b$economist american, profesor de economie

Blrr4dmail din Statele Un,ite precum Harvard

srciar, manager de,investilii, fondator al firmei
PmrnR L" tsmnxSTEnIN
c- $i al publicaliei Journal of Portfolio Manage-
irrc dele, economist la Federal Reserve Bank
llHea Rezboi Mondial 9i-a satisfdcut stagiul mi-
fi pertn Servicii Strategice, predecesorul C lA.
irF, diii in SUA, cdt gi peste hotare, pe teme
qp & potofoliu, strategi ile de investili i, istoria
frCteoriei
@rare
pielei eficiente, oare a schimbat
de pe Wall Street. A publicat nenu-
b$trad&rsiness Beview, Financial Analysts
MHHF-GR
rthen*Swtitelevizate gi a scris afiicole adre-
rfufuvillr, The Wall Street Joumal, Worth
RnMAR.CAEnI-A povESTE
#&onomie,
L
finanle gi investitii gi al A RNSCUTUX
:EE Fblffi tupgement and Efficient Man
ru(l|f;rs of lffiem Wall Street (1992), The
5t @m), Gqital ldea Evolving (2O07). Tladucere din englezi de
hrotG, +ttriin 1996, a primit distinclii din SIMONA-MARIA DREI,CIUC
ItD@, patu inovafie gi pentru demer-
;ff*pn*l in r6ndurile publicului larg'

HUMANITAS
BUCURE$TI
 Cuprins
rrndi ib $tefan Liiceanu.

Multumiri 9
I
lntroducere 13

Atrr
CATRE 12OO: INoEPUTURILE

1. Grecii; inchinarea in tafa v6nturilor gi rolul zarurilor 23

2. Simplu precum... l, ll, lll 35

e*y{W
*L 1200-1700: O MIE DE FAPTE REMARCABILE
h. 3. Jucatorul Renagterii 51
4. Filiera trancezl. 67
dudmrmeneasce 5. Remarcabilele idei ale omului cu idei remarcabile 82

nbrEmfuiei 1 700 -1 900: CALCULE NELIMITATE

6. Gdnduri privind natura umana 107

ede a riscului / Peter L. Bernstein;
locuregti: 11sson itas, 20 14 7. in cdutarda certitudinii morale 123
8. Legea suprema a nebuniei 142
9. Omul scrantit la minte 159
10. Pestai 9i primejdii 179
1 1. Structura fericirii 193

'1900-1960: UMBRA INCERTITUDINII Sl NEVOIA DE EXACTITATE

curegti, Rombnia 12. Mdsura negtiintei noastre 203

r51 13. Nofiunea complet diferitd 220
14. Omul care numera orice in afari de calorii 236
15. Straniul caz al brokerului anonim 252
as.m
rhumanitas.ro
t,o723 684194
GRADE DE 1NCREDERE: STUDIUL INCERTITUDINII

16. incitcarea principiului invariantei 275

17. Protectorii teoriei 291
18. Extraordinarul sistem al pariurilor secundare 312
19. in agteptarea dezordinii 338

Note 347
Notele gi comentaiile editor.iui romen 359
Bibliografie 367
lndice de nume 377
lndice de materii 381
 r. Grecii, inchinarea in fata vdnturilor
SI rolul zarurilor

De ce este controlul riscului un concept atAt de specific modernitifii?

De ce oare a agteptat omenirea atAtea milenii inainte de Renagtere
pAn[ sd doboare obstacolele care impiedicau misurarea qi stdpAnirea
riscului?
Aceste intrebdri nu pot primi rispunsuri cu uqurinfi. Dar vom
incepe cu un indiciu. Jocurile de noroc - esenta ins[gi a riscului - au
reprezentat un mod pl5cut de petrecere a timpului liber qi adesea o
dependenti, chiar de la inceputurile istoriei restituite in documente.
Unjoc al hazardului a fost cel care le-a inspirat lui Pascal gi lui Fermat
descoperiri revolulionare in ceea ce priveqte legile probabilitilii, qi
nu vreo intrebare profundi despre natura capitalismrrlui sau weo vizi-
une asupra viitorului. Totuqi, pAnd in acel moment, oamenii paria-
serd gi jucaserd de-a lungul istoriei fdri a folosi sisteme de calcul aI
probabilit[lilor precum cele care hotdr[sc invingdtorii qi invinqii in
prezent. incercarea norocului era o manifestare liberd, neingredite
de teoria gestiondrii riscului.
Oamenii au fost dintotdeauna atraqi irezistibil de risc, pentru cd.
acesta ne agazd falb in fali
cu soarta, fHrd nici un fel de reguli. Intrbm
in aceastS. lupti descurajantd pentru cd suntem convingi cE avem un
aliat puternic: $ansa va interveni intre noi qi destin (sau sorli) qi va
aduce victoria de partea noastr6" Adam Smith, un fin observator al
firiiomenesti, a definit motivalia ca fiind ,,pirerea excesiv de buni
pe care o au majoritatea oamenilor despre propriile abilitdli [qi] ab-
surda lor incredere in propriul noroc"l. Deqi Smith era perfect con-
_stient ci dorinla omului de a-gi incerca norocul stimuleazi progresul
economic, iqi exprima gi temerea ci societatea ar avea de suferit atunci
c6nd aceastd aplecare va scdpa de sub control. Astfel, a fost foarte
atent s[ pund in balanld principiile moralei gi beneficiile unei piele

