Maxime Si Cugetari

maxime şi cugetări 2
Cuprins
3 1000 de aforisme celebre
Amor
• Un mare amor biruie orice în ale. H. de Balzac
• Un amor care se sfîrşeşte cu amiciţie nu a fost amor. M. Eminescu
• Nu-i pe lume mai bun paznic ca amorul: e aidoma diavolului care, pe ce pune mîna,
îl şi învăluieşte în flăcări. H. de Balzac
• Ce e amorul? E un lung prilej pentru durere. . M. Eminescu
• Bufniţa nu vede ziua, corbul nu vede noaptea. Ciudat orb e amorul că nu vede nici
ziua, nici noaptea. Bohtlingk
• Eros este podoaba tuturor zeilor şi oamenilor. Platon
• Omul rămîne ferm, înţelept şi moral atît timp cît nu cade în bătaia săgeţilor
amorului.
Somadeva
• Amorul are farmecele unei sirene, dar manifestările unei furii. F. Bacon
• În gelozie există mai mult amor – propriu decît amor. La Rochefoucaold
• Amorul propriu e cel mai mare dintre toţi linguşitorii. La Rochefoucaold
Banii
• Banii un bun servitor, dar un rău stăpîn. F. Bacon
• Unde se grămădesc banii, vin şi grijile. Horaţiu
• Trebuie să-i poruncim banului, nu să-i fim robi. Syrus.
• Pentru a cîştiga banii trebui de cheltuit. Plaut
• Cînd banii merg înainte, toate uşile se deschid. W. Shakespeare
• Banul este singurul zeu modern căruia i se fac închinăciuni. H. de Balzac
• Banii reprezintă o nouă formă a sclaviei impersonale în locul sclaviei personale. L.
Tolstoi
Bărbat
• Bărbatul şi femeia trebuie să trăiască în armonie. Bărbatul e capul, femeia coroana.
J. Michelet
• La trei lucruri se pricep şi bărbaţii bine: să însămînţeze femeia, să facă războaie şi să
caute în cratiţă. G. Vieru.
• Bărbaţii cei proşti şi ignoraţi şi femeile cele urîte află pretutindeni o primire
călduroasă.
A. Schopenhauer
• Îndurarea nedreptăţii nu este demnă de un bărbat. Platon
• Aşa-s bărbaţii; se încăpăţinează într-o discuţie serioasă, dar se topesc la o privire.
H. de Balzac
• Nu există comoară mai preţioasă pentru un bărbat, decît o femeie care împărtăşeşte
soarta.
Euripide
• Bărbaţii pun în automobilul lor tot atît amor propriu cîtă benzină. P. Daninos
Adevăr
• Adevărul este stăpînul nostru, nu noi stăpînim adevărul. M. Eminescu.
• Adevărul este începutul marii virtuţi. Plutarh
• Adevăr, drept, virtute, toate trei sunt aşa de gemene, încît ai crede că-s una. M.
Eminescu
• E mult mai uşor să descoperi eroarea decît să găseşti adevărul. J. W. Goethe.
• Martirul, eroul şi înţeleptul sunt numai trei forme ale unei şi aceleaşi substanţe:
adevărul.
M. Eminescu.
• Adevărul doboară atîtea abuzuri şi eroi, încît toţi cei ce trăiesc de pe urma lor se
ridică şi vor să ucidă adevărul; ei încep prin a lovi omul. H. de Balzac.
• Adevărul nu face atîta bine în lume cît rău fac aparenţele lui. La Rochefoucauld
• Nimic nu dăunează mai mult unui adevăr nou, decît o eroare veche. J. W. Goethe
• Adevărul iese din gura copiilor. Platon
• Adevărul nu rezultă din deduceri logice decît numai în matematică. M. Eminescu.
• Prieten îmi este Platon, dar mai prieten adevărul, Aristotel.
• Adevăr, aur? După aur aleargă toţi, de adevăr fug toţi. M. Eminescu
• Adevărul aşteaptă. Numai minciuna e grăbită. Al. Vlăhuţă.
• Adevărul soseşte totdeauna cel din urmă, pentru că are drept călăuză timpul.
Gracián
• Dacă te-ai hotărît să spui adevărul, pregăteşte-te de suferinţă. I. Brătescu – Voineşti
• Adevărul aduce ură. Terenţiu.
• Uneori adevărul iese la lumină şi fără a fi căutat. Menander
• Cu prea multă discuţie se pierde adevărul. Syrus.
• Adevărul este Dumnezeul omului liber. M. Gorki
• Minciuna este vacanţa adevărului. Să nu aibă oare şi adevărul nevoie de vacanţă? L.
Blaga.
• Adevărul dacă începe să cînte – ori este îndrăgostit, ori ascunde ceva. Gr. Vieru
• Adevărul nu are bun simţ. El se are numai pe sine şi este indiferent. N. Stănescu
• Nu există virtute mai presus de adevăr, nuci păcat mai mare ca minciuna.
Mahabharata
• Pentru a verifica realitatea, trebuie s-o vedem pe coarda întinsă. Adevărul nu se
judecă bine decît atunci cînd ele se fac acrobaţi. O. Wilde
• Fără minciună omenirea ar muri de disperare şi plictiseală. A. France
Bătrîneţea
• Bătrîneţea este ca un tiran care ne interzice, sub pedeapsa cu moartea, toate plăcerile
tinereţii.
La Rochefoucaold
• Vai de bătrîneţea rezemîndu-se numai în toiag. Gr. Vieru
• În tinereţe predomneşte intuiţia, la bătrîneţe reflecţia: cea dintîi este timpul poeziei,
cea din urmă mai mult al filozofiei . În tinereţe credeam că ştim, la bătrîneţe ştim în realitate.
A. Schopenhauer
• Bătrîneţea este o moarte înceată. M. Eminescu.
• Dramatismul bătrîneţii nu constă în faptul că devii bătrîn, ci că rămîi tînăr. O. Wilde
Bucurie
• Sunteţi în cumpănă, asemenea unei balanţe, între bucuriile şi tristeţile voastre. K.
Gibran
• Ca să ne bucurăm de viaţă, nu trebuie să ne bucurăm prea mult de ea. V. Nabakov
Căsătorie
• Nu este în căsătorie inegalitate mai mare decît nepotrivirea de gîndire şi de intenţii.
Ch. Dickens
• Căsătoria este ca o cetate asediată: cei ce sunt afară vor să intre, iar cei ce sunt în interior
vor să iasă.
• Căsătoria este un mare bine sau un mare rău, o mare linişte sau o mare tulburare, un rai
sau un iad. P. Charron
• Există căsătorii bune, dar nici una nu e fermecătoare. La Rochefoucauld
• În toate cazurile, căsătoriţi-vă! Dacă veţi da peste o soţie bună, veţi fi bine, iar dacă peste
una rea, veţi deveni filozof, ceea ce este excelent pentru bărbat. Seneca
• Căsătoria este o loterie. Ben Jonson
• În căsătorie două prostituţii fac o virtute. F. Enghels
Cinste
• Cinstea nu poate fi nici mai mică, nici mai mare, ea este integrată sau nu este deloc.
T. Arghezi
• Cinstea în lucrurile mici este cea mai bună pavăză contra ispitelor celor mari ale vieţii.
Fr. W. Forster
Conştiinţă
• O conştiinţă bună e o bună pernă de odihnă. T. Arghezi.
• Estetică este expresia de vârf a conştiinţei. N. Stănescu
Copil
• Copii sunt atraşi de frumuseţe, pentru că ei înşişi sunt frumoşi. H. de Balzac
• Copilul este întruparea întrebării. L. Blaga
• Dacă copii ar creşte mai departe aşa cum se arată la început, am avea numai genii.
J. W. Goethe
• Copiii trebuie crescuţi pentru ei, nu pentru părinţi. N. Iorga
• Copiii nu au nici un trecut, nici viitor şi-ceea ce nu ni se întîmplă nouă-ei se bucură de
prezent. La Bruyère
• Copilul este asemenea unei planete eliotrope: are nevoie de soare, de mângâiere şi
dragoste.
Iulia Haşdeu
• Fiecare copil pe care-l ilustrăm este un om pe care-l câştigăm. V. Hugo
• Cel mai mare respect îl datorăm copilului. Iuvenal
• Copilul râde: „Înţelepciunea şi iubirea mea e jocul”. Tânărul cântă: „Jocul şi
înţelepciunea mea-i iubirea”. Bătrînul cîntă: „Iubirea şi jocul meu e-nţelepciunea!” L. Blaga
• Copiii învaţă bunătatea de la natură, iar răutatea de la oameni. N. Iorga
• Copiii trândavi nu sunt de învinuit cînd părinţii lor îi cresc astfel. Esop
• Cântecele sunt ca nişte copii: ele nu pot opri războaiele, dar le pot amâna. Gr. Vieru
• Nu e nimic mai trist ca o copilărie tristă. I. Slavici
• Cînd nu va mai fi zăpadă, copiii vor face un om de iarbă, cînd nu vai mai nici iarbă,
copiii vor face un om de pământ, cînd nu va mai fi nici pămînt, copiii vor face un om de
piatră, cînd nu va mai fi nici piatră, umbra unui om de cenuşă se va profila pe cer-şi nu vor
mai fi nici copii atunci. Gr. Vieru
• Educaţia copiilor trebuie să înceapă prin perfecţionarea sau chiar prin reeducarea
educatorilor. D. Popescu
• Cînd nu mai sunt copii, suntem deja morţi. C. Brâncuşi
• Copilăria este inima tuturor vârstelor. L. Blaga
• Copilăria nu-i o coadă de şopârlă. C. Ivănescu
Devotament
• Devotamentul este nobleţea însăşi. H. De Balzac
• Poate că devotamentul înseamnă pentru femei culmea dragostei. H. De Balzac
Dorinţa
• Dorinţa arzătoare pentru un lucru face sufletul orb pentru orice altceva.
Democrit
• În toate timpurile mai puţini au fost aceia care şi-au învins dorinţele decît
aceia care au biruit oştiri duşmane . Cicero
• Nu e bine pentru oamenii să li se împlinească toate dorinţele. Heraclit
• Toate grînele pămîntului , tot aurul , toate turmele şi toate femeile nu sunt
destule pentru unul singur. De aceea să lepădăm dorinţa . Mahabharata
• O dorinţă neliniştită în sufletele oamenilor de-a fi ceea ce nu sunt şi de-a
avea ceea ce nu au , este rădăcina a toată imoralitatea. M. Eminescu
• Se întâmplă adesea ca obţinerea unui lucru dorit să ucidă cele mai
frumoase poeme ale dorinţei , pentru ca obiectul posedat răspunde numai rareori visurilor
dorinţei . H. de Balzac
• E mai uşor să stingi o primă dorinţă , decât să satisfaci pe toate cele ce-i
urmează.
La Rochefoucauld
• Dorinţele şi aspiraţiile oricărui individ omenesc sunt nemărginite , încît
funcţiunea principală a vieţii , a inimii sale este nu realizarea unei dorinţi, ci dorinţa, voinţa
ca atare. M. Eminescu
• O dorinţă statornică este o făgăduială pe care ne-o face viitorul. H. de
Balzac
• Dorinţa deşartă nu păgubeşte ţara, dar nici nu o ajută. Gr. Vieru.
• Dorinţele neîmplinite sunt sursa dramatismului interior . E. Cioran
• N-a ajuns încă nimeni pînă la capătul dorinţei inimii sale. Gr. Vieru
• Fiecare dorinţă umileşte suma adevărurilor noastre şi ne obligă să ne
reconsiderăm negaţiile. Dar acest joc are limite: fiecare dorinţă a noastră recreează lumea şi
fiecare gînd al nostru o nimiceşte. E. Cioran
• Ţâşnirea dorinţelor în mijlocul cunoştinţelor noastre care le infirmă, naşte
un conflict de temut între inteligenţa noastră, duşmană Creaţiei, şi adîncurile iraţionale care
ne leagă de ea. E. Cioran
• Am găsit dorinţele mele cele mai frumoase în Limba Română şi împlinirea
lor tot din ea a venit. Gr. Vieru
• Orice dorinţă pe care încercăm s-o înăbuşim mocneşte în spiritul nostru şi
ne otrăveşte. Unicul mijloc de se elibera de tentaţie, este de ai ceda. O. Wilde
Dor
• Dorinţa este amintirea a ceea ce a fost, dorul – a ceea ce va fi . Gr. Vieru
• În dorul de mai mult pierdem şi ce avem. Babrios
• În orice făptură dorul infinitului se dă pe faţă. B-P. Haşdeu
• Dorul este un organ de cunoaştere a infinitului. L. Blaga
• În plantă, în animal, în om, dorul primordial impulsiv de a se dezmărgini cuprinde
aproape o jumătate din traiul întreg, numindu-se somn. B.-P. Haşdeu
• Dorul exprimă un raport negativ cu lumea. Este în dorul nostru atîta risipire lâncedă
în lume, atîta renunţare în faţa timpului şi a spaţiului şi atâta prizonierat în adîncurile
inimii... De ce ne e dor? Întrebaţi pe orce român şi nu vă va da o lămurire asupra acestui
infinit al sufletului. E. Ciran
Dragoste
• Nu cunoaştem adevărat adâncime a dragostei de cât în clipa despărţirii. K .Gibran
• Dragostea conţine momente într-adevăr exaltante. Aceste sunt despărţirile. J.
Giraudoux
• Dragostea nu este decît un punct luminos, şi cu toate acesta pare că stăpîneşte
timpul.
B. Constant
• Timpul, care fortifică prieteniile, slăbeşte dragostea. La. Bruyere
• Nu există dragoste mare decât la umbra unui mare vis. E. Rostan
• Dragostea nu priveşte cu ochii dar cu sufletul. W. Shakespeare
• Dragostea e unica pasiune care se plăteşte cu o monedă fabricată de ea însăşi.
Stendhal
• Cîţi oameni n-ar fi iubit niciodată, dacă nu ar fi auzit să se vorbească despre
dragoste.
La Rochefoucauld
Dreptate
• Dragostea de dreptate nu este, la cei mai mulţi oameni, decît teama de a fi năpăstuiţi de
dreptate. La Rochefoucauld
• Dreptatea poate să meargă singură; nedreptatea are nevoie de cîrje, de argumente.
