Sunteți pe pagina 1din 9

Evoluţia ratei de ocupare a populaţiei în

statele membre ale Uniunii Europene


în contextul pandemiei
Prof. Constantin ANGHELACHE PhD (actincon@yahoo.com)
The Academy of Economic Studies in Bucharest / Artifex University of Bucharest
Assoc. prof. Mădălina-Gabriela ANGHEL PhD (madalinagabriela_anghel@yahoo.com)
Artifex University of Bucharest
Lecturer Ștefan Virgil IACOB PhD (stefaniacob79@yahoo.com)
Artifex University of Bucharest

Abstract
Efectele crizei pandemice conjugate cu criza economico-financiară
a avut în anul 2020 un efect deosebit de negativ asupra evoluției economico-
sociale a Uniunii Europene în ansamblul său, dar și a fiecărei țări membre în
parte. În acest context, nivelul producției a fost restricționat, unele societăți
comerciale au aplicat formula șomajului tehnic, altele au redus locurile de
muncă, au disponibilizat o serie de salariați, existând la ora actuală pe lângă
șomaj și un nivel foarte ridicat al populației neocupate.
Datele comunicate de Eurostat sunt până la nivelul lunii septembrie
și aceasta comparată ca trimestru al treilea al anului 2020 cu trimestrele
anterioare și mai ales cu perioadele similare din anul 2019, evidențiază
scăderi deosebit de ridicate.
Studiul pe grupe de vârstă relevă că sunt afectate în special persoanele
tinere, rezultând că persoanele de vârstă medie nu au avut prea mult de suferit,
dar în același timp au avut de suferit și persoanele de vârstă înaintată.
Studiul este efectuat și în ceea ce privește faptul că relația dintre forța de
muncă și nivelul de pregătire sau educație al populației active este disproporționată,
în sensul că nu se pot acoperii cerințele pieței muncii, mai ales în condițiile
pandemiei. Desigur, criza economico-financiară care s-a declanșat cu acest
această ocazie a avut și va avea în continuare efecte negative. Uniunea Europeană
a procedat la stabilirea unui buget de întrajutorare a țărilor membre care au suferit
de pe urma crizei sanitare, existând însă situații delicate și în continuare.
Analiza este efectuată utilizând datele furnizate de Eurostat pentru
trimestrul al treilea și pentru perioade anterioare, pe total și pe grupe de țări,
pe medii și pe nivel de pregătire.
Cuvinte cheie: forță de muncă, populație ocupată, populație
neocupată, șomaj, crize.
Clasificarea JEL: J21, J24

34 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 1 / 2021


Introducere
În acest articol autorii și-au propus să analizeze situația ocupării forței
de muncă disponibile în concordanță cu cerințele pieței, pe de o parte, iar pe
de altă parte și din punct de vedere al restricționărilor care s-au impus de către
guvernele țărilor membre ca urmare a efectelor crizei sanitare. Negativ este
faptul că această criză sanitară s-a conjugat cu declanșarea crizei economiceo-
financiare, care va avea efect negativ și în perioada următoare.
Autorii au analizat evoluția ratei de ocupare a forței de muncă pe
grupe de vârstă, apoi s-au ocupat de scăderea ratei de ocupare, încadrare, a
tinerilor în țările membre europene, mai ales în trimestrul trei al anului 2020.
Comparațiile sunt efectuate în comparație cu trimestrele unu și doi ale anului
2020, dar și cu trimestrul al treilea al anului 2019.
În contextul pandemiei COVID-19, recesiunea economică pare să fi
avut în prima etapă consecințe concrete și pe termen scurt cum ar fi retragerea
locurilor de muncă vacante, neangajarea de persoane la sfârșitul perioadei de
probă sau neacordarea contractelor temporare, situație în care s-a îngroșat
numărul populației neocupate. De asemenea, analizând ocuparea forței de
muncă și problemele de educație, de pregătire profesională, rezultă că rata de
ocupare a persoanelor cuprinse între 15 și 64 de ani care au atins un nivel ridicat
de educație este ocupată în condițiile în care cei cu pregătire profesională
redusă și cu salariu minim pe economie nu au putut să fie menținuți în câmpul
muncii și astfel s-a mărit eșantionul populației neocupate.
Având în vedere restricțiile de circulație conform directivelor Uniunii
Europene privind libera circulație a persoanelor, într-o serie de țări cum este
și România, o serie de persoane care lucrau în alte țări ale Uniunii Europene,
într-un număr destul de ridicat, aproximativ patru milioane, au fost nevoite să
se reîntoarcă în țară. Această reîntoarcere în țară a îngroșat și mai mult numărul
persoanelor neocupate, care vor constitui o problemă cu totul deosebită pentru
țările membre și mai ales pentru țara noastră, care se află în această situație.
În articolul utilizând unele reprezentări grafice, autorii au căutat să
fie cât mai convingători și să prezinte situația pe ansamblu așa cum este ea în
momentul de față.