Grecii, inchinarea in fata vdnturilor 9i rolul zarurilor 23

libere. O sutd qaizeci de ani mai tdtziu, un alt mare economist britanic,
John Malmard Keynes, subscria la aceeaqi p[rere: ,,Atunci cAnd creg-
terea capitalului unei ldri devine efectul secundar aI activit[lii cazinou-
rilor, se poate ca treaba sd fi fost prost f6cut5."2
Cu toate acestea, lumea ar fi un loc destul de plictisitor daci oame-
nilor le-ar lipsi increderea in sine gi in propriul noroc. Ke;mes a trebuit
si admit[ c5, ,dacd omul n-ar fi tentat si riqte [...], probabil n-ar exista
prea multe investilii doar in urma unor calcule precise"3. Nimeni nu
risc[ cu gAndul ci va da greq. Atunci cAnd sovieticii au incercat si
elimine nesiguranla prin decrete guvernamentale qi prin planificare,
au inibuqit progresul social qi economic.

Jocurile de noroc subjugd oamenii de mii de ani. Au fost practicate

pretutindeni, de Ia cele mai mizere pituri ale societdlii qi pAn[ la cele
mai inalte cercuri.
Soldalii lui Pilat din Pont au tras la sorli veqmAntul lui Cristos
in timp ce acesta era rdstignit pe cruce. impdratul roman Marc Aure-
liu era adesea insolit de crupierul personal. Contele de Sandwich a
inventat gustarea care-i poart[ numele pentru a nu mai fi nevoit s5.
se ridice de la masa de joc ca si mdndnce. George Washington g[zduia
jocuri in cortul siu in timpul Revoluliei Americane.a Jocurile de noroc
sunt sinonime cu Vestul Silbatic. Iar ,,Luck Be a Lady Tonight" este
una dintre cele mai memorabile scene din Guys and Dolls (Bd.ieli;i
fete), un musical despre un parior inveterat qi jocul sdu de barbut.
Primul joc de noroc cunoscut semina cu cel de zarwi gi se juca
cu ceea ce se numea astragal sau talus.5 Acest predecesor al zarurilor
de astdzi era un os aproape pdtrat, firi miduv6, scos din glezna oilor
sau a ciprioarelor qi atAt de tare, incAt era aproape indestructibil.
Astfel de oase au fost descoperite in urma sipdturilor arheologice in
multe pirli ale lumii. Picturile din mormintele egiptene infdliqeazd
jocuri de acest gen inci din 3500 i.Chr., iar cele de pe vasele greceqti
surprind tineri aruncAnd oasele intr-un cerc. Degi Egiptul ii pedepsea
pe jucitorii impetimili obligAndu-i si glefuiasci pietre pentm piramide,
sdpiturile au relevat ci nici faraonii nu ezitau sd foloseascil zarurt
misluite in propriile jocuri. Barbutul, o invenlie a americanilor, pro-
vine din diferitelejocuri cu zaruri rdspAndite in Europa de Cruciade.
Acele jocuri erau in general cunoscute ca jocuri de hazard, derivat
din al zahr, cuvAntul arab pentru zar.6

