Participarea A.M La Investigatii Specifice in Afectiunile Reumatismale Curs 4 Continuare

SCOALA POSTLICEALA F.E.G.
DISCIPLINA: NURSING IN REUMATOLOGIE Cursul nr. 4
PARTICIPAREA ASISTENTULUI MEDICAL LA INVESTIGAȚII

SPECIFICE IN AFECTIUNILE REUMATISMALE
INTERVENTII SPECIFICE SI DELEGATE
1. RECOLTAREA SÂNGELUI (pentru HLG, VSH, examene biologice si

serologice)
2. RECOLTAREA EXSUDATULUI FARINGEAN
3. RECOLTAREA LICHIDULUI SINOVIAL.
Una din sarcinile importante ale asistentului medical este colaborarea la

examinarea clinica a bolnavului. Ajutând medicul si bolnavul, asistentul medical
creaza un climat favorabil pentru relatia medic-pacient-asistent.
Pentru aceasta, asistentul medical trebuie sa tina cont de urmatoarele sarcini:
 Sa pregateasca fizic si psihic pacientul;

 Sa pregateasca materialele si instrumentarul necesare examinarii si
prelevarii de produse biologice;
 Sa pregateasca documentele medicale (fisa de consultatii, foaia de
observatie clinica, rezultatele examinarii);
 Sa asigure conditiile de desfasurare a examinarii;
 Fereste pacientul de traumatisme, curenti de aer;
 Asigura linistea necesara efectuarii examenului sau prelevarii probelor
 Pregateste produsele biologice ale pacientului si le transporta la
laborator;
 Asistentul medical trece in foaia de observatie a pacientului toate
examinarile de laborator efectuate produselor biologice si rezultatul
examinarilor imagistice.
Aceste elemente confirma sau infirma diagnosticul clinic, reflecta evolutia

bolii si eficacitatea tratamentului, confirma vindecarea sau semnaleaza aparitia
unor complicatii. Utilitatea si obicetivitatea examinarilor de laborator depinde de
modul de recoltare al produselor care se analizeaza si de modul cum se efectueaza
examenul de laborator.
Asistentul medical va efectua recoltarile pentru V.S.H, HLG, ASLO, PCR

(proteina C reactiva), a fibrinogenului, a transaminazelor, exsudatul faringean si va
asigura transportul pacientilor pentru examenele imagistice ale articulatiilor dupa
expirarea fazei febrile sau imediat, in formele cronice de imbolnavire.
Asistentul medical pregateste, la dispozitia medicului, instrumentele si

