Sunteți pe pagina 1din 53

'l{-

PLAN DE ASTSTENIA PSTHOIOGIC


La elevii din clasele liceale
TRAINING Pe tema: Medierea
in solu{ionarea conflictelor
(durata q edinlelor itrtt e 2 - 4 ot e)

SEDINTA 1

Scopari:
-sfl creeze o deJinitie de lacrw pentru mediere;
-sa fulenffic e s itua{iile contlictuale ;
+fl sen neze acotdal ile uJi mediator'

elevilor: ,,Petrecerea"'
W:#:^"e, tabr6 (sau foi mari de hirtie a1b6), foi pentru activitatea o qosetd
,,inainte sd te bafi,, , ,,A1. vdzuf?"
gi ,,ingu3"*"iit-f mediatorului", o minge micd'
irnpachetatd sau un cocoloq de hirtie'

LBun venit-sParg€r€a ghelii


Dupdceausosittolieleviiinteresali,aqezali-vdcutoliiintr-uncerc.Urali.letuturorbun veli
Explicali-1e c5, inainte de a incepe'
venit la sedinfa de preg6tire pentru -"ai"r"u'"tevilor.
sdse obignuiascb unii cu a11ii'
juca citeva jocuri urif"t""u toia lumea tJ t" tm,a Ufe
gindeasca la o miqcare a corpului
spuneliJe elevilor cd au zece secunde sd se
-11

uiit mai bine! De exemplu' un elev


reprezentativa pentru fi""ur.. Cu cit mai crlativi
sunt,
"n'
qi-n jos
plitt ae energii atletic, ar putea sdri in sus jul imprejur' cereli-le
miqcare' Acum' mergind de
Prezenta[r-vd 9i ardtali-le propria voast'a qi
f6cut6, dar s6-qi aminteascd qi numele
sa-qi spuna numele gi s6 explice miqcarea
miEcdrile tuturor celor dinainte'

Il.Activitnfile
i"rruuorro l: incercdm sd afldm mai multe unii despre allii
1)'
foaia de-activitate "Petrecerea"(ANExA
$i dv., gi "t"vll rra trebui sa compl"-tu1l in persoana despre cafe au Scrls
Acum spunefi-le cd s-au transformat, in mod miraculos'
qi cd trebuie
"f.rrilo.
la punctul 6 al foii de activitate (una din
persoan"l" pe care le iubesc cel mai mult)
sbsepoarte caea' .. pe care o iubesc.
r _1___j^ ^x ^^ A^^-'.o in fqte clasei- r
Perind,eleviitrebuies6sedescrie'infalaclasei'prinochiipersoanel
qi vorbeasci la fel ca acea persoana' Pot folosi
Amintilile cd trebuie sd se poarte, sd arate #
ale foii de activitate'
rSspunsurile pe care le-au dat la alte intrebdri qi
puteli da un exemplu la inceput. vd precfaceJi f9art3 bdfina spunefi:
qi o iubesc foarte mult' ii piace
qi arn SO de ani. Sunt bunica Monicdi
,,Bun6, ma n rm"s" aoAi."u -u iasd afatdlaioacd' ii place piinea cu unt' Cel
mult sb citeascd. Cinci vine de la qcoali, iipi"* test. o iubesc foafie
mai amuzantrucru i s_a intirnplat cind nu se putea opri din sti'nut ra un
mult".
Asigurali-vb cd toli elevii au pe cine imita'

Activitatea 2: Introducerea pentru mediere nu-qi


Explica,ti-ie c6' atunci cind doi oameni
inhebali-i dacd qtie cineva "" "ri" medierea' pot certa
poate ajuta' be exemplu' doi prieteni se
pot rezolva singuri o problemd, un mediator ii
zile intregi Pentru o carte:
* Carteae a mea' zise Giedrus'
x Nu, este amea,eu am cump6rat-o, zise Victoria'
* Nue adevdrat! Mi-a dat-o fratele meu' zise Giedrus'
x Mincinosule! E amea! stri$ Victoria'
-Eamea, zise Giedrus.
- Nu, e a mea! strigd Victoria.
Explicafi elevilor cd un mediator:
* Ascultd ambele versiuni ale poveqtii, dar nu judecd cine are dreptate sau nu.
* Creeazdo atmosferd in care cei implicali in conflict igi pot exprima sentimentele qi interesele.
* Faclliteazd comunicarea intre cei doi pentru ca ei sd incerce impreund sd-qi rezolve problema.

Activitatea 3: Cred cd un conflict este...


Distribuifi foaia de activitate ,,inainte si te bali"{ANEXA 2) 9i cere}i elevilor sd o
cornpleteze.
Dupd aceea, impdrlili elevii in grupuri de 4 pind la 6.
Spune{i-le sa-gi impbrtaqeascd rdspunsurile la intrebarea 1 (,,Eu cred cd un conflict este...").
Cereli grupurilor sd explice asemdndrile qi diferen{ele dintre rdspunsuri. Fiecare grup sa
cornunice clasei rezultatele. Notali dacd weunul dintre grupuri a interpretat conflictul ca pe ceva
pozitiv. Dacd nu, discutali despre tendin{a oamenilor de a vedea conflictul ca pe ceva negativ.
iotr"buti elevii dacd gtiu cum pot transforma conflictele in situalii pozitive. Rdspunsurile posibile
ar ft cd, in timpul unui conflict, oamenii se formeazd., invaldlucruri noi unii de la allii qi i$i
consolideazd relaJia.
Cititi intreb area 5 din foaia de activitate cu voce tme. inkebali cine se oferd sd dea
rf,spunsul. Scriefi rdspunsurile pe tabld. Dacd nimeni nu remarcd asta, putefi spune dv. cd la
rnedierea elevilor pot veni qi cu cel mai bun prieten. Mediatorii ii pot ajuta in orice problemd.

Aclivitatea 4: Sfera magicd a in[elepciunii


Aqezali-i pe toli intr-un cerc strins.
Aducefi unul din urmdtoarele obiecte: o minge mic4 o gosetd impachetatd sau un cocoloq
de hirtie. Spuneli-le tuturor cd aceea este ,,sfera magicd a infelepciunii", De cite ori o lin in min6,
oarnenii gtiu tot ce se poate gti pe acest pdniint. Explicafi-le cd de cite ori veli pune o intrebare
veli arunca mingea unui elev gi el va trebui sd rdspundd. Dacd ell ea,,qtie prea multe" despre alte
lucruri importante care ar putea face rdspunsul imposibil, poate sd arunce mingea altcuiva' Cind
un elev rdspunde bine la intrebare, mingea trebuie aruncatd din nou profesoarei ) cate pune o altd
intrebare qi aruncd din nou mingea.
Iatd citeva exemple de intrebdri:
a. Ce este conflictul?
b. Ce face un mediator?
c. Ce sentimente au oamenii in oonflict?
d. Cind eqti in conflict cu cineva, ce poli face sd rezolvi problema?

Activitatea 5: Amuzament Si angaiament


Asigurali-vd cd elevii infeleg cd a deveni mediator poate fi amuzan| dar presupune qi un
angajament:
* Sunt opt sedinle de pregdtire, fiecare linind 2-4 ore, in funclie de cantitatea de material qi de
aplofu ndarea acestui material.
tDupa terminarea cursului de pregdtire, elevii trebuie sd lucreze regulat ca mediatori (inainte de
qcoal-6, in timpul qcolii sau dupd aceea, in funclie de organizarea, nevoile qi flexibilitatea qcolii).
Sunt, de asemenea, intilniri s6ptdminale cu alli mediatori sau cu specialiqti (grupurile de sprijin
pentru mediatori) pentru a discuta despre sesiunile de pregdtire qi a se sprijini unii pe alfii.
i E*i.td reguli pentru respecta:'ea intimitdfii. Confinutul sesiunilor de mediere trebuie discutat
doar in timpul intilnirilor grupurilor de sprijin. Nici chiar atunci nu trebuie insd rostite numele
persoanelor implicate. Fiecare are dreptul la propria intirnitate.
* ExistS reguli ale confidenfialitdfii. Tot ce s€ spune intr-un grup acolo rdmine. in timpul'
sesiunilor de pregdtire, disculiile pot deveni personale. Oamenii se vor simli mai bine dacd vor
qti cd tot ce se discutd in grup e ceva confidenfial.

Activitatea 6 : Angaj amentul mediatorului


Puneli angajamentul pe o masiiAl{ExA 3) explicind cd cei ce vor s5 devind mediatori
trebuie sd il semneze la sfirqitul sesiunii sau pin[ la un anumit mornent. Aceasta inseamnd cd se
implicd in program, venind la toate sesiunile qi participind la activitali. Acest pas poate fi
eliminat dacd sesiunile de mediere se adreseazd intregii clase.
Explicafi-|e elevilor cd unora dintre ei s-ar putea sd nu le placd medierea sau pregdtirea
pentru mediere- in acest caz, pot vorbi cu dv. (specialistul in mediere). Ascultali plingeriie
elevului qi daca, intr-adevdr nu mai wea sd fie mediatog acceptafi situalia. Explicali-le tuturor cd
elevul respectiv, chiar dacd nu mai face parte din grup, rdmine prietenul tuturor. Oferili grupului
un feedback pozitiv, explicindu-le cd, gi atunci cind pierd un membru, activitatea lor rimine
importantd in qcoald.

III. RECAPITTJLARE
Spuneflle elevilor sb se gindeascd la activitatea din ziua aceea cind s-au comportat
ur"*"rri cuiva pe care il iubesc. intrebali dacd cineva se oferd si le reaminteascd pe cine a imitat
fiecare colec.

IV. Tema pentru acasi


Distribuili foaia de activitate ,,Ai vdzut?"(AllExA 4). Spunefile elevilor cd tema lor e
simpld qi amuzant[: sd noteze orice conflict in care sunt implicali sau pe care il vdd in timpul
urmdtoarei sdptdmini qi sd aducd foile data urmdtoare. Faceli-i atenli la ,,provocdrile" pe care le
aud. Acestea sunt cuvinte care ii fac pe oameni sd se lase dominafi de emolii qi sa-qi piard[
controlul. De e.xemplu , dacdun elev ii ipune altuia ,,Eqti prost", aceasta poate genera o izbucnire
de minie din partea celui jignit.

V.INCIIEIERE
Incuraja,ti-i pe elevi, mulfumili-le pentru participare qi spunefi-le cd se mai pot rdzgrndr
dacd nu s-au hotdrit incd sd semneze angajamentul de a deveni mediatori. Spunefi-ie celor care
au semnat cd vor deveni buni mediatori qi cd vd ve{i intilni Ia urmdtoarea sesiune. (Aveli grijd ca
tofi cei ce vor sd devind mediatori sd fi semnat angajamentul.)
, ,,i
',*.:,

SEDINTA 2

Scopari:
-su descrie motivele penffa care un mediator nu trebuie sd emitdiadecd|i sau sd dea sfaturi;
-sa explice cam se pot comporta empfltic;
-sd explice necesitatea confiden{ialitfi4ii sesiunilor de mediere-
-sd tlescrie de ce e necessr cu mecliatorii sd tinL csnt de procesul de mediere $i de oumenii
implicu{i

MATERALE
Sfera magicd a inlelepciunii (din prima sesiune), foi de activitate: ,,Cele cinci chei" qi ,,Un
schimb", o ceaqcd sau un pahar pline cu apd.

I. BLIN YENIT/ SPARGEREA GHETII


Dupd ce tofi elevii au sosit, vd aSeza[i cu toJii (inclusiv dv.) intrun cerc. Le urali bun venit
din nou |a sesiunea de pregdtire pentru mediatori qi le spunefi cI veli incepe printr-un joc rapid.
Alegeli o metodd rapida de spargere a ghelii din apendicele IL Dupd aceea ii chemali pe toli
elevii din nou in cerc.

TI. RECAPITULAREA SEDINTEI ANTERIOARE


Ii intrebali pe elevi ce au invSlat in sesiunea de.sSptdmina trecutdl. De exemplu:
Ce este conflictul?
Cum poate fi conflictul o experienldpozitivil!
Cind folosesc oamenii medierea?

rrr.ACTrvrrATr
Activitatea 1: Reguii pentru mediatori
ExplicaliJe cd existd anumite reguli pe care mediatorii trebuie sd le respecte:
* De fiecare datd cind cineva din grup vorbeqte despre o experienfd personald, aceasta trebuie sd
rdmind confidenliald gi s[ nu fie discutatd cu nimeni dtn afara grupului.
* Folosirea numelor nu e permis[.
* Fiecare persoand are dreptui si vorbeascd la un moment dat. intreruperile nu sunt deci admise"
* Rolul mediatorului este de a facilita conversa{ia, nu de arezolva conflictul.
* Dacd mediatorii au nevoie de ajutor din partea coordonatorului lor adult, trebuie sdl soiicite.
* Aceste reguli vor fi afigate in tirnpul sesiunilor de pregdtire qi al celor de mediere propriu-zise.

Activitatea 2 : Sd ne cunoaqtem conflictele


Spunefi-le tuturor sd v5 arate tema de data trecutd (foaia de activitate,,Ai vdz:ut?", care
enumera conflictele vdzute sau trdite in timpul saptaminii).
Aduceli sfera magicd a in{elepciunii amintindu-le elevilor c6, atunci cind iin mingea, ei qtiu
totul gi sunt foarte inlelep{i. La intimplare, aruncali mingea spre elevi cerindu-se sb citeascd
conflictele inregistrate in timpul sdptaminii. Dupd ce citesc cite un conflict, ei trebuie sd arunce
mingea spre alt coleg. Elevul care line mingea citeqte un conflict, apoi o atuncd mai departe spre
altcineva pind cind fi""ur" a reuqit sd citeascd un conflict din tema Iui. Dacd vreun elev, cind
primeqte mingea, spune cdauttat sd-qi facd tema, cere,ti-i sdprecizeze un sentiment pe care ii au
oamenii in timpul unei situafii conflictuale.
ATENflE: S-ar putea sd existe conflicte chiar in cadrul grupului. Dacd activitatea devine prea
stresant{, ar fi bine poate s[ fie urmatd de o activitate anti-stres {incluse in apendicele 1).
Activitatea 3: Cele cinci chei
Distribuifi foaia de acIlitate,,Cele cinci chei"(ANEXA 5) qi cereli unui copil sd o citeascd
tare. Spunefi-le elevilor cd la sfirgitul sesiunii vor inlelege foarts clar cele cinci aspecte 9i vor qti
sd le aplice in procesul medierii.

