Cap6 Slides parteaII

Cap.6.
Legile electromagnetismului (continuare)
Prof.dr.ing. Gabriela Ciuprina
Universitatea Politehnica Bucureşti, Facultatea de Inginerie Electrică,

Departamentul de Electrotehnică
Suport didactic pentru disciplina Bazele electrotehnicii, 2019-2020, predată la facultatea de Automatică şi Calculatoare.
1/65
Gabriela Ciuprina (UPB) Cap.6. I CA+CD, A&C 1 / 65
[6.4] Legea circuitului magnetic
Cuprins
1 [6.4] Legea circuitului magnetic
2 Aplicaţii (LCM)
3 [6.5] Legile de material
Legea legăturii D-E
Legea legăturii B-H
Legea legăturii J-E (a conducţiei, Ohm)
4 [6.6] Legile de transfer
Legea transferului de energie în conductoare
Legea electrolizei
5 [6.7] Ecuaţiile lui Maxwell
6 [6.8] Regimurile câmpului electromagnetic
7 Lectura recomandată
2/65
Legea circuitului magnetic (Ampère - Maxwell)

Legea circuitului magnetic (LCM) - enunţ
Tensiunea magnetică de-a lungul oricărei curbe închise (Γ) este egală cu
suma dintre intensitatea curentului electric care trece printr-o suprafaţă
deschisă, arbitrară SΓ care este mărginită de curba Γ şi viteza de variaţie a
fluxului electric prin SΓ .
Este o lege generală, de evoluţie.
D
n
J LCM - forma globală/integrală
SΓ dψSΓ
u mΓ = i SΓ +
dt
LCM - forma globală explicită

dl I Z Z
d
Γ H ·dl = J ·dA+ D·dA [A]
H Γ SΓ dt SΓ
3/65

Observaţii:
1 Nu are importanţă forma suprafeţei SΓ ;
2 Γ şi SΓ sunt antrenate de corpuri în mişcarea lor (ip. Maxwell-Hertz).
LCM - semnificaţie fizică

1 Un corp în stare electrocinetică produce în jurul lui un câmp magnetic.
2 Un câmp electric variabil în timp produce câmp magnetic.
Obs:
1 Densitatea de curent este pe o suprafaţă deschisă (intensitatea curentului
electric), iar efectul apare pe frontiera acestei suprafeţe (tensiune magnetică)
întotdeauna (curent constant sau variabil).
2 Câmpul electric este pe o suprafaţă deschisă (flux electric), iar efectul apare pe
frontiera acestei suprafeţe (tensiune magnetică), doar dacă fluxul electric care
trece prin acea suprafaţă variază in timp.
4/65

semnificaţie fizică
Reluăm diagrama cauzală:
Ei
Câmp Câmp
ρ LFE electric magnetic
E, D J H, B Mp
(P) (M)
Pp LIE
5/65

semnificaţie fizică
LCM în diagrama cauzală:
LCM
Ei
Câmp Câmp
LFE electric LCM magnetic
ρ J Mp
E, D H, B
(P) (M)
Pp LIE
6/65

Câmpul magnetic produs de un
corp în stare electrocinetică
Câmpul magnetic produs de un
câmp electric variabil în timp
(https://physics.stackexchange.com/users/59168/muno),
Magnetic Field Direction – a single one – on a current
http://agni.phys.iit.edu/ vpa/electromagnetic.html
carrying wire, URL (version: 2015-02-01):
https://physics.stackexchange.com/q/162800
LCM - consecinţe (calitativ)
Liniile câmpului magnetic produs de un curent electric sunt curbe închise, care
înconjoară liniile de curent; sensul lor depinde de sensul curentului.
Liniile câmpului magnetic indus sunt curbe închise, care înconjoară liniile
câmpului electric inductor; sensul lor depinde şi de modul de variaţie al câmpului
electric.
7/65
Forma locală a legii în puncte în care câmpul electric/magnetic este

suficient de neted (e derivabil).
∂D
rot H = J + + ρv v + rot (D × v )
∂t
Demonstraţi!1
J - densitatea curentului electric de conducţie;
∂D
JD = ∂t - densitatea curentului electric de deplasare;
J v = ρv v - densitatea curentului electric de convecţie;

