Cap5 Slides

Partea a II-a - Teoria câmpului electromagnetic
Cap.5. Mărimile fizice ale electromagnetismului
Prof.dr.ing. Gabriela Ciuprina
Universitatea Politehnica Bucureşti, Facultatea de Inginerie Electrică,

Departamentul de Electrotehnică
Suport didactic pentru disciplina Bazele electrotehnicii, 2019-2020, predată la facultatea de Automatică şi Calculatoare.
1/59
Gabriela Ciuprina (UPB) Cap.4. Teoreme fundamentale I CA+CD, A&C 1 / 59
Cuprins
1 [5.1] Mărimi locale în electromagnetism

...asociate câmpului
...asociate corpurilor aflate în câmp
2 [5.2] Varietăţi dimensionale. Integrale.
...în timp
...în spaţiu
3 [5.3] Mărimi globale
4 Aplicaţii
5 Lectura recomandată
6 Merită vizionat
2/59
EE & CS
Figură preluată de la:

https://ocw.mit.edu/courses/electrical-engineering-and-
computer-science/6-002-circuits-and-electronics-spring-
2007
Anant Agarwal and Jeffrey Lang, course materials for
6.002 Circuits and El ectronics, Spring 2007. MIT Open-
CourseWare (http://ocw.mit.edu/), Massachusetts Institute
of Technology. Downloaded on [23rd April 2018].
Vedeţi şi
https://www.edx.org/course/circuits-electronics-1-b
Scopul părţii a II-a a cursului de

ELTH:
?
Maxwell ⇒ Kirchhoff
3/59
Axiomatizarea unei teorii
1 Mărimi fizice (concepte fundamentale);

2 Legi (axiome);
3 Teoreme (consecinţe).
La fel a fost prezentată şi teoria circuitelor.
4/59
1 Mărimi fizice (concepte fundamentale); cap.5

2 Legi (axiome); cap.6
3 Teoreme (consecinţe). cap.7
La fel a fost prezentată şi teoria circuitelor.
4/59
Mărimi + Legi + Teoreme
Mărime fizică
O mărime fizică este o metodă de descriere cantitativă a stării unui
obiect real.
O mărime fizică este un obiect matematic.

Exemple: temperatura (T ), masa (m), forţa (F ~ ), sarcina electrică
(q), intensitatea curentului electric (i), tensiunea electrică (u), etc.
5/59
Lege
O lege este o afirmaţie fundamentală (adevărată) exprimată ca o
relaţie matematică între mărimi.
Legile se enunţă.
Legile unei teorii se obţin prin generalizarea relaţiilor empirice
(inspirate de experimente).
Legile unei teorii trebuie să fie
independente;
necontradictorii;
complete (matematic şi fizic).
~ = m~a), principiile
Exemplu: legea a doua a lui Newton (F
termodinamicii etc.
6/59
Teoremă
O teoremă este o consecinţă rezultată din legi şi din alte adevăruri
ştiinţifice/matematice.
Teoremele se demonstrează.
Exemplu: teorema conservării sarcinii, teorema forţelor
generalizate, etc.
7/59
Diagrame cauzale
Este utilă reprezentarea mărimilor, legilor, teoremelor şi sub formă de

diagrame cauzale. De exemplu1
Ei
Câmp Câmp
ρ electric magnetic
E, D J H, B Mp
(P) (M)
Pp
1
Înţelegerea tuturor detaliilor acestei diagrame cauzale este scopul cap.5 şi 6. 8/59
Prezentarea unei mărimi fizice
Mărimile fizice realizează o corespondenţă între lumea reală şi

lumea ideilor.
Prezentarea unei mărimi fizice urmăreşte următoarele aspecte:

1 notaţia matematică;
2 definiţia - procedeu de măsură sau relaţie matematică;
3 unitatea de măsură;
4 tipul (vedeţi clasificarea mărimilor);
5 reprezentarea numerică (⇒ lumea virtuală).
9/59
Clasificarea mărimilor fizice
Criterii de clasificare:
Definiţia:
1 primitive - definite printr-un procedeu de măsură;
2 derivate - definite prin relaţii matematice.
Unitatea de măsură:
1 primare - au unitate fundamentală;
Unitătile fundamentale sunt: m, kg, s, A, mol, K, cd.
2 secundare - au unităţi derivate.
10/59
Tipul valorii matematice:
1 scalare - valoarea lor se află în sau ;
s∈
2 vectoriale (2D, 3D,. . . , nD) - valoarea lor2 se află în n sau n ;
v~ ∈ 3 v ∈ 3 v ∈ 3
Reprezentarea numerică = array 1D vi i = 1, . . . , n
3 tensoriale (de ordinul 2, 3, . . . , n)
T
Reprezentarea numerică = array multidimensional
De exemplu, un tensor de ordinul 2 are valori în p × q
Tij i = 1, . . . , p j = 1, . . . , q
2
Voi folosi în slide-uri notaţia v pentru a desemna un vector, notaţie care este identică cu cea folosită în scrierea uzuală de
mână (la tablă, la examene :)). În documentele scrise se foloseşte de obicei notaţia v pentru a desemna un vector. 11/59
Tipul variabilelor de care depind (timp şi/sau spaţiu) şi numărul lor
1 punct > 1 punct (o varietate dimensională)
timp instantanee de proces

(depinde de t) (nu depinde de t; e asociată unui interval de timp)
spaţiu locală globală

(depinde de r ) (nu depinde de r ; e asociată unei curbe, suprafeţe sau domeniu 3D)
Exemplu - temperatura într-o incintă paralelipipedică
T (x, y , z, t) mărime locală, instantanee

Z cZ bZ a
e (t) = 1
T T (x, y , z, t) dx dy dz mărime globală, instantanee
abc 0 0 0
Z tmax
1
T
e
global = T
e (t) dt mărime globală, de proces
tmax 0
Z tmax
1
Tlocal (x, y , z) = T (x, y , z, t) dt mărime locală, de proces
e
tmax 0
12/59
Vectorul de poziţie al unui punct în spaţiu
Reamintire de la matematică.
z
P(r)
r Sistem de coordonate Cartezian

k j y
i
x
r = xi + y j + zk
unde i, j, k sunt versorii sistemului de coordonate3 . |i| = 1, |j| = 1, |k | = 1

i × j = k , j × k = i, k × i = j
3
În unele documente aceşti versori sunt notaţi cu î, ĵ, k̂ sau cu x̂, ŷ , ẑ 13/59
[5.1] Mărimi locale în electromagnetism
Cuprins
...în timp
...în spaţiu
4 Aplicaţii
6 Merită vizionat
14/59
[5.1] Mărimi locale în electromagnetism
Mărimi locale
Câmpul electromagnetic (EM)

Câmpul EM - formă de existenţă a materiei, diferită de substanţă,
capabilă să acumuleze şi să transporte energie şi să interacţioneze cu
corpurile în mod mecanic, termic, chimic.
Are două componente:
câmpul electric
câmpul magnetic
Mărimi locale4
asociate câmpului: E, D, H, B
asociate corpurilor aflate în câmp: ρ, J
4
Lista nu este completă. 15/59
[5.1] Mărimi locale în electromagnetism ...asociate câmpului
Mărimi locale asociate câmpului
Starea câmpului EM
este caracterizată complet, local şi instantaneu de 4 mărimi vectoriale.
Denumire, notaţie, unitate de măsură:
... câmpului electric ... câmpului magnetic
h i h i
V A
intensitatea ... E m H m
intensitatea câmpului electric intensitatea câmpului magnetic
h i
C
inducţia ... D m2
B [T]
inducţia electrică inducţia magnetică
16/59
Ca obiecte matematice5 :
E(r , t) : Ω × [0, tmax ] → 3

Ω - domeniu spaţial
[0, tmax ] - domeniu temporal
Într-un sistem de coordonate cartezian
E(r , t) = Ex (r , t) i + Ey (r , t) j + Ez (r , t) k
sau
E(x, y , z, t) = Ex (x, y , z, t) i + Ey (x, y , z, t) j + Ez (x, y , z, t) k
5
Similar pentru D, H, B 17/59
Spectrul unui câmp de vectori
Spectrul unui câmp de vectori