Activitatea 4: Nu judeca Si nu da sfaturi (Cheile I Si 2)


Cerefi elevilor sd studieze desenul din partea de jos a foii de activitate. Au zece minute sd
scrie cit mai multe cuvinte ce ar putea descrie desenul. Accentuafi faptul cd trebuie sd fie unici qi
creativi: sb gindeascd singuri qi sd nu-gi compare ideile cu ale nimdnui.
Dup6 zece minute cereli-ie sd citeascd una sau doud din ideile lor favorite.

INTREBARI PENTRU DISCUTIE (in ordinea in care sunt date):


* A,ti avut tofi aceleaqi rdspunsuri? De ce nu?
* Gindegte toatd lumea la fel? (Percepe la fel?) De ce nu trebuie sd-i judecim pe cei aflali in
situa{ii de conflict?
* Daci am o problemd gi intreb pe toatd lumea de aici din sal6 cum ar trebui sd o rezolv, voi
primi acelagi rdspuns? De ce nu?
* Ce este sfatul?
* Dacd doi elevi aflali in conflict
vd cer ajutorul, le vefi da un sfat? (Nu.) De ce nu?
(R5spuns: Pentru cd fiecare avern propriul nostru mod de a gincli. Unii profesori qi studenli ar
putea considera cd unul dintre studenli a greqit in timp ce a 1 1 i i ar puica crede cd arc dreptate.
Putem sd-i indrumdm pe oameni frrd ada sfaturi. Flecare gindeqle diferit. De exemplu, nu toii au
descries desenul la fel. Fdrd sfaturi, studenlii invafd sd ia singuri decizii qi sd-qi ia
responsabilitdfi'.)
NOTA PENTRU Psiholog: Pentru a face disculia mai vie, puteli pune intrebarea gi apoi sd
arunca,ti sfera magicd a inlelepciunii, la intimplare, spre un elev, ca sd r5spund6.

Activitatea 5 ; Empatia (Cheia trei)


Distribuiti foaia de activitate ,,Un schimb"(ANEXA 6). in cerc, separali clasa in doud
grupuri, A qi B. Alegeli doi voluntari s5 vind in centrul cercului qi s[ joace rolurile Roxandra qi
Lily. Spunefi grupului A sd se gindeascd fa motivele pentru care Lily e mai inleleaptd; grupul B
ar trebui sd se gindeascd de ce Roxandra e mai in!e1eapt6. Dupd jocul pe roluri, cele doud grupuri
vor merge in doud puncte opuse ale clasei.

INTREBARI PENTRU DISCUTII:


* inkebali grupul A care sunt motivele pentru care lor li s-a pdrut a fi Lily mai inleleaptd.
* intreba,ti grupu1 B care sunt motivele pentru care lor li s-a pdrut a'fi Roxandra mai inleleaptd.
* Spuneli tuturor cd Lily qi Roxandra sunt inci supbrate una pe cealaltd. Au venit la mediatorii
qcolii sd le rezolve problema. Ce s-ar intimpla dacd mediatorii ar avea dreptul sd judece cine are
dreptate qi cine nu? Ce le-ar spune grupul A lui Lily qi Roxandrei in timpul medierii? Ce le-ar
spune grupul B?
* De ce e important sb nu judecdm cine are dreptate qi cine nu in timpul medierii?
Explicali elevilor cd mediatorii trebuie sd fie in mod egal empatici fald de ambele pdrfi.
Empatia este capacitatea de a te pune in locul celuilalt qi de a simli ca el in timpul unui conflict.
Un mod eficace de a rdmine neutru este sd fii in egald mdsurd empatic fafd de ambele pdrfi.
Spuneti acum grupului A sd empatizeze crr Roxandra gi grupului B sd empatizeze ut LIIy.
Aceasta ii va face pe elevi sd ia in serios ambele puncte de vedere. Cerefi unui elev din grupul A
sd explice punctul de vedere al Roxandrei, ce simfea ea gi care erau motivele pentru care a
ac{ionat aga. Apoi cere}i unui elev din grupul B sd explice punctul de vedere al
lui Lily, ce simlea ea qi care erau motivele pentru cate a aclionat aqa.
INTREBARI PENTRU DISCUTII:
x Ce este empatia?
x De ce este importantS?
NOTA PENTRU Psiholog: in mediere, un pas inainte este sd ii faci pe cei aflafi in conflict s6-qi
explice pozi[ra gi sentimentele fald de celdlalt".

Activitatea 6: Confidenyialitatea (Cheia 4)


Pebaza textului ,,Po!i line un secret?" discutali cu elevii necesitatea de a pdstra medierea
confidenliald (a nu spune nimdnui despre conjinutul conflictului sesiunii de mediere). intrebali-i
pe elevi de ce e irnportant ca mediatorii sd pdstreze secretul a ceea ce discutd cu cei care vin la ei
penfru ajutor?
(Rdspuns: ii face sd se simtd mai bine, sd vorbeascd deschis qi sd aib6 incredere in mediatori; igi
pot exprima ginduri sau sentimsnte intime; pot vorbi despre lucruri care i-ar putea rdni pe allii qi
aqa mai departa) intrebaji-i pe studenli dacf, pot exista situalii cind e necesar sd renunle la
aceastd confiden{ialitate qi sb spund altcuiva despre starea de conflict. Explicali-le cd pot fi doud
situafii cind e bine sd renunfe la confidenlialitate gi sd vorbeascd cu coordonatorul adult:
l.Dacd in cadrul unei sesiuni unul dintre cei aflali in conflict il lovegte pe celSlalt sau pe
altcineva din grup, sesiunea trebuie intreruptd qi anunfat profesorul/ coordonatorul.
z.Dacil mediatorii au intreblri despre cum ar trebui si rezolve o anumitd situalie sau dacd simt
nevoia sd vorbeascd despre o sesiune trecutd, ei trebuie sd vorbeascd cu profesorul/
coordonatorul (el
pdstreazd s esiunea confi d enli a16).
NOTA PENTRU Psiholog: in sesiunile urmbtoare, ar putea fi folositor pentru elevi sd simuleze
sesiuni in cars participanlii amenin!5 s[ se loveascd pe ei sau pe al1ii.

Activitatea 7: Aratd cd tgi pasd (Cheia 5)


Aduce{i elevii din nou intr-un cerc mare gi intrebafi-i de ce ar trebui sd lind cont de mediere
gi de oamenii care vin la ei pentru asta. Explicali-le cd mediatorii nu-gi manifestd preferin{ele
fa{d de persoanele aflate in conflict, nu Ie dau mai multd atenlie unora gi mai pufind altora.
Mediatorii au la fel de mult respect pentru tofi qi lin cont de procesul de mediere, urmindu-i
liniile directoare.

IV. RECAPITULARE
Recapitulali cu elevii tot ce au inv5fat:
*Din ce motive nu trebuie sa-i judece mediatorul pe ceilalfi? De ce trebuie sd fie neutru?
* De ce nu trebuie mediatorul sd dea sfaturi?
* Ce este empatia? Cit de importantd este ea in mediere?
* Care sunt cele doud situafii in care se poate renunla la confidenfialitate?
* De ce trebuie sb ne pese de procesul de mediere qi de oamenii care vin pentru mediere?
incheiali sesiunea intrebind dac[ igi mai aduce cineva aminte do miqcdrilercprezentative ale
colegilor din prima sesiune (cind elevii s-au prezentat).

V.INCHEIERE
Faceli elevilor un compliment in legdturd cu o realizare din ca va
veti intilni la sedinta urrnatoare.
SEDINTA 3

Scopuri:
- Sd descrie Si sd ilustreze mijloace de comunicure verbald Si nonverbal;
-Sd Bregdteascd o zond de mediere.
-Sfii primeascd pe ceilafti in zona de mediere.

MATERIALE
,,Ghidul medierii elevilor"(AD[ExA 7)

I. BTIN VENIT/ SPARGEREA GHETII


Dupd intrarea elevilor, invitali-i pe tofi in cerc. Alegeli o modalitate de spargere a ghelii din
apendicele II. Elevii se vor intoarce apoi in cerc.

II.RSCAPITULAREA SEDINTEI ANTERIOARE


Solicitali un voluntar care sd explice cele CINCI CHEI (cinci aspecte esenfiale) ale medierii
elevilor. Dacd nu reugesc sd-gi reaminteascd, apeiafi la foaia de activitate ,,Cele cinci chei".

III. ACTIVITATI
Activitatea 1: Ghidul medierii elevilor
Dishibuifi ghidul gi spuneli-le elevilor cd la sfirqitui celor l0sedinte vor fi in stare sd inleleagd
toate cele 10 stadii ale medierii. La sfirgitui acestei sesiuni ei vor fi inleles primele doud stadii
din glridul medierii elevilor.

Activitatea 2: De ce elevii implicali in conflict trebuie sd stea fald in fa{d in timpul sesiunii de
mediere
Spuneli-le elevilor sd gdseascd pe cineva in grup pe care nu-l cunosc foarte bine. Perechile stau
pe podea spate in spate. Unrl din parteneri pretinde cd e foarte trist din cauza unor certuri recente
cu cel mai bun prieten. Celdlalt ascultd qi pune intrebdri incereind sd-i facd pe primul s5 se simtd
mai bine.
Apoi cei doi inverseazdroluile. Se repetd intregul proces, doar cd partenerii nu mai stau acum
spate in spate pe podea, ci in pari opuse ale incdperii. Pentru a discuta, vor avea nevoie si ridice
vocea. Schimbafi rolurile qi repetali.
In final se repetd intregul proces din nou, dar de data asta partenerii slau fafd in fald pe podea,
aproape unul de altul. Schimbali rolurile qi repetali.
INTREBARI PENTRU DISCUJII:
* Care modalitate de comunicare ili d[ mai multd incredere cd partenerul te ascultd? De ce?
* Care modalitate e cea mai confortabild qi uqoard? De ce?
* Sb presupunem cd doi studenfi se ceadd qi ili cer sd le fii mediator. Ar trebui ca aceqtia sd stea
fatd in fa!6,Ia distanld sau spate in spate? De ce?
(Rdspuns: A sta fala in fa!6 demonstreazd interes qi dorinla de arezolva neinlelegerea impreuni.
Aceasta are legdturd cu limbajul gesturilor qi al ochilor.)

Activitateo 3: Un loc de mediere liniqtit, intim, neutru


Explicafi-le elevilor cd e nevoie de un loc liniqtit, intim, neutru pentru sesiunea de mediere,
intrebati clasa de ce. ii pute{i ajuta sd rdspundd amintindu-Ie de cele cinci chei (caracteristici
esen{iale) ale unui bun mediator. (Rdspuns posibil: Sesiunile de mediere sunt confidenliale. intr-
un loc liniqtit, intim, neutru nirneni nu ne poate distrage qi nimeni nu poate trage cu urechea la ce
discutdm.)
Spuneli elevilor cd, inainte de a media, trebuie sd gdseascd un 1oc iinigtit, intim, neutru. Cind vin
cei implicali in conflict, invitafi-i sd ia loc qi cereli tuturor, chiar qi mediatorilor, sd se pteztnte.
Activitstea 4: Pregdtirea zonei
Explica{i elevilor cum sd a$eze scauneie. Elevii care se ceafii trebuie sd stea fald in fa!d.
Mediatorii trebuie sd stea in capul mesei, unul lingd altul. Vede,ti irnaginea pentru clarificare.
Puneli patru elevi (doi in conflict qi doi mediatori) sd demonstreze aranjarea locurilor. Aqezindu i
pe cei ce se ceart5 la capetele opuse ale mesei, ne vom asigura cd nu se lovesc.
Impdrfili elevii in grupuri de patru. in fiecare grup, pune{i doi elevi sd se decidd la un
conflict pe care copiii de virsta lor il au de obicei. Sd pretindd cd at acest conflict in acel
moment. Ceilalli doi elevi din grup trebuie sd fie mediatorii qi sd pregdteascd zona de mediere, sd
se asigure cd pupitrele din sala de clasi sunt bine aqezate. Fiecare grup va interpreta primii doi
paqi ai sesiunii de mediere. Se pot folosi de ghidul de mediere dacd nu-gi amintesc ce sd facd.
Elevii tre,buie s6-gi schimbe rolurile pentru ca fiecare sd poatd fi qi mediator la un moment dat.
NOTA PENTRU Psiholog: in unele qcoli, medierea se desfrqoarS intr-o camer6 speciald, iar in
altele in colfuri ale claselor, pe terenul de joacdetc. Adaptafi aceast[ activitate pentru a se potrivi
cu condifiile din gcoala gi clasa voastrS.

Activitatea 5: Sd;inem cont de limbaiul gesturilor, comportament" vorbire


Spunefi fiecdrui grup sd stea intr-un cerc mic. iqi vor petrece aproximativ un minut observind
cum aratd fiecare. Doi membri ai grupului, ,,mediatorii", se intorc astfel ineit sd stea cu spatele la
cerc. Ceilal{i doi, cei implicali in conflict, schimbd trei lucruri din felul cum arat6. De exemplu,
iqi pot ciufuli pdrul, scoale ceasul de la mind ele. Dupd ce acegtia qi-au schimbai inf6fi9area,
mediatorii se intorc qi incearcd sa ghiceascl .schirnbdrile frcute. DupS aceea se schimb[ rolurile
gi activitatea se repet6. Este amuzanti qi elevii s-ar putea sd doreascd sd o repete.
Dupd ce grupurile au termina! puneli-i sd discute despre ce au inv[fat din aceasld
activitate: ce legdturd are eacu medierea. Ce trebuie sd observe mediatorii in timpul sesiunilor de
mediere?
Explicati-le cd mediatorii trebuie sd fie atenli la limbajul gesturilor, comportament, vorbire.
Limbajul gesturilor va fi explicat III cele ce urmeazd.

Activitatea 6 : Facilita{i ,,Limbajul gesturilor"


INTREBARI ADITIONALE PENTRU LECTIA,,LIMBAJUL GESTURILOR'' :
* De ce e important pentru mediatori sd aibd gesturi pozitive?
* De ce trebuie sa fie medi atorri totdeauna conqtienli de propriile gesturi qi de ale celor implicali
in conflict?
* Ce pot comunica gesturile cuiva?