J R = rot (D × v ) - densitatea curentului Röntgen.
J t = J + J D + J v + J R - densitatea curentului de deplasare total.
1
Cazul mediilor în repaus - obligatoriu; medii în mişcare - facultativ, vedeţi derivata
de flux. 8/65
Legea circuitului magnetic (Ampère - Maxwell) -

consecinţe (cantitativ)
Forma locală a legii pe suprafeţe de discontinuitate imobile.
n12 × (H 2 − H 1 ) = J s
not
Obs: rots H = n12 × (H 2 − H 1 ) ⇒
rots H = J s
Conservarea componentei tangenţiale a intensităţii câmpului magnetic

Pe suprafeţe de discontinuitate imobile, pe care nu există o pânză de curent,
componenta tangenţială a intensităţii câmpului magnetic se conservă.
H t1 = H t2
9/65
Legea circuitului magnetic - despre distribuţii de curent
R
În prezentarea mărimilor globale am folosit i = SΓ
J · dA
Γ nS Z
J i= J · nS dA
SΓ
J = densitate de volum a curentului [ mA2 ]
10/65
Legea circuitului magnetic - despre distribuţii de curent

• Dacă J "curge" prin benzi foarte subţiri
Z Z Z
i= J · nS dA = J · nS g dl = J s · nS dl
SΓ SΓ SΓ
A
unde J s = Jg = densitate superficială a curentului [ m ]
În reprezentarea idealizată - se
n
foloseşte normala la suprafaţă:
dl
dl × nS = n dl ⇒ nS = n ×
nS dl
C
Js J s ·nS dl = J s ·(n×dl) = (J s ×n)·dl
Z
i= (J s × n) · dl
C
• Dacă C se reduce la un punct, curentul "curge" prin fire infinit subţiri. 11/65
Teorema lui Ampère
Definiţie
Regim staţionar = regim în care nu există variaţii în timp.
Observaţii:
corpurile sunt imobile;
∂
formal: ∂t =0
TA este particularizarea LCM în regim staţionar.
Teorema lui Ampère - enunţ

În regim staţionar, tensiunea magnetică de-a lungul oricărei curbe
închise (Γ) este egală cu intensitatea curentului electric care trece
printr-o suprafaţă deschisă, arbitrară SΓ care este mărginită de curba
Γ.
12/65
Teorema lui Ampère
Forma globală/integrală
umΓ = iSΓ
Forma globală/integrală explicită

I Z
H · dl = J · dA
Γ SΓ
Forma locală
rot H = J
Forma locală pe suprafeţe de discontinuitate
rots H = J s ⇔ n12 × (H 2 − H 1 ) = J s
13/65
Teorema lui Ampère - consecinţe
Tensiunea magnetică dintre două puncte depinde de drum.

J Z
um1 = H · dl
C1
C1 Z
um2 = H · dl
C2
um2 − um1 = i
unde Γ = C1 ∪ C2 şi are orientarea
C2 la fel ca C2 .
14/65
Aplicaţii (LCM)
Cuprins
2 Aplicaţii (LCM)
Legea electrolizei
15/65
Aplicaţii (LCM)
LCM (TA) - Aplicaţii
Teorema lui Ampère poate fi folosită pentru a calcula cu uşurinţă

câmpul magnetic produs de distribuţii de curent cu simetrie perfectă.
Algoritmul metodei
1 Se identifică tipul de simetrie (cilindrică sau carteziană).
2 Se alege o curbă închisă Γ care se încadrează în tipul de simetrie
(cerc, dreptunghi) şi trece prin punctul în care se doreşte calculul
câmpului.
3 Se explicitează tensiunea magnetică prin Γ, aplicând considerente
de simetrie.
4 Se calculează intensitatea curentului electric prin SΓ .
5 Se aplică teorema lui Ampère şi se determină intensitatea
câmpului magnetic.
16/65
Aplicaţii (LCM)
1) Câmpul magnetic produs de fir infinit extins, parcurs de curentul i.
Demonstraţi că
H
i
H(r ) =
2πr
H H(r ) = H(r )u ϕ
17/65
Aplicaţii (LCM)

