Sunteți pe pagina 1din 124

UNIVERSITATEA „TITU MAIORESCU” BUCUREŞTI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE
MASTERAT PSIHOTERAPII COGNITIV-COMPORTAMENTALE

Utilizarea hipnoterapiei, relaxării şi


modelului constructivist-strategic în
consiliere şi terapii scurte

COORDONATOR:
Prof. Univ. Dr. Irina Holdevici

ABSOLVENT:
Dodescu C. Maria

Aprilie 2006
CUPRINS

1. INTRODUCERE

2. METODE TERAPEUTICE
2.1. Abordarea strategică
2.2. Psihoterapie constructivist – strategică
2.3. Sugestie și autosugestie
2.4. Hipnoză și hipnoterapie
2.5. Relaxarea ca metodă de psihoterapie

3. STUDII DE CAZ
3.1. FIȘA DE ANAMNEZĂ, Cazul I
I. Date personale
II. Diagnostic
III. Motivele solicitării terapiei/consilierii
IV. Antecedente heredo – colaterale
V. Antecedente personale
VI. Condițiile de viață și de muncă
VII. Istoricul tulburărilor
VIII. Istoricul personal
IX. Examen somatic
X. Examenul stării psihice
XI. Examen psihologic
XII. Demersuri terapeutice
3.2. FIȘA DE ANAMNEZĂ, Cazul II
3.3. FIȘA DE ANAMNEZĂ, Cazul III

4. CONCLUZII

5. BIBLIOGRAFIE
I. INTRODUCERE

Consilierea şi psihoterapia au devenit în ultima perioadă un serviciu la


care apelează tot mai multe persoane pentru a primi ajutor, în sensul de
susţinere afectivă şi clarificare a problemelor de viaţă pe care nu le ştiu defini
sau cu care nu se simt pregătite să se confrunte singure. Citându-l pe marele
hipnoterapeut Milton Erickson, oamenii vin în terapie cu probleme pe care nu
le pot rezolva, iar psihoterapeutul le înapoiază transformate în probleme a
căror rezolvare e posibilă. Pentru a face asta ne ajunge un timp mai scurt
decât cel presupus de vechile abordări, tocmai datorită centrării pe simptom,
rezolvarea sa şi posibilităţii de a găsi momentul în care clientul este capabil să
facă faţă problemelor sale. Astfel, durata optimă pentru terapie variază în
funcţie de client. Alte avantaje ale acestei abordări ar fi eficienţa raportată la
investiţii, utilizarea unor tehnici numeroase şi diversificate, crescând astfel
compatibilitatea dintre abordare şi client, probabilitatea de a irosi mai puţin
timp într-o direcţie greşită prin testarea comportamentală a soluţiilor găsite.
Pledoaria pentru terapiile scurte ar putea continua, desigur, însă lucrarea de
faţă propune o abordare a cazurilor prin perspectiva strategică, utilizată în
combinaţie cu metoda de inducţie clasică.

2. METODE TERAPEUTICE

2.1. Abordarea strategică

Acest model terapeutic îi aparţine lui De Shazer (1985). Acesta şi-a


propus să ajute specialiştii să decidă ce tehnică terapeutică să aplice şi la care
să renunţe. Definiţia psihoterapiei de scurtă durată se bazează pe studiile
efectuate de Weakland şi colaboratorii (1974), ce au ajuns la concluzia că
72% dintre pacienţii trataţi de ei au atins obiectivele terapiei în medie cam în
şapte şedinţe. De Shazer (1985) consideră că o terapie scurtă se caracterizează
prin faptul că este limitată în timp, şi totodată rezolvă problema cu care s-a
prezentat clientul şi nu „macină” aceleaşi dificultăţi, fără a ajunge la vreo
concluzie.
Un exemplu de terapie de scurtă durată este dat de Milton Erickson
(1954), în lucrarea sa „Tehnici speciale de hipnoterapie scurtă”. Tehnica
propusă de autor se centrează pe utilizarea intenţionată a simptomelor
nevrotice pentru a veni în întâmpinarea nevoilor clientului.
Pornind de la acest caz, De Shazer conchide că mecanismul cheie al
psihoterapiei scurte constă în utilizarea a ceea ce aduce cu sine clientul în aşa
fel încât acesta să ajungă la un mod de viaţă satisfăcător. O altă condiţie a
eficienţei terapiei scurte o constituie individualizarea demersului terapeutic
pentru fiecare client în parte.
Pentru a-i determina pe pacienţi să-şi clarifice scopurile şi obiectivele,
De Shazer (1985) a elaborat o tehnică bazată pe confuzie şi inspirată din
studiile lui Milton Erickson: terapeutul stabileşte relaţia terapeutică şi solicită
cooperarea pacientului, provocând şi utilizând confuzia în aşa fel încât
subiectul să fie obligat să-şi fixeze un obiectiv.
A treia condiţie a unei intervenţii terapeutice eficiente constă în
utilizarea aceleiaşi hărţi mentale, prin intermediul căreia a fost descrisă
problema - simptom (acelaşi sistem de concepte, reprezentări, simboluri).
Hărţile sau planurile teoretice îl ajută pe terapeut să înţeleagă ce anume se
petrece în situaţia terapeutică. Acestea indică modul în care trebuie
„construite" problemele şi unde dorim să ajungem („soluţiile"). De asemenea,
aceste hărţi, planuri sau scheme terapeutice sunt necesare pentru eficienţa
psihoterapiei. Aceste hărţi - scheme nu reprezintă realitatea ca atare
(teritoriul), ci doar construcţii aproximative. Ele se completează reciproc, de
unde rezultă şi avantajul activităţii terapeutice în echipă.
A patra condiţie a reuşitei terapiei o constituie caracterul indirect al
demersului terapeutic în cadrul căruia simptomul este acceptat ca atare şi
devine o parte a soluţiei. De Shazer (1985) susţine ideea că pentru a avea
rezultate în terapie sunt necesare doar schimbări mici şi obiective rezonabile.
În abordarea cazurilor am utilizat schema de structurare a „plângerilor”
(acuzelor) a lui De Shazer (1985, p. 29), şi transformarea simptomelor în
soluţii terapeutice De Shazer (1985, p. 30)
Cele 12 tehnici terapeutice pot fi asemănate cu nişte porţi care conduc
la soluţionarea problemelor - simptom. Fiecare acuză este diferită, şi soluţia
potenţială poate fi găsită deschizând poarta care are cheia cea mai accesibilă.
Diferitele „porţi" pot conduce la aceeaşi soluţie sau la soluţii diferite, iar o
singură poartă poate, la rândul său, să ducă la soluţii diferite. Terapeutul şi
clientul descoperă împreună poarta cea mai accesibilă, terapeutul adunând cât
mai multe informaţii cu privire la cei 12 factori constitutivi ai problemei şi la
ce îl face pe client să păstreze simptomul.
Eliberarea de simptom constă în spargerea cercul vicios. Orice
comportament nou al clientului trebuie să fie suficient de diferit de cel
anterior, iar în demersul de căutare a noului răspuns terapeutul va trebui să se
ghideze după excepţiile de la conduita obişnuită a clientului. Modul în care
vede clientul realitatea fără problema - simptom ne conduce la ce anume
trebuie modificat.
Modificarea expectaţiilor clienţilor când ei cred că lucrurile vor merge
„din rău în mai rău” se produce atunci când apare o schimbare în situaţia
problematică. Terapeutul e cel care modifică aceste expectaţii şi generează
schimbarea. Odată create expectaţiile pozitive în legătură cu schimbarea,
aceasta se va produce cu adevărat.

Principii ale terapiei strategice:


1. Utilizarea succeselor trecute: în majoritatea cazurilor, clientul îşi
descrie problema - simptom având tendinţa de a generaliza şi de accentua
neajutorarea sa în faţa situaţiei insurmontabile. Uneori, acesta va evoca în
cursul interviului şi succesele trecute, aceste succese reprezentând începutul
rezolvării problemei clientului.
2. Excepţiile de la regulă: terapeutul trebuie să identifice acele situaţii
de excepţie când comportamentul simptomatic nu se produce, pentru a
construi sarcinile terapeutice.
3. Regula „sau/sau": adesea, plângerile clienţilor sunt definite în mod
explicit sau implicit în termenii „eu am dreptate; tu greşeşti”.
Comportarnentul se va modifica doar atunci când terapeutul va înlocui la cei
doi modul de gândire „sau – sau” cu „și – şi”.
4. Regula „certitudinii”: prinşi în capcana propriilor simptome, clienţii
sunt siguri de detaliile problemei şi de motivul pentru care ea e deranjantă
pentru ei. Chiar dacă nu-şi exprimă „necazul” cu claritate, sunt absolut siguri
de limitele problemei, de definirea, precum şi de semnificaţia acesteia. Dacă
pacienţii ar fi mai puţin siguri de aceste lucruri, ei ar căuta soluţia în afara
psihoterapiei. De aceea, orice dubii legate de problema - simptom (fie ele
fapte sau elemente de context) pot fi utile în găsirea soluţiei la problemă.
5. Regula „cu susul în jos” se referă la găsirea soluţiei terapeutice prin
inversarea situaţiei sau a rolului actorilor.
6. Regula „dacă nu ar exista dacă”: problemele pornesc de la ideea
pesimistă că schimbarea este dificilă. Dacă terapeutul se exprimă dubitativ, el
sădeşte îndoiala în mintea clientului. Pentru ca terapia scurtă să fie eficientă,
terapeutul trebuie să creeze expectaţii pozitive în legătură cu schimbarea,
întrebarea fiind „când se va produce schimbarea?”şi nu „dacă s-ar produce”.

2.2. Psihoterapia constructivist - strategică

Psihoterapia constructivistă se referă la un model psihoterapeutic


strategic elaborat de Nardone (1996), care se aplică în special în tratamentul
tulburărilor anxioase, mai ales fobice.
Programul de psihoterapie cuprinde tehnici prin intermediul cărora
terapeutul modifică organizarea relaţională, cognitivă şi emoţională care stă la
baza declanşării şi menţinerii fobiilor simple şi generalizate. Demersul
psihoterapeutic este de scurtă durată, rezultatele acestuia putând fi evaluate
imediat.
Tehnica terapeutică propriu-zisă se referă la modificarea percepţiilor şi
reprezentărilor pe care le are clientul cu privire la propria persoană, la lumea
exterioară şi la ceilalţi, mai precis este vorba de restructurarea schemelor
relaţionale care susţin şi validează trăirile cu caracter fobie.
Pentru a explica bazele teoretice cognitiv-constructiviste ale acestui
sistem psihoterapeutic, autorul porneşte de la concepţia lui Bateson (1972),
conform căreia convingerile noastre, de regulă neconştientizate, cu privire la
lumea exterioară determină modul nostru de a acţiona în lume şi, la rândul
său, modul nostru de a simţi şi de a acţiona influenţează convingerile şi
concepţiile despre lume şi viaţă.
Acest gen de intervenţie nu este decât aparent magică, ea bazându-se pe
un demers structurat de rezolvare de probleme, demers ce constă în adaptarea
creativă la împrejurări pentru a sparge cercul vicios al comportamentelor
psihopatologice auto- alimentate.
Strategiile utilizate de acest model se înlocuiesc progresiv pe măsură ce
sunt parcurse cele 3 etape terapeutice:
1. Reetichetarea (recadrajul):
- paradoxală;
- provocativă;
- activarea îndoielii.
2. Tehnica „tracking”
3. Tehnica bazată pe confuzie
4. Prescrieri (instrucţiuni) în sfera comportamentului:
- directe;
- indirecte;
- paradoxale.
5. Comunicare metaforică:
- anecdote;
- povestiri;
- aforisme.
Eficienţa sugestiilor creşte foarte mult dacă sunt practicate în stare de
relaxare musculară, şi mai ales atunci când sunt asociate cu exerciţii de
gimnastică respiratorie, fapt ce le conferă mai multă forţă şi ritmicitate.

2.4. Hipnoză şi hipnoterapie

Hipnoterapia este considerată de majoritatea autorilor ca fiind o metodă


specială de psihoterapie, alături de psihanaliză, terapia centrată pe client,
terapia comportamentală etc.
Dacă în secolul al XIX-lea hipnoterapia era utilizată doar pentru
înlăturarea simptomelor, astăzi se vorbeşte tot mai mult de hipnoanaliză,
hipnoterapie cognitiv - comportamentală sau de hipnoterapia de orientare
ericksoniană, majoritatea autorilor având tendinţa de a face un demers
eclectic.
Hipnoterapia poate fi aplicată cu succes în foarte multe domenii cum ar
fi: tratamentul anxietăţii, depresiei, tulburărilor borderline, tulburărilor
posttraumatice produse de stres, al personalităţilor multiple, al tulburărilor
psihosomatice, al tulburărilor conduitei alimentare, în controlul durerii, în
terapia unor deprinderi greşite, al obezităţii sau în unele afecţiuni neurologice.
De fapt, hipnoza poate fi aplicată în orice situaţie în care se indică intervenţia
de natură psihologică.
Cu toate acestea, hipnoza nu reprezintă un panaceu universal, neputând
fi utilizată în cazul tuturor pacienţilor.
Aplicarea hipnoterapiei trebuie să fie precedată de formarea unei
alianţe psihoterapeutice strânse, o corectă evaluare a subiectului (informaţii cu
privire la starea psihică - psihotic, nevrotic, epileptic etc. - a pacientului nivel
intelectual, istoria vieţii şi probleme psihologice).
Deosebit de importante sunt informaţiile referitoare la motivaţia pentru
tratament, la nevoile, structura, caracterul, precum şi la atitudinea acestuia
faţă de hipnoză.
Chiar şi atunci când terapeutul se decide să utilizeze hipnoterapia, unii
clienţi vor fi ambivalenţi, rezistenţi sau incapabili să beneficieze de experienţa
hipnotică.
În condiţiile insuccesului demersului hipnotic, terapeutul va afla totuşi
ceva despre clientul său şi acestea informaţii îl vor ajuta să direcţioneze
demersul psihoterapeutic viitor.

2.5. Relaxarea ca metodă de psihoterapie şi reglare a stărilor


psihice

În sens larg, termenul de relaxare semnifică o deconectare generală a


individului de activitatea sa cotidiană. Acest proces îmbracă forme foarte
variate, începând cu odihna activă şi terminând cu modalităţile statice de
deconectare.
În sens restrâns, relaxarea este o tehnică psihoterapeutică şi
autoformativă, fundamentată ştiinţific, care urmăreşte realizarea unei
decontractări musculare şi nervoase, având ca efect un repaus cât mai eficient,
economisirea energiei fizice şi psihice, creşterea rezistenţei la stres a
organismului şi diminuarea efectelor negative ale stresului deja instalat.
Relaxarea este în acelaşi timp o metodă de autoreglare a stărilor
psihice, utilizată în pregătirea psihologică a sportivilor şi cosmonauţilor,
precum şi în tratamentul unor afecţiuni de tip nevrotic sau psihosomatic.
Cea mai cunoscută metodă de relaxare o constituie antrenamentul
autogen, care poate fi considerat un punct de plecare în elaborarea unor
tehnici de relaxare mai complexe.
Scopul său constă în obţinerea unor reacţii psihice şi psihofiziologice
adecvate, înlăturarea reacţiilor şi comportamentelor nedorite şi realizarea pe
această cale a unei eficiente crescute personale şi sociale.
Schultz (1967) arată că antrenamentul autogen ajută subiectul să obţină
o serie de avantaje, cum ar fi: odihnă şi recuperare după efort, autorelaxare,
autoreglarea funcţiilor autonome, reducerea durerii, întărirea eului prin
formule sugestive speciale, perfecţionarea în tehnica introspecţiei, cu efecte
favorabile asupra dezvoltării spiritului autocritic şi creşterii autocontrolului
voluntar. Efectele pot fi observate din primele zile de practică (relaxare mai
bună, reducerea anxietăţii, somn mai odihnitor, capacitate de concentrare şi
memorie mai bună, reducerea durerii în afecţiuni somatice şi întărirea eului
bolnavului).
Relaxarea devine astfel o metodă de autoreglare a stărilor psihice, de
auto-organizare a eului, fiind nu numai o tehnică de psihoterapie, ci şi una cu
caracter autoformativ. Tehnica de inducere a stării de relaxare se apropie în
mare măsură de aceea de inducere a hipnozei (de altfel, foarte mulţi specialişti
considera că antrenamentul de relaxare este o tehnică de autohipnoză), prin
următoarele caracteristici:
a) presupune o anumită standardizare a conduitei subiectului, cu efecte
sugestive şi autosugestive;
b) implică exerciţiu, practicare sistematică şi regulată;
c) presupune neapărat persuasiune, care poate fi externă, atunci când
relaxarea se face cu ajutorul terapeutului şi internă, atunci când subiectul
ajunge să practice singur tehnica, după ce a depăşit fazele de învăţare;
d) subiectul care practică exerciţiile de relaxare trebuie să fie convins
de utilitatea acestora; altfel, efectele sunt mult diminuate;
e) în cursul practicării relaxării, ca şi în cazul hipnozei, este absolut
necesară o anumită verbalizare a efectelor pe care trebuie să le obţină
subiectul, această verbalizare având, de asemenea, un rol sugestiv şi
autosugestiv;
f) pentru ca subiectul să trăiască plenar starea de relaxare şi să
beneficieze de efectele acesteia, trebuie să dispună de o anumită capacitate de
a se transpune în sistem, de a juca un rol, de a se identifica cu situaţia.

3. STUDII DE CAZ

În cele ce urmează voi prezenta fiecare caz în parte, plecând de la


anamneză şi încheind cu rezultatele obţinute.

3.1. FIȘA DE ANAMNEZĂ, Cazul I


I. Date personale
Nume:
Prenume: Claudia
Vârsta: 30 ani
Sex: feminin
Locul naşterii: Tg-Jiu
Domiciliu: Tg-Jiu
Situaţia maritală: Căsătorită
Copii: nu
Grad de şcolarizare: facultate
Profesia: profesor
Religia: Ortodoxa
II. Diagnostic***
Axa I: Amnezie disociativă F44.0 ICD-10, 300.12 DSMIV istoric
anterior
Tulburare legată de controlul impulsului FAS F63.9 ICD-10, 312.30
DSM IV
Alte condiţii: Altă tulburare legată de administrarea medicamentelor T
88.7 ICD- 10, 995.2 DSM IV Constituie motivul solicitării terapiei
Axa II Nici un diagnostic V 71.09
Axa III Efecte adverse ale medicamentelor FAS E 932.2 ICD-10, 995.2
DSM IV
Axa IV
Axa V Probleme relaţionare FAS Z 63.9 ICD-10, V62.81 DSM IV
III. Motivele solicitării terapiei/consilierii
- capacitate de concentrare şi memorare scăzută, oboseală cronică,
dispoziţie fluctuantă, cefalee, obezitate
IV. Antecedente heredo - colaterale
- Somatice: nu se cunosc
- Psihiatrice: nu se cunosc
V. Antecedente personale
- Somatice: .....
- Psihiatrice: nu este cazul
VI. Condiţiile de viaţă şi de muncă
a) Căsătorită de la vârsta de 24 ani, relaţii tensionate în familie.
b) Comportament social: relaţii bune cu colegii de muncă şi prietenii;
c) Ruta profesionala: în formare
d) Tendinţe toxicofilice:
- Alcool: nu este cazul
- Tutun: nu este cazul
- Abuz de psihostimulante sau psihotranchilizante: nu este cazul
VII. Istoricul tulburărilor
Amnezie disociativă F44.0 ICD-10, 300.12 DSM IV, constă în amnezie
localizată cuprinzând perioada copilăriei timpurii până în adolescenţă. Istoric
anterior. Nu a fost abordată în terapie.
Tulburare legată de controlul impulsului FAS F63.9 ICD-10, 312.30
DSM IV constă în leziuni cutanate autoprovocate. Debut incert. Nu a fost
abordată în terapie.
Tulburare legată de administrarea medicamentelor T 88.7 ICD-10,
995.2 DSM IV: Efecte adverse ale medicamentelor FAS E 932.2 ICD-10,
995.2 DSM IV constă în simptome somatice (migrene, greţuri, dureri
abdominale, obezitate, retenţie de apă la nivel subcutanat...) şi psihice
(scăderea capacităţii de concentrare, memorare dificilă, dispoziţie fluctuantă
cu momente de agresivitate) consecutive administrării îndelungate a
contraceptivelor orale.
Probleme relaţionare FAS Z 63.9 ICD-10, V62.81 DSM IV terapia a
fost solicitată pentru problemele ce se manifestă în relaţia cu sora soţului, dar
unele caracteristici existau şi se menţin şi în relaţia cu alte persoane (mama,
parteneri anteriori, soţ)
Tratament făcut în prezent:
- psihologic, consiliere şi psihoterapie
Tratament ambulatoriu: Nu este cazul
VIII. Istoricul Personal
- Condiţii actuale de viata şi de muncă: casnică; nu munceşte
- Relaţii interpersonale cu familia: relaţii tensionate, locuieşte cu mama
adoptivă şi soţul.
- Dezvoltare psihomotorie: armonioasă
- Ruta şcolara: facultate; fără licenţă
- Integrare în diferite colective: integrare bună în colectiv
- Abuzuri: nu este cazul
IX. Examen Somatic
- Greutate: 87 Kg
- Înălţime: 1,78 m
- Forma feţei şi a craniului: ovală
- Asimetrii (micro/macrocefalie, oxicefalie): nu este cazul
- Globii oculari: normali; miopie bioculară
- Înveliş cutanat: normal, tegumente mai închise la culoare, ocazional
edem
- Îngrijire fizică exterioară: ţinuta îngrijită
- Cicatrici, vânătăi, etc.: nu este cazul
X. Examenul stării psihice
a) Conştientă şi orientare
- Orientare tempo-spaţială: bună
- Lucid, somnoros, extenuat: lucidă, obosită
- Pierderi de cunoştinţă: absente
- Reacţii la stimulii din mediul înconjurător: adecvate
b) Gardul de independenţă şi autonomie
- Deplasare: fără ajutor
- Utilizarea toaletei: - singură
- Patul: - singură
- Gradul de autoservire: singură
c) Percepţii
- Auz (reacţionează la sunete): da
- Văz : acuitate vizuală scăzută, bună cu ochelari
- chinestezic: da
- Olfactiv: da
- Tulburări ale percepţiei: absente
d) Reprezentări: adecvate
e) Gândire: fluentă,
- Deteriorările (incapacităţile) determinate de: dispoziţie fluctuantă,
capacitate scăzută de concentrare
f) Memorie
- De scurtă durată: afectată uşor
- De lungă durată: afectată
- Tulburări de memorie determinate de afecţiunea psihică: permanente
şi tranzitorii (lapsusuri)
g) Limbaj
- Vorbire articulată: da
- Sunetul vocii (răguşit, delicat): tonalitate normală
- bâlbâială: ocazional
- vorbire precipitată: nu
- Vorbire dezarticulată: nu
- Nu vorbeşte: nu
- Repetă cuvintele: ocazional
- Înţelege semnele: da
- Exprimare adecvată sau inadecvată: adecvată contextual,
h) Imaginaţia: bogată
i) Atenţia
- Concentrare: scăzută (pe perioade medii)
- I se distrage uşor atenţia: da
- Necesită stimulare: da
- Tulburări de voinţă: apatie,
j) Activitate
- Apatie, amânare
- Agitat psihomotor: ocazional
- Irascibil: deseori
- Tipul de activitate în care poate fi integrat: terapie suportivă,
ocupaţionată,
k) Modalitate de intrare în activitate şi susţinerea energetică a acesteia
- oboseşte repede: da
- îşi mobilizează resursele adecvat şi finalizează cu succes activitatea:
uneori da
- amână intrarea în acţiune; nu reia activităţile - întrerupte
- catatonic şi stereotip: nu
l) Afectivitate
- Distimic: da
- Hipertimic: nu
- Dispoziţie schimbătoare: da
- Observaţii: pusee agresive, descărcate prin automutilare
- Mimica, pantomimica: mobilitate obişnuită, se accentuează în funcţie
de subiect
m) Modalităţi de relaţionare
- Superficial: nu
- Defensiv: da
- Dependent de alţii: da
- Contact vizual: susţinut
- Interacţiunea cu personalul de îngrijire
- dominant: nu
- docil şi conciliant: da
- dispoziţie schimbătoare: da
XI. Examen psihologic
Nu au fost aplicate probe psihologice, examenul a constat în aplicarea
unui interviu semistructurat intercalat discuţiei libere cu subiectul, datele
culese fiind prezentate în anamneză.
Subiectul şi-a exprimat dorinţa de a-şi îmbunătăţii atenţia şi capacitatea
de memorare, în vederea pregătirii pentru examen, precum şi de a primi ajutor
pentru a menţine cura de slăbire iniţiată. În acest scop solicită şedinţe de
hipnoterapie - relaxare. Acuză de asemenea o stare de oboseală continuă,
irascibilitate şi o serie de simptome somatice care îi afectează concentrarea.
Factorii care generează şi îi accentuează starea par a fi de triplă factură:
chimici (efectele adverse ale contraceptivelor orale, pe care le sistase în urmă
cu puţin timp după o perioadă de 2 ani de administrare continuă), fizici
(ritmul somn-veghe este serios afectat datorită unei modificări în stilul de
viaţă al soţului şi achiziţionarea unui animal de casă) şi psihologici
(apropierea datei limită pentru înscrierea respectiv susţinerea examenului de
licenţă). Pacienta menţionează relaţii tensionate în cadrul familiei extinse (cu
rudele soţului), considerând însă ca sunt în curs de soluţionare. Cere ajutor
pentru a-şi stăpâni emoţiile şi sentimentele negative.
XII. Demersuri terapeutice
În urma discuţiei am convenit asupra următoarelor demersuri pentru a
atinge obiectivele preliminare:
1. Terapie de susţinere şi ameliorare a performanţei prin relaxare -
hipnoză - antrenament autogen Schultz.
2. Terapie comportamentală şi inducţie hipnotică pentru a rezolva
problema obezităţii.
3. Training asertiv pentru a controla şi exprima adecvat trăirile
negative:
„Spuneai la început că obiectivele tale simt problema examenului
(concentrare şi memorare), faptul că vrei să slăbeşti şi mai era ceva...
C: încredere în sine...
T: ai vrea să facem pentru încredere în sine şi altceva în afară de
inducţii hipnotice... asta pentru că pe obezitate...
C: pe obezitate oricum mă ocup... ţin şi cură... de fapt nu mănânc, dar
mă îngraş dacă beau apă...
T: k...
C: şi mai era ceva... aş vrea să nu mă mai enervez aşa... D zice că am
pitici... şi când îmi vin piticii... mai bine mă scarpin.
T: ce îţi vine să faci în loc să te scarpini ?
C : să omor pe cineva... şi când mă mai ia şi durerea de cap...
T: să înţeleg că eşti foarte nervoasă. Te mai exprimi şi altfel când eşti
aşa nervoasă?
C : a... da... de ţipat, ţip, nici o problemă, dar când îmi vine să-l strâng
de gât...
T: pe cine
C: pe D, evident, mai am pe cine altcineva? în curând se satură şi el...
că nu mă pot controla... sunt un butoi cuptdbere, îmi sare ţandăra de la
orice... şi dacă mai am şi de ce...
T: să înţeleg că ai vrea să te exprimi altfel ? Să gestionezi altfel
situaţia?
C: aş vrea să fiu calmă, să nu mă mai stresez atât... şi-mi iese uneori
când pun controlul dar ca să pun controlul... să nu mai zic... îmi fac codiţe, îl
mângâi pe Fifi, până fuge şi el că nu mă mai suportă... »
Pacienta a optat pentru a începe prin hipnoterapie, motivând că se
simţea mult mai bine în perioada în care practicase o formă a antrenamentului
autogen, combinată cu exerciţii yoga. Forma practicată de ea se baza pe
concentrarea asupra respiraţiei şi am convenit să o reia ca temă pentru acasă,
alături de exerciţiile fizice şi regimul alimentar din cadrul curei de slăbire...
Deoarece hipnoterapia în tratamentul obezităţii, ca şi cea pentru
optimizarea performanţei presupune o tehnică diferită şi anume imaginaţia
dirijată, am optat pentru a experimenta această metodă de relaxare şi a testa
preferinţele şi eventualele probleme cu aceasta încă din prima şedinţă.
„T: dacă ar fi să te gândeşti la un element sau obiect din natură, la ce
ți-ar place să te gândeşti ?
C: La un copac...
T: foarte bine, am să te rog să închizi ochii şi să te concentrezi asupra
acestui copac... să te apropii de el şi să-i admiri forma, şi culoarea
frunzelor... a trunchiului... să asculţi foşnetul vântului printre crengile lui, şi
pe măsură ce te apropii îl percepi din ce în ce mai clar, ca şi cum ai fi acolo,
la poalele lui, respirând mireasma aceea de iarbă proaspătă, ascultând
murmurul lin al frunzelor acompaniat la răstimpuri de viorile greierilor, de
scârţâind crengilor în vânt...”.
Pacienta se afla în poziţie şezând, iar efectele relaxării s-au făcut
simţite destul de repede, capul alunecând lateral şi menţinând această poziţie
pe toată durata inducţiei. Am continuat inducţia în sens metaforic, asimilând
dezvoltarea copacului cu aceea a propriilor capacităţi, insistând asupra
sentimentului de calm interior şi acumulare energetică şi informaţională. Din
nefericire nu pot reproduce integral discursul, în acest moment al terapiei nu
am utilizat înregistrări audio sau video.
După încheierea relaxării am cerut feedback asupra senzaţiilor, a
efectelor dorite sau nedorite pentru a putea construi un discurs mai adaptat
nevoilor pacientei în şedinţa ulterioară. Acest feedback a fost reluat în a doua
şedinţă şi înregistrat pe suport audio - video. Mai jos apare transcrierea sa, în
cadrul celei de-a doua şedinţe.
Această primă întrevedere s-a încheiat cu reluarea discuţiei despre tema
pentru acasă (antrenamentul autogen şi exerciţiile fizice) şi stabilirea
următoarei şedinţe.