N. Iorga
• Dreptatea fără forţă este neputincioasă, forţa fă dreptate este tiranică. B. Pascal
• Acei care cred că au totdeauna dreptate sunt oameni puţin inteligenţi. Angelot
• Cînd vorbeşti cu tine însuţi, ai mereu dreptate. H. de. Balzac
• În cetatea dreptăţii tale poţi fi ucis; învins însă nu. N. Iorga
• Îngrădirea contra răutăţii reciproce / Dreptatea se numeşte. M. Eminescu
Dumnezeu
• Dumnezeu, dacă ar fi fost romantic, ar fi creat alţi Dumnezei. Fiind însă un
clasic, a creat lumea. L. Blaga
• Dumnezeu îi ajută pe cei care se ajută ei-înşişi. B. Franklin
• Ce mai sublimă revelaţie este că Dumnezeu e în fiecare om. R. W.
Emerson
• Un mizantrop a spus: „Doar inutilitatea primului potop îl împiedică pe
Dumnezeu să-l trimită pe al doilea „ .S. Chamfort
• Noi ne facem prietenii, noi ne facem duşmani; dar Dumnezeu îl face pe
vecinul nostru.
G.-K. Chesterton
Durere
• Omul care nu cunoaşte durerea, nu cunoaşte nici înduioşarea, nici compătimirea.
J.-J. Rousseau
• Durerile mici vorbesc, cele mari tac. Terenţiu
• Durerea înnobilează pînă şi pe cele mai vulgare persoane, pentru că are măreţia ei.
H. de Balzac
• Durerea este doctrina amară cu ajutorul căreia neştiutul vraci din fiecare
tămăduieşte eul bolnav. K. Gibran
• O mie de plăceri nu compensează o mare durere. G. Leopardi
• Amintirea fericirii nu mai este fericire, amintirea durerii este încă durere. G. G.
Byron
• Totul e mărginit , durerea nu. M. Eminescu
• Lecţia cea mai însemnată pe care omul o poate învăţa de la viaţă nu este că durerea
nu există pe lume, dar că depinde de noi s-o folosim şi să o putem transforma în bucurie.
R. Tagore
• Suma durerilor posibile pentru fiecare suflet este proporţională gradului său de
perfecţiune.
H. -F. Amiel
Economie
• Economia poate fi privită ca fiica prevederii, ca sora cumpătării şi ca mama libertăţii.
S. Smiles
Educaţie
• Infernul nu cunoaşte bunele maniere. E. Cioran
• Fiecăruia-i dat de natură măsura de minte, pe care a fost s-o aibă. Educaţia poate să dezvolte
puterile minţii existente, nu poate pune însă ceea ce nu-i. M. Eminescu
• Educaţia unui popor se judecă după ţinuta lui în stradă. E. de Amicis
• Educaţia e cultura caracterului, cultura e educaţia minţii. M. Eminescu
Egalitate
• Egalitatea este legea pentru oameni; „mai puţin” e totdeauna duşmanului lui „mai mult”.
Euripide
• În ochii regilor lumea se reduce numai la supuşi. A. de Saint-Exupéry
Egoism
• Amorul-propriu şi interesul sunt două părţi ale aceluiaşi întreg: egoismul. H. de Balzac
• Melancolia e starea de vis a egoismului. E. Cioran
• Egoiştii, dorind să nu fie stânjeniţi de nimeni, nu stânjenesc nici ei pe alţii. H. de Balzac
• Există trei categorii de egoişti: egoişti care trăiesc şi îi lasă să trăiască şi pe alţii, cei care
trăiesc şi nu îi lasă să trăiască pe alţii, şi în sfârşit egoişti care nici ei nu trăiesc şi îi încurcă pe
ceilalţi să trăiască. I. Turghenev
Eroism
• Eroismul e arta de a sluji neamului prin sacrificarea ta. N. Crainic
• Înţelegem prin eroism puterea de a ne învinge pe noi înşine. G. G. Antonescu
• Eroism înseamnă să faci din fiinţa ta temniţa sufletului tău. N. Iorga
• Curajul soldatului depinde de prudenţa generalului. Syrus
Erou
• Eroii din toate timpurile nu sunt mai puţin nefericiţi decît cei ai lui Homer; au devenit însă
personaje pentru că au pierdut din suflet şi din măreţie. E. Cioran
• Un erou este acela care face ceea ce poate. R. Rolland
• Ahile cel de astăzi poate fi rănit nu numai la călcâi... E. Cioran
Eternitate
• O naţiune nu înfrântă eternitate nici prin politicienii ei, nici prin armate ei, nici prin
ţăranii sau proletarii ei – ci numai prin ce se gîndeşte, se descoperă şi se creează între
hotarele ei.
M. Eliade
• În pierire şi renaştere este eternitatea. M. Eminescu
• Nu există decît un singur fel de a-ţi sluji neamul şi ţara: de a lupta, pe orice cale, pentru
eternitatea lor. M. Eliade
• Nimic nu este atît de important pentru om ca starea sa, nimic nu este atît de temut ca
eternitatea. B. Pascal
• Începînd cu prezentul, trebuie să trăieşti în eternitate. A. Gide
Eveniment
• Nu există pentru om decît trei evenimente: naşterea, viaţa şi moartea. El nu simte cînd se
naşte, suferă că trebuie să moară şi uită să trăiască. La. Bruyere
• Numai evenimentele au o răbdare mai mare decît a cronicarului. L. Blaga
Exces
• Prea multă apă provoacă înec, iar nu potolirea setei. N. Stănescu
Existenţă
• Monotonia existenţei ne dezvăluie un univers legal, în care totul este prevăzut şi bine
potrivit. E. Cioran
• Bunul simţ ne spune că existenţa noastră este doar o crăpătură de lumină între două
eternităţi de întuneric. V. Nabokov
• Forma fără ideea de ea, nu are existenţă – cadavrul fără suflet nu are existenţă, lumea fără
eu nu are existenţă. M. Eminescu
• Existenţa omului e aventura cea mai de seamă şi cea mai ciudată din cîte a cunoscut
natura.
E. Cioran
• Autenticitatea unei existenţe constă în propria-i ruină. E. Cioran
• E cert, orişice am gîndi şi cu oricîtă amărăciune despre cer şi pămînt, despre condiţia
umană, despre clipă şi fatum, inima cu bătăile ei aplaudă existenţa. L. Blaga
• Un sac deşert se menţine cu greu în picioare. B. Franklin
• Orice este are o raţiune de a fi. M. Eminescu
• Prin faptul că sunt, lumea este. Prin faptul că văd, lumea se lasă văzută. Prin faptul că
simt, lumea se lasă simţită, cum iarba se lasă verde. N. Stănescu
Experienţă
• Fiecare experienţă nouă e un pas înainte în dezvoltarea spiritului. S. Laszlo
• A „experimenta” înseamnă a supune Natura unui interogatoriu şi a o constrînge să facă
mărturisiri, a o sili prin caznă şi torturi. L. Blaga
Extaz
• Totuşi funcţia ochilor nu este de a vedea, ci de a plînge; şi pentru a vedea cu adevărat,
trebuie să-i închidem: e condiţia extazului, a singurei viziuni revelatoare. E. Cioran
Femeie
• Femeia este al cincilea anotimp în care Natura se odihneşte amintindu-şi toate florile
primăverii, toate privighetorile verii, toţi strugurii toamnei şi toate ninsorile iernii. G. Vieru
• Femeile sunt mame şi, prin urmare, stăpînele lumii. H. de Balzac
• Unii stăpînesc cetăţi, dar sunt robiţi de femei. Democrit
• Femeia poate aduce bărbatului cel mai mare folos sau cea mai mare vătămare. Euripide
• Cine poate ascunde de femei averea sa sau un secret? Somadeva
• Femeia e mereu schimbătoare şi nestatornică. Vergiliu
• Acolo unde pentru bărbaţi e un zid de aramă, pentru femei nu e adesea decît o pînză de
păianjen. D. Diderot
• Fără femei începutul vieţii noastre ar fi lipsit de ajutor, mijlocul de plăcere şi sfîrşitul de
mângâiere. Jouy
• Fără îndoială că femeia a fost creată din ambrozie şi otravă: cînd iubeşte e ambrozie,
cînd urăşte e otravă. Somadeva
• Cînd femeile ne iubesc, ne iartă orice, pînă şi crimele; cînd nu ne iubesc, nu ne iartă
nimic, nici măcar virtuţile. H. de Balzac
• Femeia şi floarea, cartea şi femeia trebuie admirate de unul singur şi în tăcere. Gr. Vieru
• Femeile văd tot sau nu văd nimic, după dispoziţia sufletească, iubirea este singura lor
lumină.
H. de Balzac
• Mai regină decît floarea / Doar femeia poate fi. D. Matcovschi
• Vinul şi femeia ademenesc şi pe cei înţelepţi. Septuaginta
• Nu există femeie bătrînă. J. Michelet
• Femeile sunt extreme: ele sunt mai bune sau mai rele decît bărbaţii. La Bruyere
• Femeia va fi întotdeauna pericolul tuturor paradisurilor. P. Claudel
• Femeile se apără atacînd, şi atacurile lor sunt făcute din capitulări stranii şi bruşte. O.
Wilde
• Femeia înşală numai pe cel pe care-l iubeşte, pe ceilalţi îi părăseşte pur şi simplu. C.
Petrescu
Fericire
• Fericirea oamenilor este asemenea unui desen abia schiţat; trei ştersături cu un burete ud
şi
s-a terminat cu desenul. Eschil
• Este o mare fericire să doreşti lucrurile ce trebuie dorite. Menedem
• Fericirea nu este lucru uşor, e dificil s-o găsim în noi şi imposibil s-o găsim aiurea.
S. Chamfort
• Veselia este moneda sunătoare a fericirii. A. Schopenhauer
• A iubi şi a fi iubit – iată taina fericirii. J. B. Bossuet
• A iubi înseamnă a găsi fericirea noastră în fericirea altora. G. W. Leibniz
• Lumea aceasta, teatru de orgoliu şi de rătăcire, este plină de nefericiţi care vorbesc
despre fericire. Voltaire
• Pentru a căuta o fericire imaginară, ne pricinuim mii de rele adevărate. J.-J. Rousseau
• Există doi duşmani ai fericirii: durerea şi urîtul. A. Schopenhauer
• A fi îndurerat în fericire şi fericit în suferinţă – nu cunosc o mai frumoasă calitate morală.
Gr. Vieru
• Nu vorbiţi despre fericirea voastră unui om mai puţin fericit decît voi. Pitagora
• Adevăratul rai este raiul pe care l-ai pierdut. M. Proust
• Ceea ce suntem contribuie mai mult la fericirea noastră decît ceea ce avem. A.
Schopenhauer
• Fericirea e limanul către care tind oamenii. Voltaire
• Deplina fericire constă în a face pe alţii fericiţi. J.-J. Rousseau
• Ceea ce-i face pe oameni nefericiţi este fericirea. Ideea pe care şi-o fac despre ea, şi
necesitatea de a o prinde. R. Barjavel
• Trebuie să rîzi înainte de a ajunge fericit, de teama să nu mori fără să fi rîs. La. Bruyere
• Cînd suntem fericiţi, suntem întotdeauna buni; dar cînd suntem buni, nu suntem
întotdeauna fericiţi. O. Wilde
• Norocul este un hazard, iar fericirea este o vocaţie. Al. Vlahuţă
• Satisfacerea unei pasiuni oarecare înseamnă fericirea. Stendhal
• În faţa unei adevărate fericiri bogăţiile preţuiesc cît umbra unui fum. Sofocle
• Fericirea nu tulbură mintea celui înţelept, căci ea e asemenea mirajului într-un pustiu.
Somadeva
• Fericirea de mîine nu există. Fericirea e chiar acum sau niciodată. R. Barjavel
• Culoarea visului e fericirea. Visul este o dezmărginire prin care sufletul îşi dobîndeşte o
stare de fericire. B. –P. Haşdeu
• Fericirea este un paradis intim şi personal. H. Barbusse
• Omul e capabil să se bucure de fericirea că există, aşa cum planta se bucură de raza
soarelui.
E. Junger
• Nu trăim pentru a fi fericiţi. Suferă. Mori. Dar fii ceea ce trebuie să fii: un Om. R.
Rolland
• Fericire şi prostie numai dintr-o cauză nu sunt identice, pentru că nu toţi proştii sunt
fericiţi.
M. Eminescu
• Fericirile pe care le simţim în viaţă sunt totdeauna numai boboci. Boboci care înfloresc
total numai în amintire. Amintirea este numai o seră a fericirilor trecute. L. Blaga
• Sunt patru feluri de oameni în lume: îndrăgostiţi, ambiţioşi, observatori şi imbecili. Cei
mai fericiţi sunt imbecilii. H. Taine
Filozofie
• A filosofa înseamnă a încerca să răspunzi cu mijloace supermature la întrebări pe care şi
le pun copiii. L. Blaga
• Filosofia este al doilea schelet al omului. L. Blaga
• Medicina vindică bolile corpului, iar filozofia eliberează sufletul de patimi. Democrit
• Filosofia este mai mult ca o ştiinţă a întrebărilor. L. Blaga
Frumuseţe
• Nu sunt atâţia ochi pe pămînt cîtă frumuseţe în jur. Gr. Vieru
• Frumuseţea este o scrisoare de recomandare, pe care natura o dă favoriţilor săi. Voltaire
• Frumuseţea nu este decît promisiunea fericirii. Stendhal
• Frumuseţea este primul dar pe care-l face femeii natura şi tot primul pe care i-l cere.
A. G. Mere
• La om totul trebuie să fie frumos: şi faţa, şi îmbrăcămintea, şi sufletul, şi gândurile.
A. P. Cehov
• Adevărul se opreşte la inteligenţă, iar frumuseţea pătrunde pînă la inimă. Lacordaire
• Frumuseţea este o domnie de scurtă durată. Aristotel
• O fată frumoasă e ca o fereastră prin care privim în paradis. L. Blaga
• Mai frumoasă decît viaţa / Doar femeia poate fi... D. Matcovschi
• Cei mai frumoşi ochi sunt ochii plini de lacrimi. E. Rostand
• Frumuseţea este eternitatea contemplându-se într-o oglindă. Voi sînteţi eternitatea şi tot
voi oglinda. K. Gibran
Gîndire
• Gîndirea este cheia tuturor comorilor; ea îţi oferă bucuriile avarului, fără să-ţi dea şi
grijile lui. H. de Balzac
• Toată demnitatea omului se află în gîndire. B. Pascal
• O gîndire este un act, un cutremur al nervilor. Cu cît nervii se cutremură mai bine, mai
liber, cu atît cugetarea este mai clară. M. Eminescu
• Depărtarea, care micşorează lucrurile pentru ochi, le măreşte pentru gîndire.