Literature review
Criza sanitară și financiar-economică ridică o serie de probleme în
ceea ce privește ocuparea forței de muncă. În condiții de criză, piața muncii
oferă disponibilități, ca urmare a contracției economiei, reducerii investițiilor,
falimentarea multor întreprinderi mici și mijlocii, suspendarea unor activități
(Horeca) sau renunțarea la contractele de muncă. În Uniunea Europeană se pune
cu acuitate această problemă. Chiar și în condiții normale problema șomajului

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 1 / 2021 35


și a ocupării forței de muncă constituie un aspect sensibil. Acestui aspect i
se acordă atenție, mulți economiști, cercetători sau instituții guvernamentale,
analizând perspectiva evoluției fenomenului. Astfel, Anghelache C., Anghel
M.G. (2019), Anghelache C., Anghel M.G. (2018) studiază evoluția ocupării
forței de muncă în context mai larg al analizei creșterii economice la nivelul
Uniunii Europene. Anghelache C.(2019) efectuează o analiză asupra evoluției
industriei în România, context în care se referă și la utilizarea forței de muncă
sau conversia acesteia. Bica N.G., D’Adamo J., Hartley J., Hesse N. (2019)
acordă atenției ocupării forței de muncă și evoluției salariilor în Uniunea
Europeană și în România. Charron J., Lapuente V. (2018), Enache et al (2015)
și Kennan J. (2017) efectuează și diseminează studii referitoare la forța de
muncă, utilizarea acesteia pe plan local sau mai larg în Uniunea Europeană,
imigrarea sau salarizarea forței de muncă, cu accent pe perspectiva creșterii
numărului populației neocupate și a șomajului în diferite țări și chiar în
comunitatea Europeană. În anul 2011 Kennan J. împreuna cu Walker J.R.
studiază efectul asupra evoluției veniturilor salariale în contextul creșterii
migrării forței de muncă. Pulignano V. (2009) efectuează un studiu cu
privire la evoluția corporațiilor internaționale și transnaționale în corelație cu
perspectivele ocupării forței de muncă. De asemenea, Schneider V., Hage F.
(2007) publică un articol referitor la europenizarea forței de muncă în Uniunea
Europeană, iar Ustubici A., Irdam D. studiază în 2012 impactul remitențelor
asupra asigurării de venituri suplimentare pentru populație.

Metodologie, date, rezultate și discuții


Rata de ocupare a forței de muncă în Uniunea Europeană în ceea ce
privesc tinerii cu un nivel mediu de studii în trimestrul III al anului 2020,
comparativ cu trimestrul III 2019 a scăzut de la 46% la 42%. De asemenea,
lucrătorii necalificați cum sunt agenții de curățenie, ajutoarele, muncitorii din
construcții și industria prelucrătoare au înregistrat cea mai accentuată scădere
a numărului de persoane ocupate, respectiv de 9%. Totodată, în trimestrul III
al anului 2020, în Uniunea Europeană rata de ocupare a bărbaților cu un nivel
scăzut de studii, respectiv 66%, a fost mai mare cu 22% decât rata de ocupare
a femeilor, respectiv 44%.
În graficul numărul 1 este prezentată situația în trimestrul III al anului
2020, comparativ cu trimestrul III al anului 2019, în ceea ce privește rata
ocupării pe categorii de vârstă și pe țări.

36 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 1 / 2021


Rata ocupării pe categorii de vârstă și pe țări
(în % din totalul populației)
Grafic 1

(*) Doar trimestrul III 2019, pentru trimestrul III 2020 datele nu au fost disponibile
Sursa: Eurostat