2) Câmpul magnetic produs de un conductor cilindric infinit extins, de rază a,
parcurs de curentul distribuit uniform cu densitatea de volum J.
Demonstraţi că
H
r <a
 Jr



 2
H(r ) = 


 Ja2


2r r ≥a
H
H(r ) = H(r )u ϕ
r
18/65
Aplicaţii (LCM)

3) Câmpul magnetic produs de un un cablul coaxial, de rază interioară a şi
rază exterioară b.
i = Jπa2 = Js 2πb
Demonstraţi că
J Js
r <a
 ir



 2πa2




 Ja2

H(r ) = 

 2r a≤r <b




r >b

0


H
r 19/65
Aplicaţii (LCM)
4) Câmpul magnetic produs de o bobină toroidală, de rază interioară a şi rază

exterioară b, bobinată strâns, într-un singur strat, cu N spire.
Demonstraţi că
0 r <a








NI
a<r <b

H(r ) = 


 2πr




0 r >b


http://hyperphysics.phy-
astr.gsu.edu/hbasees/magnetic/indtor.html
20/65
Aplicaţii (LCM)
5) Câmpul magnetic produs de un solenoid infinit extins, bobinat strâns,

într-un singur strat, cu n spire pe unitatea de lungime.
.........
i
H, B
x x x x x xx x x
https://www.miniphysics.com/ss-magnetic-field-due-to-
current-in-a-solenoid.html
Γ
l
n = N/l unde N este numărul total de spire şi l este lungimea solenoidului.
21/65
[6.5] Legile de material
Cuprins
2 Aplicaţii (LCM)
Legea electrolizei
22/65
[6.5] Legile de material
Legi de material
Cele 4 legi generale prezentate până acum (LFE, LFM, LIE, LCM)
descriu:
2 cauze ale câmpului electric (fenomenul de electrizare şi câmpul
magnetic varibil în timp);
local: divD şi rotE
pe Sd : Dn şi E t
2 cauze ale câmpului magnetic (fenomenul de conducţie şi
câmpul electric varibil în timp);
local: divB şi rotH
pe suprafeţe de discontinuitate: Bn şi H t
Legile de material2 descriu legăturile dintre:
1 D şi E ;
2 B şi H ;
3 J şi E ;
2
Macroscopic: se stabiliesc pe cale empirică; microscopic: se demonstrează. 23/65
[6.5] Legile de material Legea legăturii D-E
Enunţ
Inducţia electrică dintr-un punct din spaţiu depinde de intensitatea
câmpului electric din acel punct.
D(r , t) = D(E(r , t))
Obs:
Se foloseşte şi scrierea simplificată: D = D(E)
D nu depinde de E din alte puncte din spaţiu;
Forma concretă depinde de tipul substanţei.
24/65
Legea legăturii D-E - în vid
În vid
D = ε0 E
ε0 - este o constantă universală care se numeşte permitivitatea vidului

Valoarea3 F
ε0 = 8.854 . . . · 10−12
m
În cazul vidului nu se justifică folosirea a doi vectori pentru a
caracteriza starea câmpului electric.
3
În probleme puteţi considera ε0 ≈ 1/(4π9 · 109 ) F/m 25/65
Legea legăturii D-E - în corpuri
În corpuri este nevoie de perechea {D, E} pentru a caracteriza starea

