Cap4 Slides

Cap.4.
Teoremele fundamentale ale circuitelor

electrice
Prof.dr.ing. Gabriela Ciuprina
Universitatea Politehnica Bucureşti, Facultatea de Inginerie Electrică,

Departamentul de Electrotehnică
Suport didactic pentru disciplina Bazele electrotehnicii, 2019-2020, predată la facultatea de Automatică şi Calculatoare.
1/81
Gabriela Ciuprina (UPB) Cap.4. Teoreme fundamentale I CA+CD, A&C 1 / 81
Cuprins
1 [4.1] Independenţa relaţiilor Kirchhoff. Forme matriceale.
2 [4.2] Teorema Tellegen. Consecinţe.
3 [4.3] Formularea corectă a problemei analizei circuitelor electrice.
4 [4.4] Analiza sistematică a circuitelor electrice.
Metoda Kirchhoff
Metoda curenţilor de coarde (curenţi ciclici)
Metoda tensiunilor ramurilor
Metoda potenţialelor nodurilor
5 [4.5] Teorema liniarităţii. Teorema superpoziţiei
6 [4.6] Teoremele Thevenin şi Norton
7 Lectura recomandată
8 Merită vizionat
9 Terminologie în limba engleză
2/81
[4.1] Independenţa relaţiilor Kirchhoff. Forme matriceale.
Cuprins
Metoda Kirchhoff
8 Merită vizionat
3/81
Legile lui Kirchhoff - recapitulare

Enunţul legii Kichhoff I (pentru curenţi)
Suma algebrică a curenţilor din laturile incidente oricărui nod dintr-un circuit este
zero. k ∈(n) A ik = 0,
P
∀(n)
Convenţie de semn:
"+" pentru k ∈ (n) şi iese din nod; "-" în caz contrar.
Enunţul general al legii Kichhoff I (pentru curenţi)

Suma algebrică a curenţilor din laturile oricărei secţiuni într-un circuit este zero.
P A
k ∈{s} ik = 0, ∀{s}
"+" pentru k ∈ {s} orientată la fel cu secţiunea; "-" în caz contrar.
Enunţul legii Kichhoff II (pentru tensiuni)

Suma algebrică a tensiunilor din orice buclă a unui circuit este zero.
P A
k ∈[b] uk = 0, ∀[b]
"+" pentru k ∈ [b] şi orientată la fel ca bucla; "-" în caz contrar.
4/81
Legile lui Kirchhoff - recapitulare

Enunţul legii Kichhoff I (pentru curenţi)
Suma algebrică a curenţilor din laturile incidente oricărui nod dintr-un circuit este
zero. k ∈(n) A ik = 0,
P
∀(n)
"+" pentru k ∈ (n) şi iese din nod; "-" în caz contrar. Câte sunt independente?
Enunţul general al legii Kichhoff I (pentru curenţi)

Suma algebrică a curenţilor din laturile oricărei secţiuni într-un circuit este zero.
P A
k ∈{s} ik = 0, ∀{s}
"+" pentru k ∈ {s} orientată la fel cu secţiunea; "-" în caz contrar. Câte sunt independente?
Enunţul legii Kichhoff II (pentru tensiuni)

Suma algebrică a tensiunilor din orice buclă a unui circuit este zero.
P A
k ∈[b] uk = 0, ∀[b]
"+" pentru k ∈ [b] şi orientată la fel ca bucla; "-" în caz contrar. Câte sunt independente?
4/81
Teoremele lui Kirchhoff - enunţuri
Teorema Kirchhoff I (pentru curenţi)

N − 1 relaţii Kirchhoff I sunt independente.
Teorema Kirchhoff II (pentru tensiuni)

L − N + 1 relaţii Kirchhoff II sunt independente.
Observaţii:
Teorema KI este valabilă atât în varianta scrierii ei pentru noduri,
cât şi în varianta generală a scrierii ei pentru secţiuni.
Pentru demonstraţii este utilă descrierea numerică a grafurilor
orientate.
5/81
Descrierea numerică a grafurilor
Matricea incidenţelor laturi-noduri A0

Este prin definţie o matrice A0 ∈ N×L definită astfel


 0 dacă j < (i)
A0 = (aij ) aij = 

1 dacă j ∈ (i) şi iese din nod


−1 dacă j ∈ (i) şi intră în nod


Observaţii:
A0 este o matrice topologică (are doar elementele 0, 1 şi -1);
Relaţiile Kirchhoff pentru curenţi, scrise pentru toate nodurile din circuit:
A0 i = 0
unde i ∈ L×1 este vectorul curenţilor laturilor şi 0 ∈ N×1 .

Daţi un exemplu!
6/81

Matricea apartenenţelor laturi-secţiuni C0
Este prin definiţie o matrice C0 ∈ S×L unde S este un număr de secţiuni
pentru care se scrie această matrice.


 0 dacă j < {i}
C0 = (cij ) cij = 

1 dacă j ∈ {i} în acelaşi sens


 −1 dacă j ∈ {i} în sens contrar

Observaţii:
C0 este o matrice topologică;
Secţiunile alese trebuie să cuprindă toate laturile din graf pentru ca să nu fie
pierdută informaţie.
Relaţiile Kirchhoff pentru curenţi, scrise pentru secţiunile din circuit:
C0 i = 0
A0 este un caz particular de C0 . Când?
Daţi un exemplu! 7/81


Matricea apartenenţelor laturi-bucle B0
Este prin definiţie o matrice B0 ∈ B×L , unde B este un număr de bucle pentru
care se scrie această matrice.


 0 dacă j < [i]
0

B = (bij ) bij =  1 dacă j ∈ [i] în acelaşi sens


 −1 dacă j ∈ [i] în sens contrar

Observaţii:
B0 este o matrice topologică;
Buclele alese trebuie să cuprindă toate laturile din graf pentru ca să nu fie
pierdută informaţie.
Relaţiile Kirchhoff pentru tensiuni, scrise pentru buclele din circuit:
B0 u = 0
unde u ∈ L×1 este vectorul tensiunilor laturilor.
Teoremele lui Kirchhoff - ideile demonstraţiilor
Teorema Kirchhoff I (pentru curenţi)

N − 1 relaţii Kirchhoff I sunt independente.
În varianta pentru noduri: matricea A0 are N − 1 linii independente.