materialele necesare pentru punctia articulara, recoltarea de lichid sinovial sau
pentru artroscopie. Va avea grija sa invite – la ordinul medicului – specialisti
pentru depistarea si, la nevoie, pentru asanarea focarelor de infectie dentare,
amigdaliene, sinuzale, de la nivelul urechii, cailor superioare, vezicii biliare,
apendicelui, anexelor sau ale pielii. În functie de indicatiile medicului, va contribui
prin ingrijirile adecvate la tratamentul acestora.
1. RECOLTAREA SÂNGELUI
Sângele se recoltează pentru examene:
- hematologice
- biochimice
- imunologice
- bacteriologice
- parazitologice
- serologice
Se respectă ordinea de recoltare:
- flacoane pentru hemoculturi;
- eprubete fără anticoagulant (roşii);
- eprubete cu anticoagulant (albastre);
- eprubete separatoare de ser;
- eprubete cu heparină (verzi);
- eprubete cu EDTA (mov);
- eprubete cu citrat de dextroză (galbene).
Alegerea locului:
 pentru puncţia capilară: vârful degetelor medius sau inelar (de la mâna
nedominantă), lobul urechii;
 pentru puncţia venoasă: vena de la plica cotului (vena medială, cubitală,
cefalică şi bazilică);
 Nu se abordează braţul cu fistula arteriovenoasă pentru hemodializă şi
cel aflat de aceeaşi parte cu mastectomia!
Dacă pacientul are montat cateter venos cu perfuzie i.v. se procedează în unul
din următoarele moduri:
 se puncţionează altă venă.
 Nu se recoltează din locuri situate deasupra liniei venoase, există
risc de dilataţie;
 se opreşte perfuzia şi se aşteaptă 5 minute;
 se dezinfectează atent capacul cateterului cu betadină şi alcool
70%
 folosind mănuşi sterile se scoate capacul şi se detaşează
perfuzorul, se ataşează o seringă de 5-10 ml la conector;
 se aspiră;
 primii 5 ml de sânge colectaţi vor fi aruncaţi;
 se clampează cateterul, se ataşează o altă seringă şi se începe
colectarea propriu-zisă;
 sângele se transferă în eprubete colectoare;
 se pregăteşte o seringă cu heparină pentru heparinizarea
cateterului prin injectare lentă;
 se detaşează seringa;
 se reconectează perfuzia
1.1. RECOLTAREA SANGELUI PENTRU HLG
OBIECTIVELE PROCEDURII:
- Efectuarea diagramei sangelui prin care se determină: Hb, Ht, elementele
figurate, formula leucocitară
PREGĂTIREA MATERIALELOR:
- Tavă medicală/cărucior
- Seringă de 2ml, ac steril sau holder şi ac dublu acoperit cu cauciuc
- Flacon cu EDTA (cristale, anticoagulant) sau vacutainer cu EDTA (cu capac
mov)
- Soluţie dezinfectantă (alcool); tampon de vată, garou, tăviţă renală)
- Mănuşi de cauciuc de unică folosinţă, muşama
PREGĂTIREA PACIENTULUI:
a) PSIHICĂ:
- Informaţi şi explicaţi pacientului procedura
- Obţineţi consimţămantul informat
- Incurajaţi şi susţineţi pacientul
b) FIZICĂ:
- Atenţionaţi pacientul să nu mănance cel puţin 8 ore şi să stea in repaus fizic
la pat
- Verificaţi dacă a respectat recomandările
- Poziţionaţi pacientul in decubit dorsal cu mana sprijinită ca pentru puncţie
venoasă
- Alegeţi vena cea mai proeminentă
EFECTUAREA PROCEDURII:
a) prin metoda clasică
- Spălaţi mainile cu apă şi săpun
- Dezinfectaţi mainile cu alcool
- Imbrăcaţi mănuşi de protecţie
- Pregătiţi o seringă de 2ml pentru recoltare
- Aplicaţi garoul pentru puncţia venoasă
- Puncţionaţi vena
- Desfaceţi garoul
- Aspiraţi in seringa 1,5 - 2ml sange
- Retrageţi acul după aplicarea tamponului cu alcool
- Exercitaţi o compresiune asupra tamponului 2-5' fără ca pacientul să indoaie
braţul
- Transferaţi sangele din seringă in flaconul cu EDTA
- Agitaţi flaconul prin mişcare circulară lentă pe o suprafaţa plană
b) prin metoda vacuette
- Spălaţi mainile/dezinfectaţi-le/imbrăcaţi mănuşile de protecţie
- Montaţi acul dublu la holder prin inşurubare
- Indepărtaţi cauciucul de pe ac - partea superioară
- Aplicaţi garoul
