7.

PRECIZIA I CONTROLUL ASAMBL RILOR CONICE

7.1 CLASIFICARE. ELEMENTELE UNEI ASAMBL RI CONICE

Din punct de vedere constructiv i tehnologic, asambl rile conice sunt mai complicate
decât cele cilindrice, pentru definirea lor fiind necesari mai mul i parametri. Totu i,
asambl rile conice netede sunt des utilizate în construc iile de ma ini datorit avantajelor pe
care le prezint , [1], [6], [9]:
- centrare precis a arborelui conic în alezaj;
- posibilitatea de etan are la presiuni mici i mijloocii;
- posibilitatea de reglare a jocului, în cazul asambl rilor mobile.
Din punct de vedere al caracterului i rolului func ional, asambl rile conice se clasific
astfel, [1], [3-5], [9]:
- asambl ri conice mobile, caracterizate printr-un joc func ional garantat care poate fi
reglat prin deplasarea axial a uneia din piesele conice, (exemplu: lag rele conice de
fric iune);
- asambl ri conice fixe, caracterizate prin existen a între cele dou piese a unei strângeri
ob inute prin presare, care asigur transmiterea unui moment de torsiune sau centrarea
pieselor conjugate, (exemplu: fixarea unei scule a chietoare);
- asambl ri de etan are, caracterizate printr-un contact foarte bun i un joc efectiv nul,
(exemplu: robinetele de gaz cu cepuri conice).
Principalele elemente ale unei asambl ri conuce sunt date în Figura 7.1, [1], [3], [5-6],
[9], [11]:
D M , D m - diametrul mare, respective mic al alezajului conic;
d M , d m - diametrul mare, respective mic al arborelului conic;
2 - unghiul de înclinare al generatoarei fa de ax ;
- unghiul de conicitate format de generatoarele opuse, în sec iune axial ;
L 23 , l 23 - distan a dintre dou sec iuni cu diametrele D 2 i D 3 , respectiv d 2 i d 3 ;

L, l – distan a dintre baza de cotare i sec iunea nominal de diametru D1 , respectiv d 1 ; ca

baz de cotare se poate lua una din suprafe ele frontale ale piesei conice sau alt suprafa a
piesei, important func ional;

84
L B - distan a bazic a asambl rii conice, care reprezint distan a, în direc ie axial , între dou
suprafe e apar inând pieselor din asamblare, L B , sau legate direct de asamblare, L B ;

Figura 7.1 Asamblare conic

l D , l d - lungimea conului interior, respective exterior;

H – lungimea de contact dintre cele dou suprafe e conice.

Între elementele unei suprafe e conice exist rela iile:

D2 D3 d2 d3
- înclina ia: I tg ; (7.1)
2 2L 23 2l 23

D 2 D3 d2 d3
- conicitatea: C 2 I 2 tg ; (7.2)
2 L 23 l 23

7.2 PRECIZIA ASAMBL RILOR CONICE

Precizia asambl rilor conice i interschimbabilitatea pieselor componente depend de

precizia de realizare a diametrelor, a unghiurilor de conicitate i deseori i a altor elemente. În
STAS 9068-71 sunt indicate dou metode de cotare i tolerare a suprafe elor conice:
- metoda conicit ii nominale;
- metoda conicit ii tolerate.

85
 7.2.1 Metoda conicit ii nominale

În cadrul acestei metode, varia ia diametrelor D1 , d 1 , L i l se consider între dou

conuri coaxiale având conicit ile egale cu valoarea nominal ( nom ).

Deosebim dou situa ii distincte: fie se prescribe toleran a la diametrul D1 , respectiv

d 1 într-un plan determinat, fie se prescribe toleran a cotei care determin planul cu diametrul
nominal de referin , [1-4], [8-9], [11].
a) În primul caz unghiul de conicitate i distan a de la baza de cotare L, respectiv l
sunt considerate cote de referin (încadrate), iar diametrul D1 , respectiv d 1 este

variabil, toleran a TD1 i Td 1 la diametru fiind aceea i în orice sec iune pe lungimea
suprafe ei conice, Figura 7.2.

Figura 7.2 Metoda conicit ii nominale: toleran a la diametru

Deoarece toleran ele la diametrele celor dou suprafe e conice determin direct
toleran a la distan a bazic L B , acest mod de cotare se aplic când se impune o anumit
precizie a pieselor conice în direc ie axial .
În func ie de pozi ia toleran elor la diametrul D1 , respectiv d 1 se deosebesc trei
situa ii, [1], [3-4], [9]:
1) TD1 este dat în plus, iar Td 1 este dat în minus, Figura 7.3
Deoarece suprafe ele conice trebuie s fie în contact, toleran ele diametrelor vor
determina o varia ie a distan ei bazice în limitele unei toleran e TL B . Astfel, în cazul limit
din figur distan ele bazice au valoarea nominal . În cel lalt caz limit , când d 1 d1 min CC
i D1 D1 max BB , contactul dintre suprafe e necesit deplasarea axial a arborelui spre

stânga sau a alezajului spre dreapta cu o valoare TL B . Dac distan a bazic este L B , aceasta
va ajunge la valoarea maxim L B max LB TL B , iar când distan a bazic este L B , aceasta

86
va ajunge la valoarea minim L B min LB TL B . Rezult pentru cele dou distan e bazice
TL B 0
una din cele dou posibilit i: L B 0 sau L B TL B .

