Alimentația femeilor gravide,

mamelor, care alăptează copiii

și a copiilor de vârstă fragedă
 Planul.
1. Alimentaţia femeilor gravide.
2. Alimentaţia mamelor, care alăptează copiii.
3. Alimentaţia copiilor de vârstă fragedă.
I. Alimentaţia femeilor gravide.
• Perioadele gravidităţii şi a lactaţiei prezintă niște procese
fiziologic foarte complicate cu restructurări în organismul
feminin, care cer anumite reacţii de adaptare. Graviditatea,
de exemplu, nu numai că este însoțită de schimbări
structurale ale organismului, dar şi de schimbări ale
metabolismului. Aşa, are loc o sporire esenţială a activităţii
sistemului endocrin, sporeşte volumul sângelui, în
componenţa căruia nimeresc deja şi produse ale
metabolismului fătului. În perioada gravidităţii toate
glandele digestive, organele de excreţie lucrează cu o
intensitate mai mare. Pe lângă aceasta se schimbă şi
activitatea sistemului circulator.
• Schimbările, care au loc în organismul femeii gravide,
sporesc necesarul organismului în substanţe nutritive şi
biologic active deja la etapele iniţiale. Această sporire este
cauzată de faptul, că organismul viitoarei mame trebuie să
creeze cele mai favorabile condiţii pentru dezvoltarea
fătului. Chiar dacă caracteristicile tuturor felurilor de procese
metabolice în principiu rămâne acelaşi, totuşi, fiecare din ele
capătă anumite particularităţi. Acestea sunt cauzate, în
primul rând, de sporirea intensităţii proceselor metabolice.
Ele pot fi caracterizate, la general, prin predominarea
proceselor de asimilare faţă de procesele de dezasimilare.
 Principiile alimentaţiei femeilor gravide
1. Asigurarea necesarului organismului femeii
gravide în energie şi toate substanţele
nutritive şi biologic active.
2. Varietatea maximală a alimentelor incluse în
raţia zilnică alimentară.
3. Păstrarea maximală a stereotipului
alimentar al femeii, dacă până la graviditate
acesta a fost suficient de adecvat.
Principiile alimentaţiei femeilor gravide (continuare)

4.Asigurarea suplimentară a raţiei alimentare cu: a)

energia necesară pentru creşterea fătului, formarea
şi dezvoltarea placentei, menţinerea proceselor
metabolice în organismul femeii; b) proteinele
necesare pentru creşterea şi dezvoltarea fătului,
placentei, uterului, glandelor mamare; c) calciu, fier
şi acid folic, necesare pentru calcificarea scheletului
fătului, crearea rezervelor de fier în organismul nou
format şi a femeii, prevenirea malformaţiilor
congenitale; b) fibrele alimentare, necesare pentru o
funcţionare normală a intestinelor femeii gravide.
 Principiile alimentaţiei femeilor gravide (continuare)

5. Administrarea suplimentară a
preparatelor cu conţinut de vitamine
şi săruri minerale.
6. Limitarea consumului de sare de
bucătărie şi a alimentelor sărate, a
lichidelor, care pot favoriza edeme.
7. Limitarea produselor alimentare, care
pot provoca alergizarea organismului.
Principiile alimentaţiei femeilor gravide (continuare)