impotriva zeilor 24
mei ffi1si11, un alt mare economist britanic,
scria la aceeaqi pdrere: ,,A'tunci cAnd creq-
;vine efechrl secundar al activitilii cazinou-
fi fost prost fhcutd'"z
ar fi un loc destul de plictisitor dacd oame-
r sine gr in propriul noroc. Ke;rnes a trebuit
r fi tentat si riqte [. . .], probabil n-ar exista
n urrna unor calcule precise"s. Nimeni nu
rc+ Atunci cdnd sovieticii au incercat si
uete guvernamentale qi prin planificare,
il gi economic.
* me - jocul exist[ de doar aproximativ 150 de ani. David Hayano a
nmii de mii de ani. Au fost practicate
inime peturi ale societilii 9i pdn[ Ia cele
ffi ras la sortj veqmintul lui Cristos
an
pit pe arce. impiratul roman Marc Aure-
ryarrul personal. Contele de Sandwich a
ruti nmele pentru a nu mai fi nevoit sd
r rl mtufine. George Washington gdzduia
J ncso}aiei Anericane.a Jocurile de noroc
fbi- Iar J,uck Be a Lady Tonight" este
rlile p re rlin Guys and Dolls (Bd'ieli qi
r lrir inveterat .si jocul siu de barbut.
ro ssrAna cu cel de zarori qi se juca
pl *m 6fus5 Acest predecesor al zarurilor
!I3lr fu mAduv6, scos din glezna oilor
& tac, ffit era aproape indestructibil'
rll'il in cma sdpiturilor arheologice in
* din wnintele egiptene infiligeazi
: tr@ ift- iar ele de Pe vasele greceqti
* iru cerc- Deqi Egiptul ii pedepsea
ridra;rsne pietne pentru piramide,
-bi
rL Eeb-L o iwen-tie a americanilor, pro-
r rrci rielinfte in Europa de Cruciade.
fl ca lruri de hazard, derivat
bprrrn'
impotriva zeilor
Jocurile de cirli au inflorit in Asia, avdndu-gi originea in vechi
forme de cartomanlie, insd ele nu au devenit populare in Europa decdt
dup[ inventarea tiparului. Cirlile erau inilial mari gi pdtrate, neavAnd
figuri sau cifre la co$uri. Pe cdrlile figurative/cu personajele de la curte
era tip[rit un singur cap, qi nu o imagine in oglind6, ceea ce insemna
ci jucitorii erau nevoili adesea sd identifice.personajele dupi pi-
cioare - intoarcerea lor semnaldnd delinerea unor cdrli de acest fel.
Collurile pitrate facilitau triqarea, jucitorii putdnd si indoaie pulin
collul pentru a identifica ulterior clrlile din teanc. C[rlile cu imagini
in oglindi qi cele cu collurile rotunjite au intrat in uz abia in secolul
aI XIX-lea.
Ca qi barbutul, pokerul este o varianti americanl a unei alte for-
descris astfel pokerrrl: ,,Tactici secrete, inqelitorii monumentale, stra-
tegii calculate qi credinle arzdtoare lfondate pe] structuri adAnci, in-
vizibile... Un joc pe care mai degrab5 trebuie s6-l incerci decAt si-l
observi."T Dupi spusele lui Hayano, circa patruzeci de milioane de ame-
ricani joaci poker in mod regulat, to,ti fiind foarte increz[tori in propria
abilitate de a-qi picili adversarii.
Jocurile care creeazil cea mai mare dependenli par a fi simplele
jocuri de noroc oferite de cazinourile apirute precum ciupercile dupd
ploaie in comunitilile americane altddatd conservatoare. Un articol
din Nep Yorh Times, de Ia 25 septembrie 1996, in Davenport, Iowa,
rclateazl ci jocurile de noroc reprezinti industria cu cea mai rapidl
creqtere inregistrat5 in Statele Unite, fiind,,o industrie de 40 miliarde
de dolari care atrage mai mulli clienli decit stadioanele de baseball
sau cinematografele"s. Times citeaz[ spusele unui profesor de la Uni-
versitatea din Illinois care estimeazd ci autoritdlile statale plitesc
agenliilor sociale qi sistemului de justitie cdte trei dolari pentm fi.ecare
dolar pe care il incaseazd din cazinouri - un calcul pe care Adam Smith
l-ar fi putut prevedea.
De exemplu, statul Iowa, care nu avea nici md.car o loterie pAnd
in 1985, avea deja zece cazinouri mari pAni in 1995, pe lAngi un hipo-
drom pentru curse de cai gi o pistd pentru curse de cAini, cu automate
de jocuri deschise non-stop. Articolul mentioneazl ci ,,aproximativ
noui din zece locuitori ai statului Iowa spun cdjoacdjocuri de noroc",
o proporlie de 5,4Vo dintre ei recunoscdnd ci au o problemi, in com-
paralie cu doar t,7%o raportat cu cinci ani mai devreme. $i toate aces-
tea intr-un stat in care un preot catolic a fost condamnat la inchisoare
24 Grecii, inchinarea in fata vdnturilor gi rolul zarurilor 25
 in anii'70 pentru cd gizduia unjoc de bingo. Se pare cE al zahr,in
forma sa cea mai simpld, este inc[ prezent.

Tlebuie s5. se facd diferenla intrejocurile de noroc qi cele in care

con-
teazi priceperea. Principiile care guverneazd.jocurile de ruletd, zarurt
si automate sunt identice, insi ele pot explica doar parlial
ceea ce se
petrece lajocul de poker, la pariurile pe curse de cai
sau lajocul de
table. in primul grup de jocuri, rezurtatul este determinat de
soartd;
in schimb, in cel de-al doilea grup, sunt luate in calcul gi alegerile.
Tot ce trebuie sd gtili sunt qansele probabilitatea de caqiig p"ent.o
- -
a paria intr-un joc de noroc, insd veli avea nevoie de mult
maimulte
informalii pentru a prevedea cine va caqtiga si cine va pierde atunci
cAnd rezultatul depinde nu doar de noroc, ci qi de pricepere.
Existi
jucitori de cirli qi pariori la cursele de cai care sunt adevdrali profe-
sioniqti, insd' nimeni nu va scoate weun ban cinstit din jocul de'barbut.
Numeroqi observatori privesc bursa de valon (stock marh.et)ca fiind
pulin mai mult decat un cazinou. provin oare cdqtigurile de la
bursd
din pricepere si noroc, sau sunt doar rezurtatul unui joc favorabil?
Vom reveni asupra acestei intrebdri in Capitolul 12.
$irurile de ghinioane sau de cAqtiguri se prod.uc adesea in jocurile
de noroc, asemenea evenimentelor din via{a de zi cu zi. Jucitorii
reac-
,tioneazdla aceste evenimente in mod asimetric: invocd. legea mediilor
pentru a gribi sfargitul sirurilor de ghinioane, ra fel cum vor
suspenda
aceeaqi lege pentru ca qirurile de cdgtiguri si continue la nesfdrqit.
Legea mediilor nu se supune nici unei solicitdri. ultima aruncare
a
zarurilor nu oferi nici un fel de informalie cu privire ra ce va aduce
urmS"toarea aruncare. Nici cdr!ile, nici moned.ere, nici zamrile pi
nici
ruletele nu au nici un fel de memorie.
Juc[torii pot crede cd,panazd.pe rogu sau pe gapte sau pe patru
de-un fel, insl, in realitate, ei pariazd. pe ceas. perdantul -rr""
.u o
rundd scurtd s5. fie mai lungi pentru a creste probabilitatea de cAqtig.
CAqtigitorul wea ca o rund5 lungd sd pard mai scurtd., pentru a sus-
penda aceastd probabfitate. Departe de mesele de joc,
directorii compa-
niilor de asigurdri igi desfigoar[ afacerile in acelaqi mod. stabilesc
primele pentru a-qi acoperi pierderile pe care le vor suferi pe
termen
lung, insi, atunci cAnd cutremurele, incendiile qi uraganele se produc
aproape in acelagi timp, termenul scurt se dovedeqte a fi
foarte d*"ror.
Spre deosebire de jucitori, companiile de asigurdri delin
capital qi