câmpului electric. Cea mai generală expresie4 este
D = ε0 E + P
i h
P - se numeşte polarizaţie mC2 iar dependenţa ei de câmp depinde de
tipul materialului.
P se descompune în doi termeni:
1 unul temporar, care depinde de câmpul electric şi se anulează în
absenţa lui;
2 unul permanent, independent de câmpul electric în care se află
corpul:
4
"legea legăturii în câmp electric" 26/65
P(E) = P t (E) + P p
P t (0) = 0
P p = P(0)
Polarizaţia temporară se exprimă în funcţie de E ca5 :
P t (E) = ε0 χe E
χe - susceptivitate electrică
medii anizotrope: χe este tensor de ordinul 2, χe ∈ 2
medii izotrope: χe este scalar, χe ∈
P t (E) = ε0 χe E
5
"legea polarizaţiei" 27/65
D = ε0 E + P(E) =
= ε0 E + P t (E) + P p =
= ε0 E + ε0 χe E + P p =
= ε0 (1 + χe )E + P p =
= ε0 εr E + P p =
= ε E + Pp
D = ε E + Pp
unde
εr - permitivitatea relativă a mediului (mărime adimensională)
ε = ε0 εr - permitivitatea absolută a mediului [F/m]
28/65
D = ε E + Pp
Dacă materialul nu are polarizaţie permanentă P p = 0 atunci
D = εE
Dacă în plus, materialul este izotrop
D = εE
caz în care se spune că materialul este liniar dpdv electric
29/65
Legea legăturii D-E - semnificaţie fizică
D = ε E + Pp
Microscopic: legea descrie fenomenul de polarizare, iar P este o mărime ce

caracterizează local, cantitativ, acest fenomen.
Mărimea globală asociată ei este defi-

nită ca
Z
p= P dv [Cm]
DΣ
şi se numeşte moment electric.

El caracterizează global şi instantaneu
starea de polarizare a unui corp.
http://hyperphysics.phy-astr.gsu.edu/hbase/electric/dielec.html 30/65
D = ε E + Pp
Macroscopic:
1 Introducerea unui corp în câmp electric conduce la modificarea
stării corpului, care la rândul lui perturbă câmpul electric în care a
fost introdus.
2 Corpurile polarizate permanent (electreţii) generează câmp
electric.
31/65
LCM
Ei
Câmp Câmp
ρ J Mp
E, D H, B
(P) (M)
Pp LIE
32/65
Legea D-E în diagrama cauzală:
LCM
Ei
Câmp Câmp
ρ J Mp
E, D H, B
(P) (M)
D-E
Pp LIE
33/65
[6.5] Legile de material Legea legăturii B-H
Enunţ
Inducţia magnetică dintr-un punct din spaţiu depinde de intensitatea
câmpului magnetic din acel punct.
B(r , t) = B(H(r , t))
Obs:
Se foloseşte şi scrierea simplificată: B = B(H)
B nu depinde de H din alte puncte din spaţiu;
34/65
Legea legăturii B-H - în vid
În vid
B = µ0 H
µ0 - constantă universală, se numeşte permeabilitatea vidului.
Valoarea H
µ0 = 4π10−7
m
În cazul vidului nu se justifică folosirea a doi vectori pentru a
caracteriza starea câmpului magnetic.
35/65
Legea legăturii B-H - în corpuri
În corpuri este nevoie de perechea {B, H} pentru a caracteriza starea

câmpului magnetic. Cea mai generală expresie6 este
B = µ0 (H + M)
h i
A
M - se numeşte magnetizaţie m iar dependenţa ei de câmp depinde
de tipul materialului.
M se descompune în doi termeni:
1 unul temporar, care depinde de câmpul magnetic şi se anulează
în absenţa lui;
2 unul permanent, independent de câmpul magnetic în care se află
corpul:
6
"legea legăturii în câmp magnetic" 36/65
M(H) = M t (H) + M p
M t (0) = 0
M p = M(0)
Magnetizaţia temporară se exprimă în funcţie de H ca7 :
M t (H) = χm H
χm - susceptivitate magnetică
medii anizotrope: χm este tensor de ordinul 2, χm ∈ 2
medii izotrope: χm este scalar, χm ∈
M t (H) = χm H
7
"legea magnetizaţiei" 37/65
B = µ0 (H + M(H)) =
= µ0 (H + M t (H) + M p ) =
= µ0 (H + χm H + M p ) =
= µ0 (1 + χm )H + µ0 M p =
= µ0 µr H + µ0 M p =
= µ H + µ0 M p
B = µ H + µ0 M p
unde
µr - permeabilitatea relativă a mediului (mărime adimensională)
µ = µ0 µr - permeabilitatea absolută a mediului [H/m]
38/65
B = µ H + µ0 M p
Dacă materialul nu are magnetizaţie permanentă M p = 0 atunci
B = µH
B = µH
caz în care se spune că materialul este liniar dpdv magnetic
39/65
Legea legăturii B-H - semnificaţie fizică
B = µ H + µ0 M p
Microscopic: legea descrie fenomenul de magnetizare, , iar M este o