Şedinţa a doua

C: Pe mine mă enervează ca e cameră... mă ține...


T: e prima oara când lucram cu ea... considera că ea stă acolo, ca
orice alt obiect din cameră.
C: nu vreau să mă uit la ea (punându-şi părul pe faţă)
T: e ok, nu voi păstra imaginile. Coloana audio mă interesează. Acum
voi porni înregistrarea.
C: ...
T: să îmi spui pe ce ai vrea să lucrăm azi. Hai să o luam de la efectele
de data trecută
C: pe relaxare odată..., încărcare ... deci efectele de ieri
T: cum te-ai simţit fizic poţi să-mi dai un sentiment sau o senzaţie?
C: Relaxare... în sensul de...
T: cum te simţeai, ce îţi venea să faci
C: să dau din mâini şi din picioare
T: îhîm
C: dar nu era o chestie care să mă obosească, şi nu aveam controlul
acelor mişcări... vorbeam și... (roteşte mâinile)
T: şi ai observat vreo modificare în ceea ce priveşte modul în care
reacţionează ceilalţi sau modul în care desfăşori tu anumite acţiuni?
C: Deci de obicei când reacţionez există o anumită încordare
gândindu-te: băi cum spun, ce spun, consecinţele a ceea ce spun... cred că nu
vorbesc coerent dar nu contează... acum era o chestie firească, naturală,
spontană...
T: şi senzaţiile din timpul şedinţei?
C:din timpul?
T: din timpul ei, de după...
C: mi-a plăcut faza aia când nu mi-am mai simţit absolut de loc
corpul, faza de ruptură, mesajul deci povestea) după... lipsa acelei stări
anterioare: eram nervoasă, eram stresată ...după... eram fluturaş pe pajişte...
imm... unfluturaş cam greoi da '...
T: erau părţi pe care ai fi vrut să le schimbi? Adică anumite lucruri pe
care poate le-am făcut eu poate le-ai simţit tu, când nu te adaptai sau nu te
simţeai în siguranţă?
C: nu, a fost super. şi ca mesaj şi conţinut şi felul în care s-a spus. Deci
nu.
T: Ce te-a atras cel mai mult? Din ce am spus eu sau din ce ai văzut tu,
care au fost momentele care ţi-au plăcut?
C: deci din mesaj nu din timpul stării...
T: din mesaj sau din timpul stării
C: din mesaj cu referire la apă, deci la partea simbolică, pentru că este
mult mai penetrantă cel puţin pentru mine decât dacă ar fi fost o chestie
directa (sănătate, voie bună, că acum eşti nu ştiu ce fel deci o stare denumită)
partea simbolică a fost mai penetrantă, cel puţin pentru mine a mers mai
bine. Ca stare odată senzaţiile pe care le-am avut în timpul. Ai spus tu ceva
caăacum vezi copacul sau te simţi copac... am văzut copacul şi vedeam
lumina pe copac dar în acelaşi timp simţeam şi eu lumina şi era senzaţia aia
de frunze care sunt bătute de vânt dar nu era la nivelul copacului, simţeam eu
adierea, deci eram eu copacul.
T: ok
C: și plus că s-a produs o foarte mare descărcare... efectiv s-a simţit
descărcarea
T: o simţeai fizic, corporal; o simţeai emoţional? Cum era?
C: ambele... şi fizic şi emoţional şi cred că asta a fost ciudat pentru că
atunci când am mai făcut-o la şcoală era doar o chestie fizică, o
detensionare... hai să spunem şi nervoasă dar nu emoţională... deci nu ... nu
s-a dus atât de adânc ca asta. Efectul l-ai văzut care a fost...
După cum se observă din cele de mai sus, subiectul este mai receptiv la
modalităţile vizuală şi chinestezică - proprioceptivă, pe care de altfel am
continuat să pun accent în şedinţele următoare. În această inducţie am
continuat utilizarea metaforei de evoluţie, accentuând ideea de forţă şi
vitalitate, echilibru, încredere în sine şi schimbare în sens pozitiv a situaţiei,
prin fixarea unor obiective şi atingerea lor. Din discuţia cu pacienta a rezultat
o anumită tendinţă de amânare şi chiar abandon al proiectelor importante,
pusă de ea pe seama condiţiei fizice şi surmenajului. Abordând discuţia din
perspectivă cognitiv-comportamentală nu am reuşit în acest moment să ajung
la un rezultat în sensul modificării de perspectivă, pacienta refuzând orice altă
explicaţie sau chiar formă de abordare (mă refer aici la trainingul asertiv ca
metodă adiacentă de a regla relaţiile cu familia şi a favoriza descărcarea
emoţională). Am preferat astfel să continuăm în maniera sistemică, utilizând
succesele trecute ale pacientei în antrenamentul autogen, capacitatea sa de
autosugestie şi crescând expectaţiile cu privire la schimbarea care era
iminentă.