lmpotriva zeilor 26

a un joc de bingo. Se pare cd, al zahr,
te iocd prezent.
intrejocurile de noroc qi cele in care con-
care guverneazd jocurile de rulet5, zarttri
rsd ele pot explica doar parlial ceea ce se
pariurile pe curse de cai sau lajocul de
ri, rezultatul este determinat de soartS;
a grup, sunt luate in calcul gi alegerile.
'nsele -
probabilitatea de cAqtig - pentru
insi veli avea nevoie de mult mai multe
a cine va cdqtiga gi cine va pierde atunci
doar de noroc, ci gi de pricepere. Existi
sursele de cai care sunt adevirali profe-
oate \Teun ban cinstit dinjocul de barbut.
;esc bnrsa de valori (stoclz markel) ca fiind
inou. Provin oare cdqtigurile de la bursd
sunt doar rezultatul unui joc favorabil?
otrebiri in Capitolul 12.
de cAqtiguri se produc adesea injocurile
atelor din viala de zi cu.zi. Jucitorii reac-
e i-n mod asimetric: invocd legea mediilor
ilor de ghinioane, la fel cum vor suspenda
ile de cAqtiguri sd continue la nesfArqit.
e nici unei solicitiri. Ultima aruncare a
I de hformalie cu privire la ce va aduce
irgile, aici monedele, nici zarurile qi nici
memorie.
nazepe rosu sau pe gapte sau pe patru
ei pariazd. pe ceas. Perdantul vrea ca o
i pentru a cregte probabilitatea de c6stig.
r lungd sd pari mai scurt[, pentru a sus-
)eparte de mesele de joc, directorii compa-
ioard. afacerile in acelagi mod. Stabilesc
ferderile pe care le vor suferi pe termen
murele, incendiile gi uraganele se produc
mul scurt se dovedeqte a fi foarte dureros.
gompaniils de asiguriri delin capital qi
lmpotriva zeilor
-'.d
in p5.streaz5" rezerye pentru a le proteja in timpul inevitabilelor ingiruiri
de ghinioane pe termen scurt.
Timpul este factorul esential in jocurile d.e noroc. Riscul gi timpul
sunt felele aceleiaqi monede, c[ci, dacb nu ar exista ziua de mAine, nu
ar mai exista nici riscul. Timpul transform[ riscul, iar natura riscului
este modelati de orizontul de timp; viitorul reprezintd terenul de joc.
Timpul conteaze mai ales atunci cdnd deciziile sunt ireversibile.
$i totugi, multe decizii ireversibile trebuie luate pe baza unor infor-
malii incomplete. Ireversibilitatea domind decizii dintre cele mai va-
riate, de la alegerea unei cdldtorii cu metroul in loc de taxi, construfuea
unei fabrici de automobile in Brazilia, schimbarea locului de munc[
gi pAn[ Ia declararea unui r5.zboi.
Dacd astdzi cumpirdm o acliune, o putem vinde gi mAine. Dar ce
facem atunci cAnd crupierul de la masa de ruletd strig5,,Nu mai pa-
ria!i!" sau dup[ ce se dubleazS" miza unui joc de poker? Nu mai exist[
cale de intoarcere. Si nu facem nimic, in speranla ci trecerea timpului
va aduce norocul sau ce probabilitilile vor fi in favoarea noastrS.?
Hamlet se lamenta cd. ezitarea in fala unui rezultat nesigur este
nepotriviti, pentru c5",,al hotdrArii proasp5t chip se g[lbejeqte-n umbra
cugetlrii... iar marile, inaltele avAnturi... de-aceea se abat din cursul
lor... qi numele de fapti-I pierd."u $i totuqi, odati ce aclionim, ne sabo-
tim posibilitatea de a aqtepta pAnd cAnd vom deline mai multe infor-
malii. Drept urrnare, a nu acliona poate fi util. Cu cdt este mai nesigur
rezultatul, cu atdt mai valoroasi va fi amAnarea. Hamlet inlelesese
greqit: cel ce ezitb este pe jumdtate cAgtigat.
Mitologia greac[ recurgea la un gigantic joc de barbut pentru a ex-
plica inceputurile lumii sau ceea ce oamenii de gtiin!6 contemporani