În varianta pentru secţiuni: liniile independente corespund unor
secţiuni independente. Numarul de secţiuni independente în graf
este egal cu N − 1, numărul de ramuri ale unui arbore în graful
circuitului.
⇒ este util să folosim variantele reduse ale matricelor A0 şi C0 care se
definesc astfel:
9/81
Descrierea numerică a grafurilor: matricea A. TKI.
Matricea redusă a incidenţelor laturi-noduri A

Este prin definţie o matrice A ∈ (N−1)×L definită astfel



 0 dacă j < (i)
A = (aij ) aij =  1 dacă j ∈ (i) şi iese din nod


 −1 dacă j ∈ (i) şi intră în nod

Observaţii:
A este o matrice topologică;
Relaţiile independente Kirchhoff pentru curenţi, scrise pentru N − 1 noduri din
circuit:
Ai = 0
unde i ∈ L×1 este vectorul curenţilor laturilor şi 0 ∈ (N−1)×1 .
Nodul pentru care nu se scrie această relaţie, se numeşte nod de referinţă, şi
este numerotat cu N (sau cu 0);
Daţi un exemplu!
10/81
Descrierea numerică a grafurilor: matricea C. TKI.

Matricea redusă a apartenenţelor laturi-secţiuni C
Este prin definiţie o matrice C ∈ (N−1)×L scrisă pentru N − 1 secţiuni
independente în graf.



 0 dacă j < {i}
C = (cij ) cij =  1 dacă j ∈ {i} în acelaşi sens


 −1 dacă j ∈ {i} în sens contrar

Observaţii:
C este o matrice topologică;
Secţiunile pot fi generate, de exemplu, de ramurile unui arbore în graf.
Relaţiile Kirchhoff pentru curenţi, scrise pentru secţiunile independente din
circuit:
Ci = 0
A este un caz particular de C.
Teoremele lui Kirchhoff - ideile demonstraţiilor
Teorema Kirchhoff II (pentru tensiuni)

L − N + 1 relaţii Kirchhoff II sunt independente.
Liniile independente corespund unor bucle independente.

Numarul de bucle independente în graf este egal cu L − N + 1,
numărul de coarde ale unui coarbore în graful circuitului.
⇒ este util să folosim varianta redusă a matricei B0 care se defineşte
astfel:
12/81
Descrierea numerică a grafurilor: matricea B. TKII.

Matricea redusă a apartenenţelor laturi-bucle B
Este prin definiţie o matrice B ∈ (L−N+1)×L , scrisă pentru L − N + 1 bucle
independente în graf.



 0 dacă j < [i]
B = (bij ) bij =  1 dacă j ∈ [i] în acelaşi sens


 −1 dacă j ∈ [i] în sens contrar

Observaţii:
B este o matrice topologică;
Buclele pot fi generate, de exemplu, de coardele unui coarbore din graf.
Relaţiile Kirchhoff pentru tensiuni, scrise pentru buclele independente din circuit:
Bu = 0
Am văzut că dacă tensiunile se exprimă ca diferenţe de potenţial, atunci TKII
este identic satisfacută. De aceea, o altă formă a TKII este (numai receptoare!)
u = AT V
13/81
Descrierea numerică a grafurilor: matricea D. TK (I,II).
Pentru a putea opera uşor cu sub-blocuri ale matricelor definite până acum,
vom face următoarea numerotare a laturilor, buclelor şi secţiunilor, după
alegerea unui arbore în graf.
1 Numerotarea laturilor începe cu numerotarea ramurilor. Aceasta
conduce la partiţionarea naturală
" # " #
ia ua
i= u=
ic uc
unde a - arbore; c - coarbore;

2 Buclele se numerotează în ordinea crescătoare a coardelor şi se
orientează în sensul dat de coarda generatoare;
3 Secţiunile se numerotează în ordinea crescătoare a ramurilor şi se
orientează în sensul dat de ramura generatoare;
14/81

Cu numerotarea de mai sus, în matricele B şi C se separă în mod
natural o matrice unitate
h i
B = D IL−N+1
h i
C = IN−1 E
unde cu Ip am notat o matrice unitate de dimensiune p × p.

Dar E = −DT (justificaţi!)
În consecinţă (şi simplificând notaţia)
h i
B = D I
h i
C = I −DT
15/81
Matricea apartenenţelor esenţiale D

Este prin definiţie o matrice D ∈ (L−N+1)×(N−1) care descrie apartenenţa
ramurilor la buclele generate de coarde.
Observaţii
Matricea −DT descrie apartenenţa coardelor la secţiunile generate de ramuri.
Matricea D este cea mai mică matrice care descrie topologia circuitului.
h i
B = D I şi deoarce rang(B) = L − N + 1 înseamnă că relaţiile KII scrise
compact Bu = 0 sunt independente;
h i
C = I −DT şi deoarce rang(C) = N − 1 înseamnă că relaţiile KI scrise
compact Ci = 0 sunt independente.
Matricele B şi C sunt ortogonale
h i" I
#
BCT = D I =D−D=0
−D
16/81
Consecinţe: alte forme ale TKI
Ci = 0 ⇒
h i " ia #
I −DT =0 ⇒ ia − DT ic = 0 ⇒ ia = D T ic
ic
Curenţii din arbore se exprimă în mod univoc în funcţie de curenţii

din coarde.
DT ic DT
" # " # " #
ia
i= = = ic = BT ic ⇒ i = BT ic
ic ic I
17/81
Consecinţe: alte forme ale TKII
Bu = 0 ⇒
h i" ua
#
D I =0 ⇒ Dua + uc = 0 ⇒ uc = −Dua
uc
Tensiunile din coarbore se exprimă în mod univoc în funcţie de

tensiunile din arbore.
" # " # " #

ua ua I
u= = = ua = CT ua ⇒ u = CT ua
uc −Dua −D
18/81
Concluzie - formele matriceale ale T. Kirchhoff
Matricea folosită TKI (KCL) TKII (KVL)
A Ai = 0 u = AT V
B i = B T ic Bu = 0
C Ci = 0 u = CT ua
D ia = DT ic uc = −Dua
Relaţiile sunt valabile daca se adoptă regula de la receptoare a.î matricile de descriere să fie aceleaşi atât pentru graful de
curenţi cât şi pentru cel de tensiuni.

19/81
[4.2] Teorema Tellegen. Consecinţe.
Cuprins
Metoda Kirchhoff
8 Merită vizionat
20/81
Teorema lui Tellegen
Enunţ (v1)
Suma algebrică a puterilor transferate de laturile unui circuit este zero.
XA
pk = 0
k =1,L
"+" pentru laturile aflate în regula de la receptoare; "-" în caz contrar.
Demonstraţie:
Pp. toate laturile în convenţia de la receptoare
L
X T
pk = uT i = AT V i = (VT A)i = VT (Ai) = VT 0 = 0
k =1
unde u, i sunt vectorii (coloană) ai tensiunilor, respectiv curenţilor laturilor.