T: care ar fi imaginea la care ţi-ar place să te gândeşti acum. Dacă ar


fi să te gândeşti la ceva la ce te-ai gândi?
C: cred că dacă tot vine sezonul... la un copac înflorit... sau care se
pregăteşte să înflorească... şi bineînţeles izvoraşul...
T: deci ai vrea să continuăm pe copac
C: cred că da pentru că mă prinde mai uşor
T: ok. Te rog să îţi găseşti cea mai confortabilă poziție în care poţi
rămâne pentru un timp
C: (inspira adânc) mă vezi acum că dang (ridică mâinile)
T: te poţi lăsa pur şi simplu dusă de senzaţiile corpului tău... pur şi
simplu îţi laşi corpul să caute cea mai confortabilă poziţie în timp ce îţi
imaginezi în fața ta acel copac care îţi place atât de mult, simţi că se apropie
de el primăvara, poţi să îi simţi aroma, să respiri acea mireasmă de iarbă
proaspătă şi de fân, mirosul apei cristaline care-i înconjoară rădăcinile, îl
hrăneşte, şi te apropii de el din ce în ce mai mult, te apropii de el, din ce în ce
mai mult te apropii pentru că te atrage, pentru că e ca tine... îi ating scoarţa,
este puternică... îşi îndreaptă crengile spre lumina aşteptând căldura soarelui
să-l mângâie... încet mugurii se deschid în lumina soarelui, îi simţi dorind
izvorând la viață cu forțe proaspete, forțe pe care le iau din izvoare, din
soare, îşi caută încet un drum spre lumină, un drum spre viață care îl cheamă
din ce în ce mai aproape, simţi seva pulsând în sus spre muguri, din ce în ce
mai mult până când mugurii prind viață, şi forţa vitală adunată încet,
răbdător, erupe ca un miracol şi mugurii se deschid, până când le poţi vedea
nuanţele, din ce în ce mai pline de viață, simţi lumina caldă care le
înconjoară, zborul pasărilor... care te cheamă cu cântecul lor si-și vestesc un
nou început... le primeşti între ramuri şi vezi cum florile se deschid încet, sunt
din ce în ce mai multe, e ca şi cum copacul s-ar îmbrăca de sărbătoare, se
pregăteşte îşi aduna forţele pentru că urmează un an nou în care va da flori
şi ele vor da roade iar aceste roade... vor aduce bucurie tuturor, şi ţie şi
celorlalţi. Poţi vedea din ce în ce mai mult cum coroana i se umple de flori...
le simţi petalele mijind, sunt încă înăuntru dar le simţi forţa cu care se întorc
la viață, cu care vor să arate cât de frumoase sunt, pure, se întorc la viață, ...
sunt florile sufletului tău....te simţi fericită aşteptând să se deschidă... când
vei fi pregătită. Le simţi culorile le simţi parfumul... şi iată a început să
înflorească copacul... sunt atât de multe, sunt atât de multe încât nu-ţi pasă
că unele cad, şi aduc bucurie pământului, încât nu-ţi pasă că unele sunt luate
de vânt, fiindcă el le poarte mirosul mai departe, cheamă pasările între
crengile tale şi cheamă soarele să te alinte.
Te simţi plină de florile gândurilor frumoase, mai plină de acea forţă a
vieţii care-ţi dă puterea să continui.
... şi cheamă pasările între crengile tale, şi cheamă pasările să le
alinte...
aştepţi ploaia să-ţi ude ramurile, să-ți ude rădăcinile şi să îţi dea
puterea de a forma din flori fructele ce-li vor aduce satisfacţie
simţi zumzetul albinelor ce se apropie ce se apropie şi ştii că-ți sunt
prietene, ca au venit să te ajute să faci fructe... presimţi aroma rodului ce se
apropie... şi aştepţi să ia formă, seva pulsează în tine şi te umpli de energie şi
de lumina, eşti din ce în ce mai radioasă şi mai puternică, şi simţi izvorând
din lumina culoarea florilor ca o corolă a soarelui... care îţi luminează
fiecare creangă, fiecare frunză... te iluminează pe tine, simţi izvorând din tine
acea forţa a începuturilor... căldura soarelui e în sufletul tău ca îmbrăţişarea
cuiva drag, te simţi bine acolo... coroana ta e plină de flori şi va fi plină de
fructe în curând pentru că vara se apropie... e o vară bogată... ştii că acum
eşti puternică, ai văzut puterea sevei dând naştere mugurilor, ştii ca o porţi
în tine, sărbătoreşti viața, simţi pulsând în tine această forţă, ai din ce în ce
mai multă încredere în tine, încredere că poţi realiza ceea ce-ţi propui aşa
cum florile nasc fructele... am să te las să te bucuri în tăcere de această
anticipare a roadelor ce vor să vină, te simţi din ce în ce mai puternică şi ştii
că o să continue aşa cum copacul se întinde mereu spre lumină
simţi cu fiecare zi care trece primăvara din sufletul tău
te simţi din ce în ce mai puternică, cu fiecare zi şi experienţă şi ştii că
ai forţa să continui aşa cum copacul îşi extrage seva din pământul în care
crește, indiferent de vreme, îţi e uşor, natural să faci ceea ce-ţi propui, totul
înfloreşte sub atingerea ta, corpul tău e plin de energie şi mintea odihnită, iei
tot ce e mai bun din mediul tău, transformând în energie vitală, substanţele
nutritive te ajută să-ţi reglezi metabolismul, să elimini toate acele lucruri de
care nu ai nevoie... te simţi din ce în ce mai plină de viață... corpul tău revine
la realitate
Când vei fi pregătită te vei întoarce la realitate, luând cu tine tot ce ai
nevoie din aceasta experienţa, pentru a-ți atinge obiectivele
Pop să o faci în ritmul tău aşa cum îţi place, eu te aştept aici. Cu
fiecare moment care trece te simţi apropiindu -te de prezent.
când te vei întoarce vei şti că te simți pregătită să faci schimbările de
care ai nevoie pentru a înflori cu toată puterea
revii încet, ca după un somn lung în care ți-ai recăpătat energia
eu te aştept să te întorci când vei dori ...
când te simţi pregătită poti începe să te mişti, să te întinzi
T: poţi să îmi spui ce ai reuşit să vezi sau ce ți-a plăcut?
C: nu ştiu, am impresia că ieri a fost mult mai adâncă decât asta... în
asta... acum auzeam și... camera, se aude sunetul ăla... Nu a mai fost
momentul ca de ruptură acum, dar a fost... la un moment ziceai ceva de sevă
urcând şi în momentul ăla s-a simţit aşa din tălpi ca o vibraţie
T: îhîm
C: acum am reuşit să mă desprind doar cu mâinile... nu le-am simţit
deloc, ieri era tot corpul era mai bine
T: e şi prima data când am lăsat camera zi...
C: da, era şi zgomotul ăla de fond dar ieri era parcă şi mai adâncă,
T: îhîm
C: e bine, de relaxat m-am relaxat dar ieri a fost şi mai adâncă şi m-
am dus parcă şi mai repede
T: poți da îmi descrii copacul dacă l-ai văzut?
C: nu l-am văzut integral, vedeam părţi....
T:... îhîm
C: când ai zis de creci, flori, frunze vedeam crăcile, florile... coroana
aşa nu am văzut-o integral am văzut părţi din coroană şi copacul l-am văzut
doar un flash, n-am putut să menţin
T: azi a fost mai mult într-adevăr pe amănunte, poţi să îmi spui florile
ai reuşit să le vezi în amânunt sau?
C: erau flori de piersic roz... florile da... la un moment dat am avut şi
senzaţia de miros dar nu reuşeam să menţin mult ... de-asta spun că ieri era
mai adâncă
T: şi era ceva anume care te făcea să intri şi să ieşi... care te-a
deranjat?
C: zgomotul... erau momente în care dispărea dar apoi iar revenea... la
un moment dat puteam să fac abstracţie de el dar revenea. Iar pierdeam
sunetul dar revenea... vocea ta s-a menţinut dar sunetul de la cameră a
fluctuat
C: oricum ieri a fost mai adâncă, cel puțin așa am simţit eu că a fost
mai adâncă
T: ai vrea să încerci... de exemplu de ieri până azi ai încercat să faci
auto
C: nu
T: ai ai vrea să încerci să zicem până data viitoare să mergi pe auto...
să încerci să îl vezi integral... şi dacă nu îl vezi, îmi spui ce părţi din el îţi
creează probleme
C: îhîm
T: dar oricum să încerci pe cât posibil să-l vezi integral
eventual daca vrei poţi să mergi şi mai departe să vezi fructele şi cum
ţi-ar place să fie
C: uite, lumina se simţea, se vedea, crengile spre... cred că tulpina nu
era foarte bine şi poate la rădăcina
T: da, am pus mai pupn accent pe asta
C: nu se simţea senzaţia de ancorare
T: îhîm
C: cred ca asta a fost... florile, frunze, crengi.... rădăcina şi tulpina
astea nu s-au fixat cum trebuie... nu prea... eu n-am simţit senzația de
rădăcină...
C: florile.... chiar se vedea.., era piersic
T: ce aș mai vrea să faci dacă ai timp: să te vizualizezi devenind
copacul şi să preiei din forţa lui...
C: nu ştiu dacă e de mesaj sau de stare dar ieri era mult mai profund
T: eu când am făcut prima dată tot aşa... m-am ancorat mai bine, a
doua oară a fost mai puţin şi apoi în funcţie de cum mă simţeam...
C: îhîm
T: şi corporal?
C: La un moment dat simţeam ceafa, la picior n-am avut probleme...
mâinile nu le simţeam deloc. Dar ceafa mă ţinea....
T: ai vrea data viitoare să stai întinsă?
C: cred c-ar fi mai bine...
T: k...
Deşi uşor dezamăgită de superficialitatea transei, clienta a dorit să
continue această abordare.
În şedinţa următoare am optat pentru imaginaţie dirijată, discursul fiind
mai vag şi referindu-se în principal la momentul apariţiei „fructelor”, al
rezultatelor eforturilor. Am proiectat apoi pe un ecran mental imaginea
clientei în viitorul apropiat când se bucură deja de aceste realizări, lăsând-o să
îşi formuleze singură termenii în care consideră că obiectivele terapiei vor fi
atinse. La revenirea din relaxare, ea a relatat următoarea experienţă: se vedea
alături de soţul său şi de copilul lor (o fetiţă) urcând un deal din apropierea
casei unde locuiau, undeva la ţară (în prezent locuieşte într-un apartament de
2 camere împreună cu soţul şi mama sa). Nu a putut preciza care era imaginea
sa fizică dar a menţionat că se simţea împlinită din punct de vedere afectiv şi
că îşi dorea foarte mult să se ocupe de creşterea copilului, să aibă timp pentru
familia ei (nucleară, nu extinsă). Prin contrast, în prezent spune că nu se simte
pregătită fizic pentru o sarcină şi că din punct de vedere afectiv nu îşi doreşte
un copil cu soţul său, considerându-l nepregătit pentru a se descurca în rolul
de părinte. Declară că deja are un copil (referindu-se la soţ) după care trebuie
să facă ordine şi curăţenie toată ziua, şi pe care dacă îl pierde un moment din
ochi se aşteaptă să facă „minunăţii” astfel încât nu se vede descurcându-se cu
doi.***
In ceea ce mă priveşte, concluziile generate de această experienţă mută
centrul de interes asupra relaţiei interpersonale cu familia extinsă pe de o
parte (care în proiect dispare cu desăvârşire) şi cu soţul de cealaltă parte.
Forma fizică apare ca importantă mai degrabă sub aspectul sănătăţii, iar din
discuţiile ulterioare reiese că doreşte să slăbească la sfatul ginecologului care
a interzis eventualitatea unei sarcini în condiţiile de faţă datorită riscului
foarte mare pentru sănătatea şi chiar viaţa mamei (declară că suferă din
copilărie de o boală de inimă dar nu precizează care). Dimensiunea
profesională de asemenea lipseşte iar din convorbire reiese că se află într-un
impas în ceea ce priveşte ruta profesională, mama şi soţul nefiind de acord cu
aceea aleasă de ea până la gradul în care soţul o ameninţă (nu am reuşit să aflu
cât de serios) cu divorţul, mama insistând să profeseze pe o ramură în care ea
nu se simte confortabil, având senzaţia că s-ar epuiza nervos.
Tot acest conflict pare a constitui motivaţia stării de apatie şi a
amânărilor lucrării de licenţă ce i-ar permite angajarea în una sau alta din
direcţii.
Soluţiile pe care le întrevede sunt de aceeaşi natură indiferent de
problemă, şi anume de a avea foiţa (?!) de a renunţa la propriile nevoi şi
idealuri în toate celelalte planuri cu excepţia împlinirii ca mamă. Expectaţia
schimbării există doar în ceea ce priveşte relaţia cu soţul şi starea de sănătate.
Sarcinile pentru acasă au continuat antrenamentul autogen, cu precizarea
autoprogramării în scopul găsirii de soluţii noi la situaţia stresantă
(autoprogramarea viselor, de exemplu), alături de sugestiile de sănătate şi
eficienţă.
Şedinţa a patra este construită pe baza acestor informaţii şi a
preocupărilor clientei pentru viaţa spirituală şi principiile yoga. Tema a fost
realizată parţial, nu au fost găsite soluţii noi.
Discursul inducţiei e centrat pe acumularea de energie, purificare,
armonizare cu universul şi protecţie faţă de orice eveniment perturbator.
Profunzimea transei este mai mare de această dată, atât în opinia clientei cât şi
după observaţiile directe, (imponderabilitatea mâinilor, modificări
semnificative ale ritmului respirator, lăcriniarea ochilor fără modificarea
inimicii). Se insistă mai mult asupra schimbării continue care are
loc în corpul şi mintea subiectului, în unificarea şi armonizarea acestora
pentru a atinge scopul propus. Sunt reluate sugestiile de sănătate şi eficienţă
atât sub formă metaforică cât şi în exprimare directă, în momentul de adâncire
a transei. înafara relaxării am utilizat câteva tehnici cognitive în special
reformulări, identificarea expectaţiilor nerealiste şi transformarea lor în
obiective tangibile (în special cu privire la examen şi lucrarea de licenţă),
precum şi găsirea unor metode alternative de descărcare a tensiunii. în acest
demers am trecut în revistă câteva tehnici de focalizare a atenţiei şi diminuare
a anxietăţii ca: focalizare pe respiraţie, autosugestie, exerciţiu fizic însoţit de
autosugestie, focalizare pe lumânare cu ritualizarea descărcării sentimentelor
negative, efectuarea unor activităţi plăcute şi relaxante ca mijloc de distragere.
Am încercat de câteva ori să abordez subiectul relaţional, dar clienta nu mai
era dispusă să vorbească despre asta. Şedinţa s-a încheiat cu o nouă temă
pentru acasă, aceea a aplicării tehnicilor explorate în şedinţă şi găsirea acelora
cu eficienţă maximă în cazul clientei.
Şedinţa a 5-a debutează cu verificarea temelor. Tehnicile de distragere
par a funcţiona o perioadă, cu maxim de eficienţă când pacienta îşi alocă
suficient timp pentru sine. în situaţiile de criză însă tensiunea e descărcata din
nou în manieră compulsivă prin scărpinat... distresul clientei se referă însă
mai mult la faptul că nu reuşeşte să se educe să accepte ceea ce se întâmplă cu
seninătate, astfel încât reluam discuţia despre obiectivele realiste. Concluziile
şale rămân neschimbate. Urmează inducţia hipnotică, centrată de această dată
pe detensionare corporală (la acuzele clientei că se simte prea încordată în
ultima perioadă).
(-)
T: poţi începe prin a te concentra asupra respiraţiei... inspiram adânc
dar confortabil lăsând să iasă din noi toate grijile, încordarea... inspiram
calm şi relaxare, expiram toate grijile, toate problemele...
C:
T:pe măsura ce inspiram ne putem concentra pe senzaţiile din corpul
nostru, observam fiecare muşchi ce iniţial are o stare de tensiune cum se
relaxează din ce în ce mai mult C:
T'.vom observa cum pleoapele sunt din ce în ce mai grele, cum fruntea
se destinde lăsând gândurile la o parte, cum obrajii se relaxează lăsând
liniştea să ii învăluie, cum umerii se relaxează, şi braţele sunt grele, calde,
respiraţia e lenta şi naturala, inspirând din ce în ce mai adânc, expirând
uşor, natural... aceasta respiraţie lenta e din ce în ce mai profunda, poti simţi
muşchii abdomenului ce se desiind şi senzaţia plăcuta calda C:
T: muşchii picioarelor se relaxează pana în vârful degetelor lăsând să
circule energia pe care o pop vizualiza sau o poţi simţi atunci când inspiri
cape o mare luminoasa, calda care te învăluie şi îţi curge încet prin tot
corpul, prin toate celulele, curălându-le, lăsându-le libere să funcţioneze
intr-un mod natural, să slujească corpul şi luând cu ea toate produsele
organice care nu-ţi folosesc şi înlăturându-le, ca o apa care euforia ei
binefăcătoare aduce hrana şi ia cu ea toate deşeurile, ducându-le în jos spre
pământ, şi aşa cum apa pătrunde în fiecare frunza, în fiecare loc ascuns, tot
aşa şi lumina aceasta pe care o poţi inspira şi pe care o poţi simţi în tine
pătrunde în fiecare loc din corpul tău.
C:
T: poţi sa-ţi imaginezi ca pe an ecran mintal, poţi chiar să simţi în
propriul tău corp cum ea-ţi ajuta fiecare celula să funcţioneze din ce în ce
mai bine, să ardă mai bine toate substanţele pe care corpul tău le-a depus şi
astfel corpul tău se poate simţi din ce în ce mai viguros, mai puternic, mai
suplu, ajungând la forma aceea pe care ti-o doreşti tu.
C:
T: poţi să simţi cum încet-încet revii la acea silueta pe care ii-ai
propus-o pentru ca toate celulele din corpul tău ştia ca trebuie să se ocupe de
acest lucru şi să ardă pe rând acele substanţe care nu-si au locul în
organismul tău, să le elimine, şi să păstreze numai ce este bun şi folositor,
lăsând ca tot surplusul să se scurgă încet înafara ta.
Am să te las câteva momente să vizualizezi mai bine aceasta noua stare
a ta, să te percepi cu toate simţurile aşa cum îţi doreşti să fii... sa-ţi simţi
corpul mai tânăr, mai proaspăt cum se mişca fără efort, cu gratie, să îţi simp
fiecare celula din corp lucrând pentru tine, pentru a-p atinge scopul.
C:
T: cu fiecare moment care se scurge te simp tot mai apropiata de acest
ideal al tău şi pop să percepi cu claritate cum corpul tău a început să lucreze
pentru tine C:
T: poţi să percepi cum sângele îţi duce toate substanţele nutritive de
care ai nevoie şi le curata pe cele de care nu ai nevoie ajutându-te să le
elimini pe rând C:
T:poţi să vezi cum ajunge pana la fiecare organ important: ajunge la
creier şi îţi aduce o stare de relaxare dar în acelaşi timp o stare activa, în
care toate gândurile se ordonează uşor, în care te concentrezi cn uşurinţa
pentru ce ai de făcut, poţi să vezi cum astfel cu uşurinţa să-ţi planifici şi să-p
finalizezi acpunile, îp e uşor să memorezi, ai o memorie foarte buna, o logica
f buna, îţi urmăreşti cu uşurinţa scopul propus, şi îl atingi cu aceeaşi uşurinţa
... corpul tău funcţionează perfect şi te ajuta; ajunge pana la inima, o simp
mai viguroasa, puternica ca pe un motor care îţi face corpul săfuncponeze în
armonie... pop sa-i simţi căldura, bătăile intr-un ritm suspnut, dar liniştit.
C:
T:poţi să vezi cum ajunge la celelalte organe: la stomac care se umple
cu acea energie care îţi aduce o stare de linişte, pe care ti-o doreşti în care
să îţi fie din ce în ce mai puţin foame, pop să simţi cum ajunge în intestine,
stimulându-le circulaţia astfel încât să te ajute să elimini toate acele
substanţe de care nu mai ai nevoie, poţi să simţi cum ajunge în fiecare celula,
luând tocile substanţele de care nu ai nevoie şi le conduce spre rinichi unde
ele vor fi filtrate, unde sângele tău se va curata de toate acele lucruri pe care
vrei să le elimini şi care apoi vor fi scoase din corpul tău C:
T: te poţi lăsa cuprinsa de aceasta senzaţie de sănătate şi eficienta, de
încredere în sine, de armonie interioara în care mintea şi corpul sunt uneltele
tale pentru a-ţi atinge scopurile, în care ele funcţionează armonios şi se
îmbina intr-un tot unitar, ... .care îţi e mereu la îndemână, care funcţionează
pentru tine chiar atunci când tu te concentrezi pe alte activităţi, şi care e
mereu acolo ori de cale ori ai nevoie de el.
C:
T: te poţi concentra acum asupra acelor lucruri pe care vrei să le
atingi, asupra acelor activităţi importante pentru tine, poţi obseiva cum acea
imagine ideală pe care ţi-ai creat-o se suprapune peste imaginea ta prezenta
iar imaginea ta prezenta se apropie din ce în ce mai mult de cea ideala. Cu
fiecare zi obseivi cum diferenţele scad, pentru ca mintea şi corpul tău
acţionează pentru tine şi cu fiecare zi eşti din ce în ce mai aproape de el. AI
din ce în ce mai multa încredere în tine, încredere ca îţi vei atinge scopul
propus, încredere ca fiecare acţiune pe care o planifici reuşeşte, ai o
memorie foarte buna, o gândire excelenta, îti atingi cu uşurinţa scopurile.
C:
T: am să te las câteva momente să te concentrezi asupra acestor
scopuri, să le vezi cum se apropie de tine şi cum prind viata, cum realitatea
se apropie de tine aşa cum îţi doreşti, cu fiecare zi care trece iar apoi când
îmi vei auzi vocea vei reveni treptat la realitate pentru a începe să o
transformi aşa cum îţi doreşti C:
voi începe acum să număr încet de la 10 la unu. Atunci când voi ajunge
la 1 vei fi complet treaza, relaxata şi încrezătoare în forţele proprii.
C:
T: 10 .... Simţi cum corpul tău începe să se întoarcă, cum simţurile tale
încep să se trezească, cum respiraţia devine o sursa de energie, poţi să simp
energia care te învăluie ca o stare de activare în care corpul revine la
realitate, la starea să normala de activitate, cum muşchii încep să vibreze, să
dorească să se mişte...
C:
T: 8 ... poate vei simţi furnicături uşoare, eşti din ce în ce mai prezenta
în lumea reala, muşchii tai încep să se mişte şi cum uşor revii în ritmul tău
propriu aşa cum îţi doreşti, iar ei simt plini cu energie, energie care te va
ajuta să revii la starea activa C:
T: 7... .respiraţia ta revine la ritmul obişnuit, eşti din ce în ce mai
pregătita de acpune, poţi să simţi starea aceea de bucurie interioara de calm
dar în acelaşi timp de pregătire pentru a face fata activitătilor zilnice.
C:
T: 6... corpul tău se întoarce încet, îşi reia contactul cu lumea reala,
pop să simţi apăsarea canapelei şi a corpului tău, senzaţia de uşoara
tensiune din muşchi ce-p anunţa starea de activare, în acelaşi timp de linişte
interioara. Revii uşor la lumea reala.
C:
T:5 poţi începe să iei fiecare muşchi în parte, să vezi cat de contractat
sau de relaxat este, să vezi cum îşi doreşte să se mişte, poate vrea sa-si
schimbe poziţia sau poate vrea să mai rămână puţin să se bucure de starea
de relaxare C:
r
T: corpul tău e mai activ, mai pregătit, păstrând senzaţia de calm, de
relaxare, de activare interioara.
C:
T:4... încet încet ne apropiem de momentul în care vom primi
realitatea prin toate simţurile. Putem să o simţim acum, să o auzim, în curând
vom reuşi s-o vedem atunci când vom fi pregătiţi să deschidem ochii
C:
T: 3... clipim uşor, simţim muşchii fetei cum se activează, putem sa-i
întindem mai mult şi să revenim uşor, în ritmul propriu, în ritmul care îţi
convine întorcându-te încet la realitate activa şi pregătita, păstrând calmul
interior şi senzaţia de linişte, de încredere în sine, puterea de a atinge
scopurile propuse C:
T:2 revenim suntem mai aproape, revii in ritmul propriu, începem să
mişcăm mâinile, picioarele, începem de acolo de unde dorim şi continuam cu
restul corpului. îl putem întinde, expiram adânc pentru a elimina starea
nedorita de încordare şi inspiram C:
T: suntem din ce în ce mai aproape, putem chiar deschide ochii daca
ne dorim asta sau putem să ne mişcăm mai mult, ne întindem braţele,
picioarele, ne bucuram de senzaţia de a fi din nou prezenţi în corpul nostru.
Ne mişcăm din ce în ce mai mult şi luam contact cu realitatea C:
T: 1 ... suntem aici prezenţi în starea de veghe,
(...)
T:
C: fata de dăţile trecute n-am mai simţit corpul, în schimb simţeam la
mâini... da la mâini e suficient să pic aşa puţin ca încep să-mi fiarbă T: ti se
încălzesc... sau?
C: nu, e răcoare şi încep sa... simt furnicături T:
C: dar şi acasă cândfac gimnastica simt la mâini... şi acum vroiam să
ies, tot aveam senzaţia ca ies ... din picioare, din piept, din mâini... şi am
început să vad alea mov (arcade), de ti-am zis eu ca atunci când am mai făcut
cu altcineva îmi apăreau, şi când numărai să ies cred ca de-aia am picat din
nou ca apăreau arcadele alea mov...
T: uite, data următoare o să te rog să vorbeşti C: ii
T: eu am să te conduc pana undeva şi de acolo mă conduci tu şi îmi
spui ce vezi C:immm mama ce în-a... (...)
T:
C: uite, simţurile... când îmi ziceai de sânge simţeam aşa fierbinte în
tâmple şi zic... asta o fi?
T: ai auzit tot sau au fost părţi pe care nu ţi le aminteşti
C: fata de dăţile trecute am auzit niai multe, de-asta am zis ca am
picai, dar n-am
picat tot... ci cu corpul
T: pe corp ni-am şi concentrat de data asta
C: a... şi la stomac... era interesam Ia stomac ca începuse la un
moment dat m-am strâns toata, deci simţeam ca... aşa... şi când ai zis de
stomac parca îmi fugea ceva prin burta T: ...
C: vai ce am picat., da mă simt aşa parca am dormit 20 de oraş şi aşa
ti-am zis ca nu mă odihnesc cum trebuie T: am să te rog să-mi povesteşti cai
•2 au fost etapele daca ti le mai aminteşti...
C: (...) cum ai zis tu ca sângele se plimba... am simţit la cap... ti-am zis
ca am dureri de cap de câteva zile... am simţit efectiv ca îmi pocneşte
creierul... ori de la tensiune ori ceva
T: când am plecat spre inima şi spre celelalte organe?
C: s-a... a fost bine, s-a desfăcut T:de data asta nu am mers pe
energie..
C: data trecuta când ai mers pe energie simţeam bine de tot T:am mers
puţin pe lumina dar cu sensul de...
C: şi la ochi simţeam pâcla....
T:?
C: de când am făcut noi cel mai bine simt pe energetic... pe energetic şi
pe ...
T: pe respiraţie?
C: pe respiraţie merge ca fac eu singura, dar cel mai bine simt pe
energetic, simt tot, şi cum circula... şi tot
Şedinţa s-a încheiat cu decizia de a experimenta o transă mai profundă,
exploratorie. Pacienta relata că se simte mai odihnită în urma şedinţelor,
consideram însă că îşi asumase un rol complet pasiv în propria sa dezvoltare
iar scopul acestor explorări se referea Ia limitele pe care şi le autoimpunea în
relaţia sa cu cei din jur şi cu ea însăşi. într- un dialog anterior relatase despre o
experienţă asemănătoare în care dorise să afle ce anume ascundea de ea însăşi
prin amnezia disociativă. Insistase să repete experienţa în cadrul terapeutic,
dar momentan consideram că nu este suficient de echilibrată pentru acest
lucru, astfel încât scopul explorării era doar testarea modului în care
reacţionează la comenzi şi capacitatea de comunicare şi autocontrol în timpul
transei. Doream de asemenea să reiau discuţiile legate de terapia cognitiv-
comportamentală propriuzisă.
Şedinţa a şasea
T: eu mă gândeam să mergem şi pe cognitiv comportamentala pentru
ce ai zis tu C: stai... stai să mă...
T: k... am să te rog să cauţi cea mai comoda poziţie în care pop
rămâne T: şi pe măsura ce inspiri imaginează-ţi ca inspiri energie,-ca un fir
luminos, iar când expiri partea întunecata, ca un joc de umbre care se
împrăştie, gonit de lumina Poţi să te concentrezi asupra acestei lumini, ca un
val care-ţi inunda corpul, ajungând în fiecare celulă, pătnmzând în cele mai
profunde locuri, si-ţi laşi corpul să se relaxeze din ce în ce med mult, sa-si
găsească acel mod de a fi propriu, acea poziţie confortabila în care se poate
relaxa o vreme, în care se poate bucura de un mode a jipe care-l agreează cel
mai mult, în care se poate distanta treptat de lumea exterioara care devine o
călăuză prin sunete şi mirosuri spre acea lume interioara mult mai
interesanta, mai adâncă, spre lumea de unde îţi extragi energia pe care o poţi
percepe din ce în ce mai bine cum circula prin corpul tău, cum îţi inunda
fiecare organ, purificându-l şi cumpăneşte întunericul îndepărtându-l de tine.
Daca ne concentram spre aceasta lumina ne putem lăsa cuprinse de ea în
totalitate ca intr-o baie de bucurie calda, plăcuta, înviorătoare, dar liniştita
şi relaxanta în acelaşi timp. Ne putem deschide tot corpul pentru a o primi,
pentru a o lăsa să circule prin noi, să pună în mişcare fiecare parte din
corpul nostru tot aşa cum apa pune în mişcare roata morilor, tot aşa cum
vântul mişcă paletele morilor de vânt 1 fel şi aceasta energie pura, luminoasa
mişcă micul univers din corpul nostru, dându-i forţa pentru a efectua fiecare
schimb energetic şi informaţional., sau chimic ce
are loc în corpul nostru. Ne putem imagina corpul ca o uzina , fiecare
celula lucrează intr-un angrenaj perfect, jiecare îşi ştie locul şi ştie ce are de
făcut, funcţionează intr-un tot unitar în armonie cu restul corpului şi cu restul
universului care ne înconjoară, ca o mama ce-si înconjoară copilul cu
dragoste şi bucurie, aşa ne putem simţi şi noi înconjuraţi de lumina
Am să încep să număr acum şi pe măsura ce voi număra vei lăsa din ce
în ce mai mult să te scufunzi în aceasta baie energetica, să o laşi să pătrundă
în corpul tău şi să atingi acea profunzime a transei pe care ti-o doreşti pentru
azi
]... simţi lumina învăluindu-te ca un leagăn în care te relaxezi
2:.. o laşi sa-p acopere tot corpul, ca o mantie ca o armura pentru ca
îp mângâie corpul dar în acelaşi timp te protejează de tot ce te-ar putea
atinge intr-un mod în care să nu-p placa
2. ... poţi să laşi acum să intre prin top porii, să o respiri, să o
Guşti, sa-i simţi culoarea şi parfumul, sa-i deschizi toate simţurile pentru a o
primi, să te bucuri de aceasta senzaţie lăsând-o să te poarte din ce în ce mai
adânc
3. ...poţi simp cum coboară prin corpul tău, cum trece prin muşchi
facându-i să vibreze uşor, îp înconjoară articulapile făcându-le mobile, îp
atinge fiecare organ în parte dându-i sănătate şi forţa şi luând cu ea tot ce nu
îp trebide. poţi vedea, poţi simp circuitul sanguin cum degajează zona
capului şi afrunpi, o lăsa răcoroasa şi deschisa ca o cupa... ia cu ea durerea,
senzapa de apăsare şi o împinge în jos spre tălpi pana când o scoate înafara
corpului. Fruntea la e destinsa, se bucura de senzaţia de răcoare şi uşurinţa,
poţi sa-p simp gândurile aranjându-se în voie, pop să le simţi ordonându-se
şi bucurându-se de liniştea. Apoi coboară învăluind gatul... o poţi simţi ca
atunci Când bei apa, e o senzaţie plăcuta şi răcoroasa dar în acelaşi timp
îmbietoare... o poţi simp prelingându-se uşor spre piept, trecând prin braţe
1. . simţi cum îţi atinge degetele, cum se deschide ca o floare prin
toate cele cinci degete, luminându-le, creând un vârtej de lumina în palmele
tale. O vei vedea acolo, o vei simp acolo ori de câte ori vei avea nevoie de ea
pentru ca se afla acolo intr-o mişcare permanenta dându-p sănătate şi forţa
şi echilibru, poţi vedea acum cum îp cuprinde pieptul intr-o senzape de
uşurare, cum circula prin artere curăţăndu-le pereţii şi lăsându-le mai
elastice, mai libere, cu acea senzaţie de eliberare prin care presiunea dispare
rămânând doar vitalitatea fireasca şi elasticitatea de început, ca atunci când
ele abia au luat forma.
Coboară apoi în zona stomacului şi intestinului, luminându-le şi
curăţându-le de tot ce s- a depozitat pe pereţi în timp, lăsându-le netede şi
calme, destinse, elastice, capabile să absoarbă hrana în cantitatea care-ţi
este necesara şi să elimine reziduurile
IV. o poţi simp acum coborând spre rinichi şi spre vezica urinara,
curăţândfiecare celula şi concentrându-se ca o sfera iradiind căldura, apoi
despărţindu-se în doua comele surori pornind în jos spre bazin, spre
picioare, activând muşchii şi circulaţia sangvina şi limfatica, facându-i să
vibreze uşor într-o senzaţie plăcuta şi ducând cu ea toate reziduurile le care
le-a luat din corpul tău, spre picioare şi scoţându-le afara, în afara ta
V. te simţi acum plina, de lumina din creştet pana în tălpi. Am să te
las acum să te bucuri de aceasta, senzaţie, să o laşi să pătrundă în tine tot
mai adânc, sa-i simţi fiecare nuanţa, fiecare ton cu fiecare părticica din tine.
Te poţi imagina ca un univers, ca o mica galaxie
de atomi luminoşi intr-o continua mişcare şi intr-o continua armonie
cu celelalte galaxii din jitnrf tău şi cu întreg universul.
Voi continua să număr acum şi pe măsura ce voi număra vei adânci
transa pana la acel nivel care este confortabil pentru tine astăzi. îmi vei auzi
vocea pe tot acest parcurs. Te poţi lăsa călăuzită de ea pentru a-ţi atinge
obiectivele.
Zi de zi îţi simţi corpul mai tunar, mai energic, din ce în ce mai uşor.
Fiecare cehda consuma atât cat ii este necesar şi te ajuta să îţi atingi
greutatea ideala. Vei fi din ce în ce mai supla, îţi va face plăcere, ... şi
echilibrat, să ai grija de tine, sa-ţi efectuezi exerciţiile cu regularitate, să
atingi acel echilibru intern pe care ti-I doreşti
4. te vezi din ce în ce mai aproape de acest ideal al tău, te vezi
supla şi graţioasa, hainele îţi vin bine şi te simţi bine în corpul tău. Cu
fiecare zi corpid tău arata din ce în ce mai bine, se simte din ce în ce mai
tunar, se simte în armonie cu universul care-l înconjoară, te simţi din ce în ce
mai bine, ai din ce în ce mai multa încredere în forţele proprii, îţi urmezi
idealurile şi le faci să prindă viata, îţi atingi cu uşurinţa scopurile, îţi impui
punctul de vedere cu uşurinţa şi grija pentru sentimentala celorlalţi,
rămânând mereu în echilibru cu tine însuti şi cu lumea din jurai tău.
5. ...Iţi face plăcere sa-ţi desfăşori activităţile zilnice, să te ocupi
de tine, să accepţi complimentele pe care ţi le fac ceilalţi. îţi urmăreşti
progresele pe care le face corpul ta uşi spiritul tău intr-o comuniune
perfecta. Eşti stăpâna pe forţele tale, îndeplineşti cit uşurinţa tot ceea ce-ţi
propui. Fiecare obiectiv este atins, şi pentru fiecare obiectiv pe care îl atingi
îţi fixezi unidnou, spiritual, social, profesional, pentru a atinge acel echilibru
pe care ti-l doreşti pentru tine însăţi şi pentru cei din jurul tău.
6. ... Cu fiecare zi te apropii din ce în ce mai mult de acest obiectiv
pe care ţi l-ai propus, înveţi să te cunoşti din ce în ce mai bine, sa-ţi atingi
maximul performantei de care eşti capabila. în fiecare zi îţi depăşeşti puţin
acele limite pe care ţi le-ai impus, fiind din ce în ce mai libera, mai aproape
de idealurile tale, fiind din ce în ce mai aproape de acest univers în mişcare,
din ce în ce mai plina de lumina şi capabila să te controlezi, să te ajuţi pe tine
şi pe ceilalţi
T: Am să te rog acum să îmi spui cea ce vezi. Buzele ţi se pot deschide
fora efort iar eu voi aştepta ca tu să-mi dai un semnal despre ceea ce se
întâmpla cu tine în acest moment. C: lumina... vad lumina T: o vezi în tine ?
C: în mine, peste tot... mov şi verde T: apropie-te de adori... iţi
amintesc de ceva?
C: de când am făcut atunci cu V.
T: lasă-le să treacă de tine, să te inunde. Apropie-te de cea care îţi
place cel mai mult şi lasă-o să facă parte din tine... asculta-o, primeşte-o cu
toate simţurile. îţi spune ceva? C: mmm nimic
T: lasă-o să treacă prin tine, să devii una cu ea, să îţi fie din ce în ce
mai aproape, să vibreze în tine, apoi mergi mai departe, lăsa-te condusa de
ea. Urmează-o. Cu fiecare pas mergi mai departe, mai aproape de lumina.
Vezi ceva dincolo de aceasta lumina?
C: nu vad... e răcoare...
T: bine
( ': mi se rotesc mâinile
T: laşa-Ja să sa rotească, cum te simţi?
C: bine. Vibrează iot
T: Lasă aceasta vibraţie sa-p atingă fiecare celula... ca un vârtej
energetic pe care îl înmagazinezi în fiecare celula de unde vei lua mai târziu
când vei avea nevoie de forţa, inspiraţie, echilibru... lăsa-te condusa de
lumina, mergi mai departe... ce vezi?
C: arcade... de mov şi verde
T:poate ca sunt nişte porţi prin care cândva ai mai trecut sau poate ca
sunt doar o parte dintr-o gradina fermecata în care ie pop regăsi pe tine.
Apropie-te de ele şi simte, întreabă ce căuta acolo, care le e scopid, care e
scopul tău acolo C: vad doar lumina, atât...
T: bucura-te de senzaţia asta, explorează-o mai departe,
înmagazineaz-o în line, imaginează-p ca fiecare centru e invadat intr-un sens
pozitiv de lumina din jund tău iar corpul tău se încarcă ca o baterie cu o
parte din ea pentru a avea forţa să îndeplinească scopurile pe care p le-ai
propus.
T: am să te rog să mergi printre arcade C'.numă mai pot mişca T: ok
C:
T: e ceva în jurul tău? poţi să ridici mâinile?
C: nu T: bine
T: as vrea sa-p imaginezi ca zbori. Corpul tău e uşor şi pluieşti iar
atunci când ridici mâinile pop să conduci acest zbor. Când le întinzi în fata
vei merge înainte iar când le tragi înapoi în spate vei merge înapoi.
T: te rog să ridici braţele şi să te desprinzi uşor, să îp dai voie să zbori,
să te bucuri de senzaţia de imponderabilitate, şi pe măsura ce te laşi purtata
de aceasta senzaţie să te ridici din ce în ce mai sus în jurul tău pot să apară
forme, forme pe care le-ai mai văzut sau care sunt total noi şi necunoscute.
Te rog să fii atenta la aceste forme ....şi să îmi spin ce simp.
T: poţi să zbori?
C: nu
T: pop să mergi?
C: nu
T: poţi sa-p vezi mâinile?
C: nu
C: vad doar mov şi verde.
T: lasă-le să treacă prin tine. Am să număr înapoi de la 10 la 1 şi pe
măsura ce număr o să începi să îţi simţi din nou corpul.
C:
T:10... începi prin a simţi acea parte de care te simp cea mai
apropiata, s-o încălzeşti treptat. Adu-o aproape de tine
7. poţi să simp acum fruntea, răcoroasa, cu o senzaţie de linişte
8 pleoapele sunt încă grele dar corpul e uşor şi se mişca în voie. Ai să
începi să îl vezi. Te rog să te uiţi în jos şi sa-p vezi mâinile, să le mişti prin
fata ta şi să afli cum se simte lumina... mişca-le C: strălucesc
T: acum, privind în jos poţi sa-ţi vezi vârfurile picioarelor. Corpul tău
e uşor şi armonios şi îţi asculta comenzile. îţi vezi picioarele? vezi cum
lumina izvorăşte de sub ele?
C: nu, dar o simt, iese aşa ca un jet din ele.
T: ok. Am să te rog acum să te concentrezi pe piciorul tău drept... ca şi
cum ai vrea sa-l aduci mai aproape de tine. Te rog să ii simţi muşchii şi
tendoanele şi să ii spui să păşească înainte. Fa un pas cu piciorul drept, să
îmi spui când l-cii făcut C: nu pol sa-l mişc
