f − x2
a. β b. β −1 c. x1 d. x 1−1 (3p)
3. Simbolurile mărimilor fizice și ale unităților de măsură fiind cele utilizate în manuale de fizică, unitatea de
măsură a mărimii exprimate prin produsul hν este:
a. J b. J ⋅ s 2 c. J -1 d. s (3p)
4. O rază de lumină este incidentă pe suprafața unei oglinzi plane, astfel încât unghiul dintre rază și
suprafața oglinzii este de 35° . Unghiul de reflexie are valoarea:
a. 110° b. 90° c. 70° d. 55° (3p)
incidente conform graficului din figura alăturată. Lucrul mecanic de
extracție al materialului din care e confecționat catodul are valoarea de
aproximativ:
a. 1,3 ⋅ 10−19 J
b. 3,0 ⋅ 10−19 J
c. 5,9 ⋅ 10−19 J
d. 8,9 ⋅ 10−19 J (3p)

O lentilă subțire are distanța focală f = 20 cm . La distanța de 70 cm de lentilă se așază, perpendicular pe
axa optică principală, un obiect luminos liniar. Imaginea clară a obiectului, obținută pe un ecran, are
înălțimea y 2 = 1cm .
b. Determinați convergența lentilei.
c. Determinați distanța dintre lentilă și ecran.
d. Determinați înălțimea obiectului.

 4 
Un vas de formă cilindrică conține apă  napă =  . Deasupra apei din vas se află aer ( naer ≅ 1) . O sursă
 3
punctiformă S de lumină monocromatică se află într-un punct situat la contactul dintre baza vasului și
peretele lateral al acestuia. O rază de lumină ajunge la suprafața apei sub unghiul
i = 37° ( sin 37° ≅ 0,6 ) față de verticală, ca în figura alăturată. După refracția din
punctul A, raza de lumină atinge peretele vertical al vasului în punctul B, aflat la
distanța BC = 3 cm deasupra nivelului apei. Înălțimea apei din vasul cilindric este
CD = 12 cm . Determinați:
a. viteza de propagare a luminii prin apă;
b. valoarea sinusului unghiului de refracție r, format de raza AB cu verticala;
c. lungimea SA a drumului parcurs de raza de lumină prin apă;
d. diametrul SD al bazei vasului.


Proba E. d)
Fizică
Simulare
Subiectul I
I.1. b 3p
2. a 3p
3. d 3p
4. c 3p
5. c 3p
Subiectul al II-lea
II.a. Pentru: 4p
reprezentarea corectă a tuturor forțelor care acționează asupra corpului de
masă m1 . 4p
b. Pentru: 3p
Ff 1 = µm1g cos α 1p
Ff 2 = µ ⋅ m2 g 1p
F
rezultat final: f 1 = 0,3 1p
Ff 2
c. Pentru: 4p
m 3 g − T = m3 a 1p
FS2 = T 2 2p
rezultat final: FS2 ≅ 36N 1p
d. Pentru: 4p
T − µ m2 g − T ′ = m2a 1p
T ′ − G1 t − µ m1g cos α = m1a 1p
G1 t = m1g sin α 1p
III.a. Pentru: 4p
p0 = mv 0 2p
v 0 = 15 m/s 1p
rezultat final: p0 = 12 N ⋅ s 1p
b. Pentru: 3p
LG = −mghmax 1p
hmax = 10 m 1p

c. Pentru: 4p
∆E c = Ltot 1p
mv 02
∆E c = − 1p
2
Ltot = LG − Fr ⋅ hmax 1p
rezultat final: Fr = 1N 1p
d. Pentru: 4p
∆p
− mg − Fr = 2p
∆t
∆p = − p0 1p
rezultat final: ∆t ≅ 1,3 s 1p

Subiectul I
I.1. b 3p
2. a 3p
3. d 3p
4. c 3p
5. d 3p
II.a. Pentru: 3p
p 2 µ O2
ρ2 = 2p
RT
rezultat final: ρ 2 ≅ 3,1 kg/m 3 1p
b. Pentru: 4p
N = ν Ne ⋅ N A 2p
p1V1
ν Ne = 1p
2RT
rezultat final: N ≅ 2,4 ⋅ 1023 1p
c. Pentru: 4p
p V
ν O2 = 2 2 1p
RT
 