Figura 7.3 Toleran a în plus la D1 i toleran a în minus la d 1

Din triunghiul dreptunghic BCE , rezult :

BC AC TD Td 1
TL B TD Td . (7.3)
C
tg 2 tg
2 2

Cum C 1 , rezult c toleran a la distan a bazic este mai mare decât suma
toleran elor diametrale.
De men ionat c , în limitele toleran ei la diametru, unghiul de conicitate variaz la
fiecare suprafa conic între dou limite determinate i de lungimea conului. Aceast varia ie
a unghiului este important din punct de vedere al contactului i controlului suprafe ei
conice, Figura 7.4.

Figura 7.4 Varia ia unghiului de conicitate

2) TD1 este dat în minus, iar Td 1 este dat în plus, Figura 7.5

87
 Aceast variant , aplicat foarte rar, se deosebe te de prima prin aceea c toleran a la
distan a bazic are o pozi ie contrar

Figura 7.5 Toleran a în minus la D1 i toleran a în plus la d 1

3) Toleran ele la diametrul alezajului i arborelui conic sunt suprapuse i

simetrice fa de valoarea nominal , Figura 7.6.

Figura 7.6 Toleran e suprapuse la D1 i d 1

TD 1 Td 1
D1 max N d1 max N ,
2 2

TD 1 Td 1
D1 min N d1 min N ; *7.4(
2 2

D1 med d1 med N.

88
 Când D1 i d 1 sunt la valoarea nominal (medie), distan a bazic va fi nominal i
medie.
Când D1 D1 max i d1 d1 min arborele conic se va deplasa spre stânga cu TL B 2 ,

iar distan a bazic devine L B TL B 2 , respectiv L B TL B 2 . În cel lalt caz limit

distan ele bazice devin L B TL B 2 , respectiv L B TL B 2 .
În Figura 7.7 se prezint exemplul de cotare al unui arbore i a unui alezaj conic prin
aceast ultim variant .

a) b)
Figura 7.7 Exemplul de cotare a pieselor conice

b) În al doilea caz, prin tolerarea cotei L, respectiv l, care determin pozi ia planului de
referin , conicitatea i diametrul se p streaz drept cote încadrate având valori
nominale, Figura 7.8.

Figura 7.8 Metoda conicit ii nominale: toleran a la cota L sau l

89
 Dup cum se observ , varia ia cotei L, respectiv l, în limitele toleran ei prescrise
determin o anumit varia ie a diametrului D, respective d, aceea i (în valoare absolut ) pe
toat lungimea conului. Varia ia diametrului D, respectiv d va determina o varia ie TL B la

distan a bazic LB . Unghiul de conicitate variaz între dou limite min i max

determinate de toleran ele cotelor L, respective l i de lungimea suprafe elor conice

respective.
Acest sistem de cotare este foarte comod din punct de vedere al controlului
suprafe elor conice cu calibre limitative tamponsau buc conic i se aplic , mai ales, în
cazul conicit ilor mari.
La ambele sisteme de cotare, abaterile de la rectilinitatea generatoarei i cele de la
circularitate se vor încadra în toleran ele prescrise pentru diametrele d, respective d sau pentru
cotele L, respective l sau, dac este necesar, se vor prescrie ca la suprafe ele cilindrice, [1],
[4], [9].

7.2.2 Metoda conicit ii tolerate

Aceast metod prevede stabilirea toleran elor independent pentru una din
dimensiunile liniare (fie pentru diametrele D1 i d 1 într-un plan determinat prin cota de
referin L, respective l, fie pentru cotele L i l, diametrele fiind considerate dimensiuni de
referin ) i pentru conicitate (toleran a la unghiul se noteaz AT .

Considerând c toleran a la unghi AT este simetric sunt posibile patru situa ii, [1-4],
[8-9], [11].
1) Se tolereaz diametrul mare ( D M sau d M ) al conului i unghiul de conicitate ,
Figura 7.9.

Figura 7.9 Toleran a la diametrul mare al conului i la unghiul de conicitate

90
 Datorit toleran ei unghiului , varia ia lui D, respective d cre te, fa de toleran a
prescris pentru D M sau d M , înspre diametru mic al conului, ceea ce are importan numai în

privin a pozi iei axiale a pieselor (prin distan a bazic L B . La asambl rile fixe i etan e,
important este numai toleran a AT . Aceast variant se aplic atunci când sec iunea piesei

cu diametrul D M sau d M este convenabil din punct de vedere al execu iei i controlului, [1],
[3-4], [9].
2) Se tolereaz D1 i d 1 într-o sec iune aflat la distan a de referin L, respective
l fa de baza de referin i unghiul , Figura 7.10.