Interpretând situația din al treilea trimestru al anului 2020 prezentată


în graficul numărul 1 constatăm că în ceea ce privește ponderea persoanelor
ocupate în totalul populației cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani, aceasta a
variat de la 77,6% în Olanda, 76,0% în Suedia, 74,4% în Cehia și Danemarca
la 60,8% în Spania, 58,0% în Italia și 57,0% în Grecia. Astfel, 14 din cele 26
de state membre ale Uniunii Europene pentru care au fost date disponibile
pentru trimestrul III al anului 2020 (cu excepția Germaniei) au prezentat o rată
a ocupării forței de muncă mai mică de 70,0%.
De asemenea, în trimestrul III al anului 2020, comparativ cu perioada
similară a anului precedent, rata ocupării forței de muncă a persoanelor cu
vârste cuprinse între 15 și 64 de ani a scăzut în 23 din 26 de state membre ale
Uniunii Europene. Astfel, ușoare creșteri s-au înregistrat în Malta de 3% și
în Polonia de 1%, rămânând stabil în Croația, iar scăderi substanțiale au fost
în Estonia și Spania de 2,7% pentru fiecare, Lituania de 2,5%, Portugalia de
2,2% și Suedia de 2,1%. Totuși, putem observa că există o mare variație a
ratei ocupării forței de muncă, precum și a dezvoltării acesteia, în funcție de
vârsta persoanelor angajate.
În graficul numărul 2 este schițată modificarea ratei de ocupare în
funcție de categoriile de vârstă și de țară în trimestrul III al anului 2020,
comparativ cu trimestrul III al anului 2019.

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 1 / 2021 37


Modificarea ratei de ocupare în funcție de categoriile de vârstă și de țară
(în % din totalul populației)
Grafic 2

(*) Doar trimestrul III 2019, pentru trimestrul III 2020 datele nu au fost disponibile
Sursa: Eurostat

În ceea ce privesc tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani, mai


puțin de o treime, respectiv 31,8% din UE-27 au fost angajați în trimestrul III
al anului 2020. Astfel, Olanda a înregistrat cea mai mare rată, cu mai mult de
șase din zece tineri olandezi angajați în trimestrul III al anului 2020, respectiv
62,1%, apoi este urmată de Danemarca cu 53,9%, Austria cu 52,7% și Malta
cu 51,1%. Țările cu mai puțin de doi tineri din zece angajați în trimestrul III
al anului 2020 sunt Spania cu 19,1%, Italia cu 17,5% și Grecia cu 14,7%.
De asemenea, comparând trimestrul III al anului 2020 cu trimestrul III al
anului 2019, constatăm că ocuparea forței de muncă a tinerilor a scăzut în
toate cele 26 de state membre ale Uniunii Europene (pentru Germania nefiind
date disponibile). Astfel, în Lituania a scăzut cu 7,2%, în Portugalia a scăzut
cu 7%, în Slovenia și Estonia a scăzut cu 6,7%, în Suedia a scăzut cu 6,6%, în
Spania a scăzut cu 5,2% și în Polonia a scăzut cu 5%.
În aceeași ordine de idei se constată reducerea numărului de locuri de
muncă pentru persoanele cu vârste cuprinse între 25 și 54 de ani în aproape
toate statele membre ale Uniunii Europene și creșteri pentru persoanele cu
vârste cuprinse între 55 și 64 de ani. De asemenea, rata ocupării forței de
muncă a persoanelor din grupa de vârstă mijlocie cuprinse între 25 și 54 a
scăzut în toate statele membre ale Uniuni Europene pentru care sunt date
disponibile, în afară de Polonia unde a crescut cu 0,2% și Malta unde a rămas
constată. Cu toate acestea, scăderea pentru grupul de vârstă mijlocie este mai
mică decât pentru tinerii din majoritatea țărilor. Trei state membre ale Uniunii
Europene au raportat o scădere a ratei de ocupare a forței de muncă pentru
grupa de vârstă mijlocie mai mare de 2%, și anume Spania de 2,9 %, Lituania

38 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 1 / 2021


de 2.8% și Estonia de 2.1%. În același timp, ponderea persoanelor ocupate cu
vârste cuprinse între 55 și 64 de ani în totalul populației de aceeași vârstă a
crescut în trimestrul III al anului 2020, comparativ cu trimestrul III al anului
2019, în 21 de state membre ale Uniunii Europene. Cu toate acestea, rata
ocupării a scăzut cu 1,6% în Estonia și între 0,1 și 0,5% în Danemarca, Italia,
Finlanda și Bulgaria. Creșteri au fost raportate de Malta 3,9%, Ungaria 3,4%,
Croația 3,2%, Polonia 2,5%, Slovacia 2,2% și Grecia 2,1%.
În contextul pandemiei recesiunea economică pare să fi avut, în prima
etapă, consecințe concrete și pe termen scurt, cum ar fi retragerea locurilor de
muncă vacante, neangajarea de persoane la sfârșitul perioadei de probă sau
neacordarea contractelor temporare. Aceste situații sunt mai susceptibile de a
fi găsite în rândul tinerilor, care pot fi, prin urmare, mai afectați la scurt timp
după începerea crizei de sănătate, iar lucrătorii seniori care sunt mai siguri
la locul de muncă ar putea suferi într-o etapă ulterioară, în contextul unor
potențiale concedieri în masă.
Relația dintre educație și ocuparea forței de muncă este importantă
deoarece, cu cât este mai ridicat nivelul de studii, cu atât rata de ocupare este
mai mare. Astfel, în graficul numărul 3 este prezentată situația din trimestrul
III al anului 2020, comparativ cu trimestrul III ala anului 2019, în ceea ce
privește rata de ocupare în funcție de nivelul de studii în fiecare țară membră
a Uniunii Europene.