V
2 
(
p ⋅ V2 + 1 + S ⋅ x  = νO2 + ν Ne RT ) 1p
V 
p ⋅  1 − S ⋅ x  = ν Ne RT 1p
2 
rezultat final: x = 12,5 cm 1p
d. Pentru: 4p
ν Ne µNe + ν O µO = (ν Ne + ν O ) ⋅ µ
2 2 2
3p
III.a. Pentru: 3p
p2 = 2 p1 1p
T2 = 4T1 1p
b. Pentru: 4p
Q12 = ∆U12 + L12 1p
∆U12 = ν CV (T2 − T1 ) 1p
L12 = 1,5ν RT1 1p
rezultat final Q12 = 108kJ 1p
c. Pentru: 4p
L
η = ciclu 1p
Qprimit
Lciclu = 0,5 pV
1 1 1p
Qprimit = Q12 1p
d. Pentru: 4p
T
ηC = 1 − min 1p
Tmax
Tmin = T1 ; Tmax = T2 2p
rezultat final ηC = 75% 1p
Subiectul I
I.1. c 3p
2. b 3p
3. a 3p
4. b 3p
5. c 3p
II.a. Pentru: 3p
U2 = E2 − I2 r2 2p
b. Pentru: 4p
E2 − E1 = I2 ( R2 + r2 ) − I1 ( R1 + r1 ) 2p
U1 = I1R1 1p
c. Pentru: 4p
I3 = I1 + I2 1p
E1 = I1 ( R1 + r1 ) + I3 R3 2p
d. Pentru: 4p
I3′ = I2′ 1p
E1 = I3′ R3 x 1p
E2 = I3′ ( R2 + r2 + R3x ) 1p
rezultat final R3 x = 120 Ω 1p
III.a. Pentru: 3p
Ptot = Ee I; 1p
Ee = 4E0 1p
b. Pentru: 4p
Ee = I ( R12 + re ) 1p
R12 = R1 + R2 1p
re = 4r0 1p
rezultat final r0 = 0,5 Ω 1p
c. Pentru: 4p
R12RCM
Re = 1p
R12 + RCM
Ee
Ikî = 1p
Re + re
Wext = ReIkî2 ∆ t 1p
rezultat final Wext = 150 J 1p
d. Pentru: 4p
R12Rx
= 4r0 2p
R12 + Rx
Rx
x= LNM 1p
RNM
rezultat final x = 5 cm 1p

Subiectul I
I.1. d 3p
2. c 3p
3. a 3p
4. d 3p
5. b 3p
Subiectul al II-lea
II.a. Pentru: 4p
b. Pentru: 4p
1 1
− = C1 2p
x2 x1
x 1 = −70 cm 1p
rezultat final: x 2 = 28 cm 1p
c. Pentru: 3p
x
β= 2 1p
x1
y2
β= 1p
y1
rezultat final: y 1 = 2,5 cm 1p
d. Pentru: 4p
Csist = 0 1p
Csist = C1 + C2 1p
1
f2 = 1p
C2
rezultat final: f2 = −20cm 1p
III.a. Pentru: 3p
c
ν= 2p
λ
rezultat final: ν = 6,25 ⋅ 10 14 Hz 1p
b. Pentru: 4p
λD
i= 3p
2ℓ
c. Pentru: 4p
∆x = xmin − xmax 1p
7λ D
xmin = 1p
4ℓ
λD
xmax = 2 1p
2ℓ
d. Pentru: 4p
e(n − 1)D
∆x = 2p
2ℓ
∆x = 2,5 ⋅ i 1p