21/81
Observaţii:
T. Tellegen este o consecinţă a teoremelor Kirchhoff I şi II.
Nu implică nicio informaţie legată de elementele aflate pe laturi,
de aceea, enunţul poate fi generalizat pentru conceptul de
pseudoputere.
Definiţie
Fie 2 circuite care au acelaşi graf, deci aceleaşi matrice topologice.
Pseudoputeri asociate unei laturi k = produsul dintre curentul laturii k
dintr-un circuit şi tensiunea la bornele laturii k din celălalt circuit:
pk0 = uk0 ik00

e pk00 = uk00 ik0
e
22/81
Enunţ (v2)
Suma algebrică a pseudoputerilor din laturile unei perechi de circuite cu
aceeaşi topologie este 0:
XA XA
pk0 = 0
e pk00 = 0
e
k =1,L k =1,L
"+" pentru laturile aflate în regula de la receptoare; "-" în caz contrar.
Demonstraţie:
L
X T
pk0 = (u0 )T i00 = AT V0 i00 = ((V0 )T A)i00 = (V0 )T (Ai00 ) = (V0 )T 0 = 0

e
k =1
L
X T
pk00 = (u00 )T i0 = AT V00 i0 = ((V00 )T A)i0 = (V00 )T (Ai0 ) = (V00 )T 0 = 0

e
k =1
23/81
Consecinţe ale T. Tellegen - Bilanţul de puteri.

Să presupunem că circuitul are E2C
controlate în curent, de tip SRT
ek
Zk
ik
uk = Zk ik − ek
uk
controlate în tensiuni, de tip SRC

Yk
ik
jk
ik = Yk uk + jk
uk
24/81

Mai general, am putea presupune laturi EmC
controlate în curent, de tip SRTm: uk = Zk ik − ek (relaţia matriceală are dim. m − 1)
controlate în tensiuni, de tip SRCm: ik = Yk uk + jk

Dacă pp. EmC orientate în regula de la receptoare, atunci, conform T.Tellegen:
X X
iTk uk + uTk ik = 0
k ∈{SRTm} k ∈{SRCm}
X X
iTk (Zk ik − ek ) + uTk (Yk uk + jk ) = 0
X X X X
iTk Zk ik − iTk ek + uTk Yk uk + uTk jk = 0
k ∈{SRTm} k ∈{SRTm} k ∈{SRCm} k ∈{SRCm}
X X X X
iTk Zk ik + uTk Yk uk = iTk ek − uTk jk
k ∈{SRTm} k ∈{SRCm} k ∈{SRTm} k ∈{SRCm}
Pc = Pg
c - consumat; g - generat. Putem găsi semnificaţii ale acestor termeni.
25/81
Revenind la laturi E2C

Yk
ek
Zk ik
ik
jk
uk
uk
Bilanţul de puteri
X X X X
ik Zk ik + uk Yk uk = ik ek − uk jk
k ∈{SRT} k ∈{SRC} k ∈{SRT} k ∈{SRC}
Pc = Pg
26/81

Yk
ek
Zk ik
ik
jk
uk
uk
X X X X
ik Zk ik + uk Yk uk = ik ek − uk jk
Pc = Pg
Dacă preferăm să apară + în membrul drept, atunci schimbăm orientarea
curentului SIC.
26/81

Yk
ek
Zk ik
ik
jk
uk
uk
X X X X
ik Zk ik + uk Yk uk = ik ek + uk jk
Pc = Pg
27/81
Revenind la laturi E2C - orientări arbitrare

Yk
ek
Zk ik
ik
jk
uk
uk
X X XA XA
ik Zk ik + uk Yk uk = ik ek + uk jk
Pc = Pg
Semnul + corespunde orientărilor din figuri: ek şi ik la fel, jk şi uk invers.
28/81
Consecinţe ale T. Tellegen - Bilanţul de puteri (c.c.).

Laturi E2C - orientări arbitrare, în c.c.
Gk
Ek
Rk Ik
Ik
Jk
Uk
Uk
X X XA XA
Rk Ik2 + Gk Uk2 = Ek Ik + Uk Jk
Pc = Pg
Semnul + corespunde orientărilor din figuri: Ek şi Ik la fel, Jk şi Uk invers.
Pc = suma puterilor transferate de rezistoarele ideale liniare;
Pg = suma algebrică a puterilor transferate de SIT şi SIC.
29/81
Consecinţe ale T. Tellegen - Bilanţul de puteri (c.a.).

În c.a. obţinem semnificaţii care să implice puterile definite1 dacă aplicăm
T.Tellegen pentru reprezentările în complex ale tensiunilor şi reprezentările în
complex şi conjugate ale curenţilor.
Să presupunem EmC, reprezentate în complex
controlate în curent, de tip SRTm: Uk = Zk Ik − Ek (relaţia matriceală are dim. m − 1)
controlate în tensiuni, de tip SRCm: Ik = Yk Uk + Jk

Dacă pp. EmC orientate în regula de la receptoare, atunci, conform T.Tellegen:
X X
I∗Tk Uk + UTk I∗ k = 0
X X
I∗Tk (Zk Ik − Ek ) + UTk (Y∗ k U∗k + J∗k ) = 0
X X X X
I∗Tk Zk Ik + UTk Y∗ k U∗k = I∗Tk Ek − UTk J∗k
k ∈{SRTm} k ∈{SRCm} k ∈{SRTm} k ∈{SRCm}
Sc = Sg
1
În capitolul 3 - la c.a. 30/81

Laturi E2C - orientări arbitrare, în c.a.
Yk
Ek
Zk Ik
Ik
Jk
Uk
Uk
X X XA XA
Z k Ik2 + Y k Uk2 = E k I ∗k + U k J ∗k
Sc = Sg
Semnul + corespunde orientărilor din figuri: E k şi I k la fel, J k şi U k invers.
S c = suma puterilor aparente complexe transferate de laturile pasive (R, L, C);
S g = suma algebrică a puterilor aparente complexe transferate de laturile active
(SIT şi SIC).
31/81

Dacă circuitul de c.a, conţine bobine cuplate, atunci contribuţia unei perechi
de bobine cuplate (elementul nr. k ), presupus a fi constituit din laturile cu
indicii 1 şi 2, este:
∗T
h ∗ ∗ i " jωL1 jωM # " I #
S c = I k Zk Ik = I 1 I 2 1
jωM jωL2 I2
S c = jωL1 I12 + jωL2 I22 + jωM(I ∗1 I 2 + I 1 I ∗2 )
Observaţii
În c.a., în cazul E2C, în formula puterii aparente complexe consumate apar
modulele Ik = |I k | şi Uk = |U k |;
În c.a., în cazul bobinelor cuplate, în formula puterii aparente complexe
consumate apar atât modulele I1 = |I 1 | şi I2 = |I 2 | cât şi valorile complexe I 1 şi I 2 ,
dar termenul I ∗1 I 2 + I 1 I ∗2 este pur real, a.î. această putere este pur imaginară.
În regim tranzitoriu, deoarece mărimile U(s)I(s) nu au semnificaţii de puteri, nu
putem face un bilanţ de puteri relevant, în operaţional. În acest regim, bilanţul de
puteri are semnificaţie doar dacă se lucrează în instantaneu.
32/81
Consecinţe ale T. Tellegen - Teorema pasivităţii.

