PPP Administrarea Judecatoreasca Consultari 26-10-2010

Propunere de Politică Publică: O administrare judecătorească eficientă pentru o justiţie eficientă.
Ministerul Justiţiei şi Consiliul Superior al Magistraturii.

PROIECT
25.10.2010
PROPUNERE DE POLITICI PUBLICE

DENUMIREA POLITICII PUBLICE: O administrare judecătorească eficientă pentru o
justiţie eficientă
INSTITUŢIA INIŢIATOARE: Ministerul Justiţiei şi Consiliul Superior al Magistraturii
I.DESCRIEREA PROBLEMEI
1. Echitatea şi celeritatea examinării cauzelor judiciare sunt printre priorităţile politicilor publice
din domeniul justiţiei în Republica Moldova. Sporirea eficienţei şi responsabilităţii sistemului
judecătoresc, inclusiv prin (a) reducerea duratei procedurilor judiciare şi (b) modernizarea
administrării judecătoreşti, sunt obiective strategice ale politicilor publice actuale1.
2. Cetăţeanul-contribuabil îşi doreşte o justiţie echitabilă şi responsabilă, care să-i examineze
cauza în termene (cât mai) rezonabile. Rapoartele privind respectarea drepturilor omului în
Republica Moldova în anii 2008 şi 2009 atestă sesizările cetăţenilor adresate avocaţilor
parlamentari privind „încălcarea de către instanţele judecătoreşti a unor norme procesuale care
garantează dreptul la un proces echitabil – nerespectarea termenului de redactare a hotărârii
motivate şi tergiversarea comunicării acesteia, nerespectarea termenului de înmânare a copiei
de pe sentinţă, tergiversarea traducerii şi/sau expedierii actelor judecătoreşti în limba pe care o
posedă unii participanţi la procesele judiciare”. În urma adresării avocatului parlamentar către
Consiliul Superior al Magistraturii, organul de autoadministrare judecătorească a evidenţiat în
Hotărârea sa nr. 440/20 din 04.12.2008 cauzele situaţiei sesizate (activitatea organizatorică
insuficientă a preşedinţilor unor instanţe judecătoreşti, volumul mare de lucru şi salarizarea
insuficientă a personalului)”. Cu toate acestea, „numărul plângerilor depuse la Centrul pentru
Drepturile Omului vizavi de acest subiect nu s-a diminuat în anul 2009”2.
3. Conform raportului OSCE de monitorizare a proceselor de judecată din Republica Moldova
(în continuare raportul OSCE),3 „întârzierile şi amânările proceselor judecătoreşti constituie o
regulă în instanţele judecătoreşti” şi au purtat un „caracter ascendent” în perioada monitorizată
(2006-2008). Astfel, 62% din şedinţe au fost amânate în instanţele din Chişinău şi 85% în
regiunea de sud-est a Moldovei. Acest raport, de asemenea, explică amânările şi tergiversările
examinării cauzelor judiciare prin deficienţe ale administrării instanţelor judecătoreşti.
4. Concluziile raportului OSCE menţionat mai sus au fost preluate de Consiliul Superior al
Magistraturii în hotărârile sale nr. 106/5 din 29 martie 2007 şi nr. 154/8 din 15 mai 2008 „cu
privire la monitorizarea proceselor de judecată în instanţele judecătoreşti din mun. Chişinău în
cadrul programului Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa”. În aceeaşi ordine de
idei, Consiliul Superior al Magistraturii a adoptat hotărârea nr. 56/4 din 26 ianuarie 2010 „cu
privire la demersul Procurorului General privind tergiversarea judecării cauzelor penale în
instanţele judecătoreşti”, însă fără vreun impact vizibil asupra situaţiei create.
5. Din punct de vedere statistic, amânările şi tergiversările se reflectă în restanţe la sfârşit de
an, o cifră cu caracter ascendent în ultimii trei ani. Astfel, în 2009 comparativ cu 2007,
restanţele în cauzele penale au crescut cu circa 18%, cauzele civile cu circa 56% şi cauzele
economice cu circa 153%4 (Anexa 1, diagrama 1).
1
Programul de Stabilizare şi Relansare Economică a Republicii Moldova pe anii 2009-2011, Legea pentru aprobarea Strategiei
naţionale de dezvoltare pe anii 2008-2011, nr. 295-XVI din 21.12.2007, Monitorul Oficial nr.18-20/57 din 29.01.2008, hotărârea
Parlamentului Nr. 174 din 19.07.2007 pentru aprobarea Strategiei de consolidare a sistemului judecătoresc şi a Planului de acţiuni
pentru implementarea Strategiei de consolidare a sistemului judecătoresc, Monitorul Oficial Nr. 136-140 din 31.08.2007.
2
Centrul pentru drepturile omului, Rapoartele privind respectarea drepturilor omului în Republica Moldova în anii 2008 şi 2009,
http://www.ombudsman.md/file/Rapoarte.
3
Programul OSCE de monitorizare a proceselor de judecată în Republica Moldova, Raport Final aprilie 2006 – noiembrie 2008.
4
În cauzele neexaminate/restanţe însumate aici intră: cauzele penale şi civile examinate în prima instanţă în toate instanţele de
judecată, cauzele economice examinate de curtea de apel economică şi judecătoria economică de circumscripţie. Toate datele
statistice au fost preluate din buletinele Curţii Supreme de Justiţie, rapoartele cu privire la activitatea instanţelor judecătoreşti pentru
anii 2007, 2008, 2009.
1
PROIECT
25.10.2010
6. Un aspect separat alarmant îl constituie cauzele aflate pe rol mai mult de 36 de luni.
Numărul acestora oscilează în jurul aceloraşi valori an de an, fără vreun indiciu de ameliorare
(de exemplu, datele statistice cu privire la cauzele civile în prima instanţă, anexa 1, tabela 1).
7. Astfel, amânările şi tergiversările examinării cauzelor în instanţele judecătoreşti, care
au devenit o regulă în sistemul judecătoresc şi îşi au originea, în mare parte, în
organizarea şi administrarea instanţelor judecătoreşti constituie problema pe care o
abordează această propunere de politică publică.
Cauzele problemei
8. Uneori amânarea şi tergiversarea examinării cauzelor au loc din motive obiective,
neimputabile instanţelor judecătoreşti, precum ar fi cerinţe de termene procedurale, efectuarea
diferitor expertize5 sau se datorează unui anumit comportament al părţilor înafara controlului
instanţei judecătoreşti6. Aceste cauze nu vor fi examinate în cadrul acestei propuneri de politică
publică. În susţinerea acestei abordări, Curtea Europeană a Drepturilor Omului subliniază faptul
că „numai întârzierile imputabile autorităţilor judiciare competente pot conduce la o eventuală
constatare a depăşirii unui termen rezonabil în care trebuie să fie soluţionată orice cauză,
permiţând astfel să se conchidă că nu a fost respectată cerinţa prevăzută de art. 6 par. 1 din
Convenţie”.7
9. Astfel, ţinând cont de explicaţiile de mai sus, pentru prezenta propunere de politică publică
sunt reţinute următoarele cauze principale ale amânărilor şi tergiversărilor examinării dosarelor
imputabile organizării şi administrării judecătoreşti, clasificate în trei categorii: (1) neprezentarea
părţilor, (2) organizarea internă în instanţe, (3) comportamentul participanţilor profesionişti
(Anexa 2. Arborele problemei).
10. Părţile nu se prezintă la şedinţe din o serie de motive. Cel mai frecvent menționat motiv ţine
de citaţiile care nu ajung la părţi în timp util sau nu ajung deloc. Judecătorii nu primesc avizele
de primire. În unele cazuri avizul de primire este recepţionat în ziua următoare şedinţei, când
este prea târziu şi şedinţa a fost deja amânată. De multe ori, lucrătorii poştali trimit înapoi
citaţiile neînmînate. Problema citaţiilor în procesele penale este şi în atenţia Curţii Supreme de
Justiţie:
Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. 6 din 27.02.2006 „Cu privire la rezultatele
generalizării procesului judiciar de examinare a cauzelor cu inculpaţii aflaţi în stare de arest şi
măsurile de înlăturare a neajunsurilor depistate în lumina prevederilor art. 6 din Hotărârea
Parlamentului nr. 370-XVI din 28.12.2005”, în urma generalizării practicii în judecătoriile din
Chişinău, la 01.02.2006 s-a stabilit că mai mult de 1/3 au fost amânate din cauza neprezentării
părţilor vătămate şi a martorilor care sunt chemaţi, de regulă, cu citaţii simple, pe când,
conform Codului de procedură penală (articolele 236, 239), citaţia trebuie să fie înmânată
contra semnătură în dovada de primire.
11. De asemenea, poliţia judiciară nu reuşeşte să aducă silit martorii la câteva şedinţe la rând
sau inculpaţii nu sunt aduşi la şedinţe, practici atestate de raportul OSCE menţionat mai sus, iar
instanţele judecătoreşti nu dispun de pârghii asupra poliţiei, aceasta fiind în subordinea
Ministerului Afacerilor Interne.
12. Părţile renunţă la prezenţa la şedinţe şi pentru că (a) orarul şedinţei judiciare nu este
coordonat cu orarul curselor de autocare din sate spre centrul raional, (b) uneori şedinţele de
judecată sunt stabilite la aceeaşi oră cu şedinţele de lucru ale judecătorilor, (c) şedinţele de
5
Statistica judiciară nu reflectă separat numărul de cauze suspendate (adică justificat amânate, de ex. acordarea termenului de
împăcare în cauzele de divorţ, necesitatea de expertiză) din totalul de dosare în restanţă la sfârşit de an. Conform opiniei experţilor
şi datelor statistice ale Departamentului de Administrare Judecătorească (DAJ), acestea constituie mai puţin de 10% din totalul de
cauze neexaminate.
6
Centrul pentru drepturile omului, Rapoartele privind respectarea drepturilor omului în Republica Moldova, ediţiile 2008 şi 2009.
7
Cauza Lavents contra Letoniei, hotărârea CEDO din 28 februarie 2003.
2
PROIECT
25.10.2010
judecată sunt stabilite la aceeaşi oră în aceeaşi zi (de ex. Curţile de Apel, Curtea Supremă de
Justiţie), (d) lipsesc intrările separate sau sălile de aşteptare speciale destinate victimelor şi
martorilor, ceea ce îi expune la prezenţa nedorită a inculpaţilor şi rudelor acestora în timpul de
aşteptare, de obicei, imprevizibil şi lung, în condiţiile asigurării sub-optime a securităţii în
instanţele judecătoreşti8, (e) instanţele sunt supraaglomerate, fiind nevoite să împartă sediile cu
alte autorităţi publice (preturi, inspectorate fiscale, de exemplu).
13. A doua categorie de cauze ţine de organizarea internă în instanţele judecătoreşti permisivă
tergiversărilor şi amânărilor. Pe de o parte, judecătorii acuză suprasolicitare, inclusiv cu multiple
sarcini nejudiciare, de regulă din cauza insuficienţei şi/sau pregătirii insuficiente a personalului
auxiliar, în special a grefierilor, exemplificată prin următoarele realităţi:
 la moment, judecătorii au o serie de atribuţii administrative, de exemplu, de verificare a
cererilor de chemare în judecată, autentificare a unor documente, examinare a petiţiilor.
 unii grefieri nu-şi îndeplinesc anumite funcţii. De exemplu, puţini dintre grefieri au verificat
prezenţa la şedinţă a participanţilor, conform raportului OSCE menţionat mai sus. În astfel
de cazuri cerinţa dată urmează să fie îndeplinită de judecător, din timpul acestuia, care ar
trebui să fie dedicat examinării cauzei. Reţinerea grefierilor calificaţi este o problemă, din
cauza salariului mic pe care îl primesc. 63% din instanţele judecătoreşti se confruntă cu flux
de peste 30% din totalul personalului de specialitate.9
14. Pe de altă parte, administrarea instanţelor este în competenţa preşedinţilor instanţelor
judecătoreşti prin lege. Introducerea consilierilor preşedinţilor în instanţe pentru preluarea din
funcţiile administrative ale preşedinţilor are, la moment, un impact parţial scontat, inclusiv din
cauza: (a) menţinerii atribuţiilor de administrare şi organizare internă în competenţa preşedinţilor
instanţelor judecătoreşti, în baza prevederilor legii cu privire la organizarea judecătorească, (b)
pregătirii insuficiente a consilierului în domeniile de administrare a instanţelor judecătoreşti, (c)
reticenţei unor preşedinţi de a transfera din atribuţiile sale de administrare a instanţei.
15. Concomitent, administrarea judecătorească este lipsită de cultura măsurării performanţelor
şi evaluării permanente şi transparente a activităţilor. Sunt frecvente reproşurile de administrare
inertă la nivel de sistem, inclusiv din cauza funcţiilor de administrare partajate între diferite
autorităţi10, care de-abia învaţă principiile bunei coordonări şi colaborări inter-instituţionale.
16. A treia categorie de cauze ţine de comportamentul participanţilor profesionişti care
favorizează tergiversările şi amânările: din 62% din şedinţe amânate (din 7,400 şedinţe, raportul
OSCE), 7% în Chişinău şi 10% în Sud-estul ţării s-au produs din cauza procurorilor, 13% în
Chişinău şi 10% în Sud-estul ţării - din cauza avocaţilor. Această situaţie se află şi în atenţia
Curţii Supreme de Justiţie:
Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. 6 din 27.02.2006 „Cu privire la rezultatele
generalizării procesului judiciar de examinare a cauzelor cu inculpaţii aflaţi în stare de arest şi
măsurile de înlăturare a neajunsurilor depistate în lumina prevederilor art. 6 din Hotărârea
Parlamentului nr. 370-XVI din 28.12.2005”, în urma generalizării practicii în judecătoriile din
Chişinău, la 01.02.2006 s-a stabilit că drept motive de amânare a şedinţelor de judecată au
servit neprezentarea procurorului (Buiucani – 5,8%; Centru – 6,9%; Botanica – 12,5%;
Rîşcani – 20,3%); neprezentarea avocaţilor (Centru - 8%, Botanica - 8,2%, Buiucani -16,7%,
Rîşcani- 17%).
8
În 43% din instanţele judecătoreşti respondente au indicat un nivel nesatisfăcător de asigurare a securităţii în instanţe, Sondajul cu
privire la practicile de administrare internă din instanţele judecătoreşti (august-septembrie 2010).
9
Datele Sondajului cu privire la practicile de administrare internă din instanţele judecătoreşti (august-septembrie 2010). Din cadrul
personalului de specialitate fac parte: grefierii, consultanţii, interpreţii şi traducătorii, şeful cancelariei, specialistul pedagog,
specialiştii, consilierul preşedintelui şi contabilul-şef, care au statut de funcţionar public şi în privinţa cărora se aplică prevederile
Legii serviciului public (Regulamentul model de ordine internă a judecătoriilor şi curţilor de apel, CSM).
10
De exemplu, în domeniul resurselor umane, aceste funcţii sunt împărţite între CSM (cariera judecătorilor şi subordonarea
personalului instanţelor) şi DAJ (aprobarea statelor de personal pentru instanţe), funcţiilor suprapuse de monitorizare a activităţilor
interne ale instanţelor de judecată (între DAJ şi Inspecţia Judiciară).
3
PROIECT
25.10.2010
17. Participanţii profesionişti favorizează amânările şi tergiversările examinării cauzelor prin
pregătire insuficientă pentru şedinţe. Unii aplică o anumită tactică procesuală favorizată de
nesancţionare procedurală din partea judecătorilor şi, pe alocuri, inerţia acestora, precum şi
cooperarea insuficientă între autoritatea judecătorească, Baroul Avocaţilor şi Procuratura
Generală. Concomitent, orarul necoordonat, explicat prin anumite ineficienţe de administrare
internă, al şedinţelor, face imposibilă participarea la aceleași ședințe ale aceloraşi avocaţi şi/sau
procurori.
18. Amânările şi tergiversările examinării cauzelor în instanţele judecătoreşti produc o serie de
efecte indezirabile pentru buna funcţionare a justiţiei. Astfel, drepturile la un proces examinat în
termene rezonabile sunt încălcate şi în consecinţă cetăţenii se adresează la CEDO. Conform
datelor CEDO de la 1.01.2009, 28% din hotărârile împotriva Republicii Moldova la CEDO se
referă la protecţia garantată de art. 6 al Convenţiei. 11 În 2009, 12 hotărâri din totalul de 30 se
referă la dreptul la un proces echitabil 12. Din acestea, Curtea a semnalat nerespectarea
termenelor rezonabile de examinare a cauzelor în 8 hotărâri împotriva Republicii Moldova.13
19. Amânările şi tergiversările rezultă în acumularea şi creşterea restanţelor dosarelor
neexaminate la sfârşit de an, ceea ce afectează grav responsabilitatea sistemului judecătoresc
pentru banul public prin productivitatea scăzută a acestuia. Astfel, examinând creşterea
substanţială a restanţelor din instanţele judecătoreşti prin prisma altor date statistice disponibile
pentru a avea o imagine de ansamblu asupra productivităţii şi eficienţei în scădere a instanţelor
judecătoreşti, se constată următoarele corelaţii: numărul de restanţe la sfârşit de an creşte în
timp ce numărul de cauze parvenite în sistem creşte doar în instanţele economice (Anexa 1.
Diagrama 2), numărul de cauze examinate pe categorii de dosare şi în total pe sistem (anexa 1,
diagramele 3 şi 4) este în scădere, iar numărul de judecători a crescut de la 380 în 2007 la 420
în 2009 şi sarcina lunară a acestora a scăzut de la 66,6 în 2007 la 58.6 în 2009 (anexa 1,
diagrama 5 şi 6).
20. Concomitent, justiţia este printre instituţiile care nu se bucură de încrederea necesară din
partea cetăţenilor. Barometrul opiniei publice/BOP efectuat anual indică gradul de încredere a
populaţiei în sistemul judecătoresc: ediţia BOP 2010, circa 70% nu aveau încredere în justiţie,
în creştere faţă de BOP 2009, când circa 50% nu aveau încredere în justiţie. Conform
Raportului Mondial de Dezvoltare din 2005 (Banca Mondială), agenţii economici din Moldova
sunt reticenţi în a schimba furnizorul, chiar şi pentru un preţ mai mic, din frica de a nu putea
face uz de remedii judecătoreşti pentru a executa contractul. Conform sondajului internaţional al
întreprinderilor, efectuat de Corporaţia Financiară Internaţională, care cuprinde peste 100,000
agenţi economici din toată lumea, doar 31,9% din agenţii economici din Republica Moldova
consideră instanţele judecătoreşti rezonabile, imparţiale şi necorupte, în comparaţie cu 38,9%
din agenţii economici din Europa de Est.14 Din aceeaşi sursă, circa 70% din agenţii economici
din Republica Moldova nu au încrederea că instanţele judecătoreşti le vor proteja dreptul de
proprietate, ceea ce afectează negativ intenţiile lor de a investi. Gradul de satisfacţie a
beneficiarilor serviciilor instanţelor judecătoreşti la capitolul modul de desfăşurare a şedinţelor
de judecată, relevă următoarea apreciere a justiţiabililor: dintr-un punctaj maxim de 5 puncte,
