RAPORT DE EVALUARE PE SEMESTRUL I

I.Evaluarea sumativă

De la sfârşitul semestrului I al grupei mari a urmărit gradul de progres al fiecărui

copil în parte şi al grupei in ansamblu de la evaluarea iniţiala si până acum.
Pe lângă funcţiile de măsurare , de diagnosticare şi de prognozare , s-a pus accent pe
funcţia de reglare a demersului didactic din perioada următoare , până la încheierea grupei
mari, care urmăreşte în primul rând dezvoltarea aptitudinii de şcolaritate.
Evaluarea sumativa s-a desfasurat in mediul online pe platforma Kinderpedia, participand in
medie 15 copii din 26.
Acest lucru a determinat elaborarea şi punerea în practica a unor modalităţi şi
forme cât mai eficiente de realizare a evaluării, prin care să surprindă cât mai fidel şi să se
oglindească suficient de clar performantele preşcolarului în raport cu obiectivele stabilite.
Pornind de la faptul că pe parcursul acestui semestru s-a lucrat tot mai mult abordând
conţinuturile din perspective interdisciplinare, am considerat necesar ca şi evaluarea să se
facă abordând conţinutul din aceleaşi perspective. Pentru a nu uza masiv de fişele de lucru
am selectat si aplicat probe de evaluare care să permită preşcolarului să se manifeste liber ,
creativ şi astfel s-au constatat mai uşor cunoştinţele dobândite şi capacitatea de aplicare a
acestora în practica.
Prin evaluarea interdisciplinară , datorită posibilităţii pe care preşcolarul o are de a
se folosi de cat mai multe materiale, el are prilejul sa aplice cunoştinţele din mai multe
domenii, exersându-şi capacităţile de transfer.
I. EDUCAREA LIMBAJULUI: în cadrul activitatilor de educarea limbajului am
observat o evolutie a copiilor în ceea ce priveste îmbogatirea vocabularului activ si
pasiv. Copiii reusesc sa formuleze propozitii simple despre un obiect, retin cu
usurinta expresii ritmate, recita expresiv, povestesc fragmente din povestile
învatate utilizând în povestirea lor, dialogul.

MĂSURI AMELIORATIVE:

 copii care au dificultati de pronuntie - se vor desfasura mai multe jocuri

exercitiu de corectare a vorbirii;
 copiii care sunt timizi vor fi solicitati mai des si încurajati pentru a capata
încredere în fortele proprii;
 se vor desfasura în continuare activitati care sa stimuleze dezvoltarea si
îmbogatirea vocabularului;
 se va pune accentul pe pronuntia corecta a sunetelor;

II. CUNOAsTEREA MEDIULUI

În cadrul activitatilor de cunoasterea mediului copiii au demonstrat ca sunt mari iubitori de

animale, si-au reamintit cunostintele învatate despre fructele si legumele de toamna, au
recunoscut cu usurinta obiectele vestimentare si obiectele de uz personal.
 MĂSURI AMELIORATIVE:

 copiii care au întâmpinat dificultati vor desfasura activitati suplimentare în cadrul

activitatilor liber-creative prin diverse forme de activitate: colorare, "citire" de
imagini, jocuri de masa, etc.

III. ACTIVITATE MATEMATICĂ: în cadrul activitatilor de matematica copiii au

demonstrat ca recunosc formele geometrice învatate(cercul, patratul), au realizat diferite
constructii cu aceste forme, stiu sa plaseze obiectele în pozitiile indicate, clasifica elementele
atât dupa culoare, cât si dupa marime si folosesc limbajul matematic adecvat.

MĂSURI AMELIORATIVE:

 copiii care au întâmpinat dificultati vor desfasura activitati suplimentare în cadrul

activitatilor liber-creative prin diverse forme de activitate: constructii cu forme
geometrice, sortarea jucariilor dupa anumite criterii, desfasurarea unor jocuri "
ghici unde s-a ascuns ursuletul", "asaza jucaria .",etc. pentru stabilirea relatiilor
spatiale, etc.

IV. ACTIVITĂŢI ARTISTICO-PLASTICE:în cadrul acestor activitati s-a observat o

evolutie în ceea ce priveste folosirea corespunzatoare a culorilor pe care le-au asociat
corespunzator cu imaginea data, s-au încadrat în spatiul dat, au modelat forme din ce în ce
mai complexe.