A. Schopenhauer
• Gîndirea este un covor strîns frumos; convorbirea îl desfăşoară şi-l arată la lumină.
Temistocle
• Prin spaţiu, universul mă cuprinde şi mă înghite ca pe un punct; prin gîndire îl cuprind

eu.
B. Pascal
• Cinei-i în stare să gîndească vreo prostie, sau ceva inteligent, care să nu fi fost demult
gândit şi de cei din trecut? J. W. Goethe
• Cine-i în stare să gândească vreo prostie sau ceva inteligent, care să nu fi fost de mult
gîndit şi de cei din trecut? J. W. Goethe
• Gîndirea este o pasăre a înălţimilor care, în colivia cuvintelor, izbuteşte doar să-şi
desfăşoare aripele, dar nu poate zbura. K. Gibran
• A înlocui gîndirea cu visarea înseamnă a confunda hrana cu otrava. V. Hogo
• Orice gîndire este schiţă de acţiune. A. Maurois
• Trebuie să cultivăm mult gîndirea, nu bogăţia de cunoştinţe. Democrit
• Limba unui popor e expresiunea şi totodată instrumentul gîndirii sale. A. D. Xenopol
• Femeia este fiinţa ceea mai logică, după copil. Amîndouă făpturile oferă spectacolul
sublim al victoriei constante a unei gîndiri unice. La copil, gîndirea se schimbă în fiecare
clipă.
H. de Balzac
• Gândurile vanitoşilor, înfumuraţilor şi cochetelor zboară între oglindă şi cimitir. E.
Cioran
• Omul este Dumnezeu prin gîndire. A. de Lamartine
• Gîndul zboară şi cuvintele merg pe jos. Iată drama scriitorului. J. Green
• Gîndirea este o formă a foamei. În acest sens, timpul este distanţa maximă între gură şi
hrană.
N. Stănescu
• Mulţi lucrează, dar puţini gîndesc. M. Eminescu
Generozitate
• Generozitatea nu este decît mila sufletelor nobile. S. Chamfort
• Generozitatea e virtutea celor tari. G. Ibrăileanu
Geniu
• Un învăţat e acela care a învăţat mult; un geniu e acela de la care omenirea învaţă ceea ce
el n-a învăţat de la nimeni. A. Schopenhauer
• Cînd un adevărat geniu apare pe lume, îl veţi cunoaşte după aceea că proştii se strîng cu
toţii împotriva lui. J. Swift
• În orice geniu coexistă un mistificator şi un Dumnezeu. E. Cioran
• Geniul? A doua creaţiune a lumii prin artă. M. Eminescu
• Într-un om de geniu se scunde întotdeauna un copil plin de fantezie. H. de Balzac
• Geniul suferă în tinereţe de o secretă bătrîneţe, iar la bătrîneţe de o secretă tinereţe. L.
Blaga
• Geniul corectează ceea ce a greşit harul. Gr. Vieru
• Geniul rămîne sărac, deşi luminează omenirea. H. de Balzac
• „Om de geniu” este acela care nu numai are geniu, ci este şi posedat de geniul său. L.
Blaga
•
Glorie
• Nici in drum plin de flori nu duce la glorie. La Fontaine
• La onoare pretinde oricine, la glorie numai excepţiile, căci numai prin lucrări
excepţionale se dobîndeşte. A. Schopenhauer
• Acum e cenuşă, şi din Achile cel atît de mare rămîne nu ştiu ce, care nici nu umple bine o
mică urnă. Dar trăieşte gloria lui care umple globul întreg. Ovidiu
• Gloria trebuie cîştigată prin luptă, în ciuda invidiei, şi coroana de laur o acordă un juriu
compus din judecători protivnici. A. Schopenhauer
• Fapta e totul, gloria nimic. J. W. Goethe
• Gloria fuge de cei ce o caută şi urmează pe ce nu se uită la ea. A. Schopenhauer
• Oare nu este gloria egoismul oamenilor mari, după cum fericirea este cel al proştilor?
H. de Balzac
• Gloria, care-i o şoaptă atît de scurtă în tăcerea veşnică. G. Papini
• Gloria ar înceta dacă toţi ar ajunge să fie celebri. A. Schopenhauer
• Sunt şi glorii fără merit, precum sunt şi merite fără glorii. A. Schopenhauer
• Astăzi toată lumea vrea să se acopere de glorie, şi mulţi se acoperă de ridicol. H. de Balzac
• Gloria fără Patrie este ca frumuseţea femeii: niciodată nu ştii ziua în care se va stinge.
Gr. Vieru
• Lumină şi pulbere – două lucruri din care se compune gloria. V. Hugo
• Şi gloria şi tinereţea deodată ar fi prea mult pentru un muritor. Arborele gloriei înmugureşte
mai potrivit la bătrîneţe. A. Schopenhauer
• Gloria este o băutură veninoasă care face bine numai dacă e luată în doze mici. H. de Balzac
• Gloria este soarele morţii. H. de Balzac
• Un bîtrân va refuza, din mîndrie, bucăţica de pîine rămasă de la ospăţul tinerelor, dar nu va
refuza nicicînd rămăşiţa de glorie. Gr. Vieru
• Interiorul templului gloriei literare este locuit numai de morţi, care în timpul vieţii lor nu erau
în el şi de unii vii, care, mai toţi, cînd mor, sunt daţi afară. J. d’Alembert
• Gloria nu se bea, nu se mănîncă, nu se îmbracă. M. Eminescu
• Gloria oamenilor mari ţine o pătrime de curajul lor, două pătrimi de hazard, iar ultima
pătrime de crimele lor. U. Foscolo
• Gloria este un egoism divinizat. H. de Balzac
• E limpede că omul nu va mai ajunge niciodată la gloria-i trecută, căci nimic nu prevesteşte că
va mai putea zămisli într-o bună zi un rival a lui Bach sau Shakespeare. E. Cioran
• Celebritatea este avantajul de a fi cunoscut de cei pe care nu-i cunoşti. S. Chamfort
• Coliba păstorului şi gloria nu au intrări secrete. Gr. Vieru
Haos
• De ce să ne mai răzvrătim împotriva simetriei aceste lumi, cînd Haosul însuşi nu poate fi
decît un sistem de dezordine? E. Cioran
Harpă
• Corpul e harpa sufletului vostru. Şi de voi depinde ca să obţineţi de la ea o muzica dulce ori
sunete fără de noimă. K. Gibran
Hazard
• Hazardul este primul ministru al norocului. Oxenstierna
• Hazardul este atît de premeditat şi de predeterminat ca şi cursa cel mai bune puse la cale.
M. Maeterlinck
• Suntem în mîna destinului ca o pasăre în mîna unui om. H. de Monterlant
• Ocazia e iute la fugă şi leneşă la întors. M. Eminescu
Himeră
• Moartea, care pare răul cel mai de temut, este o himeră, fiindcă ea nu există atît timp cît
dăinuie viaţa. Epicur
• Nimic măreţ nu se face fără himere. R. Renan
• Himera este pentru regi, poporul are idealul. V. Hugo
• Ce himeră e omul? Judecător al tuturor lucrurilor, imbecil vierme de pămînt; depozitarul
adevărului, cloacă de incertitudine şi eroare; glorie şi rebut al universului. B. Pascal
• Incertitudinea ne farmecă. Totul devine minunat în brumă. O. Wilde
Ideal
• Viaţa omului numai atunci e preţioasă cînd urmăreşte un ideal. L. Rebreanu
• Nu poţi atinge cu ochii un ideal dacă nu eşti luminat de aura suferinţei. Gr. Vieru
• A avea un ideal însemnă a avea o oglindă. Într-un ideal te speli ca într-o apă curată. Într-o
oglindă îţi speli chipul obosit, potrivindu-ţi-l pînă cînd te accepţi să fii. N. Stănescu
• Paradisul lui Dante, această sublimă expresie a idealului, acest albastru veşnic nu se găseşte
decît în suflet. H. de Balzac
• Este ascuns în fiecare secol din viaţa unu popor complexul de cugetări, care formează idealul
lui, cum în sîmburele de ghindă e cuprinsă ideea stejarului întreg. M. Eminescu
• Nimeni nu întîlneşte de două ori idealul. Cît de puţin îl întîlnesc chiar o singură dată!
O. Wilde
• Omul superior ca şi neghiobul simt în aceeaşi măsură nevoie şi de ideal, şi de plăcere.
H. de Balzac
• Cinstea vieţii mele şi idealul vieţii mele sunt acelea de a fi aşternutul pe care la nesomn să se
poată odihni oricînd sufletul ţării. N. Stănescu
• Idealul educaţiei este dobîndirea unei complete pregătiri pentru viaţa în întregul ei.
H. Spencer
• Noaptea e frumos să crezi în lumină. E. Rostand
• Păunul poate fi un model pentru decoratori, dar nu pentru cîntăreţi. L. Blaga
Iluzie
• Ne facem adesea iluzii cu privire la o fericire din viitor, din cauza căreia neglijăm realitatea
unui lucru din prezent. Oxenstierna
• Iluziile nu sunt, oare, norocul inimilor? H. de Balzac
• Cu cîte iluzii trebuie să mă fi născut ca să pot pierde cîte una în fiecare zi! E. Cioran
• Orice drum duce în acelaşi punct: deziluzia. O. Wilde
• Găina se zvîrcoleşte făcînd baie într-o grămadă de cenuşă. A auzit probabil vorbindu-se ceva
despre pasărea Phoenix. L. Blaga
Indiferenţă
• Dacă te uiţi în ochii unu cîine, el ori te înţelege, ori te muşcă – indiferenţa îi este străină.
Gr. Vieru
Inteligenţa
• Cea mai frumoasă întrebuinţare a vieţii noastre este de a spori conformitatea dintre
inteligenţa noastră şi realitate. M. Maeterlinck
• Nu lărgimea umerilor dă suveranitatea, ci inteligenţa, care este pretutindeni suverană. Sofocle
• Caracterul fără inteligenţă poate mult, dar inteligenţa fără caracter nu valorează nimic.
Cicero
• Acolo unde nu există inteligenţă sau artă, ne lipseşte ceva ca aerul de respirat.
E. şi J. de Goncourt
• Inteligenţa depinde în mare măsură de imaginaţie. Stendhal
• Inteligenţa nu se poate sulemeni spre a arăta altfel decît este; deci cei proşti n-au nici un
mijloc de scăpare. G. Ibrăileanu
• Inteligenţa nu înfloreşte decît în epocile cînd credinţele se veştezesc, cînd articolele şi
perceptele lor îşi pierd din rigoare. E. Cioran
• Inteligenţa devine genială nu din resursele inteligenţei, ci din cele ale pasiunii. L. Blaga
Invidie
• Invidia este firească omului şi totuşi este un viciu şi în acelaşi timp o nefericire.
A. Schopenhauer
• Este mai bine să provoci invidie decît milă. Pindar
• Pe cei care merg în soare îi urmează în mod necesar umbra, iar pe cei care păşesc prin glorie
îi însoţesc invidia. Socrate
• Invidia care vorbeşte şi strigă e totdeauna stîngace; invidia care tace trebuie temută.
A. Rivarol
• Invidia e pentru suflet ceea ce rugina e pentru fier; ăl roade. Marmier
• În sufletele alese, începutul de invidie se transformă în dorinţa de a întrece, dînd naştere la
fapte mari; în sufletele meschine, invidia se transformă în ură. H. de Balzac
• Invidia se hrăneşte din suferinţele invidiosului şi din meritele celuilalt. N. Iorga
• Invidia este cumplita comoară a speranţelor noastre înşelate, a talentelor noastre născute
moarte, a succeselor noastre ratate, a pretenţiilor noastre rănite. H. de Balzac
• Apa de la izvor a invidiat ulciorul pentru formele sale. Dar în aspiraţia ei spre formă, apa n-a
izbutit decît să îngheţe. L. Blaga
Iubire
• Iubirea conduce regii, cîmpul, pămîntul. Şi oamenii de pe el, şi sfinţii de deasupra:
Pentru că dragostea este rai, iar raiul este dragoste. W. Scott
• Două iubiri umane fac una divină. E. B. Browning
• Iubirea mişcă sori şi stele. Dante
• Iubirea nu este nici artă, nici ştiinţă; este un instinct al sufletului. H. de Balzac
• Iubirea este poezia simţurilor. Ea are soarta a tot ce este măreţ în om şi a tot ce naşte din
gîndurile lui. Ori este ceva sublim, ori nu este deloc. Cînd există, există pentru veşnicie şi se
amplifică din ce în ce. H. de Balzac
• Iubirea nu se dăruie decît pe sine şi nu ia decît de la sine. Iubirea nu stăpîneşte şi nu vrea
să fie stăpînită. Fiindcă iubirii e de ajuns iubirea. K. Gibran
• De obicei, iubirea preferă contrastele, nu asemănările. H. de Balzac
• Iubirea adoarme cunoaşterea; trezită, cunoaşterea ucide iubirea. E. Cioran
• Iubirea este admiraţia care nu oboseşte niciodată. H. de Balzac
• A nu iubi nu-i nimica – a nu putea iubi e grozav. M. Eminescu
• Iubiţi ceea ce niciodată nu veţi vedea de două ori. A. de Vigny
• Cine nu-i mizantrop la 40 ani, acela n-a iubit niciodată oameni. S. Chamfort
• A iubi înseamnă a se depăşi. O. Wilde
• Un sărut legal nu face niciodată cît un sărut furat. G. de Maupassant
• Omul nu poate iubi fără să se iubească. A. Camus
• Nu iubeşti o femeie pentru ceea ce spune; iubeşti ceea ce spune pentru că o iubeşti.
A. Maurois
• Iubirea este tăcută şi vorbeşte numai prin fapte. M. M. Prişvin
• A iubi înseamnă a da gratuit inima sa cuiva. Cicero
• Există trei prilejuri de a te cunoaşte pe tine însuţi: munca, iubirea şi cumpăna. Gr. Vieru
• Harul noutăţii este pentru iubire ceea ce este floarea pentru fructe; îi dă o strălucire care
se destramă repede şi nu se mai întoarce niciodată. La Rochefoucauld
Încercare
• Încercarea şi cînd nu reuşeşte e o şcoală. G. Coşbuc
• în afară de Creaţia şi Distrugerea lumii, toate încercările sunt nimicuri. E. Cioran
• În orice om, o lume îşi face încercarea. M. Eminescu
Înflorire
• Înflorirea devenirii noastre: drum cu înfăţişare glorioasă, şi care duce la eşec. E. Cioran
• În lumea noastră, care în limba greacă se numea „Cosmos”, adică „podoabă”, totul e
chemat să înflorească. Nu numai plantele, ci şi animalele, şi omul. Ba chiar şi elementele.