- Dezlegaţi garoul
- Fixaţi tubul vacuette destinat recoltării HLG
- Umpleţi pană la semn recipientul cu sange
- Exercitaţi o presiune asupra tamponului de 2- 5'
- Agitaţi lent vacutainerul
INGRIJIREA PACIENTULUI
- Aşezaţi pacientul in poziţie comodă
- Aplicaţi un plasture peste tampon
- Verificaţi locul puncţiei
- Observaţi faciesul, tegumentele, comportamentul pacientului
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ
- Colectaţi deşeurile in recipiente speciale conform PU
- Indepărtaţi mănuşile/spălaţi mainile cu apă şi săpun
- Aşezaţi tava in dulap
NOTAREA PROCEDURII
Notaţi procedura in dosarul/planul de ingrijire:
- Data şi ora recoltării;
- Notaţi eventualele manifestări ale pacientului
PREGATIREA PRODUSULUI PENTRU LABORATOR
- Etichetaţi recipientul tubului vacuette
- Completaţi fişa de laborator
- Transportaţi imediat produsul la laborator
EVALUAREA EFICACITĂŢII PROCEDURII
Rezultate aşteptate/dorite:
- Puncţia se desfăşoară fără incidente
- Pacientul exprimă stare de confort
- Sangele nu se coagulează şi nu se hemolizează, nu apare hematom
Rezultate nedorite ( probleme potenţiale) / Ce faceţi?
- Perforarea venei şi apariţia hematomului
- Pacientul prezintă ameţeli, paloare accentuată, lipotemie
- Se produce coagularea sangelui
- Se produce hemolizarea sangelui
- Verificaţi dacă s-a respectat raportul dintre sange şi anticoagulant, dacă s-au
respectat condiţiile de recoltare.
1.2. RECOLTAREA SANGELUI PNTRU FIBRINOGEN
OBIECTIVELE PROCEDURII
- Determinarea factorilor inflamatori
PREGĂTIREA MATERIALELOR
- Seringi (5ml) şi ace sterile adecvate sau holder şi ac dublu acoperit cu cauciuc la
ambele capete
- Tuburi vacuette cu capac albastru cu soluţie anticoagulantă (citrat de NA 3,2%)
- Stativ cu vacuette (capac albastru)
- Soluţie dezinfectantă (alcool)
- Tampoane de vată, comprese de tifon
- Tăviţă renală
- Garou
- Mănuşi de unică folosinţă
- Recipiente pentru colectarea deşeurilor
a) PSIHICĂ:
b) FIZICĂ:
- Atenţionaţi pacientul să nu mănance şi să stea in repaus fizic
- Aşezaţi pacientul in decubit dorsal cu membrul superior sprijinit de pat ca pentru
puncţia venoasă
- Alegeţi vena cea mai turgescentă
Recoltarea sangelui pentru determinarea Fibrinogenului
Prin metoda vacuette
- Spălaţi mainile/dezinfectaţi/imbrăcaţi mănuşi de unică folosinţă
- Indepărtaţi cauciucul de pe partea superioară a acului
- Legaţi garoul
- Dezlegaţi garoul
- Fixaţi tubul vacuette destinat recoltării fibrinogenului
- Umpleţi pană la semn recipientul cu sange
- Exercitaţi presiune asupra tamponului 2-3'
- Agitaţi lent prin răsturnarea tuburilor vacuette pentru omogenizare
- Aplicaţi un plasture peste tampon
- Indepărtaţi mănuşile
- Spălaţi mainile
NOTAREA PROCEDURII
- Notaţi procedura in dosarul/planul de ingrijire
- Notaţi reacţia pacientului
PREGĂTIREA PRODUSULUI PENTRU LABORATOR
- Etichetaţi eprubeta sau vacutainerul pentru laborator
Rezultate aşteptate / dorite:
- Pacientul nu a prezentat stare de leşin
- La locul inţepăturii tegumentele au aspect normal
- Sangele este recoltat corespunzător (necoagulat, nehemolizat)
Rezultate nedorite/ce faceţi ?
- Hematom prin perforarea venei
- Produs coagulat prin nerespectarea cantităţii de sange/anticoagulant sau prin
neomogenizare
- Ameţeli, paloare accentuată, posibilă lipotimie
1.3.RECOLTAREA SANGELUI PENTRU VSH
OBIECTIVELE PROCEDURII:
- Determinarea rapidităţii cu care se produce sedimentarea (aşezarea progresivă)
hematiilor pe fundul eprubetei din sangele necoagulabil lăsat în repaus
PREGĂTIREA MATERIALELOR:
- Seringă de 2ml, ac steril sau holder şi ac dublu acoperit cu cauciuc
- tub vacuette cu anticoagulant steril (citrat de sodiu 3,8%) cu capac negru
- Stativ, eprubete curate, uscate
