Evoluţia industriei până la 30 noiembrie 2020

în contextul crizei pandemice

şi financiar-economice
Prof. Cristian Marian BARBU PhD (barbu_cristianmarian@yahoo.com)
Artifex University of Bucharest
Assoc. prof. Ana Maria POPESCU PhD (notariat.dejure@gmail.com)
The Academy of Economic Studies in Bucharest
Daniel DUMITRU PhD Student (dumitru.teticdaniel@gmail.com)
The Academy of Economic Studies in Bucharest

Abstract
Industria a constituit dintotdeauna ramura (activitatea) care a avut
contribuția cea mai ridicată la formarea Produsului Intern Brut. Din acest
punct de vedere, industria extractivă și de prelucrare au avut unele sincope
în anul 2020 datorate efectelor crizei sanitare și economico-financiare, care
și-au pus pecetea pe desfășurarea în condiții normale a activității industriale.
În condițiile de criză desigur și piața internă și externă a suferit unele limitări,
unele îngustări, determinate tocmai de această imposibilitate a desfacerilor,
al veniturilor populației și mai ales a chibzuinței populației de a efectua cu
grijă în cheltuielile pentru a nu ajunge în situații deosebite.
În reliefarea activității industriale s-a făcut un studiu asupra producției
industriale la nivelul lunii noiembrie pe principale activități economice și de
asemenea, ne-am referit la industria extractivă și industria de prelucrare.
Un element important al activității industriale îl reprezintă nivelul cifrei de
afaceri, care în luna noiembrie în mod continuu a urmat un curs descendent,
desigur determinat de îngustarea activității unor ramuri, șomajul tehnic care
s-a manifestat și multe altele.
Nu în ultimul rând s-a discutat și despre comenzile noi din industrie
prelucrătoare în sensul că, activitatea în industrie nu se poate desfășura decât
pe bază de comenzi pentru a evita stocurile supra-cerere și atunci pentru
diminuarea pierderilor se diminuează propriu-zis producția și aceasta ca
urmare a unor comenzi mai reduse.
Desigur s-a făcut o comparație cu luna octombrie, dar și cu întreaga
perioadă de nouă luni din anul 2020, ianuarie-septembrie, cu perioada similară
din anul 2019. Este evident că în cele trei segmente ale analizei s-au întâlnit
reduceri, unele mai moderate altele suficient de mari care relevă efectul deosebit
și negativ, pe care îl are criza sanitară (coronavirus) și aceasta conjugată cu
criza economico-financiară care se desfășoară într-un ritm foarte alert.

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 1 / 2021 65

 Din studiul acesta se pot desprinde și unele concluzii în legătură
cu perspectiva evoluției industriei în perioada următoare, atât ca nivel de
realizare, dar mai ales și ca nivel de contribuție la formarea și mai ales
creșterea Produsului Intern Brut. Probabil că în mod fetișizant se poate arăta
că ponderea la formarea și creșterea Produsului Intern Brut să rămână tot
importantă și uneori în creștere față de perioade scurte anterioare lunare, dar
comparativ cu perioade similare din urmă din anul 2019, 2018, 2017, să aibă
o pondere mult mai redusă.
Cuvinte cheie: industrie, PIB, ramuri economice, cifra de afaceri,
comenzi, pierderi, crize.
Clasificarea JEL: E23, E31