judecătoriile au obţinut 3,91 puncte, curţile de apel – 3,76 şi Curtea Supremă de Justiţie –
3,6215. În mod normal, miza de eficientizare se pune pe instanţele superioare care servesc drept
exemplu pentru instanţele inferioare, ceea ce nu este cazul în actuala situaţie în Republica
Moldova.
11
Pagina CEDO, Statistica pentru Republica Moldova, http://www.echr.coe.int/NR/rdonlyres/B21D260B-3559-4FB2-A629-
881C66DC3B2F/0/CountryStatistics01012009.pdf
12
Idem http://www.echr.coe.int/NR/rdonlyres/E8F73EC8-AF6A-4205-BAF2-
F6043F67F651/0/Tableau_de_violations_2009_ENG.pdf
13
Cauzele în speţă: Boboc, Cravcenco, Deservire srl, Gusovschi, Matei si Tutunaru, Panzari, Holomiov, Ziliberberg c. Moldovei
14
http://www.enterprisesurveys.org/documents/EnterpriseSurveys/Reports/Moldova-2009.pdf
15
Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la rezultatele sondajului privind gradul de satisfacţie a beneficiarilor
serviciilor instanţelor judecătoreşti, nr. 271/12 din 17 septembrie 2009. Sondaj finanţat de USAID.
4
PROIECT
25.10.2010
21. Un alt efect negativ al actualei situaţii ţine de inegalitatea cetăţenilor prin durate diferite în
procese judiciare similare în diferite instanţe judecătoreşti din ţară, cauzate de practici diferite
de administrare internă a instanţelor.
Politica Publică actuală
22. Principala autoritate de administrare judecătorească este Consiliul Superior al Magistraturii,
creat în anul 1996, ca organ independent cu competenţe în numirea, promovarea, transferarea,
sancţionarea şi eliberarea din funcţie a judecătorilor, examinarea şi prezentarea proiectelor de
bugete ale instanţelor judecătoreşti şi raportarea asupra modului de organizare şi funcţionare a
sistemului judecătoresc. 16 Începând cu mandatul curent al Consiliului Superior al Magistraturii,
judecătorii-membri ai acestuia, adică 5 din totalul de 12 membri, sunt detaşaţi din activitatea lor
din instanţe pentru perioada activităţii în Consiliul Superior al Magistraturii. Aceasta permite
membrilor Consiliului Superior al Magistraturii exercitarea deplină a atribuţiilor şi va consolida
capacitatea Consiliului de a-şi exercita pe deplin mandatul. Consiliul Superior al Magistraturii
dispune de un aparat de lucru compus din 13 persoane (număr stabilit prin lege).17
23. Durata procedurilor judiciare este în atenţia Consiliului Superior al Magistraturii, enunţată,
de exemplu în „Raportul cu privire la activitatea Consiliului Superior al Magistraturii şi modul de
organizare şi funcţionare a instanţelor judecătoreşti din Republica Moldova în anul 2009”:
“deseori, întârzierile şi amânările proceselor de judecată au loc şi din cauza de organizare
ineficientă a proceselor de către judecători”. Drept răspuns, Consiliul Superior al Magistraturii
“atrage atenţia judecătorilor instanţelor judecătoreşti asupra respectării şi aplicării corecte a
legislaţiei la examinarea dosarelor judiciare, excluzând tărăgănarea nejustificată şi soluţionarea
acestora cu eficienţă în timp şi în strictă conformitate cu legea”. 18 Din păcate, implementarea
hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii la subiect nu este supusă monitorizării şi evaluării
ex post, concluziile cărora ar informa factorii de decizie cu privire la progresul sau lipsa acestuia
în domeniu şi ar determina acţiuni ulterioare necesare.
24. Prin legea Nr. 185 din 26.07.2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 947-XIII din
19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii şi hotărârea CSM nr. 321/13 din 11
octombrie 2007 (Regulament cu privire la organizarea, competenţa şi modul de funcţionare a
inspecţiei judiciare) a fost creată Inspecţia Judiciară, cu atribuţii de „analiză, verificare şi control
în domeniile specifice de activitate, la indicaţia, sub coordonarea şi controlul CSM”. Inspecţia
Judiciară şi-a început activitatea în luna martie 2009.
25. În anul 2009, din 2010 petiţii adresate Inspecţiei Judiciare, 478 de petiţii au fost depuse pe
motivul organizării insuficiente a înfăptuirii justiţiei, tergiversării judecării pricinilor civile, cauzelor
penale şi administrative, încălcării termenelor de redactare a hotărârilor judecătoreşti19.
Neajunsul sistemului de petiţionare rezidă în lipsa monitorizării ex post a măsurilor luate în urma
soluţiilor identificate de Inspecţia Judiciară, prezentate Consiliului Superior al Magistraturii.
26. Ministerul Justiţiei este responsabil de asigurarea organizatorică, tehnico-materială şi
financiară a judecătoriilor şi a curţilor de apel. 20 Pentru asigurarea realizării sarcinilor respective
ale Ministerului Justiţiei, a fost înfiinţat Departamentul de administrare judecătorească, DAJ –
autoritate administrativă subordonată Ministerului Justiţiei. 21 DAJ şi-a început activitatea la
1.01.2008. Aparatul DAJ este format din 13 persoane.
27. Merită menţionat faptul că unele domenii de activitate ale DAJ din cadrul Ministerului
Justiţiei şi Inspecţiei Judiciare din cadrul CSM cu privire la monitorizarea şi evaluarea sistemului
judecătoresc nu sunt suficient de clar delimitate, creând premise de suprapuneri şi în
consecinţă utilizarea sub-optimă a personalului şi timpului acestuia (anexa 3).
16
Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii Nr.947-XIII din 19.07.96.
17
Idem.
18
Consiliul Superior al Magistraturii, Raportul pentru anul 2009 disponibil pe: http://www.csm.md/index.php?
option=com_content&view=article&id=108&Itemid=130&lang=ro
19
Idem.
20
Art. 23 din Legea nr. 514-XIII din 6 iulie 1995 privind organizarea judecătorească.
21
Hotărârea Guvernului nr. 1202 din 6 noiembrie 2007.
5
PROIECT
25.10.2010
28. Responsabil de administrarea internă a instanţei judecătoreşti este preşedintele instanţei
judecătoreşti. Preşedintele instanţei de judecată, pe lângă atribuţiile de judecător, are o
multitudine de atribuţii de administrare a instanţei specificate în Legea cu privire la organizarea
judecătorească (art. 27), inclusiv organizarea activităţii judecătoriei “pentru asigurarea judecării
cauzelor în termen rezonabil”.
29. În 2008-2009, prin modificarea aşa-numitei “scheme de încadrare”, a fost introdusă funcţia
de consilier al preşedintelui cu scopul preluării funcţiilor de administrare ale preşedinţilor de
instanţe judecătoreşti. DAJ a elaborat un model de fişă de post pentru consilierii preşedintelui
instanţei judecătoreşti22. În prezent, există 49 de asemenea consilieri în 6 Curţi de Apel şi 44 de
judecătorii.
30. Judecătorii sunt ţinuţi de obligaţiile prevăzute de art. 15 alin. (1) din Legea cu privire la
statutul judecătorului care le cere “să execute întocmai cerinţele legii la înfăptuirea justiţiei, să
asigure ocrotirea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor” şi de art. 5 alin. (1) lit. c) din Codul de etică
al judecătorului care le cere “să decidă prompt, eficient şi obiectiv în toate cauzele judiciare,
acţionând cu diligenţă şi în timp util, să respecte termenele legale, iar în cazul în care legea nu
prevede astfel de limite, să-şi îndeplinească îndatoririle într-o perioadă de timp rezonabilă”.
Încălcarea, din motive imputabile, a termenelor de examinare a cauzelor aflate în procedură
constituie abatere disciplinară, conform legii cu privire la statutul judecătorului.
31. Factorii de decizie din domeniu dispun de statistica judiciară care serveşte mai mult
scopurilor de pură evidenţă şi mai puţin de măsurare şi evaluare a tendinţelor în vederea
adoptării de măsuri de corectare şi/sau îmbunătăţire. Statistica judiciară conţine doar indicatori
de durată a dosarelor când acestea, în dependenţă de categorie, se află pe rol mai mult de 6,
12, 24 sau 36 de luni. În general, nu există standarde de termene uniforme de examinare a
cauzelor după tip sau complexitate, după cum o recomandă Comisia Europeană pentru
Eficienţa Justiţiei (CEPEJ) a Consiliului Europei23.
32. Sistemele informaţionale, de regulă, facilitează gestionarea dosarelor în sistemul
judecătoresc şi reduc durata examinării cauzelor prin automatizarea unor funcţii repetitive. În
anul 2009, pe servere în 50 de instanţe de judecată a fost instalat Programul Integrat de
Gestionare a dosarelor (PIGD)24, fiind operabil la moment în 40 de instanţe. Dificultăţile etapei
incipiente de implementare a PIGD (care nu fac obiectul acestei propuneri de politică publică)
au sporit sarcina administrativă a judecătorilor şi personalului de suport din instanţe, ceea ce
este oarecum explicabil pentru perioada iniţială de tehnologizare.
33. PIGD conţine un modul de măsurare a performanţei instanţelor judecătoreşti. Teoretic,
acesta permite evaluarea performanţei instanţelor judecătoreşti în funcţie de trei elemente de
gestionare a dosarelor, alese după preocuparea pentru celeritatea procedurii: (1) Rata de
soluţionare a dosarelor, (2) Examinarea în termen a dosarelor şi (3) Durata dosarelor pe rol.
Aceşti trei indicatori de performanţă a instanţelor de judecată pot arăta situaţia pentru o
judecătorie, judecător, perioadă de timp, tip şi subtip de dosar, la nivel strategic (adică la nivel
de sistem), tactic (la nivel de judecătorie) şi operaţional (adică la nivel de judecător şi tip specific
de dosar). Acest modul însă nu poate fi exploatat la maxim în prezent din motivul datelor
incomplete din sistem şi a utilizării neuniforme a PIGD în ţară. Astfel, la moment, PIGD nu a
produs nici un raport util pe modulul „Performanţă”, iar veridicitatea unor date eventuale ale
acestuia ar fi pusă la îndoială. La moment, doar 50% din consilieri din instanţele judecătoreşti
au folosit modulul „Performanţă” din PIGD.25
34. Pe lângă ineficienţele monitorizării cantitative a performanţei instanţelor judecătoreşti,
evaluarea calitativă a acesteia lasă şi ea de dorit. Feedback-ul din partea societăţii şi a
22
Pagina web a Ministerului Justiţiei, http://www.justice.gov.md/ro/judecatorii/
23
Pagina web a CEPEJ https://wcd.coe.int/ViewDoc.jsp?
Ref=CEPEJ(2005)12&Sector=secDGHL&Language=lanEnglish&Ver=rev&BackColorInternet=eff2fa&BackColorIntranet=eff2fa&Bac
kColorLogged=c1cbe6
24
PIGD a fost finanţat şi instalat de Programului Preliminar de Ţară al “Fondului Provocările Mileniului” pentru Buna Guvernare
administrat de Agenţia pentru Dezvoltare Internaţională (USAID).
25
Sondajul „Administrarea Judecătorească”.
6
PROIECT
25.10.2010
justiţiabililor este un concept care îşi găseşte treptat locul în sistemul de evaluare externă a
instanţelor judecătoreşti. Rezultatele unui sondaj la ieşire privind gradul de satisfacţie a
beneficiarilor serviciilor instanţelor judecătoreşti menționat mai sus au fost remise cu titlu
informativ instanţelor de judecată. Cu titlu de bune practici, unele instanţe judecătoreşti sunt
deschise opiniei justiţiabililor.26
35. Statele de personal ale instanţelor permit angajarea unor specialişti în relaţii cu publicul
pentru a spori accesul cetăţenilor la informaţia utilă participării acestora în actul de justiţie. În
general, instanţele nu sunt încă foarte deschise examinării activităţii lor de către public. Doar 14
din 40 de instanţe judecătoreşti respondente la sondajul „Administrarea judecătorească” afirmă
că rapoartele cu privire la activitatea instanţei judecătoreşti sunt publicate pe pagina web a
acesteia (datele sondajului „Administrarea Judecătorească”).
36. În rezultatul măsurilor întreprinse de Consiliul Superior al Magistraturii, de preşedinţii
instanţelor judecătoreşti şi de Ministerul Justiţiei se ameliorează anumite aspecte ale
administrării judecătoreşti cu anumite efecte pozitive asupra celerităţii justiţiei. Cu toate acestea,
examinarea de durată a dosarelor continuă să genereze nemulţumiri ale justiţiabililor,
exprimate, printre altele, prin numărul constant de adresări la Centrul pentru Drepturile Omului
şi petiţiile adresate Consiliului Superior al Magistraturii la subiect.
De ce intervenţia este necesară? De ce anume acum?
37. În toate ţările, Republica Moldova nefiind o excepţie, creşte cererea de responsabilitate faţă
de serviciul public, în general, şi justiţie, în mod special, fie, în ansamblu, pentru utilizarea
fondurilor publice, fie, mai specific, pentru defecţiunile şi neajunsurile de ordin intern
organizatorico-administrativ.
38. Având în vedere tocmai importanţa majoră pe care o are conduita autorităţilor implicate în
desfăşurarea procedurilor judiciare şi efectele produse de către perioadele de inactivitate a
acestora asupra drepturilor persoanelor, se impune concluzia necesităţii unor remedii interne
ale sistemului judecătoresc pentru atingerea duratei optime şi previzibile a procedurilor
judiciare.
39. Un buget public care impune eficienţă sporită creează oportunităţi pentru măsuri interne cu
cost scăzut sau zero cost. Există o serie de remedii interne organizatorico-administrative care
pot fi introduse fără nici un cost pentru buget (de ex. coordonarea orarului şedinţelor,
respectarea punctualităţii şedinţelor, implicarea preşedintelui instanţei) şi acestea fac obiectul
prioritar al prezentei propuneri de politica publică.
40. Prin Ministerul Justiţiei, executivul are un rol însemnat în administrarea judecătorească prin
prerogativele sale legale ce ţin de „asigurarea organizatorică, tehnico-materială şi financiară a
judecătoriilor şi a curţilor de apel” 27, de unde şi iniţiativa acestei propuneri de politică publică în
strânsă colaborare cu Consiliul Superior al Magistraturii, principala autoritate de administrare
judecătorească din Republica Moldova.
41. Această politică publică comună a celor două autorităţi vizează organizarea şi administrarea
internă a instanţelor judecătoreşti (judecătorii şi curţi de apel) menită să asigure dreptul
persoanelor la judecarea cauzei sale în mod echitabil şi într-un termen rezonabil, în spiritul art.
6 al. 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
42. Avansarea sistemului bugetar naţional spre programe cu indicatori de performanţă stabiliţi
motivează sistemul judecătoresc să-şi fundamenteze cererile de finanţare sporită printr-o
performanţă permanent monitorizată şi evaluată.
26
Din sondajul „Administrarea Judecătorească”: „În incinta instanţei de judecată este instalată o boxă în care vizitatorii îşi pot
exprima opiniile, propunerile şi obiecţiile faţă de colaboratorii instanţei şi activitatea instanţei, totodată informaţia privitor la
activitatea instanţei este afişată pe panouri în sediul instanţei şi pe pagina web a Judecătoriei Glodeni care este actualizată
permanent, şi este oferită în trei limbi (română, rusă şi engleză)”. De asemenea pe, http://jgl.justice.md/?menu=9&lang=ro.
27
Art. 23 din Legea nr. 514-XIII din 6 iulie 1995 privind organizarea judecătorească.
7
PROIECT
25.10.2010
43. Justiţia este eligibilă pentru suport bugetar direct (actualmente, la etapa de pregătire) din
partea Comisiei Europene. Atragerea şi utilizarea eficientă a resurselor financiare oferite de
Comisia Europeană va depinde de capacitatea şi profesionalismul administrării judecătoreşti.
Cele mai bune practici europene
44. Durata procedurilor judiciare este recunoscută drept o prioritate în cadrul Consiliului Europei
în contextul drepturilor omului şi statului de drept. Conform jurisprudenţei CEDO, restanţele
dosarelor neexaminate şi creşterea numărului de dosare parvenite nu este o scuză pentru
autorităţi de a nu examina cauzele în termene rezonabile. În procedurile penale, orice dificultăţi
logistice în gestionarea dosarelor sunt în responsabilitatea autorităţilor. 28 În cauzele civile,
Curtea nu acceptă ideea că părţile sunt responsabile de proceduri şi că judecătorul trebuie să
rămână pasiv. În aceeaşi ordine de idei, asigurarea contribuţiei maxime a tuturor participanţilor
la proces ţine de responsabilitatea instanţei judecătoreşti, în accepţiunea Curţii.
45. Comisia Europeană pentru Eficienţa Justiţiei a Consiliului Europei (cunoscută sub
abrevierea engleză CEPEJ) 29 a adoptat un program-cadru “Un nou obiectiv pentru sistemele
judecătoreşti: examinarea fiecărei cauze în termene optime şi previzibile” şi a creat Reţeaua
CEPEJ a instanţelor judecătoreşti-pilot. Programul-cadru menţionat mai sus se bazează pe trei
principii inspirate din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului: 1) principiul echilibrului
şi al calităţii justiţiei, 2) necesitatea de a avea instrumente eficiente de măsurare şi analiză,
definite de factorii interesaţi prin consens, 3) necesitatea de a concilia toate cerinţele care
contribuie la un proces imparţial, respectând rigorile procedurale, care impun termene ce nu pot
fi reduse, şi o preocupare pentru o justiţie promptă.
46. Cele mai bune practici din cadrul programului CEPEJ al Consiliului Europei ţin de (a)
intervenţii la nivel de sistem judecătoresc prin stabilirea de obiective şi indicatori de performanţă
(de ex. în Marea Britanie, 80% din dosarele mici trebuie soluţionate în 15 săptămâni, în
Norvegia toate cauzele civile trebuie soluţionate în şase luni, toate cauzele penale – în trei luni),
(b) măsuri interne ale instanţelor şi rolul administrării judecătoreşti, (c) colaborare cu părţile din
proces şi participanţii profesionişti, (d) monitorizarea şi “presiunea” externă (Anexa 4).
II. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE POLITICII PUBLICE
Scop: Soluţionarea cauzelor judiciare în termene optime şi previzibile prin
eliminarea deficienţelor organizatorico-administrative permisive
amânărilor şi tergiversărilor
Obiectiv 1: reducerea cu 50% a cauzelor neexaminate mai mult de 36 luni până la
01.01.2013, prioritizate prin criteriul importanţei şi impactului cauzei
asupra părţilor.30
Obiectiv 2: reducerea numărului de şedinţe amânate cu 50% până la 01.01.2013.
Obiectiv 3: soluţionarea tuturor cauzelor în decurs de 12 sau 18 luni (pentru cauzele