Activitateu 7 : Sentimente
Aqezafi elevii intr-un cerc mare.
Explica{i-le cd sentimentele pot fi deseori comunicate prin gesturi. Deci mediatorii trebuie sd fie
atenli la gesturile celor care se ceartS, pentru cd le kddeazd sentimentele.
Spunefi-le tuturor sd ia o pozilte care exprimd un anumit sentiment. (Fiecare elev iqi va alege un
sentiment. Diferili elevi vor exprima diferite sentimente simultan.) De exernplu, un elev se poate
pretinde furios, incruciqmdu-qi bralele la piept qi privind minios. Puneli un scaun in mijlocul
cercului.

Chemafi un elev ,,imitato1llt' care se va aqezape scaun gi-i va imita pe ceilalfi. Fiecare din
- -,
cerc va incerca sa ghiceascd pe cine imitd el. Dacd reugesc, trebuie sd ghiceascd apoi ce
sentiment e ilustrai prin gesturi. Elevul care ghiceqte sentimentul devine imitatorul 9i procesul se
repetd.
INTREBARI PENTRU DISCUTII:
x Ce ne pot spune gesturile despre sentimente?
.i .-, #
*'

* Cind oamenii sunt furioqi sau triqti, ne spun imediat cufir se simt? Cum incercdm sa afldm dacd
ei nu ne spun? I
x Cum il ajutd ,,citirea" gesturilor pe mediator sd infeleagd cum se simt cei ce se ceartd? (Putefi
menliona insd qi faptul cd gesturile pot ajuta la inlelegerea sentimentelor, -dar le pol qi ascunde;
pol generapercepfii incorecte pentru cd oamenii reacfioneazA diferit.)

IV. RECAPITTILARE

V.INCIMIERE
Facefi complimente elevilor pentru realizdri gi spunefi-le cd vd veli intilni la sesiunea urmdtoare.
SEDINTA 4

Scopari:
- Sd explice regulile medierii.
-Sd explice d{eren{a dintre cooperilre Si competilie.
-Sd explicefolosul cooperdrii in timpul sesiunilor de mediere.
-Sd descrie asculturea reflexivd.
-Sd descrie,,cardtareu limbuj ul ui".
-Sd reflecte sentimente Si gesturi.
-Sd descrie jocwl pe roluri desfdsurat intr-o manierd structuratd.

MATERALE
O carte groasd, doud obiecte mici (cum ar fi doud mingi mici), foi de
activitate pentru elevi: ,,Regulile jocului", ,,Mere" pentru jumdtate de clasi
qi,,Portocalen'pentru cealaltd jumdtate, ,,Oglinda", patru copii ale foilor:
,,imbrincirea",,,Jocuri pe roluri pentru mediere", ,,Foaie de observafie" qi
foarfece (pentru elevi).

I. BT]N VENIT/ SPARGEREA GHBTII


Urafi bun venit elevilor qi aqezafi-i intr-un cerc. Alegefi o metodd de
spargere a ghelii din apendicele II gi aduceli apoi elevii la loc in cerc.

II.RECAPITI'LAREA SEDINTELOR ANTERIOARE


Solicitali voluntari printre elevi:
* Sd explice c91e cinci chei (caracteristici esenliale) ale unui bun mediator.
* Sd explice cum il ajutd pe mediator observarea gesturilor.
* Sd demonstreze cum se pregdteqte o zond de mediere.

III. ACTIVITATI
Activitatea I : Explica[iregulile
Elevii trebuie sd aibd la ei ghidul mediatorului. Spunfi-le cd, dupi ce pregdtesc zona de
mediere qi le ureazd bun venit celor aflafi in conflict, mediatorii explicd regulile medierii. Rugafi
un elev s5 citeascd descrierea din pasul 3 (Explicarea regulilor).
Distribuili elevilor foaia de activitate ,,Regulile jocului"(ANEXA 8) qi cerfi-le sd o
completeze
Dupd ce au terminat, impdrfili-i in grupuri de cite doi pentru a-gi compara rdspunsurile.
In perechi, elevii interprcteazd rolurile mediatorilor, Laura qi Florin; mediatorul trebuie sd se
concentreze la rdspunsul pe care trebuie sd-l dea dacd cineva intrerupe disculia.
Discutafi cu elevii rdspunsurile mediatorilor qi studiafi diferenlele dintre rdspunsuri.

Activitalea 2 : Importan!a cooperdrii


Distribuifi foaia de activitate ,,Mere"(AllEXA 9) la jumdtate din elevi qi foaia
,,Portocale"(AIYEXA 10) la cealalti jumdtate. Spunefi-le elevilor sd observe ce fruct e desenat pe
foaia 1or. Elevii decttpeazdcu atenlie cele patru figuri desenate pe foile 1or.
Imparlifi-i in perechi in fiecare pereche trebuie sd fie cite un elev cu mere desenate pe
-
foaia lui qi citeunul cu portocale.
Desena{i un cerc pe tabld qi spunefi-le elevilor: ,,Acesta e un cerc. Ave}i cinci minute sd
creali qi voi unul. Cine reugegte, acelainvinge! incepe!i!".
NOTA PENTRU Psiholog: La inceput, elevii ar putea crede cd aceastd activitate este
competifionald.Ei vor infelege insd curind cd, pentru a indeplini cerin{a, trebuie sd combine
figurile pe care ie au cu ale celuilalt. Rezolvarea ar putea fi dificild qi frustrantd. Elevii vor avea
atunci nevoie de incurajdri pentru a deveni creativi. in clas5n activitatea poate dura mai mult de
cinci minute, in funcfie deviteza cu care perechile descoperd necesitatea de a coopera.
La trecerea celor cinci minute, spunefi clasei sd se opreascd din lucru.
Cei care au creat un cerc sd ridice miinile. intrebafi-i cum au rzuqit. (Rdspuns: Au trebuit sd
lucreze impreund cu partenerul qi sa-gi combine figurile.) intrebali-i ce este ,,cooperarea".
(R6spuns: Cooperarea este lucrul impreund in vederea atingerii unui scop.)
Intreba{i clasa: Dacd cei doi elevi din fiecare pereche nu ar fi cooperat, ar ft reu$it sA
cornpleteze cercurile? (Nu.) Ar fi putut vreunul sd completeze cercul singur? (Nu.) De ce?
Aduceti din nou elevii sd stea intr-un cerc mare cu tolii. Explicafi-le cd oamenii coopereazd cind
lucreazd impreund pentru atingerea unui scop. Cooperind, toatd lumea poate sd invingd. Cum s-
au simlit cu tolii dupd terminareajocului?
Intrebafi-i pe elevi despre momentele cind cooperarea e importantd. (Exemple: in familie,
lucrind la anumite proiecte cu alli elevi etc.) Oferti-fe urmdtorul exemplu: ,,Cind doi elevi sunt
in competifie, unul ciqtigd gi unul pierde. Cooperind, tofi pot cigtiga. Sd presupunem cd doi elevi
invafd pentru un examen. Dacd vor fi in competifie, vor lua doar note de trecere la examen. Dacd
vor coopera gi vor studia impreunS, vor putea lua amindoi note excelente. La fel, in crearea
cercurilor, cind au cooperat, au pufut invinge cu to!ii".
Intrebali: De ce, in mediere, avem nevoie ca oamenii aflali in conflict si coopereze?
Explicafi elevilor cd, in loc sd fie in concurenli unu! cu aItul, cei aflali in conflict trebuie sd
lucreze impreund sdgi rezolve conflictul. Ei devin o echipd gi nu-qi mai risipesc timpul 9i energia
insuitindu-se ori invinovdfindu-se unii pe al1ii . ImpreunS, ei au mai multd energie creatoare. De
as€rnenea se simt impreuni responsabili pentru rezolvarea conflictului.

Activi{atea 3.: Cooperarea in conflict


lntrebaii cine se oferd sd rezume ceea ce s-a invdJat despre cooperare. Explicali cd in
cornpetifie, cind o persoand invinge, alta pierde. in cooperare ambii ciqtiga. Problema in multe
conflicte este cI elevii au poziJii la care nu vor sd renunle. Ei cred cd in conflict oamenii trebuie
sd se intreacd unul cu altul: dacd ei au dreptate, celSlalt se ingeald; dacd ei ciqtigd disputa, celdlalt
pierde. Dar atunci cind elevii coopereazd, ei pot s6-qi rezolve conflictele impreund. Cooperind,
arnindoi pot sd cigtige. Chiar dacd nu se gdseqte nici o solufie, relalia lor se dezvoltd in cooperare
qi pot afla multe unul despre altui.
-Ce se IntimplS dacd cei doi aflali in conflict nu vor sd coopereze?
Expiicafi-ie elevilor cd, dupd ce mediatoni prezi*d regulile, ei intreabd pdr{ile in conflict dacd
sunt de acord cu ele. intrebafi-i pe elevi: Ce ar trebui s[ faci mediatorul dacd una din pdrli nu
acceptd regulile? (Rdspuns: Dacd una din pbrli nu acceptd regulile, medierea nu poate avea loc.
Medierea este un efort de cooperare .)

Activitatea 4: Sd ascultdm ce spun ceilalli despre conflict


Explicafi-Ie elevilor cd afirmaliile reflexive sunt o parte foarte importantd a medierii. Dupd
ce pa{ile afl.ate in conflict relateazdpovestea, mediatorul se gindeqte la cele auzite.
Explicali, de asemenea, cdinafirmafiile reflexive trebuie sd se renunle la limbajul dur, extremist.
Acesta trebuie neutrahzat ceea ce se numeqte ,,cur6!area limbajului". De exemplu, afirm{ia
,,C1mthia md birfegte mereu
- qi minte" poate fi reformulatd astfel: ,,Cred cd Cynthia vorbeqte mult
despre mine gi nu spune intotdeauna adevdrul".
OPTIONAL: impdrlili elevii in grupuri de cite patru. Puneli-i sd interpretezepe roluri o sesiune
de mediere, exersind lirnbajul ,,curd!at". cind e rindul dv. s5 comentafi, accentuali importanta
afirrnaliilor reflexive. Cerefi clasei un exemplu de astfel de afirmalie din jocul de curind incheiat.
De asemenea, intreba{i ciasa ce au crezut fiecare despre gesturile fiecdrui ,,actor".
Explica{i c5, dupd tezrrmarea pove$tii fiecdruia, Fiecare Afirmaliile incorecte trebuie clarificate
gi corectate.

Activitatea 5: Joc pe roluri pentru pasii I-4


Disputant va relata ce a spus celdlalt.
Aqezali grupui din nou intr-un cerc mare. Distribuili foile cu ,,Jocuri pe roluri pentru
mediere"{ANEXA 11).
patru elevi se oferd sd vind in mijlocul cercului. Fiecare va primi o copie a foii de activitate
,,Imbrincirea"(ANEXA 12). Doi elevi vor fi in conflict, ceilalli vor fi mediatori.'Mediatorii
^Grupul zona de mediere in
pregdtesc mijlocul cercului. Cei patru interpreteazd rolurile din,,imbrincirea".
poate folosi foile cu ,Jocuri pe roluri pentru mediere" ca ghidaj in timpul jocului.
Informafi clasa cd jocul pe roluri este un exemplu pentru pagii 1-4 (cu exceplia descrierii fiecdrui
disputant a ceea ce a spus adversarul).
NCjfA PENTRU Psiholog: in timp ce elevii asistdla un joc pe roluri, putefi sd le dali o ,,Foaie de
observalie"(ANExA 13) pentru a nota limbajul gesturilor fieoIrui mediator. Dupd incheierea
jocului,

IV. RECAPITULARE

V.INCIIETERE
Complirnentali elevii pentru ceva pozitiv reahzatin timpul sesiunii 9i spunefi-le cd urmeazdsdvd
intilni,ti la sesiunea urmdtoare.
SEDINTA 5

Scopari:
-$rt rceunoascd diferite emo(ii Si sentimente Si cavintele care le exprimd-
-sdfoloseascd intrebfiri deschise Si inchise.
-Sd explicefolosirea intrebdrilor deschise gi inchise in timpal situaliilor de conJlict.
-Sd explice motivul pentru carc trebuie evitate intrebdrile incepind cu ,,De ce?".

MATERIALE
Foaia de activitate ,,Lista de conflicte bbiqnuite printre elevi" 9i, din
sesiunile anterioare, foile de activitate: ,,Jocuri pe roluri pentru mediere"
gi,,Foaie de observa{ie".

I. BTiN VENIT/ SPARGEREA GHETII


Grupul trebuie sd stea intr-un cerc mare. Se va alege o variant pentru spargerea ghefii din
apendicele II gi apoi etrevii se vor ageza din nou in cerc.

ILRECAPITULAREA SEDINTELOR ANTERIOARE


Recapitulali sesiunile anterioare (pentru asta putefi folosi sfera magici a inlelepciunii pentru a
face recapitularea mai activd).
Cerefi elevilor sd explice:
x Cele cinci chei (caracteristici) ale unui bun mediator.
* Diferenla dintre cooperare qi competifie.
*De ce este cooperareamai eficace in timpul sesiunilor de mediere.
* Regulile debpzd alemedierii.
x Ce este ascultarea reflexivd. Cind folosesc mediatorii afirmafii
reflexive? Ce este o afirmatie reflexivS?

III"ACTIVITATILE
Activitatea l: Tehnici de comunicare a importantei pentru mediere
SpuneJi-le elevilor cd mediatorii sunt atenli la cuvinte exprimind sentimente, emolii ale
celor afla{i in conflict. Deci, cind mediatorii rezuml cuvintele fiecdrei pfii, ei menlioneazd qi
cuvintele exprimind sentimente. impdrlili eievii in grupuri de doi pentru jocul pe roluril. Doi
elevi sunt in conflict, doi suni mediatori gi alfi doi observatori. Mediatorii pot folosi ghidul
mediatorului dacd vor. Grupul vd respectd paqii din foaia de activitate pentru elevi ,,Jocuri pe
roluri pentru mediere" (distribuita in timpul sesiunii anterioare). Observatorii pot oferi un
feedback constructiv, pozitiv mediatorilor folosind foaia de activitate ,,Foaie de observalie" (de
asemenea distribuitd, in timpul sesiunii anterioare). La incheierea jocului incepefi iar schimbind
rolurile elevilor astfel incil fiecare sd aibd posibilitatea de a juca o datd rolul de mediator.