Introducere
Analiza evoluției industriei în România este importantă din punctul
de vedere al posibilității de a identifica modul în care a influențat criza
coronavirus și economico-financiară activitatea din acest domeniu important
al economiei naționale. Desigur, industria a fost și deși s-a redus pondera ei la
formarea Produsului Intern Brut, rămâne ramura cea mai importantă de creare
și creștere a Produsului Intern Brut în țara noastră. Din acest punct de vedere,
s-a analizat situația din luna noiembrie 2020 comparativ cu luna anterioară,
cu perioada similară din anul precedent, dar și o analiză lunară începând cu
ianuarie 2015 până în noiembrie 2020.
Din reprezentările grafice și tabelele pe care le-am utilizat rezultă că
producția industrială a avut un trend pozitiv până în luna aprilie, după care a
fost o scădere destul de importantă cu ușoare reluări, dar fără ajunge la nivelul
din anul 2019.
Referitor la comenzile noi din industrie prelucrătoare în luna
noiembrie constatăm că față de luna anterioară a existat unele redresări, dar
nu suficient de concludente și că pe perioada ultimelor luni s-a chiar început o
creștere a acestora comparativ cu anul 2015, într-o analiză făcută pe perioada
ianuarie 2015 – noiembrie 2020. Au fost scăderi substanțiale în perioada
martie, aprilie, mai, cu alte căderi în luna septembrie și noiembrie.
Datele sunt analizate și prin prisma cifrei de afaceri din industrie, care a
scăzut atât comparativ cu luna anterioară, cât și comparativ cu perioada similară
din anul 2019 sau pe un interval mai lungă de timp din perioadele anterioare.
Articolul este însoțit de grafice reprezentative și de tabele care
cuprind datele semnificative pe industria extractivă și industria prelucrătoare,
cu referiri la fiecare dintre aceste activități în parte. Au fost analizate datele ca
serie brută, precum și ca serie ajustată sezonier în funcție de numărul zilelor
lucrate.

66 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 1 / 2021

 Literature review
Industria continuă să rămână ramura cu cea mai mare contribuție la
formarea și creșterea Produsului Intern Brut, chiar și în condițiile actualei crize
sanitare și financiar-economice. Anghelache C., Dumbrava S.G., Dumitru D.,
Marinescu A.I. (2019) au publicat un articol cu referire la evoluția industriei în
anul 2018. Anghelache C.(2019) a analizat evoluția industriei în Romania, în
context internațional în anul 2019. Anghelache C., Burea D. (2018) au publicat
un studiu referitor la stadiul dezvoltării industriei în Romania. Anghelache C.,
Anghel M.G, Badiu A. (2018) au publicat un studiu referitor la dezvoltarea
industriei românești în contextul poziției de stat membru al Uniunii Europene,
iar Anghelache C. (2018) a publicat o amplă lucrare privind bilanțul economic
al României la 100 de ani de la marea unire. Erosa A., Gabrillana A. (2008) s-au
ocupat de analiza rolului productivității muncii asupra creșterii economice,
iar Grand D., Le Brun Ch., Vidil R., Wagner F(2016) au analizat dezvoltarea
industriei electrice în contextul evoluției industriei în general. Heberg G.,
Phillips G. (2016), ca și Iacob S.V., Dumbrava S.G. (2020) s-au ocupat de
analiza evoluției industriei sub diverse aspecte. Khan ME., Mansur ET. (2013)
și Lee D., Shin H., Stulz R. (2016) au efectuat și au publicat studii privind
dezvoltarea industriei pe plan internațional. Restuccia D. (2010) a efectuat o
amplă analiză referitoare la noile reglementări ale Uniunii Europene privind
dezvoltarea industriei în țările membre.

Metodologie
Pentru a ușura înțelegerea și interpretarea acestui studiu am sintetizat
câteva aspecte esențiale din metodologia Institutului Național de Statistică.
Astfel, indicele producţiei industriale (IPI) este un indice de volum şi măsoară
evoluţia rezultatelor activităţilor cu caracter industrial dintr-o perioadă faţă
de alta. De asemenea, indicii producţiei industriale descriu evoluţia industriei
pe total, secţiuni, precum industria extractivă, prelucrătoare şi producţia şi
furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat,
diviziuni CAEN Rev.2, precum şi pe marile grupe industriale.
În ceea ce privește calcul indicilor, aceasta are la bază un eşantion
de produse reprezentative grupate în 718 subclase elementare CPSA 2015,
pentru care se înregistrează date cantitative privind producţia realizată.
Totodată, agregarea indicilor primari se realizează printr-un sistem de
ponderări succesive; primii indici agregaţi sunt cei la nivelul subclasei
CAEN Rev.2, următoarele nivele fiind determinate ca o medie aritmetică
ponderată a indicilor nivelului imediat inferior.
O dată cu calcularea indicilor bruţi ai producţiei industriale,
se calculează lunar şi indicii ajustaţi cu numărul de zile lucrătoare şi