Spectrul unui câmp de vectori = reprezentare calitativă a vectorilor asociaţi
unei varietaţi dimensionale din spaţiu.
Este o familie de curbe orientate, numite linii de câmp, cu proprietatea că, în
fiecare punct al liniei de câmp, vectorul este tangent la linia de câmp şi
orientat în acelaşi sens cu aceasta.
Obs: Reprezentarea unui spectru se face cu un număr finit de linii de câmp a.î. fluxuri egale sunt reprezentate prin acelaşi număr
de linii de câmp. În consecinţă, acolo unde câmpul este mai intens (are modulul mai mare), densitatea de linii de câmp este mai
mare.
Exemplu: spectrul câmpului de viteze al unui fluid incom-

presibil care curge printr-o conductă.
v2 > v1
Debitul de fluid este Sv şi reprezintă fluxul vectorului v

printr-o secţiune transversală, orientată în acelaşi sens cu
Figură preluată de la
sensul vitezei.
https://basicmechanicalengineering.com/principles-of-fluid-
flows-in-pipes-pressure-drop-flow-rate/
18/59

Reprezentarea câmpului electric:
Spectrul lui E = spectrul intensităţii câmpului electric;
Spectrul lui D = spectrul inducţiei electrice;
Dacă E ↑↑ D atunci cele două spectre coincid şi putem vorbi
despre spectrul câmpului electric
https://physics.stackexchange.com/questions/225121/magnetic-field-due-to-stationary-electric-dipole/225122
19/59
Reprezentarea câmpului magnetic:

Spectrul lui H = spectrul intensităţii câmpului magnetic;
Spectrul lui B = spectrul inducţiei magnetice;
Dacă H ↑↑ B atunci cele două spectre coincid şi putem vorbi
despre spectrul câmpului magnetic
Figură preluată de la http://www.gopracticals.com/physics/physics-determine-variation-magnetic-field/
20/59
[5.1] Mărimi locale în electromagnetism ...asociate corpurilor aflate în câmp
Mărimi locale asociate corpurilor aflate în câmp
Starea de electrizare
Starea de electrizare este caracterizată complet, local şi instantaneu
de o mărime scalară numită densitate de sarcină electrică
ρ(r , t) : Ω × [0, tmax ] →

h i
C
Unitatea de măsură m3
-
- +
- ρ
- - + ρ=0
- + +
21/59
Curbe/suprafeţe de nivel
Curbe/suprafeţe de nivel
Curbele/suprafeţele de nivel ale unui câmp de scalari = reprezentare
calitativă a scalarilor asociaţi unei varietaţi dimensionale din spaţiu.
Este o familie de curbe/suprafeţe, numite izovalori/echivalori/curbe de nivel,
cu proprietatea că, în fiecare punct al liniei/suprafeţei, mărimea are aceeaşi
valoare.
Obs: O reprezentare a curbelor de nivel conţine un număr finit de linii, de obicei alese echidistant în plaja de valori considerată. În
consecinţă, acolo unde numărul de curbe de nivel este mai des, mărimea are o variaţie mai rapidă ("un gradient mai mare").
https://www.ordnancesurvey.co.uk/blog/2015/11/map-
reading-skills-making-sense-of-contour-lines/
22/59
Mărimi locale asociate corpurilor aflate în câmp

Starea de conducţie
Starea de conducţie este caracterizată complet, local şi instantaneu de o
mărime vectorială numită densitate de curent
J(r , t) : Ω × [0, tmax ] → 3

h i
A
Unitatea de măsură m2
Linii de curent
Spectrul vectorului densităţii de curent J se numeşte şi spectrul liniilor de
curent.
J=0 23/59
[5.2] Varietăţi dimensionale. Integrale.
Cuprins
...în timp
...în spaţiu
4 Aplicaţii
6 Merită vizionat
24/59
[5.2] Varietăţi dimensionale. Integrale. ...în timp
Varietaţi dimensionale6
Varietăţi dimensionale
Varietate dimensională = mulţime continuă, cu o infinitate de puncte.
Pot fi
în timp: 1D - intervale de timp
în spaţiu: 1D - curbe; 2D - suprafeţe; 3D - volume.
Interval de timp (durata)
[tmin , tmax ] [0, tmax ] [0, T ]
6
Acest paragraf reprezinta o recapitulare a noţiunilor de matematică utile 25/59
[5.2] Varietăţi dimensionale. Integrale. ...în timp
Varietăţi dimensionale în timp
Interval de timp (durata)
[0, T ]
p
Prin integrarea unei mărimi instanta-
nee pe un interval de timp se obţine o
mărime de proces.
RT
Exemplu: 0 p(t) dt
Conform teoremei de medie Pmed
Z T
p(t) dt = Pmed T
0
Integrala păstrează informaţii despre t

("filtrează") valoarea medie a mărimii. 0 T
26/59
[5.2] Varietăţi dimensionale. Integrale. ...în spaţiu
1D - curbe
Varietăţi în spaţiu 1D
Curbele - sunt varietăţi unidimensionale, descrise de relaţia
r = f (u) f : [umin , umax ] → 3
unde u ∈ este o coordonată parametrică
Sunt varietăţi orientate.