complexe) începând cu 01.01.2012.
BENEFICIARII POLITICII
Beneficiarul 1. Justiţiabilii: vor beneficia de procese soluţionate în termene optime şi
previzibile, servicii judiciare calitative printr-o administrare
judecătorească în serviciul cetăţeanului.
Beneficiarul 2. Judecătorii: vor beneficia de suportul eficient al administrării judecătoreşti, îşi
28
ECRM 25 01 2000, Agga v. Grecia HUDOC nr. 37439/97; ECRM 21 12 1999, G.S. v. Austria 26297/95.
29
www.coe.int/cepej
30
Union Alimentaria Sanders SA v. Spain judgment of 7 July 1989. Categorii de cauze prioritizate de CEDO, anexa 2,
EUROPEAN COMMISSION FOR THE EFFICIENCY OF JUSTICE (CEPEJ), Length of court proceedings in the member states of
the Council of Europe based on the case law of the European Court of Human Rights by Ms Françoise Calvez, Judge (France)
http://www.coe.int/t/dghl/cooperation/cepej/Delais/Calvez_en.pdf
8
PROIECT
25.10.2010
vor elibera agenda de sarcini administrative non-judiciare pentru a
se putea dedica totalmente efectuării justiţiei echitabile.
III. OPŢIUNI DE SOLUŢIONARE A PROBLEMEI

Opţiunea 0. Status Quo – neintervenţia în situaţia existentă
Opţiunea 1. Administratori judecătoreşti şi managementul performanţei instanţelor
judecătoreşti
Opţiunea 2. Contracte de performanţă cu instanţele judecătoreşti
Opţiunea 3. Monitorizarea internă de către CSM a cauzelor restante
ANALIZA OPŢIUNILOR DE SOLUŢIONARE A PROBLEMEI

