CICLUL ANUAL AL SPECIILOR POMICOLE

Procesele biologice caracteristice speciilor pomicole din climatul temperat se desfăşoară cu

intensităţi diferite pe parcursul unui an calendaristic.

Declanşarea şi ritmul de desfăşurare a proceselor biologice este determinat de periodicitatea

condiţiilor climatice. Primăvara pomii pornesc în vegetaţie (dezmuguresc şi înfloresc); vara cresc lăstari,
fructe şi are loc diferenţierea mugurilor; toamna se maturizează fructele, ţesuturile lăstarilor anuali şi
cad frunzele, iar pomii intră în perioada de repaus până în primăvara următoare când ciclul anual se reia
din nou. Căderea frunzelor la multe specii pomicole nu este condiţionată de apariţia brumelor. Astfel,
unele specii, chiar dacă sunt cultivate şi la tropice, îşi pierd frunzele toamna, deşi acolo nu sunt prezente
temepraturi scăzute. Acest aspect evidenţiază faptul că ritmul biologic al speciilor pomicole, de
intensitate diferită în cadrul ciclului anual, este ereditar. Modificările morfologice şi fiziologice se succed
în fiecare an în concordanţă cu condiţiile climatice din anul respectiv şi în aceeaşi succesiune, formând
ciclul anual.

Totalitatea schimbărilor morfologice din cursul unui an poartă denumirea de faze fenologice sau
fenofaze. Cunoaşterea modului de desfăşurare a fenofazelor are o mare importanţă pentru tehnologia
de cultură, care se execută în concordanţă cu fazele ciclului anual de viaţă al pomilor.

Studiul fenofazelor, de la formarea mugurilor la lăstari şi fructe mature, arată că ele se

desfăşoară pe două perioade de viaţă activă, separate între ele de o perioadă de repaus.

În primul ciclu de vegetaţie se formează muguri vegetativi şi de rod, care rămân în repaus pe
parcursul iernii, iar în ciclul următor aceştia pornesc în vegetaţie, înfloresc şi leagă fructe care ajung la
maturitate. De aici se desprinde concluzia că fenofazele iniţiale ale recoltei următoare se desfăşoară în
paralel cu fenofazele finale ale recoltei din anul respectiv. Diferenţierea mugurilor de rod pentru anul
următor este în strânsă relaţie cu încărcătura de rod din anul în curs. Organele vegetative şi de rod trec
prin fenofaze specifice, iar desfăşurarea lor se face într-o succesiune şi interacţiune specifică.

Supraîncărcarea pomilor cu fructe are efecte negative asupra creşterii lăstarilor şi a diferenţierii
mugurilor de rod.

Perioada activă, din ciclul anual de viaţă, este diferită de cea de repaus prin intensitatea cu care
se desfăşoară procesele şi fenomenele cât şi prin complexitatea lor.

Cunoaşterea relaţiilor dintre fenofazele recoltelor succesive şi a celor dintre organele de rod şi
cele vegetative permite dirijarea creşterii şi fructificării, în vederea optimizării producţiei de fructe.