Pot fi:
deschise (dacă f (umin ) , f (umax ))- caz în care se notează cu C
închise (dacă f (umin ) = f (umax )) - caz în care se notează cu Γ
27/59
1D - curbe
Γ
C
curbă deschisă
curbă închisă
28/59
1D - curbe
Elementul de lungime pe curbă
este diferenţiala vectorului de poziţie dr = dx i + dy j + dz k
Notaţii
dl = dr dl = |dl| dl = dl t |t| = 1
dl = dr C
t
dl
r + dr
r r
r + dr
O
O
29/59
1D - curbe
Atenţie!
Nu notaţi dr şi nici dl
|dr | , dr (evident de exemplu pentru o curbă care este un arc de cerc cu centrul în origine)
Măsura unei curbe = lugimea curbei

Z
lC = dl
C
Caz degenerat: o linie infinit extinsă este o curbă închisă (un cerc de
rază infinit).
30/59
Circulaţia unui vector de-a lungul unei curbe
Să considerăm o mărime vectorială, care nu depinde de timp
G(r ) : Ω → 3
Circulaţia unei mărimi vectoriale de-a lungul unei curbe

este prin definiţie integrala de-a lungul curbei a produsului scalar dintre
mărime şi elementul de lungime pe curbă
Z Z
G(r ) · dr = G · dl
C C
31/59
Circulaţia unui vector de-a lungul unei curbe
Z Z
G · dl = |G||dl| cos(α) =
C
G ZC
= Gt dl =
C
α = Gt,med lC
Gt
Circulaţia unei mărimi vectoriale de-a
t lungul unei curbe păstrează informaţii
C despre componenta tangenţială medie
a mărimii vectoriale.
Dacă mărimea vectorială este locală şi instantanee atunci circula-
ţia ei de-a lungul unei curbe este o mărime globală şi instantanee
Z
G(r , t) · dr = Gt,med (t) lC
C
32/59
2D - suprafeţe
Suprafeţele - sunt varietăţi bidimensionale, descrise de relaţia
r = f (u, v ) f : [umin , umax ] × [vmin , vmax ] → 3
unde u, v ∈ sunt două coordonate parametrice.
Sunt varietăţi orientate.

Pot fi:
deschise - dacă au ca frontieră o curbă închisă - caz în care se notează
cu SΓ ;
Orientarea lor se corelează cu orientarea frontierei lor în acord cu regula
burghiului drept/mâinii drepte.
închise - dacă ele sunt frontiera unui domeniu tridimensional - caz în
care se notează cu Σ.
Se orientează înspre exterior.
33/59
2D - suprafeţe
dA dA
n n
SΓ
Γ
suprafaţă închisă
suprafaţă deschisă
dA = n dA
34/59
2D - suprafeţe
Atenţie!
Nu notaţi dA
Măsura unei suprafeţe = aria suprafeţei

Z
ASΓ = dA
SΓ
Caz degenerat: planul infinit extins este o suprafaţă închisă (suprafaţa

unei sfere de rază infinit).
35/59
Fluxul unui vector printr-o suprafaţă
Să considerăm o mărime vectorială, care nu depinde de timp
G(r ) : Ω → 3
Fluxul unei mărimi vectoriale printr-o suprafaţă

este prin definiţie integrala pe suprafaţă a produsului scalar dintre mărime şi
elementul de arie Z Z
G(r ) · dA = G · n dA
SΓ SΓ
36/59
Fluxul unui vector printr-o suprafaţă
G Z Z
Gn G · dA = |G||dA| cos(α) =
α SΓ C
Z
n = Gn dA =
SΓ
= Gn,med ASΓ
SΓ Fluxul unei mărimi vectoriale printr-o