Analiza opţiunii 0: Status Quo – neintervenţia în situaţia existentă.
Argumentare:
47. Pentru a identifica impactul introducerii consilierilor preşedinţilor instanţelor judecătoreşti
asupra administrării judecătoreşti a fost efectuat un sondaj care a cuprins toate judecătoriile şi
curţile de apel din ţară.31 Majoritatea consilierilor au fost numiţi în funcţie în anul 2009. 25 de
consilieri au studii juridice, 1 – studii economice. 8 au indicat că au studii superioare
nespecificând specializarea, 1 –studii bibliografice, iar 5 nu au oferit nici un răspuns la această
întrebare. 65% din consilieri au participat la un curs de administrare judecătorească la INJ în
anul 2009.
48. Modelul fişei de post elaborată de DAJ prevede următoarele atribuţii de bază ale
consilierilor: (a) asigurarea activităţii administrative şi organizatorice a instanţei judecătoreşti, (b)
identificarea necesităţilor legate de infrastructura instanţei şi elaborarea propunerilor în acest
sens, (c) organizarea şi asigurarea activităţii de achiziţionare a mărfurilor şi serviciilor, (d)
contribuţii la elaborarea şi executarea planurilor strategice de dezvoltare a instanţei
judecătoreşti. În mare parte, aceste atribuţii se regăsesc în fişele de post ale consilierilor. Însă,
49% din consilierii respondenţi au afirmat că îndeplinesc şi alte atribuţii care, de exemplu ţin de
grefier, interpret, consultant sau specialist. Acest fapt poate indica lipsa înţelegerii din partea
preşedinţilor instanţelor a domeniului de competenţă a consilierului, utilizarea sub-optimă a
personalului existent și/sau insuficienţa personalului calificat în instanţe.
49. Sondajul în cauză prezintă două concluzii principale: implicarea consilierilor în administrarea
instanţelor diferă (a) de la instanţă la instanţă şi (b) de la domeniu la domenii.
50. După gradul de implicare a consilierilor în administrarea instanţelor, se delimitează trei
categorii de instanţe: (a) instanţe în administrarea cărora consilierul joacă un rol minor sau nici
un rol (15% din instanțele respondente la sondaj), (b) instanţe în administrarea cărora
consilierul joacă un rol mediu (44% din instanțe), (c) instanţe în administrarea cărora consilierul
joacă un rol major (41% din instanțe).
51. După domenii, implicarea consilierilor variază de la rol major, de ex. în domeniul resurselor
umane, la rol minor, de ex. în administrarea paginii web a instanţei judecătoreşti. Astfel, 95%
din respondenţi participă la procesul de gestionare a resurselor umane, 80% - elaborarea
bugetului instanţei, 78% - achiziţii publice şi gestiunea sălilor de judecată, 73% - administrarea
echipamentului, 70% - elaborarea rapoartelor cu privire la activitatea instanţei, 68% -
executarea bugetului instanţei, 65% - administrare PIGD, 63% - administrare sediu şi gestiunea
cancelariei, 60% - gestiunea arhivei, 58% - gestiunea dosarelor, 50% - administrarea paginii
web a instanţei şi utilizează modulul „Performanţă” din PIGD. O asemenea situaţie rezultă în
31
Sondaj efectuat în lunile august-septembrie anul curent. Rezultatele sondajului au cuprins 40 de chestionare completate de la 49
consilieri din 50 judecătorii şi curţi de apel. Restul: 5 în concedii diverse (medical, anual, de studii), 4 - fără răspuns.
9
PROIECT
25.10.2010
contribuţii diferite la performanţa instanţei, cu efecte negative asupra uniformității administrării
judecătorești.
52. Dintr-un anumit punct de vedere, este prematur de a evalua în ansamblu impactul
introducerii consilierilor asupra performanţei instanţelor. Cu titlu preliminar, rezultatele
sondajului menţionat mai sus comparat cu situaţia restanţelor per judecătorie, de ex. în
dosarele civile, indică că circa 80% din judecătoriile în care consilierul joacă un rol semnificativ
au un număr mic de restanţe, variind între 37 şi 200 de dosare la sfârşit de an, numărul total al
restanţelor dosarelor civile în judecătorii pe anul 2009 constituind 11742. Aceste date indică,
astfel, oportunităţi de explorare în continuare a modelului de administrare a instanţelor
judecătoreşti de către profesionişti în domeniu dedicaţi exclusiv administrării instanţelor
judecătoreşti. Iar elucidarea completă a corelaţiei dintre profesionalizarea administrării
judecătoreşti şi contribuţia acesteia la performanţa instanţelor judecătoreşti cere timp şi o serie
de alte măsuri durabile, introduse gradual în administrarea judecătorească.
Neajunsuri:
53. Această opţiune prevede menţinerea situaţiei actuale prin păstrarea atribuţiilor de
administrare în sarcina preşedintelui instanţei judecătoreşti, continuarea practicilor neuniforme
de administrare internă în instanţele judecătoreşti cu efecte negative asupra egalităţii cetăţenilor
în faţa legii.
54. Sistemul judecătoresc va continua să se complacă în lipsa unor standarde uniforme de
examinare a cauzelor similare şi evaluării respectării acestora prin prisma aprecierii
performanţei, iar productivitatea sistemului judecătoresc (măsurată prin numărul de cauze
soluţionate şi numărul de personal) va continua să scadă.
55. Datele statistice cu privire la activitatea instanţelor judecătoreşti vor continua să fie culese şi
publicate în formatul actual, fără a atrage intervenţia din partea CSM şi/sau DAJ în suportul
instanţelor mai puţin performante.
Beneficii:
56. Această opţiune nu are beneficii.
Impactul fiscal:
57. Pentru anul 2010, bugetul instanţelor judecătoreşti (fără Curtea Supremă de Justiţie)
constituie 112381,9 mii lei32, bugetul DAJ constituie 1024,7 mii lei, bugetul CSM – 4526,4 mii
lei. Neintervenţia în situaţia actuală va menţine cheltuielile bugetare pentru administrarea
judecătorească la actualul nivel, pe de o parte, dar şi posibile creşteri de cheltuieli suplimentare
pe de altă parte, de exemplu, pentru bugetul alocat asistenţei juridice garantate de stat.
58. Bugetul sistemului de acordare a asistenţei juridice garantate de stat a crescut de la 3,8 mln
lei în anul 2008, la 6,9 mln lei în anul 2010, cu premise de creştere semnificativă în anul 2012. 33
Avocaţii din oficiu sunt remuneraţi pentru participare la şedinţe şi pentru “fiecare oră
suplimentară de aşteptare după primele 30 de minute scurse de la ora stabilită pentru şedinţa
de judecată”.34 Astfel, această reglementare conduce la un cost dublu al amânărilor şi
tergiversărilor pentru bugetul de stat, atît din bugetul pentru instanţele judecătoreşti, cât şi din
bugetul asistenţei juridice gratuite.
Impactul administrativ:
32
Legea Bugetului de Stat pentru anul 2010, anexa nr. 3.
33
Strategia de activitate în sistemul de acordare a asistenţei juridice garantate de stat, pagina web a Consiliului Naţional pentru
Asistenţa Juridică garantată de Stat
http://www.cnajgs.md/fileadmin/fisiere/documente/Informatie_utila/Strategia_de_activitate_in_sistemul_AJGS_aprobata_23_iulie.do
c
34
Regulamentul cu privire la mărimea şi modul de remunerare a avocaţilor pentru acordarea asistenţei
juridice calificate garantate de stat , hotărârea Consiliului Naţional pentru asistenţa juridică garantată de stat, nr. 22 din 19.12.2008,
Monitorul Oficial nr.10-11/29 din 23.01.2009
10
PROIECT
25.10.2010
59. Actuala situaţie va continua să mărească povara de administrare internă a preşedinţilor
instanţelor judecătoreşti şi a sarcinilor administrative/non-judiciare ale judecătorilor din contul
calităţii şi promptitudinii justiţiei.
Impactul economic:
60. Dublarea restanţelor din instanţele economice (de la 2060 la 01.01.2008) la 5204 la
01.01.2010) pe fundalul creşterii fluxului de dosare economice (de la 6082 în 2007 la 11180 în
2009) (Anexa 5)35 atrage costuri şi riscuri semnificative de imprevizibilitate a rezultatului litigiului
pentru agenţii economici (estimativ circa 20,000 de agenţi economici cu litigii pe rol).
Impactul social:
61. Durata lungă şi imprevizibilă a proceselor judecătoreşti creşte cheltuielile de judecată ale
justiţiabililor, inclusiv pentru serviciile unui avocat angajat de părţi şi deplasările inutile din sate
în centrele raionale în cazul în care şedinţele judiciare sunt amânate. Din păcate, statistica
naţională nu conţine date cu privire la cheltuielile populaţiei pentru justiţie în categoria
cheltuielilor gospodăriilor pentru a putea cuantifica impactul acestora asupra nivelului de
bunăstare a populaţiei.
62. Nerespectarea orarului şedinţelor judecătoreşti afectează programul de lucru al angajaţilor
nevoiţi să recurgă la permisiuni de absenţe sau chiar zile de concediu din cont propriu pentru a-
și soluționa treburile judiciare.
63. Impact de gen: Această opţiune se răsfrânge negativ asupra grupului specific de femei-
victime prin procese penale de durată lungă şi imprevizibilă în domeniul violenţei în familie 36,
traficului de fiinţe umane37 şi alte cauze similare. Lipsa spaţiilor pentru aşteptare expune
victimele la prezenţa nedorită a inculpaţilor şi rudelor acestora pe durată de aşteptare, de
regulă, imprevizibilă, în condiţiile generale de securitate sub-standard în instanţele
judecătoreşti.
Impactul ecologic: opţiunea nu are un impact ecologic.
Riscuri:
64. Menţinerea actualei situaţii va duce la sporirea numărului cauzelor în restanţă şi supra-
solicitarea judecătorilor şi a personalului auxiliar, cu costuri sporite pentru bugetul de stat,
contribuabili şi justiţiabili.
Analiza opţiunii 1: Administratori judiciari şi managementul performanţei instanţelor

