Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
A efect.
st. gr. TLC-092
A verif.
lect. sup. Nemerenco L.
Chişinău
2. Partea teoretica :
Notiuni teoretice:
O oscilaţie armonică în amplitudine are spectrul constituit din purtătoare şi două benzi
laterale ca în fig.1. Separînd una din benzile laterale se transpune banda semnalului modulator (f m
Fig.1. Spectrul oscilatiei modulate în amplitudine, în cazul în care f m 0 (a) sau în cazul în care f m este
nul sau foarte mic (b).
Modularea este un proces neliniar. În fig.2 se arată un circuit simplu de modulare în care elementul
neliniar este constituit din dioda D. Legătura neliiară dintre curentul i, care străbate dioda şi tensiunea u de
la bornele ei poate fi scrisă sub forma :
i=a0+a1u+a2u2+… (1)
Deoarece u este egal cu suma tensiunii purtătoarei u 0 şi a semnalului modulator um se constată uşor ca
în ipoteza : u0=U0cos0t, um=Umcosmt , curetul I are spectrul de frecvenţe discret, frecvenţele
componentelor fiind date de relaţia : =|p0+qm|, (p,q=0,1, 2, …).
Dînd diferite valori numerelor întregi p,q se obţine spectrul din fig.4; el conţine o parte de joasă frecvenţă
(m şi armonicele sale) şi o serie de purtătoare 0, 20, … componentele lateralerespective.
Fig.4. Spectrul de frecvenţă al curentului modulat cu o oscilaţie sinusoidală (a) sau cu o oscilaţie oarecare
(b).
Armonicele lui m, care apar în componentele laterale reprzintă distorsiunile de neliniaritate introduse de
circuit; prin alegerea elementului neliniar şi a regimului de funcţionare al acestuia se pot asigura valori mici
ale distorsiunilor şi deaceea spectrul curentului I conţine :
- O parte de frecvenţă joasă, componenta de pulsaţie m;
- O parte de frecvenţă înaştă, reprezentată de purtătoarea 0 cu componentele laterale 0
+m, de purtătoarea 20, împreună cu componentele 20m, … .
Cînd semnalul modulator nu conţine o componentă unică ci un spectru continuu, delimitat de
pulsaţiile (0, ) se obţine pentru curentul I structura spectrală din fig.4,b. Separarea de frecvenţă joasă sau
a oricăreia dintre oscilaţiile modulate 0, 20, … se conţine uşor, prin filtrare.
Pentru a face economie de bandă de frecvenţă se filtrează una dintre benzile laterale ale oscilaţiei,
de obicei ale oscilaţiei de pulsaţie 0; după cum se ştie, oscilaţia cu BLU prezintă şi importante avantaje
energetice, accentuate atunci cînd oscilaţia purtătoarei este dificilă deoarece ea este foarte apropiată de
una dintre extremităţile oricăreia dintre cele două benzi laterale.
Dificultatea este înlăturată prin recurgerea la modulatoare simetrice schematizate în fig.5. Deoarece sursa
de oscilaţie purtătoare produce în primarul transformatorului Tr 2 curenţii opuşi şi egali I, oscilaţia
purtătoare nu poate apărea la bornele sarcinii.
Demodularea este tot un proces neliniar şi, prin urmare, circuitul din fig.3 este utilizabil pentru
extragerea semnalului modulator din oscilaţia modulată. Într-adevăr dacă în locul lui u m se introduce
componenta laterală superioară 0+m, curentul I conţine oscilaţii cu pulsaţiile p0+q(0+m). Pentru p=-1,
q=1 se obţine componenta -0+(0+m)= m, adică exact pulsaţia semnalului modulator. Prin filtrare se
poate extrage această componentă; afirmaţia rămîne valabilă şi în cazul cînd semnalul modulator ocupă o
bandă oarecare.
Aşadar, circuitul din fig.3 sau alt circuit neliniar asemănător îndeplineşte funcţia de translator de
frecvenţă : ca modulator el face translarea spectrului semnalului în sensul frecvenţelor ridicate crescătoare
(banda A) sau descrescătoare (banda B); ca demodulator efectuează translarea în domeniul frecvenţelor
coborîte, reducînd spectrul modulator în poziţia sa naturală de pe axa fecvenţei.
3.Schema experimentala:
4.Semnalele de intrare:
4.1 Forma semnalului sinusoidal
5.Semnale de canal:
5.1.
5.2
5.3
6.Semnalul de grup:
7. Semnale de iesire
7.1 Forma semnalului sinusoidal
7.2 Forma semanalului dretunghiular