mărime ce caracterizează local, cantitativ, acest fenomen.
https://skullsinthestars.com/2014/08/27/physics-demonstrations- http://mriquestions.com/net-magnetization-m.html
faraday-disk
Mărimea globală asociată ei este definită ca
Z
m= M dv [Am2 ]
DΣ
şi se numeşte moment magnetic.

El caracterizează global şi instantaneu starea de magnetizare a unui corp. 40/65
B = µ H + µ0 M p
Macroscopic:
1 Introducerea unui corp în câmp magnetic conduce la modificarea
stării corpului, care la rândul lui perturbă câmpul magnetic în care
a fost introdus.
2 Corpurile magnetizate permanent (magneţii permanenţi)
generează câmp magnetic.
41/65
LCM
Ei
Câmp Câmp
ρ J Mp
E, D H, B
(P) (M)
D-E
Pp LIE
42/65
Legea B-H în diagrama cauzală:
LCM
Ei
Câmp Câmp
ρ J
B-H
Mp
E, D H, B
(P) (M)
D-E
Pp LIE
43/65
[6.5] Legile de material Legea legăturii J-E (a conducţiei, Ohm)
Legea legăturii J-E
Enunţ
Densitatea de curent dintr-un punct din spaţiu depinde de intensitatea
câmpului electric din acel punct.
J(r , t) = J(E(r , t))
Obs:
Se foloseşte şi scrierea simplificată: J = J(E)
J nu depinde de E din alte puncte din spaţiu;
44/65
Legea legăturii J-E - în vid; în corpuri
În vid
J=0
În corpuri, cel mai simplu model neliniar
J = σ(E + E i )
h i
V
E i - se numeşte câmp electric imprimat m şi este un câmp care are
cauze neelectrice (neuniformităţi de temperatură sau concentraţie,
neomogenităţi, etc.)
h i
σ S
m se numeşte conductivitate electrică
Se foloseşte şi ρ = (σ)−1 [Ωm] - se numeşte rezistivitate electrică

45/65
Legea legăturii J-E - în corpuri
J = σ(E + E i )
Dacă materialul nu are câmp electric imprimat E i = 0 atunci
J = σE
J = σE
caz în care se spune că materialul este liniar dpdv al conducţiei
46/65
Legea legăturii J-E - semnificaţie fizică
J = σ(E + E i )
Microscopic: legea descrie fenomenul de conducţie.
Macroscopic:
1 Introducerea unui corp în câmp electric conduce la modificarea stării
corpului şi apariţia unui curent de conducţie.
2 Corpurile care au câmp electric imprimat generează câmp electric.
47/65
LCM
Ei
Câmp Câmp
ρ J
B-H
Mp
E, D H, B
(P) (M)
D-E
Pp LIE
48/65
Legea J-E în diagrama cauzală:
LCM
Ei J-E
Câmp Câmp
LFE electric J-E LCM magnetic
ρ J
B-H
Mp
E, D H, B
(P) (M)
D-E
Pp LIE
49/65
[6.6] Legile de transfer
Cuprins
2 Aplicaţii (LCM)
Legea electrolizei
50/65
[6.6] Legile de transfer Legea transferului de energie în conductoare
Enunţ
În procesul de conducţie, câmpul electromagnetic transferă corpurilor
o putere care are densitatea de volum egală cu produsul scalar dintre
densitatea de curent şi intensitatea câmpului electric în acel punct.
W
p =J ·E
m3
Obs:
este o formă locală;
se referă la un sens de transfer de la câmp la corp, local.
51/65
Forme particulare:
1 În conductoare liniare J = σE
p = J · E = σE · E = σ|E|2 = σE 2 ≥ 0
În conductoare liniare transferul de energie este ireversibil, de la câmp la

