PROIECT DIDACTIC

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Şcoala Gimnazială Milcovul

DATA: 23. I. 2014
CLASA: a IV-a
ARIA CURRICULARĂ: Matematică şi ştiinţe
DISCIPLINA: Ştiinţe ale naturii
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: „Omul şi mediul. Mediul de viaţă“
SUBIECTUL LECŢIEI: „Pădurea”
TIPUL LECŢIEI: dobândire de noi cunoştinţe
PROF. ÎNV. PRIMAR : Şerbu Loredana- Narcisa

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ :
1.1 → să identifice relaţii între părţile componente ale unui sistem studiat;
1.2 → să descrie relaţii între sisteme din mediul înconjurător.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
La sfârşitul lecţiei elevii trebuie:
O1 – să denumească pădurea;
O2 – să identifice principalele tipuri de păduri ( conifere şi foioase);
O3 – sǎ recunoască diferite specii de arbori ( brad, pin, molid, stejar, fag, carpen, tei etc.) ;
O4 – să numească vieţuitoare specifice pădurii de conifere/ foioase;
O5 – să stabilească diferenţele dintre cele două grupe de păduri;
O6 – să explice importanţa pădurii;

STATEGII DIDACTICE:
1. METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, observaţia, exerciţiul, jocul didactic, metoda ciorchinelui.
 2. MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: imagini cu arbori aparţinând celor două tipuri de păduri, imagini cu animale, ghivece
cu brad şi pin în stare naturală, conuri, ghicitori, fişe de lucru.
3. FORME DE ORGANIZARE: frontală, individuală, pe echipe.
EVALUARE: orală, scrisă.
DURATA: 50 MIN.

BIBLIOGRAFIE:
 Programa şcolară «Ştiinţe ale naturii», clasa a IV-a, Bucureşti, 2005;
 Marcela Peneş, «Ştiinţe ale naturii» Manual pentru clasa a IV-a, editura Marcela Peneş, Bucureşti, 2006;
 Luiza Moraru, «Ştiinţe ale naturii» Caietul elevului, clasa a IV-a, editura Marcela Peneş, Bucureşti, 2006.
 ETAPELE OB. CONŢINUTUL INFORMAŢIONAL AL LECŢIEI STRATEGII DIDACTICE
LECŢIEI OPERAŢIO- METODE ŞI MIJL. FORME EVALUARE
NALE PROCEDEE DE ÎNV. DE ORG.
1. Moment Pregătesc materialele didactice necesare Activ.
organizatoric desfăşurării optime a lecţiei de ştiinţe ale frontalǎ
naturii.
2.
Reactualizarea * Voi adresa elevilor câteva întrebări din
cunoştinţelor lecţia anterioară. Conversa- Activ.
învăţate anterior - Cum s-a numit ultima lecţie pe care am ţia frontalǎ orală
învăţat-o la Ştiinţe ale naturii?
-Ce este grădina?
- De câte tipuri poate fi grădina ?
- Ce se cultivă în grădina de legume?
- Ce parte consumăm de la morcov/ cartof/
pătrunjel/ castraveţi/ fasole ?
- Ce lucrări de îngrijire desfăşoară omul în
grădină?
- De ce sunt importante legumele şi fructele în
alimentaţia noastră ?
- Daţi exemple de flori pe care le putem
cultiva în grădina cu plante decorative.
- Care este rolul lor ?
3. Captarea * Se va realiza printr-o ghicitoare.
atenţiei Ghicitoare:
,,Sus pe coama munţilor, exerciţiul planşă cu Activ.
Munţilor, cărunţilor, rebus frontalǎ scrisă
Stă voinicul cel ţepos,
Veşnic verde şi frumos.” (bradul)
 -Voi adresa apoi elevilor întrebarea: conversa-ţia
- Unde creşte bradul? (în pădure)

exerciţiul

Activ.
Indivi-
duală

planşă cu
rebus
explicaţia scrisă

Activ.
frontalǎ
4. Anunţarea -Nu întâmplǎtor am discutat despre
titlului „Pădure”, deoarece astăzi la ora de ştiinţe
şi a ale naturii vom învăţa despre un alt mediu de explicaţia
obiectivelor viaţă, PĂDUREA. Activ.
lecţiei -În cadrul acestei lecţii va trebui să frontalǎ
definiţi pădurea, să identificaţi principalele
tipuri de păduri; să recunoaşteţi diferite specii
de arbori, să numiţi vieţuitoarele care trăiesc
în pădurea de conifere/ foioase, să explicaţi
importanţa pădurii.