Precizări utile:
Definiţie
Un EmC este pasiv dacă, în condiţii iniţiale nule
Z t
p(t 0 ) dt 0 > 0 ∀t
0
unde pentru EmC considerăm regula de la receptoare (engl: passive sign convention).
Obs:
0 not T
Conform legii puterii p(t 0 ) = m
P 0 0 Pm−1 0 T
k =1 Vk (t )ik (t ) = k =1 ukm (t )ik (t ) = ut it = it ut
unde t- terminale, T - transpus;
Un rezistor ideal liniar este pasiv dacă R > 0; (justificaţi)
O bobină ideală liniară este pasivă dacă i0 = 0 şi L > 0; (justificaţi)
Un condensator ideal liniar este pasiv dacă u0 = 0 şi C > 0. (justificaţi)
33/81

Precizări utile:
Circuit neizolat
Un circuit se spune că este neizolat dacă el are terminale (noduri, borne) de
acces.
Obs:
Un circuit neizolat este un "element" multipolar de circuit.
T.Tellegen aşa cum a fost enunţată până acum se referă la un circuit
izolat (fără terminale de acces).
Dacă circuitul este neizolat, alcătuit din L elemente dipolare de circuit pentru
care se adoptă regula de la receptoare, atuncii T.Telegen se scrie:
L
X
uk ik = ut T it
k =1
34/81
Precizări utile:
Dacă circuitul neizolat conţine şi elemente multipolare, atunci T.Tellegen să
se scrie sub forma
L
X L
X
uTk ik = ut T it sau iTk uk = ut T it
k =1 k =1
unde pentru elementul multipolar k cu p terminale, vectorii uk şi ik au p − 1

componente.
35/81
T. pasivităţii - enunţ
Un circuit neizolat (multipolar) alcătuit din elemente pasive, este pasiv.
Dacă cele L elemente din care care este alcătuit circuitul sunt pasive
Z t
uk (t 0 )ik (t 0 ) dt 0 > 0 ∀k = 1, L
0
atunci circuitul este pasiv (analizat pe la borne):

Z t
uTt (t 0 )it (t 0 ) dt 0 > 0
0
Demonstraţie:
Z t L
Z tX L Z t
T .T .
X
uTt it dt 0 = uk ik dt 0 = uk ik dt 0 > 0
0 0 k =1 k =1 0
q.e.d.
36/81
[4.3] Formularea corectă a problemei analizei circuitelor electrice.
Cuprins
Metoda Kirchhoff
8 Merită vizionat
37/81
Formularea corectă a problemei analizei circuitelor

Se dau
1 Topologia circuitului (schema / netlist / matrice topologice);
2 Elementele (rezistor, bobină, etc.)şi parametrii lor (R, L, etc - dacă sunt liniare,
caracteristici dacă sunt neliniare);
3 Valorile surselor independente:
în c.c: valori constante ale t.e.m şi c.e.m;
în c.a.: valori efective, faze iniţiale;
în regim tranzitoriu: evoluţia surselor începând din momentul iniţial.
4 Parametri specifici regimului:

în c.a. - frecvenţa
în regim tranzitoriu - condiţiile iniţiale pentru variabilele de stare.
Se cere
Determinarea valorilor tuturor curenţilor şi tensiunilor din circuit
în c.a. - mărimi efective, faze iniţiale;
în regim tranzitoriu - evoluţii în timp.
Problema este corect formulată dacă soluţia există şi este unică. 38/81
Condiţie necesară pentru buna formulare

Pentru ca un circuit să fie bine formulat, este necesar ca el să admită un
arbore care să conţină toate SIT şi nicio SIC (arbore normal).
Dacă există bucle formate numai din SIT sau secţiuni formate numai din SIC se spune
că problema este prost formulată deoarce are surse în exces. În acest caz problema
fie nu are soluţie (este incompatibilă, caz în care K I pe o secţiune numai din SIC
sau K II pe o buclă numai din SIT nu sunt satisfăcute),
fie are o infinitate de soluţii.
39/81
Cazul circuitelor rezistive liniare

Pentru circuitele rezistive liniare, care au rezistenţe strict pozitive şi au doar
surse independente, existenţa unui arbore normal este o condiţie necesară
şi suficientă pentru buna formulare.
Demonstraţie:
Pp. laturile alcătuite din SRT (în particular SIT) şi SRC (în particular SIC), plasăm
laturile SRT/SIT în arbore şi laturile SRC/SIC în coarbore.
Existenţa - constructiv.
Vedeţi metodele din următoarea secţiune;
Unicitatea - prin reducere la absurd.
Ideea: se pp. că există două soluţii distincte care satisfac legile Kirchhoff şi
relaţiile constitutive. Soluţia diferenţă (nenulă) satisface Kirchhof şi relaţiile
constitutive într-un circuit cu surse nule. Pentru acesta Pg = 0, deci Pc = 0, dar
Pc este o sumă de termeni pozitivi2 , de unde rezultă în final ca toate tensiunile şi
toţi curenţii diferenţă sunt nuli. Contradicţie.
2
slide-ul 30 40/81
Observaţii:
Teorema se poate extinde şi în c.a., enunţul se modifică în sensul:
impedanţa complexă să aibă parte reală strict pozitivă.
Teorema se poate extinde şi în regim tranzitoriu, cu condiţia să fie
adăugate condiţiile iniţiale pentru variabilele de stare.
În regim tranzitoriu, soluţiile obţinute sunt funcţii în sens clasic
dacă nu există bucle formate numai din SIT şi condensatoare şi
nu există secţiuni formate numai din SIC şi bobine.
Altfel, soluţiile există numai în sens generalizat, se spune că
problema are elemente acumulatoare de energie în exces.
Pentru ca în regim tranzitoriu problema să fie bine formulată în
sens clasic, arborele normal trebuie să includă toate SIT şi toate
condensatoarele, nicio SIC şi nicio bobină.
41/81
[4.4] Analiza sistematică a circuitelor electrice.
Cuprins
Metoda Kirchhoff
8 Merită vizionat
42/81
[4.4] Analiza sistematică a circuitelor electrice.
Laturi standard
În cele ce urmează vom pp. că circuitul are laturi de tip E2C
controlate în curent, de tip SRT
ek
Zk
ik
uk = Zk ik − ek
uk
controlate în tensiuni, de tip SRC

Yk
ik
jk
ik = Yk uk + jk
uk
Laturile de tip EmC se vor putea introduce fără dificultate. 43/81

[4.4] Analiza sistematică a circuitelor electrice. Metoda Kirchhoff
Metoda Kirchhoff generală

