Un medicament revoluţionar: MERSUL PE

JOS
formula-as.ro /2016/1211/terapii-alternative-58/un-medicament-revolutionar-mersul-pe-jos-20580

- În fiecare zi, cu toţii mergem pe jos, parcurgând distanţe

mai mari sau mai mici, în pas alert sau încet, dar cu toate
acestea, cei mai mulţi dintre noi nu pot spune că au
observat vreun efect vindecător. Şi totuşi, supratitlul
textului este cât se poate de adevărat. Fără să ne dăm
seama, noi, oamenii mileniului trei, ne-am transformat într-
o civilizaţie a statului pe scaun, pe canapea, uitând să ne
folosim picioarele. În aceste condiţii, mersul "în cantităţi"
suficiente a devenit un adevărat antidot, un salvator pentru
trup, minte şi suflet -

De mai bine de 40 de ani, lumea civilizată se confruntă cu o epidemie de sedentarism,

urmată - într-o succesiune logică - de alte epidemii: de obezitate, depresie, sindrom
metabolic, infertilitate etc. În momentul de faţă, pare că am atins vârful acestei
epidemii, sedentarismul ajungând la proporţii dezastruoase, mai ales în mediul urban,
unde, peste 70% dintre oameni sunt în această situaţie periculoasă. Iar înfiinţarea
sălilor de fitness sau aerobic, inaugurarea de noi terenuri de alergare, propaganda
făcută la televizor sportului au avut prea puţine efecte benefice. De ce? Pentru că cei
mai mulţi dintre noi suntem într-o formă fizică atât de proastă, încât ne este imposibil
să alergăm 5 kilometri pe o pistă, să facem sute de ridicări ale greutăţilor sau să
executăm un program de aerobic care arde 1000 de calorii într-o oră. Cu alte cuvine,
nu suntem capabili să urmăm programele normale dintr-o sală de sport. Pe urmă, celor
peste 50% de supraponderali şi obezi trăitori în oraşe le este pur şi simplu ruşine să
meargă într-o sală de sport, unde se simt (şi uneori chiar sunt) priviţi ca nişte...
curiozităţi ale naturii. Medicii şi psihologii au constatat că slaba rezistenţă la efort,
insuficienta voinţă, dar şi teama de ridicol împiedică imensa majoritate a sedentarilor
să-şi depăşească limitele, deşi această complacere este extrem de periculoasă. Din
aceste trei motive, avem 90% sedentari, deşi televiziunile ne spun de zece ori pe zi:
"Pentru o viaţă sănătoasă, faceţi minimum 30 de minute de mişcare pe zi". În acest
context, mersul pe jos are o valoare inestimabilă, din motive pe care le vom cunoaşte
în continuare.

Un sport la îndemâna oricui

Cea mai importantă calitate a mersului pe jos este aceea că poate fi abordat de oricine,
oricât de scăzută ar fi capacitatea sa de efort. Apoi, acest tip de mişcare nu pune
persoana sedentară în postúri considerate ridicole, ca atunci când intră într-o sală de
1/5
fitness plină cu atleţi. Nu în ultimul rând, acest exerciţiu fizic necesită resurse minime
de voinţă, mersul fiind într-o bună măsură un act reflex. Or, chiar voinţa şi consecvenţa
sunt, de regulă, punctul slab al celor care ajung să fie supraponderali sau obezi. Pe de
altă parte, mersul pe jos este o formă de sport care, spre deosebire de altele, nu costă
nimic, fiind accesibil şi pentru cei cu resurse materiale modeste. Aceasta, în timp ce
majoritatea celorlalte sporturi, de la tenis la înot şi de la aerobic la schi, sunt apanajul
persoanelor cu resurse financiare suficiente. În plus, mersul pe jos poate fi făcut în
orice sezon şi în orice loc, fără niciun fel de limitare. Iar răsplata e mare: mersul pe jos
practicat sistematic produce o revoluţie benefică în organism, aşa cum vom vedea.

Doctorul "pas vioi"

Câţiva paşi făcuţi zilnic nu schimbă nimic din chimia organismului, însă lucrurile stau
diferit atunci când mersul este sistematic şi în cantităţi suficiente. Iată câteva din
efectele produse în organism prin doar 45 de minute de mers în pas vioi (cu peste 4
kilometri pe oră), la aer curat:
* zahărul din sânge este consumat de muşchi, ceea ce va atrage după sine scăderea
glicemiei, odihnind astfel pancreasul.
* grăsimile din sânge vor fi transformate în energie, pentru a susţine efortul, ceea ce va
proteja sistemul cardio-vascular.
* creierul va secreta substanţe care vor reduce sensibilitatea la durere şi reactivitatea
la stres.
* căldura organismului va creşte, producând prin transpiraţie o eliminare masivă a
surplusului de apă, dar şi a unor deşeuri de metabolism şi toxine.
* sângele va fi pompat în toate zonele organismului, înlăturând senzaţia de rece la
extremităţi, stimulând procesele de vindecare în zonele mai slab irigate cu sânge.