- Soluţie dezinfectantă, tampoane de vată
- Mănuşi sterile de unică folosinţă
- Garou, tăviţă renală
a) PSIHICĂ:
b) FIZICĂ:
- Atenţionaţi pacientul să nu mănance şi să stea in repaus fizic
- Verificaţi dacă a respectat recomandările
- Poziţionaţi pacientul in decubit dorsal cu membrul superior sprijinit pe pat ca
pentru puncţia venoasa
- Asiguraţi intimitatea pacientului
- Alegeţi vena cea mai uşor abordabilă
Prin metoda vacuette
- Spălaţi mainile/dezinfectaţi-le/puneţi mănuşi de unică folosinţă
- Indepărtaţi cauciucul de pe ac - partea superioară
- Aplicaţi garoul
- Dezlegaţi garoul
- Fixaţi tubul vacuette destinat recoltării VSH
- Umpleţi pană la semn recipientul cu sange – 1,6 ml
- Exercitaţi o presiune asupra tamponului de 2- 3'
- Agitaţi lent tubul vacuette
- Aşezaţi pacientul in poziţie comodă, aplicaţi o bandă adezivă non alergică
deasupra tamponului
- Observaţi locul puncţiei
- Indepărtaţi manuşile
- Spălaţi mainile
NOTAREA PROCEDURII
- Notaţi reacţia pacientului in timpul procedurii
- Puncţia venoasă se desfăşoară fără incidente
- Pacientul exprimă stare de confort
- Sangele nu se coagulează şi nu se hemolizează
- Nu apare hematomul local
Rezultate nedorite
- Pacientul prezintă ameţeli, paloare accentuată, lipotimie
- Se produce coagularea sangelui
- Se produce hemoliza sangelui
- Greşeala de colectare.
- Cereţi acordul medicului şi pacientului pentru repetarea recoltării
- Perforarea venei şi apariţia hematomului
- Aplicaţi o compresă rece şi apoi un unguent care favorizează resorbţia
1.4. RECOLTAREA SANGELUI PENTRU EXAMENE BIOCHIMICE
- Determinarea componentelor biochimice ale sangelui in vederea aplicării
măsurilor competente in timp util in cazul modificărilor patologice
- Tavă medicală / cărucior
- Seringi şi ace sterile adecvate sau holder cu ac dublu (special) acoperit cu cauciuc
- Tuburi vacuette cu dop rosu, unele cu gel care ajută la separarea mai rapidă a
serului
- Stativ, eprubete curate, uscate
- Tampoane de vată
- Garou, muşama
- Tăviţă renală
- Recipiente speciale pentru colectarea deşeurilor
PREGĂTIREA PACIENTULUI
a) PSIHICĂ:
b) FIZICĂ:
- Atenţionaţi pacientul să nu mănance şi să stea in repaus fizic cel puţin 8 ore
- Poziţionaţi pacientul in funcţie de starea sa (şezand sau decubit dorsal) cu mana
sprijinită ca pentru puncţie venoasă
a) prin metoda clasică
- Dezinfectaţi mainile
- Imbrăcaţi mănuşi de unică folosinţă
- Fixaţi acul la seringă
- Aplicaţi garoul
- Recoltaţi 5 - 7 ml de sange
- Dezlegaţi garoul
- Exercitaţi o presiune moderată asupra tamponului 2 -3' fără ca pacientul să
indoaie cotul (rugaţi pacientul eventual să fixeze tamponul)
- Repartizaţi sangele in eprubetă conform protocolului de recoltare
- Aşezaţi eprubeta in stativ
- Spălaţi mainile / dezinfectaţi / imbrăcaţi mănuşi de unică folosinţă
- Montaţi acul special la holder prin inşurubare
- Indepărtaţi cauciucul de pe partea superioară a acului
- Aplicaţi garoul
- Fixaţi tubul vacuette destinat recoltărilor pentru examene biochimice (glicemie,
creatinină, uree, acid uric, calcemie, TGP, TGO, GGT, magneziu, fier etc)
- Umpleţi pană la semn recipientul cu sange (5 - 7 ml)
- Retrageţi acul după aplicarea tamponului cu alcool şi exercitaţi presiune asupra
acestuia 2-3'
- Aplicaţi o bandă adezivă non alergică deasupra tamponului
- Spălaţi mainile
NOTAREA PROCEDURII
- Transportaţi imediat produsul la laborator in condiţii de siguranţă
- Prelevarea se face fără incidente, pacientul este colaborant
- Pacientul prezintă stare de confort
Rezultate nedorite/ce faceţi ?
- Hematom prin infiltrarea ţesutului paravenos
- Ameţeli, paloare accentuată, posibilă lipotimie
- Sange hemolizat
1.5. RECOLTAREA SÂNGELUI PENTRU EXAMENE SEROLOGICE SAU