Activitatea 2: intrebdri deschise Si inchise


Folosifi,,Jocul de a ghici". Intreba{i elevii:
* Cind sunt intrebdrile deschise folositoare? (Rdspuns: intrebdrile deschise sunt folositoare
pentru a-I face pe elevi ,,sd vorbeascd deschis" despre problemele 1or qi sa-qi exprime
sentimentele. Cind elevilor le e greu sd se exprime, intrebdrile deschise pot fi folositoare.)
* Cind sunt intrebdrile inchise folositoare in tirnpul medierii? (Rdspuns: intrebdrile inchise sunt
folositoare pentru a-i opri pe elevii care au tendinla sd vorbeascd prea mult 9i sd domine discufia
in timpul medierii.)
*Dacd disputanlii vorbesc qi vorbesc qi nu se mai opresc, ar trebui sd le pund mediatorul intrebdri
deschise sau inchise? De ce?
Activitstea 3: Evitali intrebdrile incepind cu ,,De ce?"
Folositi foaia ,,De ce sd intrebi de ce?". Dacd folositi fat6 de cei aflafi in conflict intrebdri
care incep cu,,De ce?", cum credeli c[ se vor simli cind vor rdspunde?

Activitateu 4: Jocul pe roluri


' Spunefi grupului cd vor avea din nou un joc pe roluri (folosind acelaqi proces explicat in
pasul 1 al acestei sesiuni). inainte de inceperea jocului, intrebali-i pe elevi ce lucruri ar trebui sd-
qi aminteascd la un joc pe roluri. Ar trebui sd-gi aminteascd urmitoarele:
* sd foloseascd gestica potrivitd
x sd nu pund intreb6ri incepind cu,,De ce?"
Elevii ie pot gindi la propriile conflicte pentru jocul pe roluri sau le puteJi sugera dv. Exisld o
lista de "Conflicte obignuite la elevi"(ANEXA 14). O activitate excelentd ;ir fi sd cerefi clasei s6-
gi creeze propria listd de conflicte obiqnuite qi sa o afrqeze in clasd-
* sd punl intrebdri deschise cind e cazul
* sd fobseascd afirmalii reflexive dupd ce fiecare disputant gi-a spus versiunea proprie a poveqtii
*sE observe cuvintele exprimind emolii.
Pentru a vd aminti, puteli scrie toate acestea pe tabl6.

IV. RSCAPITT]LARE
V. NCIIEIERE
Complimentali elevii in legdturd cu ceva pozitiv realizat gi spuneli-le c6 vd vefi intilni la sesiunea
urmdtoare.
SEDINTA 6

Scopuri:
- Sd identiJice interesele cornflne ule celor afla\i in conflict.
-Sd recunoascd usemiindri i,ntre eL

MATERIALE
Foile de activitate ,,Jocuri pe roluri pentru mediere", ,,Atrcoolul" 9i
,,Lista de conflicte obiqnuite printre elevi".

I. BTIN VENIT/SPARGEREA GHETII


Urali-le bun venit elevilor, alegefi o activitate pentru spargerea ghelii din apendicele II 9i dupi
aceea aqezali elevii ink-un cerc mare.

II.RECAPITT]LAREA SEDINTELOR ANTERIOARE


Folosifi sfera magicd a inlelepciunii qi arunca{i-o spre elevi, punind intrebdri pentru a recapitula
sesiunile anterioare. (NOTA PENTRU Psiholog: Asigurali-vd ca qtili rdspunsul la aceste
intrebdri.)
*Dacd doi elevi se ceart6, merg apoi la un mediator gi-i cer sfatul p entru r ezolv ar ea problemei,
trebuie mediatorul s6-i aiute? De ce nu?
* Solicitati doi voluntari care sd demonstreze ascultarea reflexivd. Un elev pretinde cd vorbeqte
despre un conflict, iar celdlalt e mediatorul qi incearcd sd reflecte ideile primului student.
Asigurafi-vd cd mediatorul reflectd cuvinte exprimind sentimente.
x Care sunt regulile debazdpenku mediere?
* Cum le poli ardta celor afla{i in conflict cd le inlelegi sentimentele?
* Citeva exemple de intreb[ri deschise,

III.ACTIVIT.q.iTLN
Activitat e a I : De s coo erir e a interes elor c omune
Spunefi-le elevilor & astdzi vor invbla pasul 5 al medierii: descoperirea intereselor
comune.
Dispulantii trebuie sd-qi descopere interesele autentice pentru a ie gdsi pe cele comune. Totuqi,
pentru mai multd simplitate conceptele de "interes autentic" qi "'interescomun*' vor fi considerate
echivalente.

Activitatea 2: Problema ziarului


Impdrfili elevii in perechi. Acestea vor avea cinci minute pentru a rezolva problema
urmdtoare:
curn pot sta doi studenli pe un ziar deschis astfel incit s5 nu se poatd atinge, chiar dacd vor. Dupd
cinci minute intrebali dacd vreun grup a gdsit solufia.
Explicali cd, in majoritatea conflictelor, nu existd solulie care sd-i satisfacd pe ambii
disputanli. Pozi[ia fiecdruia poate fi incompatibild cu a celuilalt. De exemplu. in povestea cu
sticla de lapte, pdrea cd nu se poate gdsi nici o solulie pentru a afl.a cine trebuie sd ia sticla. Dar,
dacd gindim creator, majoritatea conflictelor pot fi rczolvate. Solulia la problema ziarulur e una
creatoare: punefi ziarul sub o uqi qi inchideli uqa. Un student va sta pe ziar in camer6, qi altul, tct
pe ziag dar afard.
Impdrlili elevii in grupuri de trei qi cereli-le sd se gindeascd la un conflict care pare
imposibil derezolvat la inceput, dar carc are o solulie creatoare.
Apoi toatd lumea se adund ink-un cerc mare qi igi impdrtdqesc soluliile creatoare la conflicte.
Activitates 3: Existd similaritd{i (interese comune) inJiecare conflict!
Acest joc se numeqte ,,Obiecte". Mai intii le cereli elevilor sd se gindeascd la un obiect qi
sd gi-l inragineze" Ei nu trebuie sd spund nirndnui la ce obiect s-au gindit, Apoi cineva sd spund
la ce obiect sa gindit gi ceilalli sd observe in ce mdsurd obiectul lor e similar cu cel numit.
Studentii trebuie sd fie creativi. De exemplu, dacS s-au gindit la un ca1 qi obiectul numit e o
barc6, pot spune cd cele doud obiecte se aseamdnd pentru cd sunt folosite ambele la transporl. La
urm6, cerefi gi altor elevi sd-gi numeascd obiectele. Ei sunt, de obicei, surprinqi sd observe cd
obiectele lor se aseamdnd. Repetali activitatea.
Explicali grupului cd oamenii aflali in conflict cred cd punctele lor de vedere sunt atit de
diferite,incit conflictul lor nu poate fi niciodatd rezolvat. intrebafi grupul:
* Ce ne dovedesc ultimele activitdli?
*De ce este important pentru disputanli sd-qi gdseascd asemdndri intre ei?

Activitatea 4: intrebdri pentru incurajarea descoperirii de interese comune


Ageza{i elevii intr-un cerc. Spune}i-le cd in orice conflict oamenii au gi interese comune.
Dacd pot descoperi aceste interese comune, atunci conflictul e mai ugor de rezolvat. Sunt
anumite intrebdri specifice care ii pot ajuta pe oameni sd-gi descopere interesele comune.
Solicitali un elev sd citeascd intrebdrile de la pasul 5 din ghidul rnediatorului.

Activitates 5: Jocul pe roluri


Studenlii vor folosi foaia ,,Jocuri pe roluri pentru mediere" primit[ in sesiunea a patra.
Patru voluntari s5 vind in mijlocul cercului. DaliJe la fiecare foaia de activitate
,,Alcoolul"(ANEXA 15). Doi elevi sunt in conflict, iar ceilalli doi sunt mediatori. Mediatorii
pregdtesc zona din mijlocul cercului pentru o sesiune de mediere. Cei patru voluntari joacd
rolurile din,,Alcoolul".
NOTA PENTRU Psiholog: Le pute{i acorda pulin timp elevilor pentru a repeta rolul inainte de
a-i interpreta"in ffia clasei.) Grupul hebuie sI foloseascd foaia de activitate ,,Jocuri pe roluri
pentru rnediere" pentru a-i ghida in timpul respectiwlui proces. Anunlafi clasa cd acest joc este
un exemplu penku paqii i-5 din medierea elevilor. Aminti{i-le mediatorilor s[ foloseascd gesture
adecvate.
Dupd jocul pe roluri intrebali grupui:
* De ce se certau Harry gi Mdria?
x Care erapozilialui Harry?
8 Care era pozilia Mdriei?
x Care erau interesele comune ale lui Harry qi ale Mariei?
* Cum au descoperit mediatorii aceste interese comune?
ImpS{i}i elevii in grupuri de gase qi cerefi-le s6-gi creeze propriile jocuri pe roluri. Doi
elevi d i n
fiecare grup sunt mediatori, doi in conflict qi ceilalfi doi observatori. Mediatorii pot folosi ghidul
mediatorului pentru ajutor. Grupurile urmeazdpaqii din foaia cu jocuri pe roluri pentru mediere.
Dupd fiecare joc, schimbafi rolurile in grup astfei ca fiecare sd fie qi mediator.
Elevii trebuie sd exerseze primii cinci paqi din ghidul de mediere a elevilor. Elevii se pot gindi la
propriile contlicte, pe care sd Ie interpteteze,le puteli sugera dv. unul sau puteli consulta,,Lista
de conflic.te obignuite printre elevi".

IV. RECAPITTILARE

V.INCIIEIERE
Laudafi-i pe elevi pentru rezultatele bune ob{inute qi spuneli-le ci vd veli intilni data utmdtoare.
SEDINTA 7

Scapxri:
- Sd descrie liniile directoareale activitd(ii de brainstorming
$rt descrie modulitdyile de a-i ujuta pe cei aflali in conflict srt evaluep posibilele solugii Si sd le
aleagd pe cele satisfdcdtoare.
-Sd descrie modalitdlile de u-i ajuta pe cei aJlati in conflict sd gdseascd solulii.

MATERIALE
Un ceas care are qi secundar, foile de activitate ,,Foaia cu idei" qi
..Celula de inchisoare".

I. BUN VENIT/ SPARGEREA GIIETII


Dupd ce studenlii au sosit, urafi bun venit tuturor la sesiunea de pregdtire pentru mediere. Alegeli
o modalitate de spargere a ghelii qi dupd aceea cereli elevilor sd se ageze intr-un cerc mare.

ILRECAPITULAREA SEDINTELOR ANTERIOARE


Folosili sfera magicd a infelepciunii gi aruncafi-o elevilor cind puneli intrebdri privitoare la
sesiunile anterioare:
* De ce e important pentru mediatori sd nu judece?
* Care sunt regulile debazd ale medierii?
* Cind sunt intrebdrile inchise folositoare?
* Care ar fi intrebdrile pe care le putefi pune celor aflali in conflict pentru a le afla interesele
comune?
* Solicitafi doi elevi care sd demonstreze ascultarea reflexivd. Unul dintre ei pretinde cd vorbeqte
despre un conflict; celSlalt aclioneazd ca mediator qi rezurnS ceea ce se vorbeqte (mai ales
cuvintele exprimind emo!ii).
* Recapitulali cu elevii scurta descriere a celor cinci pagi ai medierii (din ghidul de mediere)'
Spune{iJe cd veli studia in continuare paqii 6 gi 7: cum sd-i faci pe elevi sd-qi evalueze solufiile
la propriile probleme.
Explicafi elevilor c5, dupd ce i-au ajutat pe cei aflaji in conflict sd-gi descopere interesele
cotrnune, mediatorii trebuie sd-i facd sd se gindeascS la posibilele solufii. Cu cit se gindesc la mai
rnulte solufii, cu atit e mai bine. Elevii pot recunoaqte acest proces ca fiind ,,brainstorming". Sunt
patru linii directoare care ii ajutd pe cei aflali in conflict sE gdseascd cit de multe solufii posibile.
(Spunefi-le elevilor cd cele patru linii directoare sunt enurnerate in ghidul mediatorului.)
Explicafi-le pe scurt:
$ Cei aflali in conflict kebuie sd exprime fiecare idee pe care gi-o pot imagina. Unele idei pot
pdrea imposibile sau stupide, dar nu conleazd. Uneori, cele mai ciudate idei ii fac pe ceilalli sd se
gindeascd la o solulie posibild.
* Cei aflali in conflict trebuie sd se gindeascd la cit mai multe idei posibile. Cu cit se gindesc la
mai rnulte idei, cu atit sunt mai mari qansele de a gdsi o solufie.
* in timpul procesului de brainstorming, nu judecali nici o idee drept buni sau rea Scopul
pasului 6, a te gindi la cit mai multe solufii, este de a aduna cit mai multe idei posibile, fie ele
bune sau rele, Evaluarea diferitelor situalii posibile e un moment ulterior in sesiunea de mediere.
* Nu vorbi{i incd despre ideile pe care le aveli. Doar enunfaji-le. Mediatorii'trebuie sd fie atenfi
ca disputanfii sd nu vorbeascd despre posibilele lor idei in timpul momentelor de brainstorming,
sd le ceard doar sd enunle cit de multe idei. in timpul unei gedinfe reale de mediere, unul din
rnediatori va trebui sd scrie toate ideile pe ,,Foaia cu idei(ANSXA 16)".
Activitstea 2: Celula de inchisoare
Distribuifi foile de activitate: ,,Foaia cu idei" gi ,,Celula de inchisoare"(ANEXA 17). Elevii
se imp:art in grupuri de 4 sau 6. Individual, fiecare citeqte ,,Celula de inchisoare". Pentru cinci
minute, fiecare se gindeqte la cit de multe solufii creatoare posibile, notindu-le pe ,,Foaia de
idei". Grupurile ar trebui sd urmeze liniile directoare pentru brainstorming discutate mai devreme
gi sd ignorg penku mornent, orice consec;rn[Lpozitivb sau negativi.
Evaluarea consecinf elor pozitive gi negative:
Explicalile elevilor c5, dupd ce le-au cerut celor aflafi in conflict sd se gindeascd la cit de multe
solulii posibile, fiecare solulie trebuie evaluatd. Mediatorii le cer celor aflali in conflict sd se
gindeascd la consecinfele pozitive sau negative ale fiecdrei idei.
Fiecare grup trebuie sd-gi evalueze soluliile analizindu-le consecinfele pozitive 9i negative.
Pentru a fi totul mai clar, dafi urmdtorul exemplu: O solufie posibild este ca John sd strige toatd
ziua qi toat6 noaptea. Regele nu va putea sd doarmd qi, in consecin{4 John va fi eliberat. Dacd el
pleac6 de la castel, regele va putea sd doarm6. Dar sunt qi consecinfe negative ale acestei solufii.
John va avea probleme cu gitul sau regele se va infuria qi ii va trimite pe John intr-o celuld 9i mai
cumplitd.
Dupd ce elevii igi noteazd solu{iile qi consecinlele, ei decid care ar putea fi mai folositoare
pentru John in celula de inchisoare.
Dupd ce fiecare grup $i-a incheiat activitatea, igi impartdgesc solufiile posibile, consecinlele
qi solulia aleas[ de Johnl.