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 1 / 2021 67

de sezonalitate, prin metoda regresivă, folosind pachetul de programe
JDEMETRA+ v2.2.0 (metoda TRAMO/SEATS).
În ceea ce privesc comenzile noi din industrie, acestea reprezintă
valoarea contractelor încheiate în luna de referinţă între un producător şi
un client, privind livrările de bunuri şi servicii aferente producătorului,
indiferent de perioada în care urmează a fi onorate. Nu sunt incluse taxele
legate de produse (cum ar fi TVA), rabaturile şi discount-urile, atunci când
acestea sunt acordate contractual. Indicii valorici nominali ai comenzilor noi
sunt indici de tip Laspeyres şi măsoară evoluţia acestora în preţuri curente,
pe total, diviziuni CAEN Rev.2, precum şi pe marile grupe industriale.
Referindu-ne la cifra de afaceri, aceasta reprezintă veniturile totale
înregistrate de către întreprindere în perioada de referinţă, provenite atât din
activitatea principală, cât şi din activităţile secundare exercitate de aceasta.
Cifra de afaceri nu include TVA şi veniturile din vânzarea sau transferul
de mijloace fixe, iar indicii valorici ai cifrei de afaceri sunt indici de tip
Laspeyres şi măsoară evoluţia acesteia pe total, secţiuni, diviziuni CAEN
Rev.2, precum şi pe marile grupe industriale.

Date, rezultate și discuții

Industria, ramura cea mai importantă la formarea și creșterea
Produsului Intern Brut, a continuat și în 2020 să rămână pe această poziție, dar
cu contribuții mai reduse, determinate de criza sanitară și financiar-economică.
Analiza este efectuată pe primele nouă luni ale anului 2020, comparativ
cu aceeași perioadă din 2019, dar și pe o perioadă mai lungă, începând din
ianuarie 2015 până la zi. De asemenea, pentru a pune în evidență evoluția
industriei s-a analizat nivelul producției (pe total și pe ramuri), evoluția cifrei
de afaceri, precum și a comenzilor noi din industria prelucrătoare.
Astfel, evoluția lunară a producției industriale, pe total industrie,
industria extractivă, industria prelucrătoare și energie, în perioada ianuarie
2015 – noiembrie 2020 este schițată în graficul numărul 1 (serie ajustată în
funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate).

68 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 1 / 2021

Evoluția lunară a producției industriale, ianuarie 2015 – noiembrie 2020
(2015=100)
Grafic 1
130,0

120,0

110,0

100,0

90,0

80,0

70,0

60,0
dec.15

dec.16

dec.17

dec.18

dec.19
apr.15

apr.16

apr.17

apr.18

apr.19

apr.20
Iun-15

Iun-16

Iun-17

Iun-18

Iun-19

Iun-20
aug.15

aug.16

aug.17

aug.18

aug.19

aug.20
Iul-15

Iul-16

Iul-17

Iul-18

Iul-19

Iul-20
oct.15

oct.16

oct.17

oct.18

oct.19

oct.20
nov.15

nov.16

nov.17

nov.18

nov.19

nov.20
Mai -15

Mai -16

Mai -17

Mai -18

Mai -19

Mai -20
mar.15

mar.16

mar.17

mar.18

mar.19

mar.20
Ian-15

Ian-16

Ian-17

Ian-18

Ian-19

Ian-20
sept.15

sept.16

sept.17

sept.18

sept.19

sept.20
feb.15

feb.16

feb.17

feb.18

feb.19

feb.20
Total industrie Industria extractiva Industria prelucratoare Energie

Constatăm că în luna noiembrie 2020, în afară de energie care a

înregistrat o ușoară creștere, toate celelalte secțiuni au scăzut, comparativ cu
luna anterioară.
În tabelul numărul 1 sunt structurate datele referitoare la indicii
producției industriale, pe total și pe secțiuni ale industriei.