Proba E. d)
Fizică
1. Despre energia mecanică a unui sistem fizic se poate afirma că este:
a. o mărime fizică de proces;
b. o mărime fizică de stare;
c. întotdeauna mai mare decât energia cinetică a sistemului;
d. întotdeauna egală cu lucrul mecanic efectuat de greutate. (3p)
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, relaţia de definiţie a vectorului viteză
medie este:
d d F a
a. v med = b. v med = c. v med = d. v med = (3p)
∆t ∆t ∆t ∆t
măsură a efortului unitar σ = F ⋅ S −1 exprimată în funcție de unități de măsură fundamentale din S.I. este:
a. kg ⋅ m −1 ⋅ s-3 b. kg ⋅ m ⋅ s-2 c. kg ⋅ m−2 ⋅ s-1 d. kg ⋅ m-1 ⋅ s-2 (3p)
4. Un corp este lansat cu viteza inițială v 0 = 6 m/s de-a lungul unei suprafețe orizontale. Coeficientul de
frecare la alunecare dintre corp și suprafața orizontală este µ = 0,4 . Distanța parcursă de corp până la
oprire are valoarea:
a. 15 m b. 9 m c. 4,5 m d. 2,4 m (3p)
5. Asupra unui corp care se deplasează de-a lungul axei Ox acţionează, pe direcţia axei
Ox, o forţă variabilă. Variația proiecţiei forţei pe axa Ox în funcție de coordonata x la care
se află corpul este reprezentată în figura alăturată. Lucrul mecanic total efectuat de forţă pe
parcursul celor 6 m este nul. Valoarea maximă a forței care acționează asupra corpului
este:
a. 18 N b. 12 N c. 9 N d. 3N
(3p)
Se consideră sistemul mecanic din figura alăturată. Masele celor trei corpuri sunt m1 = 1 kg , m2 = 2 kg și
m3 = 3 kg . Planul înclinat, de unghi α (sin α = 0,8) , este fixat. Sistemul este lăsat liber. Corpul de masă m3
coboară cu accelerația a = 1,5 m/s 2 . Firele sunt inextensibile, de masă neglijabilă și suficient de lungi, iar
scripeții S1 și S2 sunt ideali. Coeficientul de frecare la alunecare dintre corpul
de masă m1 și suprafața planului înclinat este egal cu coeficientul de frecare
la alunecare dintre corpul de masă m2 și suprafața planului orizontal.
b. Calculați raportul dintre valoarea forței de frecare care acționează asupra
corpului de masă m1 și valoarea forței de frecare care acționează asupra corpului de masă m2 .
c. Determinați valoarea forței de apăsare a firului asupra scripetelui S2 .
d. Determinați valoarea coeficientului de frecare dintre corpul de masă m1 și suprafața planului înclinat.
Un corp de masă m = 0,8 kg este lansat vertical în sus de la nivelul solului. Forța de rezistență la înaintare
datorată interacțiunii cu aerul se consideră constantă pe tot parcursul mișcării. În graficul
din figura alăturată este reprezentată dependența pătratului vitezei corpului de înălțimea
la care se află acesta până în momentul în care corpul atinge înălțimea maximă.
Determinați:
a. impulsul mecanic al corpului în momentul lansării;
b. lucrul mecanic efectuat de greutate din momentul lansării corpului până în momentul
în care acesta atinge înălțimea maximă;
c. valoarea forței de rezistență la înaintare datorată interacțiunii cu aerul;
d. timpul scurs din momentul lansării corpului până în momentul în care acesta atinge înălțimea maximă.