Activitatea 3: Jocuri pe roluri


Trecefi din nou intr-un cerc mare. Elevii folosesc foaia de activitate ,,Jocuri de mediere
pentru elevi", pe care au primit-o cu doud sesiuni inainte. Patru voluntari vin in mijlocul
cercului; doi sunt mediatori, ceilalli doi sunt disputand. Mediatorii pregdtesc zona din mijlocul
cercului pentru sesiunea de mediere. (Ei pot folosi ghidul mediatorului pentru a-gi aminti toli
pagii gi wea ce trebuie sd spun6.) intre timp, spunefi-le celor doi disputanli cd sunt prieteni buni.
Unul a imprumutat radioul de la celdlalt. Cind l-a adus inapoi, era stricat. Acum s-au certat 9i au
venit la sesiunea de mediere pentru a-gi rezolva conflictul.
Inainte sd incepeli jocul pe roluri, spuneli-le elevilor cd jocul de azi e deosebit de celelalte.
Doi mediatori gi doi disputanli interpreteazd rolurile in mijlocul cercului in timp ce tot grupul
asistd. In orice moment al jocului, unul din elevii de pe margine poate s6-1 batd pe umdr pe unul
din mediatori sau disputanli qi sd-i ia locul in joc. Dacd unul din observatori are, de exemplu, o
intrebare de pus, il bate pe umdr pe unul dintre mediatori gi-i ia locul. Mediatorul intrd in cerc qi
devine observator. Noul mediator sau disputant continud ca qi cum n-ar fi fost nici o intrerupere.
Trebuie sd fie clar pentru grup cd, pind la sfirqitul jocului, fiecare elev trebuie sd participe intr-un
fel. Grupul trebuie sd foloseascd ,,Jocuri pe roluri pentru mediere" pentru a-i ghida. Informali
clasa cd acest joc este un exemplu pentru paqri t-7 din procesul de mediere. Amintili-le
mediatorilor cd trebuie sd foloseascd gesturi pozitive qi si fie atenli qi la gesturile disputanlilor.

Activitatea 4. Spargerea ghelii


Jocurile pe roluri sunt foarte obositoare uneori, dar sunt moduri eficace gi importante de
practicare a tehnicilor de mediere.IJrmeazdun moment de spargere a ghelii, pentru a-i inviora pe
elevi:
Elevii se aqazd ink-un cerc mare qi se lin de miini. O persoand din grup este aleasd ca preqedinte.
Preqedinteie stringe raina persoanei din dreapta, aceasta procedeazd la fel cu persoana din
dreapta ei qi aga mai departe pind cind stringerea de min[ parcurge tot cercul qi ajunge la mina
stingd a pregedintelui. Atunci incepeli din nou qi cronometra[i cit de repede ajunge stringerea de
mind ia capdtul cercului. Repeta{i ac,tivrtatea, dar anunla}i mai intii cd dv. credeli cd ei pot sd
depdqeascd timpul anterior cu cel pulin patru secunde.
Dupd incheierea activitdfii, intrebali clasa dacd a fost o activitate coripetitivd sau
cooperativd. De dupd liecare joc, schimbali rolurile astfel incit fiecare sd aibd gansa sd fie o datd
mediator.
Elevii pot interpreta propriile conflicte, putefi s5le sugerali dv. unele salr putefi consulta ,,Lista
de conflicte obignuite printre elevi".

Activitatea 5: Mai multe jocuri pe roluri


Imparlifi elevii in grupuri de qase pentru jocul pe roluri. Doi elevi din grup sunt mediatori,
doi sunt disputanli qi doi observd jocul. Mediatorii pot folosi ghidul mediatorului dacd e nevoie.
Grupurile interpreteazd rolurile finind cont de paqii din foaia de activitate ,,Jocuri pe roluri pentru
mediere".

IV. RECAPITT]LARE

V.INCIIEIERE
Ldudali elevii pentru rezultatele oblinute qi stabili{i urmbtoarea intilnire.
SEDINTA 8

Scopari:
- Sd rezurne acordurile disputan(iior implica(i in sesiunes de mediere.
-Sd rdspundd la intrebiiri de tipal: ,,Cam a mers medierea?".
-Sd descrie sistemele de sprijin (de exemplu, responscbilitd\ile coordonutorului lor).

MATERIALE
Foile de activitate ..Formular rezolutiv pentru mediere", formularul
,,Ce au invillat cei aflafi in conflict", ,,Formular de evaluare a
mediatorului" qi formularul ,,Cum a mers medierea?".

I. BUN VENIT/ SPARGEREA GHETII


Toatd lumea std intr-un cerc mare. Le urafi bun venit la toli gi le spuneli cb sesiunea va
incepe cu o activitate distractivd. Mai intii se ridicd toli in picioare. Luafi un obiect sferic
(portocald, mdr, minge micA) gi spuneliJe tuturor cd scopul jocului este de a pasa obiectul de jur
imprejurul cercului. Dali obiectul elevului de lingd dv. qi continuali pind ajunge din nou la dv.
Felicitali pe toatd lumea qi repetali jocul, dar de data asta fird sd vd ajutafi de miini. Prindeli
obiectul sub bdrbie qi incercali sd-l treceli de la unul la altul doar prin miqcdrile gitului gi ale
bdrbiei.

II. RECAPITTILAREA SEDINTELOR TRE,CUTE


Recapitulafi sesiunile trecute cu ajutorul sferei magice a inlelepciunii:
* Care sunt ideile directoare in cdutarea de solulii posibile la o problema? (Liniile directoare sunt
enumerate in ghidul de mediere.) De ce sunt aceste idei directoare importante in procesul de
mediere?
* Ce este empatia? Cum pot mediatorii ardta empatra?
xDoi voluntari sd demonstreze ascultarea reflexivd. Unul dintre ei pretinde cd vorbeqte despre un
conflict; celdlalt aclioneazd ca mediator qi rezumd ceea ce se vorbeqte.
* Care sunt regulile debazd ale medierii? (Regulile sunt enumerate in ghidul mediatorului.)
* SI presupunem cd un elev c furios pe sora sa. Cei doi vin pentru o sesiune de mediere. Ce
intrebiri deschise puteli pune pentru a-t ajuta sd vorbeascd despre conflictul lor?
* Ce intrebdri 1e puteli pune fraielui qi surorii pentru a descoperi interesele 1or comune?

III.ACTTVITATILE
,Activitatea l: Formulari- rezoltfiiv pentru mediere
In multe sesiuni de mediere elevii nu numai ci invafd multe lucruri despre conflict qi unul
despre altul, dar gdsesc qi o solulie la conflictul lor. Deci, in timpul unei sesiuni de mediere, dacd
se ajunge Ia o solufie, mediatorii qi disputanfii completeazd un formular rezolutiv. Acesta e
confidenlial qi singura persoand care il vede (pe lingd mediatori gi disputanli) este coordonatorul
medierii (profesorul).
Distribuifi foaia de activitate pentru elevi ,,Formular rezolutiv pentru mediere" qi citifi-l cu
elevii(AllEXA 18).

Activitatea 2: Jocuri pe roluri


Imparlili elevii in grupuri de gase pentru jocuri pe roluri. (Ei pot alege un joc din,,Lista de
conflicte obignuite printre elevi".) Doi sunt mediatori, doi disputan{i, iar ceilalli doi urmdresc
jocul ca observatori. Mediatorii folosesc ghidul mediatorului pentru ajutor. Dupd fiecare joc,
schimba-ti rolurile astfel ineit fiecare elev sd fie qi mediator. Grupurile urmeazd paqii din ,,Jocuri
pe roluri pegtru mediere". ACCENTUATI CA IN FIECARE JOC PE ROLURI ELEVII
TREBUIE SA TREACA PNTN CEI OPT PA$I AI MEDIERII PE CARE I-AU INVAJAT.
DECi

ei trebuie sd conrpleteze chiar qi un ,,Formular rezolutiv pentru mediere"'

Activitaters j: Spargerea ghe{ii


Dupf, ce grupuriie"tennind jocurile, iatd niqte modalitdli amuzante de spargere
a ghelii'
pentru intregul grup' Dacd
Dac6 intregul gruptermin[ jocurile simultan, folosili aceste activitili
nu, explicali actlvitalle grupurilor individuale dupd ce qi-au terminat
jocurile pe roluri'
*Un mer.nbru al grupului pretinde cd incepe sd cagte pind cind tofi ceilalli incep sd caqte cu
adevdrat.
* Cu ochii inchiqi, membrii grupului incearci sd se alinieze dv@indlfime. Cel mai scund trebuie
sd fie prirnul, cel mai inalt ultimul.
-
Activitatea 4: Ce au invdlat cei aJla{i in conflict
knpArliti formularele: ,,Ci au invdfat cei aflali in conflict?"(ANExA 19) la fiecare
elev'
Inainte de piecarea disputanlilor, formulaiele trebuie completate -Ele atatdcine sunt disputanlii 9i
ce au invalat ei din sesiunea de mediere. Formularul e confidenlial qi singura
persoand care il
vede (pe lingd mediatori 9i disputanfi) este coordonatorul mediedi (profesorul)'
fntretati elevii in legdturd cu rispunsurile posibile Ia fiecare intrebare din formular'

Activitates 5: Obisnuinla cuformularele de mediere


Urmdtoarea activitate ii ajut6 pe elevi sd se obiqnuiascd cu formularele de
mediere. Elevii
discutd cum ar putea
se impart in pelechi qi fiecare plreche iqi alege un conflict. iqi imagineazdqi
doi eievi s[-qi rezolv" rrn Apoi decid cum sd completeze ,,Formularul rezolutiv pentru
"onflict. din nou' Elevii
mediere,,gi formularul ,,ce au invdlaf disputanfii". in final, se adun[ grupul mare
igi impbrtaqesc lucrurile nou aflate qi modalitatea de completare a formularelor.

Activitatea 6 ; Eroluorea medialorultti


La finalul sesiunii de mediere, mediatorii pot sa le dea celor aflali in conflict ,,Formularul
de evaluare a mediatorului"(ANExA 20). DacA doresc, disputanlii il completeazd 9i
il dau
coordonatorului (sau il pun intr-un loc anume stabilit)'

Activitatea 7 : Evaluarea medierii


Distribuifi formularul ,,Cum a pers medierea?"(ANExA 21) qi citili-i cu elevii. Explicali-
1e c6la sfiqitul sesiunii, dupa ce pleacd disputanlii, mediatorii trebuie
sd completeze formularul
qi sa i - l dea coordonatorului.

Activitatea I : Jocuri Pe roluri


mdcar o
Elevii vor interpreta din nou nigte roluri, ca in pasul #3 al sesiunii. Fiecare a fost
dati mediator, deci trebuie sd completeze foaia ,,Cum a mefs medierea?" qi sd o dea
coordonatorului. Accentuali importan{a disculiilor cu coordonatorul dupd sfirqitul
fiecdrei
qi
sesiuni. Trebuie discutate deschis problemele intilnite, lucrurile de care sunt mindri
altele'
Dacd e nevoie, stabilili locuri gi momente unde elevii pot veni sd discute cu dv.

IV. RECAPITULARE

V.INCIIEIERE
Ldudalieievii pentru rezultatele lor qi stabilifi urmStoarea intilnire-
SEDINTA 9

Scapari:
- Srt explice Ei sd exemplffice cei zece pasi ai medieriL
-Sd explice tehnicile de conducerc ule unui medistor.
-Sd descrie metode de inldturare a stresului.

MATEMALE
Nimic

I. BUN VENIT/ SPARGEREA GHETII


Dupd sosirea tuturor, Ii intr-un cerc rnare gi le urafi bun venit. Le spuneli elevilor cd
aqeza[i
au potenfialul de a deveni conducdtori. Aqezafi-i intr-o linie dreaptd. Prima persoand e
conduc[torul. Ceea ce face el trebuie sd facd qi ceilal]i. Astfel, conducdtorul poate sd se plimbe
prin clasd gi ceilalli incd in linie il urmeazd.Dacd el se strecoard sub o bancd, toli ceilalli
- -
se strecoard gi ei pe sub bancd dupd el. Dup6 pulin timp, conducdtorul se duce la celSlalt capdt al
rindului gi persoana care ufineazdd.upd el devine conducdtor.
Procedeul continud pind cind fiecare a reugit sd fie conducdtor.
Agezafi grupul intr-un cerc mare. intrebafi-i pe elevi:
* Ce este un conducdtor?
* Cum sunt mediatorii gi conducdtori?
* Credeli cd puteli fi cu tolii conducdtori?

U.RECAPITULAREA SEDINTELOR ANTERIOARE


Cu ajutorul sferei magice a inlelepciunii, recapitulali prin intrebdri rapide sesiunile
anterioare:
* Cind hebuie completat formularul rezolutiv pentru mediere?
* Cui trebuie sd-i dali formularul ,,Cum a mers medierea?" cornpletat?
* Cum gdsesc elevii o rezolvare la problema lor in mediere?
*Doi voluntari sd demonstreze ascultarea reflexivd. Unul dintre ei pretinde cd vorbeqte despre un
conflict; celdlalt aclioneazd ca mediator si rezumd ceea ce se vorbeqte.
* Cme sunt regulile debazd alemedierii?
* Cme sunt intrebdrile pe care le putefi pune disputanfiior pentru a le descoperi interesele
comune?

