Sunteți pe pagina 1din 3

: Vitamina K2 este mult mai importantă decât credem ::

yogaesoteric.net/content.aspx

Ca să înţelegem cum funcţionează vitamina K2 şi de ce este atât de vitală pentru


organism, este necesar să înţelegem mai întâi ce sunt proteinele şi de ce forma lor
este atât de importantă.

Proteinele au în primul rând un rol structural (materiale de construcţie, nişte


cărămizi de forme diferite care construiesc celule diferite). Forma acestor proteine
este deosebit de importantă pentru că ea le determină funcţia. Aceasta mai numim
relaţie „structural-funcţională”. Această relaţie ne va ajuta să înţelegem
multitudinea de roluri pe care le îndeplinesc proteinele pentru menţinerea
biochimiei optime în trupul uman. Şi ce putem face pentru a ajuta acest echilibru
delicat, numit sănătate optimă.

Anumite proteine, care au o anumită formă, îndeplinesc un rol specific în


organismul uman. Unele fac musculatura să se contracte, muşchii inimii să
funcţioneze optim, activează celulele nervoase (impulsurile nervoase). Alt fel de
proteine îndeplinesc alte funcţii (ne ajută să activăm sistemul imunitar şi să
digerăm mâncarea, altele formează articulaţiile, altele mielina etc.), fiecare grup
are o altă structură şi formă.

Toate aceste funcţii pe care proteinele le îndeplinesc depind de structura (forma)


pe care proteinele o au. Forma este dată de cum sunt aranjaţi aminoacizii în acea
proteină, la fel cum putem aranja aceleaşi piese de lego în mai multe moduri.

Ne întoarcem acum la primele proteine pe care le-am menţionat, cele care fac
musculatura să se contracte, au rol în funcţionarea inimii şi în declanşarea
impulsurilor nervoase. Aceste proteine se pare că sunt dependente de calciu. Deci
le vom numi Proteine Dependente de Calciu (PDC). Aceste proteine, pe lângă
forma foarte interesantă pe care o au, mai au anumite molecule biochimice pe
suprafaţa lor, care sunt ca nişte „cârlige” . Cu ajutorul acestor cârlige biochimice,
proteinele „pescuiesc” practic calciul din sânge. Urmăriţi să vizualizaţi aceste
cârlige pentru a vă da seama mai bine ce înseamnă forma diferitelor molecule.

1/3
Proteina respectivă se va comporta asemenea unei undiţe care nu are cârlig
ataşat la capătul din apă. Iar pescarul se aşteaptă să mai şi prindă peste. Fără
acele cârlige de pescuit calciul, proteinele sunt inutile în rolul pe care sunt
destinate să îl îndeplinească. Sau dacă sunt prea puţine cârlige, vor prinde prea
puţin calciu. Prea puţin calciu, înseamnă că muşchii nu se vor contracta eficient,
inima nu va bate optim, sângele nu se va coagula, impulsurile nervoase vor fi
slabe.

De fapt, aproape tot ce face o celulă este legat într-o anumită măsură de aceste
proteine şi cârligele lor biochimice, de abilitatea lor de a „prinde” calciul. Fără
aceste cârlige nu mai contează atât de mult ce altceva faci pentru sănătatea ta –
suplimente naturale, antrenamente fizice, nutriţie sănătoasă –, riscul de boli
degenerative şi îmbătrânirea prematură se vor menţine destul de ridicate.

Unul dintre rolurile majore ale „proteinelor undiţă” este acela de a regulariza
(menţine în limite normale) nivelul calciului. Elimină excesul de calciu, care altfel s-
ar acumula în sânge şi de aici în ţesuturi şi organe. Creierul, inima şi rinichii sunt
considerate organele predispuse, când vine vorba de calcifiere. Deci, aceste
cârlige, cu adevărat sunt foarte importante.

Cu siguranţă, există ceva ce putem face pentru a ajuta organismul să construiască


aceste cârlige ca să poată prinde calciul şi astfel ele să poată munci (coagula
sângele, contracta muşchii şi inima, stimula sistemul nervos). Acest „ceva” se
numeşte Vitamina K. Un cofactor care este direct implicat în producerea acestor
cârlige. De fapt ea produce acele substanţe din care se formează cârligele. Cârlige
care se încarcă cu calciu, şi astfel proteinele activate sunt gata să reconstruiască
şi să îşi îndeplinească rolul.

În absenţa Vitaminei K2, producerea acestor substanţe este redusă, şi astfel


calciul începe să se acumuleze în sânge, pentru că nu există destule „proteine
undiţă” care să adune acel exces de calciu. Aceasta duce la calcifierea ţesuturilor
şi a organelor. Vasele de sânge sunt primele care se calcifică şi se întăresc,
rezultă o slabă vascularizare şi deci o alimentare precară cu nutrienţi a celulelor
(ţesuturilor, organelor) dar şi o slabă contracţie musculară, activitate cardiacă
precară, sistem nervos slăbit şi un sânge care nu se mai coagulează.