judecătoreşti
Argumentare:
65. Aspiraţia către eficienţă şi calitate impune autorităţile publice şi profesioniştii din domeniul
justiţiei să conceapă metode de management şi administrare inovative pentru a răspunde pe
cât de posibil eficient la constrângerile şi cerinţele noi. Miza principală a acestei opţiuni este
profesionalizarea administrării judecătoreşti prin administratori judecătoreşti şi managementul
performanţei. Acest tip de management aduce un sistem permanent de măsurare, monitorizare
35
Buletinele Curţii Supreme de Justiţie. Informaţie cu privire la activitatea instanţelor judecătoreşti.
36
Violenţa în familie: pe parcursul a 4 luni 2010, în sfera relaţiilor familiale au fost săvârşite 14 infracţiuni, dintre care 8 omoruri
(+14,3%) şi 6 vătămări intenţionate grave (-33,3%). De asemenea, la evidenţa organelor de poliţie în această perioadă se aflau
4364 scandalagii familiali (sursa: UNFPA, www.unfpa.md, cu referinţă la Ministerul Afacerilor Interne).
37
Traficul de fiinţe umane: în perioada mai 2003 – septembrie 2006, din 407 victime reprezentate pe 271 dosare noi, dintre care
255 penale, 13 civile şi 3 administrative. Conform materialelor dosarelor, 79% din victime sunt femei (sursa: Centrul de prevenire a
traficului de femei).
11
PROIECT
25.10.2010
şi evaluare a activităţii sistemului judecătoresc pentru a informa corect, obiectiv şi la zi procesul
decizional.
66. Această opţiune vizează activitatea şi performanţa judecătoriilor şi curţilor de apel şi nu
vizează performanţa individuală a judecătorilor.
67. Preşedintele instanţei judecătoreşti şi administratorul judecătoresc au sarcini diferite care
trebuie susţinute prin competenţe şi abilităţi diferite. Preşedintele instanţei este gardianul şi
garantul calităţii deciziilor judecătoreşti. Administratorului judecătoresc îi revin toate sarcinile de
gestionare a organizării judecătoreşti, inclusiv planificarea strategică şi achiziţiile,
managementul proiectelor, gestionarea şi organizarea personalului care nu este în
responsabilitatea preşedinţilor de instanţă. Pentru că rezultatul activităţii unei instanţe
judecătoreşti depinde foarte mult de colaborarea dintre judecători şi personalul administrativ,
această opţiune își propune să creeze un sistem capabil să formeze o responsabilitate partajată
între preşedintele instanţei judecătoreşti şi administratorul judecătoresc pentru buna funcţionare
a instanţei judecătoreşti şi a justiţiei în ansamblu.
68. Managementul performanţei este un instrument nou de organizare şi administrare a
instanţelor judecătoreşti în Republica Moldova. Ideea de bază a managementului performanţei
este că ceea ce nu este măsurat nu poate fi evaluat şi îmbunătăţit. Având în vedere
preocuparea publică prioritară pentru o justiţie echitabilă prestată în termene rezonabile, durata
procedurilor şi restanţele cauzelor pe rol constituie primul domeniu în care vor fi aplicate
tehnicile managementului performanţei. Introducerea cu succes a managementului
performanţei pentru durata procedurilor şi gestionarea restanţelor va permite avansarea şi
extinderea acestuia şi la alte domenii de interes pentru justiţie şi justiţiabili.
69. Prima schimbare calitativă adusă de managementul performanţei este monitorizarea
permanentă a cauzelor pe rol ca un element cheie în stabilirea şi dezvoltarea termenelor limită
optime şi previzibile. Aceasta implică mai multe decât tradiţionala statistică judiciară. Datele
cantitative vor crea rapoarte utile pentru a monitoriza şi evidenţia durata procedurilor. Este de la
sine înţeles că PIGD va uşura monitorizarea cauzelor pe rol în instanţele în care acesta este pe
deplin funcţional. În celelalte instanţe, monitorizarea manuală poate fi la fel de eficientă.
70. Deoarece durata procesului este rezultatul interacţiunii dintre diverşi actori (judecători,
personal administrativ, avocaţi, experţi, procurori, poliţie, justiţiabili), această opţiune pune
accentul pe implicarea tuturor părţilor interesate pentru a le spori angajamentul faţă de o
administrare eficientă în numele unei justiţii eficiente.
Acţiuni propuse pentru opţiunea dată:
71. Această opţiune va include:
a. modificarea cadrului normativ pentru a introduce administratorii judecătoreşti în
instanţele judecătoreşti (amendamente la Legea cu privire la funcţia publică şi statutul
funcţionarului public pentru a permite calificarea administratorilor judecătoreşti în
categoria ”funcţionari publici de conducere”),
b. introducerea competenţelor uniforme ale administratorilor instanţelor judecătoreşti
(eventual printr-o fişă de post aprobată de Ministerul Justiţiei şi CSM),
c. modificarea statelor de personal ale instanţelor judecătoreşti pentru a introduce
administratorii judecătoreşti. În baza legii cu privire la organizarea judecătorească,
această poate fi efectuată prin ordinul Ministrului Justiţiei.
d. introducerea administratorilor judecătoreşti în Clasificatorul unic al funcţiilor publice
(actualmente în proces de elaborare în Cancelaria de Stat).
e. determinarea numărului de administratori judecătoreşti necesari în funcţie de criterii pre-
agreate (de ex. mărimea instanţei şi volumul atribuţiilor administratorilor judecătoreşti),
f. identificarea necesităţilor de personal de suport pentru administratorii judecătoreşti în
funcţie de mărimea şi situaţia instanţei judecătoreşti,
12
PROIECT
25.10.2010
g. anunţarea şi organizarea concursurilor de selectare a administratorilor judecătoreşti,
h. transferarea graduală a funcţiilor de administrare de la preşedinţii de instanţă şi alt
personal (de ex. grefieri) la administratorii judecătoreşti,
i. fortificarea capacităţilor ca număr şi calitate de administrare la nivel central (în DAJ
şi/sau CSM),
j. introducerea unor proceduri uniforme de administrare internă în toate instanţele
judecătoreşti, inclusiv în baza celor mai bune practici de administrare internă şi pracici
europene,
k. încheierea contractelor de performanţă cu administratorii judecătoreşti,
l. elaborarea cursurilor de instruire în domeniul administrării judecătoreşti (care vor conţine
şi un modul de management al performanţei sistemului judecătoresc) şi introducerea
acestora în curricula INJ,
m. înrolarea administratorilor în cursurile INJ în domeniul administrării instanţelor
judecătoreşti,
n. introducerea a doi indicatori noi în modulul „Managementul performanţei” din PIGD în
baza unei hotărâri a CSM: numărul de restanţe în comparaţie cu anul precedent şi
numărul de şedinţe stabilite în comparaţie cu numărul de şedinţe judiciare petrecute.38
o. acordarea accesului la PIGD administratorului judecătoresc, în instanţele în care acest
acces încă nu a fost acordat.
p. obligativitatea completării datelor în PIGD pentru buna funcţionare a modulului
„Managementul performanţei” şi a modulului statistic. În instanţele judecătoreşti unde
PIGD nu este pe deplin funcţional, urmărirea indicatorilor agreaţi se va face prin
monitorizarea manuală de către administratorul judecătoresc.
q. Instituirea mecanismului de colaborare dintre administratorii judecătoreşti şi Inspecţia
Judiciară în elucidarea cazurilor de nerespectare a termenelor rezonabile de soluţionare
a cauzelor.
r. Revizuirea cerinţelor statisticii judiciare în vederea introducerii sau modificării
indicatorilor de monitorizare a duratei procedurii judiciare, dacă este necesar.
s. acorduri de colaborare dintre CSM şi Procuratura Generală, CSM şi Baroul Avocaţilor în
vederea asigurării comportamentului adecvat al participanţilor profesionişti la şedinţele
judecătoreşti în scopul respectării termenelor optime şi previzibile de soluţionare a
cauzelor judiciare,
t. instituirea premiului anual pentru „cel mai inovator administrator pentru cea mea
eficientă instanţă judecătorească”.
u. crearea unei asociaţii profesionale a administratorilor judecătoreşti (la iniţiativa acestora)
sau altor forme de colaborare între aceştia, inclusiv pentru promovarea bunelor practici
de administrare internă.
v. elaborarea planurilor interne de acţiuni ale instanţei ale căror obiective vor viza
eficientizarea organizării şi administrării interne pentru eliminarea şi/sau minimalizarea
cauzelor interne permisive amânărilor şi tergiversărilor. Măsurile din planurile interne de
acţiuni menţionat mai sus vor include, dar nu vor fi limitate la:
o modalitatea de colaborare dintre administratorul judecătoresc, preşedintele instanţei,
judecători, personal auxiliar (de ex., şedinţe periodice, colectarea şi distribuirea
internă a statisticii judiciare a instanţei),
38
Aceste completări la PIGD nu implică cheltuieli suplimentare fiind incluse în contractul încheiat cu Centrul de Telecomunicaţii
Speciale.
13
PROIECT
25.10.2010
o coordonarea orarului şedinţelor (indicator – număr de şedinţe stabilite comparat cu
numărul de şedinţe petrecute),
o coordonarea utilizării eficiente a sălilor de judecată, inclusiv în sensul sporirii
numărului şedinţelor care au loc în sălile de judecată.
o monitorizarea punctualităţii şedinţelor stabilite (Raportul OSCE menţionat mai sus
demonstrează că monitorizarea şedinţelor contribuie la creşterea procentuală a
numărului de şedinţe începute la timp),
o planurile de (re)amenajare internă a spaţiilor de aşteptare (în special pentru victime
şi martori), acolo unde sediul permite,
o crearea periodică a unei liste a dosarelor pe care nu s-a efectuat nici o acţiune
procesuală mai mult de trei luni, prin intermediul PIGD, acolo unde acesta
funcţionează, sau manual, şi transmiterea acesteia preşedintelui instanţei,
o organizarea şedinţelor periodice dintre administratorul judecătoresc, preşedintele
instanţei şi judecătorii ale căror cauze sunt inactive mai mult de trei luni,
o colaborarea cu poliţia judecătorească. Identificarea alternativelor de transfer a
inculpaţilor din locurile de detenţie provizorie, prin de ex. video conferinţe.
o publicarea rapoartelor cu privire la termenele de examinare a dosarelor şi strategiile
aplicate pe fiecare pagină web a judecătoriilor şi curţilor de apel pentru a spori
transparenţa şi accesul publicului,
o verificarea opiniei justiţiabililor prin sondaje, grupuri-focus şi alte tehnici de verificare
a percepţiei publicului asupra eficienţei activităţii instanţei judecătoreşti şi a
administrării judecătoreşti.
Beneficii:
72. Administratorii judecătoreşti vor elibera agenda preşedinţilor şi a judecătorilor de orice
atribuţie non-judiciară, permiţându-le acestora să se dedice totalmente sarcinilor judiciare.
73. Sistemul de management al performanţei va respecta echilibrul optim dintre calitatea şi
promptitudinea examinării cauzei, precum şi va aduce echilibrul necesar între independenţa şi
responsabilitatea instanţelor judecătoreşti. Accentul va fi pus pe generarea şi menţinerea
progresului în îmbunătăţirile interne din instanţele judecătoreşti. Managementul performanţei
vine ca un ajutor şi o sursă de motivaţie suplimentară pentru instanţele judecătoreşti.
74. Eliminarea deficienţelor organizatorico-administrative şi evaluarea permanentă a activităţii
instanţelor judecătoreşti creează premisele necesare stabilirii prin lege a termenelor optime de
soluţionare a cauzelor, în conformitate cu recomandările Consiliului Europei.
75. Opinia justiţiabililor va fi luată în consideraţie în procesul de evaluare a activităţii instanţelor
judecătoreşti, ceea ce va îmbunătăţi imaginea acestora şi va spori gradul de apreciere a
justiţiei.
Impactul fiscal
76. Costul estimativ de implementare a acestei opţiuni din bugetul de stat este cu 4,340,133 lei
mai mare faţă de costul opţiunii 0 pentru anul 2011 şi cu 7,187,842 lei pentru anul 2012.
Finanţarea va cuprinde:
a. Remunerarea administratorilor judecătoreşti,
b. Remunerarea personalului de suport al administratorilor judecătoreşti,
c. Remunerarea a cel puţin trei unităţi de personal DAJ pentru funcţii de suport-
administrare, monitorizare şi evaluare, pentru trei regiuni (sud, centru, nord),
14
PROIECT
25.10.2010
d. Elaborarea curriculei şi a suportului de curs pentru administrarea judecătorească la
INJ,
e. Remunerarea formatorilor pentru cursurile de administrare judecătorească la INJ,
f. Costurile de participare a administratorilor judecătoreşti la cursurile INJ,
g. Finanţarea unui sondaj la nivel de ţară al justiţiabililor privind gradul de satisfacţie a
beneficiarilor serviciilor instanţelor judecătoreşti,
h. Motivaţii bugetare pentru instanţele performante şi măsuri de susţinere a instanţelor
care au întâmpinat dificultăţi obiective în atingerea indicatorilor,
i. Premiul anual “cel mai inovator administrator pentru cea mai eficientă instanţă
judecătorească”,
j. Premiu pentru instanțele performante și suport financiar pentru instanțele care au
întîmpinat dificultăți în atingerea obiectielor stabilite.
77. Implementarea acestei opţiuni este solicitantă din punct de vedere administrativ şi implică:
a. Modificarea cadrului normativ pentru consacrarea administratorului judecătoresc în
funcţia publică de conducere şi includerea acestuia în Clasificatorul unic al funcţiilor
publice.
b. Elaborarea şi adoptarea fişei postului administratorului judecătoresc,
c. Sporirea capacităţii ca număr şi calitate în DAJ (plus 3 persoane) pentru suport-
administrare, monitorizare şi evaluare la nivel de sistem judecătoresc,
d. Identificarea necesarului de personal de suport pentru administratorul judecătoresc
din personalul existent în instanţele judecătoreşti sau prin angajare din exterior,
e. Aprobarea procedurilor de administrare internă a instanţelor judecătoreşti pentru
asigurarea uniformităţii administrării la nivel de sistem,
f. Elaborarea cursurilor de administrare judecătorească la INJ şi angajarea formatorilor
în domeniu,
g. Completarea modulului „Performanţă” şi a modulului statistic din PIGD cu indicatorii
agreaţi,
h. Elaborarea şi semnarea unor acorduri de colaborare cu Baroul Avocaţilor,
Procuratura Generală, Ministerul Afacerilor Interne,
i. Organizarea şi efectuarea sondajelor de opinie ale justiţiabililor.
Impactul economic:
78. Pentru agenţii economici contează nu doar numărul hotărârilor emise de instanţele
judecătoreşti. Interesul primordial al acestora este o justiţie promptă şi previzibilă. Prin
angajamentul instanţelor de a-şi revedea practicile interne de administrare a justiţiei în sensul
asigurării unor termene optime şi previzibile de judecată, agenţii economici vor avea
predictibilitatea necesară lansării în noi şi diverse afaceri generatoare de locuri de muncă şi
venit.
79. Respectarea orarului şedinţelor judecătoreşti permite angajaţilor să-şi exercite atribuţiile de
serviciu fără a fi nevoiţi să recurgă la permisiuni de absenţe din programul de lucru sau chiar
concedii din cont propriu, ceea ce se răsfrânge asupra productivităţii muncii acestora.
Impactul social:
80. Durata optimă şi previzibilă a proceselor judecătoreşti reduce cheltuielile de judecată,
inclusiv cheltuielile pentru serviciile unui avocat angajat, suportate de părţi. Respectarea
orarului şedinţelor judecătoreşti permite angajaţilor să-şi exercite atribuţiile de serviciu fără a fi
15
PROIECT
25.10.2010
nevoiţi să recurgă la concedii din cont propriu sau absenţe de la serviciu şi elimină costurile
pentru călătoriile inutile din sate în centrele raionale pentru a participa la şedinţele judiciare.
81. Impact de gen: această opţiune se va răsfrânge pozitiv asupra grupului specific de femei-
victime din cauzele penale de violenţă în familie, trafic de persoane şi alte cauze similare prin
procese cu durată rezonabilă şi previzibilă. Timpul de aşteptare şi deci expunerea nedorită la
prezenţa inculpaţilor şi rudelor acestora se va reduce semnificativ prin şedinţe începute la timp
şi amânări minimizate.
Impactul ecologic: opţiunea nu are un impact ecologic
Riscuri:
82. Principalele riscuri legate de implementarea acestei opţiuni ţin de lipsa de colaborare şi
inerţia judecătorilor; rezistenţa preşedinţilor la procesul de transfer al funcţiilor de administrare a
instanţelor, lipsa interesului şi pasivitatea la nivel central în sistemul judecătoresc pentru a
avansa schimbările necesare.
Analiza opţiunii 2: Contracte de performanţă
Argumentare:
83. Contractele de performanţă constituie un mecanism modern de responsabilizare a
autorităţilor publice. Acestea devin tot mai populare în spaţiul european în special în sistemul
judecătoresc, datorită naturii într-un fel negociabile a indicatorilor conform cărora poate fi
evaluată activitatea instanţelor judecătoreşti şi transparenţa administrării justiţiei.
84. Opţiunea în cauză prevede încheierea contractelor de performanţă între instanţele
judecătoreşti şi CSM, pe de o parte, şi Ministerul Justiţiei/DAJ şi Ministerul Finanţelor, pe de altă
parte, pe o perioadă de un an. Contractele vor prevedea obligaţia instanţelor judecătoreşti de a
atinge obiectivele prezentei propuneri de politică publică, în modul ales de acestea.
85. Această opţiune va fi lansată printr-un program pilot în 10 cele mai problematice instanţe
care se vor oferi voluntar sau, în lipsa voluntarilor, vor fi selectate de CSM şi DAJ în baza unor
criterii agreate din timp.
86. Miza acestei opţiuni este abordarea de jos în sus şi mecanismul de motivare propus.
Instanţele judecătoreşti care îşi vor respecta obligaţiile contractuale vor putea fi motivate din
următoarele surse pentru aranjamente financiare şi non-financiare: donatori (de ex. suport
bugetar direct oferit de Comisia Europeană pentru justiţie); bugetul de stat; Asociaţia
Judecătorilor (mecanismul Regulamentului privind concursul pentru cea mai bună instanţă
judecătorească, cel mai bun preşedinte şi cel mai bun judecător din Republica Moldova 39);
memorandumuri de colaborare inter instituţională pentru organizarea schimbului de experienţă
cu alte ţări (de ex. memorandumul dintre CSM din România şi CSM din Republica Moldova
încheiat în 2010).
87. În baza obiectivelor acestei propuneri de politică publică, obiectivele şi indicatorii de
atins vor fi stabiliţi pentru fiecare instanţă de către CSM şi instanţa judecătorească, pe de o
parte, şi Ministerul Justiţiei/DAJ, pe de altă parte, în baza discuțiilor prealabile dintre preşedinţii
de instanţe şi judecători pentru a lua în consideraţie eventualele particularităţi ale instanţei şi
specificul dosarelor pe rol.
88. Această opţiune va include:
a. Elaborarea şi încheierea contractelor de performanţă,
b. Identificarea a zece instanţe participante la programul pilot,
c. Un memorandum de înţelegeri dintre CSM, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Finanţelor în
vederea unor aranjamente financiare şi non-financiare pentru instanţele judecătoreşti
39
Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 68/3 din 01 martie 2007.
16
PROIECT
25.10.2010
care (a) ating indicatorii agreaţi la sfârşit de an, (b) nu ating indicatorii agreaţi la sfârşit
de an, în vedere îmbunătăţirii situaţiei acestora.
d. Publicarea contractelor pe paginile web ale instanţelor pentru acces şi informare publică.
e. Abilitarea consilierilor preşedinţilor instanţelor judecătoreşti cu funcţia de monitorizare a
cauzelor de ordin organizatorico-administrativ care conduc sau pot conduce la
tergiversări şi amânări nejustificate. Modul în care sunt optimizate procesele şi
procedurile interne în instanţă va fi lăsat la latitudinea preşedintelui şi consilierului
acestora (de ex. prin sondaje ale justiţiabililor, monitorizări interne, proceduri interne de
reclamaţii, indicatori interni), compilate într-un plan de acţiuni intern al instanţei.
f. Publicarea planului de acţiuni al instanţei pe pagina web a acesteia pentru sporirea
transparenţei şi responsabilităţii administrării judecătoreşti.
g. Publicarea rezultatelor îndeplinirii contractului de performanţă pe paginile web ale
instanţelor de judecată,
h. Organizarea de sondaje ale justiţiabililor în instanţe, cu concursul responsabilului pentru
relaţiile cu publicul,
i. Procedura şi modalitatea de identificare şi atribuire a premiilor pentru instanţele
performante, de ex. renovări de sediu, procurare de echipament, vizite de studiu, etc.
j. Schimbul de bune practici între instanţele performante şi cele mai puţin performante
printr-un for organizat de CSM şi DAJ (de ex. pe paginile web ale acestora din urmă şi
ale instanţelor judecătoreşti şi/sau prin buletine electronice).
Beneficii:
89. Relaţiile contractuale sunt în principiu transparente şi înlătură critica de eventuală încălcare
a independenţei justiţiei. Instanţele judecătoreşti vor avea oportunitatea să negocieze într-un fel
obiectivele şi angajamentele pe care vor fi capabile să şi le asume în dependenţă de situaţia în
care se află şi obiectivele acestei propuneri de politică publică.
90. Bunele practici rezultate din implementarea contractelor de performanţă vor putea fi
replicate la nivel de ţară în instanţele mai puţin performante.
Impactul fiscal
91. Implementarea acestei opţiuni va costa bugetul de stat 2,877,709 lei începând cu anul 2012
pentru:
a. motivaţii bugetare pentru instanţele performante,
b. măsuri de susţinere a instanţelor care au întâmpinat dificultăţi obiective în onorarea
obligaţiilor contractuale agreate. În dependenţă de cauzele dificultăţilor întâmpinate,
aceste măsuri pot include, de exemplu, personal suplimentar, investiţii în
infrastructura informaţională şi a sediului instanţei.
Impactul administrativ
92. Implementarea aceste opţiuni cere:
a. Elaborarea contractelor de performanţă.
b. Elaborarea procedurii de monitorizare a respectării obligaţiilor contractuale de
performanţă şi publicarea acesteia pe paginile web ale CSM şi Ministerului Justiţiei,
c. Abilitarea unei persoane din CSM şi/sau DAJ cu funcţii de monitorizare şi evaluare a
îndeplinirii obligaţiilor contractuale de performanţă.
Impactul economic:
17
PROIECT
25.10.2010
93. Dacă instanţele economice se vor înrola în program şi vor încheia contracte de performanţă,
agenţii economici vor primi un semnal pozitiv cu privire la predictabilitatea procedurilor
judecătoreşti necesară lansării de noi afaceri şi/sau noi investiţii.
Impactul social:
94. Beneficiile aceste opţiuni sunt limitate la populaţia din jurisdicţia instanţelor care îşi vor
onora obligaţiile contractuale de performanţă.
Impact de gen: beneficiile acestei opţiuni sunt limitate la femeile victime implicate în procese
judiciare din jurisdicţia instanţelor care îşi vor onora obligaţiile contractuale de performanţă.
Riscuri:
95. Principalele riscuri ale acestei opţiuni ţin de pasivitatea instanţelor şi lipsa dorinţei acestora
de a se înrola în acest program şi, în lipsa unei conduceri şi direcţii ferme la nivel central,
nesustenabilitatea abordării pe termen mediu.
Analiza opţiunii 3: Monitorizarea internă de către CSM a cauzelor restante.
Argumentare:
96. Consiliul Superior al Magistraturii este principala autoritate de administrare judecătorească,
în competenţa căreia intră „aplicarea măsurilor de încurajare a judecătorilor” şi disciplina
judecătorilor, prin Colegiul Disciplinar.
97. Consiliul Superior al Magistraturii va avea oportunitatea să monitorizeze ex post hotărârile
sale cu privire la termenele de examinare a cauzelor şi să remedieze eventualele dificultăţi în
domeniu prin noi măsuri.
98. Această opţiune prevede examinarea fiecărei cauze restante din toate instanţele
judecătoreşti de către CSM, cu analiza minuţioasă a motivelor din spatele acestora şi
identificarea soluţiilor împreună cu judecătorii şi preşedinţii de instanţele vizate.
99. CSM va elabora un ghid în baza căruia va efectua monitorizarea cauzelor restante şi/sau a
instanţelor cu cel mai mare număr de cauze restante. Acest ghid va fi făcut public pe pagina
web a CSM.
100. Membrii delegaţi ai CSM se vor ocupa cu această sarcină în mod permanent. Vor fi
efectuate vizite în instanţe şi/sau preşedinţii instanţelor vor fi invitaţi la CSM pentru discuţii la
subiect şi identificarea modalităţilor de atingere a obiectivelor acestei propuneri de politică
publică. CSM va fi asistat de Inspecţia Judiciară şi consilierii preşedinţilor din instanţele
judecătoreşti. Rezultatele acestei analize vor fi sistematizate într-o eventuală hotărâre adoptată
de CSM care va cuprinde planuri de acţiuni agreate cu fiecare instanţă vizată pentru
remedierea situaţiei create la capitolul restanţe, amânări şi tergiversări.
101. Având în vedere aparatul mic al CSM, format din 13 persoane, această opţiune necesită
suplimentarea numerică a personalului cu cel puţin 3 unităţi. Aceste unităţi noi de personal vor
asista membrii CSM delegaţi cu monitorizarea respectării termenelor rezonabile în instanţele
judecătoreşti.
Beneficii:
102. Această opţiune prevede optimizarea procedurilor şi rezolvarea problemelor în interior,
nefiind necesară intervenţia din exterior.
Impactul fiscal:
103. Implementarea acestei opţiuni va costa bugetul de stat în anul 2011 estimativ 111,033
lei pentru remunerarea personalului necesar suplimentar în CSM.
18
PROIECT
25.10.2010
104. Această opţiune are un impact administrativ minor şi implică:
a. sporirea capacităţii personalului CSM.
b. elaborarea ghidului de monitorizare a termenelor rezonabile în instanţele
judecătoreşti, care va fi publicat pe pagina web a CSM.
Impactul economic:
105. Angajamentul public al CSM de a acorda prioritate pe agenda sa celerităţii procedurii
judiciare va transmite un potenţial mesaj de încurajare agenţilor economici în vederea lansării
acestora în domenii noi creatoare de locuri de muncă şi/sau investiţii.
Impactul social:
106. Populaţia din jurisdicţia instanţelor judecătoreşti cuprinse de programul propus de
monitorizare a celerităţii examinării cauzelor va beneficia de şedinţe punctuale, mai puţine
amânări şi în consecinţă mai puţine cheltuieli de judecată, inclusiv pentru transportul către
sediul instanţei judecătoreşti.
Impactul de gen: Dacă CSM va acorda prioritate cauzelor tergiversate în domeniile violenţei în
familie, traficului de fiinţe umane şi altor cauze similare, această opţiune va avea efect benefic
asupra femeilor-victime implicate în procese judecătoreşti.
Riscuri:
107. Internalizarea monitorizării instanţelor judecătoreşti ar putea genera percepţii de lipsă a
transparenţei. Insuficienţa personalului şi agenda plină a membrilor CSM poate duce la atenţie
insuficientă acordată acestei activităţi de monitorizare a performanţei instanţelor judecătoreşti, o
activitate destul de solicitante ca timp şi resurse.
SINTEZA PROCESULUI DE CONSULTARE