Info:
Matricele folosite: A şi B
Necunoscute: fiecare latură k introduce ca necunoscute atât curentul
prin ea ik cât şi tensiunea la bornele ei uk ;
Dimensiunea sistemului de rezolvat: 2L - cea mai ineficientă.
Relaţii:
N − 1 relaţii K I: Ai = 0
L − N + 1 relaţii K II: Bu = 0
L relaţii consitutive de tipul uk = Zk ik − ek sau ik = Yk uk + jk
Necunoscute:
vectorul curenţilor laturilor i
vectorul tensiunilor laturilor u
44/81
Metoda Kirchhoff în curenţi (laturi SRT)
PP. că avem doar laturi controlate în curent, deci ele pot fi echivalate cu SRT.
uk = Zk ik − ek k = 1, . . . , L
Info:
Necunoscute: fiecare latură introduce ca necunoscută curentul prin ea;
Dimensiunea sistemului de rezolvat: L.
Relaţii:

Ai = 0 ( " # " #
Ai = 0 A 0



Bu = 0 ⇒ ⇒ i=



 u BZi = Be BZ Be
= Zi − e

45/81
Metoda Kirchhoff în curenţi, extinsă (laturi SRT şi SIC)
Metoda K. în curenţi se poate extinde şi dacă circuitul conţine SIC (aceste
laturi le numerotăm la sfârşit):
uk = Zk ik − ek k = 1, . . . , nSRT
ik = jk k = nSRT + 1, . . . , L
Info3 :
Necunoscute: fiecare latură SRT introduce ca necunoscută curentul prin
ea; fiecare latură SIC introduce ca necunoscută tensiunea la bornele ei;
Relaţii:
3
Metoda aţi exersat-o şi la seminar 46/81
Metoda Kirchhoff în curenţi, extinsă (laturi SRT şi SIC)
Relaţii:
 


 Ai = 0 

 ASRT iSRT + ASIC iSIC = 0
 Bu 0  BSRT uSRT + BSIC uSIC 0
 

 = 
 =
⇒ ⇒




 uSRT = ZiSRT − e 



 uSRT = ZiSRT − e
 iSIC

= j

 iSIC = j
(
ASRT iSRT = −ASIC j
⇒ ⇒
BSRT ZiSRT + BSIC uSIC = BSRT e
" #" # " #
ASRT 0 iSRT −ASIC j
⇒ =
BSRT Z BSIC uSIC BSRT e
47/81
Metoda Kirchhoff în tensiuni (laturi SRC)
PP. că avem doar laturi controlate în tensiuni, deci ele pot fi echivalate cu
SRC.
ik = Yk uk + jk k = 1, . . . , L
Info:
Necunoscute: fiecare latură introduce ca necunoscută tensiunea la
bornele ei;
Relaţii:

Ai = 0 ( " # " #
AYu AY


 = −Aj −Aj
Bu = 0 ⇒ ⇒ u=


 Bu = 0 B 0
i = Yu + j


48/81
Metoda Kirchhoff în tensiuni, extinsă (SRC şi SIT)
Metoda K. în tensiuni se poate extinde şi dacă circuitul conţine SIT (aceste
laturi le numerotăm la început):
uk = −ek k = 1, . . . , nSIT
ik = Yk uk + jk k = nSIT + 1, . . . , L
Info:
Necunoscute: fiecare latură SRC introduce ca necunoscută tensiunea la
bornele ei; fiecare latură SIT introduce ca necunoscută curentul prin ea;
Relaţii:
49/81
Metoda Kirchhoff în tensiuni, extinsă (SRC şi SIT)
Relaţii:
 


 Ai = 0 

 ASIT iSIT + ASRC iSRC = 0
 Bu 0  BSIT uSIT + BSRC uSRC 0
 

 = 
 =
⇒ ⇒




 uSIT = −e 



 uSIT = −e
 iSRC

= YuSRC + j

 iSRC = YuSRC + j
(
ASIT iSIT + ASRC YuSRC = −ASRC j
⇒ ⇒
BSRC uSRC = BSIT e
" #" # " #
ASIT ASRC Y iSIT −ASRC j
⇒ =
0 BSRC uSRC BSIT e
50/81
Metoda Kirchhoff în variabile esenţiale (SRT/SIT în

arbore şi SRC/SIC în coarbore)
PP. că avem N − 1 laturi controlate în curent (SRT) plasate într-un arbore şi
L − N + 1 laturi controlate în tensiune (SRC) plasate în coarbore.
uk = Zk ik − ek k = 1, . . . , N − 1
ik = Yk uk + jk k = N, . . . , L
Info:
Matrice folosită: D
Necunoscute: tensiunile din ramuri şi curenţii din coarde;
Relaţii:
DT ic



 ia = ( " #" # " #
 uc = ua ZDT ic − e I −ZDT ua


 −Dua = −e
⇒ ⇒ =




 ua = Zia − e ic = −YDua + j YD I ic j
 ic =

Yuc + j
51/81
[4.4] Analiza sistematică a circuitelor electrice. Metoda curenţilor de coarde (curenţi ciclici)
Metoda curenţilor de coarde (laturi SRT)

PP. că avem doar laturi controlate în curent, deci ele pot fi echivalate cu SRT.
uk = Zk ik − ek k = 1, . . . , L
Info:
Matrice folosită: B
Necunoscute: fiecare coardă introduce ca necunoscută curentul prin ea;
Dimensiunea sistemului de rezolvat: L − N + 1
Relaţii:
i = BT ic
 (
= BT i c

 i
BZBT ic = Be

Bu = 0 ⇒ ⇒



 u = Zi − e
 BZi = Be
def
Zc = BZBT matricea impedanţelor ciclice (este simetrică dacă circuitul are
numai elemente reciproce)
def
ec = Be vectorul t.e.m. ciclice 52/81
Metoda curenţilor de coarde, extinsă (SRT şi SIC)
Metoda poate fi extinsă şi dacă circuitul are laturi SIC. Le vom numerota la
sfârşit (şi vor fi plasate în coarbore)4 :
uk = Zk ik − ek k = 1, . . . , nSRT
ik = jk k = nSRT + 1, . . . , L
Info:
Matrice folosită: B
Necunoscute: fiecare coardă SRT introduce ca necunoscută curentul
prin ea;
Dimensiunea sistemului de rezolvat: L − N + 1 − nSIC
Relaţii:
4
Metoda aţi exersat-o şi la seminar. 53/81
Metoda curenţilor de coarde, extinsă (SRT şi SIC)
Relaţii: Matricea B se va partiţiona natural astfel:

" 0 #
B 0
B=
B00 I
unde B0 ∈ (L−N+1−nSIC )×nSRT reprezintă incidenţa laturilor SRT la buclele

generate de coarde care nu sunt SIC, iar B00 ∈ nSIC ×nSRT reprezintă incidenţa
laturilor de tip SRT la buclele generate de laturile SIC.
Sistemul de rezolvat va fi5
B0 Z(B0 )T i0c = B0 Ze − B0 Z(B00 )T j
unde i0c reprezintă curenţii prin coardele care nu sunt SIC.