numesc teoria Big Bang-ului. T[ei frali au aruncat zarurile pentru a
impirli universul, iar Zeus s-a ales cu paradisul, Poseidon cu mlrile
si Hades, perdantul, a plecat in iad ca stdpdn al lumii de dincolo.
Tboria probabilit5lilor pare a fi un subiect creat special pentru greci,
date fiind aplecarea pentru jocuri de noroc, talentul la matematic5,
mdiestria in logicd gi obsesia legati de dovezi. Cu toate acestea, degi
" Hamlet, actul III, scena 1,, in W. Shakespeate, Teatru, in romdneqte de Leon
Levitchi si Dan Dulescu, Editura pentru Literaturd Universald, Bucuregti, 1964,
p. 713 (n. tr.).
26 Grecii, inchinarea in fafa vdnturilor Si rolul zarurilor 27
 au fost cei mai civilizali dintre antici, grecii nu s-au aventurat in aceastd.
lume fascinanti. Lipsa unei asemenea preocupdri este surlrrinzdtoare,
deoarece istoria ne aratd ci elenii erau singurul popor care nu fusese,
pAnd in acel moment, ingrddit de o biserici dominantd care si fi pus
monopol pe liniile de comunicare cu forlele misterului. civilizafia, aqa
cum o cunoaqtem astizi, ar fi progresat intr-un ritm mult mai accentuat
daci grecii ar fi anticipat ceea ce descendenlii lor intelectuali oamenii
-
Renagterii - urmau sd descopere cAteva mii de ani mai tdrziu.
In ciuda preocupdrii pentru teorie, grecii nu erau intotdeauna in-
teresati s5. o aplice weunui tip de tehnologie care le-ar fi schimbat per-
ceplia in ceea ce priveqte gestionarea viitorului. Atunci cand Arhimede
a inventat pArghia, a spus cd ar putea miqca pdmdntul dacd. ar g5.si
un punct de sprijin. Aparent insi, nu s-a gdndit sd-l schimbe. Viala
de zi cu zi a grecilor si nivelul lor de trai nu se deosebeau cu murt de
modul in care strimosii lor triiseri cu mii de ani inainte. Vinau, pes-
cuiau, lucrau pbmAntul, ficeau copii qi foloseau tehnici arhitecturale
care erau doar variatii ale temelor demult zdmislite de predecesori
in valea Tigrului qi a Eufratului qi in Egrpt.
Inchinarea in fala vdnturilor era singura form[ de gestionare a
riscului care le-a captat interesul: poelii qi dramaturgii greci vorbesc
adesea despre dependenla lor de vAnt, iar iubilii lor copii erau sacri-
ficali pentru a imbuna vAnturile potri.rmice. Mai mult, grecii nu aveau
un sistem numeric care si le fi permis s6. calculeze si nu doar sd. in-
registreze rezultatele activitililor lor.e
Nu aq vrea si sugerez cd grecii nu s-au gAndit la natura probabi-
htelii. Vechiul cuv6"nt grecesc drc6E @ihos), care insemn a plauzibil sa:u
probabil, avea acelasi sens precum conceptul modern de probabilitate:
,,a fi posibil cu un anume grad de nesiguranfd.". Socrate definegte eirriE
ca fiind ,,apropierea de adev5.r."10
Definilia datd de Socrate scoate in eviden![ un element subtil, dar
foarte important. Apropierea de adeud,r nu este acelagi lucru cu ad,e-
udrul. Adevilrul, pentru greci, era cerra ce putea fi dovedit prin logicd
gi axiome. Accentul pus de ei pe dovezi aqazd adev5rul in contrast
direct cu experimentele empirice. De exemplu ,in Phaidon, Simmias
ii atrage atenlia lui Socrate; ipotezacd sufletul e o armonie nu a fost
nicidecum demonstrat[ , ci sebazeazi doar pe probabilitate.. Aristotel

u
,,Tboria [. . .] ca armonie [. .1 mi s-a impus Ihrd demonstralie.. platon phni.don,
.
- ,
in romdnegte de Petru crefia, Ldmuriri preliminare qi note de Manuela Recusan,
Editura Humanitas, Bucurepti, 1994, p. 104 (n. tr.).