T: ok... atunci imaginează-ţi ca se mişca el singur, chiar daca la
comanda ta nu dorea să facă acest lucru, şi îl poţi vedea şi pe cel stâng
făcând acelaşi lucru, vibrează C: simt căldura
T: ok. Incălzeşte-le pe amândouă C: (braţele levitează)
T: toata lumina din junii tău e ca un nor de puf, un nor luminos care te
înconjoară şi care te susţine, pop să alegi să mergi prin el ca şi când ai înota
sau poţi să zbori, sau să păşeşti. Te rog să îndepărtezi cu mâinile lumina din
fata ta, da-o la o parte ca pe o cortina, ca pe un nor de spuma şi priveşte
dincolo de ea.
C: nu pot să mă mişc
T:: nu poţi să te mişti prin ea, dar poţi să o dai la o parte... mişcaţi
mâinile prin ea şi nipe-o de la mijloc ca atunci când ai trage de o cortina.
Tine-o bine şi da-o la o parte C: nu pot
T: mâinile tale se mişca?
C: vibrează
T: ok poţi să le aşezi fata în fata şi să te concenti'ezi asupra lor?
C: doar să le sim t
T: din fiecare palma, datorita vibraţiei ai să vezi uşor cum se scurge ca
un vârtej de lumina, şi daca o să le apropii palmele tale vor naşte o sfera...
C: mm (mâinile se ridica şi mai mult şi se apropie)
T: apropie-le şi concentrează-tepe sfera dintre mâinile tale... poţi s-o
vezi formându-se poţi să simţi şuvoiul de energie care îţi izvorăşte din palme
C: simt şuvoiul dar nu vad sfera
T: apropie-le mai mult. Vreau să ai mâinile fata în fata., şuvoiul de
energie din palmele tale poate lua o forma, orice forma... concentrează-te
asupra ei.-Fii curioasa ce forma se va naşte intre palmele tale C: turnul Effel
T: ok... vreau să te concentrezi pe aceasta forma, să o explorezi şi să o
ţii minte ca pe un simbol care reprezintă forţa ta de creaţie, forţa pe care o
poţi folosi ori de câte ori doreşti să atingi un ideal. De cate ori te vei gândi la
acest simbol te vei cupla automat cu aceasta experienţa, îţi vei aminti de
energia care trece prin tine şi o vei face să lucreze în favoarea ta. Lăsa-l să
crească şi apoi adu-1 aproape de tine,fa-l una cu fiinţa ta . după ce ai făcut
asta, după ce acea forma din palmele tale s-a reîntors în tine te rog sa-ţi
depărtezi mâinile şi sa-ţi apropii tot restul corpului, să-l încălzeşti, să laşi
lumina calda, odihnitoare să îţi circule prin artere şi vene ca o forţa vitala ce
pune în mişcare întregul corp, sa-l simţi vibrând de energie şi vitalitate, să fie
din ce în ce mai cald şi apropiat. Voi începe să număr înapoi şi pe măsura ce
număr corpul tău va reveni la normal, va fi cald, apropiat, pregătit de
acţiune.
8. ... corpul începe sa-si recapete greutatea şi căldura... mâinile
sunt din ce în ce mai calde, picioarele sunt din ce în ce mai calde...poţi simţi
cum urca dinspre picioare căldura, cum se împrăştie prin fiecare vena şi
artera, aleargă prin corp intr-un ritm vesel, optimist, încrezător aşa cum eşti
şi tu, din ce în ce mai puternica, optimista, încrezătoare, cu conştiinţa valorii
proprii si... cu conştiinţa valorii de sine. îţi urmezi drumul pe care ţi l-ai
propus aşa cum sângele din corpul tău îşi urmează mereu drumul şi aşa cum
el este cald... aşa eşti şi tu calda şi armonioasa cu tine însuti, mulţumită de
tine şi te iubeşti pentru ceea ce eşti. Eşti în armonie cu tine şi cu universul
2. . picioarele sunt grele, mâinile sunt grele, îşi redobândesc
greutatea naturala şi senzaţia de vioiciune revenind la realitate. Mâinile sunt
tot mai grele, active, vibrante şi simt nevoia să se odihnească pe canapea.
întregul tău corp simte contactul cu suportul, senzaţia de greutate şi căldura
care te cuprinde ca într-o zi-de vara când soarele îţi mângâie corpul cu
căldura...
VI. .
a) .
5.. . corpul tău este cald şi greu, dar activ. Poţi să te
concentrezi acum asupra inimii, s-o auzi cum bate, cum te cheamă înapoi
Inima ta şi mintea ta devin una. Urmează-ţi mima. Urmează ritmul care te
cheamă înapoi... din ce în ce mai aproape... din ce în ce mai aproape...
5.. . simte contactul cu canapeaua care te susţine, simte
contactul braţelor cu suportul lor. Muşchii sunt din ce în ce mai vibranţi îi
simţi vibrând în ritmul inimii tale care bate ca un toboşar, ritmic, voios, şi
cald. E acolo pentru tine iar tu eşti aici pentru ea. Arterele sunt libere şi
sângele circulă în voie, fără greutate. Fruntea ta rămâne caldă şi liniştită,
tâmplele sunt calde şi uşoare. Senzapa de greutate a corpului face loc
senzaţiei de nevoie de acţiune, simte nevoia să se mişte, să se întindă, să
lucreze.
4.. . mişcă mâinile, mişcă degetele, mişcă picioarele. Mişcă-le
din ce în ce mai mult, şi lasă furnicăturile să te trezească. Mişcă muşchii
feţei, mişcă ochii uşor, din ce în ce mai uşor. Sunt liniştip şi se bucură de
senzapa de odihnă, sunt din ce în ce mai plini de lumină. Pot să se mişte uşor
şi să revină
3.. . mişcă muşchii din ce în ce mai mult, inspiră adânc... şi
expiră... atunci când inspiri pop simţi energia, vitalitatea, când expiri expiri
oboseala.
2.. . te bucuri de senzapa de revenire, îp simp firrnicând tot
corpul ca un masaj făcut de degete mici care se mişcă prin tine.
1.. . eşti prezentă şi te poţi bucura de corpul tău şi de tine, de
starea de energizarea C: imhrn
T: întinde-te şi mişcă-te... inspiră, expiră...
C: aiii
T: când vei fi pregătită vei deschide ochii iar privirea îţi va fi limpede
C: haai.. F, a trecut o zi întreaga?...
T: nu... hai, mişcă-te (:::)
C: de ce am apă în urechi?
T: Pentru că ai plâns (...)
C: de când ai zis de lumină am simţit aşa ca o pătură T:
C: şi îmi veneau alea, arcadele de culori, dar nu aveam cum să mă duc
spre ele... Ici o primă fază veneau aşa ca din capul meu... ele deja erau...
plecau... din ce în ce mai mici
C: lumina aia era tot timpul... când am simţit-o prima dată era şi
căldură. După aceea era o lumină de-aia ... nu strălucitoare... molcomă... ca
o pătură... nici nu trecea nimic prin ea, nici eu nu puteam să trec prin ea...
T:
C: mi-a apărut Effel-ul ăla şi îmi venea să rad... de ce e turn... avea
rădăcinile în mine... şi vârful nu se vedea...
T:
C: erauflash-urile alea şi simţeam că nu sunt ale mele... şi ce-a mai
fost mişto... vibraţii.... Peste tot... înafară de cap...
T:
C:la cap am simţit ca pocneau şi,după ai zis tu ca..
T: se răcoreşte fruntea...
C: da şi s-a scurs... la picioare simţeam din vărfiă degetelor... şi la
mâini tot aşa se lungeau chestia aia de răcoreală... simţeam vibraţiile...
In urma acestei experienţe mi-am confirmat opinia legată de atitudinea
pasivă şi inoportunitatea abordării unor conflicte care pentru moment ar fi
produs doar un dezechilibru. Din dialogul terapeutic de după relaxare rezulta
că problema relaţională cu una din rude a devenit sufocantă, ameninţând şi
aşa precarul echilibru energetic, precum şi stilul de viaţă şi resursele materiale
ale pacientei. Mi-am propus să o abordez frontal prin tehnici cognitiv-
comportamentale de formulare a problemelor, brainstorming, identificarea
comportamentelor ineficiente şi a gândurilor negative automate şi
contracararea lor în special, dar folosind şi câteva principii strategice printre
care aceea a utilizării excepţiilor, succeselor trecute şi a inevitabilităţii
schimbării.
In cele ce urmează apare aplicarea acestor tehnici.
pşhulţirna
T: De ultima dată când ne-am văzut şi am mers pe energie...
schimbări, impresii...
C: pai de data trecută am simţit că mi se răcoreşte fnmtea... mi-a mai
fost mie aşa puţin rău, dar n-am mai avut presiunea aia în cap, şi a rămas...
nu mai eram încordată... fluturaşi...
T: ai observat ceva legat de starea fizică în rest... starea asta să înţeleg
că era emoţională?
C: nu, deci presiunea în cap era fizică, ajunsese să curgă sânge din
nas...
1': ok, deci fizic... şi toată săptămâna asta a fost ok?
C: a fost ok cu ce aveam înainte, deci până în momentul în care a
apărut că am răcit... toată săptămâna trecută a fost... noi am făcut de două
ori... după joi a fost ok dar în ziua aia, însă după duminică nu m~cun mai
trezit cu durerea de cap... pentru că ai insistat fu pe decongestionarea zonei
T: ok... vroiam să te mai întreb despre programul de exerciţii fizice...
n-ai mai făcut că ai zis că ţi-a fost rău...
C: nu., n-am mai făcut., că am tot fost întreruptă... şi nici n-am prea
stat pe acasă.
T: mai vroiam să te întreb legat de greutatea ta... cam când ai început
să slăbeşti?
C: cred că am început din primăvară... primele diferenţe le-am văzut în
vară că m-am trezit cu diferenţe foarte mari ca diametru... aşa în kg cred că
din toamna anului trecut... T: îhîm
C: pe kg... când au fost cel mai mult vizibile a fost în iarna... diferenţe
aşa, la diametru... T: pastile tu nu mai iei de..
C: 2 ani... plus n-am mai avut palpitaţii, dureri de cap... care toate
erau generate de tensiune
Trebuie să precizez că terapia s-a întins pe parcursul aproape a unui an,
timp în care au existat momente frecvente de amânare a şedinţelor, motivate
de starea fiziologică foarte proastă (răceli şi infecţii frecvente, cefalee, dureri
reumatice) sau de evenimente precipitate ce aveau prioritate. Clienta nu a
abandonat terapia, dar amânările de azi pe mâine se traduceau cel mai des în
pauze de câteva săptămâni, până la luni. Cu toate aceste amânări, temele
pentru .acasă au fost făcute sporadic, (cu rare perioade susţinute de exerciţii
fizice) dar o prezenţă relativ constantă a antrenamentului autogen, care asociat
cu întreruperea tratamentului hormonal a dus în cele din urmă la o creştere
constantă a rezistenţei fizice'şi psihice şi o scădere în greutate lentă dar
constanta.
Diferenţele semnificative au apărut mai ales în circumferinţa taliei şi a
braţelor, dar şi în planul simptomelor psihosomatice asociate (hipertensiune,
epistaxis, algii, dispoziţie fluctuantă, oboseală).
T: ok... vroiam să te întreb despre cognitiv - comportamentală... şi
obiectivele tale. Spuneai la început că obiectivele tale erau o dată problema
cu examenul (concentrare şi memorare) şi a doua vroiai să slăbeşti şi mai
era ceva...
C: încredere în sine...
ai vrea să facem pentru încredere în sine şi altceva în afară de inducţii
hipnotice... asta pentru că pe obezitate...
C:pe obezitate oricum mă ocup...
T:k
C: şi mai era ceva... aş vrea să nu mă mai enervez aşa T: controlul
furiei
C: pentru că am ajuns în momentul în care mă apuc de ceva, simt
deranjată şi nu pot să fac acel ceva pe care mi l-am propus... mă apucă piticii
şi dacă mă apucă piticii chiar că nu mai pot să continui... după aceea vine
careva... care „îmi face plăcere ”, se ştie cine, şi chiar dacă persoana
pleacă, eu nu pot să continui...
T: este posibil ca lucrul ăsta să fie legat de modul în care îţi exprimi tu
sentimentele faţă de ele?... adică în cc mod te exprimi... în momentul în care
vine şi te deranjează... ce faci?
C: nimic... adică mă comport normal,... nu mă manifest faţă de
persoană...
T:... e posibil să aduni tensiunea şi să... ?
C: da, se poate şi chestia asta se produce în timp... deci dacă reuşesc
să-mi fac eu treburile mele şi vine persoana... ok... dar în momentul în care
vine neanunţată, intr-o zi vine şi hai, îmbracă-te că plecăm... a doua zi vine...
şi iar... a treia zi vine... în momentul acela... deci prin cumulare... poate în
prima zi n-am să am reacţia aia, dar deja de a doua zi...
T: din câte înţeleg e mai mult vorba despre exprimare asertivă până la
urmă...
C: mmm... nu pentru că ea este gemtl de persoană cu care poli să
exprimi ce vrei tu să exprimi că pe ea n-o interesează... şi nu mă deranjează
aşa de mult reacţia ei ci ceea ce se declanşează în momentul în care ea
începe să spună prin vecini, mde şi aşa mai departe că de, a avut ea nevoie
de mine şi eu n-am ajutat-o... plus D, plus soacra mea... dar eu mai am şi
viaţa mea şi nu pot să trăiesc viaţa ei... asta e singura diferenţă...
T: am să mă mai gândesc la asta pentru că încă nu îmi este foarte clar
în ce sens vrei tu ... cel puţin până acum ce văd eu este că... hai să definim
situaţia în termenii de x influenţează pe y... tu ai un factor stresant în viaţa
ta... pe care...
C: am mai mulţi...
T: pe care e evident că mt-ipoţi ocoli... n-ai cam să-i eviţi C: da...
T: îţi mai rămâne să-i confrunţi sau să-i ignori... dacă i-ai confrunta...
C: la ei nici una din variante... e probată, verificată, în doi ani asta am
făcut... nici evitarea nici confruntarea... singura chestie e să-mi menpn eu un
autocontrol da nu mai pot... şi bineînţeles că asta se produce cu consum de
energie... cu hipertensiune...
T: singura soluţie pentru tine în momentul acesta. Este posibil să
găseşti o altă soluţie? C: mmm... da, să fac chestia aia şi să ajung să-mi facă
plăcere... deşi nu e genul de persoană care să îp facă plăcere şi nici
activităple pe care le faci cu ea nu sunt activităp care să îţi facă plăcere...
asta ar fi singura soluţie... doar asta ar fi să ajung să fac lucrurile alea şi să
le fac cu plăcere... confruntarea şi ignorarea nu merg...
T: ok, e o variantă... ignorarea în ce sens nu merge?
C: nu merge pentru că atunci când îi ignori au senzapa că nu îi bagi în
seama (...) şi devin şi mai insistenp... insistatu asta merge până la un punct
după care devine şi el un factor s tresar... ceva de genul „ la ce te mai agiţi
că tot acolo ajungi ” ...
T: ok... eu până acum văd aşa: tu vrei să îpfacă plăcere activităple pe
care le faci cu ea. Activităţile astea fiind mersul la plimbare sau ce?
C: mi nu nu... .mersul la ea, implicarea în treburile ei... de fapt
rezolvarea treburilor ei de către mine... e ca şi cum aş trăi viaţa ei mai ales
acum de când e însărcinată ea nu mai face absolut nimic... şi vine, mă ia sau
sună... vino că... şi dacă eu spun nu pot că mai am şi eu alte treburi primesc
telefon de la soacră-mea că F te aşteaptă să te duci la ea.
T: e posibil s-o amâni?
C: nu
T: adică s-o amâni nu cu o zi, cu nişte ore în care să-ţi termini tu
treburile... am înţeles că pentru tine e vital să-ţi termini treburile...
C: nu... pentru că va suna până n momentul în care nu te va mai găsi
acasă..
T: e posibil să îi faci programări?
C: nu, ea e genul de persoană care sună la 8 dimineaţa, tu până la 8 şi
jumătate ai timp să te îmbraci, la 9 eşti la mine şi pleci de la mine la 7
jumătate seara T: îhîm...
C: timp în care se fac şi toate minunăţiile...
T: k... e posibil să-i spui: F, eu fac ca vrei dar am nevoie de 2 zile pe
săptămână în care să nu aud de tine, să nu te văd, îmi fac şi eu viaţa mea.
C: poţi să îi spui, şi i-arn spus de câteva ori, şi m-am trezit cu ea la
uşă.
T: deci în acele 2 zile vine ea la tine fiindcă tu nu ai vreme de ea.
C: da T: ok
C: ... nu, deci asta nu se întâmplă în fiecare zi, dar se întâmplă
(cuhnea) exact în zilele când eu am ceva important de făcut
T: da, de asta mă gândeam s-o programezi... în momentul în care..
C:nu merge.. pentru că ea e genul de persoană: „acum mi s-a pus mie
chefid, acum faci lucrul ala Şi nu e numai ea aşa, toţi din familia aia sunt la
fel T: şi tu ce gen de persoană eşti
C: eu sunt genul de persoană care atunci când un om îmi spune „mai
am altceva de făcut" sau acum nu se poate las omul în pace, mă gândesc că
are viaţa lui.
T: ok, dar faţă de cererile ei, tu eşti totdeauna acolo?
C: nu totdeauna, dar când nu am fost mi-am luat-o pe cocoaşă
T: ok. Care ar fi cel mai rău lucru care s-ar putea întâmpla dacă tu ai
zice nu... nu mă refer la un nu permanent... ci la nu azi... mâine.
C: primesc telefoane de la ea, mă sună şi mă face în toate felurile...
T: poţi să-i închizi telefonul?
C: nu
T: înainte să apuce să zică ceva...
C: nu, pentru că va insista...
T: bun, insistă, o auzi, închizi din nou telefonul...
C: ©ha ha... după care mă trezesc cu ea la uşă făcând scandal că de ce
i~am închis telefonul
T:... nu eşti acasă...
C: ... pentru cine aude zice că eu sunt nebună, fiindcă n-o cunoaşte pe
ea T: eu te înţeleg şi acum asta facem, căutăm soluţii
C: ...deci de 3 ani tot încerc să găsesc soluţii... asta este singura
soluţie... să ajungă să îmi facă plăcere compania ei, implicarea în viaţa ei
T: eu sunt sigură că în momentul în care reuşeşti să ai un echilibru în
viaţă e normal să găseşti plăcere în ceea ce faci. Dar în momentul în care
viaţa ta e tot timpul dezorganizată de o persoană care vine cum spuneai tu...
că pe tine te deranjează mai mult faptul că vine neanunţată, faptul că nu poţi
C: da... da... dacă ar fi să ştiu că pe ziua de, la ora de am asta de făcut,
mi-aş organiza în rest lucrurile în aşa fel încât în momentul în care vine ziua
de...
T:... eşti pregătită
C:... mă duc, mă relaxez, fac o plimbare, dar în momentul în care e aşa
din senin...
T:... îhîm, şi de-aia mă gândesc că cea mi bună soluţie ar fi să o
dresezi puţin... nu poţi să o schimbi pe ea, evident ea îţi va cere tot limpid, lot
timpul nu' va exista un moment în care să zici domnule, nu m-a mai sunat sau
nu mi-a mai cerut, dar să reuşeşti să o obişnuieşti cu ideea că dacă tu zici azi
nu, înseamnă azi nu, înseamnă mâine.
C: am mai făcut chestia asta şi a mers în ziua respectivă până la ora
de, la care sima la uşă
C: îhîm.
T: s-a întâmplat vreodată să fii acasă şi să nu îi deschizi?
C: nu... nu pentru că...
T:... nu eşti singură acasă...
C:... nici nu sunt singură nici nu ştiu cine poate să fie şi oricum mă
deplasez pănă acolo, şi dacă mă aude şi nu aşa... ar ieşi şi mai rău...
T: îhîm
C:şi nici nu sunt genul care să sune şi să nu aşa... bine,
înafaraperioadei sărbătorilor când vin colindători in exces... şi nu deschid
uşa
T: uite o întrebare bună: e posibil ca tu să iei legătura cu prietenii, cu
apropiaţii înafară de ea şi persoanele ce i-ar putea spune lucrul acesta şi să-i
rogi următorul lucru: întotdeauna să te sune înainte să vină la tine
C: ea când vine la mine nu vine de acasă... era în oraş şi era în
trecere... iar prietenii ei ştiu chestia asta, şi faţă de ei se poartă la fel T:
bun...
C: cu ai mei... nu vor să aibă nici o treabă cu ea.
T: nu să aibă treabă cu ea... eu te întreb următond lucru: poţi să îi
anunţi pe top cunoscuţii tăi şi să-i rogi întotdeauna să te sune înainte să vină
la tine C: a, dar asta top ştiu.
T: ok, toată lumea te sună înainte...
C: sau mă anunţă, stabilim... nu mă trezesc cu ei la uşă din senin...
T: ok, bun... în momentiil în care tu nu aşteptipe nimeni, în momentul
în care mama ta este în casă, sau nu este sau ştii că nu vine la ora aia, nu
răspunzi la uşă... nici nu te deplasezi până acolo... poate să treacă tremd...
dacă e ceva foarte important fii sigură că veifi anunţată printr-o cdtă
variantă.
C: îhîm ... e o idee... să o pun pe ea să răspundă... deşi la cum e maică-
mea se dă ea de gol...
T: nu neapărat să răspundă... să nu deschizi, efectiv.
C: îhîm... să încerc...
T: pentru că dacă ea se va obişnui cu asta... bine, înainte va trebui să-i
spui: uite, sunt foarte aglomerată, am foarte multe drumuri de făcut...
C: da, ar fii o idee...
T: să nu te mai găsească acasă... tu nu mai eşti persoana care eşti tot
timpul acasă... eşti persoana care nu mai e acasă... (...)
C: o să-mi fie greu să mint dar...
T: important e să vezi dacă merge...
A urmat apoi o scurtă relaxare având ca tematică energizarea şi
concentrarea asupra' capacităţilor latente de a face faţă oricăror situaţii.
Pacienta s-a declarat mulţumită şi chiar uşurată în urma discuţiei, având
pentru prima dată pe lângă starea de relaxare şi uşurinţă obişnuite după
şedinţele de hipnoterapie o stare de surescitare şi anticipare pozitivă a
evenimentelor în ceea ce priveşte satisfacţia personală.
Următoarea şedinţă a constituit un exemplu clar de progres în planul
dispoziţiei şi expectaţiilor. Ce mi s-a părut mai interesant a fost dispariţia
nevoii de a amâna şedinţele la nesfârşit, nevoie omniprezentă până în
momentul respectiv, precum şi faptul că s-a deplasat până la cabinet în ciuda
stării fiziologice care era în mod evident foarte proastă (suspicios de
apendicită acută).
ultima şedinţa
T: Data trecuta stabilisem să ne concentram pe tehnici asertive. Ce s-a
mai întâmplat? C: de atunci am aplicat ce am stabilit şi chiar a mers. Nu
chiar tot timpul, uneori am mers pana acolo deşi mi-era râu de nu mai
puteam...
T: ... cum de ai acceptat să mergi?
C: pai îmi dăduse telefon soacra-mea să vin sa-i ajut şi o data ca mi-
arfi sărit în cap daca nu mă duceam...
T: şi te temeai de reacţia ei?
C: nu, ca i-arfi trecut şi ar fi interes pana la urma ca îmi era foarte râu
dar am realizat ca le-ar fi luat mult mai mult timp şi n-arfi fost gata când
trebuia fără mine, ca F nu mişca un deget de când e gravida (nuc-arfi mişcat
înainte)
T: aşa ca ai hotărât să mergi tu, care ai apendicita şi n-ar trebui să
ridici sau să faci efort
C: da, şi m-am apucat de zugrăvit şi de mutat mobila
T: şi
C: şi mi-a fost foarte râu dup-aia, am trăit numai cu ceai de mur, dar
măcar am terminat treaba. Oricum ieri m-am apucat să fac curat şi acasă ca
după ce mă externează n-am voie să fac nimic
T: Mi-ai spus ieri ca te odihneşti fiindcă îţi era foarte rău (C amânase
şedinţa cu o zi)
C: da, dar după ce am vorbit cu tine la telefon m-am mai uitat puţin la
televizor şi când să mă culc am văzut ce era în mijlocul camerei şi n-am mai
suportat, m-am apucat să le pun pe la loc
T: iar acum te doare din nou
C: mă doare dar sunt mai liniştita c-am terminat măcar cu asta
T: mă bucur ca te simţi mai liniştita şi ca cd reuşit să faci ce ti-ai
propus. Important e ca lucrurile au început să meargă
C: ... de câteva ori a trebuit chiar să mă îmbrac şi să ii demonstrez ca
plec şi mă gândeam ca daca va trebui am să dau şi câteva ture înjund
blocului ca să-o conving ca plec şi am treaba
T: sa înţeleg ca a fost nevoie să faci eforturi ca să obţii ce doreai C:
da, a fost obositor să mă îmbrac şi să mă dezbrac dar a meritat, tiu mi-am
mai pierdut zilele pe-acolo. Ce nu înţeleg eu e de ce mă mai cheamă şi pe
mine când are o grămada de lume care vine şi sta cu ea. şi îmi mai şi zice ca
o enervez. înţelegi? Ea nu mă suporta fiindcă sunt enervanta, dar mă cheamă
acolo da stau după fundul ei chiar daca nu e nimic de făcut. Ea e enervanta,
mă oboseşte îngrozitor.
măcar sentimentul e reciproc ! poate ca a fi enervanta e un compliment
după părerea ei... daca şi ea se considera enervanta...
C: halal compliment! Nu, ea se considera cea mai clragata şi mai
deşteapta din lume şi noi toţi suntem prostii ei T: ’
C: l-am şi zis: ce te făceai tu fora atâţia prosti în jurul tău care să te
întreţină şi să alerge după ce ai nevoie când se întâmpla ceva T: să înţeleg ca
îi răspunzi
C: da, am început sa-i răspund ca nu se mai poate, nu-i convine ei şi
de-aia îmi zice ca sunt enervanta, ca-i spun ce gândesc, am început să le spun
şi socrilor ce gândesc T: şi cum au reacţionat
C: cum să reacţioneze, m-au lăsat în pace pana la urma. După părerea
lor eu ar trebui s- o conving pe ea să facă ce vor ei, dar ea tot ce vrea ea face
T: tu eşti un fel de punte intre ei şi ea?
C:intre ea şi toata lumea, ca ea nu ştie să se poarte şi mă împinge pe
mine la înaintare să vorbesc cu toata lumea şi să ii împac să facă ea ce vrea.
T: eşti un fel de purtător de cuvânt?
C: nu chiar, ca nu spun ce ar vrea ea să spun, dar ştiu să mă port cu
oamenii şi să ii
mai calmez după ce ii enervează ea. Nu pot să le spun ce-ar vrea ea ca
m-asface de ras,
ea una zice şi alta face şi tot eu cad la mijloc
T: să înţeleg ca ti-ar afecta prestigiul şi imaginea în ochii altora
C: da, e de bun simţ
T: şi cum te simţi în rolul asta de punte?
C: toata lumea trage de mine şi tot eu cad la mijloc. Maica-sa mi-a dat
telefon să-mi zică să am grija de ea ca ea o să plece la tara şi n-o să prea
vina în Constanta T: să înţeleg ca ti-a delegat responsabilitatea, şi tu ai
acceptat?
C: i-am zis ca eu n-am ce sa-i fac ca nu asculta de mine, nu am nici un
fel de experienţa cu femeile însărcinate şi nu-i sunt nici prietena nici altceva,
şi tot cum vrea ea face. De taică-su doar să mai asculte, ca în rest... ii spune
toata lumea şi nu înţelege.
T: mi se pare firesc, nu e responsabilitatea ta. Iar în momentul de fata
mama ei ar trebui să ii fie alături.
C: şi ea pleacă la tara să aibă grija de animale
T: să înţeleg ca sunt mai importante animalele decât copilul ei.
C: de copil nu i-a pasat prea mult decât ca o face de ras, de la 16 ani
au lăsat-o în grija lu frate-su şi de-atunci a crescut-o N.
T: ... şi acum ti-au dat-o ţie
C: pe de-o parte o înţeleg ca e aşa de dependenta de N, de la el.a
învăţat tot ce ştie, şi când ajungea în cădere libera el era acolo să o prindă
T: să înţeleg ca N i-a fost un fel de tata C: şi încă-i mai e, ca tot timpul la el
aleargă.
T: iar el e acolo să o prindă C: N n-are s-o lase niciodată
T: şi atunci ce'rost are să intervii intre ei... e relaţia de dependenta
ideala, sunt perfecţi unul pentru altul
C: Ideala, da pe spinarea altora, ca noi suportam toate crizele ei când
N ii zice sau ii face ceva
T: e opţiunea ta să ii suporţi crizele.
C: pai pe capul meu vine să îmi povestească şi mă cheamă la 2
noaptea ca moare, ca-si taie venele, ca pierde copilul...
T:si daca tu nu te-ai duce...
C: pai asta e, ca nu mai e nimeni
T: spuneai ca e N, L, prietenele ei, părinţii, fratele
C: da, dar nu-i cheamă pe ei, mă cheamă pe mine
T: mi se pare normal să te cheme pe line: tu te duci, pe când părinţii ei
pleacă la țară, ...
C: pe Nşi frate-sti ii doare în cot, prietenele n-o prea asculta sau sunt
ocupate...
T: mimai tu eşti libera şi răbdătoare
C: nu prea mai sunt. Am început sa-i tai din porţie şi chiar merge. Nu
mi-a venit să cred în ce hal pot să mint T: şi te-a crezut
C: n-a avut încotro, am fost foarte convingătoare
T: ai reuşit să obţii mai mult timp pentru tine în felul asta?
C: da, m-arn mai liniştit... dar nu prea l-am folosit fiindcă îmi e greu
să mă apuc cu durerile astea.
T: ai observat vreo schimbare la ea?
C: ea continua să mă caute
T: e de aşteptat să continue. Important e să te menţii pe poziţii şi să îţi
impui punctul de vedere. în timp vei reuşi să o dezobişnuieşti şi să o
îndepărtezi C: nu vreau să o îndepărtez chiar de tot... mai mult pentru copil
nu pentru ea T: să înţeleg ca vrei să păstrezi relaţia cu ea de dragul
copilului?
C: mă gândesc ca ea nu are grija de loc T: Te simţi responsabila
pentru el?
C: copilul ala n-are nici o vina
T: sunt de acord cu tine dar copilid ala are deja părinţi
C: vai de părinţi... ca să nu mai vorbim de bunici... daca ar fi crescut
de familia lui ar avea o şansa. Dar şi aşa ea spune ca după ce naşte mi-l va
da mie sa-l cresc T: şi tu accepţi asta?
C: i-am zis deja ca îmi iau mâinile după ce va fi o chestie legala. De
fapt imediat după căsătorie.
T: aşa târziu?
C: deja am început să nu mă mai implic fiindcă s-au aranjat lucrurile
şi e deja oficial, nu mai poate să dea înapoi acum, sunt implicate familiile.
T: şi care a fost rolul tău de pana acum?
C: să nu o las să facă prostii şi să îşi menţină decizia pe care a luat-o.
fiindcă ia o decizie şi face invers, încurca pe toata lumea
T: poate nu i-a plăcut decizia şi s-a răzgândii... e majora, e
responsabila de ceea ce face şi are dreptul să se răzgândească. Despre ce
decizie e vorba?
C: acum eprea târziu să se mai răzgândească.. Decizia de a divorţa şi
a se casatori cu tatăl copilului. Când se va pronunţa divorţul voi fi şi eu
libera, va avea cine să aibă grija de ea.
T: pai are şi acum, nu? Am interes ca sunt logodiţi
C: sunt, dar... ea nu-l lasă să aibă grija de ea, îl trimite la plimbare şi
se întoarce tot la
N
T: să înţeleg ca are chiar mai mult de o persoana care are grija de ea
ce rol mai ai tu în toata povestea asta. Ce te face să păstrezi relaţia?
C: suni curioasa cum e să fii însărcinata. în familia mea nu am fost
decât eu şi mama, nu am meu urmărit pana acum dezvoltarea unui copil. îmi
place să îl simt cum creste. As vrea să îl vad şi mai târziu şi daca as rupe
acum relaţia cu ea, Far fi în stare să nu mă mai lase sa-l vad
T: e pentru tine un mod de a învăţa ceva pentru propriu! tău copii7
Imaginea asia apare deslul de des în relaxările pe care le-am făcut împreuna.
C: da... ştiu regulile dar e altceva când vezi ce se întâmpla. Dar eu nu
mă simt încă pregătita pentru asta.
T: fizic? Emoţional?
C: nu chiar... adică nici fizic nu mă simt prea bine dar emoţional... nu
mi-l doresc cu el
aşa cum e acum. As vrea să fie altfel, nu pot fi mama pentru amândoi
T: în schimb pop fi mama pentru F, şi pentru copilul ei? îmi dai
senzaţia ca le epuizezi
în prea multe părţi, pentru persoane care nu îţi răsplătesc eforturile.
Responsabilitatea ta
e primordialfata de propria ta căsnicie şi de copilul tău care va veni la
un moment dat.
C: nu mă simt epuizata, doar ca nu am timp pentru mine
T: şi pentru casa ia
C.: da. Dar am început să mă schimb
T: Cum merge relap'a cu soţul tău? Spuneai ca nu îţi doreşti un copil
cu el aşa cum este acum
C: aşa este... dar în primul an a fost mult mai râu. Eu nu apucasem să
îl cunosc şi la început am acceptat prea multe, tăceam şi nu ziceam nimic şi
la fel şi cu părinţii lui. Acum am început să zic ce gândesc T: ce s-a
schimbat?
C: s-a retras şi îl vad speriat, nu mai îndrăzneşte să mă ia drept... dar
s-a şi închis în el T: a descoperit ca eşti puternica
C: da, a descoperit ca am un trecut în care mi-am dovedit calităţile, ca
pot sa-i întorc replica... ca refiiz să fac ce nu-mi convine.
T: în schimb refuza şi el să facă ce ii ceri tu
C: da, se încăpăţânează ca un catar. Pur şi simplu nu vrea, face
lucruri numai ca să mă enet'veze
T: de unde ştii ca le face ca să te enerveze
C: îmi spune ca ii place cum fac când sunt nervoasa...
T: poate găseşti un mod să nu ii mai oferi satisfacţie C: da, am
descoperit ca atunci când sunt indiferenta reacţionează T: e un început. Sunt
sigura ca vei găsi şi altele. Experimentează C: mai face ce ii spun şi când
vrea ceva...
T: poate poţi găsi o moneda de schimb care să va ofere satisfacţie.
C: când ii spun ce simt se mai potoleşte T: cum te simţi tu când spui ce
simţi
C: eliberata. Mi-a luat mult timp să încep să spun dar acum nu mai am
nici o jena să o fac şi de fata cu alţii T: de exemplu
C: cu rudele lui. Le spun exact cum se poarta cu mine şi ce mă
nemidţumeşte T: si
C: au începui să se uite cam lung dar mă lasă în pace când zic ca nu
vreau ceva.
T: te-ai făcui respectata
C: da... iar partea cu sora lui ... chiar a mers...
T: ai mai aplicat şi pe alte persoane ceea ce ai făcut cu ea?
C: n-am avut pe cine, de obicei oamenii nu vin neanunlaii cum face ea
T: înţeleg ca n-a fost nevoie
C: da. Ar trebui să mai aplic şi pe alţii?
T: atunci când e cazul, de ce nu? Fa mai mu li din ceea ce merge.
C: îhîrn. Am să mă gândesc pe cine as mai putea să aplic
T: foarte bine. mă gândeam sa-ţi dau să citeşti tehnicile asertive şi să
te gândeşti pentru fiecare în ce situaţie sau cu ce persoana ai putea să aplici
tehnica respectiva pentru a obţine ce doreşti. în felul asta putem apoi să
jucam mici scenete în cabinet în care să aplici fiecare tehnica în parte în
modul în care ai ales să o faci.
C: da, mi~ar plăcea. Aş putea chiar să le citesc în spital.
T: Ai programat data operaţiei?
C: încă nu... as vrea să îmi termin partea teoretica la lucrare şi cred ca
o să îmi ajungă doua săptămâni. îmi e foarte frica de spital şi de complicaţii.
Mi-e să nu se lungească şi mai mult. şi cu durerile astea nu pot să gândesc.
T: e normal să te simţi aşa, durerea e un stres permanent pentru
organism. Dar complicaţiile pot să apară mult mai probabil daca amâni lucr-
urile. în cele din urma va trebui să faci operaţia, şi e mai urgenta decât orice
altceva din cate îmi spui.
C: as vrea să îmi termin lucrarea
T: spuneai chiar tu ca nu poţi să gândeşti acum din cauza durerilor.
După operaţie poţi să te apuci să scrii liniştita, oricum va fi nevoie de repaus
la pat, o să ai mai mult timp pentru scris.
C: şi cum fac cu cercetarea?
T: Când trebuie să predai lucrarea?
C: în Mai
T: şi daca întârzii acum cu două săptămâni nu te vei apuca de partea
practica mai târziu? In final vindecarea îţi ia tot atâta timp, important e când
începe...
C: da,... îmi e însă foarte greu să mă apuc... ştii... mă apuc, şi scriu, ţi
chiar îmi place ce fac, e interesant dar nu înţeleg, când sunt întreruptă ... îmi
e foarte greu să reiau chiar daca rămăsesem la ceva interesant., mi se duce
tot cheful.
T: Ţi s-a mai întâmplat asta şi cu alte activităţi înafară de licenţă?
C: da, uite şi cu revistele mele... înainte făceam conspecte, acum mă
apuc şi îmi place, sunt foarte prinsă de idee dar dacă mă întrerup, nu mă mai
apuc... le las aşa... şi asta nu înţeleg
T: ce simţi când eşti întreruptă?
C: mă enervez... îmipiei'e cheful...
T: şi când încerci să reiei de unde-ai rămas...
C: sunt... n-am stare, mă enervează... nu îmi vine să mai fac asta...
parca aştept să mă opresc din nou... şi nu înţeleg, că doar îmi place dar...
T: Ştii, mi s-a întâmplat şi mie ceva asemănător, când ajungeam să
învăţ pentru un examen şi erau ai mei acasă... ba intra mama pe uşă, ba mă
chema să fac ceva, ba hai la masă... şi mă enervam fiindcă îmi lua mult timp
să mă adun, să îmi fac un plan, să înţeleg ceva din ce citeam acolo şi tocmai
când eram mai pregătită trebuia să se întâmple ceva şi iar o luam de la
capăt... parcă munceam în zadar. La un moment dat ajunsesem să urăsc
materia aia cu toate că-mi plăcuse la început... mă întreb dacă aşa ceva se
întâmplă şi cu tine.
C: da, sunt din ce în ce mai nervoasă şi mai fără chef
T: am observat însă că îmi era mai uşor dacă în loc să încep de unde
rămâneam o luam puţin mai dinainte, de unde înţelesesem, sau dacă
începeam un capitol nou C: tocmai mi-am amintit că am mai făcut asta şi eu
când învăţam şi-mi era într-adevăr mult mai uşor
T: ok... atunci aplică strategia asta şi vezi ce se întâmplă. Poate îţi va
fi mai uşor să reiei apoi şi să legi textele decât la început. Şi apoi poate că
pauza asta cu operaţia îţi va mai modifica starea şi vei avea mai mult spor,
odată ce durerile vor dispare.
C: aşa e. Dar cam fac eu cu maica-mea? Îmi e groaza când mă
gândesc că trebuie să plec de-acasă câteva zile şi îi las pe ăştia doi singuri...
când plec de dimineaţă până seara o las bine şi o găsesc agitată şi luând
pastile cu pumnul T: ai mai fost vreodată plecata mai mult timp?
C: da, tot 3 zile şi nu vreau să-mi amintesc cum am găsit-o T: şi te
gândeşti ca îţi va fi greu să o vezi din nou aşa
C: şi să o aduc pe linia de plutire... iar o să muncesc o grămada şi nici
nu voi fi în cea mai buna forma ca să fac asta
T: eu sunt sigura ca vei fi intr-o forma mai buna decât eşti acum, odată
ce îţi vei rezolva o problema atât de presantă
C: îmi e teama de operafie... şi de reacţia ei... intra în criza-daca mă
tai puţin la un deget, parcă o văd că va veni în spital... urcă 5 etaje, ceea ce
nu e deloc bine pentru ea, boceşte, se roagă... şi asta de fata ca toata lumea
T: îţi e teama să nu te facă de ras?
C: cu top prietenii mei face la fel, le împuie urechile cu predicile ei T:
este mama ta, dar nu eşti tu responsabila pentru modid ei de a se purta. în
final are intenpi bune şi tine la tine, doar şi le exprima diferit C: ce mă jac
dacă face vreo criza
T: are medicamente prescrise pentru momente când face astfel de
crize?
C: da, Extravercd ... ea lua şi Distonocalm dar i-am zis eu să nu mai ia
T: ca măsura de siguranţa ai putea păstra o cutie la tine. Dar veţi fi în
spital, se va găsi
măcar un doctor să o ajute daca se întâmpla ceva...
C: mergem amândouă la urgenta T: nici nu mai ai nevoie de taxi C: da
(zâmbind)
T: atunci tema ta pentru data viitoare este să îţi programezi azi
operapa.şi să te ocupi de tine. şi de aplicat tehnicile asertive.
Ulterior diagnosticul de apendicită acută s-a infirmat, fiind vorba de
fapt despre o anexită netratată. Clienta şi-a îndeplinit tema în timp util, aflând
cu-această ocazie că nu mai are nevoie de operaţie. Desigur, obiectivele
terapiei sunt încă departe de a fi atinse, dar în ultimele şedinţe este deja vizibil
un progres remarcabil, şi o schimbare de rol în relaţia cu ceilalţi, renunţându-
se la pasivitate. De asemenea se observă o deschidere incomparabilă în a se
confrunta cu situaţiile stresante, atât în plan mintal (vorbeşte despre ele, le
analizează, formulează problemele în termeni mult mai clari) cât şi real
(acţionează pentru a-şi atinge scopurile chiar cu preţul unui mare consum
energetic şi încălcarea principiilor personale). De asemeni, starea de
permanentă epuizare pare să fi luat sfârşit atât după observaţiile mele (tonul
vocii, ritmul vorbirii, mimică, postură, activitate: iese mai frecvent din casă,
se implică în activităţi casnice, îşi ajută soţul ocupându-se de gestiunea
firmei) cât şi din cea ce declară ea la un anumit moment al acestei şedinţe,
înlocuită fiind de senzaţia lipsei de timp pentru sine şi familie.
In următoarele şedinţe vom aborda trainingul asertiv şi vom continua
cu abordarea directă a gândurilor şi convingerilor negative prin dialog socratic
şi adresare de provocări.