Rata de ocupare în funcție de nivelul de studii în fiecare țară


Grafic 3

(*) Doar trimestrul III 2019, pentru trimestrul III 2020 datele nu au fost disponibile
Sursa: Eurostat

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 1 / 2021 39


Interpretând rezultatele din graficul numărul 3, constatăm că rata de
ocupare a persoanelor cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani, care au atins un
nivel ridicat de educație, este mai mare decât rata de ocupare a celor care au
atins un nivel de învățământ mediu sau scăzut. De asemenea, persoanele cu un
nivel mediu de educație au reprezentat mai mulți angajați decât persoanele cu
un nivel scăzut de educație. Astfel, în Slovenia, România, Lituania, Danemarca,
Polonia, Suedia, Malta, Bulgaria, Letonia, Finlanda și Ungaria, au fost angajați
aproape nouă din zece persoane cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani, care au
atins un nivel ridicat de educație. Toate aceste țări au prezentat rate de ocupare
pentru nivelul de educație înalt peste 85% în trimestrul III al anului 2020.
Grecia, Italia, Spania și Slovacia au înregistrat cele mai scăzute rate de ocupare
a forței de muncă pentru persoanele cu un nivel de studii ridicat, cu mai puțin
de 80% ocupate în trimestrul III al anului 2020, respectiv 74,2% în Grecia,
76,3% în Italia, 77,5% în Spania și 79,5% în Slovacia.
În graficul numărul 4 este prezentată modificarea ratei de ocupare în
funcție de nivelul de studii în fiecare țară membră a Uniunii Europene.

Modificarea ratei de ocupare în funcție de nivelul de studii


în fiecare țară
Grafic 4

(*) Doar trimestrul III 2019, pentru trimestrul III 2020 datele nu au fost disponibile
Sursa: Eurostat

În trimestrul III al anului 2020 persoanele care au atins un nivel mediu


de educație, mai puțin de două treimi au fost angajați, respectv în Grecia
55,5%, Spania 57,4%, Italia 62,9%, Franța 64,6%, Croația 65,0%, Luxemburg
65,3% și Belgia 65,9%. În același timp, aproximativ 80% din populația cu un

40 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 1 / 2021


nivel mediu de studii a fost angajată, respectiv în Suedia 81,8%, Cehia 79,7%
și Olanda 79,0%, Danemarca și Malta 78,6% fiecare. De asemenea, mai mult
de jumătate dintre cei cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani cu un nivel
scăzut de studii au fost angajați în trimestrul III al anului 2020, respectiv în
Danemarca 55,2%, în Olanda 59,8%, în Malta 60,2% și în Portugalia 60,6%.
În același timp, mai puțin de 30% dintre cei cu vârste cuprinse între 15 și 64 de
ani cu un nivel scăzut de studii au fost angajați în trimestrul III al anului 2020,
respectiv în Slovenia 29,6%, în Cehia 28,6%, în Croația 27,7%, în Polonia
25,0%, în Lituania 22,9% și în Slovacia 18,3%.
În urma studiului efectuat s-a constat că ponderea persoanelor angajate
cu un nivel de educație scăzut a fost mult mai mică decât ponderea celor cu un
nivel mediu și înalt de studii în marea majoritate a țărilor membre ale Uniunii
Europene. În Slovacia și Cehia, decalajul în rata de ocupare a forței de muncă între
persoanele cu un nivel mediu de educație și un nivel scăzut de educație a ajuns la
mai mult de 50%. Astfel, în Slovacia 18,3% dintre persoanele cu un nivel scăzut
de educație au fost angajate față de 72,8% dintre persoanele cu un nivel mediu de
educație, iar în Cehia au fost angajate 28,6% dintre persoanele cu un nivel scăzut
de educație și respectiv 79,7% dintre persoanele cu un nivel mediu de educație.