MĂSURI AMELIORATIVE:

 n se va insista pe redarea libera a desenului, lasând copiii sa elaboreze creatii

individuale, originale pentru a stimula creativitatea si originalitatea.

V.     EDUCAŢIE MUZICALĂ: copiii s-au dovedit foarte muzicali, interpreteaza cântecele
învatate cu placere, joaca jocurile muzicale executând miscarile sugerate de textul
cântecului.

1. Constatări privind comportamentul cognitiv:

Toţi copiii din grupa au un potenţial cognitiv foarte bun; capacităţi perceptive bine
dezvoltate , spirit de observaţie , gândire logica si rapidă, capacitate flexibila de operare
cu noţiuni , date, ritm de învăţare foarte bun, cu mici excepţii care se încadrează la un
nivel mediu.

2. Constatări privind comportamentul verbal:

Comportamentele verbale măsurate au fost atinse in cea mai mare parte de

majoritatea copiilor. Copiii vor fi antrenaţi in activităţi pentru dezvoltarea limbajului oral
si a comunicării orale , fiind solicitaţi in rezolvarea unor sarcini mai complicate , cu grad
de dificultate mai ridicat.

3. Constatări socio-afectiv:

Toţi copiii manifesta implicare totala si iniţiativă în efectuarea unor sarcini

colective. Socializarea prin joc este foarte buna. Pentru optimizarea acesteia se vor folosi
in continuare ca modalităţi de realizare jocurile cu subiect si roluri ,lucrul in echipa,
cooperarea.
Grupa , in ansamblul ei, prezintă comportament socio - afectiv bun si foarte bun.

Concluzii

Pentru a cunoaste nivelul de dezvoltare intelectuala,sociala, psihologica, motrica, etc, in

primele doua saptamani ale semestrului de inceput am efectuat, aplicat probe de evaluare
prin intrebari orale, jocuri, comunicari libere dar si prin fise de evaluare.

Am obsevat ca din punct de vedere al dezvoltarii limbajului majoritatea copiilor sunt

capabili de o intelegere si utilizare corecta a semnificatiilor structurilor verbale, in ceea ce
priveste exprimarea orala corecta din punct de vedere fonetic, lexical si sintactic, copiii au
inregistrat rezultate bune ,doar cativa dintre ei prezinta deficiente de dezvoltare a
limbajului, manifestate prin pronuntii incorecte in special a siflantelor, suieratorilor,
inlocuiri, omisiuni sau inversari de sunete.Desi aceste deficiente nu pot fi considerate o
problema in dezvoltarea limbajului, voi insista pe exercitiile de dezvoltare a limbajului cu
acesti copii pentru ca o pronuntie ronata exersata pe o perioada mare de timp duce la
formarea unor deprinderi de pronuntie gresite.

Creativitatea si expresivitatea limbajului oral sunt bine definite la majoritatea copiilor,

acestia fiind capabili in cea mai mare parte de a retine expresii rimatesi ritmate, de a recita
poezii cu respectarea intonatiei, ritmului, pauzei in concordanta cu mesajul transmis.In
ceea ce priveste capacitatea de a intelege si transmite intentii, ganduri , semnificatii
mijlocite ale limbajului scris-citit, rezultatele au fost mai scazute.

Toti copii au deprinderi practic-gospodaresti, abilitatile practice specifice nivelului de

dezvoltare motrica, deprinderi igienico-sanitare necesare mentinerii sanatatii, deprinderi
motrice de baza si aplicativ-utilitare bine formate, simt practic si estetic, cunostiinte
despre mediul inconjurator adecvate nivelului de varsta.

Majoritatea copiilor cunosc norme de comportare in societate.Din punct de vedere fizic si

psihic toti copii sunt normali dezvoltatti in parametrii specifici varstei, provenind di
familii echilibrate, unii avand inca un frate sau o sora.

In concluzie de-a lungul semestrului II voi urmarii dezvoltarea nivelului intelectual,

stimularea interactiunilor socio-afective, dezvoltarea imaginatiei, a creativitatii,
imbogatirea vocabularului, exersarea deprinderilor deja formate si achizitionarea altora
noi , in vederea pregatirii copiilor pentru o mai buna integrare si adaptare la mediul socio-
cultural.

Ed. BUTNARU ELENA CONDINA Elena