Sistemul de rezolvat are astfel L − N + 1 − nSIC necunoscute.
5
Demonstraţia relaţiei matriceale finale mi-o puteţi aduce pentru bonus de curs. 54/81
[4.4] Analiza sistematică a circuitelor electrice. Metoda tensiunilor ramurilor
Metoda tensiunilor ramurilor (laturi SRC)

PP. că avem doar laturi controlate în tensiune, deci ele pot fi echivalate cu
SRC.
ik = Yk uk + jk k = 1, . . . , L
Info:
Matrice folosită: C
Necunoscute: fiecare ramură introduce ca necunoscută tensiunea la
bornele ei;
Dimensiunea sistemului de rezolvat: N − 1
Relaţii:
Ci = 0
 (
CYu

 = −Cj
CYCT ua = −Cj

u = CT ua ⇒ ⇒



 i = Yu + j
 u = CT u a
def
Ys = CYCT matricea admitanţelor secţiunilor (este simetrică dacă circuitul
are numai elemente reciproce)
def
js = −Cj vectorul curenţilor secţiunilor 55/81
Metoda tensiunilor ramurilor, extinsă (SRC şi SIT)
Metoda poate fi extinsă şi dacă circuitul are laturi SIT. Le vom numerota la
început (şi vor fi plasate în arbore)6 :
uk = −ek k = 1, . . . , nSIT
ik = Yk uk + jk k = nSIT + 1, . . . , L
Info:
Matrice folosită: C
Necunoscute: fiecare ramură SRC introduce ca necunoscută tensiunea
la bornele ei;
Dimensiunea sistemului de rezolvat: N − 1 − nSIT
Relaţii:
6
Metoda aţi exersat-o la seminar. 56/81
Metoda tensiunilor ramurilor, extinsă (SRC şi SIT)
Relaţii: Matricea C se va partiţiona natural astfel:

" #
I C0
C=
0 C00
unde C0 ∈ nSIT ×nSRC reprezintă incidenţa laturilor SRC la secţiunile generate

de ramuri SIT, iar C00 ∈ (N−1−nSIT )×nSRC reprezintă incidenţa laturilor de tip SRC
la secţiunile generate de ramurile care nu sunt SIT.
C00 Y(C00 )T u00a = −C00 j + C00 Y(C0 )T e
unde u00a reprezintă tensiunile la bornele ramurilor care nu sunt SIT.

Sistemul de rezolvat are astfel N − 1 − nSIT necunoscute.
7
Demonstraţia mi-o puteţi aduce pentru bonus de curs. 57/81
[4.4] Analiza sistematică a circuitelor electrice. Metoda potenţialelor nodurilor
Metoda potenţialelor nodurilor (laturi SRC)

PP. că avem doar laturi controlate în tensiune, deci ele pot fi echivalate cu
SRC.
ik = Yk uk + jk k = 1, . . . , L
Info:
Matrice folosită: A
Necunoscute: fiecare nod introduce ca necunoscută potenţialul lui.
Dimensiunea sistemului de rezolvat: N − 1
Relaţii:
Ai = 0
 (
AYu

 = −Aj
AYAT V = −Aj

u = AT V ⇒ ⇒



 i u = AT V
= Yu + j

def
Yn = AYAT matricea admitanţelor nodale (este simetrică dacă circuitul are numai
elemente reciproce; în plus, dacă toate rezistenţele sunt > 0 ⇒ este şi pozitiv definită)
def
jn = −Aj vectorul curenţilor nodali ("injecţii de curent în noduri") 58/81
Metoda potenţialelor nodurilor, extinsă (laturi SRC şi

SIT care formează un subgraf conex)
Metoda poate fi extinsă şi dacă circuitul are laturi SIT care formează un
subgraf conex8 . Le vom numerota la început (şi vor fi plasate în arbore):
uk = −ek k = 1, . . . , nSIT
ik = Yk uk + jk k = nSIT + 1, . . . , L
Info:
Matrice folosită: A
Obligatoriu: nodul de referinţă aparţine subgrafului conex al SIT.
Necunoscute: fiecare nod care nu aparţine subgrafului conex al SIT
introduce ca necunoscută potenţialul lui;
Dimensiunea sistemului de rezolvat: N − 1 − nSIT
8
Metoda aţi exersat-o la seminar. 59/81
Metoda potenţialelor nodurilor, extinsă (laturi SRC şi

SIT care formează un subgraf conex)
Relaţii: Matricea A se va partiţiona natural astfel:

" #
ASIT A0
A=
0 A00
unde A0 ∈ nSIT ×nSRC reprezintă incidenţa laturilor SRC la nodurile care aparţin subgrafului conex al SIT,
A00 ∈ (N−1−nSIT )×nSRC reprezintă incidenţa laturilor SRC la nodurile care nu aparţin subgrafului conex al SIT, iar
ASIT ∈ nSIT ×nSIT reprezintă incidenţa laturilor SIT la nodurile care aparţin subgrafului conex al SIT.
A00 Y(A00 )T V00 = −A00 j − A00 Y(A0 )T VSIT
unde V00 reprezintă potenţialele nodurilor care nu aparţin subgrafului conex al SIT, iar VSIT reprezintă potenţialele nodurilor care
aparţin subgrafului conex al SIT, mărimi cunoscute: VSIT = Se, unde S e o matrice de selecţie.
Sistemul de rezolvat are astfel N − 1 − nSIT necunoscute.
9
Demonstraţia este facultativă, pentru bonus de curs. 60/81
[4.5] Teorema liniarităţii. Teorema superpoziţiei
Cuprins
Metoda Kirchhoff
8 Merită vizionat
61/81
Teorema liniarităţii
Precizări utile:
Definiţie
Un element de circuit este liniar dacă operatorul lui de circuit este liniar.
x - semnalul de intrare; y - semnalul de ieşire
y = Hx
H este liniar dacă
H(x1 + x2 ) = Hx1 + Hx2

H(λx) = λ Hx
echivalent cu
H(λ1 x1 + λ2 x2 ) = λ1 Hx1 + λ2 Hx2
62/81
Teorema liniarităţii
T. liniarităţii - enunţ
Un circuit alcătuit din elemente liniare, este liniar.
Demonstraţia - se poate face pornind de la orice metodă sistematică de

rezolvare.
De exemplu, pornind de la metoda Kirchhoff în variabile esenţiale, rezultă că
vectorul variabilelor esenţiale (tensiunile din ramuri şi curenţii din coarde) se
exprimă ca un operator liniar aplicat surselor independente (c.e.m şi t.e.m),
de unde rezultă că toţi curenţii şi tensiunile din circuit se exprimă ca un
operator liniar aplicat surselor independente:
" # " #" # (
u Z A j u = Zj + Ae
= ⇔
i B Y e i = Bj + Ye
unde Z, A, B şi Y sunt operatori liniari.
63/81
Teorema superpoziţiei
T. superpoziţiei este o consecinţă directă (o interpretare) a teoremei

liniarităţii. Este o teoremă generală, valabilă pentru orice sistem liniar.
T. superpoziţiei - în general
Răspunsul unui sistem liniar, cauzat de două sau mai multe excitaţii, este
egal cu suma raspunsurilor pe care le-ar fi avut sistemul atunci când fiecare
excitaţie ar fi acţionat singură (restul excitaţiilor fiind anulate (pasivizate)).
Exemple în teoria circuitelor.
64/81
Teorema superpoziţiei
Fie un circuit liniar, caracterizat de