corp. Legea descrie fenomenul de încălzire a corpurilor parcurse de
curent (efect Joule).
2 În conductoare neliniare J = σ(E + E i )
p = J · E = σ(E + E i ) · E = σE 2 + σE i · E
Există o componentă ce produce efect Joule, dar şi o componentă care

poate fi reversibilă.
52/65

Forma integrală
Puterea transferată în procesul de conducţie, de câmpul electromagnetic unui
corp conductor, ce ocupă un domeniu DΣ , de la exterior către interior este
Z
PΣ = J · E dv
DΣ
PΣ
J
E dv Z
PΣ = p dv [W]
DΣ
W
DΣ p =J ·E
m3
Σ
53/65

Exemplu - corpul conductor este un cilindru, în care E este axial şi uniform.
A
Puterea transferată de la exterior la
S J, E interior este
Z Z
dA P= J·E dv = JE dv = JEAl
DΣ DΣ
Z Z
C dl U= E · dl = E dl = El
C C
Z Z
l I= J · dA = J dA = JA
S S
Rezultă că puterea transmisă corpului este8
P = UI
8
Faceţi legătura cu circuitele şi regula de la receptoare! 54/65
[6.6] Legile de transfer Legea electrolizei
Legea electrolizei
Enunţ
În procesul de conducţie are loc un transfer de masă care are densitatea fluxului de
masă proporţională şi coliniară cu densitatea de curent.
" #
kg
δ = kJ
m2 s
unde k este constanta electrochimică (k = 0 în metale, k , 0 în electroliţi)

∆m
δ = n lim
∆A∆t ∆A→0
∆m - masa transferată prin aria ∆A în intervalul ∆t

n - versorul normal pe suprafaă ∆A astfel încât produsul n · δ să fie maxim.
Forma globală
Masa care se depune la un electrod
Z tI Z tI Z t I Z t
m= δ · dA dt 0 = k J · dA dt 0 = k J · dA dt 0 = ki dt 0 = kit
0 Σ 0 Σ 0 Σ 0
55/65
[6.7] Ecuaţiile lui Maxwell
Cuprins
2 Aplicaţii (LCM)
Legea electrolizei
56/65
[6.7] Ecuaţiile lui Maxwell
Ecuaţiile Maxwell
Sunt formele locale ale legilor, în medii imobile
divD = ρ
divB = 0
∂B
rotE = −
∂t
∂D
rotH = J +
∂t
D = εE
B = µH
J = σE
57/65
[6.8] Regimurile câmpului electromagnetic
Cuprins
2 Aplicaţii (LCM)
Legea electrolizei
58/65
Regimurile câmpului electromagnetic
1 Statice - mărimile nu variază în timp şi nu există transformări de energie:
regimul electrostatic;
regimul magnetostatic;
2 Staţionare - mărimile nu variază în timp, dar există transformări de
energie:
regimul electrocinetic staţionar;
regimul magnetic staţionar;
3 Cvasistaţionare - mărimile variază în timp dar suficient de lent astfel
încât să poată fi neglijată existenţa undelor electromagnetice:
regimul cvasistaţionar magnetic;
regimul cvasistaţionar electric;
4 Regimul general variabil - unde electromagnetice (generare, propagare).
59/65
Diagrama cauzală
Regimul general variabil:
LCM
Ei J-E
Câmp Câmp
ρ J
B-H
Mp
E, D H, B
(P) (M)
D-E
Pp LIE
60/65
Diagrama cauzală
Regimul cvasistaţionar magnetic:
Ei J-E
Câmp Câmp
ρ J
B-H
Mp
E, D H, B
(P) (M)
D-E
Pp LIE
61/65
Diagrama cauzală
Regimul cvasistaţionar electric:
LCM
Ei J-E
Câmp Câmp
ρ J
B-H
Mp
E, D H, B
(P) (M)
D-E
Pp
62/65
Diagrama cauzală
Regimul staţionar: electrocinetic ⇒ magnetic staţionar
Ei J-E
Câmp Câmp
ρ J
B-H
Mp
E, D H, B
(P) (M)
D-E
Pp
63/65
Diagrama cauzală
Regimul static: electrostatic, magnetostatic (complet decuplate)
Ei J-E
Câmp Câmp
ρ LFE electric magnetic B-H
E, D H, B Mp
(P) (M)
D-E
Pp
64/65
Lectura recomandată
D. Ioan Legile electromagnetismului - slide-uri 11-49