Proba E. d)
Fizică
23 −1
1. O cantitate de gaz considerat ideal este comprimată adiabatic. În acest proces:
a. densitatea gazului scade
d. gazul cedează lucru mecanic mediului exterior. (3p)
Cp
2. Căldurile molare pentru gaze se pot exprima cu ajutorul exponentului adiabatic γ = . Căldura molară la
CV
presiune constantă a unui gaz ideal se exprimă, în funcție de exponentul adiabatic, prin relația:
γR R
a. Cp = b. Cp = CV + γ R c. Cp = d. Cp = γ R − CV (3p)
γ −1 γ −1
3. Unitatea de măsură în S.I. a mărimii fizice exprimate prin raportul Q ∆T dintre căldura schimbată de un
sistem cu mediul exterior şi variația temperaturii sistemului este:
a. J ⋅ kg b. J ⋅ kg−1 c. J ⋅ K d. J ⋅ K −1 (3p)
4. O cantitate de gaz ideal aflată într-un recipient cu pereții rigizi este răcită de la t1 = 77o C până la t 2 = 7o C.
Presiunea gazului scade cu:
a. 10% b. 11% c. 20% d. 50% (3p)
5. O cantitate constantă de gaz ideal monoatomic (CV = 1,5R ) descrie succesiunea
de procese termodinamice reprezentate în coordonate p − T în graficul din figura
alăturată. Raportul dintre căldura primită de gaz în procesul 1 → 2 și lucrul mecanic
efectuat de gaz în procesul 2 → 3 este:
a. 1,5 b. 2 c. 2,5 d. 3 (3p)
Un cilindru orizontal de volum V1 = 16,62 L este împărțit în două compartimente egale cu ajutorul unui piston de
secțiune S = 166,2 cm 2 și grosime neglijabilă, care se poate deplasa fără frecări. Inițial, pistonul este în echilibru.
În ambele compartimente se află neon ( µNe = 20 g/mol) la presiunea p1 = 10 5 Pa . Unul dintre compartimente
este pus în legătură, printr-un tub de volum neglijabil prevăzut cu un robinet R, inițial închis, cu un balon de sticlă
( )
B, ca în figura alăturată. În balonul B se află oxigen µO2 = 32 g/mol la presiunea p 2 = 2 ⋅ 10 5 Pa , iar volumul
balonului este V2 = 8,31 L . Temperatura întregului sistem este menținută constantă la valoarea T = 250 K .
a. Determinați densitatea oxigenului din balonul de sticlă.
b. Calculați numărul atomilor de neon dintr-unul dintre compartimentele
cilindrului.
c. Se deschide încet robinetul. Determinați distanța pe care s-a deplasat
pistonul până când acesta ajunge din nou în echilibru mecanic.
d. Determinați masa molară medie a amestecului de gaze format după deschiderea robinetului.
 40 
O cantitate ν = 4,81 mol  ≅ mol  de gaz ideal biatomic (CV = 2,5R )
 8,31 
parcurge procesul ciclic reprezentat în graficul din figura alăturată.
Temperatura gazului în starea 1 este T1 = 300K, iar V2 = 2V1 . Se cer:
a. temperatura gazului la finalul destinderii 1 → 2;
b. căldura primită de gaz în transformarea 1 → 2;
c. randamentul motorului termic care ar funcționa după acest ciclu;
d. randamentul unui motor termic care ar funcționa după un ciclu Carnot între
temperaturile extreme atinse de gaz în procesul ciclic 1 → 2 → 3 → 1.