108. Va fi completată după masa rotundă din 29 octombrie a.c.
OPŢIUNEA RECOMANDATĂ
109. Pentru alegerea opţiunii recomandate, grupul de lucru a utilizat metoda analizei
multicriteriale, rezultatele căreia sunt incluse în Anexa 7.
110. Ca abordare, opţiunea 1 cere cadru instituţional şi procedural revăzut, cu abordare de
sus în jos. Spre deosebire de status quo, această opţiune cuplează măsurile de fortificare a
capacităţilor de administrare la nivel central cu cele la nivel de instanţe judecătoreşti pentru a
maximaliza efectul. Opţiunea 1, de asemenea implică amplificarea colaborării dintre executiv şi
puterea judecătorească. Opţiunea 2 Contractele de Performanţă nu cere un cadru instituţional
sau procedural nou sau revăzut şi promovează abordările de administrare de jos în sus, bazate
pe o colaborare voluntară a instanţelor judecătoreşti.
111. La nivel de costuri pentru bugetul de stat, opţiunea 1 ar costa cu circa 7 mln lei mai mult
decât Status Quo, dar şi se distinge printr-o durabilitate sporită în raport cu celelalte opţiuni
Data prezentării:
Semnăturile conducătorilor autorităţilor iniţiatoare:
19
PROIECT
25.10.2010
Ministerul Justiţiei Consiliul Superior al Magistraturii

Ministru Alexandru Tănase Preşedinte Nicolae Visternicean
Anexă: 20 file
Anexa 1. Statistica judiciară 2007-2009

40
Sursa. Buletinele Curţii Supreme de Justiţie
Diagrama 1. Numărul de cauze neexaminate în prima instanţă
40
Toate datele sunt preluate din buletinele Curţii Supreme de Justiţie, rapoartele cu privire la activitatea instanţelor judecătoreşti
pentru anii 2007, 2008, 2009.
20
PROIECT
25.10.2010
Diagrama 2: Cauze parvenite în sistem: tendinţă de creştere doar în instanţele economice
Diagrama 3. Cauze examinate în primă instanţă
21
PROIECT
25.10.2010
Diagrama 4. Cauze examinate – total în sistemul judecătoresc
Diagrama 5. Numărul judecătorilor Diagrama 6. Sarcina lunară per judecător
22
PROIECT
25.10.2010
Tabela 1: Cauze civile în procedură mai mult de 12, 24 şi 36 de luni în judecătorii:
Anul Restanţa Procent din care,

total creştere
faţă de
anul Mai mult de Mai mult de Mai mult de 36
precedent 12 de luni 24 de luni de luni
2007 7169 683 171 65
2008 8953 24.8% 605 180 70
2009 11221 25.3% 700 172 90
Sursa: buletinele Curţii Supreme de Justiţiei
23
PROIECT
25.10.2010
Anexa 2. Acumularea Responsabilitate Inegalitatea cetăţenilor

Credibilitate şi Încălcarea dreptului la un proces
Arborele restanţelor (valoare pentru cauzată de servicii
încredere în judiciar examinat în termen
problemei dosarelor banul public) judiciare neuniforme
justiţie subminate rezonabil şi condamnări la CEDO
neexaminate subminată
Conform Hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii, în baza Programului OSCE de Monitorizare a şedinţele judiciare, 62% din
şedinţele programate au fost amânate. Amânări şi tergiversările examinării cauzelor în instanţele judecătoreşti constituie mai mult
o regulă decât o excepţie
Neprezentarea părţilor Administrarea internă permisivă în instanţele Comportamenul participanţilor

judecătoreşti profesionişti
Citarea defectuoasă a părţilor Judecători suprasolicitaţi cu sarcini administrative Pregătirea insuficientă
Aducerea silită – nefuncţională Personal auxiliar insuficient ca număr şi calitate Neprezentarea în şedinţă: tactică
procesuală, suprapunerea şedinţelor
Părţile renunţă: orar Administrarea instanţei – competenţa
necoordonat al şedinţelor, lipsa preşedintelui=judecător Inerţia judecătorilor de a sancţiona
spaţiilor de așteptare pentru comportamentul
victime şi martori Consilierii – insuficient implicaţi şi/sau pregătiţi
Cooperarea insuficientă dintre
Performanţa nemonitorizată şi neevaluată
Supraaglomerarea instanţelor: autoritatea judecătorească şi Baroul
sedii împărţite cu alte autorităţi Administrare inertă la nivel de sistem Avocaţilor şi Procuratura Generală
Ineficienţe de administrare şi
24
organizare internă
PROIECT
25.10.2010
Anexa 3. Competenţele Inspecţiei Judiciare comparate cu competenţele DAJ
Inspecţia Judiciară DAJ

competenţe
Regulamentul IJ aprobat prin Regulamentul DAJ, HG nr. 1202 din

hotărârea CSM nr. 321/13 din 11 Planul de activitate al 06.11.2007:
octombrie 2007: CSM pentru 2010: studierea activităţii organizatorice a
verifică eficienţa managerială şi IJ şi DAJ sunt instanţelor judecătoreşti şi elaborarea
modul de îndeplinire de către responsabile pentru: propunerilor pentru eficientizarea
preşedinţii şi vicepreşedinţii Efectuarea unor acesteia,
instanţelor judecătoreşti a atribuţiilor controale în judecătorii pregătirea rapoartelor despre
ce decurg din legi şi regulamente referitor la lucrul activitatea organizatorică,
pentru asigurarea bunei funcţionări a organizatoric privind administrativă şi financiară a
instanţelor, a calităţii corespunzătoare asigurarea judecării instanţelor judecătoreşti.
a serviciilor, cauzelor.
semnalează deficienţe constatate şi Verificarea activităţii
formulează propuneri ce se impun organizatorice a
pentru înlăturarea acestora. instanţelor de judecată
la efectuarea justiţiei.
Anexa 4. Bune practici europene
Bune practici Exemple
A. Intervenţia la nivel de sistem
1. stabilirea unor termene realiste şi § Finlanda (Curtea de Apel Rovaniemi) –

măsurabile la nivel de stat, instanţă şi unitate. ţelurile sunt agreate în fiecare an în bugetul
negociat dintre instanţă şi Ministerul Justiţiei,
Stabilirea termenelor este privită ca un
prin care s-a stabilit că toate cauzele trebuie
instrument de atingere a unor termene optime de
soluţionate într-un an.
soluţionare a cauzelor. Acestea ţin cont de aşa-
numita “cultură juridică locală”. Pentru a § Finlanda (judecătoria Turku) – ţelurile şi
răspunde acesteia, termenele sunt definite la trei obiectivele sunt negociate anual de către
nivele: a) de stat, ca un cadru general, b) de preşedintele de instanţă şi preşedintele
25
PROIECT
25.10.2010
instanţă pentru a adapta termenul de la nivel de fiecărei unităţi/secţii din instanţă. Sunt agreate
ţară contextului local, c) de colegiu, panel, termenele optime pentru fiecare categorie de
judecător, pentru a fi adaptate procedurilor şi cauze. Preşedintele fiecărei unităţi/secţii din
practicilor justificate în operaţiunile de zi cu zi. instanţă semnează, de asemenea, un acord cu
fiecare judecător din unitate cu privire la
obiective.
§ Slovenia (judecătoriile Maribor şi Novo
Mesto) – toate cauzele trebuie soluţionate în
18 luni de la data depunerii cererii. Dacă nici o
decizie nu este luată timp de 18 luni, cauza
este considerată în restanţă. Preşedintele
instanţei poate solicita explicaţiile de rigoare
de la judecătorul care nu a reuşit această
performanţă.
§ Suedia – obiectivele pentru cauzele civile şi
penale sunt stabilite de guvern. În baza
acestora, toate unităţile din instanţe îşi
stabilesc propriile obiective.
2. Stabilirea termenelor pentru proceduri § Danemarca (judecătoria Esbjerg) − 58% din

cauzele civile trebuie soluţionate în maxim un
Termenele capătă mai mult sens dacă ţin cont
an, 63% din cauzele penale trebuie soluţionate
de diferite tipuri de procedură (civilă, penală,
în maxim 2 luni.
administrativă, etc.) şi de complexitatea cauzelor
§ Norvegia – termenele sunt propuse de
Ministerul Justiţiei cu acordul Parlamentului
norvegian. 100% din cauzele civile trebuie
soluţionate în şase luni, 100% din cauzele
penale – în trei luni.
§ Marea Britanie (Manchester) − 80% din
dosarele mici trebuie soluţionate în 15
săptămânii, 85% din cauzele atribuite
procedurii simplificate trebuie soluţionate în
30 de săptămâni.
B. măsuri interne ale instanţelor şi rolul administrării judecătoreşti
1. Soluţiile de îmbunătăţire a termenelor de § Austria (judecătoria Linz Court) – toţi