* Se vor purta discuţii care vor duce la

clasificarea pădurilor în: a) păduri de conifere
şi b) păduri de foioase;
* Se vor prezenta imagini cu aceste păduri
5. Prezentarea
( ANEXELE 1 şi 2 ), stabilindu-se diferitele
optimă a O1,
specii de arbori şi animalele specifice. conversa-ţia
noului O2
*Se vor observa pǎdurile de conifere.
conţinut
-În ce zonǎ se întâlnesc?
-Ce arbori cresc? Cum se numesc frunzele Imagini
Activ.
lor? observaţia reprezen-
frontalǎ
-Ce animale întâlnim? tând
-Ce plante cresc în zona de munte? păduri
Pǎdurea fiind deasǎ este foarte de orală
întunecoasǎ, lumina este foarte slabǎ, vântul conifere
O3,
bate mai puternic, iar temperatuta este mai
O4
scǎzutǎ. Din acest motiv (ca o adaptare la
 mediu), frunzele coniferelor sunt sub formǎ explicaţia
de ace.
În luminişuri cresc arbuşti precum afinul,
zmeurul, merişorul, coacǎzul de munte.
În pǎdurile de munte, la înǎlţimi mari, pe explicaţia imagini cu
stânci, îşi fac cuibul vulturii. Tot aici trǎiesc vieţuitoa-
caprele negre care sunt ocrotite de lege. re
specifice Activ.
*Se vor observa pădurile de foioase. pădurii de frontalǎ
Pǎdurile de foioase pot fi formate din conifere
O4 stejar sau din mai multe specii, precum fag,
tei, arţar, frasin, carpen, mesteacǎn, alun, corn
etc. Ele sunt mult mai luminoase decât imagini
pǎdurile de conifere. reprezen-
Cel mai rǎspândit arbore din pǎdurile de explicaţia tând
foioase din zona de deal este stejarul. păduri
-Cum se numeşte fructul stejarului? de
O5 -Ce vieţuitoare întâlnim în pǎdurile de foioase
foioase?
*Precizez faptul că se stabilesc legături de imagini cu
hrănire între vieţuitoarele din pădure, de vieţuitoa- Activ.
exemplu: conversa-ţia re frontalǎ
Plante Căprioară Râs specifice orală
Ghindă Veveriţă Jder pădurii de
O4 foioase
*Voi aduce elevilor un brad şi un molid în
ghivece, pentru ca aceştia să poată observa observaţia brad şi
diferenţele dintre cei doi arbori, în ceea ce molid ăn
priveşte modul în care sunt dispuse frunzele stare
( acele ) de brad şi de molid. naturală
O3 * Voi ruga elevii să atingă acele bradului,
apoi ale molidului.
- Cum sunt dispuse acele bradului ? ( ...de o
parte şi de alta a ramurilor.)
- Dar ale molidului ? (...de jur-împrejurul
ramurii.) conversa-ţia Activ.
- Ce aţi simţit când aţi atins acele de brad şi brad şi indivi-
de molid ? (...ca acele de molid înţeapă, spre molid ăn duală Orală
deosebire de cele ale bradului.) stare
*Se va discuta despre importanţa naturală
pădurii.
-Care este rolul pe care pădurea îl are in
respiraţie? explicaţia
-Ce foloseşte omul din păduri?
-De ce se duce omul în pădure?
O6
* Pe baza celor prezentate, voi realiza cu
elevii schema lecţiei. ( ANEXA 3 )
* Voi scrie schema lecţiei la tablă, iar
elevii pe caiete.