Fulgul de zăpadă e un strop de apă înflorit. L. Blaga
Întoarcere
• Întoarcerea te face să iubeşti despărţirea. A. de Musset
• Pe braţul bunicului meu / Pe care am stat toată copilăria, / Noapte de noapte, eu, / Stă
acum pămîntul / În care voi sta eu. A. Păunescu
Înţelepciune
• Înţelepciunea e numai în adevăr. J. W. Goethe
• Cine în lumea este atît de înţelept, căruia altă înţelepciune să nu-i trebuiască? D.
Cantemir
• Tăcerea intră cu nouă părţi din zece în înţelepciune. H. de Balzac
• Înţelepciunea vine odată cu învăţătura. H. de Balzac
• A şti carte nu înseamnă a şti înţelepciune. N. Iorga
• Munca este condiţia vieţii, scopul îi este înţelepciunea şi fericirea – răsplata. F. von
Schiller
• Cea dintîi condiţie a fericirii este înţelepciunea. Sofocle
• Chiar dacă am putea fi savanţi prin ştiinţa altuia, cel puţin înţelepţi nu putem fi decît prin
propria noastră înţelepciune. M. de Montaigne
• Înţelepciunea vieţii este întotdeauna mai profundă şi mai largă decît înţelepciunea
oamenilor.
M. Gorki
• Înţelepciunea este bună pe lîngă o moşie părintească şi ajută pe om să se bucure de
soare.
A. Schopenhauer
• Nu-ţi fă altă provizie decît de înţelepciune; e singurul bun pe care soarta nu ţi-l poate lua.
Bias
• Adevărata înţelepciune este acea care ne duce la ţel pe căile cele mai scurte. Abatele
Prevost
• Tinereţea e timpul de a învăţa înţelepciunea; bătrîneţea e timpul de a o practica.
J. –J. Rousseau
• Fără un strop de înţelepciune, celelalte virtuţi rămîn nefolosite. Xenofon
• Boala cere răbdare, sănătatea cumpătare, viaţa activitate, societatea îngăduinţă,
nenorocirea tărie şi fericirea înţelepciune. M. Klinger
• E un lucru ideal ca bogăţia să fie însoţită de înţelepciune. Pindar
• O înţelepciune care neagă nebuniile vieţii nu e valabilă şi nu e vie. Înţelepciunea trebuie
să includă într-un fel nebunia. Înţelepciunea sau este acest lucru sau nu este nimic. L. Blaga
• Cel dintîi pas către înţelepciune este a se îndoi de ştiinţa sa. C. Negruzzi
• Pînă şi înţelepciunea este prinsă în mrejele poftei de cîştig. Pindar
• Înţelepciunea în viaţă constă poate în a se întreba cu orice ocazie „De ce?” H. de Balzac
• O cugetare scurtă, plină de înţelepciune, face mai mult decît o cuvîntare lungă. D.
Sanders
• Dacă vrei să fii socotit ca înţelept, învaţă să întrebi cu înţelepciune, să asculţi cu luare
aminte, să răspunzi liniştit şi să încetezi de-a vorbi, cînd nu mai ai nimic spune. J. K. Lavater
• Mai de folos sunt înţeleptului duşmanii decît prostului prietenii. Gracian
• Soarta înţelepţilor e la fel ca a unei cununi de flori: sau stă în fruntea tuturor, sau se
vestejeşte în pădure. Bhartrhari
• Tot ceea ce e înţelept a mai fost gîndit. J. W. Goethe
• Există mai mulţi nebuni decît înţelepţi şi, chiar la înţelept, există mai multă nebunie decît
înţelepciune. S. Chamfort
Învăţătură
• Învăţătura dă omului demnitate. D. Diderot
• Dragostea de cunoaştere fără dragoste de învăţătură este o întunecare ce duce la risipirea
minţii. Confucius
• Prin învăţătură, firea păstrează moderaţia şi aruncă excesul. Plutarh
• Rădăcinile învăţăturii sunt amare, doar roadele ei sunt dulci. Aristotel
• Învăţaţi de la predecesorii voştri, căci aceasta este cea mai bună învăţătură. Xenon
• Cît de inutilă este învăţătura cînd nu există minte! Menandru
• Dacă un cap şi o carte se ciocnesc şi sună a gol, să fie oare totdeauna vina cărţii?
Lichtenberg
• Să înveţi să mori? N-o reuşeşti prea bine prima dată. S. Chamfort
• Adevărata cale spre paradis presupune să cunoşti mai întîi iadul, şi să ştii cum să-l eviţi.
N. Machiavelli
• Nimeni nimic nu poate învăţa de la omul care nu-i place. Xenofon
• Un poet adevărat învaţă nu numai de la înaintaşi, ci învaţă şi de la urmaşi. N. Stănescu
• E păcat de dumnezeu să-ţi repeţi o greşeală veche. Sunt atît de mult de alte greşeli noi de
făcut, noi-nouţe, încît e păcat de dumnezeu să-ţi pierzi timpul repetînd o greşeală veche.
N. Stănescu
Jignire
• Anumite menajamente ajung să fie o jignire. H. de Balzac
• Mila echivalează, pentru unele firi, cu cea mai nemiloasă jignire. H. de Balzac
• Nu întrebaţi pe un poet se ocupaţie are. Îl jigniţi, întocmai cum aţi jigni soarele şi luna
întrebîndu-i ce profesie au. L. Blaga
Judecată
• Omul cu judecata dreaptă între oameni fără judecată seamănă cu omul al cărui ceasornic
merge bine, pe cînd toate celelalte din oraş merg rău. A. Schopenhauer
• Soarele adesea îi fac umbră norii, iar judecăţii patimile. Plutarh
• Judecata este un mare frîu al sufletului. Esop
• Conştiinţa ne dictează purtarea pe care trebuie s-o avem, judecata pe aceea pe care am vrut-o.
Im. Kant
• Toată lumea se plînge de memorie şi nimeni nu se plînge de judecata pe care o are.
La Rochefoucauld
• Singura judecată trebuie să fie călăuza îndemnărilor noastre. M. de Montaigne
• Judecata şi sănătatea sunt cele două bunuri ale vieţii. Platon
• Sufletul este un cîmp de luptă, unde raţiunea şi judecata se înfruntă cu pasiunile şi poftele.
K. Gibran
• E greu să contrazici o judecată dreaptă. Platon
• Cu cît memoria este mai mare, cu atît judecata este mai mică. Alfred Binet
• Nu-i socotim oameni cu judecată decît pe cei care sunt de părerea noastră. La Rochefoucauld
• Vreau să spun un mare secret. Nu aşteptaţi Judecata din urmă. Ea are loc în fiecare zi.
A. Camus
• Prin operele sale artistul îşi creează un alibi în vederea judecăţii de apoi. L. Blaga
• Păcatele se plătesc pe lumea cealaltă, dar prostiile în lumea asta. A. Schopenhauer
• Ce judecăţi veţi pronunţa împotriva celui care, cu toate că e cinstit cu trupul, este hoţ în
sufletul său? K. Gibran
• O crimă este, înainte de orice, o lipsă de judecată. H. de Balzac
• Dumnezeu să ne ferească / De judecată măgărească. A. Donici
• E mult mai greu să te judeci pe tine însuţi, decît să judeci pe altul. A. de Saint-Exupéry
• Dacă broasca ţestoasă are piciorul sigur, este oare aceasta un motiv pentru a tăia aripile
vulturului? E. Poe
Jurămînt
• Timpul triumfă asupra celor mai temute jurăminte şi asupra sufletelor celor mai inflexibile.
Sofocle
• Jurămintele cele mai puternice ce consumă în focul pasiunii ca un pai uşor. W. Shakespeare
• Şi un straşnic jurămînt şi un suflet împietrit se poate mlădia. Sofocle
• Jurămîntul oamenilor perverşi acrie-l în cenuşă. Proverb
• Cel dintîi jurămînt pe care şi l-au făcut vreodată două fiinţe omeneşti s-a săvîrşit la poalele
unei stînci ce se prăbuşeau; şi-au luat drept martori ai statornicilor lor cerul, care nu-i măcar
o clipă acelaşi. D. Diderot
Laşitate
• Laşii mor de mai multe ori înaintea morţii lor, curajosul nu gustă niciodată moartea decît o
singură dată. W. Shakespeare
• Cel mai curajos dintre noi se teme de eul său. O. Wilde
• Unicul lucru de care trebuie să ne temem este însuşi frica. F. D. Roosevelt
Lege
• Legile sunt pînze de păianjen prin care trec muştele mari şi în care rămîn cele mici.
H. de Balzac
• Nimic nu-i mai puţin cunoscut ca ceea ce toată lumea trebuie să cunoască: Legea!
H. de Balzac
Libertate
• Trebuie să te fi bucurat de libertate pentru a-i cunoaşte adevărul preţ. H. de Balzac
• Libertatea este facultatea de-a dispune după inspiraţiunea propriei noastre judecăţi, de
puterile noastre mecanice şi intelectuale. M. Eminescu
• Îmi place libertatea mai mult decît viaţa. F. von Schiller
• Ca să ai parte de adevărata libertate, trebuie să fii sclavul filozofiei. Seneca
• Libertatea este o formă a exactităţii: nimic nu i se poate adăuga sau lua într-o lume civilizată.
Gr. Vieru
• Liber nu e decît omul ce trăieşte din munca productivă a mîinilor sale. M. Eminescu
• Cine nu iubeşte singurătatea, nu iubeşte libertatea: căci liberi suntem numai cînd suntem
singuri. A. Schopenhauer
• Numai acela îşi merită libertatea şi viaţa, care trebuie să le cucerească în fiecare zi. J. W.
Goethe
• Poetul e trimis în lume ca preot al libertăţii şi hamul al frumosului. G. Herwergh
• A renunţa la libertate sa înseamnă a renunţa la însuşirea sa de om, la drepturile umanităţii, a
renunţa chiar la datoriile sale. J. – J. Rousseau
• Beţia de a fi liber nu-i decît un freamăt înlăuntrul unei facilităţi. E. Cioran
• Omul lipsit de educaţie nu ştie să se servească de libertatea sa. Im. Kant
• Fericirea adevărată este în libertate, iar libertatea în curaj. Tucidide
• Libertatea este un principiu etic de esenţă demoniacă. E. Cioran
• Pe copil trebuie să-l înveţi de mic ce este libertatea. C. Tsatsos
• Ştie să poruncească mai ales cel ce-a ştiut să se supună. Omul cu adevărat liber nu e bun nici
pentru una, nici pentru alta. L. Blaga
• O cuşcă merge să caute o pasăre. F. Kafka
Limbă
• Limba este însăşi floarea sufletului etnic al românilor. M. Eminescu
• Limba este întîiul mare poem al poporului. L. Blaga
• Limba este focul veghetor al Patriei, suflarea ei caldă, sănătatea ei liber ziditoare de frumos.
Limba este frumuseţea activă a Patriei. G. Vieru
• Limba e arma femeii, aşa cum minciuna e arma hoţului. A. Rivarol
• Mulţi au căzut de ascuţişul sabiei; dar nu aşa de mulţi ca cei ce au căzut din pricina limbii.
Septuaginta
• Plăcerea pe care o dă limba este aceeaşi la cerşitor şi la rege. Pancatantra
• Limba română este maica mea. N. Stănescu
• Nu cunosc un dar mai frumos din partea unui musafir străin decît acela de a-mi elogia ţara în
limba casei mele. Gr. Vieru
• Limba este cartea de nobleţe a unui neam. V. Alecsandri
• Limba este o armă a gîndirii. A. Tolstoi
• Limba unui popor este floarea lui cea mai de preţ, o floare a întregii lui vieţi spirituale.
K. D. Uşinski
• Limba dă-n vileag omul, cum greutatea dă-n vileag nuca seacă. Saadi
• Nimeni nu este scutit să vorbească bine limba lui maternă. Voltaire
• Limba este un instrument ale cărui resorturi nu trebuie să le faci să scîrţîie. A. Rivarol
• Rătăcitul de limba este mai totdeauna un rătăcit de suflet, de neam, de omenire şi de omenie.
V. Mîndîcanu
• Orice limbă, la urma urmei, e o oglinda sufletului naţiei care o creează. I. Pillat
• Măsurariul civilizaţiei unui popor în ziua de azi e: o limbă sonoră şi aptă de a exprima prin
sunete noţiuni, prin şir şi accent logic cugete, prin accent etic sentimente. M. Eminescu
• O vorbă nepotrivită răstoarnă întreaga viaţă. Menander
• Cuvintele... însămînţează cel mai fertil pămînt arabil al lumii, creierul uman. N. Stănescu
• Într-un „cuvînt” răsună nu numai sensul său, răsună în el întregul univers, precum într-o
scoică marea. L. Blaga
• Naşterea unei limbi este un mister al sentimentelor. Cuvintele sunt revederi dureroase ale
sentimentelor. Cuvintele sunt trupurile moarte ale celor care n-au murit. Adică ale tuturor
înaintaşilor noştri. N. Stănescu
• Limba naşte vrajba. A. de Saint-Exupéry
Lumină
• Nici noaptea pămîntului, noaptea cea mai mare, nu e noapte, ci doar o umbră într-un univers
de lumină. L. Blaga
• Individul se aseamănă cu lumina care, aprizîndu-se, înfrînge întunericul în partea ce-i revine.