Proba E. d)
Fizică
1. Un circuit simplu conține un rezistor alimentat la un generator electric cu rezistența interioară nenulă.
Dacă se conectează încă un rezistor identic cu primul în paralel cu generatorul, atunci:
a. intensitatea curentului electric prin generator se înjumătățește
b. intensitatea curentului electric prin generator se dublează
c. tensiunea la bornele generatorului scade
d. tensiunea la bornele generatorului crește. (3p)
2. Un consumator alcătuit din n rezistoare identice legate în serie, având fiecare rezistența electrică R, este
conectat la bornele unei baterii alcătuite din n generatoare identice grupate în paralel, având fiecare
tensiunea electromotoare E și rezistența interioară r. Randamentul circuitului este:
n 2R n 2R nR nR
a. b. 2 c. d. (3p)
R+n r 2
n R+r nR + r R + nr
3. Mărimea fizică a cărei unitate de măsură în S.I. poate fi scrisă sub forma J ⋅ s −1 ⋅ A −2 este:
a. rezistența electrică b. sarcina electrică c. puterea electrică d. energia electrică (3p)
4. Rezistența electrică a unui fir conductor crește cu 12% când temperatura conductorului crește de la 0o C
până la 80o C. Neglijând variația dimensiunilor firului cu temperatura, coeficientul termic al rezistivității
materialului din care este confecționat firul este:
a. 1,2 ⋅ 10 −3 K −1 b. 1,5 ⋅ 10 −3 K −1 c. 3 ⋅ 10 −3 K −1 d. 9,6 ⋅ 10−3 K −1 (3p)
5. În figura alăturată este redată dependenţa tensiunii la bornele unei surse de intensitatea
curentului electric prin aceasta. Rezistenţa interioară a sursei are valoarea:
a. 0,5 Ω
b. 1,0 Ω
c. 1,5 Ω
d. 2,0 Ω
(3p)
În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Se cunosc: E1 = 27 V , r1 = 2 Ω , E2 = 36 V ,
r2 = 5 Ω , R1 = 8 Ω , R2 = 35 Ω . Ampermetrul ideal ( RA ≅ 0 Ω ) montat în circuit
indică intensitatea I2 = 0,5 A , având sensul indicat în figură. Determinați:
a. valoarea tensiunii la bornele generatorului E2 ;
b. valoarea tensiunii la bornele rezistorului R1;
c. rezistența electrică a rezistorului R3 ;
d. valoarea pe care ar trebui să o aibă rezistența rezistorului R3 pentru ca
intensitatea curentului electric prin rezistorul R1 să fie nulă.
În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Bateria este formată prin legarea în serie a
patru generatoare identice, fiecare având t.e.m E0 = 1V şi rezistenţa interioară r0 . Se cunosc: R1 = 3 Ω,
R2 = 5 Ω , iar firul conductor, notat NM, al reostatului cu cursor, are lungimea LNM = 90cm și rezistența
electrică totală RNM = 48 Ω. Întrerupătorul K este deschis, iar ampermetrul
ideal montat în circuit ( RA ≅ 0 Ω ) indică intensitatea I = 400mA.
a. Calculați puterea totală dezvoltată de baterie.
b. Calculați rezistența interioară r0 a unui generator.
c. Se închide întrerupătorul K și se poziționează cursorul reostatului (C) la
jumătatea firului NM. Calculați energia electrică consumată de circuitul
exterior bateriei în timpul ∆t = 100 s.
d. Întrerupătorul K rămâne închis și cursorul reostatului (C) se poziționează astfel încât puterea absorbită de
circuitul exterior generatoarelor să fie maximă. Aflați distanța la care se află cursorul față de punctul M.
Proba E. d)
Fizică
D. OPTICĂ Simulare
−34
8
1. Imaginea unui obiect real formată de o lentilă divergentă este:
a. virtuală, mărită b. reală, micșorată c. virtuală, răsturnată d. dreaptă, micșorată (3p)
2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manuale de fizică, semnificația fizică a expresiei
1 + x1 ⋅ f −1 este:
a. x1 b. x 1−1 c. β −1 d. β (3p)
3. Unitatea de măsură în S.I. a mărimii exprimate prin produsul dintre frecvență și lungimea de undă a unei
radiații este:
a. m ⋅ s −1 b. s c. m -1 ⋅ s d. m (3p)
4. O rază de lumină monocromatică provine dintr-un mediu cu indicele de refracție n1 = 2 și este incidentă
pe suprafața de separație dintre acesta și un alt mediu cu indicele de refracție n 2 = 1,73 ( ≅ 3 ) . Dacă
valoarea unghiului de incidență este i = 60° , valoarea unghiului de refracție este:
a. 0° b. 30° c. 45° d. 90° (3p)
incidente conform graficului din figura alăturată. Energia cinetică
maximă a unui electron extras când frecvența radiației incidente este
ν 1 = 1,36 ⋅ 10 15 Hz are valoarea:
a. 3,03 ⋅ 10 −19 J
b. 5,94 ⋅ 10 −19 J
c. 8,98 ⋅ 10 −19 J
d. 9,88 ⋅ 10 −18 J (3p)

O lentilă subțire L1 are convergența C1 = 5m−1 . La distanța de 70 cm de lentilă se așază, perpendicular pe
axa optică principală, un obiect luminos liniar. Imaginea clară a obiectului, obținută pe un ecran, are
înălțimea y 2 = 1cm .
b. Determinați distanța dintre lentilă și ecran.
c. Determinați înălțimea obiectului.
d. Se aduce în contact cu lentila L1 o altă lentilă subțire, L2 . Orice fascicul paralel de raze de lumină care
intră în sistemul optic format de cele două lentile, iese tot paralel din sistem. Determinați distanța focală a
lentilei L2 .