3.2 FISA DE ANAMNEZA, Cazul II


9. Date personale
Nume:
Prenume: Luiza
Vârsta: 24 ani
Sex: feminin
Locul naşterii: Constanţa
Domiciliu: Constanţa
Situaţia maritală: necăsătorită
Copii: nu
Grad de şcolarizare: facultate în curs Profesia: lingvist Religia: Ateism
DL Diagnostic
Axa I: Tulburare de orgasm situaţional F 52.3 ICD-10, 302.73 DSMIV
Constituie motivul solicitării terapiei
Tulburare dismorfică corporală F45.2 ICD-10, 300.7 DSM IV Axa H
Tulburare de personalitate FAS F 60.0 ICD-10, 301.9 DSM IV Axa HI Axa
IV
Axa V Probleme relaţionare Z 63.8, Z 63.0 ICD-10, V61. 20, V61.1
DSM IV
IU. Motivele solicitării terapiei / consilierii
3. incapacitate de relaxare şi atingere a orgasmului cu partener,
agitaţie, dispoziţie fluctuantă, probleme de relaţionare cu parteneri de sex
opus şi cu părinţii, scădere în greutate
VII. Antecedente heredo - colaterale
Somatice : nu se cunosc Psihiatrice: nu se cunosc
VIII. Antecedente personale
Somatice:
Psihiatrice: nu este cazul
IX. Condiţiile de viaţă şi de muncă
b) Necăsătorită, locuieşte cu părinţii, relaţii tensionate în familie,
fară partener
c) Comportament social: relaţii satisfăcătoare cu colegii de muncă
şi prietenii;
10. Ruta profesionala : în formare
11. Tendinţe toxicofilice:
Alcool: nu este cazul
4. Tutun: nu este cazul
Abuz de psihostimulante sau psihotranchilizante: nu este cazul
X. Istoricul tulburărilor
Tulburare de orgasm primar, situaţional F 52.3 ICD-10, 302.73 DSM
IV Constituie motivul solicitării terapiei. Nu a avut niciodată orgasm cu
partener, debutul vieţii sexuale 19 ani, doi parteneri până în prezent.
Tulburare dismorfică corporală F45.2 ICD-10, 300.7 DSM IV
Constituie motivul terţiar al solicitării terapiei. Constă în imaginea deformată
a corpului, prin exacerbarea unor caracteristici fizice ( prea slabă, nas mare,
etc.) Debut incert (probabil în adolescenţă) Tulburare de personalitate FAS F
60.0ICD-10, 301.9 DSM IV Constituie motivul secundar al solicitării terapiei.
Se manifestă în relaţiile cu părinţii şi partenerii. Debutează în adolescenţă şi
se consolidează cu trecerea timpului.
Probleme relaţionare Z 63.8, Z 63.0 ICD-10, V61. 20, V61.1 DSMIV
Constituie motivul secundar al solicitării terapiei. Se manifestă în relaţiile cu
părinţii şi partenerii.
Tratament făcut în prezent:
5. psihologic, consiliere şi psihoterapie Tratament ambulatoriu: Nu
este cazul
VUI. Istoricul Personal
Condiţii actuale de viata şi de muncă: liber profesionist
6. Relaţii interpersonale cu familia: relaţii tensionate, locuieşte cu
părinţii Dezvoltare psihomotorie: armonioasă
7. Ruta şcolara: 2 ani de facultate, studii abandonate Integrare în
diferite colective: integrare bună în colectiv Abuzuri: nu este cazul
d) Examen Somatic
8. Greutate: 48 Kg înălţime: 1,65 m
Forma feţei şi a craniului: ovală
Asimetrii (micro / macrocefalie, oxicefalie): nu este cazul Globii
oculari: normali;
înveliş cutanat: normal, tegumente hipersensibile, acnee îngrijire fizica
exterioara: ţinuta îngrijită Cicatricea, vânătăi, etc.: nu este cazul
12. Examenul stării psihice
n) Conştientă şi orientare
Orientare tempo-spafială: bună Lucid, somnoros, extenuat: lucidă,
agitată
9. Pierderi de cunoştinţă: absente
Reacţii la stimulii din mediul înconjurător: ocazional supraactivare
o) G&lul de independenţă şi autonomie Deplasare: fără ajutor
10. Utilizarea toaletei: - singură Patul: - singură
Gradul de autoservire: singură
p) Percepţii
Auz (reacţionează la sunete): da
11. Văz : acuitate vizuală bună
12. chinestezic: da Olfactiv: da
Tulburări ale percepţiei: absente q) Reprezentări: adecvate r) Gândire:
fluentă,
13. Deteriorările (incapacităţile) determinate de : dispoziţie
fluctuantă, set defensiv/agresiv
s) Memorie
De scurta durată: neafectată De lunga durată: neafectată
Tulburări de memorie determinate de afecţiunea psihică: nu este cazul
t) Limbaj
Vorbire articulată: da
Sunetul vocii (răguşit, delicat): tonalitate normală
bâlbâială: nu
vorbire precipitată: da
Vorbire dezarticulată: nu
Nu vorbeşte: nu
Repetă cuvintele: nu
înţelege semnele: da
Exprimare adecvată sau inadecvată: adecvată contextual
u) Imaginaţia: bogată v) Atenţia
14. Concentrare: bună
- I se distrage uşor atenţia: da
13. Necesită stimulare: nu
14. Tulburări de voinţă: nu
w) Activitate
Se implică în activităţi multiple Agitat psihomotor: ocazional Irascibil:
deseori
Tipul de activitate în care poate fi integrat: terapie suportivă, terapii
dinamice
x) Modalitate de intrare în activitate şi susţinerea energetică a acesteia
15. oboseşte repede: da
16. îşi mobilizează resursele adecvat şi finalizează cu succes
activitatea: da
17. Se implică în activităţi multiple, nu finalizează totdeauna
activităţile începute
-catatonic şi stereotip: nu
y) Afectivitate
18. Distimic: da Hipertimic: ocazional
19. Dispoziţie schimbătoare: da
Observaţii: negativism şi opoziţie, agresivitate
Mimica, pantomimica: mobilitate crescută, se accentuează în funcţie de
subiect
z) Modalităţi de relaţionare Superficial: da
20. Defensiv: da
21. Dependent de alţii: da Contact vizual: susţinut
22. Interacţiunea cu ceilalţi asistaţi, cu personalul de îngrijire
23. dominant: da
24. docil şi conciliant: nu
25. dispoziţie schimbătoare: da
XI Examen psihologic
Nu au fost aplicate probe psihologice, examenul a constat în aplicarea
unui interviu semistructurat intercalat discuţiei libere cu subiectul, datele
culese fiind prezentate în anamneză.
Pacienta şi-a exprimat dorinţa de a primi ajutor pentru a obţine o stare
de linişte interioară şi relaxare corporală pentru atingerea orgasmului cu un
partener. In acest scop solicită şedinţe de hipnoterapie — relaxare. Acuză de
asemenea o stare de agitaţie continuă, irascibilitate şi probleme relaţionale cu
părinţii (mama) şi partenerii de sex opus pe care doreşte să le rezolve. De
asemeni menţionează ideea că ar dori să câştige în greutate. în ceea ce
priveşte relaxarea fizică acuză o serie de simptome somatice care îi afectează
concentrarea sau au cumva legătură cu absenţa orgasmului şi anume o stare de
încordare musculară, anestezie senzorială. Afirmă însă că factorii care
generează şi îi accentuează starea sunt cu siguranţă de natură psihică dorind să
le afle originile. în prima şedinţă au fost explorate pe rând aceste probleme.
Am încheiat şedinţa cu o relaxare exploratorie, urmată de feedback pentru a
înţelege modalităţile senzoriale predilecte ale pacientei.
XIV Demersuri terapeutice
In urma discuţiei am convenit asupra următoarelor demersuri pentru a
atinge obiectivele preliminare:
26. Terapie cognitiv - comportamentală şi inducţie hipnotică pentru a
rezolva problema orgasmului; antrenament autogen Schultz. Adiacent,
sugestii pentru a favoriza creşterea în greutate
27. Training asertiv pentru a îmbunătăţii comunicarea, relaţia cu
mama şi partenerii.
Urmează transcrierea primei şedinţe:
LUIZA - Anamneza
L: pot să vadpiitin?
T: am să te întreb întâi de ce te afli aici, ce ştii despre ce înseamnă un
psiholog, care sunt informaţiile pe care le-ai până acum şi cum crezi că te
pot ajuta L: cred că am nevoie să mă relaxez pentru că sunt o persoană
foarte agitată şi în ultimul timp am fostfoarte foarte agjtată şi cred că voi
avea nevoie şi de hipnoză pentru relaxare... şi da,... consider că am nişte
probleme în ceea ce priveşte relapile, mai ales relapile cu bărbaţii (cu sexul
opus) şi e posibil ca terapia de scurtă durată să mă ajute cumva...
T: ok
L: să definim exact de unde porneşte problema sau care e cauza şi
aceasta să fie rezolvata
T: spuneai despre relaxare... vorbeai de H. Bănuiesc ca ai câteva
informaţii legate de h. H e un stadiu... o stare mai profunda... poli să te
relaxezi şi singura, oricum sunt multe cărţi despre asta, dacă vrei să studiezi
pot să-ţi dau o bibliografie L: Da as vrea
T: ai mai făcut hipnoza sau relaxare L: da, o dala T: si
L: şi m-am simţit ca un bebe
T: în ce a constat
L: să îmi imaginez nişte lucruri
T: în materie de senzaţii personale ce ţi-a plăcut mai mult... ce ai
văzul, ce ai auzit, ce ai simţii
L: ceea ce am simţit
T: în senzaţii corporale sau în alt mod?
L: în emoţie dar Ia sfârşit am simţit senzaţia corp de bine, fiindcă inie
fizic îmi e greu să mă relaxez
T: ce ti-ar place să faci ar ji o relaxare fizică...
L: exact
T:mi-ai spus despre relaţii
L: da, una din problemele mele e ca nu pot ajunge la orgasm prin
penetrare T: ai ajuns altfel?
L: da, dar nu în prezenţa unui bărbat, absolut niciodată pentru ca nu
mă simt îndeajuns de relaxată sau nu mă simt în largid meu cu acea
persoană... în fine...
T: despre asta cred ca vom discuta mai aprofundat data viitoare.
Oricum, ceea ce mă interesează sunt următoarele: dacă în momentul de faţă
ai un partener stabil L: nu
T: dacă s-a întâmplat vreodată cu vreunul din parteneri să nu te simţi
în siguranţă cu persoana respectivă
L: s-a întâmplat să nu mă simt în siguranţă din punct de vedere
emoţional... adică nu nu ştiu... nu neapărat că m-am simpt folosită... dar clar
nu eram pe aceeaşi lungime de undă din punct de vedere emoponal... cred ca
aici a fost una din probleme T: când spui „din punct de vedere emoponal” te
referi la...?
L: pai în prima relaţie am avut un partener care... îi era teamă de
îmbrăţişări... deci avea clar nişte probleme emoţionale, fiind rece de multe
ori faţă de mine, deşi ştiam, aveam siguranţa faptului că mă iubeşte, dar am
simţit acea... nu ştiu... nevoie de îmbrăţişări
T: şi tu i-ai cerut să te îmbrăţişeze? I L: da, i-am cerut de câteva ori
asta T: şi o făcea atunci
L: da, o făcea, dar nu... nu o făcea cum vroiam eu, aşa cum îmi
doream, deci era clar că are nişte probleme emoţionale... cred... şi celălalt
partener nu m-a iubit aşa cum îl iubeam eu şi chestia asta... în fine... s-a
simpt
T: să înţeleg că în afară de ce ai spus acum nu au mai fost alte
momente (...) să simp că p-ar putea face vreun rău sau că ceva s-ar putea
întâmpla în sens negativ.
L: nu, asta nu...
T: în ceea ce pliveşte relapa emoţională ai avut până acum momente în
care să fii cu o persoană care să-ţi ofere siguranţă emoţională iar tu să nu-i
oferi ei?)inversul situapei pe care ai descris-o
L: nu ştiu, ar trebui să-l întreb... dar nu cred acest lucru... chiar nu
cred.
T: ok, eu întrebam despre o relaţie mai profundă, în care tu să nu te
implici iar el...
L: nu... nu pot fi cu cineva dacă nu mă implic total...
T: (...)... dacă tu reuşeşti să ajungi singură la orgasm în mod sigur vei
reuşi şi cu un partener ideea este modul în care abordezi momentul, şi
importantă este şi relaţia pe care tu o simţi, aşa cum spui tu, că pentru tine
contează foarte mult partea emoţională şi atunci este important să simţi că îţi
răspunde şi el emoţional L: da, este foarte important
T: acum, din punct de vedere psihosexual să spunem aşa, organismul
femeii reacţionează diferit faţă de organismul bărbatului la excitarea sexuală
şi atunci este posibil ca mintea ta să acţioneze uneori în defavoarea ta în
momentele respective dar nu este singurul lucru. E posibil... acum nu-ţi ştiu
istoria medicală, dar poţi să te gândeşti şi la asta şi să vorbeşti şi cu medicul
care te-a tratat daca ai un medic ginecolog constant daca ai avut probleme:
iritaţii, o boală oarecare care să-ţi creeze neplăcere sau disconfort şi din
cauza asta să fii cu gândul în altă parte
L: nu e asta, deci sigur nu e asia...
T: ok... în afara de...
L: ... deci cauza nu cred că e fizică dar efectiv parcă aş avea simţurile
anesteziate când pune mâna pe mine... adică la nivelul simţurilor nu este
acea senzaţie totală pe care o am atunci când sunt singură de exemplu. Nu
simt o stare de relaxare.
T: au fost momente cu unul din partenerii tăi în care să te simţi atinsă
foarte aproape de modul în care te atingi singură? Excluzând partea cu
orgasmul.
L: nu chiar... ar trebui să explic?
T: tu spune-mi tot ce poţi să îmi spui în aşa fel încât să te simţi
confortabil cu ceea ce îmi spui
L: a fost aproape să spun aşa dar nimeni nu m-a atins aşa cum aş fi
vrut eu să fiu atinsă, deşi am încercat să-i învăţ sau să-i ghidez să mă atingă
într-im anumit fel T: ok.. deci ai încercat şi asta ... cât de directivă ai fost?
L:... problema e că na am avut suficient timp la dispoziţie ca să
experimentez sexul aşa cum mi-aş fi dorit eu, fiindcă altă problemă este
marele mea libido... pentru că este foarte foarte mare şi...
T: ce înseamnă „na am avut suficient timp la dispoziţie ”?
L: nu am avut niciodată parte de sex regulai, sau ceea ce înţeleg eu
prin sex regulat, adică aproape zilnic sau... a fost o perioadă cu primul
partener dar eram mereu foarte obosiţi fiindcă era vorba despre o relaţie la
distanţă, în fine, o conjunctură mai... specială şi ori eram foarte obosiţi şi nu
aveam destul timp... nu aveam niciodată destul timp să ne explorăm aşa cum
trebuie...
T: ok, am să refonnulez întrebarea: destul timp înseamnă în ore de stat
împreună din momentul în care începe actul sexual sau în zile sau... ?
L: da, şi în zile... în ore ... dar nu neapărat... în zile mai mult
T: din timpul alocat reia fi ei, (nu e nevoie să-mi spui cât a durat
relaţia), întrebarea este cât timp aţi fost efectiv împreună în procente faţă de
timpul alocat relaţiei L: împreună fizic?
T: da. în ambele relaţii
L: 10 % în prima şi 30% în a 2-a
T:faţă de prima relaţie au apărut modificări în bine faţă de modul în
care îţi reacţiona corpul?
L: la început da, dar am conştientizat faptul... în momentul în care el a
început să se poarte altfel, adică nu răspundea emoţional aşa cum o făceam
eu... adică el nu mă iubea şi a devenitfoarte clar acest lucru, am început să
sufăr foarte mult şi nu mai... adică deja nu mai... era la fel T: hm... ok... cam
cât timp a durat...
L: ... e ca şi cum mi s-ar fi închis corpul
T:... asta e o reacţie normală , o reacţie de apărare şi orice persoană
care e rănită în iran anumit fel se închide; e o reacţie absolut naturală. Acum
întrebarea este dacă fată de un partener nou ai avea disponibilitatea să te
deschizi în faţa lui, pentru că asta e cel ma i important. în momentul în care
tu eşti singură cu tine, eşti deschisă faţă de tine însăţi. In momentul în care
eşti ca altcineva am senzaţia că prima atitudine e să ie deschizi dar în
momentul în care nu primeşti răspunsul pe care îl aştepţi ridici ziduri, pui
bariere...
L: da, aşa e...
T: şi atunci poate ţine de disponibilitatea ta interioară de a te
deschide. Acum, disponibilitatea de deschidere nu ţine neapărat de relaţia
sexuală, sunt probleme uşor diferite pentru că tu îmi spui că ai un libido ok
L: chiar foarte mare
T:... şi atunci problema nu cred că ţine efectiv de atingere, adică nu
vorbim de frigiditate în sensul astă, ci mai mult de nivel emoţional şi dacă
partenerul este sau nu aşa cum îţi doreşti să fie.
L: exact
T: atunci, întrebarea e ce îţi doreşti tu? Iţi doreşti un partener pentru
sex sau îţi doreşti un partener emoţional şi abia apoi pentru sex... pentru că
dacă pleci de la ideea că îţi doreşti un partener pentru sex, ar trebui să-ţi
înveţi corpul să nu mai răspundă la stimidii emoţionali aşa cum răspunde
acum, şi să răspundă doar la cei fizici.
L: da
T: poţi să înveţi asta, aproape orice se poate învăţa. întrebarea este cu
ce costuri, cu câte resurse consumate şi dacă e intr-adevăr ce îţi doreşti tu.
L: am să mă gândesc la asta... A fost cineva care... am uitat să spun...
care m-a atins cum mi-am dorit eu, adică foarte aproape de cum mi-am dorit
eu... B. dar cu el nu am ajuns la o relape sexuală... am petrecut anumite
momente împreună... () şi m-a atins aşa cum îmi doresc eu... e ce am căutat şi
în acelaşi timp simt că B e singura persoană care mă înţelege cu adevărat şi
e foarte aproape ca esenţă de sufletul meu... era o comunicare extraordinară
între noi, ca un soi de magie. Era absolut extraordinar.
T: văd că vorbeşti la trecut... în ce relape eşti acum cu B?
L: vorbim foarte rar, nu mă mai întâlnesc cu el.
T: S-a întâmplat ceva? Totul a fost în regulă din punctul tău de
vedere... din pimctid lui de vedere?
L: Nu ştiu din punctul lui de vedere dar motivul pentru care nu am
acceptat o relape sexuală cu el e pentru că el avea deja pe cineva... () şi am
hotărât că nu pot avea nimic cu el... plus că la un moment dat s-a rupt aşa
totul în momentul în care eu am început să reiau relapa cu fostidmeu
partener.
T: asta s-a întâmplat înainte sau după ce-a reluat el relaţia cu prietena
lui?
L: înainte s-a întâmplat chestia asta... deci momentul în care s-a rupt
totul.... El dorea să se despartă şi apoi eu am început să reiau relapa cu
fostul partener, care e mai ciudată, ... eu aveam senzapa că-1 urăsc dar de
fapt se pare că... am sentimente aşa... contradictorii... şi B chiar spunea
chestia asta, că se cunoaşte că-1 iubesc... dar... mă rog... mi pot să-mi dau
seama... până la urmă s-a rupi ceva... exact asta a fost senzaţia, nu mai eram
pe aceeaşi lungime de undă, emoţional.
T: în momentul în care ai spus că te-ai simpt bine cu el şi totul a fost ok
ai sesizat dacă lucrul acesta... aş vrea să retrăieşli putin scena...
L: aşa...
T: lucrul acesta ţinea de modul în care te atingea sau de modul în care
te făcea să te simţi, de ceea ce-ţi spunea, de ce lăsa să se înţeleagă, de
comunicarea în sine L:... mmm .. mă făcea să ... deci felul lui de a mă atinge
şi felul lui de a acţiona mă făcea să mă simt în siguranţă şi, adică nu mă
simţeam obligată să fac nimic... şi mă simţeam foarte liberă ... mă atingea
pur şi simplu pentru că îi plăcea, nu pentru a ajunge undeva... asta era
senzaţia mea... şi îmi plăcea foarte mult asta Isă înţeleg că ceilalţi parteneri
nu făceau asta?
L: nnnm... primul, da, făcea asta... dar cu al 2-lea era foarte clar ca
vroia să ajungă undeva, exista un scop
T: cu primul partener mi-ai spus că te simţeai în siguranţă din punct de
vedere emoţional pentru că ştiai că te iubeşte. Pe de altă parte mi-ai spus că
era o tensiune în alt plan, că era ceva legat de el care-l oprea să se manifeste
în iubirea faţă de tine.
L: exact
T: El totuşi s-a manifestat, mai pe placid tău să înţeleg decât celălalt?
L: nu,... e foarte foarte ambiguă... (...)..din punct de vedere sexual m-
am simţit mai bine cu al 2-lea deşi nu-mi oferea... dar cred că e vorba de
compatibilitate... nu ştiu T: poate să fie vorba de răspunsul pe care-l genera
în tine? Răspunsul sexual? Te simţeai mai atrasă din punct de vedere sexual
de vreunul din ei?
L: ... da, da, de al 2-lea... de primai mai mult din vedere sufletesc T: şi
faţă de B?
L: din ambele T: pe acelaşi plan?
L: şi de primul mă simţeam atrasă d. p .de v. sexual, dar mai mult
sufletesc. Invers faţă de al 2-lea iar de B a fost... la prima vedere...
T: acum, există mai multe posibilităţi... ca să îţi fac o schemă a ceea ce
putemface... despre relaxare, sigur, putem face la fiecare şedinţă relaxare,
hipnoză, ce vrei tu... o să începem încet, cu o relaxare uşoară să vedem cam
mergi, la ce răspunzi... ce am să te rog este să o faci şi tu acasă, dacă se
poate în fiecare zi, dacă nu măcar la 2-3 zile. Noi ar trebui să ne vedem...
după cum ai şi tu timp dar în prima fază măcar o dată pe săptămână, iar în a
doua, în momentul în care înveţi să faci singură ne putem vedea din ce în ce
mai rar până în momentul în care eşti total independentă şi te poţi pne de
treabă singură L: am înţeles
T: în cea de-a doua problemă există două moduri de-a o aborda din
câte am înţeles eu (...junghiul abordării în problema orgasmului: tu poţi avea
singură orgasm şi e un lucru foarte bun. Este bine să îp cunoşti foarte bine
corpul... şi bănuiesc p-l că ştii deja foarte bine... atât de bine încât atunci
când eşti cu un partener, dacă el nu încearcă să descopere singur (deşi mai
toţi fac asta la început), să îl conduci tu...
L: îhîrn
T: atunci când nu conduci ta e mult mai puţin probabil să obţii ce
doreşti... dacă conduci tu în mod sigur vei obţine dacă nu exact ce doreşti
măcar foarte aproape de ce îp doreşti pentru că uneori se poate întâmpla ca
partenerul să nu fie exact pe lungimea ta de undă, el te poate te atinge acolo
dar poate atingerea nu e destul de tandră sau de apăsată...
L: mă gândeam acum ce chestie... cu B... exact zona în care îmi place
să fiu atinsă cel mai mult şi pe care al 2-lea partener nu mi-a descoperit-o
niciodată... a descoperit-o din prima B,jără să-i spun eu sau fără săi...
extraordinar.
T: asta se întâmplă cel mai des fie dacă partenerul are aceeaşi zonă
erogenă fie dacă experienţa lui cu partenerele anterioare l-a. condus la
concluzia asta. în general, atunci când avem an partener nou, atingem aşa
cum ne dorim să fim atinşi în prima fază L: da, ştiu
T: şi apoi se învaţă prin imitaţie...
L: mda
T: e un mod mai puţin artificial de învăţare, uneori când spui ai
senzaţia că parcă ar fi ceva regizat... dar nu e cel mai bun mod, fiindcă ia
mai mult timp, şi uneori nu învăţăm exact... plus corpurile noastre diferă şi
uneori e greu să imiţi din punctul acesta de federe L:mmm T: spune-mi
L: mai sunt două mici probleme T:...
L: mă chinuie de foarte mult timp... am chestia asta... nu neapărat
complex dar aş vrea să fiu mai grasă cu 2-3 kg şi nu reuşesc să fac asta deşi
mănânc şi... nu ştiu, cred că e şi vorba de o mică disfimcţie tiroidiană... Q aş
vrea să mai încetinesc uşor metabolismul... T: îhîm
L: şi o altă problemă ar fi relaţia mea cu mama care nu e absolut de
loc aşa cum mi-aş dori...
T: relatia sau mama? ©
L: ©... relaţia mea cu mama
T: bun... problema cu îngrăşatul cred că merge o dată cu cea cu
relaxarea, dar dacă tu nu o consideri foarte importantă cred că va fi mai
mult tratată adiacent, nu ne vom concentra pe ea. Dacă o consideri
importanta... oricum, să înţeleg că nu efgravă, adică nu slăbeşti foarte mult
dacă nu mănânci sau...
L: nu... nu,., dar oricum am sub greutatea mea normală cu 2-3 kg T: ce
înseamnă greutatea ta normală?
L: ideală
T: greutatea ta normală să înţeleg că e totdeauna sub greutatea ideală
L: da. şi nu era aşa înainte. Dara început să fie pe măsură ce am
devenit foarte
conştientă de mine însămi. Ştiu că pare ciudat dar am obser\’at eu
asta... pe măsură ce
am devenit conştientă de mine şi de lumea din jur şi roasă de tot felul
de angoase şi
depresii... cam pe la sfârşind adolescenţei, în momentul acela am
observat că şi
greutatea mea corporală s-a schimbat, a devenit mai mică şi aşa a
rămas
T: tu o legi de o stare emoţională. Este foarte posibil să aibă legătură
doar cu starea
emoţională. E posibil să aibă legătură cu o schimbare endocrină? Ai
făcut vreun
tratament, ai avut vreo problemă în perioada aia legată de funcţiile
unor glande
endocrine?
L: nu. Cred că pur şi simplu starea mea psihică s-a modificat radical
pe la 17 ani, am început să-mi pun alte probleme, am devenit şi mult mai
sensibilă, hiperconştientă, am avut şi insomnii şi în fine...
T: asta vroiam să...
L: da, am avut insomnii, şi cred ca starea mea mentala a modificat
intr-un fel organismul şi reacţiile s-au prelungit în timp
T: spuneai de insomnii... nu ştiu cum erai înainte., erai mai calma, erai
mai domoală?
L: nu, eram şi mai agitată. M-am relaxat... pe mine foarte mult mă
relaxează sportul şi mai ales sexul... în momentul de exemplu când mi-am
început viata sexuala am devenit... pentru prima oară în viata mea după ce
am făcut dragoste m-am simţit extraordinar de calma... cred c-a fost o stare
de relaxare pe care nu o avusesem de foarte mulţi ani, o calmare totală şi la
nivelul corpului dar şi la nivel emoţional care s-a prelungit în timp..
T: spuneai ca erai mai agitata. Şi ca te calmează sportul. Să înţeleg că
tu îţi aloci o parte din energia ta în fiecare zi exerciţiilor fizice? Ce sport
faci?
L: dans sau gimnastică... fac cât de des pot, în general zilnic dar nu am
tot timpul...
T: cam când ai început să faci sport L: la 4 ani
T: aşa... într-un ritm susţinut
L: n- am făcut niciodată într-un ritm susţinut, am avut mereu
perioade... am mai făcut acum câteva luni, apoi iar n-am mai făcut... şi tot
aşa...
T: acasă sau?
L: acasă T: program fix?
L: după cum mă simt
T: întreb fiindcă e posibil ca starea hiperaclivă pe care o aveai înainte
să şefi transformat în altceva, adică în loc să consumi energie nervoasă să
consumi energie corporală, care ar putea explica de ce ţi-a scăzut greutatea..
L: interesant... da... pe la 15-16 ani nu prea făceam sport am început
iar pe la 19 ani să mă ocup de latura asta sportiva, mergeam chiar la sala la
un moment dat, dar acum nu mai am voie să ridic greutăţi. Interesat... nu m-
am gândit la asta... poţi să repep?
T: e posibil ca tu să fi găsit un mod de a elibera energia nervoasă dar
modul asta consumă şi din energia corporală, adică în loc să ai un consum
simplu acum ai unul dublu. Probabil te simţi mult mai liniştită, îţi face un
mare bine, dar pe de altă parte trebuie să mănânci mult mai mult ca să
suplineşti consumul L: ... curios, nu m-am mai gândit la asta...
T: ©..nici eu... în relaţia cu mama... ce te deranjează în relaţia cu
mama şi care a fost istoria relaţiei cu mama. Părinţii trăiesc amândoi L: da
T: sunt împreună L: da