O astfel de mică luminaţie biruie foarte multe întuneric. E. Jünger
• Cert, din punctul de vedere al lumînării, flacăra ei, ce dă lumină – este o boală. L. Blaga
Luptă
• În lupta dintre tine şi lume, să sprijini lumea. F. Kafka
• A nu-ţi respecta duşmanul înseamnă a pierde o şansă de a-l învinge. L. Blaga
• Cel care ştie să se biruie într-o victorie este de două ori biruitor. Syrus
• Rugăciunea este o capitulare. L. Blaga
Mama
• Dintre toate religiile cea mai frumoasă este mama. Gr. Vieru
• Dragostea de mamă face ca toate celelalte sentimente să pălească. H. de Balzac
• A fi tată e mult, a fi mamă e totul. Gr. Vieru
• Toată educaţia depinde de mamă. Aristotel
• O mamă bună preţuieşte cît o sută de profesori. J. F. Herbart
Minte
• Mintea-i un zeu pentru fiecare dintre noi. Menandru
• Mulţi nu-şi pierd minte fiindcă n-o au. Gracián
• Mintea vede, mintea aude; celelalte sunt oarbe. Epiharm
• Gloria şi bogăţia sunt bunuri nesigure dacă nu există minte. Democrit
• Mintea ne foloseşte cîteodată să săvîrşim cu îndrăzneală prostii. La Rochefoucauld
• Sunt trei feluri de minţi: una înţelege de la sine; a doua pricepe ceea ce gîndeşte altul; iar a
treia nu se înţelege nici pe sine nici pe altul; prima este cea mai excelentă, a doua excelentă, a
treia inutilă. N. Machiavelli
• Mintea celui înţelept este pentru el putere, zid de apărare. Pitagora
• Mintea este totdeauna amăgită de inimă. La Rochefoucauld
• Mintea unui copil este ca o pagină albă, pe care putem scrie aproape tot ce voim. J. Lubbock
• Celor mai multe femei, mintea le serveşte mai degrabă să le întărească nebunia decît
judecata. La Rochefoucauld
Moralitate
• Acel care nu-şi poartă moralitatea decît ca pe un vişmînt de zile mari, mai bine să rămînă gol.
K. Gibran
• Un tip cu adevărat moral este sub raport etic mai exigent faţă de sine însuşi decît faţă de alţii.
L. Blaga
• Morala nu este un lacăt şi cu atît mai puţin o cheie de lacăt. Sensul acestui fel de a fi este
înălţător şi nu are caracter represiv. Ce altceva mai moral, decît o fată tînără îndrăgostită?
N. Stănescu
Muncă
• Munca este părintele gloriei şi a fericirii. Euripide
• Munca scuteşte pe om de trei mari rele: plictiseala, viciul şi sărăcia. Voltaire
• Munca este dragostea scoasă la lumină. K. Gibran
• Nu există nici libertate, nici cultură, fără muncă. M. Eminescu
• Munca are avantajul de a face zilele mai scurte şi viaţa mai lungă. D. Diderot
• Nu te odihneşti niciodată pentru ce ai făcut-o, ci pentru aceea ce o vei face. N. Iorga
• Omul trebuie să muncească şi ca unul care nu va muri niciodată, şi ca unul care va muri
mîine. C. Tsatsos
• Orice muncă este goală fără de dragoste... Să munceşti cu dragoste înseamnă să pui în toate
lucrurile pe care le faci o fărâmă din sufletul tău. K. Gibran
• Omul, ca să fie liber, trebuie să înţeleagă şi să ştie că ceea ce dă libertate, consideraţiune şi
avere este munca, că ele sunt singurul drum care duce la civilizaţie şi progres. I. Ghica
• E o penibilă povară să nu ai nimic de făcut. N. Boileau
• Munciţi spre a ţine pasul cu ritmul pămîntului şi cu sufletul său. Cînd munciţi deveniţi un
fluier, prin care murmurul orelor se schimbă în cîntec. K. Gibran
Naştere
• A se naşte înseamnă doar a începe să mori. Pindar
• Nu există nici un remediu contra naşterii şi contra morţii, în afară de a profita de perioada
care le separă. G. Santayana
• Omul se naşte de două ori: prima dată din trupul mamei, a doua oară din propriul trup.
Naşterea din sine însuşi se mai numeşte moarte. Anonim
Natură
• De la natură ne vine tot ce este perfect. Pindar
• Cine nu minte niciodată e natura. M. Eminescu
• Fericit este cel ce a dobîndit cunoaşterea naturii. Euripide
• Natura are perfecţiuni pentru a arăta că ea este imaginea lui Dumnezeu şi defecte pentru a
arăta că nu-i decît o imagine a lui. B. Pascal
• Mulţi stau orbi şi surzi în marele templu al naturii. J. Lubbock
• Nu am văzut om cu două inimi, amîndouă pentru iubit, om cu două mîini, amîndouă pentru
împărţit şi dat, cum este natura. Gr. Vieru
• Orice fiinţă pe care o vedem a doua oară ne ia timpul degeaba. Cu excepţia Naturii,
bineînţeles. Gr. Vieru
• Natura l-a făcut pe om fericit şi bun, dar societatea îl depravează şi îl face mizerabil.
J. –J. Rousseau
• Ceea ce-l deosebeşte pe Napoleon de un sacagiu nu este observat decît de societate; naturii
puţin îi pasă de aşa ceva. H. de Balzac
• Frumuseţe obraznică, dacă exceptăm omul, nu vom întîlni în natură. Gr. Vieru
• Cele şapte minuni ale lumii sunt cele şapte culori. L. Blaga
• Fiecare copac îşi pune singur coroana pe cap. Ca Napoleon. L. Blaga
• Natura este necruţătoare, iar cînd încerci să-i calci legile este mai dură decît curtea cu juri,
pentru că este mai logică. H de Balzac
• Această fetiţă ar trebui să-ţi poarte frumoşii ochi în ghilimele, căci îi are de la bunica ei. Dar
Natura ignoră citatul. L. Blaga
• Omul poate să înşele Natura, s-o păcălească, s-o întreacă, sau s-o strice. Un singur lucru îi
este interzis: să facă la fel. L. Blaga
Nebun
• Nebunii lui Shakespeare sunt adevăraţi înţelepţi. M. Eminescu
• Eşti nebun dacă crezi că poţi fi fără suferinţă, fiind muritor. Euripide
• Nebunii bătrîni sunt mai nebuni decît cei tineri. La Rochefoucauld
• Toţi cei care par nebuni, chiar sunt, şi, pe deasupra, jumătate din cei care nu par. Gracián
Nebunie
• Cel trăieşte fără nebunie nu-i chiar atît de înţelept pe cît crede. La Rochefoucauld
• Nebunia se ţine scai de noi toată viaţa. Dacă un om pare înţelept, e numai pentru că
nebuniile lui sunt potrivite cu vîrsta şi cu situaţia lui. La Rochefoucauld
• Nu numai înţelepciunea mileniilor, - şi nebunia lor se manifestă în noi. E periculos să fii
moştenitor. F. Nietzsche
• În viaţă se întîmplă uneori încurcături din care, ca să ieşi cu bine, se cade să ai o fărîmă de
nebunie. La Rochefoucauld
• Este o mare nebunie să pierzi înăuntru pentru ca să cîştigi în afară, adică să-ţi dai liniştea,
timpul liber şi neatîrnarea pentru strălucire, rang, fală, titluri şi onoruri. A. Schopenhauer
Nefericire
• Nu mai am duşmani cînd ei sunt nefericiţi. V. Hugo
• Mijlocul cel mai bun pentru a nu deveni prea nefericiţi este să nu ceri a deveni prea fericit.
S. Schopenhauer
• Ascunde-ţi nefericirea, ca să nu-i bucuri pe duşmani. Periandru
• Nu există oameni mai ne-nduplecaţi şi mai duri decît cei preocupaţi întruna de nefericirea lor.
M. Eminescu
• Familiile fericite se aseamănă toate; familiile nefericite sunt nefericite fiecare în felul său.
L. Tolstoi
Nelinişte
• Cel mai neliniştit om al unei închisori este directorul. G. –B. Shaw
Nenorocire
• Remediul nenorocirii este echilibrul sufletesc. Syrus
• Cel ce nu poate suporta nenorocire este un adevărat nenorocit. Bias din Priene
• Unica nenorocire ireparabilă este moartea celor pa care îi iubeşti. R. Rolland
• Cine suportă cu resemnare nenorocirea care-l loveşte este mai puţin nefericit. Euripide
• În nenorocire omul lipsit de judecată se înţelepţeşte. Democrit
• Nenorocirea este cel mai bun dascăl; îşi are metoda ei proprie, dar nu să greş. M. Eminescu
• Nenorocirea este un fel de talisman a cărui mare însuşire este de a întări firea noastră
fundamentală. H. de Balzac
• Nenorocirea nu are prieteni. Euripide
• Dacă toţi oamenii şi-ar aduna toate nenorocirile laolaltă, cu gîndul de a face un schimb între
ei, aruncînd o privire asupra nenorocirilor altora, ei şi-ar lua bucuros înapoi fiecare ce a dus.
Herodot
• Nenorocirea este o treaptă în sus pentru geniu, un heleşteu pentru creştin, o comoară pentru
omul dibaci, iar pentru cei slabi o prăpastie. H. de Balzac
Obiect
• Orice obiect este o formă de lumină oprită într-o structură. N. Stănescu
• Zeul unei bucăţi de materie: forma. M. Eminescu
Om
• Lumea e plină de minuni, dar nimic nu e mai minunat ca omul. Sofocle
• Fiecare om e o întrebare pusă din nou spiritului Universului. M. Eminescu
• Mărginit de natura sa, nemărginit în aspiraţiile sale, omul e un zeu căzut din ceruri, care îşi
aduce aminte de ceruri. A. de Lamartine
• Omul este un zeu sau fiară. Aristotel
• Omul e ceva nedesăvîrşit, care tinde necontenit la ceva mai bun şi mai mare decît el însuşi.
R. Descartes
• Oamenii cu adevărat mari sunt simpli; iar simplitatea lor te face să te simţi egal cu ei.
H. de Balzac
• Oamenii se împart în două: unii caută şi nu găsesc, alţii găsesc şi nu-s mulţumiţi.
M. Eminescu
• Omul nu este decît o trestie, cea mai fragilă din natură, dar este o trestie care cugetă.
B. Pascal
• Omul e o bestie care trebuie să devină înger. G. Papini
• Omul e un copil al nevoilor, nu o inteligenţă liberă. A. Schopenhauer
• Omul e un suflet care a avut un accident. H. Michaux
• Omul obţine fericirea numai prin munca sa, nu de la întîmplare. H. Ch. Anderson
• În om e un şir nesfîrşit de oameni. M. Eminescu
• Oamenii sunt ca nişte copii mici: dacă îi răsfeţi, se obrăznicesc. A. Schopenhauer
• Numai omul e în stare să facă imposibilul. T. Edison
• E din neamul mare al licuricilor – omul: un vierme ce se transformă în lumină cînd iubeşte.
L. Blaga
• Oamenii se aseamănă după vorbe, dar se deosebesc după fapte. Molière
• Ca să fie om deplin, cînelui îi lipseşte numai organul pentru a mînui revolverul.
B. –B. Haşdeu
• Pe pămînt nu este nimic mai slab ca omul. Homer
• Vrei să cunoşti un om? Înveseleşte-l cu o mare putere. Pitagora
• E mai uşor să cunoşti omul în general, decît să cunoşti un om, luat aparte. La Rochefoucauld
• O pulbere îndrăgostită de fantome – iată ce e omul: imaginea sa absolută, ideal
asemănătoare, s-ar întruchipa într-un Don Quijote văzut de Eschil. E. Cioran
• Ce este omul în natura sa? Un neant în coraport cu infinitul, un tot în coraport cu neantul, un
mijloc între nimic şi tot. B. Pascal
• Omul este un copil, darul său cel mai înalt este darul creşterii. R. Tagore
• Omul este utopia animalelor. L. Blaga
• Unii oameni sunt celebri, alţii merită să fie. G. E. Lessing
• Un om poate avea totul, neavînd nimic, şi nimic avînd totul. M. Eminescu
• Omul ar nebuni de visare, dacă florile ar străluci pe cer, iar nu la picioarele sale. Gr. Vieru
• Omul mare, dacă ar şti de la început că va deveni om mare, ar rata ca om. L. Blaga
• Cuvîntul „om” e o figură retorică, o iperbolă pe care n-a realizat-o încă nici o fiinţă. L. Blaga
• Omul singur are foarte puţină putere şi este ca un Robinson părăsit: numai împreună cu
ceilalţi el este ceva şi poate ceva. A. Schopenhauer
• Un om căruia nu-i place nimeni e cu mult mai nefericit decît cel care nu-i place nimănui.
La Rochefoucauld
• Nu există decît două feluri de oameni: unii drepţi, care se cred păcătoşi, alţii păcătoşi, care se
cred drepţi. B. Pascal
• Nu există decît două feluri de oameni întra-adevăr atrăgători: cei care ştiu absolut totul şi cei
care nu ştiu absolut nimic. O. Wilde
• În lucrurile mari, oamenii se arată aşa cum le convine să se arate; în cele mici, ei se arată aşa
cum sunt. S. Chamfort
• Mai bine trăieşte printre oameni cu gîndul la mănăstire decît în mănăstire cu gîndul la
oameni. Anonim
• Omul e tot ce veţi dori, dar numai nu rezonabil. O. Wilde
• Omenirea se ia prea în serios; iată păcatul originar al acestei lumi. O. Wilde
• Soarta omenirii în general va fi ceea pe care ea o va merita. A. Einstein
• Peste o mie de ani, omul va suspina ca şi acum: „Ah! cît de grea e viaţa!” şi ca acum îi va fi
frică şi nu va dori să moară. A. P. Cehov
• Unica demnitate adevărată a omului este facultatea sa de a se dispreţui. G. Santayana
Onoare
• Onoarea este ca o insulă prăpăstioasă şi fără ţărmuri; odată ce ai ieşit din ea, nu te mai poţi
întoarce. N. Boileau
• Onoarea este singurul bun care nu se respectă niciodată, dacă cineva a avut nenorocirea de a
o fi pierdut. P. Doumer
• Ce este onoarea? Un cuvînt. W. Shakespeare
• Cel mai scurt drum spre onoare e de-a fi ceea ce doreşti să pari. Socrate
• Onoarea, luată obiectiv, este opinia altora despre valoarea noastră, iar subiectiv – frica
noastră de această opinie. A. Schopenhauer
• Onoarea merge disculţă prin tăciunii aprinşi fără să-i pese dacă lasă ori nu urme. Gr. Vieru
Pasiune
• Raţiunea şi pasiunea sunt cîrma şi pînzele sufletului mereu navigînd. Potrivit e să daţi raţiunii
şi pasiunii aceeaşi preţuire, ca şi cînd aţi face-o pentru doi oaspeţi iubiţi în casa voastră
aflîndu-se. K. Gibran
• Marile pasiuni sunt rare, ca şi capodoperele. H. de Balzac
• Dacă pasiunea ar avea şi înţelepciune, ar fi însăşi virtutea. H. de Balzac
• Pasiunile ne dezvălui o infinitate de adevăruri despre noi înşine. Stendhal
• Un om fără pasiune, omul perfect, este un monstru, un semi-înger care nu are încă aripi.