Chiar la ore bune după o repriză de mers pe jos, efectele vor continua să apară. După
efort, scoarţa cerebrală va elibera hormoni care induc senzaţia de relaxare, tensiunea
arterială se va regla în mod natural, somnul va fi mult mai odihnitor, senzaţiile de an‐
xietate se vor reduce în intensitate, iar celulele sistemului imunitar vor fi mai active.
Prin repetiţia acestui tip de efort, gradul nostru de sănătate va creşte, dar şi echilibrul
emoţional va fi mai bun. Dar iată cum trebuie administrat acest remediu.

"Doza" şi "modul de administrare" al mersului pe jos

Există trei elemente care transformă mersul pe jos, dintr-o activitate zilnică banală, într-
o formă de sport şi totodată într-un medicament:
1. Durata - o repriză de mers trebuie să fie de minimum 45 de minute, idealul fiind în
jur de o oră şi jumătate.
2. Ritmul de deplasare va fi, la început, cel în care putem respira controlat, dar în timp,
va trebui crescut, aşa încât viteza de mers să fie de măcar 4 kilometri/oră.

3. Frecvenţa acestui tip de efort este iarăşi foarte importantă, idealul fiind să mergem
2/5
pe jos câte 6 kilometri în fiecare zi. În cazul când nu avem timp, cinci porţii bune de
mers pe săptămână sunt suficiente.
Este important de ştiut că valorile de mai sus nu pot fi atinse de o persoană sedentară
din primele săptămâni. Fiind vorba de o terapie care trebuie extinsă pe o perioadă de
ordinul anilor, mersul pe jos va fi abordat gradat, după capacităţile fiecăruia, rezultate
apărând în timp şi menţinându-se apoi stabile.

Recomandări terapeutice

Supraponderalitate şi obezitate
Mersul zilnic pe jos este cea mai sigură reţetă pentru slăbit, cu
condiţia ca numărul de paşi să nu fie mai mic de 10.000, ceea
ce ar însemna parcurgerea a 6-7 kilometri. Nu vă aşteptaţi,
însă, la scăderi spectaculoase şi instantanee ale greutăţii. De
fapt, ritmul de scădere a ţesutului gras este undeva între 250 şi 500 de grame într-o
săptămână - foarte departe de aşteptările nerealiste asociate cu "dietele-minune" şi
"medicamentele-minune" de slăbit. Atât doar că mersul pe jos chiar funcţionează, iar
scăderile în greutate sunt foarte bine documentate ştiinţific. Şi, deşi pare puţin să
slăbim 1-2 kilograme pe lună, fiind vorba de un tratament care poate fi făcut toată viaţa,
scăderile în greutate sunt, în realitate, foarte mari. Într-un an în care mergem zilnic pe
jos o oră - o oră şi jumătate, vom slăbi 12-24 de kilograme, ceea ce este impresionant,
mai ales că slăbitul este 100% "natural", fără riscuri pentru sănătate, şi cu beneficii
conexe.

Boli cardiovasculare
O oră de mers în pas alert, în fiecare zi, este garanţia sănătăţii inimii şi a vaselor de
sânge. Această formă de efort, numită de specialişti aerobă, va arde grăsimile din
sânge şi va împiedica depunerea lor pe artere, în timp ce valorile colesterolului se vor
regla de la sine. În cazul hipertensiunii arteriale în forme incipiente, ea va dispărea de
la sine, atunci când mergem zilnic pe jos. În primul rând, mersul pe jos reduce
considerabil nivelul de stres, care este principalul factor declanşator al hipertensiunii
arteriale la persoanele tinere sau de vârstă medie. În cazul hipertensiunii arteriale şi al
bolii coronariene în stadii avansate, mersul pe jos este de asemenea indicat, întrucât
reduce riscul de infarct miocardic şi de accident vascular. Însă, înainte de a aborda
această formă de sport, trebuie consultat medicul specialist, care vă va stabili limitele
de efort, aşa încât să nu vă fie pusă în pericol sănătatea.

Insomnie
Se recomandă efectuarea aceastui tip de efort în aer liber şi, pe cât posibil, atunci când
este multă lumină afară. În contact cu aerul, cu intemperiile, sistemul nervos se
reglează de la sine, programând organismul pentru odihnă, ceea ce va facilita
procesele de relaxare, ne va ajuta să adormim mai uşor şi va face somnul mai profund.
3/5
Apoi, contactul luminii solare cu retina, în timpul mersului pe jos, reglează ritmul
circadian, adică ne va face să dormim noaptea şi ne va ţine în stare de veghe ziua.
Acest element este de maximă importanţă pentru cei care lucrează în birouri sau hale
iluminate artificial, precum şi pentru cei care lucrează pe calculator - persoane care au
tendinţa să aibă insomnii noaptea şi să fie somnolente ziua.