suprafaţă păstrează informaţii despre
componenta normală medie a mărimii
vectoriale.
Dacă mărimea vectorială este locală şi instantanee atunci fluxul
ei printr-o suprafaţă este o mărime globală şi instantanee
Z
G(r , t) · dA = Gn,med (t) AS
Γ SΓ Γ
37/59
3D - volume
Volumele - sunt varietăţi tridimensionale, descrise de relaţia
r = f (u, v , w) f : [umin , umax ] × [vmin , vmax ] × [wmin , wmax ] → 3
unde u, v , w ∈ sunt trei coordonate parametrice.
Sunt varietăţi neorientate.
dv Măsura unui domeniu 3D =

volumul domeniului
Z
DΣ Σ VDΣ = dv
DΣ
38/59
Legătura între varietăţile spaţiale
dA
SΓ
dl
Γ
C
dv
DΣ
Σ
39/59
[5.3] Mărimi globale
Cuprins
...în timp
...în spaţiu
4 Aplicaţii
6 Merită vizionat
40/59
[5.3] Mărimi globale ...asociate câmpului
Integrarea mărimilor locale
Mărimile globale se obţin prin integrarea mărimilor locale pe un anumit

tip de varietate dimensională.
Mărime locală Varietate dimensionale Mărime globală
Intensitate Curbă Tensiune

Inducţie Suprafaţă Flux
41/59
Tensiuni
Mărime locală Mărime globală
Intensitatea câmpului electric Tensiunea electrică

R
E [V/m] u= C
E · dl [V ]
Intensitatea câmpului magnetic Tensiunea magnetică

R
H [A/m] um = C
H · dl [A]
42/59
Tensiunea electrică
Z Z
u= E · dl = |E||dl| cos(α) =
C C
Z
E
= Et dl =
C
= Et,med lC
α
Et
Tensiunea electrică de-a lungul unei
t curbe păstrează informaţii despre com-
C ponenta tangenţială medie a intensită-
ţii câmpului electric.
u(t) = Et,med (t) lC

Este o mărime globală, instantanee.
43/59
Tensiunea magnetică
Z Z
um = H · dl = |H||dl| cos(α) =
C C
Z
H
= Ht dl =
C
= Ht,med lC
α
Ht
Tensiunea magnetică de-a lungul unei
t curbe păstrează informaţii despre com-
C ponenta tangenţială medie a intensită-
ţii câmpului magnetic.
um (t) = Ht,med (t) lC

Este o mărime globală, instantanee.
44/59
Fluxuri
Mărime locală Mărime globală
Inducţia câmpului electric Fluxul electric
ψ=
R
D [C/m2 ] S
D · dA [C]
Inducţia câmpului magnetic Fluxul magnetic
ϕ=
R
B [T] S
B · dA [Wb]
45/59
Fluxul electric
D
α Dn Z Z
Ψ= D · dA = |D||dA| cos(α) =
n SΓ
Z
SΓ
= Dn dA =
SΓ
= Dn,med ASΓ
SΓ
Fluxul electric printr-o suprafaţă păs-
trează informaţii despre componenta
normală medie a inducţiei electrice.
ΨSΓ (t) = Dn,med (t) ASΓ

Γ
46/59
Fluxul magnetic
B
α Bn Z Z
ϕ= B · dA = |B||dA| cos(α) =
n SΓ
Z
SΓ
= Bn dA =
SΓ
= Bn,med ASΓ
SΓ
Fluxul magnetic printr-o suprafaţă păs-
trează informaţii despre componenta
normală medie a inducţiei magnetice.
ϕSΓ (t) = Bn,med (t) ASΓ

Γ
47/59
[5.3] Mărimi globale ...asociate corpurilor aflate în câmp
Mărimi globale asociate corpurilor aflate în câmp
Sarcina electrică
Sarcina electrică este o mărime fizică care caracterizează complet, global şi
instantaneu, starea de electrizare a unui corp.
dq = ρ dv
Z
q(t) = ρ(r , t) dv [C]
Σ DΣ
DΣ
q(t) = ρmed (t) VDΣ
48/59
Mărimi globale asociate corpurilor aflate în câmp
Intensitatea curentului elecric