H. De Balzac
• Pasiunea nu chibzuieşte; plăteşte cu ochii închişi. H. de Balzac
• Pasiunea încetează cînd speranţa moare. H. de Balzac
Patrie
• Patria este neliniştea fericită a inimii mele. Gr. Vieru
• Nimic nu poate fi mai presus ca patria, afară numai dacă nu cumva este în joc tot neamul
omenesc. H. de Balzac
• Soarelei patriei dă tuturor lucrurilor un farmec ce nu se mai găseşte în nici o parte a lumii.
H. de Balzac
• Oricît de bine i-ar merge personal unui om, dacă patria piere, piere şi el împreună cu ea.
Tucidide
• Oricare bun cetăţean are datoria de a se ocupa de viitorul patriei sale. M. Eminescu
• Nu pot vedea ceva mai dulce decît patria. Homer
• Şi-un fir de iarbă îşi are rădăcina lui. M. Sadoveanu
• Nu este nenorocire mai mare decît pierderea patriei. Euripide
• Îţi iubeşti patria nu pentru că e mare, ci pentru că e a ta. Seneca
• Cenuşa morţilor a creat patria. A. de Lamartine
• Patria sunt eu, eşti tu, e tot ceea ce iubim, tot ceea ce visăm, tot ceea ce va fi cînd nu vom
mai fi noi. R. Rolland
• Patria este un dor de a sta locului. Dorul, la români, nu e un dor de emigrare, ci este chiar
durul de a sta locului. N. Stănescu
• A-ţi iubi Patria înseamnă a ţi-o clădi cu propria ta viaţă. N. Stănescu
• Este nedrept să învăţăm copilul cum să moară pentru Patrie, înainte de a-l învăţa cum să
trăiască pentru ea. Gr. Vieru
• Moldova n-a fost a strămoşilor mei, n-a fost a mea şi nu este a voastră, ci a urmaşilor noştri şi
a urmaşilor urmaşilor voştri în veacul vecilor. Ştefan cel Mare
• Nu am să vă ofer nimic în afară de sînge, muncă, lacrimi şi sudoare. W. Churchill
Pămînt
• Dacă nasul Cleopatrei ar fi fost mai scurt, toată imaginea pămîntului s-ar fi schimbat.
B. Pascal
• Ce dulce e pămîntul cînd apare în ochii naufragiaţilor! Homer
• De cîte ori călcăm pe pămînt ne sărută tălpile. E fericit că nu-l părăsim. L. Blaga
Personalitate
• Personalitatea este ca o monedă de argint care, oricum o arunci , cade mereu cu efigia în sus ,
niciodată cu reversul. L. Blaga
• Desfiinţaţi indigoul. El multiplică. A. Păunescu
Popor
• Lumea se răsfrînge în mod deosebit în sufletul fiecărui popor. A. D. Xenopol
• E bine să înveţe un popor de altul, nu este însă bine să înveţe un popor pe altul. Gr. Vieru
• Nu sunt nici atenian, nici grec, ci cetăţean la lumii. Socrate
• Un mare popor fără suflet e o vastă gloată. A. de Lamartine
• Fiecare popor are guvernul pe care-l merită. J. de Maistre
• O naţiune nu se face cunoscută de străini decît prin laturile sale proaste. G. –K. Chesterton
• Naţionalitatea nu este o analiză de sînge, ci o opţiune. N. Stănescu
Prieten
• Un prieten este un suflet care locuieşte în două corpuri. Aristotel
• Prietenii se califică de sinceri; duşmanii sunt sinceri. A. Schopenhauer
• A avea un prieten este a avea un alt eu. Cicero
• Printre multe pricini care ne pot împiedica să avem un prieten (adevărat), una din cele mai
însemnate e aceea de a căuta să avem un număr prea mare de prieteni. Plutarh
• Dacă toată lumea ţi-e duşmană, fii tu prietenul tău. B. de Saint-pierre
• Dacă e bine de ştiut unde-ţi sunt prietenii, e şi mai bine de ştiut unde-ţi sunt duşmanii.
Al. Dumas
• Omul nu are prieten mai bun şi duşman mai rău decît pe sine însuşi. J. Lubbock
• În prezenţa unui prieten poţi gîndi cu voce tare. W. Emerson
• Sclavii şi stăpînii de sclavi niciodată nu vor deveni prieteni. Platon
• Cunoaşte-ţi prietenii pentru a-i iubi şi duşmanii pentru a-i stăpîni. N. Iorga
• A avea un prieten înseamnă a avea încă o viaţă. Gracián
• Numai mîna unui prieten smulge splinul din inimă. C. A. Helvetius
• Am prieteni care mă iubesc, prieteni cărora puţin le pasă de mine, prieteni care mă indispun
şi prieteni care mă urăsc. S. Chamfort
• Prietenul îmi arată ce pot, duşmanul mă învaţă ce trebuie să fac. F. von Schiller
Prietenie
• Prietenia e o transformare a iubirii; ea nu depinde de sex, de aceea e mai pură. M. Eminescu
• Prietenia este armonia omenescului cu divinul. Cicero
• Prietenia este iubirea fără aripi. G. G. Byron
• Prietenia este una din mîngîierile vieţii. G. Galaction
• Cei care cer prietenia fără a o da în schimb sunt hoţi de suflete. N. Iorga
• Prietenia greu se leagă, uşor se strică; amorul uşor se aprinde, greu se stinge. A. D. Xenopol
• Prieteniile condiţionate de suferinţe comune sunt cele mai gingaşe şi mai rezistente.
T. Arghezi
• Prietenia nu este un dor, ci o prezenţă. N. Stănescu
• Prietenia este mai des o uşă de ieşire decît o uşă de intrare a dragostei. Gustave le Bon
• Prietenia femeilor este cu mult superioară iubirii lor. H. de Balzac
Pubertate
• Pubertatea este o vîrsta cînd porii ar vrea să fie guri şi ochi în acelaşi timp. L. Blaga
• Cînd suntem adolescenţi, parcă nici nu putem fi altfel. A. Păunescu
Rană
• Rănile pe care omul şi le face sie se tămăduiesc greu. W. Shakespeare
Rău
• Nu trebuie stărnit un rău bine adormit. Syrus
• Nu a trăi este un rău, ci a trăi prost. Diogene
• Este tot atît de riscant să dai unui nebun un cuţit şi puterea unui om rău. Lamblichos
• Căinţa noastră nu e atît un regret după răul pe care l-am făcut, cît o teamă de răul care ni se
poate întâmpla. La Rochefoucauld
• Simpatia pentru cei răi nu este decît atracţia răului. Teofrast
• Zeul împarte oamenilor pe lîngă un bine şi două rele. Pindar
• Pe lîngă relele inevitabile ne mai pricinuim şi noi înşine altele. Menandru
• Ce-i rău de la început, rău va sfîrşi. Euripide
• Bun nu e acela care suferă răul, ci acela care face binele. N. Iorga
• Văd şi aprob ce e mai bun şi totuşi urmez ce e mai rău. Ovidiu
• Toate au trecut pe lume, numai răul a rămas. M. Eminescu
• În această lume în care sunt multe lucruri rele, cel mai rău rămîne totuşi societatea.
A. Schopenhauer
• Sunt bun în măsura în care mi-o îngăduie răul din jur. Gr. Vieru
• Nu e atît de primejdios să faci rău majorităţii oamenilor cît e să le faci prea mult bine.
La Rochefoucauld
• E un colţ în fiecare sămînţă; o inimă-n oricare corp; un vierme în oarecare viaţă: Răul. Şi
acest vierme creşte, creşte, distruge viaţa. M. Eminescu
• De vom depărta cursa răului, răul va pieri. M. Eminescu
• Omul care se gîndeşte în primul rînd la rău îl poartă adesea în el însuşi. H de Balzac
• Unul dintre cele mai eficiente mijloace de seducţie ale răului este chemarea la luptă. F.
Kafka
• Nefăcînd nimic, te înveţi a face răul. Muratori
• Numai vezi să nu faci rău, în timp ce vrei să fii de folos. Ovidiu
• Rău şi ură dacă nu sunt, nu este istorie. M. Eminescu
• Cine face rău pentru rău, acela are un caracter omenesc; cine face bine pentru rău, acela are
un caracter dumnezeiesc; dar cine face rău pentru bine, acela are un caracter diavolesc.
Freidank
• Greu şi chiar cu neputinţă este a păstra nepătată nobilimea inimei, avînd pururea înaintea
ochilor exemplul celor răi. Gh. Asachi
• Filozofia triumfă uşor asupra relelor trecute şi asupra celor care vor veni, dar relele prezente
triumfă asupra ei. La Rochefoucauld
• După cum nu e de nici un folos medicina, dacă nu alungă boala din corp, tot aşa nu e de folos
nici filozofia, dacă nu alungă răul din suflet. Pitagora
• De obicei virtuoşii suferă, iar cei răi sunt fericiţi. Papagalii intră în captivitate, pe cînd ciorile
se plimbă pe unde vor. Carngadharapaddhati
• Dacă am pune pe talerul unei balanţe răul pe care cei „puri” l-au revărsat asupra lumii, şi pe
celălalt taler răul făcut de oamenii lipsiţi de principii şi scrupul, primul taler ar atîrna mai
greu. E. Cioran
• Cei răi consideră că vă fac mult bine, nefecîcîndu-vă nici un rău. Esop
Răutate
• Voinţa omului e un război împotriva răutăţii omului. Gracián
• Răutatea calculată este cea mai ascuţită dintre toate răutăţile. H. de Balzac
• Nici religia nu a putea acoperi vreodată răutatea omului – întotdeauna i-au rămas afară de
ghearele. Gr. Vieru
• Pe lîngă multă răutate este multă prostie. N. Iorga
• Răutatea e neîmblînzită chiar dacă îi faci cel mai mare bine. Esop
• Răutatea ţine îndeobşte cîrma în lume şi glasul nebunilor se aude mai tare. A. Schopenhauer
Relativitate
• Un prost găseşte întotdeauna un prost mai mare care să-l admire. N. Boileanu
• Fii mulţumit de nemulţumirea ta. Ea dovedeşte poate că eşti mai mare decît mulţumitul de
sine. A. P. Cehov
• A mînca e bine. A fi deja mîncat e încă mai bine. A. France
• Prefer să am un dinte decît un rubin. H. de Balzac
• Banalitatea devine genială pe buzele unui îndrăgostit. Antonim
Resemnare
• Resemnarea este o inerţie a sufletului abandonat unui prizonierat cosmic din lipsă de tensiune
lăuntrică. Orice resemnare este un jug domol, ofensă adusă elanului prometeic al spiritului.
E. Cioran
Rob
• Omul liber poate fi prizonier, dar nu un rob. J. Amyot
• Nu există muritor care să fie liber; căci sau e robul banilor sau al destinului. Euripide
• Suntem robii unei veşnice nesiguranţe, care ne prezintă, rînd de rînd, bunuri şi rele ce ne
scapă mereu. La Rochefoucauld
• Cît de repede ajunge omul rob al propriilor sale creaţii! Era de prevăzut că cel ce a fost odată
rob al zeilor va deveni într-o zi şi rob al maşinilor. L. Blaga
• Creează ca Dumnezeu, ordonă ca un rege, munceşte ca un rob. C. Brâncuş
• A fi robul său este sclavia cea mai penibilă. Seneca
• Robul de azi – un cîine care păzeşte alt cîine de alţi cîini cu mulţi cîini şi ei. Gr. Vieru
• Datoriile fac din om un adevărat rob. A. Vellington
• Toţi suntem robii legilor, ca să putem trăi liber. Cicero
• E suficient să te crezi rob pentru a fi rob într–adevăr. Alin
• Noi purtăm lanţuri, deşi ochiul nu le vede şi suntem robi, deşi suntem numiţi oameni liberi.
O. Wilde
• Sclavia a atins punctul său culminant în epoca noastră sub forma muncii libere salariate.
G. –B. Shaw
• Femeia nu poate să nu fie roabă: a bărbatului, a plăcerilor sau a sacrificiului. Antonim
Ruine
• Toţi oamenii care aruncă o privire peste trecutele lor ruine îşi închipuie – pentru a evita
ruinele viitoare – că le stă în putere să reînceapă ceva cu totul nou. Dar nimic nu se întîmplă.
E. Cioran
• Realitatea e ruina unui basm. L. Blaga
• De sub orice ruină izvorăşte un fluviu de melancolii. L. Blaga
Scop
• Suntem ca rîurile şi ca fluviile: curgem parcă am avea o ţintă, dar nu avem nici una. L. Blaga
Singurătate
• Singurătatea este soarta tuturor oamenilor înzestraţi cu o capacitate deosebită.
A. Schopenhauer
• Singurătatea individului creşte în raport cu valoarea sa intelectuală. A. Schopenhauer
• Nu există singurătate în care n-ar mai fi cineva. Gr. Vieru
• În singurătate bătrînului se află ca peştele în apă. A. Schopenhauer
• Orice singurătate este umilitoare dacă nu-i la sînul naturii ori al muzicii. Gr. Vieru
• Omul cel înţelept, deşi se pleacă plăcerilor acestei zile, totuşi îşi alege un minut de
singurătate, spre a putea cugeta. Gr. Asachi
• De obicei, nu eşti singur în singurătate. Iar restul cu tine. Izolarea nu este singurătatea
absolută, care este cosmică; cealaltă singurătate, mica singurătate, nu este decît socială.
E. Ionescu
• Nu vreme – singurătatea nu-mi ajunge. Gr. Vieru
• Un om dedat singurătăţii nu este nici mai bun, nici mai rău ca ceilalţi, este pur şi simplu un
om singur. Gr. Vieru
Speranţă
• Ideea de neant nu-i este proprie omenirii truditoare. Cei ce muncesc se resemnează cu
asprimea sau nerozia sorţii, şi speră: speranţa e virtutea sclavului. E. Cioran
• Speranţa este floarea dorinţei. H. de Balzac
• Nu există pernă mai odihnitoare ca speranţa. H. de Balzac
• Speranţa e adesea un cîine de vînătoare fără armă. W. Shakespeare
Stat
• Dacă Statul este puternic, el ne striveşte. Dacă el este slab, noi pierim. P. Valéry
• Echilibrul în stat e ca sănătatea în corp. M. Eminescu
• Secretul vieţii lungi a unui stat este păstrarea ierarchiei meritului. M. Eminescu
Statornicie
• Singurul lucru statornic este schimbarea. A. Schopenhauer
• Dacă un pitic stă pe un munte, el nu devine mai mare. Seneca
• Chiar şi pe drum drept şarpele tot numai în serpentine se mişcă. L. Blaga
• Clepsidra este nevinovată. Vinovat e nisipul ce nu e statornic. Anonim
• Steagul este un simbol lamentabil: fîlfîie după cum bate vîntul. L. Blaga
• Nu poate un rîu să-şi schimbe cursul său înspre izvor. M. Eminescu
• A-l boteza din nou pe un om, nu va să zică a-l schimba. M. Eminescu
Suferinţă
• Nu adăugaţi suferinţele voastre un remediu mai rău ca suferinţa. Sofocle
• Suferinţa este aidoma unei flăcări care ne luminează calea vieţii. H. de Balzac
• Este mai uşor să dai sfaturi decît să suporţi suferinţa. Euripide
• Doina este forma sublimă a suferinţei omeneşti. Gr. Vieru
• Femeia în dragoste suferă mai mult decît bărbatul, dar ştie să ascundă mai bine suferinţa.