examinare a cauzei aparţin sistemului judecătorii primesc un sumar care include
judecătoresc. Intervenţiile pot veni din partea numărul de cauze pe rol după durată.
administratorilor judecătoreşti, preşedintelui Preşedintele judecătoriei utilizează această
Curţii Supreme de Justiţie sau a Curţii de Apel, informaţie pentru a realoca cauzele sau a
din oficiu sau la plângerea unei părţi la proces. demara proceduri disciplinare. Părţile pot cere
Cauza poate fi realocată sau, dacă termenele de Curţii de Apel să stabilească termene pentru
examinare sunt excesive din vina judecătorilor, anumite părţi ale procedurii dacă consideră că
atunci pot fi aplicate măsuri disciplinare. O judecătorul nu respectă termenele optime.
anumită presiune poate veni din partea
§ Finlanda (judecătoria Turku) – preşedintele
administratorului judecătoresc.
judecătoriei are discuţii anuale cu fiecare
judecător, inclusiv cu privire la cauzele care
sunt pe rol prea mult timp.
§ Germania (Curtea de Apel regională
26
PROIECT
25.10.2010
Stuttgart) – există un sistem de inspecţie prin

care judecătorii din instanţele superioare
vizitează periodic instanţele inferioare pentru a
verifica toate cauzele care se află pe rol mai
mult timp.
§ Latvia (judecătoria Centru, Riga) –
preşedintele judecătoriei ţine şedinţe
săptămânale cu judecătorii pentru a discuta
problemele şi soluţiile cu privire la examinarea
în timp util a cauzelor. Judecătorii sunt
responsabili şi pot fi supuşi sancţiunilor
disciplinare pentru tergiversarea examinării
cauzelor.
§ Norvegia (Frostating Lagmannsrett) –
preşedintele instanţei judecătoreşti poate
aplica măsuri necesare unei proceduri optime,
inclusiv prin realocarea cauzei unui alt
judecător.
§ Norvegia (judecătoria Midhordland Tingrett)
– preşedintele judecătoriei efectuează inspecţii
lunare şi primeşte rapoarte statistice lunare
care indică timpul total alocat proceselor.
Părţile se pot plânge Consiliului de
supraveghere a judecătorilor.
§ Slovenia (judecătoria Maribor, judecătoria
Nova Gorica) – plângerea din partea unei părţi
cu privire la durata excesivă a unei proceduri
poate duce la intervenţia preşedintelui
instanţei pentru a accelera procedura.
§ Suedia (judecătoria Huddinge) – cauzele
restante sunt analizate de preşedintele
instanţei care poate solicita explicaţii.
2. Colaborarea dintre preşedintele instanţei şi § Olanda – instanţele judecătoreşti sunt

administratorul judecătoresc guvernate conform principiului
“managementului integral”. Responsabilitatea
pentru funcţionarea unei instanţe aparţine
tuturor membrilor consiliului (preşedintele
instanţei, preşedintele secţiei/colegiului (vice-
preşedinţi) şi directorul (non-judecător).
Aceştia controlează şi revizuiesc performanţa
judecătorilor şi a personalului auxiliar.
3. Angajamentul ferm al conducerii în § Marea Britanie (judecătoria Londra) – au fost

respectarea termenelor: instanţelor judecătoreşti formate diverse grupuri de utilizatori pentru a
le aparţine rolul principal în stabilirea termenelor împărtăşi obiectivele şi a implementa acţiuni
şi în aplicarea măsurilor de atingere a acestora. comune.
Angajamentul poate fi încurajat prin motivaţii
pentru personal, care pot conduce la o sporire a
resurselor în dependenţă de rezultatele atinse.
27
PROIECT
25.10.2010
4. Atenţie specială cauzelor care sunt § Austria (judecătoria Linz) – fiecare cauză
suspendate din cauza inacţiunii părţilor sau a fără intrări noi în registrul electronic timp de
instanţei mai mult de 3 luni apare automat într-o listă
separată. Lista este înmânată automat
Aceste cauze sunt monitorizare şi, în mod
preşedintelui instanţei, judecătorilor şi
special, solicită intervenţie imediată.
personalului auxiliar al acestora pentru control.
§ Finlanda (curtea de apel administrativă
Turku) – toate etapele procedurii sunt
înregistrate în programul de gestionare a
dosarelor, ceea ce permite monitorizarea şi
analiza termenelor.
§ Lituania (curtea regională administrativă
Vilnius) – cauzele inactive de peste trei luni
sunt aduse la cunoştinţa preşedintelui
instanţei.
§ Norvegia (Curtea de Apel Frostating
Lagmannsrett) – durata procedurilor este
monitorizată şi evaluată statistic ca o măsură
de rutină, cel puţin o dată la fiecare trei luni.
5. Datele cu privire la performanţa instanţei § Danemarca (judecătoria Esbjerg) – statistica

disponibile întregului personal judiciară este utilizată de administratorul
judecătoresc pentru a evalua şi monitoriza
Tot personalul instanţei trebuie să aibă acces la
termenele de examinare a cauzelor şi
cifrele detaliate cu privire la performanţa acesteia
productivitatea instanţei.
şi, în special, cu privire la durata procedurilor.
Cifrele permit comparaţie şi îmbunătăţesc § Finlanda (judecătoria regională
transparenţa internă. administrativă Turku) – statistica este
elaborată lunar şi trimisă prin poşta electronică
întregului personal.
§ Finlanda (judecătoria Turku) – fiecare
instanţă judecătorească publică rapoarte
anuale care conţin informaţia cu privire la
termene şi strategiile aplicate.
§ Letonia (judecătoria Centru, Riga) –
administratorul judecătoresc, atît personalul
instanţei cît şi personalul din alte instanţe are
acces la sistemul informaţional al instanţei.
6. Implicarea părţilor în elaborarea ghidurilor § Norvegia (Curtea de Apel Frostating

cu privire la procedurile judecătoreşti Lagmannsrett) − instanţa trimite scrisori
reprezentanţilor ambelor părţi pentru a stabili
termenele pentru noi depoziţii, lista dovezilor şi
alte contribuţii procedurale. Scrisorile sunt
urmate de apeluri telefonice pentru a decide
cu privire la data şi durata şedinţei. Cu o
săptămână sau două înainte de apel
judecătorul contactează direct avocatul (prin
poşta electronică) pentru a defini un program
comun pentru şedinţă (prezentarea martorilor,
etc.). Această practică economiseşte timp
28
PROIECT
25.10.2010
pentru că obligă părţile să discute şi să cadă

de acord cu privire la aranjamentele practice.
În cauzele penale, şedinţe neformale
preparatorii sunt organizate cu procurorii în
cele mai complexe cauze pentru a discuta
prezentarea probelor, un orar rezonabil şi
realist, etc. Există de asemenea reguli cu
privire la gestionarea dosarelor semnate de
Barou şi instanţă, la care s-a ajuns prin
consens. De asemenea, colaborarea strânsă
cu avocaţii şi regulile de comportament al
grefierilor contribuie la respectarea celerităţii
procedurii.
7. Rolul activ al judecătorului în gestionarea § Irlanda (instanţa comercială Dublin) − a fost

dosarului introdus un sistem intensiv de gestionare a
dosarelor pentru a reduce termenele de
Judecătorii sunt singurii capabili să stabilească
examinare a cauzelor. Pentru nerespectarea
ritmul litigiului în mod independent de interesele
direcţiilor stabilite de instanţă, o cauză poate fi
părţilor. De aceea, ei trebuie să aibă un rol
radiată de pe rol sau pot fi impuse penalităţi în
proactiv în gestionarea dosarelor pentru a
acest sens.
garanta o justiţie imparţială într-un timp optim.
Jurisprudenţa CEDO consideră “inactivitatea
instanţei”, “inerţia judecătorească” şi “lipsa totală
de acţiune din partea autorităţilor judecătoreşti”
drept cauze de violare a clauzei de termene
rezonabile41.
8. Politici stricte pentru a minimiza amânările § Danemarca (judecătoria Esbjerg) – instanţa

stabileşte la etapa iniţială a procesului şedinţe
Amânările numeroase ale şedinţelor, fie din
cu procurorul şi avocatul apărării pentru a
iniţiativa instanţei, fie la cererea părţilor, şi
planifica cauza în timp şi a preveni amânările
intervalele excesive dintre şedinţe sunt
nenecesare în timpul procesului.
considerate de către CEDO drept cauze pentru
tergiversări42. Amânările şedinţelor trebuie § Norvegia (judecătoria Midhordland Tingrett)
permise doar atunci când sunt evident justificate − şedinţele preparatorii în cauzele civile au
şi dacă data pentru următoarea şedinţă a fost rezultat în soluţionarea cauzei până la
stabilită. Dacă instanţa permite multiple amânări, demararea procesului în peste 80% din cauze.
avocaţii nepregătiţi pentru şedinţe vor tinde să
solicite noi şi noi amânări, ceea ce va conduce la
utilizarea sub-optimă a timpului de audieri a
judecătorului.
9. Termenele de prezentarea a probelor § Republica Cehă (judecătoria 1, Praga) −

instanţa aplică amenzi experţilor care nu
Tergiversările pot fi datorate absenţei avocaţilor,
respectă termenele de prezentare a
părţilor sau a experţilor. “Absenţa martorilor care
rapoartelor.
cauzează amânări repetate” a fost calificată
drept cauză de violare a “termenului rezonabil” § Finlanda (instanţa regională administrativă
de către CEDO43. O politică strictă de motivaţii şi Turku) − sistemul de gestionare a dosarelor
sancţiuni pentru a respecta aceste termene limită produce lunar lista cauzelor în care raportul
pot fi foarte eficiente pentru mersul litigiului. expertului nu a fost primit la timp şi în baza
41
(CEPEJ(2006)15: para 29, 30, 36).
42
CEPEJ (2006), 36
43
CEPEJ (2006)15
29
PROIECT
25.10.2010
acestora sunt trimise atenţionări.
10. Conferinţele audio şi depoziţiile video pot § Italia – tehnologiile video sunt utilizate pe
economisi timp şi bani atât pentru instanţe cât şi larg, în special în cauzele penale cu privire la
pentru părţi. Acestea pot fi utilizate în timpul crima organizată. Astfel, este posibil de evitat
audierilor preliminare, precum şi în cauze penale transferul inculpaţilor din locurile de detenţie
complexe pentru a garanta securitatea martorilor provizorie cu o reducere semnificativă a
sau a evita transferul din locul de detenţie costurilor şi timpului de audieri.
provizorie.
C. Colaborare cu părţile din proces şi participanţii profesionişti
1. Crearea şi menţinerea unor termene realiste § Finlanda (Curtea de Apel Rovaniemi) –

trebuie să implice părţile interesate la nivele pentru fiecare cauză există un program special
diferite (stat, instanţă, unitate din instanţă). creat şi părţile sunt informate cu privire la
Stabilirea unor termene nu este un eveniment termenele estimative ale fiecărei etape a
care se produce o dată pentru totdeauna, ci este procesului. Termenele de examinare a
un proces continuu, creat prin consens şi cauzelor sunt transmise din timp părţilor.
obiective comune ale părţilor interesate. Avocaţii şi procurori primesc de asemenea
copii cu posibilitatea de a face comentarii.
§ Finlanda (judecătoria Turku) – judecătorul
convoacă discuţii cu avocaţii părţilor pentru a
avea o imagine comună asupra duratei
procesului.
§ Germania (Curtea de Apel regională
Stuttgart) – şedinţe periodice cu avocaţii au loc
pentru a discuta gradul de satisfacţie a
justiţiabililor şi problemele legate de serviciile
prestate de instanţă.
D. Monitorizarea şi “presiunea externă”
1. Cifrele cu privire la performanţa instanţei – § Albania (judecătoria Tirana) – informaţia cu

disponibile publicului privire la durata procedurilor sau amânarea
şedinţelor este disponibilă pe pagina web a
acesteia.
§ Finlanda (instanţa regională administrativă
Turku) – publicarea anuarului statistic al
performanţei instanţelor judecătoreşti care
include cifrele cu privire la termenele de
examinare a diferitor cauze, publicate şi pe
Internet.
§ Spania (instanţa comercială no. 3 din
Barcelona) – la fiecare trei luni fiecare instanţă
pregăteşte datele statistice cu privire la
cauzele neexaminate, care sunt transmise la
Consejo general del poder judicial (consiliul
judiciar).
2. Colectarea informaţiei cu privire la aşteptările § Danemarca (judecătoria Esbjerg) – instanţa

30
PROIECT
25.10.2010
şi opiniile justiţiabililor întreprinde periodic în fiecare district sondaje

de opinii. Studii de măsurare a încrederii şi
Aşteptările şi opiniile justiţiabililor sunt
satisfacţiei justiţiabililor au fost lansate în
fundamentale pentru a stabili, elabora şi valida
câteva instanţe pilot.
termenele şi monitoriza percepţia publicului şi
încrederea în sistemul judecătoresc şi § Marea Britanie (judecătoria Manchester) –
administrarea judecătorească. Sondaje de opinie trei sondaje de opinie sunt efectuate anual.
trebuie efectuate periodic la trei nivele diferite
§ Finlanda (curtea de apel Rovaniemi) − un
(ţară, instanţă, unitate internă/secţie/colegiu).
institut de cercetări efectuează un sondaj al
Grupuri ale utilizatorilor, grupuri-focus şi alte
reclamanţilor cu privire la procesele civile.
tehnici pot fi utilizate în acest scop.
§ Irlanda (instanţa comercială Dublin) − există
un grup al utilizatorilor format dintr-un
judecător, doi registratori, doi avocaţi şi un
procuror. Se preconizează aderare la acest
grup a reprezentanţilor sectorului comercial.
Anexa 5. Statistica dosarelor economice 2007-2009
31
PROIECT
25.10.2010
Anexa 6. Estimarea impactului fiscal pe termen mediu (mii MDL)
Opţiunea 0 Opţiunea 1 Opţiunea 2 Opţiunea 3