" # " #
u j
=H
i e
Un exemplu de aplicare a teoremei superpoziţiei este

Dacă " # " # " # " #
u1 j u2 0
=H şi =H
i1 0 i2 e
Atunci " # " # " #
u u1 u2
= +
i i1 i2
Obs: în acest exemplu au fost anulate toate excitaţiile de acelaşi tip o dată. Desigur,
se pot anula toate componentele excitaţiilor mai puţin una, sau grupurile care se
anulează ar putea fi alcătuite din surse de tipuri diferite.
Imaginaţi exemple simple în acest sens şi scrieţi soluţiile aplicând superpoziţia.
65/81
[4.6] Teoremele Thevenin şi Norton
Cuprins
Metoda Kirchhoff
8 Merită vizionat
66/81
Teorema Thévenin
Teorema Thévenin - enunţ

Orice circuit controlabil în curent faţă de două borne A şi B, format din
elemente liniare, surse independente şi surse comandate liniar, este
echivalent faţa de A şi B cu o SRT care are t.e.m egală cu tensiunea de mers
în gol uAB0 şi impedanţa internă egală cu impedanţa echivalentă ZAB0 a
circuitului pasivizat şi în gol.
A A
e=uAB0
+elem.pasive Z=ZAB0
liniare
B B
67/81
Formula Thévenin
A A
e=uAB0
+elem.pasive Z=ZAB0
liniare
B B
68/81
Formula Thévenin
A A
e=uAB0
ZAB ZAB
+elem.pasive Z=ZAB0
iAB iAB
liniare
B B
68/81
Formula Thévenin
A A
e=uAB0
ZAB ZAB
+elem.pasive Z=ZAB0
iAB iAB
liniare
B B
iAB = (ZAB + ZAB0 )−1 uAB0
c.c c.a regim tranzitoriu
UAB0 U AB0 UAB0 (s)

IAB = I AB = IAB (s) =
RAB + RAB0 Z AB + Z AB0 ZAB (s) + ZAB0 (s)
68/81
Teorema/Formula Thévenin - demonstraţie
Ideea: pe baza T.superpoziţiei şi a unui artificiu (de tip Vaschy)

e
A
A
ZAB ≡ ZAB ≡
+elem.pasive +elem.pasive e
iAB iAB
liniare liniare
B
B
69/81

e
A
A
ZAB
≡ + ZAB
+elem.pasive e
iAB,1 +elem.pasive
liniare iAB,2
liniare
B
B
70/81

e
A
A
ZAB
≡ + ZAB
+elem.pasive e
iAB,1 +elem.pasive
liniare iAB,2
liniare
B
B
e se alege astfel încât iAB,1 = 0 ⇒ ZAB iAB,2 + ZAB0 iAB,2 = e ⇒

−1
iAB,2 = (ZAB + ZAB0 ) e
uAB,1 = uAB0 şi e = uAB,1 ⇒
Dar iAB = iAB,1 + iAB,2 = iAB,2 ⇒
e = uAB0
iAB = (ZAB + ZAB0 )−1 uAB0 q.e.d.
70/81
Teorema Norton
Teorema Norton - enunţ

Orice circuit controlabil în tensiune faţă de două borne A şi B, format din
elemente liniare, surse independente şi surse comandate liniar, este
echivalent faţa de A şi B cu o SRC care are c.e.m egal cu valoarea curentului
de scurt-circuit iscAB şi admitanţa internă egală cu admitanţa echivalentă YAB0
a circuitului pasivizat şi în gol.
A A
j=iscAB Y=YAB0
+elem.pasive
liniare
B B
71/81
Formula Norton
A A
iscAB YAB0
+elem.pasive
liniare
B B
72/81
Formula Norton
A A
YAB0
YAB uAB iscAB YAB uAB
+elem.pasive
liniare
B B
72/81
Formula Norton
A A
YAB0
YAB uAB iscAB YAB uAB
+elem.pasive
liniare
B B
uAB = (YAB + YAB0 )−1 iscAB
c.c c.a regim tranzitoriu
IscAB I scAB IscAB (s)

UAB = U AB = UAB (s) =
GAB + GAB0 Y AB + Y AB0 YAB (s) + YAB0 (s)
72/81
Thévenin şi Norton
Observaţii
Teorema Norton este duala teoremei Thévenin;
Demonstraţia ei se poate face de asemenea prin superpoziţie10 .
Ambele teoreme se pot generaliza pentru cazul circuitelor multipolare.
Fiecare din aceste teoreme furnizează o echivalenţă pentru un circuit
liniar. Pe baza tranzitivităţii relaţiei de echivalenţă putem da următorul
enunţ general.
Teorema surselor echivalente Thévenin şi Norton

Un circuit liniar este echivalent faţă de două borne cu o SRT (Thévenin) sau o
SRC (Norton). Dacă ambele echivalenţe sunt posibile, atunci cele scheme
sunt echivalente între ele şi echivalente cu circuitul iniţial.
10
Studiu individual. 73/81
SRT (Thévenin) are parametrii: e = uAB0 şi Z = ZAB0

SRC (Norton) are parametrii: j = iscAB şi Y = YAB0
Echivalenţa SRT ≡ SRC înseamnă
YAB0 = Z−1
AB0 şi uAB0 = ZAB0 iscAB
În cazuri degenerate
SRT poate fi SIT, caz în care circuitul nu admite schemă Norton;
SRC poate fi SIC, caz în care circuitul nu admite schemă Thévenin.
74/81
Aplicaţii ale T.Thévenin şi Norton:

Teorema transferului maxim de putere11 ;
Metoda dreptei de sarcină12 ;
Răspunsul circuitelor liniare de ordinul I, în regim tranzitoriu -
metoda identificării constantelor13 .
11
Aţi studiat-o la primul laborator.
12
Aţi studiat-o la seminar.
13
O veţi studia la seminar. 75/81
Lectura recomandată
D. Ioan Teoremele fundamentale ale circuitelor electrice - slide-uri

de la 1 la 51
C. K. Alexander, M. N. O. Sadiku, Fundamentals of Electric
Circuits, Mc Graw Hill, 2009, 127-173 - Circuit theorems.
76/81
Merită vizionat
Lecture 3 de la MIT, Prof. A. Agarwal