Intensitatea curentului electric este o mărime fizică care caracterizează
complet, global şi instantaneu, starea de conducţie a unui corp.
Jn Z
dA i(t) = J(r , t) dA [A]
Γ J SΓ
i(t) = Jn,med (t) ASΓ
49/59
Recapitulare
Local Global
E [V/m] u [V] R
u = C E · dr
D [C/m2 ] Ψ [C] R
Ψ = S D · dA
H [A/m] um [A] R
um = C H · dr
B [T] ϕ [Wb]
ϕ = S B · dA
R
ρ [C/m3 ] q [C] q = D ρ dv
R
J [A/m2 ] i [A] R
i = S J · dA
Obs: Discuţia despre mărimi primitive/derivate va fi prezentată în capitolul 7.

50/59
Recapitulare
Ei
Câmp Câmp
ρ electric magnetic
E, D J H, B Mp
(P) (M)
Pp
51/59
Recapitulare
ei
Câmp Câmp
q electric magnetic
u, Ψ i um , ϕ mp
(p) (m)
pp
52/59
Aplicaţii
Cuprins
...în timp
...în spaţiu
4 Aplicaţii
6 Merită vizionat
53/59
Aplicaţii
Aplicaţii
1) Reprezentaţi suprafeţele de nivel ale următoarelor câmpuri de scalari:

a) V1 (r , ϕ, z) = 1
r https://en.wikipedia.org/wiki/Cylindrical_coordinate_system
b) V2 (r , θ, ϕ) = 1
r https://en.wikipedia.org/wiki/Spherical_coordinate_system
c)
x <0
(
x
V3 (x, y , z) =
−x x ≥0
d)
x <1
(
−x
V4 (x, y , z) =
x x ≥1
e) V5 (x, y , z) = V3 (x, y , z) + V4 (x, y , z)
54/59
Aplicaţii
Aplicaţii
2) Reprezentaţi spectrele următoarelor câmpuri electrice:

a) D 1 (r , ϕ, z) = 1r r̂
b) D 2 (r , θ, ϕ) = 1r r̂
c) 
 2i x < 0

E 1 (x, y , z) = 

 −2i x > 0

d) 
 −2i x > 1

E 2 (x, y , z) = 

 2i x < 1

e) E 3 (x, y , z) = E 1 (x, y , z) + E 2 (x, y , z)
55/59
Aplicaţii
Aplicaţii
3) Calculaţi tensiunea electrică a câmpului electric E(x, y , z) = 2i,

de-a lungul următoarelor curbe:
a) r = ui unde u ∈ [1, 4], orientarea de la u = 1 la u = 4;
b) idem a) dar orientarea curbei invers;
c) r = uj unde u ∈ [1, 4], orientarea de la u = 1 la u = 4;
d) idem c) dar orientarea curbei invers;
e) r = uk unde u ∈ [1, 4], orientarea de la u = 1 la u = 4;
f) idem e) dar orientarea curbei invers;
g) curba închisă de forma unui dreptunghi, cu laturile paralele cu
axele.
56/59
Aplicaţii
Aplicaţii
4) Calculaţi fluxul magnetic al câmpului B(x, y , z) = 3k , prin
următoarele suprafeţe:
a) r = ui + v j unde u ∈ [2, 5], v ∈ [3, 6] (în ambele cazuri posibile);
b) r = ui + wk unde u ∈ [2, 5], w ∈ [4, 8] (în ambele cazuri
posibile);
c) r = v j + wk unde v ∈ [3, 6], w ∈ [4, 8] (în ambele cazuri
posibile);
d) suprafaţa închisă a unui paralelipiped dreptunghic, cu feţele
paralele cu axele.
5) Calculaţi fluxul magnetic al câmpului
1
B(r , ϕ, z) = ϕ̂
r
printr-o suprafaţă dreptunghiulară care are vârfurile în punctele de
coordonate: (1,0,2), (1,0,5),(3,0,5),(3,0,2). 57/59
Lectura recomandată
D. Ioan Mărimile fizice ale electromagnetismului - slide-uri

D.Ioan, Bazele teoretice ale ingineriei electrice, 2000, online. - pagini 1-8
58/59
Merită vizionat
Walter Levin, What holds our world together?
Click aici:
https://www.youtube.com/watch?v=Lx64cq0HeXY&list=PLUdYlQf0_sSsfcNOPSNPQKHDhSjTJATPu&index=2
Şi pentru iubitorii de fizică, canalul youtube "For the Allure of Physics"
Click aici:
https://www.youtube.com/channel/UCliSRiiRVQuDfgxI_QN_Fmw
59/59