Euripide
• Dacă ar fi o şcoală suferinţele iubirii, toţi oamenii ar deveni profesori. Gr. Vieru
• Amintirea suferinţelor trecute este plăcută. Euripide
• Suferinţa este ucenicia marilor voinţe omeneşti. H. de Balzac
• Nimeni nu ştie cît timp poate dura o secundă de suferinţă. Ea poate dura timpul unui
purgatoriu sau toată eternitatea. G. Greene
• A se face spectatorul propriei vieţi înseamnă a scăpa de orice suferinţă. O. Wilde
• Doliul este în suflet, nu în haine. H. de Balzac
Suflet
• Sufletul omului e ca un val – sufletul unei naţiuni ca un ocean. M. Eminescu
• Un singur lucru durează cît viaţa, faptul că ai un suflet drept şi bun. Euripide
• Acela e suflet mare care cere lumină. Al. Vlăhuţă
• Sufletul este cel care stă pe car, corpul este carul, intelectul e vizitiul, mintea frîul. Simţurile
sunt caii, obiectele lor e drumul. Cel care se foloseşte este înzestrat cu corp, simţuri şi minte.
Katha-Upanisad
• Plăcerile sunt cuiele care ţintuiesc de trup. Plutarh
• Un suflet cîntăreşte cu mul mai mult decît un regat, un imperiu, uneori mai mult decît specia
umană. J. Michelet
• Cîntăriţi sufletul şi veţi afla greutatea gîndului. Gr. Vieru
• Moralitatea e pentru suflet identică cu sănătatea pentru trup. M. Eminescu
• Sufletul rănit naşte mărginit. Gr. Vieru
• Sufletul este totul, acesta este degetul lui Dumnezeu asupra naturii. Iu. Haşdeu
• Sufletul este o realitate teribilă. Poţi să-l cumperi, să-l vinzi, să-l schimbi. Poţi să-l otrăveşti
sau să-l faci perfect. O. Wilde
• La omul întreg, cuvîntul poartă icoana sufletului, şi fapta comoara inimii. D. Cantemir
• Nu poate avea suflet sănătos cel care în adîncul conştiinţei sale nu simte scîrbă în minciună.
S. Mehedinţi
• Să te înrudeşti prin legătura sufletului, nu numai prin acea de sînge, iată ce-i este dat numai
omului. N. Gogol
• De cînd este suflet de român pe faţa pămîntului, românul a fost mîndru de a fi român.
M. Eminescu
• Leacul unui suflet bolnav este vorba bună. Menander
• Sunt oameni care şi înlăuntrul sufletului lor se îmbracă după modă. E. Auerbach
• Sufletul meu era hanul deschis la răscruce; ceea ce dorea să intre intra. E. Rostand
• Sufletul are nevoie să absoarbă sentimentele unui alt suflet, pentru a i le da înapoi şi mai
bogate. H. de Balzac
• Sufletul, ca şi trupul, simte nevoia să-şi găsească un loc unde să stea liniştit. H. de Balzac
• Ochii sunt orbi. Trebui să cauţi cu inima. A. Saint-Exupéry
• Lectura înaripează sufletul. Voltaire
Şcoală
• Cel ce deschide o şcoală, închide o temniţă. V. Hugo
• Şcoala este tot ce vezi şi tot ce auzi... N. Iorga
• Şcoala este pîrghia cea mai puternică, pe care se reazimă existenţa şi înălţarea neamurilor.
C. Georgescu
• Şcoala trebuie să te înveţe a fi propriul tău dascăl, cel mai bun şi cel mai aspru. N. Iorga
• Şcoala nu e anticamera vieţii, ci unul dintre laboratoarele ei ocupate de copii.
M. Sântimbreanu
• Cursurile necombătute în timpul şcolii devin vicii în viaţa omului. H. de Balzac
• Şcoala este uneori mormîntul originalităţii. J. Lubbock
• Cel mai simplu şcolar ştie acum adevăruri pentru care Arhimede şi-ar fi sacrificat viaţa.
E. Renan
Ştiinţă
• Ştiinţa este partea cea mai considerabilă a fericirii. Sofocle
• Ştiinţa îi dă omului o putere crescîndă asupra lumii exterioare, literatura îl ajută să-şi facă
ordine în lumea sa interioară. A. Maurios
• Există o singură fericire, ştiinţa, şi un singur rău: neştiinţa. Socrate
• Norocul susţine ştiinţa, nu ştiinţa norocul. Menander
• Ştiinţa ne-o dă contactul cu lucrurile, înţelepciunea ni-o dă distanţa faţă de aceasta.
C. Tsatsos
• Ştiinţa nu-i altceva decît imaginea adevărului, a realităţii. F. Bacon
• Ştiinţa este fiica experienţei. Leonardo da Vinci
• Ştiinţele nu sunt decît ochii muncii. M. Eminescu
• Ştiinţa este aripa pa care ne înălţăm la cer. W. Shakespeare
• Nu în ştiinţă e fericirea, dar în achiziţionarea ştiinţei. E. Poe
• Ştiinţa în timpuri de propăşire este o podoabă, iar în nenorocire un refugiu. Aristotel
• Dacă ştiinţa n-are patrie, omul de ştiinţă trebuie să se gîndească mereu la tot ceea ce poate
face glorie patriei sale. L. Pasteur
• Foarte aproape de ştiinţa mea sălăşluieşte neştiinţa mea neagră. F. Nietzsche
• Pentru a stăpîni ştiinţa nu-i nimic mai dăunător ca îngîmfarea şi nimic mai necesar decît
timp. Zenon
• Ştiinţă fără conştiinţă nu este decît ruina sufletului. F. Rabelais
• Ştiinţele oferă un lan întins de unde se culege laurii pe care nefericirile parţial nu-i
înaintează. H. de Balzac
• Ştiinţa a făcut din noi zei înainte chiar să merităm să fim oameni. E. Cioran
• Ceea ce-l face pe om în adevăr om, nu e ştiinţa, ci deprinderea cu bună rînduială în toate şi
îndrumarea spre lucrare necurmată. I. Slavici
• Adevărata ştiinţă şi adevăratul studiu al omului e omul. B. Constant
• În basme se cuprinde, desfăşurat în chip fabulos, întregul program al tehnicii moderne.
Ştiinţa, din timpul Renaşterii şi pînă astăzi, n-a făcut decît să sporească enorm şansele de
realizare ale basmului. L. Blaga
• Din melodia existenţei şi a vieţii, omul de ştiinţă nu surprinde şi nu înseamnă decît
portativele, dar nu şi notele. L. Blaga
• A voi ne arde şi a putea ne distruge; dar a şti păstrează firava noastră alcătuire într-o veşnică
stare de linişte. H. de Balzac
Talent
• A „crede” este un talent. L. Blaga
• Talentele în lume ce nu aduc folos / Sunt foarte de prisos. A. Donici
• Talentul liric transformă în virtuţi multe păcate ale inimii şi minţii, chiar şi incoerenţa.
L. Blaga
• Viaţa respiră oxigen, talentul libertate. L. Blaga
• Talentul trezeşte invidie în sufletele mici, admiraţie în sufletele alese. S. Petöfi
Timp
• Oamenii de rînd caută numai să petreacă timpul, cei de talent să-l întrebuinţeze.
A. Schopenhauer
• Şi timpul scontează, în adevăr, dar cel mai mare cămătar dintre toţi scontatorii e tocmai
timpul. M. Eminescu
• A voi să grăbeşti mersul timpului, care curge cumpătat, este întreprinderea cea mai
costisitoare. Fereşte-te dar de a rămîne timpul dator cu dobînda. A. Schopenhauer
• Timpul nu e prea scurt, dar noi risipim prea mult timp. Seneca
• Timpul ce a trecut nu se întoarce niciodată. Cicero
• Timpul vieţii noastre are o mişcare accelerată ca o ghiulea rostogolită pe un plan înclinat:
orele copilului sunt mai lungi decît zilele bătrînului. A. Schopenhauer
• Timpul nu are decît Timpul. N. Stănescu
• Timpul verifică prietenii aşa cum focul verifică aurul. Menandru
• Dintre cheltuielile noastre, cea mai costisitoare e timpul. Teofrast
• Timpul este un copil ce se joacă. Heraclit
• Timpul e stofa din care e făcută viaţa. B. Franklin
• Temniţa timpului este sferică şi fără ieşire. V. Nabokov
• Pierzi în viaţă ani şi la moarte cerşeşti o clipă. N. Iorga
• Însuşi Dumnezeu nu pedepseşte cu bîta, ci cu timpul. Gracián
• Timpul trece, dar erorile rămîn. N. Stănescu
• Unica unitate de măsură a timpului este aşteptarea. Anonim
• Oricare ar fi durata timpului, ştiinţa întrebuinţării lui îl ca face lung. Seneca
• Trebuie ca totul să fi existat dintotdeauna pentru ca noi să putem exista un singur minut azi.
M. Maeterlinck
• Dragostea face să treacă timpul. Timpul face să treacă dragostea. J. de Ségur
• Orice om care aderă la timp este slugă. E. Cioran
• Deplîng omul copleşit de povara timpului său liber. Voltaire
• Grijile ne organizează timpul. Grijile ne destramă timpul. L. Blaga
Tinereţe
• Tinerii au nenumărate calităţi dintre acestea cea mai certă este tinereţea. T. Arghezi
• Tinereţea este o beţie necontenită: este febra raţiunii. La Rochefoucauld
• Zeii nu vor îngădui să parcurgă de două ori vîrsta tinereţii. Theognis
• Tinereţea este cea mai dorită vîrstă a omului! Şi-o doresc în egală măsură şi copiii şi bătrînii.
N. Stănescu
• Tinereţea este basmul cel mai frumos al Universului trăit în toată fiinţa umană. Tinereţea este
sufletul şi sufletul este tinereţea. Tinereţea este Vedetot, Simtetot, Audetot. Gh. Vodă
• În tinereţe oamenii au adeseori simţirea că sunt părăsiţi de lume, iar la bătrîneţe că au scăpat
de ea. A. Schopenhauer
• Tînărul îşi aşteaptă viitorul sub forma unu roman interesant. Şi astfel se naşte amăgirea.
A. Schopenhauer
• Orele tînărului sunt mai lungi decît zilele bătrînului. A. Schopenhauer
• Eşti tînăr încă atît timp cît admiri şi în măsura în care admiri. L. Blaga
• Celebritatea este setea tinereţii. G. G. Byron
• Există o îndrăzneală a tinereţii care te face să săvîrşeşti fie mari prostii, fie să dobîndeşti mari
succese. H. de Balzac
Trădare
• Trădarea care vizează un obiect precis, chiar dacă presupune dezonorarea sau moartea, nu e
misterioasă. E. Cioran
Trecut
• Nimic nu aşa de tare ca trecutul. Pe acela nimeni şi nimic nu-l poate schimba. L. Blaga
• Unicul şarm al trecutului este că el este trecutul. O. Wilde
• Poţi întotdeauna să ştergi trecutul. Dar nu poţi evita viitorul. O. Wilde
• Prezentul tace sau vorbeşte; numai trecutul cîntă. De aici farmecul amintirii. L. Blaga
Tristeţe
• Adevăratele tristeţi sunt trei: de maică, de omul cel drag şi de muzică; restul sunt păreri de
rău. Gr. Vieru
• Numai tristeţea oferă climatul prielnic înfloririi ideilor. E. Cioran
• Tristeţea este mai trecătoare decît osul sau scheletul. N. Stănescu
• Nu ştiu să fie ceva mai îngrozitor ca un gînd de moşneag pe o frunte de copil. H. de Balzac
• Că orbul nu vede lumina – e pentru el o tristeţe; că nu vede nici întunericul trebuie să fie
însă pentru el, în cele din urmă, o consolare. L. Blaga
• Femeile cînd nu se pot pierde pe ele însele sunt triste, iar cînd nu se pot găsi pe ele însele
sunt de aşijderea triste. L. Blaga
Uitare
• Uitarea este suprema mîngîiere a tuturor, şi buni şi răi. B. Ştefănescu-Delavrancea
• Uitarea este leac al multor dureri de pe pămînt. M. Sadoveanu
• Adesea singurul leac al durerilor noastre constă în uitare; dar noi uităm leacul. Gracián
• Fără uitare viaţa este cu neputinţă. Z. Stancu
• Viaţa ne învaţă să cultivăm uitarea, ca o măsură de consolare a fiinţei. L. Blaga
• Uitarea mi se pare o trădare. Uitarea e suprema laşitate. V. Eftimiu
Umilinţă
• Ne retezaseră limba din gură, ne scoaseră ochii, ne astupaseră urechile. Ne lăsaseră numai
saliva din gură. Şi nu i-am scuipat. Gr. Vieru
• Umilinţa este un viciu. Căci răpeşte atît omul, cît şi lumii, farmecul şi valoarea. E. Cioran
• Oamenii nebăgaţi în seamă îşi răzbună umilinţa situaţiei lor prin dispreţul privirii lor.
H. de Balzac
Unire
• Mai bună-i unirea cu un duşman care face bine, decît cu un prieten care face rău. Hitopadeca
• Un strop de smoală şi o băltoacă murdară sunt suficiente ca să facă împreună cel mai frumos
curcubeu. L. Blaga
Univers
• Pămîntul, fragment al universului, stă mărturie pentru univers. H. de Balzac
• Universul poate fi descoperit în propria ta inimă sau în altora. Universul, de asemenea, poate
să nu fie descoperit. N. Stănescu
• Tot ce există în univers constă din materie şi Dumnezeu. Seneca
• Universul este un cerc al cărui centru e pretutindeni, iar circumferinţa nicăieri. B. Pascal
• Fiecare e pentru sine unicul punct fix în univers. Universul începe şi se sfîrşeşte cu fiecare
individ, fie el Shakespeare sau ultimul amărît; căci fiecare individ îşi trăieşte în absolut
meritele sau nulitatea. E. Cioran
• Universul rămîne neatins şi păstrează tot ce-i aparţine. Timpul îndelungat nu-l măreşte şi
bătrîneţea nu-l micşorează. Manilius
• Lumea noastră nu este întreg universul. Poate că există un loc unde Christ nu e mort.