8. Prelucrarea culinară de cruţare a

materiei prime şi produselor
alimentare în scopul preparării
bucatelor.
9. Evidenţa maximală a necesităţilor
culinare individuale a femeii gravide.
10. Consumul alimentelor special
destinate pentru perioada gravidităţii
îmbogăţite cu proteine, acizi graşi
esenţiali, vitamine şi săruri minerale.
 În perioada gravidităţii se recomandă de
limitat( sau de exclus complet):
 Produsele cu conţinut de alergeni veritabili şi
aşa numiţii eliberatori de histamină (căpşune,
tomate, cacao, ciocolata, citrice, creveții).
 Alimentele cu conţinut înalt de substanţe
extractive (bulionuri tari din carne şi peşte) şi
uleiuri eterice (ceapă, usturoi).
 Alimentele cu conţinut înalt de sare de
bucătărie şi condimente (peşte afumat,
conserve puternic condimentate şi sărate,
crenvurşti, salamuri)
 Produsele cu mulţi aditivi alimentari (băuturi
răcoritoare, unele produse de cofetărie).
2. Alimentaţia mamelor,
care alăptează copiii.
 Alimentarea nou-născuţilor la sân este
asociată cu secreţia de către glandele
mamare a unei cantităţi mari de lapte, care
conţine o gamă variată de substanţe
nutritive şi biologic active. Pentru ca
organismul matern să poată produce
cantităţile necesare de lapte raţia alimentară
trebuie să fie suplimentată adecvat.
• Suplimentarea raţiei este deosebit de
importantă în primele luni de lactaţie,
când nou-născutul este alimentat
exclusiv la sân, volumul laptelui pe
parcursul a 24 ore ajungând la un litru şi
chiar mai mult.
 Pentru aceasta se recomandă suplimentarea raţiei
cu 15 – 20 g de proteine, 20 – 25 g de lipide, 50 – 60 g
de glucide şi respectiv 400 – 500 kcal. Cu trecerea la
alimentaţia mixtă a copilului (de la 5 – 6 luni) volumul
laptelui secretat se micşorează şi, respectiv, scade
necesitatea în suplimentarea organismului matern în
energie şi substanţe nutritive.
•Reieşind din cele expuse mulţi autori au ajuns la
concluzia că principiile alimentaţiei mamelor, care
alăptează copiii, ar putea fi formulate astfel:
Principiile alimentaţiei mamelor care alăptează
copiii
1. Asigurarea necesarului fiziologic al organismului
matern în energie şi substanţe nutritive.
2. Suplimentarea raţiei alimentare zilnice în energie şi
substanţe nutritive în cantităţi suficiente pentru
producerea laptelui cu o valoare biologică înaltă.
3. Preîntâmpinarea ingerării de către nou-născut cu
laptele matern a substanţelor alergizante şi a celor,
care ar putea irita mucoasa tubului digestiv.
Se recomandă de limitat: ceapa, usturoiul,
conservele condimentate, ciocolata, majoritatea
citricilor, tomatelor, căpşunilor, nucile, mierea, ouăle,
creveții.
3. Alimentaţia copiilor de
vârstă fragedă.
 Necesarul energetic al nou – născutului la 1 kg de
masă corporală este de 3-4 ori mai sporit, decât al unui
adult (90 – 120 kcal/kg față de 30 – 40 kcal/kg), mai
ridicat fiind în primele 6 luni de viață și scăzând apoi în
următoarea jumătate de an. Recomandările privind
necesarul zilnic în energie pentru sugari în prima
jumătate de an de viață, prevăzute în documentul
OMS ”Food and Nutrition Board. Recommended
dietary allowances. 10th ed. Washington, DC: National
Academy Press; 1989” sunt de 650 kcal, iar în cea de a
doua – 850 kcal.
 Conform altor recomandări necesarul în energie al
unui sugar în primele 6 luni de viață poate fi calculat
prin înmulțirea masei corporale a copilului în kg la
108, iar în următoarele 6 luni – la 98. Necesarul mai
ridicat în energie al sugarului este urmare a unui
metabolism bazal mai sporit din cauza cerințelor
respective pentru creșterea și dezvoltarea
organismului. Așa, masa corporală, de regulă, se
dublează în primele 4 luni, iar către sfârșitul primului
an de viață este deja de trei ori mai sporită.
 Trebuie de menționat, însă, că în cazul unei alimentații
artificiale chiar de la naștere masa corporală a copilului
poate fi mai sporită față de masa corporală a copilului
alimentat natural. Analogic cu cerințele energetice și
necesarul în proteine la 1 kg de masă corporală este mai
sporit față de cerințele unui adult și anume - 2,0 - 2,2 g/kg
în cazul alimentației naturale. În alimentația artificială,
însă, se impune un necesar mai ridicat de proteine.
Normele americane din 2011(Dietary Reference Intakes,
2011) prevăd 9,1 g de proteine/zi în primele 6 luni de viață
și 11,0 g/zi – în cea de a doua jumătate.
 Pentru copilul nou-născut laptele matern are
o valoare inestimabilă din anumite
considerente:
1) conţinutul optimal şi raportul echilibrat al
substanţelor nutritive strict necesare la prima
etapă de viaţă;
2) gradul înalt de asimilare a acestor substanţe de
către organismul copilului;
3) prezenţa în lapte a unei spectru larg de
substanţe biologic active şi factori de protecţie;
4) influenţa benefică asupra dezvoltării
microflorei intestinale a copilului;
5) osmolaritatea joasă;
6) sterilitatea;
7) temperatura optimală.
 Circa o jumătate din substanţa uscată este
prezentată de glucide (7g/100ml), o bună parte
(25-40%) - este pe contul lipidelor (4g/100ml), circa
1g/100ml - pe contul proteinelor şi 0,2g/100ml - pe
contul sărurilor minerale. Conţinutul proteinelor în
laptele uman este de peste două ori mai scăzut
(0,9-1,3gr/100ml) faţă de laptele de vacă. Mai mult
ca atât circa 25% din conţinutul sumar al azotului
este prezentat de azotul neproteic (uree, acid
puric, aminoacizi liberi, amoniac).
• În pofida conţinutului nu prea înalt de
proteine, acestea acoperă complet
necesităţile organismului nou-născutului în
primele luni de dezvoltare datorită asimilării
înalte şi componenţei lui. Spre deosebire de
laptele de vacă proteinele laptelui uman sunt
prezentate, în special, de cele ale serului şi
mai puţin – de cazeină.
 Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr.179
din 27 februarie 2018