CBTM CBTM CBTM CBTM CBTM CBTM CBTM CBTM CBTM CBTM CBTM CBTM
2012 2013 2014 2012 2013 2014 2012 2013 2014 2012 2013 2014
2. Impactul asupra
cheltuielilor publice
(pe categorii
economice)
a. Costul total al
opţiunii, inclusiv: 138591,0 138591,0 138591,0 145778,6 145778,6 145778,6 141468,5 141468,5 141468,5 138701,8 138701,8 138701,8
Cheltuieli pentru
asigurarea cu personal
Bunuri şi Servicii
Plăţi către persoane
individuale
Transferuri pentru
producţie
Cheltuieli capitale

b. Finanţarea
disponibilă în
alocaţiile
CBTM/bugetare
138591,0 138591,0 138591,0 138591,0 138591,0 138591,0 138591,0 138591,0 138591,0 138591,0 138591,0 138591,0
existente,
inclusiv:
Cheltuieli pentru
32
PROIECT
25.10.2010
2012 2013 2014 2012 2013 2014 2012 2013 2014 2012 2013 2014
asigurarea cu personal
Bunuri şi Servicii
individuale
Transferuri pentru
producţie
Cheltuieli capitale
c. Necesitatea în
alocaţii
adiţionale în
CBTM/buget (a -
b)**
inclusiv:
Cheltuieli pentru
asigurare cu personal
Bunuri şi Servicii 0 0 0 7187,6 7187,6 7187,6 2877,5 2877,5 2877,5 110,8 110,8 110,8
individuale
Transferuri pentru
producţie
Cheltuieli capitale
(** Sumele
negative denotă
economiile nete)
3. Mijloace potenţial
disponibile pentru a

acoperi cerinţele
adiţionale:
a. Finanţare externă
disponibilă

pentru a acoperi
necesităţile
33
PROIECT
25.10.2010
2012 2013 2014 2012 2013 2014 2012 2013 2014 2012 2013 2014
adiţionale, însă
neincluse în
CBTM
Sursa
:______________
b. Din asistenţa
tehnică (finanţare

direct de la
donatori)
4. Impactul asupra

veniturilor bugetare
5. Necesitatea de
resurse când nu
0 0 0 7187,6 7187,6 7187,6 2877,5 2877,5 2877,5 110,8 110,8 110,8
există surse de
finanţare (2с-3-4)
34
PROIECT
25.10.2010
Anexa 7. Analiza multicriterială

Magnitudinea impactului pentru fiecare dintre opţiuni a fost apreciată de către grupul de lucru utilizând
scala de la -5 (impact înalt negativ) la +5 (impact înalt pozitiv), în baza următoarelor principii:
 Impact fiscal
(–5) - Impact fiscal negativ înalt. Cheltuieli majore din bugetul public;
(+5) - Impact fiscal pozitiv înalt. Acţiune pozitivă asupra bugetului public.
 Impact economic
(–5) - Impact economic negativ înalt. Afectează grav agenţii economici;
(+5) - Impact economic pozitiv înalt. Acţiune pozitivă asupra agenţilor economici.
 Impact administrativ
(–5) - Impact administrativ negativ înalt. Necesitatea unor resurse administrative majore;
(+5) - Impact administrativ pozitiv înalt. Nu necesită costuri şi resurse administrative.
 Impact social
(–5) - Impact social negativ înalt. Povară înaltă asupra populaţiei;
(+5) - Impact social pozitiv înalt. Beneficii majore pentru populaţie. Reducerea sărăciei.
Pondere
Criteriile de evaluare Puncte (de la -5 la +5) Impact
(0-1)
-5 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4 5
Opţiunea 0. Status quo (Nici o acţiune)
Impact fiscal -1 0.1 -0.1
Impact economic -3 0.3 -0.9 -3.1
Impact administrativ -4 0.3 -1.2
Impact social -3 0.3 -0.9
Opţiunea 1. Administratori judecătoreşti şi managementul performanţei
Impact fiscal -3 0.1 - 0,3
Impact economic +3 0.3 0.9

-0,9
Impact administrativ -2 0.3 - 0,6
+
Impact social 0.3 0.9
3
Opţiunea 2.Contracte de performanţă
Impact economic +2 0.3 0.6

0,8
Impact administrativ -1 0.3 -0.3
Impact social +2 0.3 0.6
Opţiunea 3. Monitorizarea performanţei de către Consiliul Superior al Magistraturii

+
Impact economic 0.3 0.3
1
0.2
Impact administrativ -1 0.3 -0,3
+
Impact social 0.3 0.3
1
35
PROIECT
25.10.2010
Fiecărui tip de impact i-a fost atribuită o pondere în funcţie de importanţa sa, valoarea ponderată totală fiind 1. S-
a calculat valoarea ponderată a tuturor opţiunilor de politici prin înmulţirea valorii atribuite impactului cu
ponderea acestuia. Opţiunea cu cel mai mare punctaj va fi cea recomandată.
Puncte acumulate pentru fiecare opţiune:

Opţiunea 0: - 3.1
Opţiunea 1: - 0,9
Opţiunea 2: 0.8
Opţiunea 3: 0.2
36
PROIECT
25.10.2010
REFERINȚE
• Hotărârile CSM nr. 106/5 din 29 martie 2007 şi nr. 154/8 din15 mai 2008 cu privire la
monitorizarea proceselor de judecată în instanţele judecătoreşti din mun. Chişinău în cadrul
programului Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa
• Hotărârea CSM cu privire la demersul domnului Valeriu Zubco, Procuror General,
privind tergiversarea judecării cauzelor penale în instanţele judecătoreşti nr. 56/4 din 26 ianuarie
2010.
• Hotărârea CSM cu privire la rezultatele sondajului privind gradul de satisfacţie a
beneficiarilor serviciilor instanţelor judecătoreşti 17 septembrie 2009 nr. 271/12
• Program OSCE de monitorizare a proceselor de judecată în Republica Moldova, Raport
Final aprilie 2006 – noiembrie 2009
Constatările Raportului Final se întemeiază pe observaţiile realizate în cadrul a 7.402
şedinţe (7.037 in Chişinău şi 365 în regiunea de sud-est) privind 1.755 de cauze penale
(1.655 în Chişinău și 100 în regiunea de sud-est). Judecătoriile participante: de sector
Botanica, Buiucani, Centru, Ciocana şi Rişcani, Curtea de Apel Chişinău şi Curtea
Supremă de Justiţie; judecătoriile raionale Anenii Noi, Căuşeni şi Ştefan Vodă, precum şi
Curtea de Apel Bender.
• Centrul pentru drepturile omului, Rapoartele privind respectarea drepturilor omului în
Republica Moldova în anul 2008 şi 2009, http://www.ombudsman.md/file/Rapoarte
• Sondajul „Practicile curente de administrare judecătorească” adresat consilierilor
instanţelor judecătoreşti (august-septembrie 2010, organizat de CSM, Ministerul Justiţiei şi
proiectul DFID Suport în implementarea SND)
• Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. 6 din 27.02.2006 „Cu privire la
rezultatele generalizării procesului judiciar de examinare a cauzelor cu inculpaţii aflaţi în stare
de arest şi măsurile de înlăturare a neajunsurilor depistate în lumina prevederilor art. 6 din
Hotărârea Parlamentului nr. 370-XVI din 28.12.2005”,
• Raport cu privire la activitatea Consiliului Superior al Magistraturii şi modul de organizare
şi funcţionare a instanţelor judecătoreşti din Republica Moldova in anul 2009
• Raport de evaluare privind procedurile existente pentru bugetul instanţelor judecătoreşti
în Republica Moldova cu propuneri de îmbunătăţire, Dragana Lukic, CSM, finanţat de Banca
Mondială, 2010
• Judicial Independence in Moldova, Nadejda Hriptievschi, Sorin Hanganu, December
2009
• Raport privind rezultatele evaluării PIGD şi monitorizarea implementării PIGD şi a
sistemului de înregistrare audio a şedinţelor de judecată “Femida” în sistemul judecătoresc din
Republica Moldova, mai 2010
• Evaluarea Sistemului de organizare a instanţelor judecătoreşti şi propunerea de măsuri
pentru modernizarea calităţii actului judiciar în Moldova, Jur Dr Gerassimos Fourlanos, CSM,
finanţat de Banca Mondială, 2009
• Elaborarea unui Sistem de evaluare şi management al performanţei şi a abordării
evaluării necesarului de resurse umane pentru sistemul judiciar din Republica Moldova, Ingo
Keilitz, CSM, finanţat de Banca Mondială, 2009
• Optimizarea procedurilor în instanţele judecătoreşti economice, Velislava Delcheva,
CSM, finanţat de Banca Mondială, 2009
• Judicial Reform index for Moldova, ABA ROLI, American Bar Association, June 2009
37
PROIECT
25.10.2010
• Realizarea Planului de acţiuni Moldova – UE, feb.2005-ian.2008, Adept, 2008
• The functioning of democratic institutions in Moldova, Resolution 1666 (2009),
Parliament Assembly
• Studiu privind funcţionarea sistemului judiciar al Republicii Moldova, Daria Solenik,
expert al consiliului Europei, Universitatea din Nancy, Franţa, iulie 2008
• Studiu privind analiza complexă a cauzelor legislativ-instituţionale de condamnare a
Republicii Moldova de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO)
• European Commission for the Efficiency of Justice (CEPEJ) - European judicial systems
- Edition 2008 (2006 data): Efficiency and quality of justice
ABREVIERI
CEPEJ – Comisia Europeană pentru Eficienţa Justiţiei
CSM – Consiliul Superior al Magistraturii
DAJ – Departamentul de Administrare Judecătorească
INJ – Institutul Naţional al Justiţiei
PIGD – Programul integrat de gestionare a dosarelor
38

PPP Administrarea Judecatoreasca Consultari 26-10-2010

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PPP Administrarea Judecatoreasca Consultari 26-10-2010

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Propunere de Politică Publică: O administrare judecătorească eficientă pentru o justiţie eficientă.

Ministerul Justiţiei şi Consiliul Superior al Magistraturii.

PROPUNERE DE POLITICI PUBLICE

Obiectiv 2: reducerea numărului de şedinţe amânate cu 50% până la 01.01.2013.

Obiectiv 3: soluţionarea tuturor cauzelor în decurs de 12 sau 18 luni (pentru cauzele

Beneficiarul 2. Judecătorii: vor beneficia de suportul eficient al administrării judecătoreşti, îşi

III. OPŢIUNI DE SOLUŢIONARE A PROBLEMEI

ANALIZA OPŢIUNILOR DE SOLUŢIONARE A PROBLEMEI

Analiza opţiunii 1: Administratori judiciari şi managementul performanţei instanţelor

SINTEZA PROCESULUI DE CONSULTARE

Ministerul Justiţiei Consiliul Superior al Magistraturii

Anexa 1. Statistica judiciară 2007-2009

Diagrama 1. Numărul de cauze neexaminate în prima instanţă

Diagrama 2: Cauze parvenite în sistem: tendinţă de creştere doar în instanţele economice

Diagrama 3. Cauze examinate în primă instanţă

Diagrama 4. Cauze examinate – total în sistemul judecătoresc

Diagrama 5. Numărul judecătorilor Diagrama 6. Sarcina lunară per judecător

Tabela 1: Cauze civile în procedură mai mult de 12, 24 şi 36 de luni în judecătorii:

Anul Restanţa Procent din care,

2007 7169 683 171 65

2008 8953 24.8% 605 180 70

2009 11221 25.3% 700 172 90

Sursa: buletinele Curţii Supreme de Justiţiei

Anexa 2. Acumularea Responsabilitate Inegalitatea cetăţenilor

Neprezentarea părţilor Administrarea internă permisivă în instanţele Comportamenul participanţilor

Citarea defectuoasă a părţilor Judecători suprasolicitaţi cu sarcini administrative Pregătirea insuficientă

Anexa 3. Competenţele Inspecţiei Judiciare comparate cu competenţele DAJ

Inspecţia Judiciară DAJ

Regulamentul IJ aprobat prin Regulamentul DAJ, HG nr. 1202 din

Anexa 4. Bune practici europene

Bune practici Exemple

A. Intervenţia la nivel de sistem

1. stabilirea unor termene realiste şi § Finlanda (Curtea de Apel Rovaniemi) –

2. Stabilirea termenelor pentru proceduri § Danemarca (judecătoria Esbjerg) − 58% din

B. măsuri interne ale instanţelor şi rolul administrării judecătoreşti

1. Soluţiile de îmbunătăţire a termenelor de § Austria (judecătoria Linz Court) – toţi

Stuttgart) – există un sistem de inspecţie prin

2. Colaborarea dintre preşedintele instanţei şi § Olanda – instanţele judecătoreşti sunt

3. Angajamentul ferm al conducerii în § Marea Britanie (judecătoria Londra) – au fost

5. Datele cu privire la performanţa instanţei § Danemarca (judecătoria Esbjerg) – statistica

6. Implicarea părţilor în elaborarea ghidurilor § Norvegia (Curtea de Apel Frostating

pentru că obligă părţile să discute şi să cadă

7. Rolul activ al judecătorului în gestionarea § Irlanda (instanţa comercială Dublin) − a fost

8. Politici stricte pentru a minimiza amânările § Danemarca (judecătoria Esbjerg) – instanţa

9. Termenele de prezentarea a probelor § Republica Cehă (judecătoria 1, Praga) −

acestora sunt trimise atenţionări.

C. Colaborare cu părţile din proces şi participanţii profesionişti

1. Crearea şi menţinerea unor termene realiste § Finlanda (Curtea de Apel Rovaniemi) –

D. Monitorizarea şi “presiunea externă”

1. Cifrele cu privire la performanţa instanţei – § Albania (judecătoria Tirana) – informaţia cu

2. Colectarea informaţiei cu privire la aşteptările § Danemarca (judecătoria Esbjerg) – instanţa

şi opiniile justiţiabililor întreprinde periodic în fiecare district sondaje

Anexa 5. Statistica dosarelor economice 2007-2009

Anexa 6. Estimarea impactului fiscal pe termen mediu (mii MDL)

Opţiunea 0 Opţiunea 1 Opţiunea 2 Opţiunea 3

Anexa 7. Analiza multicriterială

Opţiunea 0. Status quo (Nici o acţiune)

Impact fiscal -1 0.1 -0.1

Impact economic -3 0.3 -0.9 -3.1

Impact administrativ -4 0.3 -1.2

Impact social -3 0.3 -0.9

Opţiunea 1. Administratori judecătoreşti şi managementul performanţei

Impact fiscal -3 0.1 - 0,3

Impact economic +3 0.3 0.9