SCHEMA LECŢIEI
PĂDUREA

Pǎdurea – mediu de viaţǎ natural.

Pǎdurile pot fi:
- de conifere – florile sunt conuri;
- de foioase – arborii îşi pierd frunzele explicaţia
toamna;
O1 - mixte – de foioase şi de conifere. Activ.
6. Dirijarea a.) Pǎdurile de conifere – zona de munte. frontalǎ
învăţării Arbori: brad, molid, pin.
O2 Plante: feriga, ciupercile, muşchii, arbuşti
(zmeurul, afinul).
O5 Vieţuitoare: ursul, jderul, capra neagră
cocoşul de munte, cerbul, vulturul.

b.) Pǎdurile de foioase – zona de deal şi de

O3 câmpie. explicaţia
Arbori: stejar, fag, carpen, frasin, mesteacǎn,
tei, arţar, alun,etc.
O4 Vieţuitoare: privighetoarea, vulpea, căprioara,
iepurele, lupul, şerpi, şopârle. exerciţiul

Importanţa pǎdurii:
- împrospǎteazǎ aerul;
- oferǎ loc de agrement;
- lemnul este important.

O3 * Elevii vor fi împărţiţi pe două echipe:

Echipa brazilor şi Echipa molizilor. Fiecare
echipă va primi 4 ghicitori pe care va trebui să
O4 le citească echipei adverse. ( ANEXA 4)
Dacă echipa adversă răspunde corect
primeşte un punct.
Câştigă echipa care acumulează cele mai exerciţiul
O6 multe puncte. ghicitori
* În funcţie de timpul rămas, voi prezenta
elevilor o poezie referitoare la importanţa Activ.
7. Obţinerea pădurii, pe care aceştia vor trebui s-o pe
performanţei completeze cu termenii potriviţi. (ANEXA 5 ) jocul echipe
şi didactic scrisă
evaluarea *Elevii vor primi ca temă o fişă de lucru planşă cu
O3, cu metoda ciorchinelui pe care au început-o în poezia
O4 clasă. (ANEXA 6)
* Se fac aprecieri asupra modului în care
elevii au participat la lecţie.
Activ.
indivi- orală
fişe de duală
O3, metoda lucru
O4 ciorchine-
lui
Activ.
8. Tema pentru indivi- scrisă
acasă. duală
ANEXA 1 PĂDUREA DE CONIFERE
 VIEŢUITOARE DIN PĂDURILE DE CONIFERE

JDERUL CAPRA NEAGRĂ

URSUL

COCOŞUL DE MUNTE
 CERBUL VULTURUL
ANEXA 2 PĂDUREA DE FOIOASE
FAGUL
TEIUL
 VIEŢUITOARE DIN PĂDURILE DE FOIOASE

PRIVIGHETOAREA VULPEA CĂPRIOARA

IEPURELE LUPUL
ŞOPÂRLA
ANEXA 3
SCHEMA LECŢIEI

Pǎdurea – mediu de viaţǎ natural.

Pǎdurile pot fi: - de foioase – arborii îşi pierd frunzele toamna
- de conifere – florile sunt conuri
- mixte – de foioase şi de conifere

a. Pǎdurile de conifere – zona de munte.

Arbori: brad, molid, pin.
Plante: feriga, ciupercile, muşchii, arbuşti (coacǎzul, afinul).
Vieţuitoare: ursul, jderul, capra neagră, cocoşul de munte, cerbul, vulturul.

b. Pǎdurile de foioase – zona de deal şi de câmpie

Arbori: stejar, mesteacǎn, fag, frasin, tei, arţar, alun,etc.
Vieţuitoare: privighetoarea, vulpea, căprioara, iepurele, lupul, şerpi, şopârle.

Importanţa pǎdurii:
-împrospǎteazǎ aerul;
-oferǎ loc de agrement;
-lemnul este important.
.......................... ...................... ............... .......................
..........................
. ............................
............................ .
............................
...................... .