O sursă de lumină coerentă monocromatică cu λ = 480 nm este așezată pe axa de simetrie a unui
dispozitiv interferențial Young. Distanța dintre cele două fante ale dispozitivului este 2ℓ = 0,8 mm , iar
distanța dintre planul fantelor și ecran este D = 3 m .
a. Determinați frecvența radiației utilizate.
b. Calculați valoarea interfranjei.
c. Determinați distanța dintre franja luminoasă de ordinul 2 aflată de o parte a franjei centrale și a patra
franjă întunecoasă aflată de aceeași parte a franjei centrale.
d. În faţa uneia dintre fante se plasează o lamă subţire, confecţionată dintr-un material transparent, de
grosime e = 1,5 ⋅ 10 -6 m . Se observă că franja centrală s-a deplasat în poziţia ocupată iniţial de a treia franjă
întunecoasă. Determinaţi indicele de refracție al materialului din care este confecționată lama.


5 Subiecte BAC 2009-2020

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5 Subiecte BAC 2009-2020

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Educaţiei Naționale

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat național 2019

A. MECANICĂ (45 de puncte)

Probă scrisă la Fizică 1 Model

Probă scrisă la Fizică 2 Model

B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ (45 de puncte)

Probă scrisă la Fizică 3 Model

C. PRODUCEREA ŞI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU (45 de puncte)

Probă scrisă la Fizică 4 Model

D. OPTICĂ (45 de puncte)

Nr.Item Soluţie, rezolvare Punctaj

Probă scrisă la Fizică 5 Model

II. Rezolvaţi următoarea problemă: (15 puncte)

III. Rezolvaţi următoarea problemă: (15 puncte)

Probă scrisă la Fizică 1 A. Mecanică

5. În figura alăturată este reprezentată dependența volumului unui gaz ideal de

II. Rezolvaţi următoarea problemă: (15 puncte)

III. Rezolvaţi următoarea problemă: (15 puncte)

II. Rezolvaţi următoarea problemă: (15 puncte)

III. Rezolvaţi următoarea problemă: (15 puncte)

Probă scrisă la Fizică 4 D. Optică

Probă scrisă la Fizică 1 Model

B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ (45 de puncte)

Probă scrisă la Fizică 2 Model

Probă scrisă la Fizică 3 Model

C. PRODUCEREA ŞI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU (45 de puncte)

Probă scrisă la Fizică 4 Model

Probă scrisă la Fizică 5 Model

5. În graficul alăturat este reprezentată dependența de timp a forței rezultante ce

II. Rezolvaţi următoarea problemă: (15 puncte)

Probă scrisă la Fizică 1 A. Mecanică

Probă scrisă la Fizică 2 B. Elemente de termodinamică

5. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependența inversului măririi

II. Rezolvaţi următoarea problemă: (15 puncte)

III. Rezolvaţi următoarea problemă: (15 puncte)

Probă scrisă la Fizică 4 D. Optică

Examenul de bacalaureat național 2019

A. MECANICĂ (45 de puncte)

Probă scrisă la Fizică 1 Simulare

B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ (45 de puncte)

C. PRODUCEREA ŞI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU (45 de puncte)

Probă scrisă la Fizică 3 Simulare

D. OPTICĂ (45 de puncte)

Probă scrisă la Fizică 4 Simulare

II. Rezolvați următoarea problemă: (15 puncte)

III. Rezolvați următoarea problemă: (15 puncte)

Probă scrisă la Fizică 1 A. Mecanică

II. Rezolvaţi următoarea problemă: (15 puncte)

Probă scrisă la Fizică 2 B. Elemente de termodinamică

II. Rezolvați următoarea problemă: (15 puncte)

În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Se cunosc

III. Rezolvaţi următoarea problemă: (15 puncte)

Probă scrisă la Fizică 3 C. Producerea şi utilizarea curentului continuu

II. Rezolvați următoarea problemă: (15 puncte)

III. Rezolvați următoarea problemă: (15 puncte)

Probă scrisă la Fizică 4 D. Optică

Examenul de bacalaureat național 2019

A. MECANICĂ (45 de puncte)

Probă scrisă la Fizică 1 Simulare

Probă scrisă la Fizică 2 Simulare

Probă scrisă la Fizică 4 Simulare

D. OPTICĂ (45 de puncte)

Probă scrisă la Fizică 5 Simulare