Cap5 Slides

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cap5 Slides

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Partea a II-a - Teoria câmpului electromagnetic

Cap.5. Mărimile fizice ale electromagnetismului

Prof.dr.ing. Gabriela Ciuprina

Universitatea Politehnica Bucureşti, Facultatea de Inginerie Electrică,

1 [5.1] Mărimi locale în electromagnetism

Figură preluată de la:

Scopul părţii a II-a a cursului de

1 Mărimi fizice (concepte fundamentale);

La fel a fost prezentată şi teoria circuitelor.

1 Mărimi fizice (concepte fundamentale); cap.5

La fel a fost prezentată şi teoria circuitelor.

Mărimi + Legi + Teoreme

O mărime fizică este un obiect matematic.

Mărimi + Legi + Teoreme

Este utilă reprezentarea mărimilor, legilor, teoremelor şi sub formă de

Mărimile fizice realizează o corespondenţă între lumea reală şi

Prezentarea unei mărimi fizice urmăreşte următoarele aspecte:

1 punct > 1 punct (o varietate dimensională)

timp instantanee de proces

spaţiu locală globală

T (x, y , z, t) mărime locală, instantanee

r Sistem de coordonate Cartezian

unde i, j, k sunt versorii sistemului de coordonate3 . |i| = 1, |j| = 1, |k | = 1

Câmpul electromagnetic (EM)

Mărimi locale asociate câmpului

Denumire, notaţie, unitate de măsură:

... câmpului electric ... câmpului magnetic

Mărimi locale asociate câmpului

E(r , t) : Ω × [0, tmax ] → 3

Într-un sistem de coordonate cartezian

E(x, y , z, t) = Ex (x, y , z, t) i + Ey (x, y , z, t) j + Ez (x, y , z, t) k

Spectrul unui câmp de vectori

Spectrul unui câmp de vectori

Exemplu: spectrul câmpului de viteze al unui fluid incom-

Debitul de fluid este Sv şi reprezintă fluxul vectorului v

Mărimi locale asociate câmpului

Mărimi locale asociate câmpului

Reprezentarea câmpului magnetic:

Figură preluată de la http://www.gopracticals.com/physics/physics-determine-variation-magnetic-field/

Mărimi locale asociate corpurilor aflate în câmp

ρ(r , t) : Ω × [0, tmax ] → 

Mărimi locale asociate corpurilor aflate în câmp

J(r , t) : Ω × [0, tmax ] → 3

Interval de timp (durata)

[tmin , tmax ] [0, tmax ] [0, T ]

Varietăţi dimensionale în timp

Interval de timp (durata)

Integrala păstrează informaţii despre t

r = f (u) f : [umin , umax ] → 3

unde u ∈  este o coordonată parametrică

Sunt varietăţi orientate.

Măsura unei curbe = lugimea curbei

Circulaţia unui vector de-a lungul unei curbe

Să considerăm o mărime vectorială, care nu depinde de timp

Circulaţia unei mărimi vectoriale de-a lungul unei curbe

Circulaţia unui vector de-a lungul unei curbe

r = f (u, v ) f : [umin , umax ] × [vmin , vmax ] → 3

unde u, v ∈  sunt două coordonate parametrice.

Sunt varietăţi orientate.

Măsura unei suprafeţe = aria suprafeţei

Caz degenerat: planul infinit extins este o suprafaţă închisă (suprafaţa

Fluxul unui vector printr-o suprafaţă

Să considerăm o mărime vectorială, care nu depinde de timp

E(r , t) : Ω × [0, tmax ] → 3

ρ(r , t) : Ω × [0, tmax ] →

J(r , t) : Ω × [0, tmax ] → 3

r = f (u) f : [umin , umax ] → 3

unde u ∈ este o coordonată parametrică

r = f (u, v ) f : [umin , umax ] × [vmin , vmax ] → 3

unde u, v ∈ sunt două coordonate parametrice.

r = f (u, v , w) f : [umin , umax ] × [vmin , vmax ] × [wmin , wmax ] → 3

unde u, v , w ∈ sunt trei coordonate parametrice.