III. ACTIVITATILE
Activitatea l:
Elevii folosesc fbaia de activitate,,Jocuri pe roluri pentru mediere". Patru voluntari merg in
mijlocul cercului: doi sunt mediatori qi doi sunt in conflict. Mediatorii pregdtesc zona din
mijlocul cercului pentru mediere. (Ei pot folosi ghidul mediatorului pentru a-qi aminti paqii.)
Spunefi-le disputanliior cd sunt frate gi sord. Fratele a incercat sd studieze pentru un examen
important la matematicd, dar sora lui exersa la pian gi el nu putea sd se concentreze. Dar 9i ea
trebuia sd exerseze pentru un recitai de pian. Fratele qi sora sunt acum in conflict. Nici el nu a
luat o notd bund la test, nici ea nu a fost bine pregdtitd pentru recitalul de pian. Fratele qi sora au
decis s6-gi rezolve conflictul cu ajutorul medierii.
Inainte de a incepe jocul li se va aminti elevilor de jocul din sesiunea a qaptea, in care
fiecarc din cerc putea s5-1 batd pe umdr pe unul din participanfi qi sd-i ia locul. Dacd unul din
observatori ur", d" exemplu, o intrebare d" p.rt, il bate pe umdr pe unul dintre mediatori qi-i ia
locul. Mediatorul intrd in cerc gi devine observator. Noul mediator sau disputam continud ca qi
curn n-ar fi fost nici o intrerupere. Pind la sfirgitul jocului, fiecare elev trebuie sd participe intr-un
fel. (NOTA PENTRU Psiholog: Dacd elevii sunt tirnizi, puteli sd-i numifi dv. cd sd participe la
joc.)
Interprelii trebuie sd foloseascd ,,Jocuri pe roluri pentru mediere" pentru a-i ghida.
Informali ilasa cd acest joc este un exemplu pentru paqii #1-9 din procesul de mediere. Amintifi-
le mediatorilor cd trebuie sf, foloseasc6 gesturi pozitive in timpul jocului pe roluri.

Activitatea 2:
Spuneli grupului cdultimul pas al medierii este sd te felicifi singur pentru cele intreprinse.
Fiecare sd-qi duca brafele la piepf gi s6-gi ofere o imbraligare Iui insuqi. Dupa mediere ei trebuie
sd se simtd foarte mindri p"ttt- cd i-au ajutat pe alfii. Spuneli clasei cd, pentru a dovedi cd se
sprijind unii pe al1ii, se vorimbrdfiqa cu tolii. Un eiev, ,,conducdtorul", trece pe la fiecare din cerc
qi iil*Uragiqeaza. Unul cite unul apoi formeazd un lan! de copii care se imbr{tliqeazd: dupd ce a
fost irnbrdligat de un coleg fiecare se aldturd qirului, mergind s6-i imbrdliqeze qi el pe ceilalfi.

Activitateq 3: Jocuri pe raluri


Impdrlili elevii in grupuri de qase pentru jocuri pe roluri. Doi sunt mediatori, doi disputanfi,
iar ceilalli doi urmdresi 3ocut ca observatori. Mediatorii folosesc ghidul mediatorului pentru
ajutor, dacd au nevoie. Iiupa fiecare joc, schimbali rolurile astfel ineit fiecare :1_""_:A^{"_q1
mediator. Grupurile ur-"*ipagii din,,Jocuri pe ro$ri pentru mediere". ACCENTUATI CA IN
FIECARE JoC PE RoLURI ELEVII TREBUIE SA TREACA PNN-I TOTI PA$II MEDIERII
PE CARE I-AU INVAJAT. Deci ei trebuie sd completeze vn formular ,,Ce au invdlat cei aflafi
in conflict din mediere';, un ,,Formular rezolutiv pentru mediere" gi un ,,Formular de evaluare a
medierii". Dupd fiecare joc pe roluri pentru mediere kebuie s6 se desfigoare 9i o activitate anti-
stres. Elevii pot interpreta propriile Conflicte, puteli sd ie sugerafi dv. unele sau puteli consulta
,,Lista de conflicte obignuite printre elevi".

IV. RECAPITULARE

V.INCHEIERE
Ldudali elevii pentru rezultatele lor gi stabilifi urmdtoarea intilnire.
Spunefi clasei sd se ageze intr-un cerc mare, umdr la um[r. Toatd lumea se intoarce spre dreapta,
unul in spatele altuia. Fiecare maseazd spatele celui din fa!a. Dupd citeva minute, se intorc la
stinga qi se schimbd rolurile. Dupd alte citeva minute, toli se aSazdla loc in cerc'
NOfApENTRU Psiholog: intr-o clasd cu baieli gi fete poate fi mai indicat sd: stea in picioare in
cerc, cu fafa spre centrul cercului, s1-gi pund o min5 pe umdrul celui de lingd ei 9i sd maseze.
Amintili clasei cd una din caracteristicile debazd ale mediatorului este cd ii pasd de ceilalli; de
aceg;a a gi decis sd devind mediator. A ajuta pe allii poate fi insd stresant qi dificil. intrebaJi-i
pe
elevi ce fac atunci cind sunt ,,stresafi". Str"t.tl este o reaclie normald in timpul medierii qi dupd
aceea. Spuneli elevilor c5 dupi o sesiune de mediere, dacd se simt stresafi, existd activitdli
simple care pot reduce stresul. Invdfafi-i pe elevi citeva astfel de activitdli folosind apendicele I.
SEDINTA 10
Scopuri:
- Sd identfice Si sd explice cei zece pagi ai medieriL
-S d facd p ublicitate medierii.
-Sd spwnd timpul gi data din timpal sdptdminii cirtd preferd sd se finrt infilnirile pentru
praciicareu tliferitelor tehnici Si pentra a tine legdtutd cu ceilaltl

MATEKULE
Sfera magicd a infelepciunii, afige, hirtie, creioane qi alte material pentru a crea materiale
publicitare, certificate de mediator, completate pentru fiecare elev care a terminat cu succes
sesiuneade pregdtire qi cite un cartonaq cu ghidul mediatorului pentru fiecare elev.

I. BIIN YENIT/ SPARGEREA GHETII


Dupd ce sfudenfii au sosit, urafi bun venit tuturor la sesiunea de pregdtire pentru mediere.
Alegeli o rnodalitate de spargere a ghelii din apendicele II gi dupd aceea cereli elevilor sd se
aqeze intr-un cerc mare.

IT.RE CAPITUI-/IREA SESIANILOR ANTERI OARE


Elevii vor arunca de la unul la altul sfera magicd a infelepciunii. Fiecare elev care prinde
mingea spune ceva invdlat la sesiunile de pregdtire pentru mediere.

III.ACTIYITATILE
Activitatea 1 : Jocuri pe roluri
IrnpAr{ifi elevii in grupuri de gase pentru jocuri pe roluri- Elevii pot interpreta propriile
conflictg putefi sd le sugerafi dv. unele sau putefi consulta ,,Lista de conflicte obignuite printre
elevi". Doi elevi sunt mediatori, doi disputanfi, iar ceilalli doi urmdresc jocul ca observatori.
(Mediatorii pot folosi ghidul mediatorului pentru ajutor.) Dupi fiecare joc, schimbali rolurile
astfel incit fiecare elev s[ fie qi mediator. Grupurile urmeazd paqii din ,,Jocuri pe roluri pentru
mediere".
ACCENTUATI CA IN FIECARE JOC PE ROLURI ELEVII TREBUIE SA TREACA PRIN
TOTI pAgII MEDIERII PE CARE I-AU INVAJAT. Deci ei trebuie sd completeze chiar qi un
,,Formular rezolutiv pentru mediere" gi mediatorii trebuie sf, incheie fiecare sesiune cu o
activitate anti-slres.

Activitatea 2 : Publicitqte
Impdrlili elevii in grupuri de patru. Vor avea de gdsit, prin brainstorming, moduri adecvate
j
de a face publicitate serviciilor de mediere. De exernplu, ar ft bune niqte postere? Sau ar scrie
un articol de ziar? Dupd doudzeci de minute, toli se intorc intr-un cerc mare qi i$i impdfiaqesc
ideile. Apoi, elevii igi folosesc ideile pentru a creamateriale publicitare individual sau in grupuri
mici. SpuneliJe elevilor cd ei sunt foarte deosebili. Felicitali-i pentru cd ei sunt, oficial, elevi
mediatori.
Oferifi-le certificatele de absolvire(ANEXA 22) qi cite un cartonaq cu ghidul mediatorului.
Spunefi-le sd poarte acest cartonaq pretutindeni, de cite ori au nevoie de el in mediere. intrebafi-i
cum se simt ca elevi mediatori.
NOTA PENTRU Psiholog: Dacd e posibil, folosifi prilejul unei serbdri sau intruniri din qcoald
pentru a-iprezettape noii mediatori oficial qi a incepe noul program. in felul acesta, procesul de
mediere va obline mai multd credibilitate. Directorul poate rosti citeva cuvinte qi semna
certificatele. Mediatorii pot prezenta piesa ,,Cei trei purceluqi" (din apendicele III) penhrr a
demonstra clar qi amrrzant, totodatd, necesitatea medierii.
i

Activitatea 3: Data qi locul tnttlnirilor sdptdrninale


Informali grupul despre data qi locul unde mediatorii se intilnesc sdptdminal pentru schimb
de experienld gi pentru a fine legdtura intre ei- La urmStoarea intilnire va fi poate necesar sd se
ltxreze mai mult la metodele de publicitate a serviciilor de mediere. intilnirile mai sunt$recesare
gi pentru a practica tehnici de mediere.

IV. RECAPITTJLARE

Y.INCHEIERE
Felicita{i-i pe elevi pentru cd au devenit mediatori gi stabilifi intilnirile sdptlminale.
S"
't'
l;

-r .,.,1
iif i'
AN,EXA 1

Petrecerea

FOAIE DE ACTIVITATE PENTRU ELEVI

Nwmele Data {' '

1- Numele meu este...

2. Flobby-ul meu este... a

3. Dupd ce mE intorc de la Ecoa16, eu...

4. Mincarea rnea preferatd este...

5. Cel mai arncrzant lucru care mi s-a intimplat vreodatd a fost.. '

5. Una din persoanele pe cme le iubesc cel mai mult este...


ANEXA 2

inninte s[ te ba{i

FOAIE DE ACTIVITATE PENTRU ELET/I


Nu Da

1.Cred cd un conflict este......

2.Toliintilnim multe conflicte zi de n.Faceli o listd cu trei conflicte in care ali fost implicali'
funeii un asterix (*) in dreptul fiecdrui conflict pe care credefi cd l-a!i rezolvat corect'
1)
2)
3)

3. Cind md cert cu cineva, md simt


s[ citesc o carte sau sI ies afard sd md joc, md
4.Cind nu rna pot decide dacd sd stau in casl qi
simt
S.f" trigE la tine gi-Ji vorbeqte urit' Ce poli face
sau spune in aceastd situafie?
1)
2)
3)
4)
1,

ANEXA 3

ANGAJAME NTA L MED IATORULUI

tn{eleg pe deplin c5, devenind mediator) mI ofer si-mi folosesc timpul,

energia gi entuziasmul in invi{area qi aplicarea t€hnicilor de mediere.

EleYul Sernnitura

1,
ANEXA 4

Aivazat?

Luali aceastS foaie cu voi oriunde mergefi sdptamina aceasta.


Notali orice confli ctvdzutsau in care sunteli implicat. Scrieli cine a fost implicat 9i
despre
ce era vorba. De asemenea, notafi cuvintele pot fi ,,provocdri"' Totuqi nu notafi numele
persoanelor implicate. Folosili cuvinte
"*,
ca;bdiat, faia, barbat, femeie, pentru a descrie oamenii'
Dacd vb descriefi familia, puteli folosi: sord, frate etc.

I)escrierea conflictului Persoanele implicate Motivul conflictului


ANEXA 5
Cele 5 chei l

FOAIE DE ACTIVITATE PENTRU ELEVI FOAIE DE ACTIYITATE


Numele
Dats

E foarte dificil chiar imposibil sd deschizi o uqd incuiatS (dacd nu egti foarte, foarte
- -
putemic). Dar dacd ai o cheie, o pui in broascd, o intorci qi uga se deschide. Uneori, cind prietenii
se ceart6, sunt ca niqte uEi incuiate: nu ascultd de nimeni gi nu se deschid. Dac6 ai cheia
gindurilor prietenilor tdi, ii po{i ajuta sd-qi resolve problemele. Din fericire, sunt chei care te
aju.td sa-!i ajufi prietenii.
Nu le po{i atinge, dar le pofi inva{a gi folosi. Sunt foarte importante pentru cd ii fac pe
prieteni gi colegi s6 vorbeascd deschis despre conflictele lor.
Cele cinci chei sunt:
1. Si nu judeci. Mediatorii sunt imparliali, chiar dacd ei cred cd una din pd{i are dreptate qi una
gregeqte.

2. Si nu dai sfaturi. Uneori mediatorii se pot gindi la solufii ale conflictului, dar ei nu trebuie sd
le sugereze celor implicali; e conflictul 1or, l[sa!i-i sd qi-l rezolve singuri, a$a cum doresc.
Doar atunci se vor simli cu adevdrat responsabili.

3. Sn fii in mod egal empatic. Un mediator empatic incearcd sd inleleagd ce simt cei doi
implicali in conflict imaginindu-se in locul fiecdruia, infelegind lucrurile din perspectiva lui.
Evitali sd trece,ti de partea cuiva, dar incercali sd in{eiege}i cum vede fiecare lucrurile.

4. Pistrafi confidenfialitatea. Oamenii se simt mai bine cind vorbesc despre sentimentele qi
problemele 1or, dacd qtiu cd mediatorii nu vor spune nimSnui despre conflictul 1or.

5.Aratd ci ifi pasi. Mediatorii lin cont de procesul de mediere qi de oameni. Ei fac tot posibilul
sd-i ajute pe ceilalli sd se in{eleagd qi saqi rezolve conflictele. Dacd mediatorii respectd procesul
de rnediere, ceilalli vor avea incredere in proces pentru a-gi rezolva problema.
ANEXA 6

Un schimb

FOAIE DE A CTIVITATE
Numele
Dsta

Roxandra gi Lily stau fald infa\d. Tocmai au terminat de mincat.