Concluzii
Din acest articol realizat pe baza studiului efectuat asupra datelor care
s-au înregistrat în trimestrul al treilea al anului 2020, cu privire la ocuparea
forței de muncă, se pot desprinde unele concluzii. Dintre acestea, prima este
aceea că în anul 2020 comparativ cu perioada anterioară a anului 2019, rata de
ocupare a forței de muncă a avut de suferit foarte mult.
Investițiile au fost oarecum stopate, societățile multinațională sau
naționale și-au restrâns întrucâtva activitatea, trimițând în șomaj tehnic o parte
din salariații săi sau cei mai mulți, mai ales cei cu salariu minim pe economie,
chiar au renunțat la locurile de muncă pe care le dețineau. O serie de societăți
comerciale, mai ales cele cuprinse în categoria celor mici și mijlocii, și-au
închis porțile, multe intrând în insolvență, dar cele mai multe în faliment, fiind
radiate din grupa societăților comerciale active.
A doua concluzie este aceea că evoluția situației sanitare pe glob, în
Uniunea Europeană, în fiecare țară membră a Uniunii Europene va continua
să fie cel puțin la fel de dificilă pentru o perioadă de mai multe luni din anul
2021. În acest context, va fi dificil să se reorganizeze economia națională a
fiecărei țări, care să conducă la ocuparea mai bună a forței de muncă, să poată
să asigure veniturile salariale și alte forme de venituri în funcție de domeniul de
activitate al salariaților, așa încât și în 2021 după 2020, nivelul de trai va avea
de suferit și pe cale de consecință calitatea vieții. Desigur, nu numai aceste două

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 1 / 2021 41


aspecte pe care le-am cuprins în analiză, respectiv ocuparea forței de muncă și
efectul reducerii personalului angajat, ci și alte cauze vor duce la destructurarea
economiilor naționale vin și în oglindă, în acest context cu certitudine putem
discuta de o nouă resetare a economiei pe glob. Efectele vor fi, credem că, din
ce în ce mai ascuțite și nivelul veniturilor înregistrate vor fi mai reduse.
Problema bugetară a Uniunii Europene va fi influențată de cerințele
suplimentare pe care statele membre le au prin trecerea prin această pandemie și
suferind apoi efectele crizei economico-financiare. Desigur, Uniunea Europeană
a luat și va lua în considerare unele măsuri de sprijinire a țărilor, dar cu siguranță
aceste măsuri își vor avea efectul în perioada următoare când acumulările de
deficite se vor mări, când datoriile interne și externe ale țărilor vor crește, când
sistemul de dobânzi în sistemul bancar va rămâne tot ridicat și pe această cale
nivelul de trai și calitatea vieții va fi în totalitate afectat în sens negativ.
O ultimă concluzie este aceea că după aceste deprecieri a situațiilor
sociale din toate țările lumii, dar mai ales ceea ce ne interesează pe noi cele ale
Uniunii Europene, va determina o resetare mondială. Rămâne de văzut care
vor fi efectele acesteia asupra fiecărei țări membre în parte.

Bibliografie
1. Anghelache C., Anghel M. G. (2019). Romania’s place in the European Union -
Economic, Social and Managerial, Romanian Statistical Review, no. 1, pp. 41-55
2. Anghelache Constantin, Anghel Mădălina Gabriela (2018), Analysis of the
evolution of result indicators in the member states of the European Union. Annals
of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Economy Series
3. Anghelache Constantin (2019), The evolution of the industrial activity in Romania
in 2019 in the internal and international context. Romanian Statistical Review,
Supplement, no. 8, pp. 37-48
4. Biea, N., G. D’Adamo, J. Hartley and N. Hesse (2019), Wage dynamics in România,
European Economy – Economic briefs, Comisia Europeană
5. Charron, N., Lapuente, V. (2018), Quality of government in EU regions: spatial
and temporal patterns.
6. Enache et al. (2015), Pension reform and capital market development in Central
and Eastern European countries, Economic Research-Ekonomska Istrazivanja
7. Kennan J., Walker J. R. (2011). The effect of expected income on individual
migration decisions. Econometrica, 79 (1), 211–251
8. Kennan, J. (2017), Open borders in the European Union and beyond: migration
flows and labor market implications, National Bureau of Economic Research,
Cambridge, Working Paper No 23048
9. Pulignano, V. (2009), International Cooperation, Transnational Restructuring and
Virtual Networking in Europe. European Journal of Industrial Relations, 15 (2), 187-205
10. Schneider, V. and Häge, F. (2007), Europeanization and the retreat of the state.
Journal of European Public Policy, 15 (1), 1-19
11. Ustubici A., Irdam D. (2012). The impact of remittances on human development: a
quantitative analysis and policy implications. Economics Sociology, 5 (1), 74-95

42 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 1 / 2021