EECS 6-002 - Superposition, Thevenin and Norton (50 min)
composition rule = echivalenţe; node voltage = potenţialul unui nod;
associated variable discipline = regula de la receptoare
Click aici:
http://ocw.mit.edu/courses/electrical-engineering-and-computer-science/6-002-circuits-and-electronics-spring-
2007/video-lectures/lecture-3/
77/81
Merită vizionat
Lecture 12 de la MIT, Prof. Gilbert Strang

Linear Algebra lecture (50 min) - Graphs of Networks, Incidence
Matrices, Kirchhoff0 s laws
Click aici:
https://www.youtube.com/watch?v=iP359o1zYPs&feature=youtu.be&t=1225
78/81
Terminologie în limba engleză
Util
Pentru că v-am indicat şi referinţe în lb. engleză, iată o listă cu o terminologie relevantă pentru circuite electrice. Ordinea în
această lista este cea în care au fost introduşi termenii pe parcursul acestei prime părţi a cursului.
parametri concentrati = lumped parameters

regula de la receptoare = passive sign convention sau associated variable discipline
regula de la generatoare = active sign convention
rezistor = resistor
rezistenţă = resistance
bobină = coil, inductor
inductivitate, inductanţă = inductance
condensator = capacitor
capacitate = capacitance
sursă ideală de tensiune = ideal voltage source
sursă ideală de curent = ideal current source
potenţial = node voltage sau voltage of a node with respect to ground
tensiune = voltage
tensiune electromotoare (t.e.m.) = electromotive force (e.m.f.)
gol = open circuit
scurt-circtuit = short-circuit
polarizare directa (despre diode) = forward biased
polarizare inversa (despre diode) = reversed biased
modele liniare pe portiuni = piecewise linear models
79/81
Util
sursă comandată liniar = linear dependent source

sursă de tensiune comandată în tensiune = voltage controlled voltage source (vcvs)
sursă de curent comandată în curent = current controlled current source (cccs)
sursă de tensiune comandată în curent = current controlled voltage source (ccvs)
sursă de curent comandată în tensiune = voltage controlled current source (vccs)
intrare inversoare (la A.O.) = inverting input/node/pin
intrare neinversoare (la A.O.) = noninverting input/node/pin
alimentare = power supply
reacţie negativă = negative feedback
amplificarea (in tensiune) în buclă deschisă (la A.O) = open loop voltage gain/amplification
metoda nodală = node/nodal method - constă în aplicarea relaţiilor KCL la noduri, unde curenţii sunt exprimaţi în funcţie
de potenţialele nodurilor (aşa am raţionat pentru exemplele de aplicaţii cu A.O făcute la curs). Metoda este studiată şi la
seminar.
valoare efectivă = root mean square value (r.m.s.) value
regim permanent sinusoidal = sinusoidal steady-state regime
80/81
Succes la parţial!
6 minute
https://www.youtube.com/watch?v=H14bBuluwB8
81/81

Cap4 Slides

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cap4 Slides

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cap.4.

Teoremele fundamentale ale circuitelor

Prof.dr.ing. Gabriela Ciuprina

Universitatea Politehnica Bucureşti, Facultatea de Inginerie Electrică,

Legile lui Kirchhoff - recapitulare

Enunţul general al legii Kichhoff I (pentru curenţi)

Enunţul legii Kichhoff II (pentru tensiuni)

Legile lui Kirchhoff - recapitulare

Enunţul general al legii Kichhoff I (pentru curenţi)

Enunţul legii Kichhoff II (pentru tensiuni)

Teoremele lui Kirchhoff - enunţuri

Teorema Kirchhoff I (pentru curenţi)

Teorema Kirchhoff II (pentru tensiuni)

Descrierea numerică a grafurilor

Matricea incidenţelor laturi-noduri A0

unde i ∈ L×1 este vectorul curenţilor laturilor şi 0 ∈ N×1 .

Descrierea numerică a grafurilor

A0 este un caz particular de C0 . Când?

Daţi un exemplu! 7/81

Descrierea numerică a grafurilor

Teoremele lui Kirchhoff - ideile demonstraţiilor

Teorema Kirchhoff I (pentru curenţi)

În varianta pentru noduri: matricea A0 are N − 1 linii independente.

Descrierea numerică a grafurilor: matricea A. TKI.

Matricea redusă a incidenţelor laturi-noduri A

Descrierea numerică a grafurilor: matricea C. TKI.

Teoremele lui Kirchhoff - ideile demonstraţiilor

Teorema Kirchhoff II (pentru tensiuni)

Liniile independente corespund unor bucle independente.

Descrierea numerică a grafurilor: matricea B. TKII.

Descrierea numerică a grafurilor: matricea D. TK (I,II).

unde a - arbore; c - coarbore;

Descrierea numerică a grafurilor: matricea D. TK (I,II).

unde cu Ip am notat o matrice unitate de dimensiune p × p.

Descrierea numerică a grafurilor: matricea D. TK (I,II).

Matricea apartenenţelor esenţiale D

Consecinţe: alte forme ale TKI

Curenţii din arbore se exprimă în mod univoc în funcţie de curenţii

Consecinţe: alte forme ale TKII

Tensiunile din coarbore se exprimă în mod univoc în funcţie de

" # " # " #

Concluzie - formele matriceale ale T. Kirchhoff

Matricea folosită TKI (KCL) TKII (KVL)

curenţi cât şi pentru cel de tensiuni.

Teorema lui Tellegen

unde u, i sunt vectorii (coloană) ai tensiunilor, respectiv curenţilor laturilor.

Teorema lui Tellegen

pk0 = uk0 ik00

Teorema lui Tellegen

Consecinţe ale T. Tellegen - Bilanţul de puteri.

controlate în tensiuni, de tip SRC

Consecinţe ale T. Tellegen - Bilanţul de puteri.

controlate în tensiuni, de tip SRCm: ik = Yk uk + jk

Consecinţe ale T. Tellegen - Bilanţul de puteri.

Revenind la laturi E2C

Consecinţe ale T. Tellegen - Bilanţul de puteri.

Revenind la laturi E2C

Consecinţe ale T. Tellegen - Bilanţul de puteri.

Revenind la laturi E2C

Consecinţe ale T. Tellegen - Bilanţul de puteri.

Revenind la laturi E2C - orientări arbitrare

Consecinţe ale T. Tellegen - Bilanţul de puteri (c.c.).

Consecinţe ale T. Tellegen - Bilanţul de puteri (c.a.).

unde i ∈ L×1 este vectorul curenţilor laturilor şi 0 ∈ N×1 .

unde B0 ∈ (L−N+1−nSIC )×nSRT reprezintă incidenţa laturilor SRT la buclele

unde C0 ∈ nSIT ×nSRC reprezintă incidenţa laturilor SRC la secţiunile generate