Rox: Mincarea a fost foarte bunS!
Llly;Da, qi peqtele eta aga de proaspdt;paiez cd azi l-au pescuit.
Rox: Ei! Am auzit cd mergi la pescuit la sfirqitul siptdminii.
Lily: Da, cu familia mea. Mergem pe lac.
Rox: Am auzitcdai invitat-o gi pe Vikti. E adevdrat?
Lily: A...da.
Rox: Credeam cd eu sunt prietena ta ceamai bund. De ce nu
rn-ai invitat pe mine?
Lily: Vikki md invitd mereu la ea. M-am gindit sd o invit qi eu undevamdcar o datd.
Rox: Dar qi eu te invit mereu la mine. Am crezut cd suntem cele mai bune prietene.
Lily: Darpot sd am mai multe prietene, nu-i aqa?
Rox: Da, dar nu sdle tratezi rnai bine ca pe mine. Eu sunt prietena ta cea mai bund .
Lily: Pdi dacd aqa vezi tu lucrurile... egti rea!
Rox: Tu eqti rea! Nu am nevoie de o prietend ca tine.
Lily: Te urlsc qi md bucur c[ nu te-am invitat la pescuit!
Rox: Eu te urdsc qi mai mult!!!
ANEXA 7

GHIDUL DE MEDIERE PENTRU ELSYI


Dupd tornade, qi zile insorite

Cei 10 paqi ai medierii elevilor

Cei 10 paqi ai medierii Scurti descriere a llecirui Note qi lucruri de {inut


elevilor pas minte
1. Gasti un loc linigtit.
2.Asigurafi-vd cI e liber qi
1. Pregdtili zona
nirneni nu vd aude
conversafia.
3. Presdtiti camera.
2. Bun venit 1. Urafi bun venit tuturor la
sesiunea de mediere.
2. Toti trebuie sd se prezinte
3. Explica{i regulile 1. Spunefi: ,,Medierea vd va da I

posibilitatea sd lucrali I

impreunS qi sd vd inlelegefi I
mai bine. Prin acest proces I

putqi gdsi o solufie care vd va I

imbundtdli situalia.
Prin mediere amindoi putefi
I

I
invinge". I

2. Explicafi regulile de
bazd. Spunefi: ,,inainte de a
I

incepe, vdvom spune citeva I

reguli ale medierii. Doud


dintre cele pe care l"
I

respectdm, in general, noi,


I

mediatorii, sunt urmdtoarele: ,, I

- Nu suntem de partea nimdnui I

qi nu judecdm pe nimeni; - Tot l

ce se spune aici este


confiden{ial. Sunt gi citeva
reguli debazd pe care am vrea
sd le stabilim: - Fdrd porecle,
insulte, reproguri;
- FdrE intreruperi; - Fili oneqti
qi respectuoqi; - Lucrali serios
ca sd rezolvali problema; - Toi
ce se spune aici e
confidenfial".
3. inkeba{i fiecare elev: ,,Eqti
de acord cu regulile?".
4. Ascultali-i pe cei aliali in 1. Unul din mediatori il
conflict intreabd pe unul din eievi ce s-
a intimplat qi ce crede el
despre asta.
Mediatorul rczumdfaptele li il
intreabd pe elev dacd e corect.
Dacd lucrurile sunt inc[
neclare, mediatorul va pune
intrebdri pentru a clarifica
detaliile.
2 .C elitlalt medi ator rep etd
procesul cu celdlalt elev.
3.Dacd apar informa{ii noi de
la vreunul din elevi, intrebafi-i
cum le afecteazd asta punctul
de vedere.
4. Spuneli: ,,in acest moment
al medierii affrvreaca voi sd
vorbiti unul cu altul".
5. Spuneli elevilor pe rind:
,,Repetafi ce a spus ce16lalt".
intrebafi-l pe celdlalt elev
dac6 i-au fost redate corect
ideile. Dacd spune da,
continuafi. Dacd nu, cereli
elevului si repete qi si
clarifice.
5. Descoperili interesele Puneli intrebdri ca:
comune * Dacd ai fi in locul celuilalt"
cum te-ai simli acum?
* Ce vrei sd obtii din acest
conflict?
* Care ar fi lucrurile cu care
sunteti amindoi de acord?

6. Gindifi-vd la solulii 1. Spuneli: ,,Sd vedem dacd nu


posibile cumva infelegem acum
lucrurile diferit fatd de
inceputul sesiunii.
Sd incercdm sd ne gindim la
solufiile posibile ale
conflictului".
2. Explicaji procedeul:
Ce trebuie sd facem:
* Spunefi orice idee care vd
trece prin minte.
* incercati sd aveti cit de
multe idei posibile.
Ce nu trebuie sd facem:
* Nu judecali nici o idee drePt
bund sau rea.
x Nu vorbifi incd despre aceste
idei; doar amintifi-le.
3. Unu! dintre mediatori
noteazd toate idei!? pe ,,Foaia
cu idei".
7.Laa\iohotdrire 1. Cereti elevilor sd evalueze
solu{iile posibile, intreb ali :
* Care ar fi consecinfele
positive si negative ale alegerii
fiecdrei solutii?
* Ce solulii ar fi in interesui
amindurora?
2" Elevii trebuie s[ aleagd o
solu{ie care ii avantqeazdpe
amindoi. Asigurafi-vdL dL
solu{ia
este :
* realistd gi posibila; *
specific6.
3. Dacd elevii nu reuqesc sd
ajungd la o solufie, putefi:
. incuraja pe toatS lumea sd se
gindeascd la alte posibile
solu!ii
si variante.
* Cereli elevilor sd enumere
ceea ce au aflat nou despre ei
inqiqi gi despre conflictul lor.
8. Scrieli totul pe hirtie 1. Dacd s-a ajuns \a o
infelegere, renxrta[i-o cu glas
tare gi scriefi totul pe ,,Foaia
cu rezultatele medierii".
2. impreund cu elevii,
completali intotdeauna foaia:
,Care elevi au invdlat sd
practice medierea". Fiecare
elev trebuie
sE semneze.
3. Felicitati-i! 4. Dati
fiecdrui elev o foaie de
evaluare a mediatorului.
Cereli-le sd o
completeze qi sd o dea
coordonatorului. Nu e necesar
sd-gi scrie numele pe aceste
formulare.
9. Munca de birou 1. Puneli angajamentele intr-
un dosar special.
2.Completali
forrnularul,,Cum a decurs
rnedierea?".
3. Vorbiti cu coordonatorul
grupului despre mediere
{pdr{ile pozitive qi
negative ale procesului).
1. Felicita{i-vd pentru
10. incurajafi-vd pe vor realizdi\e voastre in
ingivd procesul de mediere!
2. Dacd sunteJi incordaf
alegeli o activitate antistres.
ANEXA 8

Regulile jocului

FOAIE DE ACTIT/ITATE PENTRU ELET/]

Nuwele

Dupd ce le urali bun venit celor aflali in conflict, trebuie sd le explicali regulile medierii.
Care e scopul regulilor in mediere?
Cind cineva folosegte o porecld in locul numelui cuiva, cum se simte acesta din urmd?

trmaginafi-vi cd mediafi o ceartL intre doi elevi, Lavra qi Florin. Latta incearcb sd vb spund
porrot"u din punctul ei de vedere, dar Florin o tot intrerupe. AIi explicat deja cd intreruperile
sunt impotriva regulilor. Completafi cu cuvintele pe care le-ar putea spune mediatorul la
intreruperile lui Florin.

Laura: Stdteam in parc ieri. Era linigte qi imi fbceam tema. Mi concentram foarte greu
qi...
Florin: NU-I ADEVARATI Nu-ti frceai tema. Tu-..
Mediatorul: Laura: Deci, eram in parc Ai imi frceam tema la matematicd. Deodatd
apare Florin, imi smulge tema gi fuge cu ea. Nu-mi venea sd cred!
Florin: TE-AM RUGAT MAI INTII!
Mediatorul:
Laura: Nu m-ai rugat pentru temd, Florin! Pur qi simplu mi-ai luat-o 9i ai fugit. Drn cauzata am
pe
fost obositd la qcoala azi. Atrebuit sd stau ptnd.ttziuazi-noapte ca sd-mi fac incd o datd tema
care deja o friusem. Problema este c5...
Florin: Nici mdcar nu era terminati tema!
Mediatorul:
-De ce e important ca nimeni sd nu invinovdleascd pe nirneni in mediere?
-Incercuifi o propo zilielal.aura gi la Florin in care fiecare il invinovdlegte pe ce15la1t.
"it"
ANEXA 9

MERE

FOAIE DE ACTIVITATE PENTRU ELET/I

Numele Data
ANTEXA 10

PORTOCAL

FOAIE DE ACTIVITATE PENTRU ELEVI

Numele Data

15\
q*1

d3

/6"1h
t-
f#-{,\
\ -",j
.'/ L__#
"{q-,-""
ANEXA 11

JOCTIRI PE ROI,T]RI PENTRU MEDIERE

FOAIE DE ACTIVITATE PENTRU ELEVI

Numele Data

Aceastd foaie vd va indruma in legdturd cu paqii pentru jocurile pe roluri.


1. Alegefi rolurile. Gasili doi studenfi care sd fie cei aflali in conflict gi doi mediatori.
2. Selectali o problemd pe care si o simulali. Mediatorii nu trebuie sd qtie care e problema inainte
ca jocul sd inceapd.
3. Mediatorii explicd scena. Mediatorii decid unde pretind ei cd are loc medierea. intr-o sald de
clas6? Pe terenul de joacd? Sau unde altundeva? Mediatorii explic[ cum se vor folosi condifiile
deja existente" Este scaunul de la qcoal5 o sofa? Este tavanul ca cerul?
4. Jueafi-vd rolurile! Pdr,tile in conflict qi mediatorii iqi joacd rolurile.
5. Restul elevilor observd jocul. in timpul jocului, ceilalfi elevi observd. Ei trebuie sI se
gindeascd la anumite lucruri, ca:
* Ce anume fac mediatorii bine?
x Ce ar putea face mediatorii ca sE imbunbtdfeascd medierea?
x Care este argumentul fiecdrei p{trtt?
E Care e interesul fiecdrei pd{r?
* in ce moduri poate fi argumentulrezolvat?
6. Discutafi jocul pe roluri dupd ce s-a incheiat. Intrebali pe fiecare dintre cei irnplicali in
conflict:
* Ce vi s-a pdJut cd a mers bine in jocul pe roluri?
* Ce a fost mai dificil in acest joc?
* Cum v-au ajutat mediatorii sd rezolvafi conflictul?
r Ce altceva ar fr putut face sau spune mediatorii pentru a vd ajuta sb. rezolvgi conflictul?
intrebafi pe fiecare mediator :
* Cum li s-a pdrut jocul pe roluri?
* Ce a fost mai dificil in joc?
x Ce a fost mai uqor?
* Care era argumentul?
* Care crezi cd erau interesele fiecdrei pir[17
inlreb ati-i pe elevii care au observat jocul :
* Discutali rdspunsurile la intrebdrile din Pasul 5.
ANEXA 12

IMBRINCIRE

FOAIE DE ACTI{/ITATE PENTRU ELEYI

Numele Data

In conflict merg in mijlocul cercului.


-Bund qi bine afi venit la aceastd sesiune de mediere' Vd rog, luafi loc.
-Bine. Mulfumim.Bun venit!
-Haideti sdne cunoaqtem! Numele meu e Jerry. Eu sunt Samantha Bund, eu sunt Anthony.
-Zina.
-Acum, inainte de a incepe, ag vrea sd vd explic citeva lucruri. Medierea vdva da
arnindurora posibilitatea sd cooperali gi sa vd infelege{i mai bine. Prin acest proces, vefi incerca
s[ gdsili o solufie care s[ vd imbundtdleascd situafia. Medierea va face posibil ca amindoi sd
ciqtigafi. inainte de a incepe, am vrea sd vd spunem citeva reguli care vor fi respectate in timpul
medierii.
Doud reguli pe care le urmdm noi, mediatorii, sunt:
* Nu
linem cu nimeni qi nu judecdm pe nimeni.
* Tot ce vom spune aici e confidenfial.
Sunt qi alte reguli debazd cu care sperdm si fili de acord:
* Nu folosi{i porecle, insulte sau invinuiri.
* Nu intrerupefi.
* Fi,ti sinceri.
* Shdduiti-vi s6 rezolvali problema.
* Tot ce se vorbegte aici e confidenfial.
Anthony, eqti de acord cu regulile?
-Da.
-Mediatorul2:Tu eqti de acord cu regulile, Zina?
-Zina:Da.
-Mediatorul 1: Atunci, haide{i sd incepeml Zin4poji sa ne spui ce s-a intimplat qi ce simli?
-Zina: Sigur. Azi-dimme a[d md indreptam spre ciasd. Eram pe coridor qi ma grdbeam. Nu mai
erau prea mulfi copii pe coridor. Md gindeam cd amrnttziat. Aveam o mullime de cdrli in brafe.
Deci am luat-o ia fuga pe coridor qi deodatd Anthony se izbeqte de mine. Sunt sigurd cd a fdcut-o
intenfionat!
-Anthony: NU-1 ADEVARAT!
-Mediatorul 2 (intorcindu-se spre Anthony): Aminteqte-li cd am convenit sd nu ne intrerupem.
-Anthony: imi pare rdu.
-Mediatorul2: Bine. Spune mai departe,Zina.
-Zina: Dupd ce Anthony a dat peste mine, toate cdrlile au cdzut pe podea. Am intirziat la ord
pentru cd a trebuit sd stau sd le adun. Eram teribil de furioasd. Mediatorul 1: Deci te grdbeai spre
clasa. Anthony te-a imbrincit qi !i-au cdzut cdfille. Te-ai enervate pe Anthony. Mai ai ceva de
adlugat?
-Zina: Nu.
-Mediatorul 1: Acum, Anthony, spune-ne ce s-a intimplat qi ce simli tu. Anthony (parind foarte
furios):
-E o prostie. Nu am nici o vin6. E doar vina Zinei.
-Mediatorul 1: Te rog, fardinvinuiri. Sd ne concentrdm asupra celor intimplate.
l