T: fraţi, surori
L: nu., am avut un frate dar care a murit foarte repede, la o săptămână
după naştere... mama a fostfoarte afectata...
T: îţi aminteşti de o perioadă în care relaţia ta cu mama ta era mai
bună decât acum,?
L: sincer, nu... poate doar în copilărie... da cred că problema a venit
odată cu adolescenţa. A devenit cu timpul din ce în ce mai posesivă, din ce în
ce mai frustrată... iar frustrările respective şi le varsă pe mine... iar de la un
timp din ce în ce mai des, astfel încât mă face să mă simt ca o povară efectiv,
adică nimic din ceea ce fac eu nu-i convine, tot timpul îmi reproşează tot felul
de lucruri... tot timpul. Nu se mai poate discuta nimic T: ... s-a înrăutăţit în
timp....
L: da, şi se înrăutăţeşte din ce în ce mai mult.
T: sunt două întrebări foarte importante. Una se referă la momentul în
care relaţia era... am să le rog să te concentrezi asupra momentului în care
relaţia era în cei mai buni termeni. Să-ţi aminteşti cum se purta mama ta faţă
de tine şi cum te purtai tu faţă de ea. Amândouă aspectele. Probabil e mai
greu fiind din copilărie dar ...
L: da, nu am multe amintiri din copilărie
T: suni sigură că poli să-ţi aminteşti de anumite gesturi pe care le
făcea şi care ...
L: da, de exemplu îmi aducea mereu cadouri, îmi aducea... venea
încărcată cu toi felul de bunătăţuri şi eu... a venit mama, a venit mama, ... ce
mi-ai adus... ce mi-ai adus... deci asta era... şi era mereu iubitoare, mereu mă
alinta, mereu mă pupa, şi era... altfel T:acum când vine de la serviciu îţi mai
aduce...
L: acum când vine de la serviciu îmi aduce dar primele fraze sunt: vai,
dar iar n-ai făcut ordine... adică reproşuri, reproşuri... urlete... în fine...
T:acum a doua întrebare foarte importantă... o să ne întoarcem, acum
doar am vrut să văd despre ce e vorba...
L: ok... a ... şi o interesează foarte mult relaţiile mele cu sexul opus...
adică e foarte curioasă să afle cât mai mult... mă bănuieşte de totfelul de
lucruri pe care chiar nu le fac... în fine... e foarte preocupată de viaţa mea
sexuală T: ... uneori oamenii simt mai curioşi, şi femeile în special...
L: ea este foarte curioasă
T: pe de altă parte e şi normal să ţină la tine şi să se teamă pentru
tine... părinţii au o reacţie ciudată faţă de copii... se tem să nu crească... şi se
tem pentru că în momentul în care vor creşte foarte mult nu-i vor mai putea
apăra... pentru ce vor face va trebui să suporte consecinţele... şi atunci au
tendinţa de a proteja cum pot şi cel mai des pot prin a şti totul despre el. Asta
e povestea cu clopotul de sticlă
L: am înţeles, dar ce e caracteiisticpentm atitudinea alormei e că
totdeauna m-au descurajat deşi de când eram mică manifestam totfelul de
talente, de aptitudini... nu m- au încurajat niciodată să fac un curs de desen
sau să... doar bunicul meu îmi încuraja latura asta şi făcea tot posibilul ca să
beneficiez de totfehd de cursuri: ceramică, desen, dans modern, balet,... pe
când ei îmi spuneau totdeauna... a ... tu nu eşti bună de nimic... sau... m-au
descurajat întotdeauna.
T: ai simţit că nu au fost lângă tine atunci când tu ţi-ai dorit foarte
mult...
L: niciodată nu au fost lângă mine
T: bine, niciodată e un cuvântfoarte general... eposibil totuşi să existe
măcar un exemplu contrar
L: da, de exemplu când am făcut o facultate pe care ei şi-au dorit să o
fac, sau când am dat ex de admitere la liceu... deci în etapele normale pe
care le face toată lumea şi care erau importante pentru ei, dar nu pentru
lucrurile... adică nu m-au ascultat niciodată, nu m-au întrebat ce îţi doreşti
sau ce e important pentm tine. Era important ce trebuie să fac, şi nu ce îmi
doresc să fac.
T: ok. Revenim la a 2-a întrebare importantă. în ce măsură eşti dispusă
tu să faci un efort să îmbunătăţeşti relaţia cu mama.
L: sunt... sunt dispusă pentru că situaţia a devenit insuportabilă, în
ultimul timp mai ales T: jii conştientă că nu o poţi face pe mama ta să se
schimbe. Tot ce poţi face e să te schimbi pe tine, să îţi schimbi atitudinea faţă
de ea... adică ştii cum este... oamenii sunt uneori ca nişte rotiţe de ceas...
când una se învârte se învârte şi cealaltă... şi intră la un moment dat într-o
mişcare de-asta de perpetuu mobile, nu mai ştii cine determină pe cine. Şi
atunci în momentul în care una din rotiţe iese din ritm ... dacă tu îţi vei
schimba atitudinea faţă de ea o vei determina să-şi schimbe şi ea atitudinea
faţă de tine. Tu eşti cea care poate acţiona asupra mamei tale, eu nu am
puterea asta.
L: da, ştiu... atitudinea ei a determinat ca eu să nu mai fi eu însămi...
exemplu: este obsedată de curăţenie şi de ordine. Eu... mă sinii foarte bine
când e dezordine şi e haos, nu-mi place... ea tot spunându-mi din ce în ce mai
des, mai ales în ultimul timp, fă ordine, fa ordine ”... Q am ajuns să am
oroare de ordine. Cu cât e mai mult haos cu atât mă simt mai bine. Este
practic o reacţie la atitudinea ei şi asta mă face ca eu să na mai fiu eu
însămi, pentru că eu na sunt aşa dezordonată în mod normal... adică poate
nu sunt o persoană care na mă simt bine în ordine... dar am devenit aşa T:
k... ai constatat... ai avut ocazia să stai singură un anumit timp? Adică
plecată 2 săptămâni sau aşa... problema L: da... da
T: cum te organizezi?
L:?
T: tu spuneai că nu ştii sigur dacă eşti o persoană dezordonată sau e
doar o reacţie de apărare
L: nu, sunt ordonată dar într-o anumită măsură... totuşi îmi place
dezordinea pentru că asta este starea mea normală... am fost mereu aşa. Dar
în ultimul timp am observat că special îmi las... că aşa îmi place... fac exact
invers... şi îmi face bine...
T: da... legat de ultima mea întrebare... ca tu să te schimbi faţă de L:
mama
T: na ştiu în ce măsură te-arputea ajuta adtudinea răzbunătoare...
sau... agresivă... determină întotdeauna o reacţie agresivă. în momentul în
care într-o relaţie pompezi agresivitate nu vei obţine decât agresivitate în
schimb. Este rar cazul în care tu te manifeşti agresiv şi constaţi că ai în faţa
ta o persoană pasivă... se întâmplă şi lucrul acesta. Dar un comportament
agresiv nu va genera decât două lucruri... niciodată asertivitate.... Şi atunci
important e ca ta să adopţi atitudinea asertivă se cheamă, înseamnă să spin
exact tot ce ai de spus dar pe an ton calm, liniştit, într-o manieră care să nu
jignească să nu râcâie cu nimic persoana din faţa ta. Din contră, chiar dacă
se poate să-i acorzi empatie, şi să o rogi într-un mod politicos să te accepte
aşa cum eşti, pentm că în momentul respectiv dacă ai face lucrul acela te-ai
simţi foarte rău. Şi atunci este preferabil să amâni puţin... sau să
negociezi...până ajungeţi într-un punct în care să simţiţi că amândouă ap
câştigat ceva. De obicei atitudinea asertivă e cea mai bună. Dar necesită un
calm interior şi o stăpânire de sine foarte bună... toţi avem tendinţa în
momentul în care ceva ne calcă pe ... să explodăm, să devenim agresivi, să ne
exprimăm total liberi fără să ne mi gândim la ce spunem şi la cum îl
afectează pe celălalt... iar celălalt îşi spune: dacă el na se gândeşte la mine
eu de ce m-aş gândi la el... şi iese....
L: o mare varză
T: şi atunci anul din ei, de obicei se spune „cel mai inteligent cedează
”... de obicei cel mai inteligent adoptă o manieră care va aduce câştig de
ambele părţi. Pentru că în momentul în care partenerul sau adversarul tău
simte că va câştiga ceva dacă va spune da, o va face... dacă simte că nu
câştigă nimic va spune nu... e normal.
L:da
T: antrenamentul asertiv nu e greu de făcut, sunt câteva ... să spunem
cursuri, problema e că trebuie să-l practici în permanenţă. Problema în
sensul că oriunde te-ai afla, ori de câte ori îţi aminteşti de modid de a fi
asertiv, îl pui în aplicare...
L: am înţeles ... iar prin practică
r
P: prin practică ajungi să ţi se automatizeze comportamentul...
L: exact
I: fără să mai simţi nevoia să fii agresivă
L: cred că am nevoie de asta, eu sunt foarte agresivă
T: depinde, e posibil ca în unele situaţii să fii agresivă... suni două
moduri de a fi agresiv, poate că le ştii, una este agresivitatea manifestă
(verbală - nonverbală) iar cealaltă pasiv-agresivă ()
L: eu am observat că sunt aşa în multe relaţii de-ale mele... dar nu
ştiam că se numeşte pasiv-agresiv
T: dacă vrei am ceva despre asta şi poţi să afli... e păcat să consumăm
şedinţele doar ca să-ţi explic mecanismeleQ L: da..
T: acum, ce ar trebui să discutăm ar fi ordinea în care vrei să te ocupi
de lucrurile astea... până acum ar fi trei Q efortul tău e direct proporţional
cu reuşita; problema orgasmului e momentan mai greu de apucat...
L: nu ştiu, eu momentan sunt într-un moment în viaţă în care efectiv mi
s-a făcut greaţă de sentimentele de iubire... cred că am iubit prea mult şi mi
s-a aplecat...
T: ai dăruit prea mult şi nu ai primit cât ai dăruit
L: da, sau nu a mers... şi asta... eu caut altceva, am ajuns la concluzia
că vreau doar sex, vreau să mă descarc, să scap
T: ok, sex poate însemna multe lucruri, poate însemna sex cu tine
însăţi...
L: nu, nu sex cu mine, sex cu un partener. Dar... aici există şi o
contradicţie, pentru că nu mi-arplace să mă simtfolosită de un bărbat care ar
dori acelaşi lucru... să zicem. Aş vrea să mă ştiu iubită. Chiar am nevoie de
chestia asta. Dar în momentul în care el m-ar iubi... am observat asta în
prima mea relaţie... tind să devin foarte capricioasă. Adică în momentul în
care eu îl domin pe el nu-mi place., adică am nevoie de un bărbat cu o
personalitate foarte puternică care nu numai să mă domine el, da să fie o
chestie de egalitate... cum era cu B ... nici el nu mă domina pe mine dar nici
eu nu-l dominam pe el. Nu ştiu dacă există chestia asta... nu ştiu cum se
cheamă în psihologie 50-50 T: există alternanţă la putere L: probabil
T: e greu să găseşti o relape în care amândoi să fie lideri şi amândoi...
L: eu asta caut
T: ... în momentul în care amândoi sunt lideri există lupte pentru
putere (...) iar când amândoi sunt subalterni (...) cel mai apropiat model e
alternanta la putere pe activităţi () L: am înţeles
T: eu cred că se poate face asta în aproape orice relaţie... toată
problema e să accepte... dar ce spuneam eu despre atitudinea asertivă se
aplică foarte bine în relaţia asta, fiecare din parteneri are de câştigat în
relaţie... când tu ai o atitudine asertivă e foarte probabil ca şi partenerul să
răspundă tot asertiv... dacă nu răspunde, insişti. Pentru că se dă pe brazdă
L: interesant... mă gândeam acum la ceva T: poţi să-mi şi spui
L: a, da? Acum realizam multe chestii pe care nu le-am realizat... de
exemplu cu B am avut mereu o atitudine asertivă de la început, dar şi el cu
mine... şi în felul acesta totul mergea aşa... ca pe roate... ca uns... nu existau
goluri, totul venea de la sine. De exemplu în prima relaţie îl tachinam tot
timpul pe el, ştiam că mă iubeşte foarte mult... eram foarte capricioasă...
eram groaznică... în a doua relaţie mă şicana el pe mine dar în acelaşi timp
eram foarte ironică şi ne tachinam reciproc. Pe când cu B nu... nu ne-am
Jacul niciodată rău., mă rog...nici n-a fost o relaţie în sine
T:... dar văd c-a fost un exemplu foarte bun pentru tine
L: da, ... era raiul pe pământ,., şi uite... pentru mine e important ca un
bărbat să-mifacă cadouri... îmi place chestia asta... pur şi simplu ...poate îmi
aminteşte de copilărie T: tocmai îmi aminteam de ce spuneai despre vremea
când mama venea şi-ţi aducea mereu ceva
L: dar şi tata... din punct de vedere material aveam foarte multe
avantaje Q pentru mine în momentul în care cineva îmi cumpără un cadou
mă simt foarte flatată, mă simt foarte bine... chiar dacă e ceva ce nu-mi
place... doar faptul că persoana respectivă s-a gândit la mine. îmi place să mi
se facă complimente... ca un bărbat să-mi spună: eşti superbă... bine,nu să
exagereze, primul mă umplea de complimente... dar nu îmi oferea... şi
simţeam aşa că e zgârcit... deşi nu sunt materialistă... nu e vorba de bani...
cred că vine din copilărie..
T: hm... ok...
L: şi mai e ceva cu B... părinţii mei nu au fost interesaţi da mine () şi B
era interesat de mine, de creativitate, şi făcea asta nu din politeţe...
T: îhîm
L: hai ca mi-am dat drumul acum
T: e foarte bine. am să te rog ca în şedinţe să vorbeşti despre tine,
despre cum vezi ni lucrurile, despre ce ai putea tu să faci. Efoarte important,
fiindcă de multe ori vorbeşti despre alţii... în loc să te exprimi pe tine.
L: adică să vorbesc despre alpiprin prisma mea T: exact, ca de
exemplu „atunci cândxface z eu simt ca ”
L:
T: e important pentru că aşa vei ajunge să spui lucruri pe care nu
numai că nu le-ai mai spus, darnici nu ai ajuns poate să le gândeşti într-un
mod conştient, şi vei reuşi să afli exact ce simţi pentni ei...pornind de la
modul de a rezona faţă de o situape (urmează o explicaţie didactică legată de
perspectivă, egoism — satisfacţie)
L: mă simt mai bine... venisem cu nişte nervi...
T: facem relaxare înainte de plecare?
L: poţi face lumina mai mică? Pot să închid ochii?
T: poţi să-i închizi când vrei tu L: (închide ochii)
T: am să te rog să îţi cauţi cea mai comodă poziţie în care poţi rămâne
pentru câteva minute... şi să te pregăteşti pentru un moment în care corpul
tău se va destinde, în care se va lăsa în voia respiraţiei, care va deveni din ce
în ce mai lină, din ce în ce mai naturală, mai uşoară... cu fiecare inspiraţie
inspiri calm şi relaxat, cu fiecare expiraţie expiri tensiunea, disconfortul,
neliniştea inspiri calm, expiri încordare, inspiri linişte şi pace interioară,
expiri tensiunile şi pe măsură ce inspiri şi expiri îţi poţi simţi corpul inundat
de o senzaţie de căldură plăcută, de senzaţia de greutate, îţi simţi muşchii
cum îşi caută poziţia, cum te conduc spre o senzaţie de relaxare... poţi să
simţi pleoapele din ce în ce mai grele, ochii relaxaţi cum se deschid înăuntru
spre vise, spre acele imagini care îţi plac... poate fi un peisaj care te poartă
departe, poate fi o senzaţie de căldură... L: eu văd că zbor... pe cer...
T: îhîm
L: ... şi deasupra mării... e foarte plăcut, ca un nor...
T: Poţi să simţi culorile cum devin din ce în ce mai intense, le laşi să te
inundă şi pe măsură ce le laşi să pătrundă în corpul tău şi în mintea ta, să
rezoneze în inima ta, împrumuţi forţa lor şi liniştea lor... din cer poţi să iei
lumina şi căldura, să o laşi în line, să te laşi cuprinsă de ea, de senzaţia de
zbor, de uşurinţă, iar zgomotele din jur nu fac decât să-ţi accentueze nevoia
de linişte interioară, de calm şi relaxare. Poţi să auzi chemarea mării, să auzi
valurile ce se sparg şi sunetul vântului prin pănd tău, încărcându-te cu
energie şi relaxându-te, mângâindfiecare parte a corpului tău, atât de lin şi
totuşi cu o forţă inimaginabilă, o forţă care îţi trezeşte simţurile, care-ţi
linişteşte sufletul, ca o îmbrăţişare în care poţi să te pierzi, cu încredere, în
care îţi poţi permite să te simţi copil. Am să te las câteva momente să te
bucuri de această senzaţie de echilibru, de încredere, de forţă interioară...
T: ... în curând voi începe să număr înapoi de la 10 la 1... când voi
începe să număr fiecare senzaţie pe care ai simţit-o va fi ca o nestemată într-
un colier, un colier care e sufletul tău, unde poţi să-ţi păstrezi toate visele şi
amintirile frumoase, toate sentimentele plăcute şi pe care le poţi lua de acolo
ori de câte ori ai nevoie de ele, pe care le poţi folosi ca pe nişte baterii care
să te încarce cu calm, cu echilibru interior, cu încredere în sine, cu acea
senzaţie de linişte de care ai nevoie şi care le vei putea folosi ori de câte ori
ai nevoie de ele
28. . fiecare senzaţie pe care ai simţit-o devine strălucitoare,
fiecare are parfumul ei, fiecare sună într-un anumitfel, are muzicalitatea ei şi
contunirile îi sunt proprii, fiecare are o culoare specifică, un mod de a fi, şi le
vezi cum fac parte acum dintr-un întreg care e sufletul tău, alături de toate
amintirile plăcute, de toate momentele în car'e te-ai bucurat...
15. . sunt din ce în ce mai strânse laolaltă... le poţi vedea cum
se joacă împreună, cum formează acel ceva care îţi dă forţă şi energie, acel
motor interior care te pune în mişcare, care îţi conferă echilibru.
XI. . Le vezi aranjându-se frumos într-un ansamblu şi încet le
pui deoparte într-un colţ al sufletului tău. Ele vor fi acolo pentru tine ori de
câte ori vei avea nevoie de ele, de câte ori te vei simţi neliniştită sau
tensionată îţi vei aminti de ele, şi aşa cum iei un colier sau o brăţară, îi
admiri frumuseţea şi o laşi să se adauge la a ta, tot aşa vei putea lua acel
şirag de experienţe să-l aşezi în faţa ochilor sufletului tău pentru a te bucura
de ele, pentru a hia senzaţia de calm şi relaxare
e) . le laşi acum să se scufunde în tine, să devină una cu
sufletul tău şi îl simţi liniştit
6.. . încet te întorci spre lumea reală. Ele rămân acolo pentru
tine şi ştii foarte bine de unde să le iei
6.. . senzaţia de linişte a rămas în sufletul tău, strălucitoare,
învăluitoare... îţi poţi simţi muşchii bucurându-se, zâmbind, o să te rog să te
întorci spre propriul tău corp şi să-i zâmbeşti din toată inima iar el o să-ţi
răspundă cu un zâmbet larg şi cald...
Zâmbeşte ochilor tăi, cu priviri largi şi minunate, zâmbeşte buzelor
tale, cu ele
poţi simţi multe lucruri minunate zâmbeşte limbii cu care simţi
gusturile
zâmbeşte nasului cu care simţi mirosuri şi parfumuri zâmbeşte
urechilor care-ţi
aduc muzica în suflet
... zâmbeştepănduiprin care îţi adie vântul... zâmbeşte corzilor vocale
care-ţi dau glas ... zâmbeşte esofagului şi traheelor pentru că prin ele intră
aerul care te menţine în viaţă, care-ţi dă energie, zâmbeşte... plămânilor căci
ei sunt porţile spre această forţă vitală.
Zâmbeşte... inimii... cea mai preţioasă nestemată din corpul tău, care
bate neîncetat pentru tine... e atât de neobosită şi atât de liniştită... bate
mereu egal...
Zâmbeşte cum celorlalte organe... zâmbeşte... stomacului care digeră
hrana, zâmbeşte... intestinelor... care absorb nutrimentele şi celor care
elimină reziduurile... prin ele corpul tău poate face schimburile chimice care-
ţi dau energie, putere şi forţă de viaţă zâmbeşte... ovarelor, şi uterului şi
vaginului ...zâmbeşte... şi îmbrăţişează-le cald, sunt acolo pentru tine şi prin
fimcţionarea lor te simţi atât de feminină, de frumoasă, de puternică, atât de
calmă, atât de activă... zâmbeşte acum tuturor oaselor din corpul tău, ele te
ajută să-ţi menţii poziţia, ele suportă toată greutatea la... sunt ca nişte piloni
pe care ţi s-a clădit corpul şi sunt acolopentnt tine, te susţin şi îţi zâmbesc. ...
zâmbeşte... acum creiendui tău, aici se întâmplă cele mai minunate lucruri,
aici iau naştere gândurile, aici ia naştere liniştea., zâmbeşte-i şi spune-i ...
vreau să-mi dai linişte de acum încolo, vreau să îmi fii mereu alături, alături
de inima mea... şi vreau să fii mereu în armonie cu mine însămi, cu corpul
meu, cu sufle tul meu... vreau ca gândurile să-mifie calme şi liniştite, vreau să
se orănduiască uşor, fără efort... voi fi de acum un tot unitar, în echilibru cu
mine şi cu universul... ca o constelaţie printre altele... ca o mică galaxie de
atomi din care zâmbesc toţi până la ultimul, un mic univers care face parte
din universul mai înalt şi eu zâmbesc universului care mă înconjoară... mă
bucur de el şi mă bucur de mine însămi...
Trăieşte zâmbetul cu toată fiinţa ta... e un zâmbet interior, care ajunge
în cele mai ascunse locuri... care aduce în fiecare fibră a corpului tău un plus
de energie, echilibru... e zâmbetul tău şi îl poţi menţine oricât vei dori,
indiferent de ce s-ar întâmpla... şi poţi să-l faci să lumineze pe faţa ta, în
ochii tăi, în obraji, în păr, ...pe piept, în abdomen, în mâini, în umeri, în
fiecare colţ al fiinţei tale, până în degetele de la picioare, poţi să le simţi
zâmbindfiecare... să le simţi vibrând.
29. . simţi zâmbetul cum se transformă în energie... îl poţi simţi
cum îţi pune muşchii în mişcare, cum îi cheamă la viaţă, cum fiecare parte
din tine vrea să se bucure de clipa prezentă, de momentul în care trăieşti, aici
şi acum...
16. fiecare muşchi vibrează şi caută contactul cu realitatea...
fiecare organ de simţ caută înfrigurat simţurile... gustul şi mirosul şi
sunetul... şi văzul... pop să deschizi ochii sau să-imai laşi să se odihnească...
eşti din ce în ce mai aproape... zâmbitoare de realitate, o întâmpini cu
bucurie şi-i zâmbeşti, laşi zâmbetul să iradieze prin tot corpul tău, şi laşi
corpul să se trezească, să se mişte
faci ce simţi, te mişti cum simţi
XII. . te mişti din ce în ce mai mult... şi te laşi cuprinsă de
senzaţia de revenire
f) . ai simţurile treze şi te bucuri de senzaţia de linişte şi
relaxare wow...
~Ţ: mişcă-te în ritmul în care simţi
îmmm... am fost conştientă... ştii asta , nu? f: a fost doar relaxare
uşoară (,..)te rog să-mi spui ce anume ţi-a plăcut şi ce nu din relaxare
mi-a plăcut tot... senzaţia de zbor de care spuneam.... De conexiune cu
universul şi chestia aia cu organele.... Asta îmi sună familiar... am citit eu
ceva de meditaţie Ţ: e un exerciţiu din yoga J|,: am încercat eu dar nu mi-a
reuşi!... zâmbetul interior... aşa se numeşte.... Şi am devenit dintr-o dată
conştientă cât de mult îmi iubesc corpul şi cât de recunoscătoare ar
trebui să-i fiu fiindcă mă ţine în viaţă... am început să simt când mi-ai
spus că se intensifică în mine culorile şi am început să simt efectiv că se
dizolvă în mine ... senzaţia de strălucire... de linişte interioară - calm ca
senzaţie luminoasă.
T: O am înţeles că până acum imaginile te... dar şi senzaţia
corporală...
da am avut senzaţia că zbor ... şi că mă las aşa în bătaia vântului...
altă dată când hai jăcearn chestia asta cu numărare de la 100 la 1... intrare
in...
T: alpha
da... îmi imaginam un univers... zburam şi fiecare cifră era ca o poartă
prin care zburam până ajungeam la un moment dat unde era... o zonă din
asta de calm... eu treceam, şi tot aşa... Şi îmi place senzaţia care mă las pe
apă T: bun, clata viitoare o să mai vorbim despre relaţia cu mama Tema ta
pentru acasă...
i\: a... şi mi-a mai plăcut o chestie... să mă simtfeminină...
T: k... tema ta pentm acasă e să-fi alegi momentele în care să fii
asertivă
T: îţi dau carte, dar deocamdată vreau doar să-ţi aminteşti că există un
comportament asertiv, să observi şi să-ţi programezi într-un fel momentele în
care te-ar ajuta să fii asertivă, deocamdată, eventual poţi să le încerci
intuitiv... eu ţi-am explicat despre ce e vorba (...) şi când ne vedem data
viitoare să încerci să-mi dai un exemplu de moment în care te-ai purtat
asertiv.
Şedinţa, a doua a început prin examinarea temei pentru acasă, moment
în care \ clienta a declarat că a renunţat la ideea de a întreprinde ceva în relaţia
sa cu părinţii. întrebată ce va face totuşi ştiind că locuiesc în aceeaşi casă a
răspuns: „voi fi vedetă, n- i am să mai am treabă cu ei. Mă mut în Bucureşti.”
Am acceptat momentan această formulare în sprijinul deciziei sale de a nu
irosi resurse inutil (!?). \
Am continuat strângând informaţii despre relaţia sa cu foştii parteneri,
pentm a obţine istoricul problemei, punându-1 în slujba primelor două reguli
din modelul strategic: căutarea succeselor trecute şi a excepţiilor de la regulă.
Am folosit în acest scop plasarea pe axa timpului a fiecărui eveniment
important, mai ales pozitiv. Prezentul este descris după cum urmează:
L: mi-amfăcut autoanaliza în relaţiile mele cu bărbaţii şi am
descoperit că sunt rece... dură... înainte nu eram aşa... acum ies cu mulţi,
vorbesc cu mulţi... dar nu mai simt aşa... înainte parcă ...aaa... eram
electrizată, mă agitam, nu ştiam ce să mai spun... acum trăiesc fără să simt
nimic... da-mi place starea... e ca şi cum văd imaginea lui D peste tot.
Prin contrast, prima experienţă sexuală e descrisă ca foarte intensă din
punct de vedere al senzaţiilor şi reacţiilor fizice. Pacienta se plânge că nu mai
e capabilă să simtă cu aceeaşi intensitate, se simte golită interior şi nu ştie
unde s-au dus toate acele senzaţii minunate. Utilizând relaxarea, am ghidat-o
spre momentul în care le-a trăit, lăsând-o să parcurgă din nou experienţa
focalizând detaliile legate de senzaţii şi sentimente. Am folosit apoi numirea
acestor stări pentru a le ancora şi reutiliza în prezent, sarcină care a fost
trasată şi ca temă pentru acasă.
Examinând ulterior această listă de senzaţii am descoperit împreună că
modalitatea senzorială favorită este cea tactil-chinestezică, urmată cea de
vizuală.
La finalul acestei şedinţe am realizai o primă structurare a acuzelor
după schema oferită de De Shazer, utilizând ambele probleme (şi relaţia cu
familia). Această schemă apare după cum urmează:
i | Acuzele clientei Soluţii terapeutice.
J 0 secvenţă 1 Lipsa orgasmului, încordare, | Diferenţa: orgasmul
de comportament: anestezie Lsenzorială
[ Certuri -
frecvente,în.familie cu un partener
Linişte si lipsa
1 Atribuire (Apărare)Aş fi vulnerabilă dacă ar Sarcini terapeutice
de semnificaţii: afla căIîlNu mă înţeleg, nu mă sprijină, Recadrajul