IMUNOLOGICE
- Cercetarea prezenţei sau absenţei anticorpilor in serul pacientului pentru
diagnosticarea bolilor infecţioase:
- determinarea factorului reumatoid - F.R
- Proteina C reactiva - PCR
- punerea în evidenta a anticorpilor antistreptococici -
antistreptolizina O – ASLO).
- Cercetarea prezentei unor antigeni specifici
- Ag. HLA B27 – In spondilita anchilozanta
- ANA – anticorpii antinucleari in Poliartrita reumatoida
- anticorpii anti ADN dublu catenar in Poliartrita reumatoida.
- Tava medicală/cărucior
- Sering de 5 - 10 ml şi ace sterile sau holder cu ac dublu acoperit la ambele
capete cu cauciuc
- Stativ cu eprubete curate, uscate sau flacoane
- Tuburi vacuette simple sau cu gel (capac roşu)
- Tampoane de vată
- Garou,
- Tăviţă renală
a) PSIHICĂ:
b) FIZICĂ:
- Atenţionaţi pacientul să nu mănance şi să stea in repaus la pat
- Poziţionaţi pacientul in funcţie de starea sa (şezand sau decubit dorsal) cu mana
sprijinită ca pentru puncţie venoasă
a) prin meloda clasică
- Dezinfectaţi mainile
- Fixaţi acul la seringă
- Aplicaţi garoul
- Recoltaţi 5 - 7 ml de sange
- Dezlegaţi garoul
- Aşezaţi eprubeta in stativ
- Exercitaţi o presiune asupra tamponului 2 -3' fără ca pacientul să indoaie cotul
(rugaţi eventual pacientul să comprime locul)
- Treceţi sangele in vacuette
- Spălaţi mainile / dezinfectaţi / imbrăcaţi mănuşi de protecţie
- Indepărtaţi cauciucul de pe partea superioara a acului
- Aplicaţi garoul
- Fixaţi tubul vacuette in care se găseşte gel destinat recoltării pentru examene
serologice ( ASLO, F.R., PCR).
- Umpleţi pană la semn recipientul cu sange cca 6-7 ml
- Retrageţi acul după aplicarea tamponului cu alcool şi comprimaţi locul 2-3'
- Spălaţi mainile
NOTAREA PROCEDURII
- Transporta imediat produsul la laborator
- Rezultate aşteptate/dorite:
- Rezultate nedorite
2. RECOLTAREA EXUDATULUI FARINGIAN
- Identificarea agenţilor patogeni la purtători sănătoşi şi bolnavi
- Efectuarea antibiogramei
- Tavă medicală/cărucior;
- Spatulă linguală sterilă;
- Eprubetă cu tampon faringian steril;
- Mănuşi de unică folosinţă;
- Mască de protecţie;
- 1-2 tăviţe renale
a) PSIHICĂ:
- Informaţi şi explicaţi procedura pacientului/aparţinătorului (dacă este copil)
b) FIZICĂ:
- Atenţionaţi pacientul sau aparţinătorul să nu inceapă nici un fel de tratament; să
nu mănance, să nu bea apă, să nu facă gargară, să nu se spele pe dinţi, să nu-şi
instileze picături in nas in dimineaţa recoltării
- Aşezaţi pacientul pe scaun sau in pat in poziţie şezandă spre o sursa de lumina
- Avertizaţi aparţinătorul că va trebui să-şi susţină copilul in braţe pentru recoltare.
- Verificați dacă pacientul a respectat recomandările privind procedura
- Folosiţi masca de protecţie
- Invitaţi pacientul să deschidă larg gura
- Deschideţi eprubeta; scoateţi tamponul faringian
- Apăsaţi limba cu spatula linguală sterilă
- Ştergeţi depozitul faringian şi amigdalian (dacă este cazul dezlipiţi şi o porţiune
din falsa membrană)
- Retrageţi tamponul faringian fară a atinge: dinţii, limba, obrajii
- Inchideţi repede eprubeta cu dopul
- Realizaţi un frotiu folosind alt tampon conform recomandării medicului
- Nu necesita ingrijiri speciale legate de procedură.
Dacă are senzaţie de greţă şi vomă nu mănancă şi nu bea imediat după recoltare
- Colectaţi deşeurile in recipiente speciale, conform P.U.
- Spălaţi şi curăţaţi instrumentele folosite
- Indepărtaţi mănuşile/masca
NOTAREA PROCEDURII
- Notaţi procedura in dosarul/planul de ingrijire;
- Data şi ora recoltării;
- Notaţi reacţia pacientului, aspectul local
- Etichetaţi recipientul in care s-a făcut recoltarea
- Comunicaţi laboratorului dacă pacientul a luat medicamente şi care sunt acelea
Rezultate aşteptate:
- Recoltarea s-a făcut fără incidente
- Produsul nu a fost suprainfectat
Rezultate nedorite/ce faceţi?
- Se pot obţine rezultate eronate atunci cand in timpul recoltării tamponul faringian
se imbibă cu salivă sau se ating dinţii, limba
- Repetaţi recoltare folosind alt tampon
- Pacientul poate prezenta senzaţie de greaţă, voma prin atingerea luetei
- Rugaţi pacientul să inspire adanc şi apoi să stea nemişcat in timpul recoltării
3. RECOLTAREA LICHIDULUI SINOVIAL
DEFINITIE:
Lichidul sinovial se recolteaza de catre medic prin punctie articulara. In