-A.nthony: Fugeam spre clasd. Marna a uitat sd md trezeascd la timp gi intirziasem, ca qi Zina.
Fugearn ca sd nu am probleme cu profesorul. Mai intirziasem qi alt6 datd gi s-ar fi supdrat grozav
pe mine dacd se repeta. Am lovit-o din greqeallpeZtna. N-am fdcut-o intenlionat. E ingrozitor
cd ea crede cd am fbcut-o inten{ionat.
-Mediatorul2 Dec;, te grdbeai sd mergi in clasd. Ai dat din gregeald peste Zina qi ili pare rdu cd
ea crede cd ai frcut-o intenfionat. Vrei sd mai adaugi ceva? Anthony: Pdi... Zina m6 scoate din
sdrite. Ea crede cd nu o plac. Nu gtiu de ce crede asta Ca sd fiu sincer, ea e o persoand dragufa qi
imi place. Dar nu acum.
-Mediatorul2: Deci uneori te enewezr. Crezi cd Zinacrede c6 nu o placi. Dar, de fapt, tu o placi-
Mai ai ceva de addugat?
-Anthony: Nu, asta-i tot.
+,

ANEXA 13 { q

FOAIE DE OBSERVATIE

FOAIE DE ACTryITATE PENTRU ELEVI

Numele Data

Rispunde$ Ia intrebirile despre fiecare mediator'

1. Descrieli cum a ardtat mediatorul cE ascultS.

3. DescriSi rnodul cum ii privea mediatorul pe ceilal,ti.

4. Ce pdsi ale medierii au fost corect urmate de mediator?


ANEXA 14

LISTA DE CONFLICTE OBI$NUITE PRINTRE ELEYI

FOAIE DE ACTIVITATE PENTRU ELEVI

Idei de jocuri pe roluri:


* Un elev igi neglijeazd salr nu iqi termind temele.
* Un elev nu-gi indeplineqte sarcinile.
* Un elev se teme sd spund familiei despre rezultatele slabe la invd!6tur1.
* Un elev se strdduiegte mult la qcoal6 qi totuqi nu obline rcztiltate prea bune.
* Un elev uitd sd-i facf, un serviciu altui elev.
* Un elev are probleme cu plrinfii, care beau, se ceartd sau divorfeazd.
I Un elev ii respinge pe cei care au mai mulfi bani sau lucruri mai fiumoase.
* Un elev se teme de profesori.
* Elevii mint sau birfesc.
* Elevii nu au bani gi intr6 in conflicte.
* Elevii se ceartd cu surori, frafi, prieteni, mame, tali sau bunici.
x O ceartd intre pirinte gi copil continud chiar dacd plrintele ..incheie" conflictul uneori, refuzind
sd mai vorbeascd despre asta.
* Un elev nu poate studia acasd (ex.: cineva cintd la pian sau la vioard acolo).
x Un elev copiazd qi e prins. Doi prieteni/ doud prietene sunt atragi/ atrase de aceeagi fatdl
acelagi baiat.
* Un elev face glume mereu pe seama altuia.
* Tatdl unui elev spune cd un alt elev nu e destul de bun pentru a fi prietenul fiului sdu.
* Un profesor spune cd un elev a copiat, qi el susline cd nu.
* Un prieten imprumutd un lucru gi il aduce inapoi stricat sau rupt.

Cele mai bune idei pentru jocul pe roluri sunt ceie la care vd
gandili singuri.
ANEXA 15

ALCOOLUL

FOAIE DE ACTIVITATE PENTRU ELEI/I

Numele Data

Cei aflali in conflict se afli in mijlocul cercului.


Mediatorul 1: BunS ziua si bun venit la aceastd sesiune de mediere- Vd rog, luali loc'
Harry: Bine.
M[ria: Mullumim.
Mediatorul 2: Bun venit la mediere! Numele meu e Theodore. Cum vd numifi?
Mdria: Eu sunt Mdria.
Harry: Eu sunt Harry.
Mediaborul 1: Eu sunt Thomas. inainte de a incepe, ag vrea si vd explic citeva lucruri' Medierea
vd va da posibilitatea sd lucrali impreund qi sd vd inlelegeli mai bine. Prin acest proces, putefi
incerca str g6sili o solulie care sd vd imbunltdfeascd situalia. Medierea vd poate ajuta si cigtigali
amindoi ceva.
Mediatorul 2: inunte de a incepe, vrem sd vd spunem citeva reguli pe care le vom respecta in
timpul medierii. Doud reguli pe care le urmdm noi, mediatorii, sunt:
*Nu finem cu nimeni qi nu judecdm pe nimeni.
* Tot ce vom spune aici e confidenfial.
Sunt gi alte reguli debazd, cu care sperdm sd frli de acord:
xNu folosili porecle, insulte sau invinuiri.
*Nu intrerupefi.
x Fifi sinceri.
'* Strdduiti-vd sd rezolvali problema.
* Tot ce se vorbeqte aici e confidenlial.
Mdria, eqti de acord cu regulile?
Mdria: Da.
Mediatorul2: Tu eqti de acord cu regulile, Harry?
Harry: Dar Mdria e rea!
Mediatorul 1: Harry, pentru a participa la mediere, trebuie sd urmezi regulile. Acum eqli de
acord?
Harr5r: Bine, sun! de acord.
Mediatorul 1: Bine. Atunci hai si incepem! Mdria, poli sd ne spui ce s-a intimplat qi ce simfi?
Miria: Sunteli siguri cd nimeni nu va afla cele spuse de mine acum?
Mediatorul i: Totul e confidenfial intr-o sesiune de mediere.
Mdria: Bine. Nu prea gtiu cum sd incep. E greu de spus. Nu gtie mult6 lume, dar mama mea e
alcoolicd; aga a fost incd de cind eram eu micd. Pur qi simplu nu se poale abline sd nu bea qi mie
imi face foarte rdu cind o v[d in situafia asta.
Mediatorul 1: Te doare sd o vezi bind tot timpul.
Mdria: Da, qi sunt impdrlitd intre sentimente foarte diferite. Uneori sunt foarte tristd. Mama bea
tot timpul gi lipa la mine: e foarte greu de trlitla noi in cas[. Md ajutddacd vorbesc cu cineva
despre rnamn qi u* vorbit mult cu Harry. El e prietenul meu cel mai bun sau... a fost prietenul
meu cel rnai bun. Ieri am aflat ci i-a spus mamei lui despre tnama mea. Nu-mi vine sd cred cd a
fdcut asta! I-am spus intotdeauna sd nu vorbeascd cu nimeni despre alcoolismul mamei mele. Nu
vreau sI qtie toatd qcoala. ToatS lumea md va considera cam ciudatd atunci. Sunt aqa de
furioasipe Harry!
Mediatorul 1: Eqti tristd cind mama ta lipa la tine qi ai vorbit despre problema ta cu Hany. I-ai
spus sd nu vorbeasca cu nimeni despre problema mamei tale. Dar eli-a spus mamei lui qi tu eqti
furioas5. Mai e ceva de adiugat?
Mdria: Doar cd sunt foarte furioasd pe prietenul meu cel mai bun pentru ce a fbcut. Nu cred cd o
sd rnai vorbesc vreodatd cu Harry!
Msdiatorul 1: Deci eqti furioasd pe Harry pentru cdi-a spus mamei lui despre problema mamei
tale. Altceva?
MSria: Nu, asta-i tot.
Mediatorul2: Atunci, Harcy, spune-ne ce s-a intimplat qi ce sin{i tu!
Harry: Cum a zis qi Miri4 ea imi spune totul despre mama ei. Aceasta este intr-adevdr alcoolicd.
In ultimul timp, fipd la Mdria tot mai mult. I-am spus mamei mele, intradevdr, pentru cd imi pare
tare rdu de Mdria. Md simt atit de neajutorat sd nu pot face nimic pentru ea, doar sd o asculli qi
atit! Trebuia sd fac ceva, aga cd i-am spus mamei mele-
Mdria: Nu pot sd cred cd ai frcut asta!
Mediatorul 1: Ne intelesesem sd nu ne intrerupem!
Mdria: imi pare r6u.
Mediatorul 2: Harcy, Mdria ifi spune totul despre alcoolismul mamei ei. Te simleai trist 9i
neajutorat gi ai simfit nevoia sd ii spui mamei tale despre asta. Mai ai ceva de addugat?
Harry: Nu, asta-i tot. Credeam doar cdrnama ar putea avea weo idee cum sd o ajut pe Mdria.
Mediatorul 1: in acest moment al medierii am vrea si stati amindoi de vorb6. Hany, te rog, poli
s[ repeli ceea ce a spus Mdria?
Harry: Sigur. B foarte furioasd pe mine. V-a spus cd am vorbii cu mama despre mama ci. Nu
vrea sa afle cei de la gcoald despre marla ei. Asta-i tot.
Mediatorul I: Mdria, este o descriere corectd a ceea ce ai spus I u ?
Mdria: Da.
Mediatorul 2'.Deci, Mdria, pofi repeta ce a spus Harry?
Mdria: Harry.a spus cd a vrut sd o ajute pe mama. Aqa ci i-a spus mamei lui despre problema
mamei mele. Mediatorul 2:Harry, este aceasta o descriere corectd aceea ce ai spus tu?
Harry: Nu chiar. imi pare rdu de mama Mdriei qi lin Ia ea. Dar adevdratul motiv pentru care i-am
spus mamei mele este cd ! in la Mdria. imi pare rdu de ea Si vreau sd o ajut. Vreau sd fiu un
prieten bun. Asta este tot.
Mediatorul 1: Mdria, care sunt lucrurile cu care suntefi de acord 9i tu, 9i Harry?
Mdria: Nici unul; nu mai am incredere in el.
Mediatorul 2;Harry, care sunt lucrurile cu care suntefi de acord 9i tu, qi Mdria?
Harry: Dificila intrebare. Cred cd linem amindoi lamarrtaMdriei. Nu weau ca Mdria sd fie tristd
gi cred cd nici ea nu vrea.
Mediatorul I: Se pare cd tu gi Mdria sunteli de acord asupra unor lucruri. Amindoi lineli la mama
M[riei qi nu vreli nici unul ca Mdria sI fie tristd.
Mdria: $i amindoi vrem sd fim prieteni.
Mediatorul 2: Deci se pare cd arnindoi vrefi sd fi1i prieteni. Aqa este?
Harry: Da.
Mlria: Da.
ANExA 16 h
Foaie de idei !

FOAIE DE ACTIVITATE PENTRU ELEYI

Nurnele

Solutii posibile ; Consecinte lrczitive Consecinte nelative


A|IEXA 17

Celula de inchisoare

FOAIE DE ACTIVITATE PENTRU ELEVI

Numele Data

John este intr-o celuld de inchisoare foarte mic6. Perelii sunt foarte inalli. Nu
are tavan, astfel incit poate vedea cerul albastru deasupra lui. Camera de lingd
celula lui e dormitorul regelui. John ar ytea sd evadeze, dar singurele lucruri pe
care le are in ce1u16 sunt doud sticle, niqte bandd adezwd qi 20 de creioane.
Cum poate sd scape?
Gindindu-vd la solulii, nu uitali cd trebuie sd gdsifi cit de multe posibile. Nu
criticali sugestiile nimdnui. Doar enumerali-le. Notali toate ideile pe ,,Foaia de
idei".
ANEXA T8

Formular rezolutiv pentru mediere

Formularul acesta se completeazd cind cei aflali in conflict ajung la o inlelegere'

Numele mediatorilor: Data

Care este subiectul conflictului?

Acordul
Disputanfii qi-au rezolvat conflictul. Amindoi sunt de acord cu urmdtoarele:
este de acord sd

Ambii elevi considerd cd s-a rezolvat conflictul. Ei semneazd mai jos, ardtind cd vor duce la
indeplinire condifiile acordului.

Semnitura elevului
Semndtura elevului

Martori:
Semndtura elevului mediator
S emndtura elevului mediator
ANEXA 19

CE AU INVATAT CEI AFLATI IN CONFLICT

Acest formular trebuie completat la sfirqitul fiecdrei sesiuni de mediere.


Numele rnediatorulur Data

Care este conflictul?

Entrnerali ce a invdlat:

1. Conflictul (numele complet al disputantului)

2. Cel[lalt elev

3. Cum inlelege el/ea conflictul diferit fatd de inceputul sesiunii de mediere:

Numele mediatorulur Data

Care este conflictul?

Enumerali ce ainvdlat:

1. Conflictul (numele complet al disputantului)

2. CelSlalt elev

3. Cum inlelege ellea conflictul diferit fatd de inceputul sesiunii de mediere:

Ambii elevi consid erd cd s-a rezolvat conflictul. Ei semneazd mai jos, ardtind cd vor duce la
indeplinire condiliile acordului.

Semndtura elevului
Sernndfura elevului
Data
Martori:
Semndtura elevului mediator
Semndtura elevului mediator
':
AI\EXA 20

F'ORMULAR DE EVALUARE A MEDH*TORULUI

Nume elev Data

Acest formular trebuie completat la sfirqitul fiecdrei sesiuni de mediere

1. Descrieli cum credeli cd a mers sesiunea de mediere.

3. Care au fost punctele forte ale mediatorilor in aceastd sesilrne?

4. Ce ar ffebui sd imbundtdteascd mediatorii in timpul sesiunilor?

5. Puteli folosi spafiul de mai jos pentru a descrie mai detaliat gindurile qi sentimentele dv. in
lesdturd cu unul din mediatori sau cu amindoi.
q

ANEXA 21
*.

CT]M A MERS IVIEDIEREA?

FOAIE DE ACTIVITATE PENTRU ELEVI

Nume Data

Acest formular trebuie completat dupi plecarea disputanlilor. Fiecare mediator completeazd un
formular separat.

f . in ce fel medierea a fost retrgitd?

2.. Citeva lucruri pe care le pot face pentru a irnbundtdli medierea:-

3. Ce a fost mai dificil in aceasti mediere?

4. Iat[ citeva inhebdri p€ care mi le-am pus in timpul rnedierii:

1..........
2..........

5. Felicitafi-vd pentru realizdrlle din timpul medierii!


A}IEXA 22

CERTIFICAT

DE ELEV MEDIATOR

Nume elev:

Semnihra psihologului Data

Semndtura directorului Data