(tatăl meu) nu jjnă iubeşte - (Acordarea altei


1 Frecvenţa 1 Permanent de la începutul vieţii 1 Când sunt singură
comportamentului- sexuale Când mă ştiu iubită Când
I Din adolescenţă, se agravează
problemă: conduc eu | Excepţii de la
I Gradul deconstant
| Tntal Nn mă pnt «Oara nu cimt
I Voluntare; mă enervează
involuntaritate
Stări -Încordare,. anestezie-senzonală 1 Prescrierea
Slăbiciune încordare
fiziologice:
Trecutul .'Relaţia cu tatăl simptomului
|
Relaţia cu mama
Predicţii Am qS flm nrgqgm qnd faf Succesele trecute
Voi deveni vedetă
pentru viitor
Expectaţii Vreau ca partenerul să mă Noi expectaţii
utopice iubească
Nufără
voi ca
maieuavea
.să-ltreabă
iubesccu DărintiiSchimbări minore
Mediul Sunt singură
Locuiesc cu părinţii
înconjurător
Cine (ce) F! nu mq ii^t* ny gimt Când va fi rezolvată
Părinţilor nu le pasă, nu îi
este de vină problema vinovăţiei Când
interesez
Localizarea Acasă la mine, acasă la el el mă Noi
va iubi Când4ata%i
localizări
fizică a problemei Acasă.. -
Implicarea S, D, B — Diferenţa:El va şti că
persoane Tatăl, mama...
îl iubesc
semnificative
Eu mă voi abandona
Menţionez că datele cuprinse în coloana a treia au fost completate pe
baza şedinţelor care urmează.
A treia şedinţă a fost iniţiată cu verificarea temei, pacienta declarând că
a continuat să-şi reamintească senzaţiile trăite în timpul relaxării şi a ajuns de
câteva ori la orgasm singură. Am întrebat dacă ar vrea să recurgă la asta şi în
prezenţa unui partener pentru a se simţi mai stimulată. în acest moment mi-a
răspuns că nu ştie. Menţionez că pacienta nu avea un partener până în acest
punct al terapiei.
Am reluat problema stării de detaşare pe care clienta încă o mai simţea,
trecând în revistă momentele de detaşare şi cele de implicare în raport cu
diverse activităţi. Constatăm că detaşarea se manifestă în plan relaţional, ca
modalitate de a “nu simţi”, opusă modalităţi de a “simţi totul atât de intens”
care o face să se simtă vulnerabilă. La întrebarea şi ce faci atunci când simţi
intens totul obţinem următoarele variante, care apoi au fost explorate
individual:
30. Spun. Cum anume?
Scriu (în poezii, proză, jurnal)
Ignor
Mă masturbez (mă uit la televizor, mănânc ceva bun, mănânc ciocolată)
Dansez
31. Tac
32. Disimulez
33. Mint
“Cum te manifeşti atunci când ai sentimente intense, profunde faţă de o
persoană?”
fac complimente ii ajut, le dau ce îmi cer,
17. fac cadouri
După această discuţie reiese că exprimarea directă a sentimentelor este
foarte rar folosită, cel mai des ele fiind “sublimate” în diverse modalităţi. La
evaluarea avantajelor de a menţine această atitudine apare senzaţia de putere
versus ascunderea suferinţei, iar în catalogul pierderilor apare suferinţa
implicită a sentimentului de a iubi.
Am continuat explorarea acestui patern întrebând despre momentele
cele mai îndepărtate în timp când îşi aminteşte că a iubi implica suferinţă...
trecem peste un episod din adolescenţă (o iubire neîmpărtăşită pe seama
căreia a fost tachinată de familie şi rude, simţindii'se umilită şi ruşinată). La
întrebarea “cum - când ai învăţat ca a iubi e un lucru ruşinos” ajungem la o
amintire mai veche (pe la 3 - 4 ani) a unei cerţi în familie, între părinţi,
urmărită de dincolo de uşă. Tatăl apare ca agresor în relaţie cu mama. Cearta
se desfăşura în prezenţa unei verişoare primare, faţă de care s-a simţit jenată
de comportamentul părinţilor, care deşi se iubeau o arătau certându-se: “îmi
era ruşine, e jenant să faci asta de faţă cu lumea, plângeam... e jenant să sufăr”
Prin întrebări şi asocieri de sentimente se ajunge spontan la concluziile “e
ruşinos să-l iubesc pe tata”, “Nu vreau să mă vadă mama când plâng”şi la o
altă amintire, ulterioară momentului de mai sus în care tatăl “dădea în mine”,
la sentimentele de furie: “el nu mă iubeşte”, “eu o urăsc pe mama pentru că ea
îl iubeşte pe tata” şi de suferinţă: “sufăr, simt un gol, îl pierd pe tata... ” iar de
aici la concluzia finală ca a iubi înseamnă suferinţă, e ruşinos să suferi (în
prezenţa altora) şi implicit să iubeşti şi să arăţi acest lucru.
Am încheiat şedinţa în acest punct, tema pentru acasă fiind găsirea mai
multor modalităţi de a exprima iubirea şi sentimentele intense, verbal şi
nonverbal. Căutarea acestor modalităţi implica şi urmărirea modului în care
alte persoane îşi exprimă
sentimentele şi găsirea celor mai potrivite forme de expresie cu scopul
propus şi modul de a fi al clientei.
în cea de-a patra şedinţă am verificat mai întâi tema.
Au apărut câteva îmbunătăţiri în schemele de exprimare după cum se
poate observa mai jos, dar pacienta optează pentru modalităţi nonverbale:
Verbal Nonverbal
Direct: spun ce simt U privesc în ochi 11 mângâi 11
sărut
Ii vorbesc despre mine (mă Ii acord atenţie Ii acord spaţiu-
deschid)
Ii respect punctul de vederelibertate
Fac sacrificii “plăcute” pentru el
(pacienta are tendinţa de a contraziceIi împlinesc dorinţele Ii dau ceva ce-mi
Următoarea
permanent parte acuşedinţei
ideile- opiniile s-aaparţine
care vine focalizat pe o problemă curentă şi
anume aceea a reluării contactului cu un fost partener, ceea ce a precipitat un
cumul de trăiri contradictorii. Pe baza reluării „istorice” a relaţiei şi şedinţelor
anterioare constatăm că în abordarea relaţiilor sentimentale există un anumit
model care se repetă, model prezent şi în relaţia cu tatăl. La începutul unei
relaţii există o perioadă fuzională, spre finalul căreia apare teama de pierdere
a sentimentelor celuilalt faţă de sine şi astfel a valorii / siguranţei afective. In
acest moment se declanşează perioada verificării sentimentelor celuilalt prin
observarea comportamentului şi îndepărtare- răceală a manifestării afective.
Dacă partenerul se apropie mai mult apare nevoia mai stringentă de a verifica
adevăratele sentimente ale acestuia, iar dacă el se îndepărtează pacienta
trăieşte o stare de anxietate puternică cu sentimentul pierderii relaţiei, căutând
modalităţi de a-1 recâştiga afectiv, ajungând până la sacrificii de natură fizică
şi emoţională (acceptă o relaţie sexuală pentru care nu se simte pregătită doar
pentru a păstra compania persoanei respective, de exemplu).
Din anumite motive, al doilea partener al său are un model
comportamental apropiat, confirmându-i schema relaţională şi alimentând
convingerea că el este partenerul ideal pentru ea datorită “potrivirii” temerilor
şi reacţiilor la acestea. Am discutat strategia de abordare a acestei relaţii, din
perspectiva exprimării sentimentelor sau a păstrării avantajelor secundare, cu
observaţia că modul de aplicare a acestei strategii nu este universal-valabil.
M-am lovit de presiunile clientei de a lua o decizie în locul ei şi am
optat pentru varianta de terapie de cuplu în cazul relaţiei cu D, variantă despre
care ştiam că era puţin probabil să aibă loc.
Tema pentru acasă a constat în elaborarea unei scheme cu calităţi pe
care ar vrea să le aibă o persoană nouă de care s-ar putea îndrăgosti, pe baza
experienţelor din fostele relaţii şi trecerea în revistă a avantajelor şi
dezavantajelor exprimării sentimentelor.
Cea de-a cincia şedinţă începe cu verificarea temei.
Prima parte a temei a fost elaborată “în fugă”, conţinând doar aspecte
fizice. Am considerat-o îndeplinită parţial şi am reprogramat-o.
In ceea ce priveşte avantajele şi dezavantajele de a ascunde iubirea
(clienta pleacă încă de la avantajele ascunderii sentimentelor!), obţinem:
Avantaje Dezavantaje
Mă simt puternică Li se poate simţi neglijat
Controlez atitudinea şi E un consum mare de energie
Nu sufăr E nefiresc să ascund ce simt
Am ajuns astfel la discutarea avantajelor şi dezavantajelor menţinerii
stării de încordare - control, luând în considerare schema acuzelor, discutând
în această fază semnificaţia simptomului (încordării). După cum se observă
din schemă, starea apare ca un mecanism de apărare faţă de propriile
sentimente şi în acelaşi timp ca un mod de a controla situaţia. La întrebarea
“în ce fel controlezi situaţia (atitudinea şi comportamentul celuilalt faţă de
tine) prin faptul că îţi ascunzi sentimentele” obţinem:
Când el este nesigur de Când el este sigur de
sentimentele mele
Se poartă de iubire sau ştie că sentimentele
frumos mele
Se poartă / ştie că îl iubesc:
urat
Se interesează de mine E indiferent
îmi acordă atentie Mă ignoră
Se gândeşte la mine Nu se gândeşte la mine j
Vrea să mă vadă mai des îi aparţin
Consecinţe
Valoarea mea în ochii lui creşte Valoarea mea in ochii lui scade |
Sunt în centrul atenţiei Nu exist
După cum se observă apar o serie de convingeri disfuncţionale şi
gânduri negative, fiind necesară în acest moment abordarea lor frontală prin
verificarea valorii de adevăr teoretică şi practică. Am pornit de la ideea de
valoare care mi s-a părut extrem de importantă datorită ecoului pe care îl avea
asupra pacientei (a spus de câteva ori că un compliment o face să se simtă
extraordinar în timp ce o observaţie sau o remarcă negativă îi “strică ziua”,
simţind nevoia de numeroase asigurări şi persoane care să o susţină. In acest
moment a apărut plauzibil diagnosticul de tulburare dismorfică corporală,
deoarece la întrebarea şi prin ce anume eşti valoroasă a început prin a-şi
enumera calităţile şi.... (!) defectele fizice. Am dialogat socratic pe principiul
frumuseţii fizice, discutând canoanele schimbătoare ale modei în istoria artei
şi civilizaţiei, sfârşind prin a conchide de comun acord că vor exista
permanent opinii diferite în ceea ce o priveşte sub acest aspect, ca şi sub
celelalte aspecte. Am explorat apoi problema valorii de sine ca persoană, din
perspectiva calităţilor şi realizărilor şi lucairile au mers ceva mai bine. In
acest domeniu am concluzionat (împreună) că poate permanent să-şi
îmbunătăţească performanţele.
Tot în această şedinţă şi-a anunţat intenţia de a începe o nouă relaţie.
Tema pentm acasă a constat în verificarea calităţii de adevăr a
convingerilor sale despre (ne)exprimarea iubirii, elaborarea unui model după
care se îndrăgosteşte de o persoană nouă, pe baza experienţelor din fostele
relaţii şi continuarea antrenamentului autogen de relaxare.
Şedinţa a şasea a debutat cu reevaluarea şi discutarea expectaţiilor din
prima şedinţă. Noua relaţie nu era exact la înălţimea aşteptărilor sale din
punct de vedere afectiv, dar reacţiona destul de bine corporal. Am reluat
discuţia despre intensitatea trăirilor (în plan fizic) pentru a modifica expectaţia
nerealistă că “ar trebui să simt tot la fel de intens de fiecare dată”, explicând
principiul de formare a potenţialului de acţiune la nivelul organelor de simţ şi
de propagare a impulsului nervos, precum şi factorii ce afectează într- un sens
sau altul declanşarea senzaţiilor şi intensitatea lor percepută. Clienta şi-a
modificat parţial expectaţiile în urma acestei discuţii, rămânând la ideea că
trebuie să aibă orgasm atunci când doreşte acest lucru. Am încurajat ideea de
a-şi dori să se simtă confortabil şi dezinhibată în prezenţa partenerului,
sugerând ca în loc să caute cu orice preţ să atingă orgasmul să se concentreze
asupra fiecărei senzaţii corporale în parte pentm a observa ce anume îi face
cel mai mult plăcere. De asemeni, am reluat problematica controlului şi a
situaţiilor în care nu realiza acest lucru, cu accent pe consecinţele directe
asupra stării sale sufleteşti. Această discuţie a condus la analizarea modului în
care se simte când dansează şi la faptul ca după ultimele şedinţe îşi
modificase stilul de dans pe care-1 desfăşura în public, renunţând la atenţia
acordată tehnicii în favoarea spontaneităţii. Decizia fusese luată pe baza
discuţiei din şedinţele anterioare legată de exprimarea sentimentelor prin
diverse modalităţi şi a faptului că uneori avusese momente în care făcuse în
public gesturi”nebuneşti” după propria exprimare (patinase pe gresie într-un
magazin, de exemplu) şi care au făcut-o să se simtă foarte bine. Sugestia
terapeutică fiind “fa mai mult din ceea ce merge”, a descoperit singură efectul
“extraordinar” pe care îl are dansul asupra sa atunci când nu îşi mai
controlează constant tehnica, relatând că s-a simţit admirată şi fiind în centrul
atenţiei “ca o zeiţă”. Pe baza acestui discurs şi a centrării pe sentimente am
descoperit paradoxul logic dintre control- neexprimare ca mod de a ajunge în
centrul atenţiei şi exprimare ca modalitate de a obţine efectiv atenţia.
Tema pentru acasă a constat în centrarea pe trăirea fizică şi emoţională
şi eliberarea acestei trăiri prin exprimare liberă, spontană, indiferent de natura
ei.
Exista şi tema restantă a modelului-tiparului după care se îndrăgosteşte
de o persoană nouă, pe baza experienţelor din fostele relaţii.
între această şedinţă şi cea care urmează a mai avut loc o şedinţă-
discuţie de 15 minute, în care pacienta a relatat îndeplinirea parţială a
obiectivului terapiei şi a temei pentm acasă în perioada excursiei la munte în
compania noului partener. Din punct de vedere al stării emoţionale era extrem
de fericită şi mulţumită de realizări. Din nefericire şedinţa a trebuit
reprogramată datorită unor defecţiuni tehnice în cabinet.
Urmează transcrierea ultimei întâlniri:
L: Sa nu mă iei cu schema după care mă îndrăgostesc că n-am nici un
chef. Nu mă mai interesează. Oricum nu mai vreau să mă îndrăgostesc.
Vreau să fac sex.
T: Aşteaptă puţin, să pornesc înregistrarea.
T: Cum a fost la munte?
L: La munte m-am simţit extraordinar dar n-am reuşit să am orgasm
cu el. practic m-am masturbat în fata lui şi la un moment dat el s-a făcut ca
adoarme ca să imifte mie mai uşor să ajung la orgasm, aşa a şi fost, apoi s-a
ridicat şi mi-a spus ce a făcut; mi-atn dat seama abia atunci ca nu dormea.
T: Cum te simţeai emoţional?
L: eram detaşa/a, nu mă mai gândeam la D, nu mă gândeam la nimic...
a fost incredibil, mai ales ca m-a legat şi îmi doream de mult să fac asta.
Apoi am învăţat foarte multe cu el despre mine, (...) Nu îmi planificasem să
fac nimic dar am îl doream atât de mult şi tocmai când i-am spus să mă
penetreze s-a găsit să mă întrebe de nu ştiu cate oii daca sunt sigura de asta
pana am ajuns să tip la el (...) atunci m-am lăsat dusa de val şi aş fi ajuns la
orgasm dar n-a durat multfiindcă prietenii lui au început să tot bata la uşă şi
ne-am inhibat amândoi... mai cânta şi o muzica de telenovela „numai iubirea
’’ şi asta a pus capac.
(...) am petrecut şi mult timp împreuna, am mers pe munte, ne sărutam
tot timpul şi el era aşa de dulce şi atent
T: Ce s-a întâmplat ultima data? Ce nu a mers?
L: nu vreau să îmi amintesc, a fost o mare tâmpenie, nu mai înţeleg
nimic, chiar nu vreau să vorbesc despre asta.
T: e ok daca nu vrei sa-ţi aminteşti. Ar fi bine să înţelegi totuşi ce s-a
întâmplat ca să nu ajungi să repeţi experienţa.
L: de repetat n-o să se mai repete, îţi garantez. Daca e aşa de
important hipnotizează-mă şi afla ce s-a întâmplat
T: as putea să fac asta dar profunzimea transei depinde de tine, iar
răspunsurile în Hipnoza sunt mult mai vagi, uneori doar de tipul da sau nu, şi
se pierd aşa multe informaţii. în plus, e mai avantajos şi eficient să ajungi
singura la propriile răspunsuri în loc să trebuiască să ţi le povestesc eu după
transa. Se pierde mai mult timp aşa.
T: despre ce vrei să vorbesc?
Ziceai ca nu vrei să vorbim despre schema. Despre ce vrei să vorbim?
L: Am descoperit că nu mă mai atrage nimeni, oricât de perfect ar fi.
Am găsit unul exact aşa cum vroiam eu, nordic, seamănă cu D, e frumos... e
înalt... şi tot nu mă atrage. Nici C nu mă atrage şi ultima oara a fost foarte
naşpa.
T: Din ce punct de vedere nu te atrage? Fizic? Sexual? Emoţional?
L:Ce înseamnă să mă atragă sexual?
T: Nu ştiu , iu poţi să-mi spui asta, ce anume te face să te simţi
excitata? îţi place C? îţi place cum arata?
L:Dct. Nu îmi vine să şarpe el aşa cum era cu D. şi totuşi când mă
atinge mă lubrijiez imediat şi foarte intens. Cu D nu eram aşa uda niciodată.
Ştie cum să se poarte cu mine şi cum să mă atingă, mă stimulează intelectual,
nu e insistent şi nesimţit ca D, e perfect. Chiar ţin la el. Dar îl iubesc pe D ca
o proasta. De ce de fiecare data când mă hotărăsc să îl uit şi suni indiferenta
cu el începe să mă caute şi să mă întoarcă pe dos? în ultima săptămână a
început iar să-mi trimită o grămada de mail-uri ca o să fie singur şi abia
aşteaptă să facem pozele. Am fost foarte dura cu el şi i-am zis ca de-aia
pastreaza el relaţiile cu fostele ca să aibă cu cine se culca când are chef şi n-
are cu cine. Mi-a răspuns ca nu e deloc aşa. şi ca nu are de gând s-o insele
pe aia cat e plecata, ca nu
înşeală când are o relaţie. Atunci de ce nu ii face ea pozele să mi le
trimită, ca ar avea de unde să facă rost de un aparat digital şi pot să facă şi
poze porno daca au chef.
T: Nu ştiu . Poate ea nu e genul care să facă poze
L: Pai ea nu e nici un gen ca nu are deloc experienţa şi el îşi doreşte
una cu care să facă de toate şi să fie nebunatica aşa cum sunt eu. Ti-am zis
ce-amfăcut la munte (...)
T: Spuneai ca la munte a fost foarte bine. Ce s-a întâmplat ultima
data?
L: Mă gândeam tot timpul la D. Am şi plâns. Eram foarte răvăşită, şi
nu simţeam nimic. T: Cum de te-ai apucat de sex când te simţeai atât de rău
emoţional?
L; Nu ştiu ce-a fost în capul meu, oricum toata povestea aia a fost o
greşeala.
T: Pentru momentul respectiv probabil era cea mai buna alegere.
întrebarea este ce te-a făcut să alegi ceva ce ti-a făcut atât de rău L: Nu ştiu ,
nu îmi dau seama.
T: Hai să aflam. Spune-mi ce s-a întâmplat
L: In seara aia vorbisem cu D şi C stă în (...) lângă hotelul lui aşa ca
m-am dus acolo ca să trec pe la hotel sa-l vad şi sa-l urmăresc.
T: Mă interesează ce s-a întâmplat din momentul în care a început
jocul erotic. îţi doreai să se întâmple? Ce simţeai? Ce gândeai?
L: Vroiam să o fac. La munte fusese bine si... vroiam să nu mai
gândesc, să îl uit pe D dar tot numai pe el îl vedeam în fata ochilor şi aşa ci
fost toata seara, am şi plâns...
T: Ce te făcea să plângi
L: încercam să-mi imaginez ca e D. apoi... nu era el, nu era pielea Iui,
nu era mirosul lui... si începeam să plâng.
T: Cum te simţeai când îţi doreai atât de mult să fii cu D şi era
altcineva acolo în locul lui?
L: Mă simţeam murdara, disperata, singura... trista... vroiam să scap
de acolo.
T: ... Vroiam să scap de acolo şi să merg... ?
L: Să merg la D
T: Si cejaceai când vroiai să scapi de acolo?
L: I-am spus să vina pe la spate T:?
L: în pozip'a aia aveam mai puţin contact cu el (strânge ochii şi se
apăsa cu palma pe frunte) şi e şi o poziţie în care simt cel mai intens T - se
poate spune ca îţi doreai poziţia asta ca să nu-l mai vezi?
L - Da... şi asta. în poziţia aia mă simt cel mai bine T - Cum te simţeai
fizic atunci când te gândeai la tot ce mi-ai spus?
L - mă simţeam blocata, nu mă mai lubrifiam T - Ce se întâmpla cu
restul corpului tău?
L -pai îmi plăcea când mă mângâia în rest, de exemplu când mă săruta
la urechi înnebuneam
T: Să înţeleg că blocajul era în zonele... ?
L: genitale
T: ai fi preferat să te joci doar, fără penetrare?
L: as fi preferat să scap de acolo
T: Ce ai fi putut să faci ca să scapi de acolo?
L: As fi putut să ii spun să ne oprim şi să mă duca acasă, ceea ce s-a şi
întâmplat
T: Când?
L: Pai el a avut orgasm şi încerca să mă facă şi pe mine să am dar nu
mai aveam cum fiindcă nu mai eram lubrifiata aşa ca i-am zis să ne oprim şi
m-a ţinut în braţe, era superatent şi m-a întrebat ce vreau să fac, daca vreau
să rămân sau să mă conducă acasă şi am zis ca vreau să merg acasă. în
seara aia am avui tot ce mi-am dorit dintotdeauna, ca tâmpi fii de S şi D mă
lăsau totdeauna balta şi nu înţelegeau ca-mi doresc să mă tina în braţe, mi s-
a împlinit visul dar tot am preferat să merg acasă...
T: Să înţeleg că cu toate că ai primit ce îţi doreai cândva, acum nu-ţi
mai doreai asta? L: da şi nu ştiu de ce
T: ştii, mie îmi plac foarte mult bananele, dar simt momente în care nu
pot să vad o banana
L: ce vrei să spui cu asta?
T: şi de obicei când nu pot să vad banane nici nu le mănânc fiindcă îmi
vine să vărs după aia.
L: aha
T: Ce te face să accepţi ceva ce nu-ţi doreşti L: La început îmi doream
T: La început îţi doreai să nu mai simţi ce simţeai pentru D. Pentru
asta ai folosit un mod de a nu gândi care a mers la munte:pe C.
L: la munte m-am lăsat dusa de val şi a fost perfect, vroiam să mă simt
din nou aşa.
T: Apoi ai început să ti-l imaginezi ca fiind acolo cu tine pe D ceea ce
înseamnă ca nu îl vroiai pe C. adevărat?
L: Când i-am spus (lui C) ca am plâns s-a simţitfoarte naşpa şi mi-a zis
ca i-a mai făcut cineva aşa, să îşi imagineze ca e cu altul când era el acolo şi
s-a simţit ca şi cum n-ar fi existat.
T: el nu si-a dat seama ca ai plâns?
L: nu fiindcă nu stăteam cu faţa spre el şi nu făceam zgomot
T: să înţelegea ai vrut să nu ştie cum te simţi şi l-ai lăsat să continue
sa-ţi facă rău
L: probabil sunt masochista, nu ştiu.
T: ?
L: mi-ct spus ca sunt prea încordata tot timpul şi ca mă preocupa mai
mult tehnica şi poziţiile şi ca îmi fac planuri în loc să las totul să curgă.
Chiar şi atunci când l-am pus să mă lege ii spuneam ce să facă şi mi-a zis
„taci ca tu eşti cea legata ”. Când totul e cum vreau eu e perfect.
T: şi când totul e cum vrei tu te simţi... ?
L: libera să mă las dusa de val şi să simt totul intens T: ce se întâmpla
când nu e cum vrei tu?
L: mă agit şi devin încordata. Mi se strâng muşchii pe mine.
T: să înţeleg ca te relaxezi doar atunci când ţii tu frâiele iar când îţi
scapă încerci să te agăţi din nou de ele.
T: Şedinţa trecuta mi-ai spus ca obiectivul terapiei a fost parţial atins.
Ai reuşit să ai orgasm în prezenta unui partener, să înţeleg ca te-ai simţit mai
bine cu C decât cu D?
L: şi cu D aproape am ajuns la orgasm de câteva ori dar nu eram aşa
de lubrifiata. Cred ca era şi faptul ca prima data eu nu mă simţeam pregătită
şi nu îmi planificasem să se ajungă acolo, şi apoi m-am simţit nesigura, n-am
putut să mă impun.
T: cum te-ai simţit corporal?
L: a fost bine pana la urma dar nu prea îmi dădeam seama ce simţeam,
eram aşa, blocata. Se amestecau toate şi nu-mi dădeam seama ce se întâmpla
cu mine. şi apoi eu eram încă îndrăgostită de S.
T: cat de mult îţi doreai să fii cu D?
L: Mi-am dorit de prima data de când l-am văzut, era aşa frumos şi
mai ales ca a fost un gentelman şi nu m-a atins cu un deget, iar eu mă tot
întrebam de ce nu mă atinge şi când are să o facă odată.
T: dar nu te simţeai pregătită
L: pai încă nu ştiam prea bine ce simţeam şi mă dusesem acolo ca sa...
T: ca sa... ?
L: îl văd, să ne ţinem în braţe... M-am gândit ca ar putea să se ajungă
şi acolo dar mi- am zis ca pot să fac regulile, mai ales ca chiar nu vroiam.
T: şi cum de ai ajuns să accepţi ?
L: afost o acceptare tacita... sau... cum să spun... el a fostf insistent si...
am început să ne mângâiem apoi eu i-am luat mâinile şi i-am zis să ne oprim,
apoi a început iar şi tot aşa, pana la urma am început şi eu sa-l mângâi şi sa-
l sărut, şi m-am simţit bine, dar totul era prea repede. După m-am simţit
aiurea, nu ştiam ce se întâmpla cu mine T: Cum a fost când te-ai simţit bine?
L: a doua oara şi apoi la sfârşitul lui februarie, când am făcut
dragoste pe muzica irlandeză şi a fost demenţial, aproape am ajuns la
orgasm.
T: atunci sperai să aveţi o relaţie serioasa? îţi clarificasei sentimentele
fata de el?
L: deja atunci îmi luam la revedere de la idee, ştiam ca el nu mai... era
pentru ultima oara când ne vedeam şi pentru prima când m-am dus eu la el.
Eu l-am căutat. A fost o zi superba, am stat mai mult împreuna, ne-am
plimbat, m-a ţinut în braţe...
T: Cine a initicit iocul erotic L: Eu.
T: Apoi?
L: Apoi ne-am mai văzut abia în vara, în primăvara nu a mai fost nimic
sexual intre noi. T: ce s-a întâmplat în vara?
L: trebuia să-mi aducă nişte cărţi şi am stabilit să vina el la mine T:
cum te simţeai emoţional?
L: ştiam ca eu îl iubeam şi el nu, n-am simţit mare lucru...
T: îţi doreai relaţia sexuala?
L: îmi doream şi asta... vroiam să fiu cu el T: cine a in iţiat preludiul?
L: el
T: spui ca îţi doreai ŞI asta. Cat de mult îţi doreai fata de a doua oara
când v-aţi văzut? L: mai puţin
T: cum te simţeai ştiind ca el nu te iubeşte şi tu îl iubeşti?
L: simţeam ca el mă foloseşte pentru sex 7’: şi când te simţi folosita...
L: nu mă simt ok T: adică te simţi...
],: nu mai sunt eu prinţesa... el comanda T: neglijata? Ignorata?
L: ...
T: şi când te simţi ignorata, neglijată, folosita, cum reacţionezi?
L: mă blochez, devin încordată. Cum fac să pot să mă simt şi eu bine?
Nu mai vreau să mă îndrăgostesc, m-am saturat.
T: din cate mi-ai spus pana acum mie îmi e destul de clar ce se
întâmpla atunci când lucrurile merg bine şi când merg prost. Rămâne să afli
singura ce te face să continui când ele merg prost.
L:?
T: în prima experienţa cu D eu am impresia ca disconfortul tău e legat
de nevoia sau plăcerea ta de a controla situaţia. Când lucrurile ies din
schema, cum s-a întâmplat atunci, apare starea de nelinişte şi încordare.
L: I’m a control freak.... Eu cred ca tine tot de maltratare... şi cum fac
să scap de controlul asta?
T: din cate am observat pana acum, este modul tău de a fi şi.problema
ar fi mai degrabă să îlfoloseşti eficient. îţi place sa-ţi faci planari, e normal
să planifici lucruri dar faptul ca ele să se întâmple altfel e la fel de normal.
Poate ar fi mai simplu să îţi faci planuri mai vagi sau să ai mai multe
variante de rezema.
L: nu pop să-mi faci hipnoza şi să im spui să nu mai pun control?
T: pot să îţi spun asta, dar decizia de a asculta comanda îţi aparţine.