conditii obisnuite, lichidul sinovial este clar, vâscos, de culoare galben deschisa,
care nu se coaguleaza. Pentru analiza lui completa sunt necesari 4-5 ml de lichid.
Punctia reprezinta introducerea unui ac de punctie in cavitatea articulara cu

scop de a recolta un esantion de lichid sinovial. Lichidul sinovial este secretat in
mica cantitate de mucoasa care captuseste cavitatea articulara.
SCOPUL:
Lichidul sinovial se recolteaza in eprubete curate si sterilizate pentru:
 examenul biochimic in P.R.si are valoare de diagnostic deoarece sunt

evidentiate celulele numite „ragocite”- niste celule polimorfonucleare
 examenul bacteriologic se efectueaza in cazul artritelor infectioase
pentru despistarea agentului patogen.
INDICATII:
 In artrite cu inflamatie si acumulare de lichid articular

 Pentru diagnosticul infectiilor bacteriene articulare
 Studierea tipului de celule continute in lichid si prognosticul
Poliartritei Reumatoide
MATERIALE NECESARE:
 Tavita renala/carucior
 Ace de punctie de 4-5 cm lungime
 2-3 seringi de 5, 10 ml sterile
 Tampoane de vata
 Comprese sterile
 Substanta dezinfectanta si alcool iodat pentru dezinfectia
tegumentelor
 Pense, manusi, camp chirugical steril pentru izolarea locului
 Eprubete pentru lichidul sinovial recoltat, buletin de analiza
 Pansament, plasture sau leucoplast pentru locul punctionat
 Medicamente: xilina1%, lidocaina.
 Container pentru deseuri.
PREGATIREA BOLNAVULUI:
a) PSIHICA:
- Se explica necesitatea efectuarii prelevarii
- Se incurajeaza pacientul si se ia consimtamantul
b) FIZICA:
- Recoltarea se face dimineata pe nemancate (pacientul este sfatuit sa nu
manance de catre asistentul medical)
- Se aseaza pacientul intr-o pozitie care sa permita realizarea punctiei, cu
articulatia relaxata; eventual articulatia se aseaza pe o perna (de obicei in
decubit dorsal)
- Se recomanda pacientului sa stea relaxat.
ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL:
 Imbraca manusile
 Pregateste locul punctiei prin spalare si indepartarea pilozitatilor
 Mentine bolnavul in pozitie
 Supravegheaza faciesul si starea generala a pacientului
 Serveste medicul cu materialele pregatite: seringa cu anestezic,
manusile sterile, campul protector, seringa cu acul de punctie
 Eticheteaza eprubetele cu lichid sinovial si le trimite la laborator
pentru analize biochimice sau bacteriologice.
ROLUL MEDICULUI:
 Efectueaza punctia cu sau fara anestezie locala