Indicii producției industriale, pe total și pe secțiuni ale industriei

(procente)
Tabel 1
Noiembrie 2020
Indicele producției industriale 01.01-30.11.2020/
faţă de:
- IPI 01.01-30.11.2019
Octombrie 2020 Noiembrie 2019
TOTAL B 95,2 96,6 89,8
S 99,4 100,4 89,5
Industria extractivă
B 95,6 89,9 89,5
S 97,3 90,2 90,0
Industria prelucrătoare
B 93,1 95,9 88,7
S 98,3 99,2 88,6
Energie
B 110,6 104,4 96,6
S 102,5 104,7 96,1
Nota: B= serie brută; S= serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate
Sursa: INS comunicat numărul 11 / 13 ianuarie 2021

Interpretând datele prezentate în tabelul numărul 1, constatăm că

producţia industrială a scăzut în luna noiembrie 2020 faţă de luna precedentă
cu 4,8% ca serie brută și cu 0,6% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile
lucrătoare şi de sezonalitate. De asemenea, producţia industrială a scăzut faţă de
luna corespunzătoare din anul precedent cu 3,4% ca serie brută, dar a crescut cu
0,4% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate.

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 1 / 2021 69

 În primele unsprezece luni ale anului 2020, respectiv perioada 01.01 –
30.11.2020, comparativ cu perioada 01.01 – 30.11.2019, producţia industrială
a fost mai mică cu 10,2% ca serie brută şi cu 10,5% ca serie ajustată în funcţie
de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate.
Producţia industrială, serie brută, a fost în luna noiembrie 2020 mai
mică faţă de luna precedentă cu 4,8%, ca urmare a scăderilor înregistrate de
industria prelucrătoare de 6,9% și industria extractivă de 4,4%. În același timp
producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer
condiţionat a crescut cu 10,6%.
Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile
lucrătoare şi de sezonalitate, a scăzut faţă de luna precedentă cu 0,6%, din
cauza scăderilor industriei extractive de 2,7% și industriei prelucrătoare de
1,7%. Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi
aer condiţionat a crescut în perioada menționată cu 2,5%.
Producţia industrială, serie brută, a fost mai mică în luna noiembrie
2020 faţă de luna corespunzătoare din anul precedent cu 3,4%, fiind
rezultatul scăderilor înregistrate de industria extractivă de 10,1% și industria
prelucrătoare de 4,1%. Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică,
gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 4,4%. În aceeași perioadă
producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare
şi de sezonalitate, a crescut cu 0,4%. De asemenea, producţia şi furnizarea de
energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a fost mai mare
cu 4,7%, în timp ce industria extractivă și industria prelucrătoare au scăzut cu
9,8%, respectiv cu 0,8%.
În primele unsprezece luni ale anului 2020, respectiv perioada 01.01 –
30.11.2020, comparativ cu perioada 01.01 – 30.11.2019, producţia industrială,
serie brută, a fost mai mică cu 10,2%, datorită scăderilor înregistrate de cele
trei sectoare industriale și anume: industria prelucrătoare a scăzut cu 11,3%,
industria extractivă a scăzut cu 10,5% și producţia şi furnizarea de energie
electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 3,4%. De
asemenea, producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile
lucrătoare şi de sezonalitate, în perioada 01.01 – 30.11.2020, comparativ
cu perioada 01.01 – 30.11.2019, a scăzut cu 10,5%, datorită scăderilor din
industria prelucrătoare cu 11,4%, din industria extractivă cu 10,0% și producţia
şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat
cu 3,9%.
În graficul numărul 2 este prezentată evoluția lunară a comenzilor noi
din industria prelucrătoare pe total și pe marile grupe industriale în perioada
ianuarie 2015 – noiembrie 2020.