De altfel, e o opp'une pe care o poţi face la fel de bine conştient.
L: şi ce ar trebui să mai fac ca să mă simt bine
T: din cate mi-ai spus pana acum, momentele în care ai fostfoarte
relaxata au fost cele în care ai avut deja un tonus afectiv bun (spuneai ca erai
foarte încordata după ce te-ai certat cu tatăl tău), când ambianta era pe
gustul tău (muzica irlandeza versus telenovele), când nu au existat distrageri,
când lucrurile s-au întâmplat fără să le planifici, când ai avut suficient timp
pentru a te apropia de partener inainte de a fi iniţiat preludiul şi nu în ultimul
rând, când tu ai fost cea care a iniţiat actul sexual.
L: în ultimul timp parca nici de sex nu mai am chef
T: e firesc să nu-ti mai trebuiască prăjituri, oricât de mult ti-ar plăcea,
în cazul în care doar ce ti-a fost îndesata una pe gat când nu aveai chef de
ea... orice lucru pe care ni-1 dorim devine neplăcut când ne este oferit la
momentul inoportun sau suntem forţaţi sa-l primim.
L: gata, gata! opreşte-te, am priceput!
T; ai o noua tema pentru acasă: sa-ţi faci planuri vagi şi cu variante
multiple, şi să faci ce-ţi place când îţi place şi cu cine îţi place.
L: poţi să-mi faci totuşi o hipnoza, mă simt atât de bine după ea T: pot
sa-ţi fac o relaxare de câteva minute
L: cate minute -
T: vedem noi
T: laşa-ţi corpul să caute cea mai comoda poziţie în care poate rămâne
pentru o vreme, confortabil, în timp ce respiraţia e domoală şi liniştita, egala,
şi tu te concentrezi asupra bătăilor inimii, ritmice, pulsând viata prin corpul
tău spre fiecare organ, spre fiecare 4 celula, inundându-le cu oxigen şi
nutrimente.
L: nu-mi găsesc poziţia
T: caută-o... cu fiecare respiraţie, cu fiecare bătaie a inimii... .te
apropii tot mai mult de senzaţia de linişte interioara, de calm, de relaxare...
poli simţi ritmul inimii ca un ecou transmis în tot corpul, spre fiecare celula
care tresare şi se umple cu energie şi lumina, şi cu fiecare expiraţie se
îndepărtează ne liniştea, încordarea, nesiguranţa, o poţi vedea ca pe o
întindere nesfârşita de ape cu valuri domoale, clare, ce îndepărtează cu
fiecare mişcare tensiunea, zbuciumul şi aduc în suflet acea uşurinţa de a
pluti, de a te lăsa în voia valurilor, le laşi să fuzioneze cu tine intr-o mare de
linişte, le simţi unduind ritmic pe tine, în tine, în ritmul inimii tale ce bate
egal, liniştit. Te poţi deschide acum spre o imagine care ti-e draga, un loc în
care îţi place să fii, si-l laşi să îţi învăluie şi sa-ţi alinte toate simţurile, ii
simţi parfumul, te laşi învăluita de aroma lui, ii simţi gustul pe buze şi
privirile se umplu de bucuria culorilor... asculţi zgomotele din jur, le laşi să
le însoţească, sa-ţi umple sufletul de bucurie, şi iei fiecare amănunt plăcut, îl
tragi spre tine şi îl sădeşti acolo în inima ta, unde va încolţi şi va rodi când
vei avea nevoie de linişte, de bucurie, de forţa interioara pe care ti-o da acest
loc din sufletul tău. Am să număr acum de la 1 la 10 şi pe măsură ce număr
te vei apropia de o uşa... e o uşa îndepărtata, destul de mica, doar cat să
treacă un om, şi fiindcă e aşa departe poţi ghici cu greu ce se ascunde în
spatele ei. 1... păşeşti spre ea cu curiozitate, încercând să afli din ce ar putea
fi făcuta şi ce caută acolo, în locul acela minunat... 2... te apropii mai mult şi
poţi vedea destul de clar materialul, ii admiri faunele armonioase, culoarea
aceea care-ţiplace cel mai mult, 3 te apropii şi acum e o poţi atinge, ii simp
textura, liniştitoare, calda, care te invita parca s-o deschizi... 4... apeşi clanţa
şi uşa se deschide uşor, lin, ca o adiere... din ce în ce mai mult, lăsându-te să
întrezăreşti ce e dincolo de ea... 5.. o împingi mai departe, deschizând-o larg
spre un loc minunat, luminos, cald, în care paşii-ţi simt uşori
34. . păşeşti peste prag şi dintr-o data ceva s-a schimbat, te simp
atât de bine, ca şi cum dincolo de poarta te-ai fi regăsit pe tine, acea femeie
din idealurile tale, ce are toate calităţile pe care ţi le doreşti, te simp
puternica, încrezătoare în forţele proprii, calma, liniştita, capabila să
dăruieşti şi să primeşti în egala măsură, deschisa spre toate experienţele
care-ţi sunt benefice, învăţând din fiecare cate ceva despre tine. 7 te simţi
una cu acest ideal, eşti deja aşa cum îp doreşti să devii, aceasta e o poarta
spre viitorul tău care-p da şansa să te vezi aşa cum eşti pe cale să fii,
împlinita, fericita, puternica, îţi e uşor să te bucuri de fiecare moment al vieţii
şi le trăieşti din plin 8... fiecare din aceste calităţi pe care îţi doreşti să le ai
au încolţit deja în interiorul tău, le poţi simţi cum cresc, cum acea femei e
ideala devine mai puternica, mai deschisa, se manifesta tot mai mult în viata
ta, 9 ... tu şi ea sunteţi deja una, aceeaşi persoana calma, liniştita, plina de
viata, de energie, capabila sa-si îndeplinească scopurile şi sa-si atingă
obiectivele pe care şi le propune 10... ştii acum ca ai tot ce îţi trebuie pentru
a face ce-ţi doreşti, ai toate calităţile de care ai nevoie pentru a-ţi îndeplini
obiectivele propuse şi cu fiecare pas pe care îl vei face atunci când vei reveni
te vei apropia tot mai mult de scopurile pe care ţi le-ai propus. Te voi lăsa
acum să te bucuri de aceasta experienţa, să o trăieşti din plin cu toate
simţurile, să te laşi inundata de sentimentul acesta pe care îl vei lua cu tine
când te vei întoarce la realitate
curând voi începe să număr înapoi, de la 10 la 1, şi cu fiecare număr le
vei apropia tot mai mult de real, corpul tău se va trezi plin de energie şi
mintea ta va fi limpede, clara, iar gândurile liniştite, vei lua cu tine tot ce îţi
trebuie din aceasta experienţa şi o vei putea utiliza ori de câte ori vei avea
nevoie. Ai tot ce-ţi trebuie pentru a face ceea ce-ţi
doreşti şi ai tot ce-ţi doreşti pentru a face ce trebuie. 10... te apropii cu
fiecare respiraţie de lumea reala, şi fiecare bătaie a inimii răsună în corpul
tău ca o chemare la viata, la mişcare, 9 le simţi tot mai plina de energie,
simţi muşchii cum încep să vibreze, cum fiecare respiraţie te umple de
energie şi lumina şi fiecare expiraţie îndepărtează oboseala, 8 corpul tău
revine în ritmul propriu, păstrezi senzaţia de linişte, de calm interior, o simţi
radiind din inima iar mintea îţi e limpede şi clara, 7... începi să respiri mai
profund, umplând plămânii cu oxigen şi alungând sen zapa de oboseala, 6...
poţi să începi să te mişti când vei dori, corpul tău te asculta e suplu şi uşor,
plin de viata şi energie, 5... simţi furnicături uşoare prin muşchi şi pe măsură
ce începi să ii mişti senzaţia e înlocuită de o căldură plăcută, benefica, 4...
începi să te mişti şi mai mult şi pe măsură ce respiri simţi zbaterea
pleoapelor ce vor să se ridice făcând loc privirii clare, odihnite, 3... poţi
deschide ochii când doreşti şi ie poţi mişca în ritmul tău, când te vei hotăra
să revii complet starea de calm, linişte, forţa interioara va rămâne cu tine,
siispnându-te în tot ce întreprinzi. 2... acum te mişti, te întinzi, clipeşti şi te
bucuri de plăcerea de a reveni după o experienţa atât de plăcută şi
energizanta; 1 când te vei hotărî să te ridici vei începe să faci primii paşi pe
drumul spre devenirea ta, spre a atinge acel ideal pe care ţi l-ai propus. Eu te
aştept să te ridici şi să mergi pe drumul tău.
L: Am fost în Rai... Vrei să-p spun ce-am văzut? Mi-a fost greu să mă
relaxez la început dar apoi am ajuns pe o câmpie nesfârşita, care se unea cu
ceml... aşa de frumoasa... şi am văzut uşa şi am trecut prin ea şi am ajuns
intr-un loc de vis, era un soare enorm ce înghiţea marea şi eu am păşit pe
valuri spre el şi m-am căţărat pe soare şi am început să împart raze peste
lume, şi lumea îmi trimitea raze înapoi. A fost superb... Trebuia să îmi
imaginez ceva mai real?
T: ti-ai imaginat exact ce trebuia
L: nu mi-ai mai făcut asta cu uşa pana acum, ce e?
T: e o experienţa nouă
L: niciodată nu mi-ai făcut la fel, asta a fost superba, de fapt toate au
fost, toate sunt diferite
T: în general e mai bine să fie diferite ca sa nu te plictiseşti, şi le fac în
funcţie de ce cred ca arejiecare nevoie la momentul respectiv
L: să-mi faci şi mie o casetă, cred ca toate zilele mi-arfi extraordinare
daca le-aş asculta dimineaţa
T: poţi să le faci şi singura
L: ei dar e mai greu să mă relaxez şi să-mi dau drum dacă tot timpul
trebuie să mă gândesc ce să-mi mai zic.
T: poţi să nu îţi zici, doar să îţi imaginezi L: e mai uşor când te ascult
T: cum vrei tu
După cum se observă, în cazul acestei paciente terapia se apropie de
final, cel puţin în privinţa obiectivului său principal. Beneficiile relaxării şi
abordării strategice se împletesc ajutând la formularea mai clară a
problematicii odată cu îndepărtarea stării de încordare şi blocaj emoţional
acuzată la început. Aspectele legate de conflictualitatea relaţiilor cred însă că
se înscriu mai bine într-un cadru terapeutic de anvergură axat pe tratarea
tulburării de personalitate şi training asertiv.
Şedinţa a patra:
Voi începe prin a relata o întâmplare petrecută la finalul celei de-a treia
şedinţe, după plecarea pacientei din cabinet. Am coborât să-mi fac
cumpărăturile şi am văzut-o aşteptând traseul (până în acel moment venise şi
plecase însoţită de soţ). La început a stat mai departe puţin de aglomeraţia din
staţie, apoi s-a amestecat cu oamenii, aşteptând. Din locul în care mă aflam
era puţin probabil să mă vadă astfel încât am observat-o o vreme. Părea uşor
agitată dar fizionomia nu i se schimbase. Am hotărât să intru să-mi fac
cumpărăturile iar când am ieşit după aproape o jumătate de oră era tot acolo,
pe acelaşi peron, aşteptând traseul. Pentru a ajunge acasă trebuia să ocolesc
traversând o intersecţie. Am văzut-o urcând în mijlocul de transport încă
destul de relaxată şi mi-am pus serios întrebarea dacă nu cumva ar fi cazul să
închei terapia... admiţând că în mod clar îşi depăşise tema pentru acasă...
Şedinţa aceasta a fost foarte scurtă (10 minute) datorită apariţiei unor
probleme personale de natură medicală în viaţa pacientei. Mi-a spus că nici de
data aceasta nu a reuşit să se achite de temă şi că se vede silită să întrerupă
terapia datorită problemelor medicale care o vor ţine la pat pentru aproximativ
două săptămâni. Mi-a mulţumit că o scăpasem de atacurile de panică pe care
eu continuam să le aştept cu interes în vederea unei analize amănunţite, iar eu
am felicitat-o din nou pentru capacitatea ei de a se vindeca şi de a începe să-şi
trăiască viaţa din plin bucurându-se de familia sa. Nu a menţionat nimic
despre episodul cu autobuzul dar mi-a spus că acum îşi face singură
cumpărăturile.
Am sunat-o peste două săptămâni pentm a o întreba cum se simte şi
dacă doreşte să continue şi mi-a spus că mă va căuta dacă va mai avea nevoie
de ajutorul meu....
35. CONCLUZII
Aşa cum putem observa, durata unei terapii scurte variază în funcţie de
strategie, de abordarea psihoterapeutului şi dificultatea tulburării dar cel mai
important factor îl reprezintă clientul prin tot ceea ce aduce în terapie dar mai
ales prin motivaţia pentru schimbare. Alegerea momentului schimbării poate
aparţine clientului, însă terapeutului îi revine responsabilitatea de a fructifica
maximal potenţialitatea acestui moment în favoarea clientului său şi de ce nu
în folosul propriu cu sensul alegerii drumului cel mai scurt pentm a atinge
obiectivele, cu consum minim de resurse şi maxim de eficienţă.
Tehnicile sugestive, oricare ar fi strategia abordării lor rămân printre
cele mai utile în acest efort continuu de a susţine clientul să-şi atingă
obiectivele şi să îşi dezvolte abilităţile, tocmai prin aceea că dau un mai mare
grad de libertate în a alege propriul mod şi moment de a evolua în sens
pozitiv, prevenind în acelaşi timp stagnarea îndelungată în eroare, fie ea de
natură terapeutică sau nu. în final, ceea ce contează este declanşarea
procesului de vindecare şi menţinerea lui, oricare ar fi fost abordarea potrivită
pentru a construi primul bulgăre (dacă a fost un bulgăre) care a declanşat
avalanşa.
3.3. FISA DE ANAMNEZA, Cazul III
36. Date personale
Nume:
Prenume: Iuliana Vârsta: 24 ani Sex: feminin Locul naşterii: Constanţa
Domiciliu: Năvodari Situaţia maritală: Căsătorită Copii: da
Grad de şcolarizare: liceul Profesia: nu lucrează Religia. Ortodoxa
37. Diagnostic
Axa I: Panică cu agorafobie F40.01 IDC-10, 300.21 DSMIV;
Constituie motivul solicitării terapiei Axa H Nici un diagnostic V 71.09
ICD-10, 799.9 DSM IV
UL Motivele solicitării terapiei / consilierii
18. atacuri de panică cu agorafobie ce afectează viaţa de familie şi
cea socială (pacienta nu se deplasează înafara casei neînsoţită şi se teme să
rămână singură).
XIII. Antecedente heredo - colaterale
Somatice: nu Psihiatrice: nu se cunosc
XIV. Antecedente personale
Somatice: stări de leşin fără pierderea cunoştinţei în timpul sarcinii
Psihiatrice: nu este cazul
XV. Condiţiile de viaţă şi de muncă
g) Căsătorită de la vârsta de 18 ani, relaţii armonioase în familie.
h) Comportament social: relaţii bune cu prietenii;
i) Ruta profesională : încă nu a fost definită
j) Tendinţe toxicofilice:
Alcool: nu este cazul
Tutun: da, până la un pachet pe zi
Abuz de psihostimulante sau psihotranchilizante: nu este cazul
38. Istoricul tulburărilor
Panică cu agorafobie F40.01 IDC-10, 300.21 DSMIV; Constituie
motivul solicitării terapiei. Debutează în urmă cu două veri cu un leşin Jfară
pierderea cunoştinţei, după un efort fizic intens şi pe fondul unei stări de
epuizare fizice, pacienta fiind însărcinată în 8 luni. După o perioadă de 9 luni
are loc al doilea leşin, cu pierderea cunoştinţei pentru câteva momente
(imposibil de apreciat), pe un fond de epuizare fizică şi nervoasă, pacienta
fiind singură în casă. Trezindu-se merge la o vecină care intră în panică
auzind prin ce a trecut pacienta şi aceasta preia prin contagiune starea de
agitaţie. După acest moment nu au mai avut loc alte evenimente dar pacienta
îşi ia tot timpul măsuri de siguranţă şi refuză să rămână neînsoţită. Apar
frecvent simptomele somatice ale atacurilor de panică, ori de câte ori ar trebui
să rămână singură.
Tratament făcut în prezent:
psihologic, consiliere şi psihoterapie Tratament ambulatoriu: Nu este
cazul
VIU. Istoricul Personal
Condiţii actuale de viata şi de muncă: casnică; nu munceşte
19. Relaţii interpersonale cu familia: relaţii armonioase, locuieşte cu
fiica naturală (2 ani), fiica adoptivă (13 ani) şi soţul.
Dezvoltare psihomotorie: armonioasă
Ruta şcolara: liceul terminat, abandonează studiile
20. Integrare în diferite colective: integrare bună în colectiv Abuzuri:
nu este cazul
XVI. Examen Somatic
21. Greutate: 45 Kg înălţime: 1,63 m
22. Forma feţei şi a craniului: ovală
Asimetrii (micro / macrocefalie, oxicefalie): nu este cazul Globii
oculari: normali;
înveliş cutanat: normal, tegumente mai închise la culoare îngrijire fizica
exterioara: ţinuta foarte îngrijită Cicatrici, vânătăi, etc.: nu este cazul
XVII. Examenul stării psihice
k) Conştientă şi orientare
Orientare tempo-spaţială: bună
Lucid, somnoros, extenuat: lucidă, agitată
Pierderi de cunoştinţă: absente
Reacţii la stimuiii din mediul înconjurător: adecvate
39. Gardul de independenţă şi autonomie
23. Deplasare: însoţită Utilizarea toaletei: - singură
24. Patul: - singură
Gradul de autoservire: singură
40. Percepţii
Auz (reacţionează la sunete): da Văz : acuitate vizuală bună
chinestezic: da Olfactiv: da
25. Tulburări ale percepţiei: percepţia timpului când rămâne singură
41. Reprezentări: adecvate
42. Gândire: fluentă,
Deteriorările (incapacităţile) determinate de : simptomatologie
somatică, teamă
43. Memorie
26. De scurta durată: neafectată
27. De lunga durată: neafectată
Tulburări de memorie determinate de afecţiunea psihică: punctuale (în
timpul leşinului)
44. Limbaj
Vorbire articulată: da
Sunetul vocii (răguşit, delicat): uşor răguşit bâlbâială: nu vorbire
precipitată: da Vorbire dezarticulată: nu Nu vorbeşte: nu Repetă cuvintele: nu
înţelege semnele: da
Exprimare adecvată sau inadecvată: adecvată contextual,
45. Imaginaţia: normală
46. Atenţia
28. Concentrare: normală (pe perioade medii)
-1 se distrage uşor atenţia: nu
29. Necesită stimulare: nu
30. Tulburări de voinţă: nu
j) Activitate
Dependentă de programul celor din jur, amânare Agitat psihomotor: da
Irascibil: uneori
47. Tipul de activitate în care poate fi integrat: terapie de
desensibilizare
k) Modalitate de intrare în activitate şi susţinerea energetică a acesteia
48. oboseşte repede: da
49. îşi mobilizează resursele adecvat şi finalizează cu succes
activitatea: de
cele mai multe ori
—catatonic şi stereotip: nu
1) Afectivitate Distimic: nu Hipertimic: da Dispoziţie schimbătoare: da
Observaţii: starea marcantă este cea de anxietate, cu momente de
relaxare Mimica, pantomimica: mobilitate obişnuită, se accentuează în funcţie
de subiect
m) Modalităţi de relaţionare Superficial: nu Defensiv: da Dependent de
alţii: da Contact vizual: aleator
50. Interacţiunea cu ceilalţi asistaţi, cu personalul de îngrijire
51. dominant: da
52. docil şi conciliant: da
53. dispoziţie schimbătoare: da
XI Examen psihologic
Nu au fost aplicate probe psihologice, examenul a constat în aplicarea
unui interviu semistructurat intercalat discuţiei libere cu subiectul, datele
culese fiind prezentate în anamneză.
Pacienta şi-a exprimat dorinţa de a primi ajutor pentru a depăşi
dependenţa de ceilalţi şi a-şi regăsi starea de linişte interioară dinaintea
instalării tulburării. Acuză o stare de agitaţie continuă, irascibilitate şi
simptome somatice care îi afectează calitatea vieţii atât sub aspect emoţional
(se teme că va muri, că îşi sperie copii şi soţul) . Afirmă că a efectuat
analizele medicale iar rezultatele acestora infirmă orice suspiciune organică şi
funcţională, factorii care generează şi îi accentuează starea fiind probabil de
natură psihică. îşi manifestă dorinţa de a le descoperi originile.
XH Demersuri terapeutice
în urma discuţiei am convenit asupra terapiei cognitiv -
comportamentale pentru a atinge obiectivul preliminar (să dispară gândurile
negative şi simptomele somatice asociatc lor), în combinaţie cu o metodă pc
care o consider eu potrivită (cea constructivist
54. strategică).
în prima şedinţă a fost explorat istoricul afecţiunii. Am trecut în revistă
soluţiile deja încercate de pacientă: evitarea şi solicitarea de sprijin,
atrăgându-i atenţia că până în prezent ele nu au făcut altceva decât să
accentueze manifestările somatice. I-am recomandat să refuze ajutorul pentru
a nu-şi mai agrava afecţiunea (utilizarea forţei simptomului pentru anularea
acestuia), exprimându-mi în acelaşi timp îndoiala că este în acest moment
suficient de puternică încât să urmeze această prescripţie.
In acest caz am preferat să utilizez limbajul hipnotic şi metafora în
locul relaxării propriu-zise, pacienta părând speriată de ceea ce i se întâmplă
în general şi menţinând o poziţie închisă în prima jumătate a şedinţei. După
câteva povestioare terapeutice starea s- a îmbunătăţit simţitor, a cerut
permisiunea să se dezbrace (până în acest moment păstrase paltonul pe ea şi
poşeta în braţe), s-a aşezat mai comod pe canapea, păstrând însă picioarele
încrucişate. Am continuat într-o manieră didactică, explicând mecanismul ce
stă la baza declanşării atacurilor de panică, şi modul în care corpul ne execută
comenzile mentale, chiar şi atunci când noi le formulăm în detrimentul nostru.
După explorarea situaţiei motivaţionale şi afective în cadrul familiei şi
dorinţei de viaţă şi sănătate a pacientei, am reutilizat forţa simptomului
explicând că dacă ne vom dori în mod serios moartea vom sfârşi prin a o
obţine, servită la comandă. Am examinat din perspectivă strategică excepţiile
de la regulă (momente când prezenţa manifestărilor somatice nu au generat
atacuri de panică sau pierderi de cunoştinţă) şi succesele trecute (de câte ori a
leşinat efectiv în cadrul unui atac de panică - frecvenţa acestui eveniment
fiind 0). Spre sfârşitul şedinţei am reuşit să râdem... de ideea unui elefant roz
(metaforă utilizată pentru a descrie atacul de panică ca idee obsesivă) căruia
trebuie să-i schimbăm pijamalele (metaforă a modului inadecvat de
manifestare a fricii). După acest moment am reuşit să stabilim obiective
terapeutice realiste, după cum urmează:
55. Să pot sta singură acasă simţindu-mă confortabil.
56. Să pot merge pe stradă neînsoţită
57. Să fac singură o călătorie mai lungă (până la Bucureşti şi înapoi)
Nu am formulat clar o temă pentru acasă precizând că în acest moment
suntem doar la un interviu preliminar şi am nevoie de mai multe date despre
ceea ce se întâmplă cu ea în timpul atacului de panică. Am atenţionat-o să
acorde o atenţie mai mare simptomelor somatice şi momentelor când ele apar
pentru a-mi putea răspunde cât mai detaliat la întrebări în şedinţa următoare.
A doua şedinţă a avut loc la o distanţă mai mica de o săptămână,
pacienta declarând că s-a aflat în imposibilitatea de a-şi face tema, deoarece
nu a mai avut atacuri de panică. Mi-a dezvăluit că la prima vedere nu crezuse
că o pot ajuta şi că a fost total surprinsă să constate cât de bine se simte în
prezenţa mea, oferindu-se să mă integreze în reţeaua sa de prieteni (!). Mi-a
mai confesat că nu se aştepta ca simptomele cu care se luptă de mai bine de
un an să dispară atât de brusc şi că se gândea că vor fi necesare eforturi de
durată.
Am lăudat-o pentru capacitatea sa deosebită de vindecare declarându-
mă surprinsă de rapiditatea evoluţiei şi am asigurat-o că pentru mulţi oameni
aceste schimbări cer mult mai mult timp.
Am utilizat modelul SORCC pentru a o ajuta să ordoneze evenimentele
şi să vizualizeze mecanismele atacului de panică. Tema pentru acasă a constat
în abordarea cognitiv comportamentală pe de o parte, constând într-o listă cu
costurile şi beneficiile secundare pe care le obţine din menţinerea
simptomului, şi abordarea constructivist- strafegieă de cealaltă parte, prin
intervenţie comportamentală paradoxală (autoprovocarea unor atacuri de
panică programate, în scopul studierii adecvate pe care
evident nu putusem să o întreprindem în absenţa lor...). în continuare
prezentăm modelul SORCC:
Stimul Când ştiu că rămân singura
Filmele de la televizor, emisiunile despre boli şi
moarte
Organism Ameţeli, nod în stomac, nod în gât, sufocare, bătăi
Răspuns accelerate ale inimii,
Ce boală leşine cauza; frică
am, care
cognitiv / afectiv
Consecinţe (+) asigurări, atenţia celor din jur, (o pot capta şi
Contingenţ altfel) Când
(-) îmiceilalţi
sperii trebuie
fetiţa, familia, celorlalţi
să plece... gândulle ecămilă de
rămân
e singură Orice obiect aflat pe gât sau la baza gâtului
Şedinţa a treia începe prin discutarea temei. Pacienta declară că oricât
s-a străduit nu a găsit nimic plăcut în repetarea la nesfârşit a acestor crize, nici
pentru ea nici pentru ceilalţi. Eventualele beneficii le poate obţine şi altfel şi
precizează cum. Spune că cel mai rău se teme pentru fetiţa ei (de 2 ani) care
se sperie foarte tare când ei îi e rău, şi de aceea încearcă (încerca) să-ţi
ascundă cât mai bine simptomele. Pornind de Ia această imagine întreb dacă
îşi aminteşte cumva un alt moment din viaţă în care a resimţit o frică foarte
puternică sau în care a leşinat. în acest punct, pacienta relatează despre o
experienţă din copilăria timpurie, când a fost încuiată accidental în camera în
care se afla cadavrul bunicului ei, în aşteptarea înmormântării. Aplicând
tehnici de interogare cu privire la sentimente, asocieri şi reformulări, ajungem
la închiderea circuitului acţiune-reacţie emoţională după cum urmează:
Unchiul meu m-a lăsat singură - eu mă simt furioasă - ţip, înjur,
fumez, plâng, nimic din toate astea nu au efect, - mă simt incapabilă - îmi
dezamăgesc familia, îmi sperii copilul - cineva vine lângă mine şi mă
ajută - eu mă simt liniştită — apoi ei pleacă, mă Iasă singură tocmai când
îmi era bine, ca unchiul meu... redevin furioasă, incapabilă, speriată.
în acest moment concluzionăm că experienţa se va repeta ori de câte ori
cei din jur vor fi implicaţi ca salvatori-agresori, utilizând succesul obţinut cu
strategia de a se ajuta singură chiar în experienţa respectivă (reuşise să iasă pe
un geam şi leşinase imediat după aceea) resemnificând leşinul ca un moment
de relaxare totală odată ce scăpase de pericolul perceput.
Bineînţeles că tema paradoxală a obţinut efectele scontate prin
imposibilitatea („iarăşi!”, m-am declarat uşor nemulţumită) de a fi
practicată... gândurile existau dar fără suport somatic. Am felicitat-o pentru
capacitatea sa de a se vindeca atât de rapid, atrăgându-i atenţia că simptomele
ar putea să revină spontan dacă sarcinile de lucru nu sunt rezolvate
conştiincios.
Noua temă pentru acasă constă în îndeplinirea primului obiectiv şi
anume găsirea unui interval de 24 de ore în care să rămână singură în casă.
Dacă nu se poate singură în casă, am sugerat, măcar singură în cameră...

7. BIBLIOGRAFIE:
Irina Holdevici, „Gândirea pozitivă”, Editura Orizonturi,
Bucureşti, 2000
Irina Holdevici, „Ameliorarea performanţelor individuale prin
tehnici de psihoterapie”, Editura Orizonturi, Bucureşti, 2000
Irina Holdevici, „Psihoterapia cazurilor dificile”, Editura Dual
Tech, grupul drago prinţ Bucureşti, 2003
Irina Holdevici, „Psihoterapia de scurtă durată”, Editura Dual
Tech, grupul drago prinţ, Bucureşti, 2004
DSM - IV - TRtm, Manual de diagnostic şi statistică a tulburărilor
mentale, Editura Asociaţiei Psihiatrilor Liberi din România, Bucureşti,
2003

S-ar putea să vă placă și