Întărirea imunităţii
Mersul este activatorul perfect pentru imunitate, mai ales când nu ţine seama dacă
vremea e bună sau rea. O serie întreagă de mecanisme de apărare în faţa gripei, a
infecţiilor renale sau digestive, sunt activate atunci când corpul intră în contact
nemijlocit cu intemperiile din diverse anotimpuri. La polul opus, când corpul este
protejat în exces, vreme îndelungată, în mediul de seră din apartament, birou, maşină
etc., sensibilitatea la infecţii creşte. Aşadar, mersul pe jos în natură, pentru activare
imunitară, poate fi şi trebuie făcut indiferent de vreme, dar cu o condiţie: să fim
îmbrăcaţi adecvat, aşa încât să nu ne expunem la frig sau umezeală vreme
îndelungată, deoarece în acest caz, efectul va fi cel opus: de scădere a imunităţii.

Activarea creierului
Un studiu realizat de o echipă de medici americani arată că, parcurgând 20 de kilometri
pe jos în fiecare săptămână, vom reduce riscul apariţiei Alzheimerului cu peste 50%,
efectul consolidându-se în decursul a cinci ani. Atât adulţii, cât şi tinerii, ar trebui să
meargă zilnic pe jos, în pas alert, pentru a-şi menţine creierul în formă. Acest tip de
mişcare pune în mişcare sângele şi creşte gradul de oxigenare a creierului, ame‐
liorează depresia (un adevărat inamic al funcţiilor cerebrale), reduce nivelul de stres
psihic. Din când în când, mersul pe jos trebuie înlocuit cu exerciţii fizice diverse, cum ar
fi înotul, mersul pe bicicletă, jocurile de echipă sau tenisul. Neurologii au observat că,
pentru a-şi menţine sănătatea, creierul are nevoie de o stimulare cât mai variată,
realizată inclusiv prin exerciţiu fizic. Imediat după efort, este necesară o relaxare pe
măsură, la fel de importantă ca şi mişcarea în sine, pentru că în timpul relaxării sunt
puse în circulaţie substanţele care induc starea de bine psihică şi menţin sănătatea
creierului.

Antidot contra cancerului

"Bărbaţii cu cancer la prostată care merg pe jos câte o oră, cu o viteză de 5 kilometri
pe oră, de măcar trei ori pe săptămână, au cu 57% mai multe şanse ca boala să nu li
se agraveze", sună concluzia unui studiu despre cancerul la prostată, făcut de un grup
de medici de la Universitatea de Medicină din California, SUA. Şi nu doar cancerul de
prostată, ci majoritatea formelor de cancer sunt ţinute mai uşor sub control atunci când
mergem pe jos sistematic. Explicaţiile sunt mai multe:
* acest efort susţinut activează sistemul imunitar, care va ataca celulele canceroase,
împiedicând proliferarea lor.
* mersul pe jos, mai ales cel în ritm rapid, reduce cantitatea de insulină din sânge, în
condiţiile în care aceasta favorizează dezvoltarea celulelor maligne.
4/5
* mersul pe jos susţine moralul bolnavului şi creşte dorinţa de a lupta şi de a învinge
boala.
Aşadar, asocierea bolii canceroase cu statul la pat, într-o nesfârşită "odihnă", pentru
conservarea resurselor organismului, este cât se poate de nefastă. Oricât ar fi de
dificilă mobilizarea pentru bolnav, această formă de efort fizic nu trebuie să lipsească
din tratamentul cancerului.

Longevitate
Specialiştii în geriatrie susţin că viteza maximă cu care ne putem deplasa, atunci când
mergem pe o distanţă mai mare de 3 kilometri, ne arată cu precizie care este speranţa
noastră de viaţă. Cu cât viteza de mers este mai mare, cu atât mai mare va fi şi vârsta
pe care o putem atinge. Doctorul în geriatrie Stephanie Studenski susţine chiar că ar
trebui să ne măsurăm periodic viteza de mers, aşa cum ne verificăm tensiunea
arterială, mai ales după o anumită vârstă. O creştere a vitezei medii de mers cu numai
0,5 kilometri/ oră este asociată cu 10 ani (!) în plus la speranţa de viaţă. Aceste
concluzii, năstruşnice în aparenţă, sunt susţinute de descoperirile ştiinţifice privitoare la
efectele mersului asupra imunităţii, asupra sănătăţii inimii sau a creierului.

5/5