lmpotriva zeilor 28

e antici, grecii nu s-au aventurat in aceasti
Ersemenea preocupdri este surprin zdtoare,
elenii s13u singurul popor care nu fusese,
clit de o biserici dominanti care si fi pus
care cu forlele misterului. Civilizalia, aqa
progresat i:rtr-un ritm mult mai accentuat
a ce descendenlii lor intelectuali * oamenii
opere c€.teva mii de ani mai tdrziu.
.tral teorie, grecii nu erau intotdeauna in-
ip de tehnologie care le-ar fi schimbat per-
rionarea viitomlui. Atunci cAnd Arhimede
:i ar putea miqca PimAntul daci ar gd"si
rt inqi. nu s-a gAndit si-I schimbe. Viala
ul lor de trai nu se deosebeau cu mult de
raiseri cu mii de ani inainte. VAnau, pes-
eau copii gi foloseau tehnici arhitecturale
temelor demult zdmislite de predecesori
rului Si in Eg'ipt.
rrilor era singura formd de gestionare a
lresul: poelii qi dramaturgii greci vorbesc
or de vAnt, iar iubilii lor copii erau sacri-
rrile potrivnice. Mai mult, grecii nu aveau
le fl permis sd. calculeze qi nu doar s5. in-
tAtilor lor.e
i grecii nu s-au gdndit la natura probabi-
* ek6: (eikos), care insemnaplauzibil sau
lrecum conceptul modern de probabilitate:
.d de nesiguran!5". Socrate defineqte eirri6
;At "1o
'scoate in evidenld un element subtil, dar
'a de adeud.r nu este acelagi lucru cu ade-
ci, era ceva ce putea fi dovedit prin logici
ei pe dovezi aqazd. adevirul in contrast
pirice. De exemplu, inPhaidon, Simmias
:ipoteza c5. sufletul e o armonie nu a fost
ebazeazd. doar pe probabilitate". Aristotel
ni-a impus fbrd demonstralie" -Platon,Phaidon,
rmuriri preliminare qi note de Manuela Recusan,
t994. p. 104 (n. tr.).
impotriva zeilor
,-.-!fr.--
se plAnge de filozofii a cdror,,perere e probabild, [...] dar nu adevd-
rate"a. intr-un alt context, Socrate il anticipeazi pe Aristotel atunci
cAnd considere ci un matematician care foloseste probabilitdlile pen-
tru a face demonstralii in geometrie nu face nici doi bani.11 Pentru
inc[ o mie de ani, a te gd,ndi la jocuri si a le .juca au rdmas doud acti-
vitdli separate.
Shmuel Sambursky, un distins istoric qi filozof al qtiinlei, de origine
israelianS., oferd singura tezd convingitoare pe care am gisit-o, expli-
cAnd de ce grecii nu au reuqit si faci pasul strategic qi si dezvolte o
abordare cantitativb a probabilitdfilor.12 Sambursky susline intr-o
lucrare scrisd in 1956 ci grecii, cu delimitarea lor foarte clard dintre
adev5r qi probabilitate, nu au putut si giseascd nici un fel de structurd
solidd sau vreo armonie in caracterul dezordonat aI existenlei de zi
cu zi. Desi Aristotel a sugerat c[ oamenii ar trebui si ia decizii pebaza
,,dorinlei si a raliunii orientate citre un anumit scop", el nu a oferit
in schimb nici un indiciu privind probabilitatea unui rentltat pozitiv.
Tbagediile grecegti abundi in istorisiri despre oamenii neajutorati
aflali sub puterea unui destin impasibil. Atunci cdnd grecii doreau
sd afle ce aduce ziua de mAine, apelau Ia oracole in loc si-i consulte
pe inleleplii lor filozofi.
Grecii credeau ci ordinea domnea doar pe cer, unde planetele qi
stelele apar in mod regulat la locul lor bine stabilit si cu o precizie
de neegalat. in fala unui spectacol atAt de armonios grecii se inclinau
cu respect, iar matematicienii lor il studiau cu ardoare. tnsi perfec-
liunea cerurilor nu f5"cea decAt sd scoati in evidenli neorAnduiala
vielii pe pimAnt. Mai mult, previzibilitatea firmamentului era intr-o
evidenti contradiclie cu comportamentul nestatornic qi nesdbuit al
zeilor care il populau.
Se poate ca bitrAnii fiIozofi evrei care studiau textele talmudice
sd se fi apropiat mai mult de cuantificarea riscului. Nici aici nu vom
gisi insi vreun indiciu c[ ralionamentele lor s-au concretizat in con-
ceperea unei abordiri metodice a riscului. Sambursky citeazl,un pasaj
din Talmud, Kethuboth 9q, unde filozoful argumenteaz[ cd un birbat
poate divorla de solie din cauza adulterului, fdrd nici o pedeapsd, insi
nu si daci susline ci adulterul acesteia a avut loc inainte de cd-
sltorie.13
'Aristotel, Metafizica, in romAneste
de S. Bezdechi, Studiu introductiv si note
de Dan Bdddrdu, Editura Academiei Republicii Populare Romdne, Bucureqti, 1965,
Cartea fV, Cap. 5, p. 148 (n. tr.).
28 Grecii, inchinarea in fata vAnturilor si rolul zarurilor 29
 ,,Este o dubH nrdoiali", declard Talmudul. Dacd s-a stabilit (metoda
nu este specificati) cS mireasa nu mai era virgind cAnd a ajuns in pa-
tul nuptial, o prim5" parte a indoielii este dacd cel responsabil de acest
fapt este insu;i mirele - daci evenimentul s-a produs ,,sub el [. ..] sau
nu sub el". in ceea ce priveqte a doua laturi a indoielii, disculia
continui: ,,Dacd spui c5 a fost sub el, existd indoieli dac[ a fost prin
violen!5 sau prin consimfimd"ntul liber al miresei." Fiecflrei laturi a
dublei indoieli i se acordi o probabilitate de b0:b0. DAnd dovadd de
un impresionant rafinament statistic, filozofii incheie spunand cd existd
doar o probabilitate de 25% ca femeia si fi comis adulter inainte de
cisitorie. Prin urmare, birbatul nu poate sd divorleze din acest motiv.

