Curs nr 1.

LEGILE COMBINAȚIILOR CHIMICE

 1. Legea conservării masei

În orice proces chimic suma maselor substanţelor reactante este egală cu

suma maselor substanţelor care rezultă din reacţie.
Pentru sinteza acidului clorhidric se poate scrie:
masa clorului + masa hidrogenului = masa acidului clorhidric
Cl2 + H2 = 2HCl H2 + ½ O2 = H2O
71 g + 2 g = 73 g 2 g + 16 g = 18 g

Fizica modernă a arătat că între masa şi energia corpurilor există o relaţie

exprimată prin legea interconvertirii masă - energie, lege formulată de A. Einstein:

E = mc2,
unde: - E este energia; m – masa; c – viteza luminii (3108 m/s).
 2. Legea proporţiilor definite

Indiferent de procedeul prin care se obţine o combinaţie chimică,

elementele ce o alcătuiesc se combină în proporţii de masă constante.

De exemplu, 2 grame de hidrogen se combină cu 16 grame oxigen

pentru a forma 18 grame de apă. Prin urmare, raportul de combinare a
hidrogenului cu oxigenul (în unităţi de masă) este:

masa hidrogen 1
=
masa oxigen 8
 3. Legea proporţiilor multiple
Raporturile dintre diferitele cantităţi dintr-un element, care se combină
cu aceeaşi cantitate dintr-un alt element, pentru a forma mai mulţi
compuşi chimici, sunt numere întregi şi mici.
Oxidul Raportul N : O

N2O (oxid de diazot) 14 : 18 sau 1 : 1

NO (oxid de azot) 14 : 28 1:2
N2O3 (trioxid de diazot) 14 : 38 1:3
NO2 (dioxid de azot) 14 : 48 1:4
N2O5 (pentaoxid de diazot) 14 : 58 1:5
 4. Legea proporţiilor echivalente
Raportul maselor a două substanţe, A şi B, care reacţionează este
egal cu raportul echivalenţilor lor chimici:

mA E
= A
mB EB
Echivalentul chimic, E, reprezintă numărul care arată câte grame
dintr-un element (combinaţie chimică) reacţionează sau substituie într-
o reacţie chimică 1,008 g hidrogen, 8,000 g oxigen sau, în general, un
echivalent gram al oricărei alte substanţe.

Cantitatea de substanţă, exprimată în grame, numeric egală cu

echivalentul chimic, se numeşte echivalent gram (val).
 Tabelul 1.2. Relaţii de calcul al echivalentului chimic
Categoria de Relaţia de calcul Exemple
substanţe al echivalentului
Element A 40
E= ECa =
n 2
Acizi M 36,5
E= EHCl =
nr. atomi de H ionizabili 1
EH2SO 4 = 98
2
Baze M 40
E= ENaOH =
nr. gr. HO substituite 1
Săruri şi oxizi M E
E= Al2 SO4 3 
342
57
nr. at. metal  valenta 2x3

Substanţe în reacţii 5e 

redox E=
M Mn
7+

 Mn2+
nr. e- schimbati în mediu acid:
M 158
EKMnO4   =31,6
5 5
A – masa atomică, M – masa moleculară, n – starea de oxidare
5. Legea volumelor constante
Volumele a două gaze care se combină pentru a
forma un compus gazos bine definit, măsurate la
temperatură și presiune constantă, se găsesc între
ele într-un raport de numere întregi și mici. J. L. Gay-Lussac (1808)

Exemple:
1 vol. hidrogen + 1 vol. clor = 2 vol. acid clorhidric

3 vol. hidrogen + 1 vol. azot = 2 vol. amoniac

Molecula este cea mai mică parte din substanţă care mai păstrează proprietăţile
chimice ale acesteia. Folosind noţiunea de moleculă, reacţiile de mai sus se pot
scrie:
H2 + Cl2 = 2 HCl
3 H2 + N2 = 2 NH3
 6. Legea lui Avogadro
Volume egale de gaze identice sau diferite,
în aceleaşi condiţii de temperatură şi
presiune, conţin acelaşi număr de
molecule. A. Avogadro (1811)
Cu ajutorul legii lui Avogadro s-a introdus noţiunea de volum molar
(Vm), ca mărime a teoriei moleculare.
Volumul molar reprezintă volumul ocupat de un mol din orice gaz.
Vm = 22,4 l
• Volumul molar al unui gaz se determină din raportul între masa unui
mol şi densitate:
Numărul lui Avogadro
Numărul de molecule dintr-un mol este o constantă foarte importantă,
numită numărul lui Avogadro şi se notează cu N.
N = 6,023·1023
reprezintă:
 numărul de molecule cuprins într-o moleculă-gram din orice
substanţă, indiferent de temperatură şi starea ei de agregare. De
altfel, molul se defineşte drept cantitatea de substanţă, exprimată în
grame, care conţine un număr de molecule egal cu numărul lui
Avogadro;
 numărul de molecule cuprins într-un volum molar din orice gaz;
 numărul de atomi cuprins într-un atom-gram din orice element,
independent de temperatură;
 numărul de ioni cuprins într-un ion-gram din orice element,
independent de temperatură.