D.Ioan, Bazele teoretice ale ingineriei electrice, 2000, online. -
pagini 17-66
65/65

Cap6 Slides parteaII

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cap6 Slides parteaII

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cap.6.

Legile electromagnetismului (continuare)

Prof.dr.ing. Gabriela Ciuprina

Universitatea Politehnica Bucureşti, Facultatea de Inginerie Electrică,

Legea circuitului magnetic (Ampère - Maxwell)

LCM - forma globală explicită

Legea circuitului magnetic (Ampère - Maxwell)

LCM - semnificaţie fizică

Legea circuitului magnetic (Ampère - Maxwell)

Reluăm diagrama cauzală:

Legea circuitului magnetic (Ampère - Maxwell)

LCM în diagrama cauzală:

Legea circuitului magnetic (Ampère - Maxwell)

Legea circuitului magnetic (Ampère - Maxwell)

Forma locală a legii în puncte în care câmpul electric/magnetic este

J v = ρv v - densitatea curentului electric de convecţie;

Legea circuitului magnetic (Ampère - Maxwell) -

Forma locală a legii pe suprafeţe de discontinuitate imobile.

Conservarea componentei tangenţiale a intensităţii câmpului magnetic

Legea circuitului magnetic - despre distribuţii de curent

J = densitate de volum a curentului [ mA2 ]

Legea circuitului magnetic - despre distribuţii de curent

Teorema lui Ampère

Teorema lui Ampère - enunţ

Teorema lui Ampère

Forma globală/integrală explicită

Forma locală pe suprafeţe de discontinuitate

Teorema lui Ampère - consecinţe

Tensiunea magnetică dintre două puncte depinde de drum.

LCM (TA) - Aplicaţii

Teorema lui Ampère poate fi folosită pentru a calcula cu uşurinţă

LCM (TA) - Aplicaţii

1) Câmpul magnetic produs de fir infinit extins, parcurs de curentul i.

LCM (TA) - Aplicaţii

LCM (TA) - Aplicaţii

LCM (TA) - Aplicaţii

4) Câmpul magnetic produs de o bobină toroidală, de rază interioară a şi rază

LCM (TA) - Aplicaţii

5) Câmpul magnetic produs de un solenoid infinit extins, bobinat strâns,

Legea legăturii D-E

D(r , t) = D(E(r , t))

Legea legăturii D-E - în vid

ε0 - este o constantă universală care se numeşte permitivitatea vidului

Legea legăturii D-E - în corpuri

În corpuri este nevoie de perechea {D, E} pentru a caracteriza starea

Legea legăturii D-E - în corpuri

Legea legăturii D-E - în corpuri

Legea legăturii D-E - în corpuri

Dacă materialul nu are polarizaţie permanentă P p = 0 atunci

Dacă în plus, materialul este izotrop

caz în care se spune că materialul este liniar dpdv electric

Legea legăturii D-E - semnificaţie fizică

Microscopic: legea descrie fenomenul de polarizare, iar P este o mărime ce

Mărimea globală asociată ei este defi-

şi se numeşte moment electric.

Legea legăturii D-E - semnificaţie fizică

Legea legăturii D-E - semnificaţie fizică

Reluăm diagrama cauzală:

Legea legăturii D-E - semnificaţie fizică

Legea D-E în diagrama cauzală:

Legea legăturii B-H

B(r , t) = B(H(r , t))

Legea legăturii B-H - în vid