Putem fi uneori tentali si presupunem ci intervalul de timp dintre

inventareajocului cu talusul si inventarea teoriei probabilitdlilor n-a
fost decAt un accident istoric. Grecii qi fiIozofii Talmudului au fost atdt
de increfibil de aproape de analiza intreprinsd. cAteva secole mai tdrzi:u
de Pascal gi de Fermat, incAt ar fi avut nevoie doar de un mic ghiont
pentru a trece la etapa urmdtoare.
Absenla acelui ghiont nu a fost un accident. inainte ca o societate
s5. asimileze notiunea de risc in cultura sa, ar trebui si se schimbe
ceva nu in viziunea asupra prezentului, ci in atitudinea fa!6 de viitor.
inainte de perioada renascentistd, oamenii percepeau viitorul ca
pe o chestiune ce linea mai mult de noroc sau de rezultatul unor va-
riatii aleatorii, iar majoritatea deciziilor pe care le luau erau mdnate
de instinct. Atunci cAnd condiliile de viali depind atAt de mult de
naturi, intervenlia omului este destul de limitatd. AtAta timp c6t con-
diliile de supravieluire limiteazd. oamenii la funcliile primare precum
procreerea, cultivarea pdmAntului, vAndtoarea, pescuitul si asigurarea
unui addpost, ei sunt pur gi simplu incapabili s[-gi imagineze situalii
in care ar putea sd influenleze rezultatul deciziilor luate. Un b6nu!
pus deoparte nu este cAqtigat decAt dacd viitorul e ceva mai mult decAt
o gaur5" neagr5.
De-a lungul secolelor, cel pulin pAnd in wemea Cruciadelor, majo-
ritatea oamenilor aveau parte de puline surprize in viala lor domoald
de zi cu zi. Ocrotili de o structuri sociali stabili, nu bigau de seamd
rS.zboaiele care fSceau prdpid pe p5.mAnt, momentele in care domni-
torii buni erau inlocuili de allii mai pulin buni qi nici mdcar schim-
bdrile religioase. Vremea era cea mai aparentd variabili. Dupd cum

lmpotriva zeilor 30
EdardThlmudul. Dacd s-a stabilit (metoda
asa nu mai era virgini cAnd a ajuns in pa-
indoielii este dacd cel responsabil de acest
cieveninentul s-a produs,,sub el [...] sau
yeqte a doua laturi a indoielii, disculia
ils sub el, existd indoieli daci a fost prin
Benful liber al miresei." Fiecirei laturi a
r pmbabilitate de 50:50. DAnd dovadi de
;s*afistic, filozofiiincheie spunAnd ci existi
I ca femeia si fi comis adulter inainte de
rml nu poate sE divorteze din acest motiv.
Fesupunem ci intervalul de timp dintre
il Ei inventarea teoriei probabilitililor n-a
e C'recii gi filozofii Talmudului au fost atdt
malizaintreprinsd cAteva secole mai tArziu
ft ar fi avut nevoie doar de un mic ghiont
nitoare.
uafostun accident. inainte ca o societate
bc in cultura sa, ar trebui s5 se schimbe
p=zentului, ci in atitudinea fali de viitor.
atcentisti, oamenii percepeau viitorul ca
imnlt de noroc sau de rezultatul unor va-
fiea deciziilor pe care le luau erau mdnate
mdil'ile de viali depind atAt de mult de
este destul de limitatd. AtAta timp cdt con-
u-"5. oamed la funcliile primare preflrm
mhlui, vdnitoarea, pescuitul qi asigurarea
sinplu incapabili s[-qi imagineze situalii
feze rezultatul deciziilor luate. Un b6nu!
td€catdac5viitorul e ceva mai mult decAt
I p"Fn p6nd in wemea Cruciadelor, majo-
rte de pufine surprize in viala lor domoali
rcture social[ stabili, nu b5.gau de seami
pimant, momentele in care domni-
rid pe
al"i mai pulin buni qi nici mdcar schim-
rz oea mai aparentS variabili. Dupd cum
lmpotriva zeilor
remarcase qi egiptologul Henri Frankfort, ,,trecutul qi viitorul de-
-
parte de a fi motiv de ingrijorare - erau in intregime subinlelese in
ptezent."r4
in ciuda persistenlei acestei atitudini fald viitor, civilizaliile
1e
au evoluat considerabil de-a lungul secolelor. in mod cert, absenla
viziunilor moderne asupra riscului nu era un obstacol. in aceraqi timp,
evolulia civilizaliei nu constituia o condilie suficientd pentru a-i motiva
pe curiosi sd exploreze posibilitilile previziunilor stiintifice.
Odatd cu rispAndirea crestinismului in lumea occidentald, voinla unui
singur Dumnezeu a devenit reper de orientare citre viitor, inlocuind
astfel multitudinea de zeitili la care oamenii se inchinaserd dintot-
deauna. Acest lucru acawzat o schimbare majord in atitudini: viitorul
viefii pe p[mAnt rirnAnea un mister, insd acesta era acum dictat de
o putere ale cirei intenlii qi reguli erau evidente tuturor celor care
aveau rdbdarea de a le afla.
De vreme ce contemplarea viitorului devenise o chestiune de con-
duitd. morald gi de credinti, acesta nu mai pdrea atAt de enigmatic.
Cu toate acestea, viitorul nu se supunea inc5" nici unei probabilitili
matematice. Primii creqtini si-au limitat profeliile Ia ceea ce avea si
se intAmple in viala de dincolo, in ciuda fervorii cu care il implorau
pe CeI de Sus sd influenleze intAmpl[rile lumeqti in favoarea lor.
Totuqi, cdutarea unei vieli mai bune pe lumea aceasta nu incetase.
^Inainte de anul 1000, creqtinii
deja stribdtuserd mdrile, intAlniserd
noi popoare qi veniser[ in contact cu idei noi. Apoi au venit Crucia-
dele - un cutremur cultural. Occidentalii s-au lovit de un imperiu arab
intemeiat la indemnul lui Mahomed si care se intindea departe in
Orient, pAni in India. Crestinii, cu a lor credin![ in viitor, i-au intAlnit
pe arabii a cdror finele intelectuali o depiqea cu mult pe cea a intru-
silor care veniseri sd-i izgoneasci din locurile sfinte.
InvadAnd India, arabii au cunoscut sistemul numeric hindus, fapt
care le-a permis si incorporeze qtiinla orientali in propriul ansamblu
de cunoqtinte, de cercetdri qtiinlifice gi de studiu empiric. Rezultatele
au fost cruciale, mai intAi pentru arabi qi, mai apoi, pentru Occident.*
* Peter Kinder mi-a dezviluit marea ironie istoric[ a acestui fapt.
Vikingii si
ceilalli nordici care au devastat civilizalia romand pi au distrus asezdmintele de
culturd in secolul al D(-lea, reapar in istorie drept normanzii care au adus in occi-
dent realizhrile stiinlifice ale arabilor in secolul al XII-Iea.
30 Grecii, inchinarea in fafa vAnturilor gi rolul zarurilor 31
 _.'.{rr4