Figura 7.10 Toleran a la diametrul conului într-un plan dat i la unghiul de conicitate

Aceast variant se aplic atunci când diametrul nu se poate m sura în planurile

frontale. Toleran a prescris la diametru TD1 , Td 1 se respect numai în planul de referin
deoarece din cauza influen ei abaterii de unghi, varia ia maxim teoretic a diametrului în
celelalte sec iuni este diferit , [1], [3-4], [9].
3) Se tolereaz diametrul mic ( D m sau d m ) al conului i unghiul de conicitate ,
Figura 7.11.

Figura 7.11 Toleran a la diametrul mic al conului i la unghiul de conicitate

91
 Situa ia este asem toare celei de la pinctul 1, [1], [3-4], [9].
4) Se tolereaz cota L, respective l pân la planul nominal de m surare i unghiul
de conicitate , Figura 7.12.

Figura 7.12 Toleran a la cota de bazare i la unghiul de conicitate

Se constat c toleran ele TL , Tl i AT determin toleran ele diametrale care vor fi

diferite în diferite sec iuni ale conului. Aceast variant se aplic atunci când intereseaz mai
mult unghiul i distan a L, respective l i mai pu in diametrul, [1], [3-4].
Metoda conicit ii tolerate se utilizeaz la asambl ri conice fixe i etan e, în care
elementul principal care determin calitatea asambl rii (contactul suprafe elor) este unghiul ,
lucru u or de demonstrat.
Exemplu: În situa ia din Figura 7.13, când toleran a la unghiul alezajului este dat în
plus, iar cea la unghiul arborelui în minus, adic :

a) b)
Figura 7.13 Toleran în plus pentru D i toleran în minus pentru d

92
 D max nom AT ,

(7.5)
d max nom AT ,

contactul între suprafe ele conice va fi incomplete i va avea loc în zona diametrelor mici, în
rest ap rând un joc deoarece unghiul efectiv al alezajului este mai mare decât al arborelui
conic.
În situa ia invers , când toleran a la unghiul alezajului este dat în minus, iar cea la
unghiul arborelui este în plus, Figura 7.14, contactul va fi, de asemenea, incomplete i va avea
loc în zona diametrelor mari ale conurilor.

b)
a)
Figura 7.14 Toleran în minus pentru D i toleran în plus pentru d

Situa ia cea mai favorabil este cea în care toleran ele la suprafe ele conice sunt suprapuse
(eventual i simetrice), deoarece unghiurile efetive de conicitate au valori foerte apropiate i
contactul este mai bun, Figura 7.15, [1].

b)
a)
Figura 7.15 Toleran e suprapuse pentru D i d

93
 Pentru toleran ele unghiului conului sunt prev zute, conform STAS 10120-75, 12
trepte de precizie, notate de la 1 la 12, în ordinea descresc toare a preciziei. Toleran ele se
dau în unit i unghiulare sau liniare pentru conicit i de la 1:3 la 1:500 i lungimi de la 6 la
630 mm. Gama de lungimi este împ it în 10 intervale, toleran a la unghi descrescând cu
lungimea, întrucât precizia unghiular se realizeaz mai u or la piese mai lungi. Aceste
toleran e se pot aplica i pentru piese prismatice.

7.3 CONTROLUL PIESELOR CONICE I AL UNGHIURILOR

Pentru controlul pieselor conice, în produc ia de serie mare i de mas , se folosesc

frecvent calibrele conice tampon, Figura 7.16, sau buc (man on) cu sec iune circular ,
Figura 7.17, sau uneori calibre conice plate, Figura 7.18 i Figura 7.19.

a) a)

b)
b)
Figura 7.16 Calibre conice tampon Figura 7.17 Calibre conice buc

94
 Figura 7.18 Calibru-potcoav unghiular cu Figura 7.19 Calibru-potcoav unghiular
repere “trece” i “nu trece”

Cu ajutorul calibrelor conice circulare se poate executa un control complex, al tuturor

parametrilor geometrici (exceptând rugozitatea), [1-2], [4-9], [12].
Distan a T dintre repere este tocmai toleran a pozi iei axiale a piesei verificate, func ie
de abaterile limit ale diametrului i unghiului . Calibrele conice plate pot fi fixes au
portabile i se utilizeaz pentru controlul oieselor cu conicitate sau unghiuri mari. Verificarea
cu ajutorul calibrelor plate se poate face i la fanta de lumin , [1-2], [4-10], [12].
Controlul unghiurilor i conicit ilor în produc ia de serie se poate face i cu ajutorul
unor dispozitive speciale: microscop, rigl de sinus, raportor, role i discuri calibrate, etc.,
care vor fi abordate în cadrul activit ii de laborator.

95