Combinaţia de: vascularizare deficitară ‒ calcifiere vasculară ‒ activare deficitară


a „proteinelor undiţă” duce în mod inevitabil la o îmbătrânire prematură şi la
moarte.

Ce putem face pentru a preveni calcifierea şi pentru a îmbunătăţi funcţionarea şi


activarea „proteinelor undiţă”? Să ne asigurăm un aport suficient de vitamina K2.
Cea mai bună sursă se găseşte în soia fermentată (natto). Alte surse sunt:
alimentele fermentate, uleiul de cânepă, untul. Şi desigur mai există suplimentele
naturale. Vitamina K este disponibilă în două forme: K1 şi K2, ultima fiind mult mai
potentă şi cu proprietăţi anticalcifiere mai bune decât K1. Nu este toxică, indiferent
de cantitate.

La fel ca celelalte vitamine solubile în grăsimi (A,D, E) şi vitamina K se stochează


foarte bine în ţesuturile grase, deci nu este necesară suplimentarea sa zilnică
asemenea celorlalte vitamine solubile în apă (B, C).

Foarte important! Livrarea acestei vitamine organelor şi celulelor trupului depinde


de „transportator”, de autobuzul numit LDL (colesterolul care circulă dinspre ficat
înspre celule), care este incorect numit „rău”. Nu numai că LDL nu este „rău”, el
nici măcar nu este colesterol. Este o lipoproteină, un transportator al colesterolului

2/3
(grăsimilor) . Ca să înţelegem vizual: este ca şi când eu, LDL, ca să transport
nutrienţi şi grăsimi (materie primă) la celule, am nevoie de aceste materiale cu
care mă încarc (colesterol, materia primă) să mă ajute să plutesc prin sânge până
la celule, să le repar sau să le furnizez cele necesare pentru a trăi. Apoi să le
preiau excesul de materie primă sau rămăşiţele şi să le duc la ficat pentru a le
„recicla”.

Din cauza aceasta vitamina K2 are nevoie de LDL. Şi când există niveluri de LDL
foarte mari, acesta nu este indicat să fie „corectat” cu medicamente (statine) de
reducere a „colesterolului”, care de fapt reduc transportatorul, LDL.

Ficatul produce în respectivele cantităţi transportatorul (LDL), tocmai pentru că are


de trimis multe materiale de reparaţie la celule (artere calcificate sau cu microfisuri
care este nevoie să fie „peticite”, sau inflamaţii care e necesar să fie lubrifiate
bine). Vitamina K2 este necesar să ajungă la celulele epiteliale pentru a „pescui”
excesul de calciu, pentru a nu se ajunge la calcifiere. De fapt, hipercalcifierea care
se produce la doze mari de vitamina D3, apare din cauza carenţei de K2 şi din
cauza administrării suplimentelor de calciu care nu este extras din surse
biodisponibile.

Ironic, aceste pastile de reducere a colesterolului (statine) au un efect de


bumerang şi agravează bolile pe care se susţine că vrea să le trateze. Au un
oarecare rezultat pe termen scurt, însă pe termen lung calcifierea se accelerează,
întrucât excesul de calciu nu mai este adunat şi încărcat de „proteinele undiţă”,
deoarece materialele din care s-ar face „cârligele” nu mai au transportatorul LDL.

Explicaţiile de mai sus şi asocierile vizuale şi comparaţiile sunt mult mai complexe,
iar medicii care au studiat anatomie şi fiziologie ar putea râde de ele, însă cam
acesta este principiul de funcţionare.

Când înţelegem cum funcţionează orice maşinărie, şi trupul uman este, dintr-un
anumit punct de vedere, cea mai complexă maşinărie care există în universul
acesta, vom şti ce pârghii să acţionăm pentru a obţine rezultatele pe care le dorim.

Legea cauză-efect funcţionează şi aici. Este normal să mergem la cauza


primordială ca să obţinem o vindecare definitivă. Dacă acţionăm la penultima
cauză şi după ea vine „efectul”, durerea sau colesterolul mărit, este nevoie să
acţionăm permanent asupra acelei aşa-zise cauze cu substanţe sintetice. Ca să
ştim care este cauza primordială, este necesar să mergem înapoi şi să ne
întrebăm: Efectul acesta ce cauză are? Cauza care declanşează efectul acesta
nedorit, oare nu are şi ea o cauză la rândul ei?

yogaesoteric
21 martie 2021

3/3

S-ar putea să vă placă și