70 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 1 / 2021

 Evoluția lunară a comenzilor noi din industria prelucrătoare în
perioada ianuarie 2015 – noiembrie 2020 (2015=100)
Grafic 2

Nota: Industria bunurilor intermediare (IBI); Industria bunurilor de capital (IBC); Industria
bunurilor de folosinţă îndelungată (IBF); Industria bunurilor de uz curent (IBU)

Constatăm că în luna în luna noiembrie 2020, comenzile noi din

industria prelucrătoare, pe total (piaţa internă şi piaţa externă), în termeni
nominali, au scăzut față de luna octombrie 2020 cu 5,8%.
Datele referitoare la indicii valorici ai comenzilor noi din industria
prelucrătoare sunt structurate în tabelul numărul 2.

Indicii valorici ai comenzilor noi din industria prelucrătoare (procente)

Tabel 2
NOIEMBRIE 2020 în % faţă de : 01.01-30.11.2020/
OCTOMBRIE NOIEMBRIE 01.01-30.11.2019
2020 2019 -%-
Industria prelucrătoare care
lucrează pe bază de comenzi – 94,2 110,9 94,5
total
- pe marile grupe industriale:
Industria bunurilor intermediare 96,7 103,9 94,3
Industria bunurilor de capital 93,4 117,9 94,2
Industria bunurilor de 83,8 108,9 120,3
folosinţă îndelungată
Industria bunurilor de uz curent 97,9 86,1 88,3
Sursa: INS comunicat numărul 15 / 14 ianuarie 2021

Interpretând datele cuprinse în tabelul numărul 2 constatăm că în ceea

ce privesc comenzile noi din industria prelucrătoare în luna noiembrie 2020,
comparativ cu luna octombrie 2020, acestea au scăzut cu 5,8%, fiind rezultatul
scăderilor înregistrate în toate marile grupe industriale, respectiv industria
bunurilor de folosinţă îndelungată a scăzut cu 16,2%, industria bunurilor de

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 1 / 2021 71

capital a scăzut cu 6,6%, industria bunurilor intermediare a scăzut cu 3,3% și
industria bunurilor de uz curent a scăzut cu 2,1%.
De asemenea, comenzile noi din industria prelucrătoare, în luna
noiembrie 2020, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, au
crescut cu 10,9%, datorită creșterilor înregistrate în industria bunurilor de
capital de 17,9%, în industria bunurilor de folosinţă îndelungată de 8,9% și
în industria bunurilor intermediare de 3,9%. În această perioadă industria
bunurilor de uz curent a scăzut cu 13,9%.
Analizând evoluția comenzile noi din industria prelucrătoare, în
perioada 01.01-30.11.2020, comparativ cu perioada similară din anul 2019,
constatăm că acestea au scăzut cu 5,5%, datorită scăderilor înregistrate în
industria bunurilor de uz curent de 11,7%, în industria bunurilor de capital de
5,8 şi în industria bunurilor intermediare de 5,7%. Totuși, în perioada supusă
analizei industria bunurilor de folosinţă îndelungată a înregistrat o creștere de
20,3%.
Având în vedere că un element important al activității industriale îl
reprezintă nivelul cifrei de afaceri din industrie, s-a considerat necesar să se
analizeze acest aspect și a în acest sens a fost schițat graficul numărul 3.

Evoluția cifrei de afaceri din industrie în perioada ianuarie 2015 –

noiembrie 2020 (2015=100)
Grafic 3

Constatăm că în luna noiembrie 2020, comparativ cu luna octombrie

2020, cifra de afaceri din industrie pe total și cea a industriei prelucrătoare a
scăzut, iar industria extractivă a avut o ușoară creștere.
În tabelul numărul 3 sunt structurate datele referitoare la indicii
valorici ai cifrei de afaceri din industrie, serie brută.