In mdinile arabilor, numerele aveau sd transforme matematica si

md.surdtorile in astronomie, navigalie,si comer!. Noile metode de calcul
au inlocuit treptat abacul care, secole de-a rdndul, fusese singurul
instrument de calcul aritmetic utilizat in intreaga lume, de la maiaqi
qi pdni in emisfera vestic5, din Europa gi pdnd in India qi intregul
Orient. CuvAntul abac derivi din grecescul abax, care inseamnd ,,ti-
vili cu nisip". in aceste tivile se aqeiau coloane de pietricele ire nisip.15
CuvAntul calcul provine din latinescul calculus,,,pietricicd.".
tn urmitorii cinci sute de ani, odat5. cu inlocuirea rudimentarului
abac cu noul sistem numeric, scrierea a inlocuit dispozitivele mobile
pentru calcule. Operaliile aritmetice scrise au stimulat gdndirea
abstractS., deschizAnd astfel calea cdtre domenii ale matematicii care.
fuseserd p6.ni atunci de neimaginat. Cildtoriile pe mare puteau fi
acum mai lungi, calcularea timpului mult mai precisS, iar metodele
de produclie puteau fi mult mai elaborate. Lumea modernd ar fi acum
destul de diferitl dacd am fi continuat s5. mdsurim gi si numdrim
cu I, V, X, L, C, D qi M - sau cu literele greceqti qi ebraice care simbo-
Iizau numerele.
Numerele arabe nu au fost insi de ajuns pentru a-i stimula pe
europeni s5. cerceteze conceptul radical de inlocuire a caracterului
aleatoriu cu probabilitatea sistematici qi cu ideea impliciti cd viitorul
ar fi previzibil qi, intr-o anumiti misur5, chiar controlabil. Acel pas
a fost amAnat pdnd in momentul in care oamenii si-au dat seama ci
nu sunt complet neajutorali in fala sorlii qi ci destinul lor lumesc
nu este intotdeauna dietat de Dumnezeu.
Renasterea qi Reforma protestantd au pregS.tit terenul pentru
cunoasterea qi st[pAnirea riscului. Odatd cu triumful qtiinlei si al
logicii asupra misticismului dupi anul 1300 d.Chr., arhitectura ro-
mani gi cea greceasce au inceput sd inlocuiascd formele gotice,
ferestrele bisericilor au permis luminii sd intre, iar sculpturile infdli
gau acum b5.rba!i gi femei st6nd bine aqezatjpe pdmAnt, qi nu ca
figuri
stilizate emaciate qi imponderabile. Ideile care stimulaserS" aceste
schimbdri in arte au propulsat gi Reforma protestantS, care a contri-
buit la sldbirea dominaliei Bisericii Catolice.
Reforma a insemnat mai mult decAt o schimbare a relaliei dintre
oameni si Dumnezeu. Prin eliminarea confesionalului pentru spove-
danie, protestantii i-au inqtiinlat pe credincioqi cd de-acum unnau
sd fie independenli qi cd vor trebui si-si asume rispunderea pentru
consecintele propriilor decizii.

lmpotriva zeilor 32