 Recolteaza lichidul sinovial in conditii de perfecta asespsie in
eprubete.
 Aspira lichidul cu seringa dupa punctionarea articulatiei
 Retrage acul, dezinfecteaza locul.
Dupa extragerea lichidului asistentul medical va badijona locul punctiei cu

un tinctura de iod si apoi va aplica un pansament steril.
Articulatiiile cele mai frecvent punctionate sunt: genunchi, umar, cot,

incheietura mâinii, maleola.
INGRIJIREA PACIENTULUI:
- Se asigura repausul la pat 24 de ore

- Repaus cateva zile a articulatiei punctionate; seindica pacientului sa
foloseasca la mers carje.
- Se supravegheaza starea generala si semnele vitale
- Se supravegheaza aspectul pansamentului
- Se aplica un bandaj elastic, dupa pansarea locului pentru a preveni
aparitia hematomului
- Se aplica punga cu gheata invelita in material textil pentru reducerea
inflamatiei si durerii.
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA:
- Selectarea deseurilor conform PU.
NOTAREA PROCEDURII:
- Se noteaza in foaia de observatie cantitatea si aspectul lichidului
extras.

Participarea A.M La Investigatii Specifice in Afectiunile Reumatismale Curs 4 Continuare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Participarea A.M La Investigatii Specifice in Afectiunile Reumatismale Curs 4 Continuare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SCOALA POSTLICEALA F.E.G.

DISCIPLINA: NURSING IN REUMATOLOGIE Cursul nr. 4

PARTICIPAREA ASISTENTULUI MEDICAL LA INVESTIGAȚII

INTERVENTII SPECIFICE SI DELEGATE

1. RECOLTAREA SÂNGELUI (pentru HLG, VSH, examene biologice si

2. RECOLTAREA EXSUDATULUI FARINGEAN

3. RECOLTAREA LICHIDULUI SINOVIAL.

Una din sarcinile importante ale asistentului medical este colaborarea la

Pentru aceasta, asistentul medical trebuie sa tina cont de urmatoarele sarcini:

 Sa pregateasca fizic si psihic pacientul;

Aceste elemente confirma sau infirma diagnosticul clinic, reflecta evolutia

Asistentul medical va efectua recoltarile pentru V.S.H, HLG, ASLO, PCR

Asistentul medical pregateste, la dispozitia medicului, instrumentele si

Sângele se recoltează pentru examene:

1.1. RECOLTAREA SANGELUI PENTRU HLG

1.2. RECOLTAREA SANGELUI PNTRU FIBRINOGEN

1.4. RECOLTAREA SANGELUI PENTRU EXAMENE BIOCHIMICE

1.5. RECOLTAREA SÂNGELUI PENTRU EXAMENE SEROLOGICE SAU

2. RECOLTAREA EXUDATULUI FARINGIAN

3. RECOLTAREA LICHIDULUI SINOVIAL

Lichidul sinovial se recolteaza de catre medic prin punctie articulara. In

Punctia reprezinta introducerea unui ac de punctie in cavitatea articulara cu

Lichidul sinovial se recolteaza in eprubete curate si sterilizate pentru:

 examenul biochimic in P.R.si are valoare de diagnostic deoarece sunt

 In artrite cu inflamatie si acumulare de lichid articular

ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL:

 Efectueaza punctia cu sau fara anestezie locala

Dupa extragerea lichidului asistentul medical va badijona locul punctiei cu

Articulatiiile cele mai frecvent punctionate sunt: genunchi, umar, cot,

- Se asigura repausul la pat 24 de ore

REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA:

- Selectarea deseurilor conform PU.

S-ar putea să vă placă și