G. Greene
• Un om nu este nici mai bun, nici mai frumos în cuprinderea zvîcnitoare a Universului decît
un pom înflorit pe deal. Gr. Vieru
• Spiritul descoperă Identitatea; sufletul, Plictisul; trupul, Lenea. Este unul şi acelaşi principiu
de invariabilitate, diferit exprimat sub cele trei forme ale căscatului universal. Acelaşi spirit
descoperă Contradicţia; acelaşi suflet, Delirul; acelaşi trup, Frenezia, şi asta pentru a zămesli
noi irealităţi, pentru a se sustrage unui univers prea asemănător. E. Cioran
Ură
• Cînd este prea aprinsă, ura noastră ne pune mai prejos de cei pe care ăi urîm.
La Rochefoucauld
• Iubirea nu poate prinde rădăcini în inima mînjită de ură. L. Rebreanu
• Ura nu este contrariul iubirii, ci numai reversul ei. H. de Balzac
• Ura altoită pe o prietenie stinsă ar putea să de roadele cele mai ucigătoare. G. E. Lessing
• Dacă judecăm iubirea după majoritatea rezultatelor ei, aduce mai mult cu ura decît cu
afecţiunea. La Rochefoucauld
• Ura este răul în mişcare. N. Stănescu
• Ura este un tonifiant, ea te face să trăieşti; iar mila ucide, ea face încă mai slabă slăbiciunea
noastră. H. de Balzac
• La femeie, dispreţul este prima formă a urii. H. de Balzac
• Aşa se face că într-o lume în care totul e vrednic de ură, ura devine mai vastă decît lumea şi,
depăşindu-şi obiectul, se anulează pe sine. E. Cioran
Uşor
• E uşor să fii greu, e dificil să fii uşor. Satana a căzut prin forţa de gravitaţie.
G. –K. Chesterton
Utilitate
• Ceea ce este util pentru unul, nu este pentru altul. Th. Gautier
• Totul ce este util este urît. În general cum numai un lucru devine util, el încetează să fie
frumos. Th. Gautier
• Vîntul şuieră trist cînd se simte prins în aripile unei mori de vînt. A devenit – util! L. Blaga
• Utilul stă în serviciul – nu al omului, ci al animalului din noi. L. Blaga
• Din nenorocire, oamenii te apreciază după folosul adus din tine, nu după valoarea ta.
H. de Balzac
• Calul, învăţătura, arma, lăuta, muzica, bărbatul şi femeia sunt de folos sau nu, după omul
peste care dau. Pancatantra
Utopie
• Nu vă îndoiţi. Toate ideile mari sunt utopii la început. Şt. Michăilescu
• Spiritul omenesc cînd cu este călăuzit de utopii nu realizează maximumul ce se poate realiza.
L. Blaga
• Utopia este o dezertare teoretică din faţa realităţii. Defectul utopiilor este că au încercat să
elimine din viaţă ceea ce are ea mai durabil: tragedia. E. Cioran
• Istoria şi utopia sunt vaste comunicante. L. Blaga
Valoare
• Ceea ce are valoare reală pe lume nu e luat în seamă; şi ceea ce-i luat în seamă nu are
valoare. A. Schopenhauer
• Sunt o mulţime de oameni care sunt ca şi stelele: n-au valoare decît prin ceea ce se pun în
ele . Al. Dumas-fiul
• Putinţa de a trăi noi înşine în sufletul altuia e singura adevărată valoare omenească. V. Pîrvan
• În tezaurul comun al globului pămîntesc se varsă foarte puţine valori noi. H. de Balzac
Vanitate
• Vanitatea este ca un vînt care usucă totul. H. de Balzac
• Cel care nu se adoră pe sine însuşi nu s-a născut încă. E. Cioran
• Cînd dragostea ne doare / Uităm de vanităţi. A. Păunescu
• Vanitoşii văd în fiecare om un admirator. Vanitoşii nu au urechi decît pentru laude.

A. De Saint-Exupéry
Viaţă
• Lumea este o scenă, viaţa este un act: ai venit, ai văzut, ai plecat. Democrit
• Viaţa nu ne este dată pentru a o petrece, ci pentru a o trece. A. Schopenhauer
• Preţuirea vieţii nu o face traiul bun, nici ştiinţa omenească, ci valoarea pe care omul şi-o dă
sieşi, lumii şi existenţei. M. Eliade
• Putem asemăna viaţa cu o stofă cusută, ce la început o vedem pe faţă, iar la sfîrşit pe dos: aici
nu este aşa de frumos, dar este mai instructivă, fiindcă ne arată legătura firelor.
A. Schopenhauer
• Viaţa este arcul, şi coarda este visul. Unde este Săgetătorul? R. Rolland
• Problema vieţii nu constă în durata ei, ci în calitatea, varietatea, cantitatea senzaţiilor trăite.
H. de Balzac
• Viaţa privită de la început ne pare nemărginită de lungă, iar privită de la sfîrşit ne pare foarte
scurtă. A. Schopenhauer
• Viaţa-i o luptă necurmată: unii sunt fericiţi mai devreme, aţii mai tîrziu, iar alţii niciodată.
Euripide
• Viaţa noastră, dacă nu este mişcată de pasiuni, este searbădă şi urîcioasă, iar dacă este
mişcată, devine în curînd dureroasă. A. Schopenhauer
• Viaţa este o muncă, o meserie pe care trebuie să te trudeşti a o învăţa. H. de Balzac
• Viaţa îi cît ai privi la o floare sau ai da într-un cîine. Gr. Vieru
• Viaţa e ca jocul de şah – noi ne facem planul, el însă atîrnă de ceea ce face adversarul, care
în viaţă este soarta. A. Schopenhauer
• Unde nu e viaţă spirituală, nu e istorie. V. Pârvan
• Doar viaţa ce-o trăim pentru alţii este o viaţă ce merită să fie trăită. A. Einstein
• Viaţa în care fiecare oră este ocupată îşi are farmecul ei. H. de Balzac
• Viaţa n-a dat nimic muritorilor fără multă trudă. Horaţiu
• Viaţa noastră e ca o cărare perpetuă. M. Eminescu
• Viaţa consistă în mişcare. Aristotel
• Viaţa mea face cît viaţa lui Cezar. H. de Balzac
• Viaţa întreagă este o luptă, nici un pas înainte nu se face fără greutate. Adevărata plăcere a
vieţii este biruirea greutăţilor. A. Schopenhauer
• Această viaţă este un spital unde fiecare bolnav este posedat de dorinţa de a-şi schimba
patul. Ch. Baudelaire
• Viaţa nimănui nu este un roman. Viaţa noastră, a oricărui, este alcătuită din nenumărate
tangente la nenumărate romane. L. Blaga
• Viaţa inventează întruna: viaţa este romanul materiei. E. Cioran
• Nu viaţa e bunul cel mia preţios, ci viaţa frumoasă. Platon
• O viaţă inutilă este o moarte anticipată. J. W. Goethe
• Scoateţi din viaţă bunăvoinţa şi iubirea, şi-i veţi scoate tot ce are mai plăcut. Cicero
• Spre sfîrşitul vieţii e ca spre sfîrşitul unui bal mascat, cînd se scot măştile. A. Schopenhauer
• După ce descoperim că viaţa nu are nici un sens, nu ne rămîne nimic altceva de făcut decît
să-i dăm un sens. L. Blaga
• Mulţi uită că viaţa este un lux. A. de Saint-Exupéry
• Viaţa cu moartea una sunt, cum sunt fluviul şi oceanul. K. Gibran
• O clipă de dragoste face mai mult decît o viaţă de mărire. M. Sadoveanu
• Cea mai mare parte a vieţii trece făcînd ceva rău, o mare parte nefăcînd nimic, întreaga viaţă
– negîndindu-te la ceea ce faci. Seneca
• A trăi înseamnă: să crezi şi să speri – să minţi şi să te minţi. E. Cioran
• Vîrsta devine un merit, sau chiar un admirabil merit, numai cînd ai foarte multe alte merite.
L. Blaga
Virtute
• Nu-i dispreţuim pe toţi cei care au vicii, dar îi dispreţuim pe toţi cei care nu au nici o virtute.
La Rochefoucauld
• Virtutea constă în a nu depăşi măsura cu nimic. Socrate
• Virtutea şi ambiţia nu stau împreună. M. de Montaigne
• Virtutea care nu ţine seama şi de minte, nu este ea, oare, un viciu? H. de Balzac
• Ipocrizia este un omagiu pe care viciul îl aduce virtuţii. La Rochefoucauld
Vis
• Prin vis, sufletul se dezmărgineşte în timp, trăind ani într-un ceas; se dezmărgineşte în spaţiu,
cutreierînd într-o noapte o lume; se dezmărgineşte în formă, urzindu-şi după plac o altă
înfăţişare... B. –P. Haşdeu
• Încredinţaţi-vă visurilor, deoarece în ele stă ascunsă uşa ce dă spre eternitate. K. Gibran
• Visul e sufletul sufletului. L. Blaga
• Visurile sunt singura avuţie a celor nefericiţi. H. de Balzac
• Visele nu trebuiesc crezute. Ele trebuiesc, ca şi vinurile bune, degustate. N. Stănescu
• Visurile împlinite ne îmbătrînesc. L. Blaga
• Un uriaş nu se visează niciodată umblînd pe catalige. L. Blaga
• După fiecare noapte suntem mai goliţi: misterele, ca şi suferinţele, ni s-au scurs în vise.
E. Cioran
Voinţă
• Omul fără voinţă este jucăria evenimentelor. P. Doumer
• Baza fiinţei noastre este voinţa. J. W. Goethe
• Rezistenţe mari şi piedici mari se opun în lumea asta numai unei voinţe mari. L. Blaga
• Voinţa puternică nu este numai ştiinţa de a dori şi de a obţine ceva, ci şi ştiinţa de a renunţa
la ceva. A. S. Makarenko
• O voinţă puternică schimbă pe loc cea mai cumplită nenorocire într-o stare suportabilă.
Stendhal
• Dacă rezistăm pasiunilor noastre, e mult mai datorită slăbiciunilor lor decît tăriei noastre.
La Rochefoucauld
• Voinţa este o biruinţă de fiece clipă asupra instinctelor, asupra capriciilor şi barierelor
învinse, asupra greutăţilor de tot felul, învinse cu eroism. H. de Balzac
• Oamenii de mare voinţă nu se pot apăra de singurul lucru de care oricine se apără cu
uşurinţă: de propria lor voinţă. L. Blaga
Zeflemea
• Zeflemeaua a înjosit totul, făcînd din toate un pretext, cu excepţia Soarelui şi a Speranţei, a
celor două condiţii ale vieţii: astrul lumii şi astrul inimii, unul strălucitor, celălalt invizibil.
E. Cioran
• Zeflemistul este omul care vede mereu lucrurile numai la suprafaţă; de aceea este crud.
H. De Balzac
Zei
• Zeul se ocupă de lucruri mari, pe cele mici el le lasă pe seama destinului. Euripide
• Zeii nu iubesc ticăloşia, ci ceea ce e drept şi omenia. Homer
• Înalţă rugă către zei doar dacă ai muncit. Altfel, te rogi zadarnic. Babrios
• Dacă zeii săvîrşesc ceva imoral, ei nu sunt zei. Euripide
• Unui zei nu i se iartă nici cea mai neînsemnată micime. H. de Balzac
• Cît e de uşor să te crezi zeu cu inima, şi cît e de greu să fii zeu cu spiritul! E. Cioran
• Este cu neputinţă, chiar şi unui zeu, să scape de soarta sa. Herodot
• Pentru călăuzirea lor în lumea pămînteană, animalul are instinctele, omul zeii. L. Blaga
• Cel pe care-l iubesc zeii moare tînăr. Menandru
• Precum un zeu orb, muzicianul improvizează universuri. E. Cioran
• Cine săvîrşeşte o faptă rea crede că nimeni nu-l vede; şi totuşi îl văd zeii şi sufletul din el.
Mahabharata
• Suntem pentru zei ceea ce muştele sunt pentru copii: ei ne ucid pentru a se amuza.
W. Shakespeare
Zgîrcit
• Cel mai bogat dinte oameni este economul; cel mai sărac e zgîrcitul. S. Chamfort
• Ce rău să-i doreşti zgîrcitului, dacă nu să trăiască mult timp? Syrus
Zi
• Orice zi este o mică viaţă; orice deşteptare şi sculare o mică naştere, orice dimineaţă o mică
tinereţe, orice culcare şi adormire o mică moarte. A. Schopenhauer
• Uneori ziua este o mamă vitregă, alteori e mamă. Hesiod
• Viaţa nu e nici zi de sărbătoare, nici zi de doliu: e zi de muncă. Al. Vinet
• Ce e mai de preţ ca preţul zilei? Nimic nu e mai de preţuit decît valoarea zilei. J. W. Goethe
• Duşmanul mortal al sufletului este uzura zilelor. R. Rolland
• O singură zi aduce multe schimbări. Euripide
• Noi trecem prin zilele cele frumoase fără a le simţi: numai cînd vin cele rele am dori să le
aducem înapoi. A. Schopenhauer
• Să te întrebi ce ai greşit în ziua cînd vei vedea că nu mai ai duşmani. N. Iorga
• O zi de lacrimi te istoveşte mai mult decît un an de muncă. A. de Lamartine
• Cea mai pierdută zi este aceea în care n-ai rîs. S. Chamfort
• Precum o zi bine întrebuinţată aduce un somn liniştit, tot aşa o viaţă bine trăită se încheie cu
o dulce şi împărătească moarte. Leonardo da Vinci
• Omul o ia din nou de la început în fiecare zi, în ciuda a tot ce ştie, împotriva a tot ce ştie.
E. Cioran

Maxime Si Cugetari

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Maxime Si Cugetari

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

maxime şi cugetări 2

• Prin spaţiu, universul mă cuprinde şi mă înghite ca pe un punct; prin gîndire îl cuprind

• Vanitoşii văd în fiecare om un admirator. Vanitoşii nu au urechi decît pentru laude.

S-ar putea să vă placă și