72 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 1 / 2021

 Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie (procente)
Tabel 3
NOIEMBRIE 2020 în % faţă de : 01.01-30.11.2020/
01.01-30.11.2019
OCTOMBRIE NOIEMBRIE
-%-
2020 2019
Industrie - total 95,4 101,2 92,4
- pe secţiuni:
Industria extractivă 102,1 90,5 87,9
Industria prelucrătoare 95,2 101,6 92,5
- pe marile grupe industriale:
Industria bunurilor intermediare 93,5 101,6 96,2
Industria bunurilor de capital 97,0 113,2 91,4
Industria bunurilor de folosinţă
93,0 106,6 102,6
îndelungată
Industria bunurilor de uz curent 94,0 92,0 96,9
Industria energetică 102,8 69,5 66,2
Sursa: INS comunicat numărul 14 / 14 ianuarie 2021

Interpretând datele cuprinse în tabelul numărul 3 constatăm că în

luna noiembrie 2020, cifra de afaceri din industrie pe total, piaţa internă
şi piaţa externă, a scăzut față de luna precedentă cu 4,6%, iar faţă de luna
corespunzătoare din anul precedent a crescut cu 1,2%. De asemenea, în
perioada 01.01-30.11.2020, comparativ cu perioada 01.01-30.11.2019, cifra
de afaceri din industrie pe total a scăzut cu 7,6%.
Dacă analizăm scăderea, pe total, a cifrei de afaceri din industrie în
luna noiembrie 2020 față de luna octombrie 2020, constatăm că se datorează
scăderii înregistrate în industria prelucrătoare de 4,8%, deși industria
energetică a avut o ușoară creștere și anume de 2,1%. De asemenea, pe
marile grupe industriale s-au înregistrat scăderi și anume: industria bunurilor
de folosinţă îndelungată de 7,0%, industria bunurilor intermediare de 6,5%,
industria bunurilor de uz curent de 6,0% și industria bunurilor de capital de
3,0%. În același timp industria energetică a crescut cu 2,8%.
În ceea ce privește cifra de afaceri din industrie, în luna noiembrie
2020, faţă de luna noiembrie 2019, aceasta a crescut cu 1,2%, datorită creșterii
înregistrate în industria prelucrătoare de 1,6%, deși industria extractivă
a scăzut cu 9,5%. De asemenea, pe marile grupe industriale creșteri au
înregistrat: industria bunurilor de capital de 13,2%, industria bunurilor de
folosinţă îndelungată de 6,6% și industria bunurilor intermediare de 1,6%.
În același timp s-au înregistrat scăderi în industria energetică de 30,5% și în
industria bunurilor de uz curent de 8,0%.
În perioada 01.01-30.11.2020, comparativ cu perioada 01.01-
30.11.2019, cifra de afaceri din industrie a scăzut cu 7,6%, ca urmare a scăderii

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 1 / 2021 73

cifrei de afaceri a industriei extractive cu 12,1% și cea a industriei prelucrătoare
cu 7,5%. De asemenea, pe marile grupe industriale s-au înregistrat scăderi ale
cifrei de afaceri în perioada supusă analizei în următoarele sectoare: industria
energetică de 33,8%, industria bunurilor de capital de 8,6%, industria bunurilor
intermediare de 3,8% şi industria bunurilor de uz curent de 3,1%. În același
timp, în industria bunurilor de folosinţă îndelungată cifra de afaceri a crescut
în perioada menționată cu 2,6%.