• În formulele de început și de continuare

se adaugă:
• 1) vitamine;
• 2) minerale;
• 3) aminoacizi;
• 4) carnitină și taurină;
• 5) nucleotide;
• 6) colină și inozitol.
și a.
 Anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr.179
din 27 februarie 2018

• 10. Formulele de început și formulele de

continuare nu conțin reziduuri la niveluri de
peste 0,01 mg/kg de substanță activă.
 Anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr.179
din 27 februarie 2018
• 20. Declarația nutrițională obligatorie pentru
formulele de început și de continuare conține
următoarele informații:
• 1) valoarea energetică;
• 2) cantitatea de grăsimi, acizi grași saturați, glucide,
zaharuri, proteine;
• 3) valoarea fiecărei substanțe minerale și a fiecărei
vitamine
• 4) cantitatea de colină, de inozitol și de carnitină.
• Declarația nutrițională nu include cantitatea de
sare de bucătărie.
 Anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr.179
din 27 februarie 2018

• 21. Conținutul declarației nutriționale poate fi completat cu

indicarea cantităților unuia sau mai multor elemente dintre
următoarele:
• 1) acizi grași mononesaturați;
• 2) acizi grași polinesaturați;
• 3) polioli;
• 4) amidon;
• 5) fibre;
• 6) conținutul de proteine, glucide și grăsimi;
• 7) raportul proteine din zer/cazeină;
• 8) cantitatea din oricare din substanțele adăugate
• Formulele pentru sugari trebuie să aibă o
anumită valoare energetică la 100 ml sau 100
g de produs, fiind îmbogăţite cu diverse
substanţe(aminoacizi, săruri minerale,
taurină, vitamine şi unele substanţe cu
acţiune vitaminică cum ar fi – carnitina,
inozitolul şi colina, nucleotidele) în scopul
apropierii compoziţiei chimice a acestora cu
compoziţia chimică a laptelui matern
• În cazurile de galactozemie, când este necesar de
alimentat copilul cu formule fără lactoză trebuie de
cunoscut faptul, că inscripţia „fără lactoză” pe
ambalajele formulelor, unde sursele de proteine
sunt izolatele din soia, înseamnă, că conţinutul
acestui zahăr nu depăşeşte 10mg/100 kcal sau
2,5mg/100 kJ. Dacă sursele de proteine sunt altele
decât izolatele din soia, atunci formulele vor avea
menţiunea „neindicat pentru sugari cu
galactozemie”
 În Regulamentele sanitare menționate sunt
prevăzute normativele minimale şi maximale privind
valoarea energetică a formulelor de început şi de
continuare, ale conţinutului de diferite substanţe
nutritive. Valoarea energetică minimală şi maximală,
în kcal şi kJ se normează la fiecare 100 ml de formule,
destinate pentru consumul nemijlocit de către copilul
de vârstă fragedă (60 – 70 kcal /100 ml sau 250 – 293
kJ/100 ml). Totodată substanţele nutritive şi biologic
active sunt normate în formule pentru fiecare 100 de
kcal sau 100 de kJ.
 Clasificarea produselor lactate pentru copii
după modul de producere:

• Produse deshidratate
• Produse lichide sterilizate
• Produse fermentate
• Produse paste
• Produse conservate
• Produse pentru copii
bolnavi(alimentaţia dietetică)
 Clasificarea amestecurilor (formulelor)
pentru alimentația enterală

• Amestecuri degresate (bogate în proteine şi

glucide)
• Amestecuri proteice (P +acizi graşi
esenţiali)
• Amestecuri grase (grăsimi)
• Amestecuri echilibrate după componenţa
acizilor graşi esenţiali
• Amestecuri antianemice
 Clasificarea conservelor şi concentratelor
pentru alimentaţia copiilor

• Conserve omogenizate din legume

• Conserve omogenizate din legume
cu carne
• Conserve omogenizate din fructe
• Conserve omogenizate din carne
• Concentrate
 Componenţa bucătăriei de lapte pentru 500
porţii/zi
1. Încăperea pentru recepţionarea laptelui cu spălătoria pentru bidoane.
2. Încăperea pentru prelucrarea termică a laptelui şi pregătirea
amestecurilor lactate cu sectorul de turnare şi răcire şi cu un ghişeu
înspre încăperea de distribuire.
3. Secţia pentru chefir cu încăperea cu termostate.
4. Secţia pentru brânzeturi.
5. Încăperea pentru maiele cu sas şi spălătoria pentru vesela şi inventarul
utilizat.
6. Încăperea pentru pregătirea biolactului.
7. Spălătoria pentru vesela şi inventarul de bucătărie.
8. Spălătoria pentru sticluţe cu încăperea(sectorul) de sterilizare
9. Expediţia dotată cu camere frigorifice.
10. Depozitul pentru materia primă, alimente.
11. Depozitul pentru recipiente, ambalaj, alte materiale.
12. Încăperile social – sanitare.
13. Laboratorul.
 Procesul tehnologic de preparare a alimentelor
pentru copii în bucătăria de lapte (etapele comune)
1. Recepţionarea, prelucrarea
primară a laptelui şi pregătirea
părţilor componente pentru
obţinerea amestecurilor.
2. Prelucrarea termică a laptelui şi a
amestecurilor.
3. Răcirea.
 Procesul tehnologic de preparare a chefirului
pentru copii în bucătăria de lapte
• Recepţionarea şi prelucrarea preliminară a
materiei prime(filtrarea, normalizarea etc.).
• Tratamentul termic
• Răcirea.
• Introducerea maielelor şi agitarea
conţinutului.
• Turnarea în sticluţe.
• Închegarea(fermentarea).
• Marcarea şi păstrarea provizorie.
 Normativele microbiologice pentru producţia finită a
bucătărie de lapte.

Nr
Nu se admite, cm3
d/r
Denumirea NTUFC Micr.
produsului în 1 cm3 Bacterii patogene,
E.coli St.aureus
coliforme inclusiv
Salmonella

Lapte sterilizat
1. 100 10 10 10 100
integral

Lapte sterilizat
2. 100 10 10 10 100
integral vitaminizat

3. Chefir - 3 10 10 50

4. Biolact - 3 10 10 50
Normativele microbiologice pentru maielele folosite la pregătirea
produselor lactate acide pentru copii în bucătăria de lapte

Nr
d/r Nu se admite, cm3

Maiele Micr. Preparatul

pentru: Bacterii patogene, microscopic
St.aureus
coliforme inclusiv
Salmonella

Streptococi
acidolactici;
Drojdii –
1. Chefir 10 10 100
unităţi
Flora străină -
lipseşte

2. Brânzeturi 10 10 100 Str. acidolactici