Concluzii
Din cele expuse în acest articol se desprind unele concluzii teoretice,
dar mai ales practice. O primă concluzie este aceea că actuala criză pandemică
și economico-financiara a avut efecte deosebite în anul 2020 asupra producției
industriale. Este de așteptat ca și în perioada următoare să se înregistreze
același ritm în care vor scădea în continuare atât nivelul producției, a cifrei
de afaceri, precum și al comenzilor în industria prelucrătoare. Aici trebuie să
avem în vedere și posibilitățile de export, care au fost mult mai reduse decât
în perioadele anterioare.
O a doua concluzie este aceea că industria nu dispune de resursele
financiare necesare pentru a urma creșterea prin investiții, crearea de locuri de
muncă și în felul acesta de a ne alinia la cerințele pieței europene, ale Uniunii
Europene sau pe plan mai larg chiar mondial.
O altă concluzie este aceea că valorificarea forței de muncă,
potențialului uman de care dispune România este încă redus datorită
restricțiilor pe care producătorii din această activitate și le-au autoimpus.
Astfel, există încă populație în șomaj tehnic, există societăți comerciale care
au ajuns la nivelul de lichidare, mă refer în primul rând la IMM-uri, cele care
asigură crearea stări sociale de mijloc într-o țară. Totodată, datorită resurselor
nu s-au creat alte posibilități de a iniția și de a perfecționa ramurile economiei
naționale.
O ultimă concluzie este aceea că și pentru perioada următoare trebuie
manifestată grija necesară întrucât este posibil ca populația neocupată să
nu-și găsească încă un remediu și să existe suficient de multe situații în care
întreprinderile își diminuează activitatea, profitabilitatea să fie foarte redusă,
iar în rândul IMM-urilor să existe foarte multe situații de intrare în insolvență
și chiar lichidare. Se impun cu repeziciune măsuri care să sprijine unitățile
industriale indiferent ale celor care sunt multinaționale, naționale sau chiar
întreprinderi mici și mijlocii.

74 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 1 / 2021

 Bibliografie
1. Anghel, M.G., Dumbravă, Ș.G., Dumitru, D., Marinescu, A.I. (2019). The
fundamental landmarks on the evolution of Romania’s industry in 2018. Romanian
Statistical Review, Supplement, 1, 42-48
2. Anghelache, C. (2019). The evolution of the industrial activity in Romania in 2019
in the internal and international context. Romanian Statistical Review, Supplement,
8, 49-60
3. Anghelache, C., Burea, D. (2018). Analysis of the industry evolution in Romania.
Romanian Statistical Review, Supplement, 10, 117-124
4. Anghelache, C., Anghel, M.G., Badiu, A. (2018). Aspects of the romanian industry
development, Economica, Scientifi c and Didactic Journal, 2 (104), 62-80
5. Anghelache, C. (2018). Bilanțul economic al României la 100 de ani, Editura
Economică, Bucureşti
6. Erosa, A., Cabrillana, A. (2008). On fi nance as a theory of tfp, cross-industry
productivity diff erences, and economic rents. International Economic Review, 49
(2), 437–473
7. Grand, D., Le Brun, Ch., Vidil, R., Wagner, F. (2016). Electricity Production by
Intermittent Renewable Sources: A Synthesis of French and German Studies. The
European Physical Journal Plus, 131, 329–340
8. Hoberg, G., Phillips, G. (2016). Text-Based Network Industries and Endogenous
Product Diff erentiation, Journal of Political Economy, 124 (5), 1423-1465
9. Iacob, SV., Dumbravă, SG. (2020). The analysis of the main aspects regarding the
industrial activity in Romania, Romanian Statistical Review, Supplement, 3, 40-54
10. Kahn, M.E., Mansur, E.T. (2013). Do Local Energy Prices and Regulation Aff ect
the Geographic Concentration of Employment?. Journal of Public Economics,
101, 105-114
11. Lee, D, Shin, H., Stulz, R. (2016). Why does capital no longer fl ow more to the
industries with the best growth opportunities?. NBER Working Paper Series, no
22924
12. Restuccia, D. (2010). New EU regulation aspects and global market of active and
intelligent packaging for food industry applications. Food Control, 21 (11), 1425-
1435
13. Institutul Național de Statistică, Comunicatul nr. 11 / 13 ianuarie 2021
14. Institutul Național de Statistică, Comunicatul nr. 14 / 14 ianuarie 2021
15. Institutul Național de Statistică, Comunicatul nr. 15 / 14 ianuarie 2021

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 1 / 2021 75